Sunteți pe pagina 1din 13

UNIVERSITATEA BUCUREŞTI

FACULTATEA DE BIOLOGIE

“ DIVERSITATEA TAXONOMICĂ ŞI DINAMICA


POPULAŢIILOR DE
MICROORGANISME DIN BAZINELE DE AERARE
CU NĂMOL ACTIVAT
DE LA STAŢIA DE TRATARE APE REZIDUALE
CONSTANŢA - SUD”

- REZUMAT TEZĂ -

Doctorand:

Petroşanu Mihaela

Conducator ştiinţific:
prof. Dr. Toma Nicolae
BUCURESTI
2008
INTRODUCERE
Apa reprezintă substanţa minerală fundamentală pentru existenţa tuturor organismelor
din biosferă. Prezenţa ca şi puritatea ei este o necesitate absolută pentru toate ecosistemele
Terrei.
Obligativitatea construirii staţiilor de epurare şi interdicţia de deversare a apelor uzate
reprezintă măsuri eficiente de protecţie a apei. Fără a diminua cu nimic valoarea curativă a
staţiilor de epurare, trebuie sa menţionăm că eficienţa lor este, cel puţin în unele cazuri, numai
relativă. Această stare se datorează, în principal, cunoştiinţelor încă insuficiente referitoare la
taxonomia , dinamica, potenţialul şi rolul ecofiziologic al populaţiilor de microorganisme din
bazine de epurare (în cazul epurarii biologice cu nămol activat ). În consecinţă, cercetarea
biologică complexă a acestor bazine reprezintă o temă de mare acualitate în condiţiile în care
cunoştinţele curente sunt destul de lacunare, iar factorii poluanţi tot mai numeroşi şi mai agresivi.
Tema tezei noastre de doctorat se circumscrie acestui domeniu de cercetare şi vizează
cunoaşterea diversităţii şi dinamicii populaţiilor de microorganisme din bazinele de aerare
cu nămol activat .
Structura tezei :
PARTEA I – STUDIU DE LITERATURĂ
1. APELE REZIDUALE - CARACTERIZARE GENERALĂ
2. EPURAREA BIOLOGICĂ CU NĂMOL ACTIVAT
3. DIRECŢII DE CERCETARE APLICATE ÎN SCOPUL OPTIMIZĂRII
PROCESULUI DE EPURARE CU NĂMOL ACTIVAT
PARTEA II – CONTRIBUŢI I ORIGINALE
4. SCOPUL, OBIECTIVELE ŞI MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI
5. MATERIALE ŞI METODE
6. REZULTATE ŞI DISCUŢII
7. CONCLUZII GENERALE
8. PROIECT DE MĂSURI PRIVIND OPTIMIZAREA PROCESULUI
DE CONTROL AL DINAMICII MICROORGANISMELOR
BIBLIOGRAFIE
JUSTIFICARE :
 Demersul nostru ştiinţific vine în întâmpinarea unui deziderat
major al societăţii contemporane → protecţia mediului
înconjurător prin conservarea purităţii apei de pe Terra.
 Scopul fundamental al cercetărilor - creşterea performanţelor
proceselor tehnologice ale staţiei de tratare ape reziduale
“Constanţa-Sud” prin modelarea structurii microbiotei bazinele de
aerare şi implicit, reducerea încărcăturii poluante a Mării Negre.

Partea I . Studiu de literatură.

APELE REZIDUALE : caracterizare generală


• Definiţie : Apa se încarcă de materii poluante, devenind apă reziduală (uzată) prin
utilizarea ei de catre om, în cele mai diverse scopuri practice dar şi prin contactul apelor
meteorice ( ploaie, zăpadă ) cu produse ale activităţii umane.
• Provenienţă: substanţe de provenienţă urbană şi substanţe de origine industrială.
• Caracterizare fizico-chimică : particularităţi fizice şi chimice.
Particularităţi fizice : miros, culoare, turbiditate, temperatură.
Particularităţi chimice : pH, temperatura, oxigen dizolvat, fosfor total, amoniu, azotaţi,
azotiţi, indice de sedimentare al nămolului activat.
• Caracterizare biologică - o multitudine de agenţi biologici (bacterii, virusuri, paraziţi şi
ouăle acestora ).

EPURAREA BIOLOGICĂ CU NĂMOL ACTIVAT


Consideraţii generale
 nămolul activat ( flocoane de namol activat) - definiţie
- rol
Epurarea biologică cu nămol activat  influentul ce conţine de
impurităţi organice dizolvate şi / sau dispersate coloidal, este pus în contact cu
aerul insuflat mecanic, într-un bazin de aerare, cu o cultură mixtă de
microorganisme – nămol activat – care consumă impurităţile degradabile biologic
din apa uzată. Apa epurată se separă apoi gravitaţional de nămolul activat în
construcţii numite decantoare secundare (fig.1).

Fig.1. Schema tipică a epurării biologice cu nămol activat


Legenda : raw water = apa reziduala, aeration tank = bazin de aerare, clarifier – settler =
decantor pentru sedimentabilitate (decantor secundar), waste sludge = namol in exces ,
recycle sludge = namol recirculat.

 Diversitatea taxonomică a microorganismelor din


nămolul activat (tabel nr.1)
- regn Monera
- regn Protoctista
- regn Fungi
- regn Animalia
Tabel nr.1. Diversitatea taxonomica a microorganismelor din
bazinele de aerare

Regn Filum Clasa dominanta

Monera Eubacteria Proteobacteria, Firmicutes,


Cianobacteria Actinobacteria

Protoctista Sarcodina Rhizopoda


Ciliophora Cilliata
Mastigophora Phytomastigophora
Chrysophyta Zoomastigophora

Fungi Oomycota Oomycetes


Zygomycota Zygomycetes
Ascomycota Plectomycetes

Animalia Nemathelmintes Nematoda, Rotifera,


Annelida Gastrotricha
Arthropoda Oligochaeta
Crustacee

 Influenţa unor factori eco-fiziologici asupra populaţiilor de


microorganisme din nămolul activat
Tratamentul optim al apelor uzate prin procedeul cu nămol activat 
dezvoltarea echilibrată a speciilor microbiene din constituţia nămolului activat. În
linii mari, factorii ce influenţează procesul de epurare biologică sunt :
• concentraţia oxigenului dizolvat
• concentratia nutrienţilor (fosfor, amoniu, compuşi organici cu
carbon, nitraţi, nitriţi)
• pH –ul apei
• temperatura apei
• indicele de sedimentare al nămolului activat

 Microbiologia nămolului activat : aspecte particulare


• Creşterea dispersată : definiţie,cauze, consecinţe
• Umflarea nămolului : definiţie; cauze, consecinţe
• Spumarea nămolului : definiţie; cauze, consecinţe

 Direcţii de cercetare aplicate în scopul optimizării procesului de


epurare cu nămol activat:
- Utilizarea fungilor în procesele de epurare biologică
- Îndepărtarea compuşilor fosforului din apă
- Îndepărtarea compuşilor azotului din apă
- Biotransformarea şi bioacumularea ionilor metalici din apele uzate
- Deficitul în oxigen al apelor reziduale: cauze, consecinţe
- Deficitul de nutrienţi
- Biodegradarea xenobioticelor
- Tehnici de dezinfecţie / sterilizare a apei epurate

Partea a-II-a. Contribuţii originale.

DIVERSITATEA TAXONOMICĂ ŞI DINAMICA


MICROORGANISMELOR DIN BAZINELE DE AERARE CU NĂMOL
ACTIVAT DE LA STAŢIA DE TRATARE APE REZIDUALE “
CONSTANŢA SUD ”

 Motivaţie, scop – protecţia mediului înconjurător, a biodiversităţii din Marea Neagră;


 Obiectiv fundamental - cunoaşterea diversităţii taxonomice şi dinamicii populaţiilor de
microorganisme din bazinele de aerare cu nămol activat de la Staţia de tratare ape reziduale
“Constanţa Sud” .
 Obiective operaţionale :
- diversitatatea (taxonomică şi fiziologică) şi abundenţa bacteriilor filamentoase;
- diversitatatea şi abundenţa bacteriilor zoogleale ;
- relaţiile ce se stabilesc între cele două grupe bacteriene ( filamentoase/zoogleale) şi fenomenele
de umflare, spumare a nămolului ;
- morfologia flocoanelor de nămol activat ;
- determinarea cantitativă în efluent, în bazinul de aerare şi în influentul staţiei de tratare, a
unor grupe fiziologice microbiene ;
- diversitatea taxonomică şi structura comunităţilor de protozoare şi animale nevertebrate
din nămolul activat;
- dinamica temporală a abundenţei unor populaţii de protozoare şi animale nevertebrate
din nămolul activat;
- influenţa unor indici ecologici asupra structurii şi dinamicii microbiotei din nămolul
activat

MATERIALE ŞI METODE
Staţia de tratare ape reziduale Constanţa - Sud - prezentare generală
 Metode de lucru :
Cercetările au avut un caracter complex - taxonomic, ecologic, chmic .
- au fost utilizate protocoale elaborate care au inclus activităţi atât de teren cât şi de laborator.
Activităţi de teren:
- prelevarea probelor: de apă şi biologice (suspensie nămol activat apă reziduală)
din: influent, bazin de aerare, efluent
- conservarea probelor - la + 40C (frigider); în formol, alcool, glutaraldehidă.
Activităţi de laborator :
 determinarea periodică a unor parametri fizico-chimici ( t0, pH, oxigen dizolvat, consum
chimic de oxigen, fosfor total, azot amoniacal, nitriţi, nitraţi, concentraţia nămolului activat,
indice de sedimentare) ai apei reziduale cu nămol activat în suspensie → prin utilizarea de
metode standardizate promovate de literatura de specialitate;
 cultura “în vitro” a unor grupe taxonomice de organisme din nămolul activat :
inocul primar
inocul secundar
medii de cultură
 identificarea taxonilor din microbiota nămolului activat : prin metode clasice, folosind
determinatoare, culturi “ in vitro” şi consultarea specialistilor în domeniu;

 monitorizarea dinamicii principalelor grupe de microorganisme din nămolul activat :


- evaluată pe baza determinărilor cantitative şi a densităţii acestora la anumite intervale de timp,
prin diverse procedee în funcţie de tipul de microorganism :
- bacterii libere – numarare directă (1000X cf.)
- bacterii filamentoase - numarare directă (100X cf. ),scala subiectivă de cuantificare
- mase zoogleale – colorare cu nigrozină
- bacterii amilolitice, proteolitice, lipolitice (UFC/ml)
- bacterii amonificatoare, nitrificatoare, denitrificatoare (MPN/ml)

- levuri, micromicete miceliene (UFC/ml)


- protozoare, metazoare (metoda semicantitativă Madoni)
 determinarea influenţei unor parametri fizico - chimici ai apei din bazinele de aerare
asupra diversităţii şi dinamicii speciilor de microorganisme din nămolul activat
- analiza statistică
- programe computerizate ( Image Tool v.128, Image Focus v. 123)

REZULTATE ŞI DISCUŢII

Diversitatea taxonomică a populaţiilor de microorganisme din bazinele de aerare


 Diversitatea taxonomică a eubacteriilor
o Bacterii filamentoase dominante : Sphaerotilus natans, Nostocoida limicola, Tip Eikelboom
0041, Haliscomenobacter hydrossis.
o Bacterii zoogleale – Zoogloea ramigera este principalul microorganism cu rol
esenţial în formarea flocoanelor de nămol
o Grupe fiziologice de bacterii :
- bacterii amilolitice : genurile Cellulomonas, Pseudomonas
- bacterii proteolitice : genurile Bacillus, Cellulosimicrobium, Ornithinococcus
- bacterii lipolitice : genurile Alcaligenes, Achromobacter, Sarcina, Vibrio , Serratia
- bacterii amonificatoare : genurile Proteus, Klebsiella
- nitrit şi nitrat-bacterii : genurile Nitrosomonas, Nitrosocystis , Nitrosospira , Nitrosolobus /
Nitrobacter , Nitrococcus , Nitrospira
- bacterii denitrificatoare : Pseudomonas sp.
- germeni coliformi
 Diversitatea taxonomică a cianobacteriilor din nămolul activat
- identificate ca dominante : Oscillatoria , Nostoc .
 Diversitatea protozoarelor din nămolul activat
- indentificate peste 20 de specii de protiste; cele 10 genuri reprezentative încadrate în: 3
filumuri, 3 clase şi 6 ordine
 Diversitatea microfaunei din nămolul activat
- regnul Animalia - cel mai slab reprezentat
- dominante clase ce aparţin filumului Nemathelmintes
 Diversitatea taxonomică a fungilor
Micromicete miceliene - 2 filumuri, 7 genuri de micromicete miceliene
Levuri - 7 genuri şi 4 specii; cele mai frecvente au fost drojdiile metilotrofe
 Microorganisme eucariote fotoautotrofe din nămolul activat
- reprezentate de 2 filumuri, încadrate în 3 clase, 4 ordine si 6 genuri

Dinamica populaţiilor de microorganisme din bazinele de aerare


 Dinamica populaţiilor bacteriene
o Bacterii zoogleale şi filamentoase :
- abundenţa şi dimensiunea flocoanelor de nămol vs. abundenţa organismelor filamentoase
şi zoogleale şi influenţa acestor parametri asupra indicelui de sedimentare al nămolului
o Dinamica populaţiilor unor grupe fiziologice bacteriene :
Dinamica densităţii coliformilor totali
Dinamica densităţii heterotrofelor cultivabile
Dinamica densităţii actinomicetelor
Dinamica densităţii bacteriilor lipolitice şi proteolitice
Dinamica densităţii bacteriilor amilolitice şi amonificatoare
Dinamica densităţii bacteriilor nitrificatoare
Dinamica densităţii bacteriilor denitrificatoare
 Dinamica micromicetelor miceliene, levurilor, microalgelor
 Dinamica protozoarelor
 Dinamica microfaunei

INFLUENŢA UNOR FACTORI ECO-FIZIOLOGICI ASUPRA DINAMICII POPULAŢIILOR


DE MICROORGANISME DIN BAZINELE DE AERARE
 Influenţa parametrilor fizico-chimici ai apei reziduale asupra:
- morfologiei flocoanelor de nămol activat
- bacteriilor zoogleale
- bacteriilor filamentoase
o Proprietăţi optime nămol activat → abundenţa ridicată Zooglea ramigera
o Fosforul total → (r+) indice de sedimentare → umflarea nămolului
o Concentraţia nitraţilor → (r-) mărimea flocoanelor
o Concentraţia oxigenului dizolvat → bacteriile filamentoase
- concentraţii scăzute: Sphaerotilus natans, Haliscomenobacter hydrossis;
- concentraţii ridicate : Nostocoida limicola;
- concentraţii variabile : Tip Eikelboom 0041
o corelaţie pozitivă între conc. oxigen dizolvat / conc. nămolului activat
 Influenţa unor parametri fizico-chimici ai apei reziduale asupra dinamicii unor
reprezentanţi ai protozoarelor şi microfaunei
• concentraţia nămolului activat → dinamica numerică a protozoarelor şi microfaunei →
mai puţin abundente la conc. scăzute ale nămolului activat ca urmare a scăderii numarului
speciilor pradă (bacteriile)
• indicele de sedimentare → este influenţat de fluctuaţiile numerice ale protozoarelor : ex.
Trachellopyllum sp. (r-) , Vorticela sp. (r-).
• concentraţia oxigenului dizolvat → factor major ce a influenţat abundenţa numerică a
protozoarelor şi microfaunei
• relaţie pozitivă: concentraţia oxigenului / abundenţa amibelor nude, Arcella sp., rotifere,
Aspidisca sp., Vorticella sp., Trachellopyllum sp.
 Influenţa unor parametri fizico-chimici ai apei reziduale asupra dinamicii
micromicetelor, actinomicetelor şi a unor grupe fiziologice bacteriene :
• relaţie negativă între CCO în efluent → abundenţa levurilor datorită unor factori toxici,
nedegradaţi în bazinele de aerare
• relaţie pozitivă între abundenţa micromicetelor miceliene şi a actinomicetelor → încărcarea
efluentului final în N-NH4
• dinamica bacteriilor amilolitice, proteolitice, lipolitice → controlată de factori independenţi
• densitatea bacteriilor ce realizează denitrificarea incompletă este stimulată de valorile crescute
ale CCO din apa uzată ce intră în sistem (r=+), iar grupul care realizează denitrificarea completă, într-o
măsură mai redusă (r=+); intrările de nitriţi, nitraţi , deşi reprezintă substraturi, nu influenţează
activitatea acestor bacterii.

Concluzii generale

Analiza rezultatelor înregistate au relevat următoarele :


• Microbiota apelor uzate din bazinele de aerare este relativ puţin diversificată din punct de
vedere taxonomic; aceasta este dominată de bacterii (eubacterii şi cianobacterii), alături de care
coexistă unele fitoflagelate, alge verzi (unicelulare şi pluricelulare), micromicete (mucegaiuri
miceliene şi levuri), protozoare şi nevertebrate (viermi cilindrici).
• În contrast cu eubacteriile, care domină microbiota nămolului activat din bazinele de
aerare, atât prin diversitate taxonomică cât şi prin dimensiunea populaţiilor, cianobacteriile sunt
slab reprezentate şi anume doar prin două genuri – Oscillatoria şi Nostoc.
• Zoogloea ramigera este organismul cu rol esenţial în formarea flocoanelor de nămol
activat.
• Bacteriile filamentoase Sphaerotilus natans, Eikelboom 0041, Haliscomenobacter hydrossis
şi Nostocoida limicola au dominat cantitativ comunitatea de microorganisme din constituţia
flocoanelor, dezvoltarea lor excesivă fiind factorul principal care induce umflarea nămolului şi
modifică substanţial indicele de sedimentare al acestuia.
• Abundenţa microalgelor şi micromicetelor, ca şi diversitatea lor au fost slabe în influent,
bazin de aerare şi efluent, subliniind faptul că ele joaca un rol minor în procesele de degradare a
substanţelor organice.
• Populaţiile de microorganisme sunt destul de diversificate din punct de vedere eco-
fiziologic; coexistă la un loc speciile heterotrofe (saprotrofe şi/sau parazite) cu cele autotrofe
(fototrofe), speciile oxibionte obligate alături de cele anoxibionte (obligate sau facultative), speciile
acidofile alături de cele neutrofile sau bazifile etc; toate însă manifestă un anumit grad de
toxitoleranţă.

• Însuşirile fizico-chimice a apelor uzate se modifică relativ rapid atât din punct de vedere
calitativ cât şi cantitativ; aceste fluctuaţii sunt fidel reflectate de dinamica unor specii din
componenţa microbiotei apelor uzate din bazinele de aerare în general şi în special a celeia din
nămolului activat.
• Dintre factorii chimici ambientali, concentraţia oxigenului dizolvat, natura substanţelor
organice şi încărcătura cu substanţe toxice s-au dovedit a fi cei mai influenţi asupra structurii
microbiotei bazinelor de aerare ale staţiei de epurare ; concentraţia nămolului activat ca şi
temperatura pot influenţa, de asemenea, prezenţa şi abundenţa (densitatea) unor populaţii de
microorganisme şi prin aceasta structura microbiocenozelor bazinelor de aerare.
• Umflarea nămolului, cauzată de dezvoltarea excesivă a bacteriilor filamentoase, poate
avea loc la o variaţie largă a cantităţii de oxigen dizolvat ; de aceea, controlul umflării nămolului
presupune, într-o primă etapă, monitorizarea mai atentă a concentraţiei oxigenului dizolvat în
tancurile de aerare, măsură care ar reduce multiplicarea unor grupe taxonomice de
microorganisme, permiţând instituirea unor măsuri adecvate pe termen lung.
• Indicele de sedimentare al nămolului, este influenţat de abundenţa ridicată a flocoanelor cu
diametrul peste 100 µm; creşterea dimensiunii acestora este favorizată de cantităţile mari de
fosfaţi prezente în apele reziduale.
• O proporţie relativ însemnată din tulpinile de E. coli izolate şi testate s-au dovedit a fi
rezistente la unul sau mai multe antibiotice; ca urmare există posibilitatea eliberării în mediu a
microorganismelor cu rezistenţă multiplă la antibiotice, cu un risc potenţial crescut pentru
sănătatea vieţuitoarelor împlicit a oamenilor.
• Monitorizarea şi modelarea unora din factorii fizico-chimici şi biologici, corelate cu
perfecţionarea unor parametri tehnologici reprezintă o cale sigură de urmat în tentativa de
eficientizare a proceselor tehnologice de epurare biologică a apelor reziduale .

Proiect de măsuri privind optimizarea procesului


de control al dinamicii microorganismelor
Limite şi incoveniente în funcţionarea staţiei :

a) oxigenarea relativ slabă în bazinele de aerare cu nămol activat


b) dezvolatarea excesivă a bacteriilor filamentoase în nămolul activat şi predispoziţia acestuia
la umflare
c) prezenţa unor cantităţi mari de azot amoniacal, azotaţi, azotiţi, fosfor, suspensii
d) încărcare bacteriană mare în efluentul evacuat
e) încărcare organică a nămolului ridicată în majoritatea cazurilor din perioada derulării
cercetărilor

În vederea optimizării activităţii de epurare a staţiei se propun a fi luate o serie de


măsuri :
 îmbunătăţirea nivelului de oxigen dizolvat din bazinele de aerare, inclusiv prin înlocuirea
dispozitivelor actuale de oxigenare;
 modernizarea modului de construcţie al staţiei prin introducerea unui selector, după treapta
mecanică, care să stimuleze dezvoltarea bacteriilor formatoare de flocoane tip Zoogloea;
dezvoltarea bazei materiale a laboratorului de bacteriologie al staţiei prin dotarea cu o
logistică modernă care să permită cercetarea mai amănunţită din punct de vedere microbiologic, a
procesului de epurare biologică ;