CONVEIERUL VERDE

Conveierul verde reprezint\ sistemul de organizare a producerii [i folosirii nutre]urilor verzi [i suculente, de prim\vara timpuriu pn\ toamna ct mai trziu, `n vederea asigur\rii cantit\]ilor necesare furaj\rii ra]ionale a animalelor.

1. Tipuri de conveier verde

Dup\ sursele de nutre]uri se deosebesc trei tipuri de conveier verde:

- conveier verde natural, alc\tuit din nutre]ul produs de pe paji[tile permanente (iarba de pe p\[uni [i otava fne]elor), se organizeaz\ `n zonele cu suprafe]e mari de paji[ti, `n special pentru ovine [i tineret taurin. - conveier verde artificial, se organizeaz\ `n zone f\r\ suprafe]e cu paji[ti permanente, producerea nutre]ului verde fiind asigurat\ de paji[tile temporare [i plantele furajere anuale [i perene; - conveier verde mixt, este cel mai r\spndit `n ]ara noastr\ [i const\ `n producerea nutre]ului verde de pe paji[tile permanente [i temporare, de la plantele furajere anuale [i perene. Acest tip de conveier verde se organizeaz\ `n zonele cu suprafe]e mici de paji[ti permanente.
Dup\ speciile de animale, conveierul verde se organizeaz\ pentru

taurine, ovine [i mai rar pentru suine.

Pentru taurine, din componen]a conveierului verde fac parte paji[tile permanente [i temporare, porumbul furajer, lucerna, trifoiul ro[u, raigrasul aristat, r\d\cinoasele furajere. Pentru ovine, conveierul verde cuprinde paji[tile permanente [i temporare, precum [i plantele furajere care suport\ p\[unatul (secara, orzul mas\ verde, iarba de Sudan). Pentru suine, conveierul verde se organizeaz\ mai rar [i va cuprinde lucerna, topinamburul, cucurbitaceele furajere, sfecla furajer\ etc. 2. Principii de organizare a conveierului verde Organizarea producerii nutre]ului verde, necesar animalelor `n cadrul conveierului, impune s\ se ]in\ cont de obiective legate de zona natural\, specia [i categoria de animale, perioada de hr\nire, eficien]a economic\ etc. Aceste obiective pot fi realizate respectndu-se urm\toarele principii: - stabilirea unui sortiment optim de plante, adaptate zonei [i speciei de animale; - `ns\mn]area e[alonat\, `n epoci diferite, a aceleia[i plante furajere; - `ns\mn]area `n aceea[i epoc\ a mai multor soiuri sau hibrizi, cu perioade diferite de vegeta]ie; - folosirea unei agrotehnici diferen]iate (desime, agrofond, irigare etc.), cu scopul e[alon\rii producerii nutre]ului verde; - ob]inerea nutre]ului verde din culturi succesive, `ns\mn]ate dup\ premerg\toare timpurii;

- folosirea speciilor anuale sau perene furajere, care regenereaz\ de mai multe ori `ntr-o perioad\ de vegeta]ie; - aplicarea unor m\suri de `mbun\t\]ire la paji[tile permanente, pentru ridicarea poten]ialului productiv. 3. Sortimentul de plante furajere din conveierul verde
Alegerea plantelor pentru organizarea conveierului verde se face `n

func]ie de zona natural\, condi]iile pedoclimatice [i specia de animale. Plantele respective trebuie s\ fie foarte productive, s\ suporte p\[unatul sau cosirile repetate, s\ regenereze rapid, s\ fie rezistente la secet\, atac de boli [i d\un\tori. ~n zona de cmpie, cele mai potrivite sunt borceagul de toamn\ [i prim\var\, porumbul, secara, raigrasul aristat, orzul, sorgul, iarba de Sudan, sfecla furajer\, rapi]a, pepenele furajer, lucerna, sparceta, paji[tile temporare [i paji[tile permanente. ~n zonele colinare sunt recomandate paji[tile permanente [i temporare, trifoiul ro[u, ghizdeiul, maz\rea furajer\, secara, borceagurile, porumbul, sfecla furajer\, gulia furajer\, varza furajer\ etc.. Date cu privire la zona de cultur\, biologia [i produc]ia principalelor plante care se folosesc `n alc\tuirea schemelor de conveier verde
Nr crt 0 1 Cultura 1 rapi]\ de toamn\ Nr. de zile de la ~n\l]imea plantelor Durata de Produc]ia de sem\nat la Nr. de Zona de vegeta]ie la `nceputul folosire mas\ verde cicluri `nceputul folosirii (cm)* (zile) (t/ha) folosirii 2 3 4 5 6 7 step\, silvostep\ 30-40 15-20 30-60 [i p\dure

2 3 4 5 6 7

step\, silvostep\ [i p\dure step\, silvostep\ raigras aristat [i p\dure borceag de step\,silvostep\ [i prim\v.ep. I p\dure borceag de step\,silvostep\ [i prim\var\ ep. a p\dure II-a step\, silvostep\ lucern\ [i p\dure sparcet\ step\, silvostep\ hibridul sorg x iarb\ de Sudan sorg furajer sorg furajer `n miri[te porumb m.v. cultur\ pur\ porumb m.v. `n miri[te

borceag de toamn\

50-70 45-60 50-70 40-45 80-90 60-80 60-70 40-65 80-100 90-100 90-110 100-140 120-140 -

30 40 40 50

15-20 20-30 15-20 15-20 30-35 15-30 15-20 15-20 15-20 15-20 40-50 20-30 30-45 30-60 30-35 30-60 30-40 30-40

20-25 25-40 15-20 15-20 15-25 10-15 15-25 15-20 20-30 20-25 30-35 15-30
(cultur\ intercalat\)

4-5 3-4 (5) 1 1-2 1 1(2) 1 -

40-50
30 40 40 50 30 40 40 50

30 40 40 50

50-60
30 40 40 50 25 30 30 40

8 iarb\ de Sudan step\, silvostep\ 9 10 11 12 13 step\, silvostep\ step\, silvostep\ step\, silvostep\ step\, silvostep\, p\dure step\, silvostep\ [i etajul forestier step\, silvostep\ [i etajul forestier

50-60 40-45 50-60 50-60 40-50 -

14 dovleac furajer 15 pepene furajer

50-60 30-50 50-60

step\, silvostep\ [i p\dure silvostep\ [i 16 varz\ furajer\ etajul forestier 17 gulie furajer\ 18 sfecl\ furajer\ 19 20 p\dure step\, silvostep\ [i p\dure

20-50 -r\d\cini- 310 frunze 60-100 -r\d\cini-1020 frunze 15-20 15-20 -tuberculi20-30 tulpini

frunze + colete step\, silvostep\ de sfe-cl\ de [i p\dure zah\r topinambur step\, silvostep\ [i p\dure

paji[te P > 30 40 permanent\ (P) 20 30 21 cmpie-munte 25-30 10-20 T> sau tem-porar\ 30 40 (T) num\r\tor = folosire prin p\[unat; numitor = folosire prin cosit [i administrat la iesle

4. ~ntocmirea schemelor de conveier verde Organizarea conveierului verde impune efectuarea unor lucr\ri

preg\titoare [i cunoa[terea anumitor elemente: - stabilirea tipului de conveier (dup\ sursa de furaje [i specia de animale); - stabilirea perioadei calendaristice [i a duratei (zile) pentru conveier; - calcularea necesarului de furaj verde pe zi, decad\, lun\ [i pentru toat\ perioada, pentru specia [i num\rul de animale c\ruia se organizeaz\ conveierul verde; - cunoa[terea `nsu[irilor agrobiologice [i productive ale plantelor din coveierul verde (durata de timp de la sem\nat pn\ la recoltare, durata de folosire optim\, produc]ia, num\rul de recolte pe an [i e[alonarea produc]iei). Durata [i perioada calendaristic\ a conveierului depinde de zona natural\, fiind de 170-180 zile `n step\ (15 IV - 1 10 X), 160-165 zile `n silvostep\ (2025 IV - 30 IX), 80-100 zile `n zona forestier\ (15 V - 5-25 IX). Necesarul de furaj verde se calculeaz\ pe baza normelor de furajare pentru specia [i num\rul de animale la care se organizeaz\ conveierul verde. Necesarul de furaj verde, rezultat din calcul se majoreaz\ cu 10-15% pentru a compensa eventualele nerealiz\ri de produc]ii. Suprafa]a fiec\rei plante `n cadrul conveierului verde se stabile[te `n func]ie de necesarul de furaj (Nf) verde din perioadele de folosire a speciei respective, raportnd aceast\ cantitate la produc]ie medie (t/ha) planificat\ (P), dup\ rela]ia: S (ha) = Nf/P

~n general, se apreciaz\ c\, f\r\ iriga]ie, suprafa]a din conveierul verde trebuie s\ fie de 30-40 ha pentru 100 UVM, iar `n condi]ii de irigare, de circa 15-20 ha /100 UVM. Schemele de conveier verde pot fi prezentate sub form\ de grafic sau tabel [i vor cuprinde urm\toarele elemente: speciile de plante, data sem\natului, produc]ia planificat\, suprafa]a, necesarul de furaj verde de la fiecare plant\, e[alonat pe luni [i decade. E[alonarea folosirii culturilor `n cadrul unui conveier verde mixt
Nr crt 1 2 3 4 5 6 Culturile V Perioada de folosire VI VII VIII IX X
1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3

Borceag de toamn\ P\[une permanent\ Lucern\ Borceag de prim\var\ epoca I Borceag de prim\var\ epoca a II-a Porumb furajer sem\nat des, epoca I Porumb furajer `n miri[tea de borceag 7 de toamn\ Porumb furajer `n miri[tea de borceag 8 de prim\var\ 9 R\d\cinoase [i bost\noase furajere

C C

5. E[alonarea produc]iei de furaj verde Pe lng\ folosirea unui sortiment de plante cu perioad\ de vegeta]ie diferit\, e[alonarea producerii furajului verde, `n cadrul conveierului se poate realiza [i pe alte c\i: - sem\natul aceleia[i plante `n mai multe epoci (dou\ epoci `n prim\var\, distan]ate la 10 zile, pentru porumb, borceag, iarb\ de Sudan);

- extinderea culturilor succesive de porumb, sorg, iarb\ de Sudan, sem\nate dup\ secar\, borceag de toamn\ [i de prim\var\ [i dup\ cereale de toamn\; - sem\natul aceleia[i plante cu desimi diferite; - folosirea, `n cadrul aceleia[i specii, a hibrizilor [i soiurilor cu perioad\ de vegeta]ie diferit\; - recoltarea `n diferite perioade de dezvoltare a speciilor de plante; - aplicarea unui sistem diferen]iat de fertilizare pe parcele, `n cadrul aceleia[i specii [i folosirea iriga]iilor. 6. Folosirea culturilor din conveierul verde Plantele din conveierul verde pot fi folosite prin p\[unat, cosit [i mixt. Plantele care se preteaz\ la p\[unat sunt: secara, iarba de Sudan, paji[tile permanente, otava fne]elor, culturile succesive. Prin aplicarea p\[unatului `n f[ii, cu gardul electric, pot fi folosite [i borceagurile, porumbul, sorgul, etc., `ns\ este mai bine ca aceste culturi s\ se coseasc\ [i furajul verde s\ se administreze la iesle. Oile [i tineretul bovin folosesc mai bine nutre]ul verde prin p\[unat. Pentru vacile cu lapte se recomand\ folosirea mixt\, cnd pe lng\ p\[unat, necesarul de mas\ verde va fi completat prin administrare la iesle. Pentru suine se practic\ p\[unatul [i furajarea la ad\post. P\[unatul `ncepe cnd plantele au talia de 25-30 cm la secar\ [i iarba de Sudan, 30-40 cm la borceaguri [i 50-60 cm la porumb sau sorg. Folosirea prin cosit se face `n faza de `nspicare a gramineelor [i la `mbobocire-`nceputul `nfloririi, la leguminoase.

CULTURI FURAJERE SUCCESIVE

Culturile furajere succesive sau `n miri[te, reprezint\ o important\ surs\ de ob]inerea furajelor, realizndu-se de pe aceea[i suprafa]\ de teren, dou\ sau chiar trei recolte pe an. Cerin]ele culturilor furajere succesive.Reu[ita culturilor furajere succesive este dependent\ de mai mul]i factori, printre care un rol hot\rtor `l au clima, solul, plantele premerg\toare [i sortimentul de plante folosit. Factorii climatici [i edafici. Pentru a ob]ine cantit\]i ct mai mari de furaje din culturile succesive, este necesar\ o anumit\ cantitate de c\ldur\ [i de ap\. Astfel, `n timpul perioadei de vegeta]ie, culturile furajere succesive au nevoie de 1200-20000C [i minimum 125 mm precipita]ii. Condi]ii favorabile din punct de vedere termic [i pluviometric se `ntlnesc `n majoritatea zonelor, mai ales `n cmpia Dun\rii, Cmpia din vest, Dobrogea [i jum\tatea sudic\ a Moldovei. Cele mai potrivite soluri pentru culturile succesive neirigate sunt aluviunile, cu ap\ freatic\ la 1,0-1,5 m adncime pe solurile bine structurate, cu capacitate mare de re]inere a apei, fertile. Plantele premerg\toare. Culturile furajere succesive dau cele mai mari produc]ii cnd urmeaz\ dup\ premerg\toare care p\r\sesc terenul devreme: rapi]a, secara furajer\, borceagul de toamn\ [i prim\var\, maz\rea furajer\ [i maz\rea pentru boabe, orzul de toamn\ [i chiar cartofii timpurii. Culturile de toamn\ sunt premerg\toare mai bune dect cele de prim\var\. Dup\ premerg\toare

timpurii, `n condi]ii de irigare, se pot realiza dou\ culturi succesive de porumb mas\ verde. Limita maxim\ de `ns\mn]are a culturilor furajere succesive este de 5-7 iulie `n regiunile colinare [i pn\ la 12-15 iulie `n regiunile sudice, iar `n condi]ii de irigare, 20 iulie, respectiv 1 august. Sortimentul de plante care se preteaz\ `n cultur\ succesiv\. Plantele furajere folosite `n culturi succesive trebuie s\ fie rezistente la secet\, s\ suporte sem\natul trziu, s\ aib\ un ritm de cre[tere mai rapid [i o perioad\ de vegeta]ie mai scurt\. Avnd `n vedere aceste cerin]e, cele mai potrivite plante pentru culturi succesive sunt: porumbul pentru mas\ verde sau siloz, sorgul pentru siloz sau mas\ verde, iarba de Sudan, hibridul sorg x iarb\ de Sudan, maz\rea furajer\, soia, rapi]a, varza furajer\, napii de miri[te etc. Un alt criteriu de care trebuie s\ se ]in\ seama `n extinderea culturilor furajere succesive este eficien]a lor economic\. Limita minim\ de economicitate este considerat\ produc]ia de 10-12 t/ha mas\ verde `n cultur\ obi[nuit\. Tehnologia culturilor furajere succesive. Preg\tirea terenului. Terenul se ar\ imediat dup\ eliberarea lui sau odat\ cu recoltatul culturii premerg\toare. Ar\tura se execut\ cu plugul `n agregat cu grapa stelat\, la adncimea de 16-18 cm. Dac\ solul nu are suficient\ umiditate, ar\tura se face la 14-16 cm adncime.

Pentru realizarea unei bune m\run]iri [i nivel\ri, dup\ arat se lucreaz\ cu grapa cu discuri `n agregat cu grapa cu col]i reglabili sau cu nivelatorul. Pe terenurile suficient de umede, preg\tirea solului se face cu grapa cu discuri, lucrarea executndu-se de dou\ ori pe direc]ii perpendiculare, cu mobilizare la 10-12 cm adncime. Dac\ miri[tea de la planta premerg\toare este `nalt\, ca `n cazul grului recoltat cu combina, lucrarea cu grapa cu discuri este necesar\ `nainte de arat. Fertilizarea. Gunoiul de grajd se aplic\ la planta premerg\toare `n doz\ de 40 t/ha. ~ngr\[\mintele minerale cu azot se aplic\ `n doze de 30-60 kg N/ha, iar `n cultur\ irigat\, 150-200 kg N/ha, `n func]ie de planta premerg\toare [i de specia cultivat\. ~ngr\[\mintele cu fosfor se administreaz\ tot plantei premerg\toare, `n doz\ de 50-70 kg P2O5/ha. Sem\natul. Culturile furajere succesive trebuie sem\nate `ndat\ ce terenul a fost preg\tit dup\ recoltarea plantei premerg\toare. Distan]a `ntre rnduri variaz\ `n func]ie de plant\: 70-80 cm la porumb, sorgul pentru siloz [i la varza furajer\, 25-30 cm la porumbul mas\ verde, 12,5-15 cm la iarba de sudan, hibridul sorg x iarb\ de Sudan [i rapi]\. Norma de s\mn]\ se m\re[te cu 20-30% fa]\ de norma folosit\ la sem\natul `n ogor propriu, iar adncimea de sem\nat este mai mare cu 1-2 cm fa]\ de sem\natul `n prim\var\ Lucr\rile de `ntre]inere. Imediat dup\ sem\nat se face t\v\lugitul, iar dup\ r\s\rire, la culturile sem\nate `n rnduri distan]ate se combat buruienile prin pra[ile sau erbicidare.

O lucrare foarte important\ este irigarea. La r\s\rire, culturile de porumb, iarb\ de Sudan [i hibridul sirg x iarb\ de sudan se irig\ cu o norm\ de udare de 200-300 m3/ha, iar varza furajer\ cu 150-200 m3/ha. ~n cursul perioadei de vegeta]ie, `n func]ie de regimul pluviometric, se fac 2-5 ud\ri, normele de udare fiind de 500-650 m3/ha.Culturile care ot\vesc se irig\ [i dup\ recoltare, pentru a stimula formarea l\starilor. Recoltarea. Momentul recolt\rii variaz\ `n func]ie de modul de folosire (cosit, p\[unat, `nsilozat), `n faza de vegeta]ie [i de `n\l]imea plantelor, ca [i `n culturile obi[nuite, sem\nate prim\vara. ~n anumite situa]ii (dup\ premerg\toare trzii, `n cultur\ irigat\), culturile furajere succesive se recolteaz\ mai devreme, pentru ca plantele s\ nu fie surprinse de brumele trzii. Varza furajer\ [i rapi]a Liho pot fi recoltate mai trziu, deoarece nu sunt afectate de `nghe]urile timpurii de toamn\. Produc]iile: func]ie de specia cultivat\, planta premerg\toare, tehnologia de cultivare [i modul de folosire.