UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE ȘI BIOTEHNOLOGII

CATEDRA DE ZOOTEHNIE SPECIALĂ

PISCICULTURA
(curs de prelegeri – 30 ore, 15 teme)

Specialitatea 614. 1 – Zootehnie

TITULARI: Mașner Oleg. dr. conf.

Eremia Nina, dr. conf.
 Descrierea unităţilor de curs/modulului
Administrarea unităţii de curs/modulului

Codul Total Contact Inclusiv Studiul Inclusiv Numărul de

cursului ore direct individual ghidat de credite
Prelegeri Lucrări Laborator Seminare
profesor
practice

S. 05.0. 36 120 60 30 - 30 - 60 30 4

Obiectivele cursului exprimate în finalităţi de studiu şi competenţe

-Înţelegerea importanţei şi stării actuale privind modul de organizare şi producere a

peştelui în heleşteie. Cunoaşterea particularităţilor bioeconomice ale diferitor specii de
peşti, factorilor de influenţă asupra productivităţii piscicole a heleşteielor, lanţurilor
trofice în bazinele piscicole, tehnologiilor avansate de creștere și reproducere a peştilor,
de obținere a puietului şi peştelui pentru consum, metodelor şi principiilor de ameliorare
şi selecţie în piscicultură

-Abilitatea de a utiliza informaţia curentă vizând: formarea productivităţii piscicole a

heleşteielor, procesele și metodele de reproducţie la diverse specii de peşti, de creştere a
tineretului de populat şi îngrăşarea peştelui, sistemele intensive de exploatare a
heleşteielor, tehnologiile moderne de producere a peştelui, utilizarea parametrilor genetici
în perfecţionarea speciilor de peşti şi dezvoltarea capacităților lor productive. Formarea
deprinderilor privind calcularea suprafeţelor heleşteielor piscicole, materialului biologic
pentru popularea heleşteielor, cantităţii de hrană, îngrăşămintelor minerale şi organice
necesare crescătoriei, numărului de reproducători şi a tineretului de înlocuire pentru
unităţi piscicole necesare obţinerii producţiei scontate.
 Bibliografia recomandată

Obligatorie.
- Kojokaru, E.V.; Lobcenco, V.V.; Kojokaru, T.T. Tovarnoe i liubiteliscoe rîbovodstvo i
rîbolovstvo. Ed. Cartea Moldovenească, Chişinev, 1985, 237 s.
- Stan, T.; Păsărin B. Acvacultura “Curs”. Ed. C.M. Universitatea Agronomică “Ion
Ionescu de la Brad”, Iaşi, 1996, 286 p.
- Suhoverhov, F.M.; Siverţov, A.P. Prudovoe râbovodstvo. Ed. Piscevaia
promîşlennosti, Moskva, 1975, 469 s.

Suplimentară.
- Bud, I. Curs de piscicultură. Ed. Tipo Agronomia Cluj, Cluj-Napoca, 1989, 267 p.
- Dorohov S. Prudovoe rîbovodstvo. Ed. Agropromizdat, Moskva, 1952, 108 s.
- Foliman-Şipper. Transportirovca jivoi rîbî. Perevod s nemeţcogo E.Calmîcovoi,
Moskva, 1979, 63 s.
- Păsărin, B.; Stan, T. Acvacultura. Îndrumător practic. Ed. Karro Iaşi,Iaşi,2003,312 p.
- Pojoga, I. Piscicultura modernă în apele interioare. Ed. Ceres, Bucureşti, 1977,
365p.
- Privezenţev, Iu.A. Intensivnoe prudovoe rîbovodstvo. Ed. Agropromizdat, Moskva,
199, 366 s.
- Privezenţev, Iu.A. Practicum po prudovomu râbovodstvu. Ed. Vîsşaia şcola, Moskva,
1982, 208 p.
 4. Crapul - obiect tradiţional al pisciculturii în heleștee (2 ore)
4.1 Particularitățile biologice ale crapului. Determinismul genetic al învelişului
solzos.
4.2 Principalele rase de crap și caracteristica lor.
4.3 Rasele de crap crescute în R. Moldova.
!!! Crapul este una dintre cele mai străvechi specii de ciprinide crescute în
captivitate de către om ( circa 2000 î.Hr.)…

Din manuscrisurile lui Arestotel și Plinius reiese că crapul a fost bine cunoscut de
greci și romani…

Cyprinus crapio (crapul comun)

 4.1 PARTICULARITĂȚILE BIOLOGICE ALE CRAPULUI. DETERMINISMUL
GENETIC AL ÎNVELIȘULUI SOLZOS
Crapul - ca strămoşul său crapul indigen este o specie care creşte şi se dezvoltă
normal în ape calde, iar diferă de cel indigen nu numai prin aspectul exterior dar şi prin
creşterea mai rapidă.
Corpul în general este – FUSIFORM; Solzii - CICLOIZI
Se reproduce - t° apei 17 -19°C.
- Cea mai favorabilă t° apei pentru creşterea şi alimentaţia crapului este de 20 -
28°C.
- La t° apei de 13 – 14 °C crapul mai rău asimilează hrana, iar la t° de 4°C -
crapul nu consumă hrană de loc.
- La t° apei de 1 – 2°C crapul practic nu se mişca (imobilitate parţială) şi să lasă
la cele mai adînci valori ale bazinului, această stare se numeşte repaus de iarnă.

Femelele de crap cu masa de 5 – 8 kg produc pînă la1 – 1,2 mln. icre sau aproximativ
200 – 180 mii la1 kg de masă corporală.
 Creşterea crapului este condiţionată de condiţiile de întreţinere şi a mediului
(t° apei, nutriţia).
În funcţie de acestea condiţii masa tineretului de vară I poate oscila de la 15
pînă la 500 g, de două veri de la 150 pînă la 1000 g, de III veri – 350-2000g, iar la cei
de IV veri – 1000 – 3000 g.
În gospodăriile piscicole sunt adoptate următoarele norme de creştere în
greutate a crapului:
de vară I - 25 - 30 g
de II veri - 500 - 800 g
de III veri - 1200 – 1500 g
de IV veri - 2000 – 2500 g.

Crapul este o specie nepretenţioasă faţă de condiţiile de mediu, creşte rapid şi

bine asimilează atît nutreţuri vegetale, cît şi cele de origine animală.
La vîrsta de puiet consumă preponderent zooplancton,
La vârsta de peste 1 an – consumă organisme benctonice (larve de
hironomide, purice de apă, şi al.)

!!! Potenţialul de creştere a crapului este destul de mare, dat fiind ca deja în
primul an de creştere crapul poate se atingă 1,0 – 1,5 kg, în al doilea 2 – 4 kg. În
cazul creşterii intensive a crapului la 1 ha de suprafaţă a heleşteului obţin 25-
30 q de crap.
 În general (după exterior) se deosebesc crapii cu spinare înaltă (gheboasa)
şi cu spinare lată,
iar după învelişul solzos:
- Crap acoperit în întregime cu solzi;
- Crap „oglindă” (poate fi cu repartiţia nereglată a solzilor, cu solzii aşezaţi în
formă de ramă şi cu solzii aşezaţi liniar în trei rînduri de a lungul corpului):
- Crapul golaș fără solzi (nud).

Crapul cu solzi – se deosebesc de la crapul indigen prin forma corpului,

spinarea este mai înaltă, iar capul cu dimensiuni mai mici. Corpul este acoperit
complet cu solzi mici şi mijlocii, aşezate în rînduri drepte cu linia laterală bine
determinabilă. Înotătoarea dorsală - 19 – 20 radii.

Crapul „oglindă” - are spinarea gheboasă. Solzii sunt mari, aşezați în rînduri
sau neregulat. În tot cazul crapul „oglinda” are rândul dorsal de solzi aşezat de la cap
pînă la înotătoare caudală.
Înotătoarea dorsală conține 18 – 20 radii.

Crapul liniar – se deosebeşte de la crap „oglinda” printr-un corp mai

alungit. Are un rînd de solzi mari aşezate pe linia „laterală”

Crapul „golaş” fără solzi - este practic lipsit de solzi, numai vre-o cîteva solzi
se întîlnesc sub înotătoare dorsală, lîngă opercule şi alte regiuni ale corpului.
Înotătoare dorsală are 11 – 15 radii.
 4.2 PRINCILALELE RASE DE CRAP ȘI CARACTERISTICA LOR

Crapul ucrainean - în cadrul acestei rase se desting două tipuri sau variaţii: cu
solzi (Zozulineţkii) şi cu solzi în formă de ramă (Antoninsk). Aceste rase au un ritm
accelerat de creştere şi sunt foarte prolifice; de la o familie se obţin 300000 – 350000
(şi mai mult) de alevini în vîrsta de 7 – 8 zile. Procentul de supravieţuire a puietului
este de peşte 65%. Crapul ucrainean a fost creat prin selecţie masală.

Crapul Ropşin - a fost obţinut în urma încrucişării crapilor de rase Europene

de origine de Galiţia cu crapul indigen din rîul Amur. Această rasă este obţinută prin
selecţie masală cu o înaltă intensitate a selecţiei. Crapul Ropşin este bine adoptat la
condiţiile climaterice ale nordului Rusiei. După forma corpului se aseamănă cu
crapul indigen şi are o viabilitate înaltă, foarte rapid creşte în primul an. Este crescut
în regiunile Leningrad, Pscov; Novgorod (F.Rusă) şi în Estonia.
Crapul Parskii. A fost creat prin selecţia metişilor din încrucişarea crapului
indigen cu crapul ucrainean şi crapul indigen de Amur.

Crapul Sarboian – obţinut din încrucişarea crapilor indigen cu crapul Ropşin şi

crapul de Belaruşi.

Crapul de Crasnodar – a fost obţinut prin încrucişare şi selecţia metişilor a trei

tipuri de crap (indigen x ropşin şi ucrainean). Metişii selectaţi sunt rezistenţi la
aeromonoză.
În România sunt 3 rase de crap şi peste 10 varietăţi de crap indigen
- Frăsinet
- Dumbrava-Sibiu (selecţia s-a dus peste 22 de ani), are un ritm accelerat de creştere,
indicele de profil este 2,1 – 1,8 şi capul foarte mic.
- Moldova-Podul Iolaie.

În Germania cele mai valoroase rase sunt:

Kenitsvarta
Deitzbazelitter
Kozelitzer
Lausitz (este foarte precoce şi se reproduce din al doilea an)
Aischgrung, profilul 1,7-2,05, corpul scurt.

În Polonia – prin selecţie cu crapul Galiţian a fost obţinută o varietate de această

rasă de tip „oglindă” cu solzi mici. Spinarea este înaltă începînd chiar de la cap.
Partea ventrală este colorată în roz-pal. Corpul are 34-38 vertebrale.

În fosta Cehoslovacie au fost obţinute şi se cresc rase de crap:

- Crapul Hulmeţri – repartiţia solzilor nereglată şi se creşte deja de peste 300 ani.
- Crapul Lipniţki - cu solzi , crescut în această ţară circa 200 ani.
- Crapul Sirnigitalovskii
- Litomilskii – obţinut cu cca 100 ani în urmă, solzii repartizaţi liniar şi 36 – 40 vertebre.
În Ungaria - Crapul Unguresc - a fost creat prin selecţie masală, folosind imbridingul şi
mutogeneza.

În fosta Jugoslavie – cea mai valoroasă este rasa Naziţe.

În Israel – DOR-70 a fost creată în urma selecţiei masale şi în familii. Această rasă are
o compatibilitate înaltă şi se foloseşte pentru obţinerea hibrizilor industrial.

În Indonezia sunt multe rase indigene din care cele mai valoroase sunt:
Ikan mas
Puntener
Sinjonia
Kumpai
Tjiko.

În Japonia – sunt create vre-o cîteva rase de crap, cele mai productive fiind:
Asagi – toate sunt cu corpul acoperit complet cu solzi. În afară de acestea sunt create
rase de crap decorativ.
Crapul de aur – Hidoi
şi crapul cu multe culori - Irigoi.

!!! Rasele Europene, Kineze şi Japoneze se încrucişează între ele şi hibrizii obţinuţi sunt
prolifici.
 4.3 RASELE DE CRAP CRESCUTE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

În Republica Moldova sunt create și omologate 3 rase de crap:

1) Crapul de Cubolta cu solzi (la întreprinderea Piscicolă „Cubolta”
(În curs de finalizare este - Crapul de Mîndîc - cu repartizarea nereglată a
solzilor).
Lucrul de selecţie a fost iniţiat la sfîrşitul anilor 1960 prin selecţia metişilor obţinuţi
în urma încrucişării crapului de Kursc, crapului indigen din rîul Amur, crapului din
Belorusi şi crapul Ucrainean.
Actualmente reproducătorii se caracterizează prin:
- masa corporală medie la femele 5,2 kg, la masculi - 4,5 kg cu limitele de 4,3 –
8,2 kg la femele şi 4,2- 8,0 kg la masculi, indexul de profil este 2,81 şi 2,91
corespunzător.
- De la o femelă se obţine 530 – 890 mii de icre mature, iar numărul de larve
obţinute la o femelă constituie 270 – 350 mii (de 3 zile).
Posedă calităţi bune a carcasei: greutatea carcasei – 67,7 %, cu randament la
sacrificare de 59,3 %.

La unitatea piscicolă „Teleneşti” s-a efectuat selecţia cu crapul importat din

România „Frăsinet” şi metişii lui cu crapul Ucrainean (din anul 1984)

S-a obținut: Crap de Telenești cu solzi și crap de Telenești cu solzi ”în ramă”
Vă Mulţumesc
pentru atenţie!