Sunteți pe pagina 1din 10

UNIVERSITATEA DUNREA DE JOS GALAI

TIINA I INGINERIA ALIMENTELOR


PISCICULTUR I INDUSTRIALIZAREA PETELUI

PREZENTARE
TEHNOLOGII GENERALE
IN ACVACULTURA
STUDENT
PROFESOR NDRUMTOR
Paraschiv Alexandra

TEHNOLOGIA DE REPRODUCERE
A STURIONILOR (TIUC)

Mediu de viata
Stiuca este specia de peste care traieste mai mult singura in apele limpezi, in
care se gasesc numeroase bancuri de pesti mai mici.
Pestele stiuca este considerat cel mai lacom rapitor de apa dulce datorita faptului
ca inghite aproape orice. Locul preferat de capturat prada este printre tufisuri in
apropierea malulilor. Temperatura ideeala a apei in care supravietuieste stiuca trebuie
sa fie undeva apropiata de 17 grade celsius.
Are corpul alungit si este acoperit cu solzi marunti, iar botul turtit are forma unui
cioc de rata. Branhile sunt asezate de fiecare latura a capului si sunt acoperite cu un
opercul. Inotatoarele sunt caracterizate drept organe de locomotie.Lungimea medie a
pestelui stiuca este intre 40 si 60 cm, iar greutatea intre 1 si 4 kg.

Hrana

Este o vietuitoare de prad vizuala,activa in primul rand pe timpul zilei si se hraneste


cu o varietate larga de prada de la nevertebrate la pesti.
De asemenea , sa dovedit a fi animale de prad de dimensiuni selective.
Vegetaia acvatic este deosebit de importanta pentru hrnire astfel incat aceti peti s
utilizeze i stilul "ambuscad de ruinare. n termen de 4-5 sptmni de la eclozare, la
lungime de aproximativ 50-60 mm, dieta lor este format mai ales din pete,

Reproducerea

tiuca se reproduce primavara foarte timpuriu . Ajunge la maturitatea sexuala la


aporoximativ 3-4 ani , femelele depunand in perioada februarie-martie cca 100.000350.000 de icre, exemplarele mari depunand chiar si peste un milion.
Se reproduce ncepnd din februarie, naintea speciilor de ap dulce, cnd
temperatura apei atinge 4-5 C. Icrele depuse au o culoare galbuie si diametrul de 2,5
3 mm.

Maturarea celulelor sexuale


Pentru maturarea celulelor sexuale este necesar ca temperatura n
heleteele de maturare s se menin constant la valoarea necesar perioadei
de reproducere ( 12-13 C).
Maturarea icrelor se face natural, fr stimulare hormonal, n heletee
speciale n care se introduc femele, masculi i hrana necesar.
Femelele sunt n general de talie mai mare dect masculii de aceeai
vrsta, au abdomenul mai proeminent, iar orificiul genital este inflamat i
zona moale la palpare.

Stimularea hormonal

Se va folosi hipofiz de crap.Cantitatea de hormon injectat depinde de greutatea


reproductorului.La femele sunt stimulate 3,5-4 mg/kg corp,iar pentru masculi 1,2-5
mg/kg corp.
Cantitatea de sperm pe care o cedeaz masculii,chiar i cu stimularea hormonal
este mic,de aceea se folosesc 5-7 masculi,pentru obinerea unui procent de fecundare
ridicat.

Colectarea celulor sexuale


Colectarea icrelor i lapilor se face n momentul n care reproductorii se pregtesc pentru
reproducere.

Se imobilizeaz nfsurndu-se cu un ervet de tifon n jurul

capului i a cozii, se ine de cap cu mna stng, cu coada


n jos, astfel ca n timpul mulgerii, icrele sa se scurg n vasul
pregtit.

Se maseaza uor abdomenul n direcie longitudinala, impingandu-se icrele catre orificiul


genital.

Incubaia are loc n incubatoare Zug Weiss, alimentate cu un debit cresctor de 2,4,6 L /
min.la o temperatur a apei de 8-10C i dureaz 12-14 zile.

Aspecte tehnico organizatorice cu privire la


reproducerea artificial a speciei Exos Lucius
Reproducerea artificial a speciei Esox lucius se poate realiza n orice ferm,
pepinier piscicol, care ntrunete urmtoarele condiii :
alimentarea s se fac dintr-o surs de ap care are un debit permanent i relativ
constant i care este ferit de orice surs de poluare;
temperatura apei s se menin la valori constante n perioada de reproducere;
apa s prezinte caracteristici fizico-chimice ale unei ape bune din punct de vedere
piscicol.

Bibliografie

http://www.scribd.com/doc/186270605/Tehnologie-Stiuca#scribd
http://bioweb.uwlax.edu/bio203/s2008/haslag_bria/reproduction.htm
http://www.fao.org/fishery/species/2942/en
http://www.acvaristica.info/articole-pesti/stiuca-peste-rapitor-de-apa-dulce.html