1.

Cldura ca factor de vegetaie i metode de reglare a regimului termic al solului. Caldura conditioneaza toate procesele vitale ce se petrec in planta.: fotosinteza, transpiratia , respiratie absortia etc. Metode de reg;are a T: eliminarea excesului de apa din sol, aplicarea de ingrasaminte organice, mulcirea solului, retinerea zapezilor, irigarea cu apa incalzia, bilonari, distrugerea buruienilor, plantarea de perdele forestiere, expozitia terenului. 2. Lumina ca factor de vegetaie i msuri de sporire a folosirii luminii. Lumina conditioneaza fotosinteza, en. Luminoasa ajunge in planta ca energie potential. In prezenta luminii, CO2 si H2O , el. Nutritive planta sintetizeaza subt . org. Lumina intensa infllueanteaza infratirea, inflorirea , fructificarea rezis. La daunatori, se acumuleaza mai mult zahr/proteina/grasimi. Metode de reglare: zonarea culturilor, cultivarea de soiuri si hibrizi care au capacitatea de a utiliza en. Luminoasa. Semanatul culturilor la distante optime (evitarea autoumbririi) Orientatea randurilor de vitade-vie pe directia N-S. Combaterea buruienilor. Aplicarea de ingrasaminte chimice si organice(masa foliara mai mare) 3. Aerul ca factor de vegetaie i metode de dirijare a regimului de aer al solului.

Aerul este un amestec de gaze la care se adauga particule solide si lichide. In sol concentratiile sunt diferite ( azot 0.8-0.8%-necesar pt sinteza subst proteice.; O2 0.5- 0.6%- follosit in respiratie, germinare, cresterea radacinilor etc. CO2 ?-utilizat in fotosinteza, respiratie )/ Masuri de reglare: Lucrarile solului. Eliminarea excesului de umiditate, ingrasaminte organice, amendamente, material organica (solul devine mai poros. Irigare=tavalugire(cand aerul este in exces). 4. Apa ca factor de vegetaie, formele de ap, sursele de ap i msuri de dirijare a regimului de ap al solului. Apa are importanta deosebita in toate procesele ce se petrec in planta/sol, in transportul sarurilor nutritive, in descompunere compuilor din sol. Pt sa sintetiza 3 mg de subt. Uscata o planta are nevoie de 1000ml apa.(coefficient de transpiratie- cantitatea de apa transpirata pt a produce o unitate de subst uscata. Surse de apa din sol : vapori(inaccesibila plantelor) , apa legata fizic, apa libera (din spatiile capilare, si gravitationala). Surse de apa: precipitatii, irigatii, apa freatica 5. Elementele nutritive ca factor de vegetaie i metode de reglare a regimului de nutriie al plantelor. Din cele aprox 60 elemente gasite in planta 16 sunt esentiale, trei se gasesc in aer si apa: C,O,H, restul sunt prealuate din sol sub forma de compusi minerali

sau din diferite combinatii organice. Unele sunt mai importante in viata plantei-macroelemente N,P,K Ca, S, altele mai putin microelemente : Fe, Al, Br Metode: Ingrasaminte chimice, organice, rotatia culturilor, luccrarile solului, combaterea buruienilor(concurente) folosirea de produse reziduale industrial, cenusa, biopreparate cu microorganism. 6. Factorii biologici, vieuitoarele din sol i activitatea biologica a lor. Prin activit. MO mat. Org. provenita de la organismele superioare este transformat intr-o serie de compusi proprii solului. In lipsa microorg nu ar mai exista circuitul materiei in natura. In sol se gasesc diferite si numeroase MO, numarul lor fiind influentat de o serie de factori: humus, pH, t, u, gradul de aeratie, starea de sanatate a solului. Nr si activit MO scade cu adancimea. Microflora bacterii, actinomicete, ciuperci , alge. Macroflora sist rad al org superioare Microfauna: protozoare macrofaunaL viermi, nematozi, lumbricide, insect, vertebrate. 7. Relaiile dintre microorganismele din sol i planta de cultura.

Intre MO si plante exita legaturii compleze atat pe per. Vietii plantei cat si dupa moartea acesteia. Planta elimina in sol o serie de substante , sursa de hrana pt MO. IN rizosfera MO ajung sa sufoce planta, insa aceasta elimina subst alelopatice care limiteaza dez. MO. Influenta MO asupra plantelor: descompunearea humusului, punearea la dispozitia plantei subt minerale. Trecerea compusilor minerali din forme greu accesibile in forme solubile , usor asimilabiel. Aprovizioneaza plantele cu N MO autotrofe contribuie la acumularea de materie org in sol. 8. Interaciunea dintre producie i factorii de vegetaie (legile produciei agricole). Legea minimului: Daca un factor de vegetatie se regaseste in viata plantelor in proprtii mici, productia Agricola despinde de starea acestuia, iar daca lipseste productia este zero/ Legea maximului: cu cat un factor de vegetatie se afla in viata plantei in cantitate mai mare decat optimul productia Agricola este influentata negative, iar daca aceasta se aproprie de maxim producita este zero. Legea optimului: Cea mai mare productie se realizeaza atunci cand toti factorii de vg se gasesc in optim.

Legea nesubstituirii si egalitatii factorilor de vegetatie: dpdv fiziologic sau calitativi toti factorii de prod sunt egali, ei nu se pot inlocuii unul pe altul. Legea actiunii in complex a fac de veg.: in viata plantelor F. de VEG. nu actioneaza izolat, ci in complex si se influenteaza unul pe altul, Legea factorului limitative: Productia maxima se realizeaza cand toti factorii sunt la optim 9. Clasificarea biologic a buruienilor monocotiledonate, exemple. Buruieni monocotiledonate: anuale: a)cu germinatie primavera devreme/ tarziu( setaria digitaria) sau care pot ierna(iarba vantului, bromis secalis); b) biennale : cu rizomi(cistrei, pir tarator), drajoni, bulbi.; c_ perene. 10. Cartarea buruienilor, metode de determinare a mburuienrii, gradul de mburuienare i combatere. 11. Combaterea integrat a buruienilor (CIB), definiie, enumerai metode de combatere a buruienilor. Presupune contorlul si dirijarea dinamicii populatiilor de buruieni, urmarind dez. Pl, si relatiilor dinte ele, presupune reducerea nr deburuieni pana la un nivel de toleranta(PED), presupune biodiversitatea, conservarea ei; program de monitorizare a buruienilor. Se pune accent pe cunoasterea buruienilo, a evolutiei lor , relatiile interspecifice care

sa duca la mentinerea lor sub PED, perfectionarea tehnicii de cultura. NU se exclude folosirea erbicidelor dar intensifica actiunii pt diminuarea totala a efectului poluant al acestora. Metode : preventive, agrotehnice, biologice, chimice. 12. Pagube produse de buruieni. Incarcarea costului de productie Diminuarea recoltei: buruienile concureaza cu plantele de cultura pt toti factorii de productie. Buruienile parasite si semiparazite consuma seva plantelor de cultura, umbresc plantele si solul. Sunt plante gazde pt boli si daunatori. Deprecierea calitativa a recoltei. Deprecierea lanei 13. Particulariti biologice ale buruienilor. Capacitate foarte mare de inmultire System radicular mai dezvoltat. Procese alelopatice Ajung la maturitate mai repede si esalonat. Longevitate: semintele isi pastreaza capacitatea germinativa foarte mult pana la 60 de ani. Vitalitatea semintele de buruieni rezista la conditii nefavorabile mult timp fara sa isi piarda facultatea germinativa Germinarea esalonata: semintele de buruieni germineaza cand au conditii favorabile. Adaptabilitatea. 14. Buruienile, definiie, sursele de mburuienare.

Buruienile sunt acele plante pe care nu le dorim in cultura si care concureaza cu planta cultivate pt resusrele din sol. Surse: rezerva de seminte si organe de vegetative din sol; din materialul de plantat sau semanat; terenuri necultivate, gunoi de grajd. 15. Cile de rspndire a buruienilor i pragul economic de dunare. Vant, apa, animale, om. 16. Clasificarea biologic a buruienilor dicotiledonate cu exemple. Anuale cu germinatie primavera devreme (sinapis) sau tarziu( caprita, cornaci) efemere( stelaria media) ; care pot ierna Perene; cu drajoni. Rizomi , stoloni. Biennale.(daucus carota) 17. Metode preventive de combatere a buruienilor. Au ca scop diminuearea raspandirii. Curatarea materialului de semanat Pregatirea rationala a grunoiului de grajd. Apa de irigat filtrate Recoltarea la timp si corecta Curatarea masinilor agricole de al o sola al alta Distrugerea focarelor de infectie cu seminte (ter necultivat, margini de drum. Razoare, cai ferate) Organizarea serviciului de carantina cu scopul de a nu patrunde in tara seminte de buruieni care nu se

regassesc in flora spontana. 18. Metode agrotehnice de combatere a buruienilor, generaliti, lucrrile solului i rotaia culturilor. Metode prin care se actioneaza direct asupra buruienilor: discuit, grapat etc. Sunt nepoluante si pasteraza echilibrul in ecosttemele agricole Combat toate buruienile Pe langa efectul de combatere inteplinesc si alte roluri: afanare, nivelare, incorporarea ingrasamintelor. Dezavantaje: pot deteriora solul daca sunt aplicate energic; accentueaza tasarea solului.; sunt consumatoare de orta de munca manuala si mecanica+ energie; nu se pot executa in timp util. 19. Combaterea biologic a buruienilor (exemple). Implica in combaterea buruienilor utilizarea unor dusmani naturali( ag patogeni, insect , melci , pesti) sau folosirea unor insusiri a plantelor de cultura: alelopatia, viteza mare de crestere etc. Este continua ,nepoluanta, si pastreaza biodiversitatea. Intre buruiana si ag biologic se realizeaza un echilibru, insa exista riscul ca ag patog. Sa se adapteze pt planta de cultura Este eficienta pe suprafata mare(bazine geografice, insule etc) infestate puternic cu o singura specie : EX opuntia SP este combatuta cu insect miniera

Cactoblactus Cactorum., in lacuri se folosesc pestii fitofagi pt controlarea vegetatiei. In culturile de bumbac se folosesc gaste. Plante ca secara, orezul reusesc sa innabuse buruienile. 20. Combaterea chimic a buruienilor, generaliti (avantaje-dezavantaje). Enumerai metodele agrotehnice de combatere a buruienilor (n scris). Avantaje: inlatura lucrarile manual; reduc lucrarile mecanice; intr-un timp scurt se controleaza suprafete mari; det cresterea productivitatii muncii; Dezavantaje: necesita personal bine pregatit pot fi poluante necesita folosirea unei dotari special, costisitioare. 21. Formele sub care sunt fabricate erbicidele. Stabilirea dozei de erbicid (pe toat suprafaa i n benzi). Solutii concentrate: concentrate emulsionabil, pulberi, granule, pasta, tablete. 22. Metode de aplicare a erbicidelor. Dupa locul de patrundere al erbicidului : la sol sau pe Frunze Dupa suprafata tratata : pe toata suprafata, ; numai pe rand ; in vetre. Dupa epoca de aplicare preemergent ;postemergent : ppi inainte de semanat cu incorporare. 23. Absorbia erbicidelor prin organele subterane.

Erbicidele care ajung in sol pot fi preluate prin absorbtie de catre semintele de buruieni in curs de germinare, dar si dupa germinare, prin radacini si coleoptile. Avantaje: distrug buruienile ininte de rasarire, elimina concurenta Combaterea buruienilor e4ste permanent ape toate per de actiune a erbicidului. Unele erbicide sunt absorbite mai usor prin org. subterane. 24. Absorbia erbicidelor prin organele aeriene. Plantele de cultur modificate genetic tolerante la erbicide. In per. De vegetatie dup ace buruienile au rasarit ele pot fi combatute cu erbicide care se absorb prin frz, cotiledoane, muguri sau tulpina. Pt ca erbicidul sa fie absorbit el trb sa fie retinut la suprafata org aeriene, dupa care trb sa strabata o serie de bariere( cuticula, perete celularm plasmalema) Locul de patrundere nu reprezinta si locul de ocmbatere, unele erbicide pot migra in planta ajungand in alte tesutui situsuri letale( meristeme,apex, radacini) 25. Factorii care influeneaz absorbia erbicidelor (condiiile care influeneaz absorbia foliar). 1. Retinerea erbicidului la suprafata plantelor : dep de tensiunea superficiala , unghiul intre pozitio frz si tulpina .(mic la monoc. Mare la dicot.)

2. Frz pot fi acoperite de un strat gros de ceara sau poate avea un nr mare de perisori, cuticula. 3. Varsta plantei: buruienile tinere sunt mai sensibile decat cela mature. 4. Modul de dispersare al erbicidului : cele dispersate in uleiuri patrun mai usor decat cele dispresate in apa, pt unele erbicide (grandstar, titus) se recomanda adjuvanti (trend, cittovent) 5. Temperatura , lumina, precipitariile ( nu se erb cand ploua) 26. Aciunea erbicidelor asupra plantelor. Dupa modul de actiune acestea se clasifica in: DE CONTACT: distrug tesuturile vegetale la contactul cu erbicidul , au actiune rapida , effect vizibil incepand de la cateva ore. SISTEMICE: au insusirea de a migra de la locud de absorbtie pana la locul de actiune. Distruge toate organelle in 2-3 saptamani. (actioneaza asupra tesuturilor de crestere, inhiba fotosinteza, actioneaza asupra metabolismului normal al plantei, inhiba activitatea enzimatica). 27. Selectivitatea erbicidelor, generaliti, selectivitatea de poziie (exemple). Selectivitatea erbicidelor: proprietatea acestuia de a pastra navatamata plata de cultura si de a controla buruienile din acea cultura sau un anumit spectru de buruieni.

Selectivitatea de pozitie : erbicidul nu vine in contact cu planta de cultura, sau contacul este foarte slab.( in plantatiile de pomi, erbicidele se pot aplica directionat sau pomii pot fi protejati cu o folie). 28. Selectivitatea morfologic i anatomic. Interaciunea dintre erbicide (exemple). Selectivitate M&A se bazeaza pe particularitatile plantelor de cultura de a impiedica patrunderea erbicidului in frunza sau tulpina. (strat gros de ceara, cuticula, perisori, pozitia vf de crestere a hilului). Interactiunea dintre erbicide : pt a mari spectrul de combatere al buruienilor se asociaza 2 sau mai multe erbicide. Aceasta asociere se poate face de catre fermier sau de catre porducator. Efectul poate fi sinergic( efectul celor de este ami mare decat actiunea erbicidelor separate : erbicidul A distruge 30 buruieni si slabeste in 60, erbicidul B distruge 35 de buruieni si slabeste 70; cumulate cele 2 erbicide distrug 200) sau antagonic( efectul este diminuat). 29. Selectivitatea fiziologic, periodic si dat de proprietile erbicidului (exemple). Proprietatea plantelor de cultura de a metaboliza sau inactiva substanta active din erbicid. 30. Persistena i remanena erbicidelor.

31. Interaciunea erbicidelor cu solul. Erbicidele ajung in solprin tratamente preemerg sau post emerg. Odata ajunse acolo suporta o serie de procese: Fizice: volatizarrea+deriva de erbicid, levigarea ->poluare Chimice: descompunerea fotochimica, adsorbtia erbocidului , desorbtia, reactii chimice 32. Norma de amestec, doza de erbicid i stabilirea ei, substana activ. Norma de amestec: cantitatea de amestec lichid(erbicid +apa) necesara pt a trata in hectar.( avio 50-150L, terestre 200-300L, manual 800Lasa am gasit in curs.) Doza de erbicid: cantitatea de erbicid, exprimata in substanta activa , necesara pt a trata un hectar( poate fi in benzi sau pe intreaga suprafata) Substanta activa: este acea parte din produsul commercial care are effect nociv asupra buruienii. 33. Pregtirea amestecului de erbicidat. Solutia: amestec fizic omogen in care apa joaca rol de dizolvant iar erbicidul de dizolvat. Constituentii solutiei nu pot fi separate pe cale mecanica, aspectul solutiei este clar, lipede , incolor sau slab colorat.

Emulsia: amestecul dintre 2 lichide erbicid (ulei)+apa in care fiecare isi pastraza identitatea. Daca este lasat in repaos cele 2 componente au tendinta de a se separa. Pe tot parcusrul tratamentului amestecul trb agitat neintreruptstiu ca e pleonasm:d. aspectul emulsiei este laptos, alb sau colorat. Suspenia: amestec format din parrticule solide dispresate intr-un lichid. Cand sunt lasate in repaos componentele suspensiei au tendinta de a se separa. Se recomada agiatrea continua. Pt a realiza un ameste omogen mai intai se face un preamestec numit mac ace contine o parte erbicid si 2 parti apa. Aspectul suspensiei este amt. 34. Reguli de aplicare a erbicidelor. 1. Tratamentul trb executat la epoca optima si correct. 2. La erbicidele aplicate pe sol, acestea trb sa fie f bine amruntite 3. Erbicidele volatile trb incorporate la cel mult 20min de la aplicare 4. In conditii de irigare la erbicidele care se aplica la sol fara incorporare atunci cand umiditatea este scazuta se impune o norma de irigare de 150-200m3 /ha 5. In zilele cu probabilitate mare de ploaie se evita lucrarea. Se asigur aun interval de cel putin 6 ore intre aplicare si prima ploaie. 6. Apa de erbicidat trb filtrate pt a evita infudarea duzelor.

7. Pe toata durata de aplicare aa erbicidelor se mentine viteza si presiunea de lucru. 8. Trebuie pastrata constant inaltimea de lucru a rampelor de stropit. 9. Intoarcerile la capete trb sa se execute in drum cu pompa oprita. Daca la capatul parcelei nu exista drum se jaloneaza o zona de intoarcere ce va fi erbicidata ulterior sau inainte. 10. La culturile semanate in randuri apropiate este necesara jalonarea(minim 3 jaloane) pt a nu avea fasii ramase netratatre sau zone de suprapuneri. 11. Trb evitata pe cat posibil oprirea agregatulu in interiorul parcelei. 12. Viteza vantului nu trb sa deapseasca 4-5 km p ora in tumpul erbicidatului. 13. Dupa efectuarea erbicidatului instalatiile trb spalata foate bine, pt a indeparta orice urma de erbicid. (majoritatea erbicidelor sunt corozive)

de la 35 in jos gasiti raspunsul la NICUSOR.

35. Combaterea chimic a buruienilor din cultura de gru. 36. Combaterea chimic a buruienilor monocotiledonate la cultura de porumb. 37. Combaterea chimic a buruienilor dicotiledonate la cultura de porumb.

38. Combaterea chimic a buruienilor monocotiledonate la cultura de floarea-soarelui. 39. Combaterea chimic a buruienilor dicotiledonate la cultura de floarea-soarelui.