Ministerul Educatiei, Culturii si Cercetarii al Republicii Moldova

Colegiul de Ecologie din Chisinau

Catedra: “INGINERIA MEDIULUI”

RAPORTUL STAGIULUI DE PRACTICĂ

Tipul stagiului de practica________de specialitate______________

Elaborat:

Elevul(a) Tiganas Daniela gr. P-041

Verificat:

Conducatorul stagiului de practica:/ /G. Curcubet/

Chisinau, 2019
 Cuprins:

1. Introducere.
2. Continutul activitatilor si sarcinilor de lucru.
3. Activitatile desfasurate si produsele elaborate.
4. Concluzii.
5. Biografie.
 Introducere
Centrul pentru Cercetare a Resurselor Genetice Acvatice “ACVAGENRESURS” este o
filial a “Centrului Republican pentru Ameliorarea si Reproductia Animalelor” ce se
ocupa cu cercetarea acvacutulurii si anume: crearii raselor, liniilor, hibrizilor,
elaborarea tehnologiilor de reproducere si crestere, precum si conservarea fondului
genetic al speciilor valoroase de peste si raci.

In cadrul centrului sunt amenajate trei laboratoare:

1. Laboratorul de selectie si reproducere a obiectelor acvaculturii – care are ca

scop completarea fondului genetic; crearea noilor rase, linii si hibrizi;
elaborarea noilor tehnologii de exemplare a loturilor de reproducatori a
noilor rase di linii a pestelor, valorificarea speciilor noisi implicarea lor in
producer, lergirea asortimentului productiei piscicole.
2. Laboratorul de monitorizare hidrochimica si ihtiopatologica – monitorizarea
situatiei epizootice a bazinelor acvatice; profilaxie si tratamentul pestelor;
aprecierea calitatii apei si optimizarea ei in bazinele acvatice; elaborarea
recomandarilor privind ameliorarea conditiilor de crestere a pestelor.
3. Laboratorul utilizarii rationale si dezvoltarii resurselor natural ale bazinelor
acvatice – elaborarea noilor tehnologii de crestere a pestelor, pastrarea si
restabilirea resurselor de pesti; elaborarea argumentarii piscicol-biologice;
studierea prejudiciului si pierderilor aduse rezervelor piscicol- biologice;
elaborarea metodelor si normativelor meliorativr piscicol-biologice si
monitorizarea starii ecologice a helesteelor.

In urma cercetarilor colectivul stiintific a creat, aprobat si brevetat unicele trei rase de
crap autohtone cu productivitatea inalta si cu rezistenta marita la bolile infectioase.

Iata urmtoarele rase spectaculoase din punct de vedere a aspectului exterior si

caracteristicilor morfologice:

Fig. 1. Crapul de Telenesti cu solzi

Fig. 2. Crap de Telenesti cu solzi in rama

Fig. 3. Crap de Cubolta cu solzi

 Fig. 4. Crap de Mândâc cu solzi dispersati

Pe linga aceste patru rase de success au mai fost create si loturi de reproducatori si
grupe selectionate de diferite vârste a noilor linii de pesti fitofagi – linia chineza:
singer, novac, cosas; populatii de helesteu: somn european, salau si stiuca.

Au fost elaborate un numar semnificativ de tehnologii, instructiuni, recomndari,

normative si reglementari tehnice.

In cele expuse mai sus ajungem la concluzia ca Centrul pentru Cercetare a Resurselor
Acvatice “ACVAGENRESURE” este unica intreprindere din Republica Moldova care
impreuna cu specialistii-selectioneri calificati a ajuns la un asa success imens de
creare a noi rase de crap precum si a elaborari recomandarilor privind optimizarea
conditiilor de crestere a productie piscicole, prevenirii bolilor si pierderilor pestelor.
 Continutul activitatilor si sarcinilor de lucru.

„Complexul Turistic Costesti” este situat la 20 kilometri de capitala, in satul

Costesti, raionul Ialoveni. Este o zona verde situata pe malul lacului.
Locul perfect planificat pentru a merge in vizita in timpul practicii de specialitate.

Fig. 5 Vizitarea complecului “Costesti”

Primul lucru pe care l-am vazut a fost cum se tragea navodul pentru a comercializa o
din peste si cealalta parte pentru a fi transportata in helesteu de iernat. Navodul este ce
mai mare echipament de pescuit pentru suprafete mari de apa, lacuri.

Fig. 6 Navod.
 Fig. 7 Navod de pescuit.

Navodul se confectioneaza in functie de scopul folosii acestuia. Daca dorim sa

prindem in plase peste mare de consum atunci ochiurile plasei trebuie sa fie mari, iar
daca dorim sa prindem puiet atunci vom avea nevoie de plasa cu ochiuri mici.

Urmatorii pasii urmariti in tragerea navadului aflati in timpul practicii:

1. Am pornit cu intinsul navodului intr-un punct de pe malul lacului.

2. Un punct fix si unul in miscare ce tragea plasa chiar pe langa malul apei, astfel incat
sa nu scape niciun peste
3. Se parcurge la pas cu navodul intreaga balta pe margine, pana se ajunge din nou in
punctul de plecare.

Fig. 8 Tragerea navodului

4 Cand s-a ajuns in punctul de plecare, se trage usor navodul la mal. Daca navodul
este prevazut cu matia, pestele se va strage tot in aceasta. In cazul nostru nu am
avut matita pentru ca navodul este destul de mic.
5 Pestele recoltat din navod se poate pastra viu intr-un asa numit “obor”, un fel de
viviera.

In cadrul practicii la complexul “Costesti” constructiile hidrotehnice au fost

explicate, vazute si intelese, si anume:23
 Digul - inaltime digului este determinata de adancimea apei si inaltimea
de rezerva (garda).
 Coronamentul – reprezinta partea superioara a digului, este destinat
circulatiei si dimensiunea se stabileste in functie de solicitarea statica
(presiunea apei), solicitarile dinamice(valuri, gheata, circulatia auto, etc.)
curba de infiltratie si caracteristicele mijloacelor de transport.
 Taluzurile – sunt reprezentate de suprafete laterale (lungitudinale) ale
terasamentului si se dimensioneaza in functia de natura pamantului ,
forta de eroziune a apei si curba de infiltratie.
 Ampriza – reprezinta suprafata de contact a digului cu solul si
dimensiunea ei deriva din valoarea latimii coronamentului sip anta
taluzirilor.
 Protectia taluzurilor uscate – se realizeaza prin insamantarea cu ierburi
perene.
 Protectia taluzurilor inundate – se poate realiza cu fascine, dale de beton
sau perdele de stuf etc.
 Canalele – se realizeaza in debleu sau in rambleu, au un rol in
alimentarea, evacuarea sau drenarea apelor intr-o incinta amenajata.
 Priza de alimentare – permite sau facilizeaza preluarea debitului de apa
necesar unui utilizator din sursa de alimentare(rau, lac, etc.).
 Stavilarul – este folosit pentru reglarea nivelului sau debitelor de apa in
zona prizelor de alimentare, pe canale sau la evacuare apei din lacuri,
helestee, s.a.
 Instalatiile de alimentare – sunt constructii hidrotehnice care permit
alimentarea cu debite controlate a helesteelor, iazurilor, etc.
 Instalatiile de filtrare - fac parte din categoria dotarilor tehnologice si
sunt obligatorii oriunde trebuie sa existe un control bun a speciilor
crescutee.
 Calugarul – are rol de a evacua fara interventia omului volumul de apa
acumulat dupa depasirea cotei normale de retentie.
 Groapa de pescuit – este o constructive speciala amplasata in interiorul
sau exteriorul bazinelor piscicole si are rol de a facilita concetrarea
maxima a pestelui in vederea recoltarii.

Fig. 9. Constructii hidrotehnice

Pe langa toate acestea ne sa mai vorbit despre cresterea, reproducerea si
imbunatatirea calitativa si cantitativa a populatiilor piscicole in apele amenajate
precum si in cele naturale, dar si cum are loc selectia, furajarea, fluctuatia populatiilor
piscicole in cadrul complexului “Costesti”
Prin urmare vom enumera toate tipurile de helesee:
 Helestee de reproducere - este destinat producerii puietului prin reproducere
natural dirijata.
 Helestee de dezvoltare - este destinat cresterii puietului pana la virsta de 30
zile.
 Helestee de crestere vara – este destinat cresterii puietului.

Fig. 10 Helesteu de crestere

 Helestee pentru cresterea pestelui de consum – este destinat recoltarii in

toamna a pestelui de consum.
 Helestee de iernat – este destinat stocarii pestelui pe timpul de iarna.

Fig. 11 Parcarea pestelui in helesteu de iernat

 Helestee de prematurare a reproducatorilor – este destinat asigurarii

maximului de hrana reproducatorilor pentru perioada de prematurare.
 Helesteul de carantina – este destinat izolarii pestelor bolnavi.
In incinta complexului se mai afla si un laborator care este folosit doar in perioada de
reproducere a pestelui.

Acolo noi am vazut doua tipuri de incubatoare:

Fig. 12 Incubator WEISS

Fig. 13 Incubator IVL

 Activitati desfasurate si produse elaborate
Primile inpresii cand am intrat in laborator a fost wau. Aici precis vom invata ceva, si
da am avut dreptate. Am facut cunostinta cu multe specii de peste noi, am analizat
comportamentul lor, caracteristicele fizice si morfologice si anume prima data in viata
am vazut pestele spatula (fig. 14)

Fig. 14 Polyodon spathula

Am hranit si vorbit despre cega si anume ca cega este unul dintre cie mai mici sturioni.
Este peste exclusive de apa dulce, se gaseste si in Dunare. Prefera apele adanci si
limpezi, cu fund tare. Masoara in medie 60-70 cm si cantareste 4-5 kg dar poate ajunge
si pana la 1-1,25 m si 16 kg.

Fig. 15 Acipenser ruthenus

In cadrul laboratorului am participap la desecarea pestelui si examinarea parazitilor de
pe suprafata muncolaginoasa a pestelui. Precum si analiza microscopica a solzilor si
organelor interne.

Fig. 16 In procesul desecarii pestelui

Dupa care analiza microscopica a ovulelor si aflarea stadiului de dezvoltare a acestora.

Fig. 17 Ovule in stadiul 3 de dezvoltare

Un lucru iarasi de o importanta majora a fosta ca fiecare iaz ar trebuie sa aiba o harta.
O reprezentare in plan, conventionala si micsorata si generalizata a fuprafetei iazului.
Harta iazului reprezentand o harta de scara mica.

Fig.18. Harta unui iaz

In laboratorul de monitorizare hidrochimica si ihtiopatologica am aflat continutul

oxigenului in apa si pH-ul apei dupa urmatoarea metoda:

Metoda de identificare a continului oxigenului in apa

Un vas de sticla cu volum de 150-250 ml umplut cu apa pentru analiza se introduce 1
ml de solutie de iodura de calciu alcalina si 1 ml de clorura de mangan. Vasul se inchide
cu un do psi se agita intens. Se formeaza un sediment care se precipita apaoi se
intoarce si introduce 5 ml de acid sulfuric diluat cu apa distilata 1:3. Vasul se inchede si
se agita pana la dizolvarea sedimentului cu pipeta de 50 ml se transfera intro retorta
50 ml de apa supusa analizei, se adauga 1 ml de amidon de 1 % si se triteaza cu solutie
de sulfat de sodiu pana la disparitia culorii. In dependent de cantitatea de sulfat de
sodiu folosita inmultid aflam cantitatea de oxygen in apa.

Fig. 19 In timpul procesului de aflarea a continutului de oxigen in apa.

Concluzii:
1. AcvagenResurs a muncit mult pentru a obtine crearea, aprobarea si brevetarea
a patru rase de crap. Rasele care au fost create in Moldova au fost incluse in
Catalogul raselor de crap al tarii Europei Centrale si de Est. Asta iarasi dovedind
un success imnes.

2. Cele patru rase de crap au o rezistenta sporita la boli infectioase, process rapid
de crestere, exterior bun, permite obtinerea produsului de calitate inalta,
sanatos, precum si rezistenta inalta la iernat.

3. Acvacultura in apele dulci din Moldova este o directie de regenerare a ramurii

agricole, in a carei dezvoltare un rol important urmeaza sa-l joace realizarile
stiintifice in domeniu. Integrarea potentialului stiintific si de producere, inoirea
bazei tehnico-materiale, conservarea si completarea fondului genetic,
elaborarea si implementarea tehnologiilor avansate, valorificarea noilor obiecte
si largirea gamei producelor piscicole pe piata va asigura crestere stabile a
volumului si calitatii productiei autohtone accesibile consumatorului.

4. In present, in Republica Moldova suprafata apei statatoare, care poate fi folosita

in pescuit, e de aproximativ 46 mii ha, dintre care doar jumatate este data in
expoatare. Mai sunt si zone acvatice complexe care sunt utilizate la irigarea si
cresterea pestelui, fiind mai mult alcatuite pentru amatori de pescuit. Deci, mai
avem loc si pentru formarea unei noi ferme piscicole in scopul cresterii pestelui
de consum si comercializarea lui.

5. Calitatea apei este determinate de totalitatea proprietatilor fizice, chimice,

biologice si bacteorologice. Aceste proprietati in conditii natural provin pe de o
parte din dizolvarea substantelor din aer, sol, si a rocilor cu care apa vine in
contact, Iar pe de alta parte din dizolvarea substantelor din procesele biologice
ale organismelor vii din apa. In afara acestor conditii natural calitatea apelor
este adectata si de contactul cu substante provenite in urma activitatilor umane
(agricultura si industie etc). De aceea este recomandat de facut analiza apei
systematic, iar pet imp de vara in general se recomanda in fiecare zi pentru a
monitoriza starea pestelor.
Biografie:

1. https://www.google.com/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=2&ved=
2ahUKEwj1v5HAppXmAhVJKuwKHRSNCBYQFjABegQIARAC&url=http%3A%2F
%2Fwww.akademos.asm.md%2Ffiles%2F103_108_Acvacultura%2520Moldove
i_evolutie%2520si%2520potential.pdf&usg=AOvVaw257oTkigad3GliKGfSRscH

2. http://www.ehgeom.gov.md/ro/servicii/investigatii-de-laborator

3. https://mybusiness.md/ro/idei/item/2605-%C3%AEn-nistru-poate-
s%C4%83-reapar%C4%83-nisetru-ce-produce-icre-negre

4. https://www.scribd.com/doc/117798708/RASELE-%C5%9EI-
REPRODUCEREA-CRAPULUI

5. https://www.google.com/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=1&ved=
2ahUKEwjb6_6-
qJXmAhWDDewKHTYyCFsQFjAAegQIARAC&url=http%3A%2F%2Fwww.eco-
tiras.org%2Fbooks%2FLobcenco.pdf&usg=AOvVaw0jS9_yAtI3DJd2TSljXkcr