Sunteți pe pagina 1din 1

Diluarea spermei de păsări

Dozele de spermă pentru însămânţarea artificială a păsărilor trebuie să conţină 100-120


milioane de spermatozoizi mobili, raportul de diluţie cel mai frecvent fiind de 1/2-1/3, fără a
depăşi 1/5. În cazul practicării însămânţărilor artificiale în unităţile cu flux tehnologic industrial,
nu se recomandă diluarea spermei, dacă sperma brută se însămânţează într-un interval maxim de
30-45 de minute după recoltare. În cazul în care acest interval este depăşit, devine utilă şi
necesară diluarea spermei şi conservarea acesteia. Întrucât, spermatozoizii îşi pierd repede
capacitatea fecundantă, diluţia spermei trebuie să se facă pe măsură ce se recoltează. Indiferent
de specie, diluţia spermei nu permite însămânţarea unui număr prea mare de femele dintr-un
ejaculat întrucât, factorul cel mai important este numărul de spermatozoizi pe doza de
însămânţare. De aceea, apare necesitatea creşterii volumului dozei de spermă diluată în raport
invers cu nivelul de diluţie, pentru a menţine constant numărul de spermatozoizi inseminaţi.
Diluarea spermei la păsări se face cu diluanţi care să prezerve nu numai mobilitatea
spermatozoizilor ci şi fecundanţa acestora. Pentru păsări, un diluant bun este acela care diminuă
de o manieră reversibilă mobilitatea spermatozoizilor, tamponează tendinţa de acidifiere a
mediului consecutiv metabolismului acestora, chiar la un nivel scăzut de temperatură şi conţine
nutrienţi esenţialmente energetici.
Când sperma diluată nu se congelează, diluanţii pot fi constituiţi din simple soluţii
tampon. Aceste soluţii sunt alcătuite din apă bidistilată la care se adaugă fosfaţi de sodiu şi
potasiu (65 g/l) pentru a asigura o presiune osmotică de
380-400 mosm/l.
Formulele de diluanţi mai cunoscute sunt cele menţionate de Lake şi colab.(1981) sau
Sexton (1977), care au aceleaşi condiţii de osmolaritate şi conţin unul sau mai multe sisteme
tampon (citrat, fosfat, acetat, BES sau TES) şi se caracterizează prin concentraţii precise în
anumiţi electroliţi (Na+, K+, Mg++) şi chelatanţi (aminoacizi de tip glicină sau glutamat). Aceşti
diluanţi mai conţin glucoză sau fructoză. Gradul de dilutie este cuprins intre 1/2 şi 1/3.

S-ar putea să vă placă și