Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Vitalitatea si longevitatea.
Vitalitatea: proprietatea semintelor de a rezista la conditiile nefavorabile de mediu fara a-si pierde
capacitatea de germinatie .
Longevitate:insusiera semintelor de a-si pastra un timp foarte indelungat capacitatea
germinativa.Buruienile au o citalitate si o longevitate foarte mare.
Variatiile de temperature din sol reduc viabilitatea semintelor .Semintele de buruieni au o vitalitate
mai mare cand au o men\mbrana mai groasa greu permeabila si cu substante de rezerva grasimi.
Principalii factori care influenteaza longevitatea semintelor de buruieni sunt:lumina, gradul de
maturare embrionara, prezenta unei membrane groase si impermeabile,,existent unor inhibitori ai
germinatiei,concentratia oxigenului in sol si temperature.
61. Plasticitatea si adaptabilitatea.
Plasticitatea: insusirea buruienilor de a creste si se dezvoltadiferit in functie de conditiile ed
mediu.La buruieni intervalul de variatie al conditiilor de viata (apa, hrana, lumina) este foarte larg,
spre deosebire de plantele decultura.In timp ce plantele de cultura stagneaza in crestere daca nu au
apa si lumina , nu mor , buruienile sufera mult mai putin.
Adaptabilitatea: insusirea buruienilor de a se adapta la conditiile foarte diferite de viata,de a
rezista la factori negative de crestere si dezvoltare si de a convietui cu anumite plante de
cultura.Unele buruieni apar in toate culturile , altele s-au adaptat sa traiasca in anumite culturi.
62. Surse de imburuienare a culturilor aricole
a)rezerva de seminte de buruieni din sol.Semintele si resturile vegetale de buruieni din sol sunt
incorporate odata cu executarea lucrarilor agricole.Existaintre 100 milioane si 2-3 miliarde de
seminte de buruieni la hectar, 25-30 % capabile sa germineze.cele mai multe seminte se gasesc in
stratul superficial, la 50-60 cm aproape ca nici nu mai exista.
Rezerva de seminte de buruieni depinde de:speciile cultivate,speciile de buruieni, conditiile
climatic, agrotehnica folosita, tipul de sol.
b)Terenurile necultivate
c)samanta plantelor cultivate.
d)gunoiul de grajd.
e)transportul produselor agricole.
63. Cartarea buruienilor.
Cartarea buruienilor inseamna stabilirea gradului de imburuienare calitativ si cantitativ a
terenurilor agricole.
Hartile de imburuienari reprezinta o imagine sintetica a gradului de imburuienare,fac posibila
planificarea eficienta a erbicidelorsi a mijloacelor mecanice.Tipuri de harti de
imburuienare:analitice, sintetice, mixte.
Tehnica elaborarii hartilor de imburuienare:de pregatire,de teren , de elaborare propriuzisa.
-mentinerea curate a canalelor de irigare si desecare si folosirea la irigat a apei fara seminte de
buruieni
-distrugerea focarelor de buruieni de pe suprafete necultivate
-recoltarea la timp a culturilor pentru a impiedica buruienile sa ajunga la maturitate
-organizarea serviviilor de carantina si controlul semintelor.
68. Metode agrotehnice de combatere a buruienilor.
Avantaje:se pot combate toate speciile de buruieni,distrugera buruienilor se realizeaza
comcomitent cu pregatirea patului germinativ, nu lasa reziduri si nu deranjeaza echilibrul in
natura.
Masuri:
-rotatia culturilor:prin folosirea asolamentelor se usureaza lupta cu buruienile intrucat nele
culture innabusa buruienile iar altele lupta mai greu cu acestea.De asemenea plantele cultivate sunt
insotite de anumite specii de buruieni care s au adaptat in decursul timpului.Daca exista mai multi
ani la rand aceeasi cultura pe un teren se inmultesc f mult speciile de buruieni care insotesc cultura
respective.
-lucrarile de baza ale solului:executate in timp optim si de inalta calitate au un rol deosebit in
combaterea buruienilor.prin aratura sunt distruse in totalitate buruienile anuale si biennale in
vegetatie si numai temporar cele perene deoarece ele regenereaza din organelle vegetative de
inmultire.prin aratura aceste organe sunt aduse la suprafata unde mor fie prin uscare in cazul
araturilor de vara fie prin degerare in timpul iernii in cazul araturilor de toamna .
-lucrarile superficial ale solului premergatoare semanatului:cu grapa cu discul cultivatorul,
combinatorul, grapa cu colti reglabili.Efectul este maxim cand buruienile se afla in prima faza de
vegetatie, iar solul este mai uscat.
-tehnica semanatului:semanatul la timp si realizarea densitatii optime specific zonei
pedoclimatice si a tehnologiei practicate la irigat si neirigat contribuie la diminuarea
imburuienarii culturilor.
-grapatul semanaturilor:in vederea combaterii buruienilor se recomanda numai pentru anumite
culruti cum sunt porumbul cartoful si in situatiile cand erbicidele aplicate premergent nu au fost
eficace.
-prasitul si plivitul.nr praselor este cuprins intre 2 si 5 si trebuie executate la timp adicaimediat
dupa aparitia buruienilor.Plivitul se face cand buruienile depasesc plantele cultivate.
-folosirea ingrasamintelor si amendamentelor.Daca buruienile sunt distruse prin diferite metode
, plantele de cultura isi iau un avans in crestere si buruienile sunt innabusite de palntele de cultura
care au fost fertilizate cu ingrasaminte.prin aplicarea de amendamente se corecteaza pH sul
reducandu se nr buruienilor specifice.
-mulciul.are rolul de a impridica ajungerea luminii la suprafata solului .Ex de mulci:paie, gunoi de
grajd,hartia, mase plastice.
d)Solul: influenteaza direct prin rezistenta la actiunea apei, in miscare si indirect prin capacitatea
de infiltratie deci de reducere a debitului scurgerii la suprafata.
e)Roca de solificare: daca roca este dura solul care se formeaza este subtire si are o capacitate de
infiltrare redusaiar surplusul de apa ramane la suprafata si se scurge.
f)Vegetatia:leguminoasele si gramineele perene ofera o f buna protective, cerealele paioase sunt
bune protectoare leguminoasele o protective moderata si prasitoarele o protective slaba.
73. Pagube produse de eroziune.
Pagubele se produc atat pe terenurile plane ca urmare a depunerii materialului transportat, cat si pe
terenrile inclinate datorita transportului dematerial fertile.
Modificari datorita eroziunii:
a)Modificarea proprietatilor fizice ale solului.
-Structura solului:se produce pierderea materialului fin scaderea continutului de humus, argila si
elemente nutritive.
-Textura solului.Datorita scurgerii se produce transportul de particule de dimensiuni mici,
rezultand cresterea proportiei de schelet.
-Modificarea relatiilor solului cu apa.modificarea prin eroziune a structurii , texturii duce la
aparitia la suprafata a orizonturilor enferioare care scad puterea de infiltratie a apei .
b)Modificarea proprietatilor chimice ale solului.Se reduce continutul in substante nutritive si
elemente organice, in special continutul in humus in stratul 0-30 cm.
c)Modificarea activitatii biologice a solului:gradul de solubilizare al elementelordifera in functie
de tipul de sol , proprietati fizico-chimice,care este conditionata de activitatea microorganismelor.
d)Distrugerea solurilor situate pe vai.Materialul erodat de pe panteeste depus peste solul
existent pe vaiiar argila si ceilalti coloizi patrund in spatial necapilar micsorandu-I permeabilitatea.
e)Reducerea productiilor plantelor cultivate.Consecinta direta a eroziunii este reducerea
productiei agricolecare este direct proportional cu amploarea fenomenului de eroziune.
f)Cresterea cheltuielilor de productie:majorarea consumului de combustibil uzura organelor
active, continutul de apa din ploi nu va putea fi retinut de sol , ingrasamintele sunt spalate si
depuse in zonele depresionare.
74. Lucrari agrotehnice de conservare a terenurilor arabile in panta.
a)Structura culturilor si asolamentele:
Structura culturilor
-Nivelul productiilor:plantele cultivate trebuie sa aiba un nivel ridicat de productie care sa
asigure un beneficiu.
-Protectia solului impotriva eroziunii.vegetatia naturala reprezentata de paduri pasuni asigura
protective asupra eroziunii iar cea cultivate favorizeaza eroziunea.
Lucrarile de intretinere: Se vor executa cu o viteza mai mica decat pe terenurile plane, cu ancorele
tirantilor laterali ai tractorului bine intinse pentru a eveita deplasarile laterale ale cultivatoarelor si
a taierii plantelor .
78. Sistemul de cultura antierozional in fasii.
Consta in alternarea pe acelasi versant a unor fasii ocupate de culture ce ofera solului o protective
antierozionala diferita.Fasiile se delimiteaza pe directia generala a curbelor de nivelcu scopul de a
a incadra culturi slab protectoare, de exemplu prasitoarele intre culture bune protectoare ca cereal
paioase plante furajere anuale si leguminoase perene.Acest system se practica in mod obisnuit in
zone cu precipitatii mai putine pe versanti cu lungime mare sip e pante cuprinse intre 5-12%.
Utilizarea sistemului de cultura in fasii reduce oeroziunea solului de 2 pana la 8 ori in timp ce
consumul suplimentar de munca este de 8% fata de cultivarea obisnuita a versantului .nu solicita
utilaje special si in primii ani nu se inregistraza sporuti semnificative, dar p[e masura diminuarii
eroziunii sporirile de productii ajung la 20-26%.
79. Sistemul de cultura antierozional in benzi.
In zonele mai umede unde eroziunea poate capata forme mai accentuate sip e pante cuprinse intre
12 si 18 % se utilizeaza sistemul de cultura in benzi inierbate sau cu benzi tampon.Acesta
presupune crearea pe directia curbelor de nivel a unor benzi inerbate care alterneaza cu fasii pe
teren semanare cu plante de cultura.Benzile inierbate au rolul de a retine si filtra suspensiile solide
din apa care se scurge pe versanti.Se recomanda ca in partea de amonte banzile sa fie de 4-6 m in
partea mijlocie 6-8 m , in aval 8-10 m.Daca suprafata versantului este neuniforma se recomanda
infiinatarea unor benzi ineirbate cu latime variabila.
80. Sistemul de cultura antierozional mixt.
Avantaje:-reducerea pierderilor de sol prin retierea materialului erodat atat pe banzi inierbate cat
sip e fasii cultivate
-sporirea randamentului mijloacelor mecaniceprin cresterea latimiii fasiilor cultiate.
-fasiile cultivate sunt mai bine delimitate pe banzile inierbatefapt care usureaza amplasarea
culturilor pe teren.
Pierderile de teren la aplicarea acestui system ajung la 3-5% dar sunt compensate prins
sporurile de productie ale plantelor cultivate si fanul obtinut de pe benzile inierbate.
Agroterasele. Pentru formarea lor se fac araturi repetate an de an, utilizand pluguri reversibile sau
obisnuite.In prealabil versantul este delimitat in fasii de 15-40 m care vor constitui in viitor
platformele , care alterneaza cu fasii de 2-3 m care vor constitui taluzurile, orientate dupa curbele
de nivel.Se executa in fiecare an araturi, cu rasturnarea brazdei spre aval.Fasiile dintre platformele
viitoarelor terase se inierbeaza , iar in timp se transofrma in taluzuri care se intretin prin cosiri.
Terasele bancheta. Aceasta metoda implica combinarea unei terasari incipiente sub forma de
bancheta , executate cu mijloace terasiere urmata de terasarea complete in timp de 10 15 ani prin
intermediul araturii cu intoarcerea brazdei inspre aval.
Lucrari agrotehnice specifice pe terase.
-Consolidarea taluzurilor prin inerbare
-Fertilizarea
-Aratura.