Sunteți pe pagina 1din 7

Cultura plantelor furajere

Cresterea animalelor este o ocupatie straveche a locuitorilor de pe


aceste meleaguri si are un rol determinant n nutritia populatiei, constituind
n acelasi timp materie prima strategica pentru industria alimentara.
Hranirea rationala a animalelor, mai ales n sezonul rece, cnd ele nu pot
pasuna, reprezinta factorul determinant care pune n valoare potentialul lor
biologic de realizare a unor productii variate, ridicate, constante an de an si
de cea mai buna calitate. De aceea, cresterea animalelor, starea lor de
sanatate si capacitatea productiva depind n cea mai mare masura de
asigurarea n tot timpul anului de furaje (nutreturi) bogate n diferiti
constituenti chimici. cestia la rndul lor sunt transformati n alte substante
plastice si energetice necesare pentru cresterea si dezvoltarea animalului,
precum si pentru formarea productiei specifice (lapte, carne, oua, lna).
!pecialistii sunt de acord ca dintre toate categoriile de nutreturi care se
folosesc n hrana animalelor cele de origine vegetala prezinta cea mai mare
importanta biologica si economica.
Resursele vegetale furajere
"lantele furajere constituie un capitol important
al fitotehniei si se subordoneaza principiilor si metodelor generale de
agrotehnica. #le au nsa particularitati biologice, ecologice si tehnice
proprii, care le deosebesc de alte plante agricole implicate n alimentatia
omului, desi o parte din aceste sunt folosite drept furaje. !e poate vorbi de o
relatie directa plante agricole $ plante furajere $ alimentatia animalelor. %n
acest sens se pot mentiona sursele care asigura furajele&
' plantele cerealiere si leguminoase din care se produc nutreturile
concentrate si cele grosiere (paiele, pleava, cocenii, vrejii)(
' plantele agricole de la care rezulta reziduuri valoroase dupa
prelucrarea lor industriala& floarea soarelui (sroturi si turte), sfecla de
zahar (borhotul si melasa)(
' plante radacinoase precum sfecla furajera, morcovul furajer, broajba
si turnepsul(
' plantele din grupa bostanoaselor (dovlecelul furajer) si al verzei
(varza furajera), gulia furajera(
' plantele tuberculifere& cartoful si topinamburul(
' plantele oleaginoase& floarea soarelui si rapita.
' plantele furajere propriu'zise, care produc nutretul verde, fnul si
silozul.
Clasificarea plantelor furajere . %n situatia actuala a
agriculturii, cnd septelul de animale s'a njumatatit si suprafata cu furaje a
scazut dramatic, reabilitarea acestora este un obiectiv prioritar, ndeosebi
pentru e)ploatatiile agricole mici care detin un numar redus de animale.
"roducatorul agricol si n acelasi timp crescatorul de animale trebuie sa stie
sa aleaga si sa cultive, pe mica lui parcela de pamnt, acele plante furajere
strict necesare pentru hrana animalelor, care sunt adaptate si la conditiile
locale de sol si clima. "roblema se pune cu aceeasi acuitate si pentru
e)ploatatiile (fermele) mijlocii si mari, care pot cultiva furajele n cadrul
unui asolament special.
*urcea ". si +gnat l. (,-./) grupeaza plantele si culturile furajere n
mai multe categorii dupa urmatoarele criterii&
' durata ciclului biologic& anuale, bianuale, perene(
' epoca de semanat& de primavara, de toamna, n miriste(
' modul de cultura& culturi simple (pure), culturi mi)te, n ogor
propriu, n miristi, culturi intercalate (porumb cu dovlecei)(
' produsul obtinut& tulpina, frunze, fruct, radacini, tuberculi(
' scopul cultivarii& pentru masa verde, fn, siloz, boabe(
' caracteristicile botanice
!'a preluat de la autorii citati mai sus clasificarea botanica a plantelor
furajere, care din punct de vedere fitotehnic cuprinde acele plante a caror
productie se foloseste n ntregime ca nutret pentru animale, fie n stare
verde sau murata (siloz), fie uscata sau sub forma de fn&
' gramineele anuale: porumbul, orzul, ovazul, secara, grul, sorbul,
iarba de sudan, meiul, dughia(
' gramineele perene: raigrasul, galomatul, paiusul de livezi,
timoftica, obsiga(
' leguminoasele anuale: soia, mazarea, mazarichea, bobul, lupinul(
' leguminoasele pere ne: lucerna, trifoiu, sparceta, ghizdeiul(
' tuberculifere si radacinoase: cartoful, topinamburul, sfecla de
zahar, morcovul furajer, napii de miriste(
' bostanoasele: pepenele furajer, dovleacul, dovlecelul(
' alte plante: floarea soarelui, rapita, varza furaje ra, gulia furajera(
Conveierul verde. 0esursele vegetale furajere permit ca n
orice e)ploatatie agricola, n cadrul asolamentului, sa se organizeze un
conveier verde, adica o succesiune de culturi n decursul unui an, care sa
contribuie la o alime ntare sustinuta si echilibrata a animalelor care se cresc.
"rin acest sistem de culturi animalele sunt asigurate permanent cu nutret
verde, proaspat. +mportant este ca recoltarea plantelor folosite n conveier sa
fie astfel esalonate, nct sa se obtina treptat, pe masura cerintelor de hrana a
animalelor.
!e deosebesc trei tipuri de conveier&
a) artificial n regiunile secetoase, lipsite de pajisti naturale, unde
conveierul verde este alcatuit din plante cultivate, dintre care doua
treimi sunt plante de nutret anuale, iar restul plante perene (de
e)emplu lucerna)(
b) natural n regiunile umede, unde pajistile naturale sunt suficiente si
de buna calitate( baza conveierului verde o formeaza pasunile si
otava fnetelor( acesta este un conveier natural(
c) mixt n regiunile mai putin umede, unde e)ista pajisti naturale, dar
are nu satisfac dect partial necesarul de nutret verde( conveierul are
un caracter mi)t& o parte din necesar este satisfacuta de productia
pajistilor naturale si alta parte din productia plantelor cultivate.
Conveierul verde se poate organiza astfel nct sa satisfaca mai multe
categorii de animale sau se poate organiza cte un conveier pentru fiecare
categorie de animale.
Structuri de culturi furajere
"e zone ecologice, societati si ferme agricole se pot organiza culturi
furajere, cu o anumita structura, care sa poata fi valorificate de animale,
datorita continutului echilibrat n principii nutritive (saruri minerale, protide,
vitamine).
Structuri cu plante perene destinate cositului de masa verde
administrata la iesle si conservata dupa metoda semisilozului&
' lucerna (,. 1g2ha samnta) 3 golomat (4 1g2ha samnta), amestec
recomandat pe solurile de tip cernoziomic si brun roscate de padure,
n toate zonele ecologice agricole(
' trifoi rosu (,5 1g2ha samnta) 3 golomat (,6 1g2ha samnta),
amestec ce se poate cultiva n sudul 7oldovei, Cmpia 0omna si
Dobrogea(
' trifoi rosu (,5 1g2ha samnta) 3 raigras aristat (4 1g2ha samnta),
amestec indicat pentru Cmpia 8ransilvaniei, centrul si nordul
7oldovei, n zonele cu temperatura medie anuala mai mica dect
3,69C
Structuri cu graminee pentru boabe, cu plante care se recolteaza la
56'/6 : umiditate&
' orz de toamna 3 sorg boabe n cultura dubla, pentru Cmpia Dunarii,
Dobrogea, Cmpia *anatului si cernoziom urile din sudul 7oldovei
cu temperatura medie anuala mai mare de 3,69C(
' orz de toamna 3 porumb siloz n cultura dubla, amestec indicat
pentru zonele cu cernoziom si soluri brun roscate de padure.
Structuri pentru masa verde, recoltate n succesiune pentru furajare
la iesle sau conservare (fig.,. ,.)
' raigras aristat semanat toamna, consit de doua ori, urmat n cultura
dubla de porumb pentru siloz sau de hibridul sorg ) iarba de sudan(
' orz de toamna recoltat succesiv si urmat de porumb n cultura dubla
sau de hibridul sorg ) iarba de sudan(
' hibridul sorg ) iarba de sudan.
Structuri pentru nsilozare n amestec cu coceni de porumb&
' sfecla furajera din soiurile monogerme, bondo si *olero si
poligerme, "olifuraj ; si C<clop "ol<, indicata pe terenurile irigate si
n zonele cu precipitatii medii anuale de =>6mm(
' gulia furajera pe terenurile podzolice(
?ig. ,.,. Cositul fnului verde
Cultura porumbului pentru siloz
Zonarea ecologica. !e cultiva n mai toate zonele ecologice,
dar foarte favorabile sunt zonele irigate din Cmpia Dunarii, Dobrogea,
sudul 7oldovei si Cmpia *anatului, pe soiurile de tip cernoziom, balan de
stepa, brun roscate de padure si aluvionare.
Locul n asolament. Ca plante premergatoare se recomanda
cerealele de toamna si culturile perene, mai putin sfecla de zahar.
ibrizii. %n cultura se prefera hibrizii precoci (5>'/6:) din
suprafata si trzii (=6'=>:)& #lan, 8urda ;66, ?undulea /;6.
!regatirea terenului. "orumbul reactioneaza foarte bine la fertilizarea
cu gunoi de grajd si moderat la ngrasamintele cu azot, fosfor si potasiu. Ca
lucrari ale solului se recomanda nivelarea terenului, aratura la nceputul
sezonului rece si pregatirea terenului n vederea semanatului cu grapa cu
discuri n agregat cu grapa cu colturi.
Semanatul are loc n luna aprilie cu >6'.6.666 plante2ha pe teren
neirigat si 46'4>.6662ha pe teren irigat, la distanta de .6 cm ntre rnduri.
"ngrijirea culturii consta din cteva udari, combaterea
buruienilor, a bolilor si daunatorilor.
Recoltarea se face cnd porumbul a acumulat o masa vegetala
ma)ima n faza de ceara a boabelor cu masini specializate.
!roductia poate atinge =6'46 tone2ha masa verde n conditii
de irigare si ;>'/6 tone2ha pe teren neirigat.
Cultura sorgului furajer.
ceasta planta ncepe sa se impuna n alimentatia animalelor pentru
continutul mare n calciu si fosfor si pentru rezistenta la seceta.
!orgul ca specie (sorghum vulgare, sorgum bicolor) are doua subspecii
folosite ca furaje& sorgul pentru boabe cu panicul compact, dens care
formeaza boabe mari si sorgul furajer cu panicul rasfirat si care lastareste
puternic . @a acestea se adauga hibridul sorg ) iarba de sudan,
creatia +nstitutului de la ?undulea.
Zonarea ecologica. !e cultiva n Cmpia 0omna, Dobrogea,
sudul 7oldovei si Cmpia *anatului pe soluri de tip cernoziom si brun
roscat de padure dar prefera si aluviunile.
Locul n asolament. !orgul urmeaza dupa leguminoase
perene, cereale de toamna, sfecla de zahar, porumb, plante medicinale,
plante furajere, care elibereaza terenul pna la ;> aprilie n cultura
principala.
ibrizii. !e cultiva numai hibrizi simplii dupa cum urmeaza&
' @a sorgul pentru boabe& ndreea, rolba, ?undulea ;,, ?undulea 56,
?undulea 5;(
' @a sorgul furajer& Autricom(
' @a hibridul sorg ) iarba de sudan& ?undulea ,,6/, 8inca si 8utova.
!regatirea terenului. !e pregateste terenul ncepnd cu
ncorporarea a 56'46 tone2ha gunoi de grajd odata cu aratura, la care se
adauga fosfor si potasiu n doze de >6'-6 1g2ha. !orgul valorifica eficient
azotul care se aplica la semanat si dupa fiecare coasa. Ca lucrari ale solului
se asigura aratura de toamna si patul germinativ n primavara cu grapa cu
discuri si cu combinatorul n preziua semanatului.
Semanatul se efectueaza dupa , aprilie, la o temperatura n sol de
3,;...,59C fiind o planta iubitoare de caldura, asigurnd urmatoarele reguli&
' @a sorgul pentru boabe& numar de plante la ha ..$;66 mii plante la
teren irigat si ,>6$566 mii plante la teren neirigat( Aorma de
samnta 4$,; 1g2ha( distanta ntre rnduri >6$.6 cm( adncimea 5$=
cm n functie de sol,
' @a sorgul furajer si hibridul sorg ) iarba de sudan& numar de plante
,>6$;66 mii2ha( samnta /6 1g2ha( distanta ntre rnduri ,;,>$,>
cm( adncimea de semanat ;$5 cm.
"ngrijirea culturii. %n perioada de vegetatie se fac lucrari de
ngrijire a culturilor prin ;$5 udari, erbicidarea cu !D7 n faza de nfratire
a plantelor si combaterea daunatorilor (8an<mecus) cu Decis sau !inorato).
Recoltarea. "entru nutret verde ncepe cnd plantele au
naltimea de /6'>6 cm si se continua timp de ;6';> de zile pna la aparitia
paniculului. "entru fn se recolteaza cnd apare paniculul.
!roductia, este de ;>'56 tone2ha masa verde.
Cultura lucernei
Zonarea ecologica. @ucerna (7edicago !ativa) este planta
furajera cu cea mai mare suprafata si se cultiva n toate zonele ecologice, cu
precadere pe terenurile irigate si pe tipurile de sol cernoziomice profunde,
permeabile, bine aprovizionate cu substante nutritive cu ph peste =,>
. De asemenea da rezultate bune pe soiurile brun roscate de padure
si balane de stepa irigate.
Locul n asolament. Ca plante premergatoare prefera
cerealele de toamna, cartoful timpuriu, mazarea si plantele anuale furajere
recoltate pna la nceputul toamnei. @ucerna ramne n asolament ;$5 ani
dupa care se desteleneste. mplasarea lucernei dupa prasitoare timpurii nu
se recomanda. %n zonele colinare este de preferat sa se cultive n amestec cu
graminee perene, iar n cele de cmpie singura (cultura pura). "e terenurile
irigate se asociaza foarte bine cu golomatul.
Soiurile. %n tara noastra au fost create o serie de soiuri
valoroase, cu potential ridicat de productie si rezistenta marita la boli. @ista
oficiala a +D8+! propune pentru cultivate ,. soiuri perene dintre care
mentionam& donis, urora, !atelit, !elena, !uper, 8opaz, 8riumf.
!regatirea terenului. Consta n fertilizare cu gunoi de grajd
la planta premergatoare cu ; sau 5 ani nainte ca lucerna sa vina pe aceeasi
sola, fosfor n cantitate de >6',;6 1g ";B>2ha, azot numai pe solurile slab
aprovizionate, la fel si potasiu. ratura se e)ecuta la ;;$;> cm adncime la
nceputul toamnei, iar patul germinativ cu grapa cu discuri, urmata de
tavalug, n primavara.
Semanatul. !e practica ntre ,',> martie n zonele de cmpie
si >';> martie n zonele de deal, n cultura irigata. +nstitutul de la ?undulea
recomanda semanatul pe terenurile irigate ntre ,>';4 august n zona
colinara si ;> august'> septembrie n cmpia din sudul tarii. ceasta epoca
are o eficienta ridicata ceea ce face ca n anul + de vegetatie productia sa
creasca cu .6',66:, consumul de erbicide sa sca da cu >6'.6:, cel de apa
cu ,>';6:, iar combustibilul la lucrarile solului cu ;6'56:. !emanatul se
e)ecuta la ,;,> cm ntre rnduri cu ;6';; 1g2ha samnta, la adncimea de
,,>';,> cm.
"ngrijirea culturii consta din udari repetate n perioada de
vegetatie, dupa fiecare coasa, combaterea buruienilor pe cale chimica,
precum si a bolilor si daunatorilor. De retinut ca odata cu recoltarea masei
verzi tratamentele se suspenda pentru a nu into)ica animalele care o
consuma.
Recoltarea. !e recoltea za dupa urmatorul program& n anul +
n intervalul dintre nceputul si mijlocul fazei de nflorire a plantelor( n
urmatorii ani la faza de mbobocire. !e recolteaza manual cu coasa sau cu
masini specializate.
!roductia. 0ezulta din 5'/ coase n anii normali si >'. coase
pe terenurile irigate, ajungndu'se la >6'.6 tone2ha masa verde, iar pe
terenurile neirigate la ;>'56 tone2ha.
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate