UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE ȘI BIOTEHNOLOGII

CATEDRA DE ZOOTEHNIE SPECIALĂ

BIOTEHNOLOGIA OBȚINERII
ȘI VALORIFICĂRII PRODUCȚIEI
PISCICOLE
(curs de prelegeri – 24 ore, 12 teme)

Specialitatea 618. 1 – Biotehnologii agricole

TITULARI: Mașner Oleg. dr. conf.

Eremia Nina, dr. conf.
 Descrierea unităţilor de curs/modulului
Administrarea unităţii de curs/modulului

Codul Total Contact Inclusiv Studiul Inclusiv Numărul de

cursului ore direct individual ghidat de credite
Prelegeri Lucrări Laborator Seminare
profesor
practice

S. 05.0. 36 120 60 24 4 32 - 60 30 4

Obiectivele cursului exprimate în finalităţi de studiu şi competenţe

-Înţelegerea importanţei şi stării actuale privind modul de organizare şi producere a

peştelui în heleşteie. Cunoaşterea particularităţilor bioeconomice ale diferitor specii de
peşti, factorilor de influenţă asupra productivităţii piscicole a heleşteielor, lanţurilor
trofice în bazinele piscicole, tehnologiilor avansate de creștere și reproducere a peştilor,
de obținere a puietului şi peştelui pentru consum, metodelor şi principiilor de ameliorare
şi selecţie în piscicultură

-Abilitatea de a utiliza informaţia curentă vizând: formarea productivităţii piscicole a

heleşteielor, procesele și metodele de reproducţie la diverse specii de peşti, de creştere a
tineretului de populat şi îngrăşarea peştelui, sistemele intensive de exploatare a
heleşteielor, tehnologiile moderne de producere a peştelui, utilizarea parametrilor genetici
în perfecţionarea speciilor de peşti şi dezvoltarea capacităților lor productive. Formarea
deprinderilor privind calcularea suprafeţelor heleşteielor piscicole, materialului biologic
pentru popularea heleşteielor, cantităţii de hrană, îngrăşămintelor minerale şi organice
necesare crescătoriei, numărului de reproducători şi a tineretului de înlocuire pentru
unităţi piscicole necesare obţinerii producţiei scontate.
 Bibliografia recomandată

Obligatorie.
- Kojokaru, E.V.; Lobcenco, V.V.; Kojokaru, T.T. Tovarnoe i liubiteliscoe rîbovodstvo i
rîbolovstvo. Ed. Cartea Moldovenească, Chişinev, 1985, 237 s.
- Stan, T.; Păsărin B. Acvacultura “Curs”. Ed. C.M. Universitatea Agronomică “Ion
Ionescu de la Brad”, Iaşi, 1996, 286 p.
- Suhoverhov, F.M.; Siverţov, A.P. Prudovoe râbovodstvo. Ed. Piscevaia
promîşlennosti, Moskva, 1975, 469 s.

Suplimentară.
- Bud, I. Curs de piscicultură. Ed. Tipo Agronomia Cluj, Cluj-Napoca, 1989, 267 p.
- Dorohov S. Prudovoe rîbovodstvo. Ed. Agropromizdat, Moskva, 1952, 108 s.
- Foliman-Şipper. Transportirovca jivoi rîbî. Perevod s nemeţcogo E.Calmîcovoi,
Moskva, 1979, 63 s.
- Păsărin, B.; Stan, T. Acvacultura. Îndrumător practic. Ed. Karro Iaşi,Iaşi,2003,312 p.
- Pojoga, I. Piscicultura modernă în apele interioare. Ed. Ceres, Bucureşti, 1977,
365p.
- Privezenţev, Iu.A. Intensivnoe prudovoe rîbovodstvo. Ed. Agropromizdat, Moskva,
199, 366 s.
- Privezenţev, Iu.A. Practicum po prudovomu râbovodstvu. Ed. Vîsşaia şcola, Moskva,
1982, 208 p.
 TEMA 2. Bazele biologice ale pisciculturii
2.1 Circuitul biologic al substanţelor în mediul acvatic
2.2 Lanţurile trofice în mediul acvatic
2.3 Productivitatea piscicolă naturală a bazinelor acvatice.

!!! Ca bază biologică în creşterea dirijată a peştilor se consideră cunoașterea

proceselor biologice, hidrochiomice, etc. care se petrec întru-n bazin piscicol
care trebuie privit ca o biocenoză cu interrelații compuse și multelaterale dintre
viețuitoarele acestuia…

2.1 CIRCUITUL BIOLOGIC AL SUBSTANŢELOR ÎN MEDIUL ACVATIC

Apa - mediul de viaţă al peştelui, de aceea, proprietăţile ei fizice şi chimice sunt

foarte importante în viaţa tuturor organismelor acvatice, inclusiv şi peştilor.
În natură, apa pură nu există.
În apă sunt dizolvate substanţe sub formă de gaze, lichide sau solide.
Apa transportă aceste substanţe la distanţe mari, asigurând trecerea lor în ţesuturile
şi celulelor organismelor vii, inclusiv a peştilor, a gazelor, substanţelor minerale şi
nutritive, necesare proceselor vitale, şi extrage din organisme produse metabolice
dăunătoare peştilor şi altor organisme acvatice (V.Lobcenco, A.Ursu, Iu. Siloci, et.al.,
2001).
După: M. Bura, A. Grozea
Caracteristicile biologice ale apei, permit ca ea să fie mediul vital al unui
lanţ întreg de organisme acvatice de la bacterii, alge până la peşti.
Apa este transportatorul substanţelor biologice pentru cea mai mare parte din
organisme.

Sub influenţa energiei solare, a microorganismelor din apă de pe fundul

heleşteului se mineralizează substanţele organice ce îmbogăţesc apa în urma
pierii bacteriilor, algelor şi a altor hidrobionţi, apa îmbogăţindu-se în elemente
biogene şi săruri minerale.

Bacteriile, când concentraţia oxigenului este satisfăcătoare, descompun

substanţele organice în carbon şi hidrogen, transformându-le în acid carbonic
şi apă, azotul din albumină în uree şi amoniac. Sub influenţa bacteriilor
nitrificatoare se formează nitraţi care sunt asimilaţi de alge (I.Bud, 1989;
I.Pojoga, 1977).

!!! Formarea în bazinul acvatic a producţiei piscicole este ultimul

segment al lanţului în circuitul substanțelor din mediul acvatic, iar la
pescuitul heleşteului, fosforul, azotul şi alte elemente, asimilate de către
peşti sunt eliminate din lanţul trofic, păgubind circuitul acestor
substanţe la nivelul bazinului acvatic.
Schema principială a circuitului biologic al substanțelor în mediul acvatic

După: F. Suhoverhov, A. Siverțov

 2.2 LANŢURILE TROFICE ÎN MEDIUL ACVATIC
2.3 PRODUCTIVITATEA PISCICOLĂ NATURALĂ
La valorificarea unui bazin pentru producerea peştelui în care ca obiect final
este peştele-marfă, fiind totodată şi segmentul final în procesul de schimbul
substanţelor în bazinul acvatic, fiecare segment trofic este hrană pentru
următorul. În linii mari, acest lanţ reflectă relaţiile trofice a 3 grupuri mari de
hidrobianţi.
Plante acvatice (micro şi Nivertebratele – zooplancton,
macro) zoobenton PEŞTE

- Producţia primară Producţia intermediară Producţia finală

Organisme de prima grupă în procesul de viaţă valorifică substanţe neorganice şi

energia solară şi formează primul segment organic în bazin.

!!! Astfel de lanţ trofic poate fi detalizat pentru fiecare specie de peşte crescută
în bazin.
!!! Atitudinea peștilor faţă de organismele acvatice, vieţuitoare ale bazinului, face ca în
procesul de organizare a producției piscicole aceste particularități biologice este
necesar de studiat și de cunoscut…

Speciile de pești deferă una de altă după preferinţele trofice şi organisme, care le
constituie hrana de bază.
Potrivit afirmaţiilor (Gh. Manea, 1985; I. Anisimova, V. Lavrovschii, 1991) caracterul
de alimentaţie a peştilor este o particularitate de specie de care în mare măsură sunt
legate particularităţile morfofiziologice ale peştilor şi în special: forma corpului,
structura aparatului gastro-intestinal, poziţia gurii, organele de simţ şi altele.
Caracterul de alimentaţie a peştilor de o specie dar de diferită vîrstă, sex şi atît mai mult
a diferitelor specii, vieţuitoare a unui bazin, relaţiile lor în valorificarea bazei trofece ale
acestuia stau la baza relaţiilor interspeciale şi, în general, relaţiilor biotice în bazinul
acvatic.
După caracterul trofic ale peştilor, se fac concluzii studiind conţinutul
gastro-intestinal a diferitor specii (la speciile de peşti fără stomac se studiază
conţinutul intestinal). Ponderea (%) unor sau altor organisme în conţinutul intestinal
ne dă o imagine prealabilă referitor la importanţa trofică diferitor obiecte pentru o specie
orecare. Totodată conţinutul hranei peştilor se determină nu numai după prezenţa
obiectelor trofice în bazin, dar şi atitudinii peştilor faţă de acestea.
Peştii, în majoritatea cazurilor se atîrnă diferit, faţă de hrană (obiecte) -
preferă unele şi se feresc de altele.
Capacitatea peştilor de a consuma organisme în altă proporţie faţă de aceea în care
acestea sunt în bazun poartă denumirea de capacitatea selectivă. Pentru estimarea
cantitativă ale acestei este propusă (Is) relaţia care exprimă raportul dintre grupul de
organisme trofice în conţinutul intestinal faţă de % acestui grup în fauna bazinului

Is –indicele selectiv; Is = r/B,

în care: r – ponderea grupei de organisme trofice în hrana
peştelui;
B – ponderea acestui grup de organisme în bazin.
Valoarea acestui coeficient poate oscila de la 0
pînă la 1.

În cazul studierii relaţiilor trofice între diferite specii, precum şi la aceeaşi, dar la
diferite vîrste, în primul rînd trebuie evidenţiat cu cît aceste se deosebesc în
selectarea obiectelor trofice sau preferenţiale lor sunt asemănătoare. Pentru
estimarea acestui fenomen se calculează indicile de similare trofică. În acest caz se
compară (%) coeficientul intestinal ale speciilor analizate. În cazul similării complete
valoarea acestui indice este 100 % şi cu cît mai mult diferă acesta se apropie de
ZERO.
Indicile similării trofice se modifică în funcţie de starea (vîrsta, sex, şi alt.) a
peştilor, anotimpul anului, componenţa organismelor în bazun.
Cu cît diferă speciile de peşti după spectrul de hrana cu atît intensitatea hrănirii se
majorează, şi invers.
La creşterea peştilor în heleşteie şi bazine mai eficiente se dovedesc a fi peştii cu
un spectru larg de hrană, deoarece acestea au o placticitatee înaltă şi nu provoacă
concurenţă acută cu alte specii.
Vă Mulţumesc
pentru atenţie!