+++.referat.

ro

Hrana omului este constituit din alimente. Alimentele conin o gam mare de substane chimice care formeaz compoziii alimentare nutritive necesare pentru creterea, rennoirea i funcionarea normal a organismului uman. Compoziia chimic este baza produselor alimentare. Proprietile alimentelor se apreciaz prin coninutul compuilor chimici care determin valoarea nutritiv, calitile senzoriale. Produsele alimentare se obin din materiile prime de origine vegetal i animal. Compoziia chimic a alimentelor depinde n primul r nd de speciile i soiurile ale materiilor prime. Ca regul, alimentele nu snt rafinate. !le conin nu numai compui chimici necesari organismului uman, dar i alte substane cu diferite proprieti fizico"chimice i nutritive. Compoziia chimic a materiilor prime se formeaz sub influena mediului ambiant i reflect variabilitatea chimic a solului, a apei i a aerului. Pe de alt parte alimentele obinute prin tratament tehnologic, ntr"o msur mai mare sau mai mic, se deosebesc de compoziia chimic a materiei prime. Abaterea n compoziia chimic apare n urma modificrilor fizico"chimice, chimice, biochimice care, n principiu, snt prevzute de tehnologiile aplicate. !#cepie prezint doar produsele care se consum n stare proaspt $legume, fructe etc.%. Compoziia chimic a alimentelor este e#trem de variabil. &a'oritatea produselor alimentare snt compuse din sute i mii de substane chimice. Ca urmare, o parte din ele se acumuleaz n sol, ap, aer. (n continuare, prin procese de difuzie i sorbie, rezidiu de preparate chimice i derivatele lor ptrund n iarb, frunze, cereale, legume, fructe. )tilizarea acestor surse vegetale n alimentaie poate conduce la ma'orarea coninutului derivailor preparatelor chimice n carne, lapte, pete, produsele vegetale. Prin urmare, in nd cont de faptul c compoziia chimic a alimentelor este comple#, se poate de formulat o apreciere generalizat a produselor alimentare n felul urmtor* Produsele alimentare pot fi caracterizate ca compoziii chimice alimentare, comple#e, formate din mii de compui chimici de baz i sute de mii de substane chimice secundare. Compuii chimici de baz snt strict necesari pentru organismul uman i caracterizeaz valoarea nutritiv a alimentelor !i prezint surse principale de substane plastice, surse de energie,

Compuii chimici secundari nu manifest valoare nutritiv, ns ele influeneaz asupra proprietilor fizico"chimice i senzoriale a alimentelor prin diverse combinaii i interaciuni cu compui chimici de baz. ,unctiile unor elemente chimice* -a, ., Cl / asigura permiabilitatea membranelor celulare si respectiv transportul de substante. Pe linga aceasta, aceste elemente asigura impulsul nervos prin sinapse. Ca, P / 0ntra in component spatiului intercelular al tesutului osos, asigura rezistenta mecanica a oaselor. &g / intra in componenta pigmentului clorofila. ,e / intra in componenta hemoglobinei. 1n / intra in component hormonului insulina.Plus la aceasta , 1n, contribuie la functionarea normala a organelor sistemului reproductiv. 0 / intra in componenta hormonului tiro#ina. Acest hormone este secretat de glanda tiroida si stimuleaza cresterea si dezvoltarea normal a organismului. &n, Cu / intra in componenta enzimelor$biocatalizatori%. Asigura astfel activitatea normala a enzimelor. Aminoacizi si proteine Aminoacizii fac parte din viata noastra zilnica " ne a'uta sa diminuam nivelul de stres, sa dormim mai bine, sa ne simtim energici si de asemenea sa combatem efectele negative pe care le pot avea unele boli asupra organismului nostru. 2unt de fapt cei mai importanti nutrienti din corp, de multe ori mentionati ca 3elemente care ne formeaza viata4. Acest lucru se datoreaza faptului ca aminoacizii stau la baza formarii tuturor proteinelor. 567 din corp $e#cluzand apa% este alcatuit din proteine / neluand in considerare apasi grasimea, proteinele reprezinta trei sferturi din ceea ce ramane. ,ibra musculara, membranele celulare, enzimele care a'uta creierul sa functioneze sunt formate din proteine. 8eoarece proteinele 'oaca un rol atat de important in organismul nostru este esential sa le intelegem functia elementelor cheie, si anume aminoacizii. Plantele pot sintetiza toti aminoacizii proteinogeni, iar in celulele de origine animal se sintetizeaza doar 9: aminoacizi din cei :;. Ceilalti < aminoacizi nu se sintetizeaza in organism si patrund doar cu hrana, se numesc aminoacizi esentiali. Acestia sunt* leucina, izoleucina , valina, treonina, metionina, lizina,

triptofan, fenilalanina. Corpul nostru are nevoie de mii de proteine comple#e pentru a functiona in orice moment. Pentru a satisface cererea organismului, acesta sintetizeaza proteine noi din aminoacizi singluari liberi. Ca si elemente de formare a proteinelor, aminoacizii au cateva functii de baza: " reprezinta o mare parte din tesuturile, celulele si muschii din organism= " sustin dezvoltarea si vindecarea tesuturilor si a celulelor= " imbunatatesc circulatia sanguina= " produc enzime pentru o digestie optima= " sintetizeaza hormoni esentiali in reproducere= " contribuie la furnizarea energiei. Corpul nostru are nevoie de mii de proteine comple#e pentru a functiona in orice moment. Pentru a satisface cererea organismului, acesta sintetizeaza proteine noi din aminoacizi singluari liberi. Ca si elemente de formare a proteinelor, aminoacizii au cateva functii de baza: " reprezinta o mare parte din tesuturile, celulele si muschii din organism= " sustin dezvoltarea si vindecarea tesuturilor si a celulelor= " imbunatatesc circulatia sanguina= " produc enzime pentru o digestie optima= " sintetizeaza hormoni esentiali in reproducere= " contribuie la furnizarea energiei. >oti aminoacizii sunt esentiali pentru o sanatate optima. ?ipsa chiar si a unui aminoacid poate duce la aparitia anumitor afectiuni. Cateva dintre efectele unei diete deficitare in aminoacizi includ nivel scazut de energie, insomnii,oboseala cronica, afectiuni digestive, caderea parului, aparitia afectiunilor dermatologice, dar si schimbari de natura psihologica precum nervozitate, depresie, an#ietate, schimbari de dispozitie, iritabilitate, scaderea capacitatii de concentrare. ,ara proteine nu e#ista viata. @riunde intalnim viata, o gasim legata de un corp albuminoid si oriunde intalnim un corp albuminoid care nu se afla in stare de descompuneregasim fara e#ceptie si fenomene de viata. Hemoglobina se gaseste in globulele rosii ale sangelui.Aceasta proteina are misiunea de lega o#igenul inspirit de plamani si de a"l transporta in tot corpul.,ara hemoglobina tesuturile corpului s"ar prabusi si s"ar produce moartea prin asfi#iere, desi in atmosfera e#ista suficient o#igen.

Fibriogenul este o alta proteina din sange care inchide in cateva minute o rana ce nu e prea adanca.2ub actiunea mecanica a ranii,din trombocite se elibereaza o enzima capabila sa transforme fibriogenul in fibrina.Cum fibrina este o proteina insolubila, ea astupa capilarele taiate si rana se opreste. Actina si miozina sunt doua proteine ce intra in alcatuirea muschilor. &oleculele de actina si de miozina sunt asezate una langa cealalta in forma unor filamente suprapuse.2ub influenta unei e#citatii, muschiul se contracta, deoarece filamentele de actina aluneca mai adanc intre benzile formate de filamentul de miozina.Alunecarea filamentelor de actina intre cele de miozina este posibila datorita atractiei electrice dintre cele doua fragmente.Atractia se manifesta in urma combinarii miozinei cu o grupare fosfat, care"i confera astfel o sarcina negative.Cum actina are o sarcina pozitiva, ea este atrasa in interiorul filamentelor de miozina si muschiul se contracta.Aela#area muschiului se face printr"un process invers in care miozina inapoiaza gruparea fosfat, redobandeste sarcina pozitiva si se indeparteaza de actina. Cheratina este o proteina insolubila in apa si in multe alte solutii.0ata de ce nu ni se topeste pielea cand suntem udati de ploaie.Cheratinele se gasesc in unghii si in par.,antezia femeilor in materie de coafura este posibila datorita proprietatilor cheratineide a se contracta.Astfel, in firul de par normal, lantul polipeptidic din cheratina are forma unor creneluri de cetate.8aca se inmoaie in apa firul de par si se tractioneaza, lantul cheratinei se alungeste.8aca firul de par este tratat cu aburi si lasat sa"si revina, aceasta forma alungita ia o forma supercontractata responsabila pentru 3incretirea parului4. Rodopsina si iodopsina *procesul de imprimare a imaginii pe retina este indeplinit tot de proteine.Acestea doua se gasesc in combinatie cu doua forme diferite ale vitaminei A si servesc la transformarea energiei luminoase intr"o forma de enegie care sa poata initia impulsul nervos ce determina formarea imaginii in creier. Lizozimul este cea mai importanta proteina din lacrimi.Blobul ocular vine in contact nemi'locit cu o cantitate enorma de microbe din aer se imbolnaveste relative rar.Acest lucru se e#plica prin faptul ca lacrimile contin lizozim.?izozimul se gaseste si in saliva si sucul gastric.Prezenta lui in saliva a'uta la intelegerea instinctului animalelor de a"si linge ranile.2e

realizeaza astfel nu numai indepartarea mecanica agermenilor infectiosi, dar se si introduce substanta bactericida in rana.Animalele folosesc lizozimul din saliva in loc de tincture de iod. Enzimele si o parte din hormoni sunt proteine.>oti hormonii care sunt secretati de organe aflate peste brau sunt de natura proteica* pancreasul secreta insulina, tiroida formeaza tireoglobulina, paratiroida secreta parathormonul de natura polipeptidica, iar toate cele trei parti ale hipofizei elibereaza in sange numai hormoni proteici. Albuminele si globulinele sunt doua feluri de proteine continute in serul din sange.Albuminele sunt solubile in apa distilata, pe cand globulinele se dizolva numai daca se adauga apei o anumita cantitate de clorura de sodiu. Bradul de solubilitate al proteinelor este determinat de prezenta gruparilor carbo#ilice$C@@H%,aminice$-H:% si o#idrice$@H%, capabile sa stranga apa in 'urul moleculei proteice.Acest neinsemnat 3colac de apa4din 'urul moleculelor face ca in sange cantitatea de apa sa ramana practic constanta.Astfel,oricata apa ar bea cineva, sangele nu se ingroasa si oricata apa am pierde, sangele nu se ingroasa, caci cantitatea de C,6 Dg de apa cata e#ista in sange ramane nemodificata.0n felul acesta, proteinele mentin echilibrul intre schimburile de apadintr capilarele sanguine si tesuturi.0n acest proces, albuminele 'oaca rolul cel mai important* in mod normal rinichii nu lasa proteinele sa treaca in urina.8aca rinichiul se imbolnaveste si au loc pierderi de proteina prin urina, cantitatea de albumina din sange se micsoreaza. Blobulinele participa in masura mai mica la mentinera volumului normal al sangelui.0mpreuna cu albumina, ele implinesc si alte functii*transportul unor substante, mentinerea pH"ului sanguin, participarea la procesele de aparare, etc.Blobulinele nu sunt alcatuite din molecule de acelasi fel, ci prezinta mari deosebiri.Printr"un procedeu electric, din serul sanguine uman au fost separate trei globuline distincte* a, b si g. g -globulinele au functia de aparare.!le au rol covarsitor in procesele imunologice si sunt aproape in intregime anticorpi.Asa se e#plica de ce in procesele infectioase, cand se formeaza cantitati mari de anticorpi, cantitatea de g"globulina serica creste. Aolul globulinelor a si b s"a lamurit treptat, abia cand s"a observat ca aceste doua globuline sunt nu sunt doua ci sunt formate dintr"un numar

foarte mare de componente.@ proteina ce tine de grupul a"globulinelor este haptoglobina.!a are proprietatea de a se combina cu hemoglibina, asigurand astfel transportul ei in ser.Aceasta functie este insemnata, deoarece astfel se impiedica pierderea fierului prin eliminarea renala, ceea ce duce nu numai la economisirea fierului, dar si la prote'area rinichiului, pentru ca hemoglobina este to#ica. >ot de grupa a"globulinelor partine proteina albastra sau ceruloplasmina, care transporta E;7 din cuprul seric.!a este produsa de celulele ficatului si contine < atomi de cupru.!#ista o boala ereditara grava a ficatului, 3degenerarea hepato" lenticulara4$boala lui Filson%, care afecteaza sistemul nervos si este insotita de ciroza ficatului.Goala se manifesta printr"o tulburare profunda a sistemului nervos central, cu fenomene de psihoza.Golnavii elimina in urina cantitati mari de cupru, deoarece cantitatea de ceruplasmina este scazuta si nu poate fi#a tot cuprul necesar organismului.8in grupul b"globulinelor s"a individualizat o proteina numita siderofilina, care asigura transportul fierului la locurile lui de utilizare. Pentru a trai, omul, ca si celelalte vietuitoare, trebuie sa se hraneasca.Alimentele pe care le consumam sunt alcatuite din trei principii nutritive fundamentale* proteine,grasimi si zaharuri.8aca grasimile si zaharurile pot lipsi din ratia alimentara a omului, fara ca acesta sa sufere consecinte grave, in schimb el nu poate suporta absenta proteinelor decat un timp scurt.Acest fapt se e#plica prin nevoia organismului de a"si contrui proteinele proprii cu a'utorul aminoacizilor ce alcatuiesc proteinele din alimente.Cantitatea de proteine care e#ista in hrana se poate calcula din datele de mai 'os: Denumirea alimentului Carne Peste Lapte Bran a "ua Paine Carto#i $a are %asole $ere Cate grame de proteina exista la 1 kg de produs 180 220 170 200 35 200 3!0 130 80 11 1! 2!0 250 300 3&

Vitamine Hitaminele sunt substante organice micromoleculare care se gasesc in cantitati mici in alimente si sunt necesare pentru cresterea si dezvoltarea normal a organismului. &a'oritatea vitaminelor in special cele hidrosolubile indeplinesc functii de coenzime , iar altele inpeplinesc functia de activatori enzimatici. 2 nu pierdem niciodat din vedere vitaminele naturale pe care fructele i legumele ni le pun la dispoziie.Hitaminele sunt substane organice indispensabile vieii i e n e c e s a r s l e a d u c e m n a l i me n t a i a z i l n i c n cantitate suficient. Hitaminele sunt sintetizate n principal de organismele vegetale i de microorganisme i d o a r n f o a r t e m i c m s u r d e u n e l e s p e c i i d e animale. Alturi de enzime i de hormoni, vitaminelefac parte din grupa catalizatorilor biologici, care contribuie decisiv la reglarea i stimularea proceselor metabolice. (ntr"adevr, corpul nostru nu le fabric, cu e#cepia vitaminei 8, care estesintetizat de piele numai sub aciunea radiaiilor solare. Cu toate c vitaminele nu sunt sursavieii nsei, ele sunt indispensabile n ma'oritatea reaciilor bi ochimice care menin viaacelular. Hitaminele servesc transformrii alimentelor n energie. Astfel, fiecare esut are n modspecific nevoie de anumite vitamine. 8e e#emplu, ochii au nevoie de vitaminele A i G= pielea "de vitaminele A,G,C i != globulele roii " de vitaminele G i != mucoasele " de vitaminele G i!= ficatul " de vitaminele . i G= creierul i inima " de vitaminele G i ,= oasele " de vitamina 8=globulele albe " de vitaminele G i C etc. 2tudiile tiinifice dovedesc c, cu c t absorbia de proteine, zaharuri i grsimi este mai mare, cu at t aportul de vitamine naturale este mai necesar.8eficitul vitaminic se traduce prin oboseal, dureri musculare, iritabilitate, insomnie, tulburri decretere i risc crescut de infecii. Poluarea, consumul de e#citante $cafea, alcool, tutun, droguri%i stresul sunt principalele cauze ale pierderii de energie i de vitamine $n special A, G, C, !, , icoenzima I9;%. 2trile de deficien vitaminic reprezint n prezent o problem. 0mportana vitaminelor se e#plic prin faptul c ele constituie suportul energetic i informaional pe care vegetalele l capteaz din aer i care este ncorporat prin fotosintez. Aadiaiile solareconin o energie subtil, care este nmagazinat n moleculele de vitamine. Aceast energie estecunoscut sub diverse denumiri= n cele ce urmeaz, o vom numi Jelement vital4. ,otosinteza pune n micare un lan de fabricare a substanelor vegetale sub efectul razelor solare. !ancorporeaz acest element vital n pigmeni, categorie de substane din care fac parte ivitaminele. Hitaminele realizeaz uniunea dintre energia radiaiilor solare i elementele fizice,minerale de pe

pm nt.Putem vorbi despre materia organic natural, vie, n opoziie cu materia mineral sau cudeeurile fosile $petrol sau alte sedimente%. Analogic, trebuie s s tabilim o diferen ntrevitaminele naturale i copia lor sintetic. 8oar vitaminele produse de natur sunt obinute prinaciunea direct a energiei radiaiilor solare. -umai acestea au ncorporat puterea elementuluivital, care susine ntreaga activitate celular. (n plus, pentru ca alimentele s"i conserve toat bogia lor n vitamine i s fie utile corpului nostru, este necesar s fie c t mai proaspete posibili s nu fie contaminate de poluarea chimic. )n aliment proaspt conine n el o energie care vaaciona la nivel celular. Cu toii am remarcat c e#ist o diferen ntre o salat proaspt i unainut n frigider timp de K"C zile. (n natur totul este micare, iar vitaminele, datoritelementului vital pe care l conin, contribuie la accentuarea forei vitale. Atunci c nd leconsumm, alimentele trebuie s fie impregnate de aceast for, deoarece aceasta este condiia pentru ca energia produselor naturale s poat fi n ntregime transmis celulelor noastre. Rolul vitaminelor n corpul nostru Hitaminele sunt catalizatori biologici, 'uc nd rol de cofactori sau de activatori ai unor enzime*Hitamina G: este coenzima flavo"enzimelor, vitamina G9 este coenzi ma decarbo#ilazelor,vitamina GL formeaz coenzima transaminazelor, vitamina PP formeaz partea activ ac o e n z i m e l o r - A 8 M i - A 8 P M , a c i d u l p a n t o t e n i c i n t r n c o m p u n e r e a c o e n z i me i A , indisp ensabil n metabolizarea acizilor grai, biotina formeaz coenzima carbo#ilazelor etc.Hitaminele particip la buna desfurare a unor importante procese metabolice, absolut necesarecreterii i dezvoltrii organismului. )nele vitamine formeaz n celule importante sisteme deo#idoreducere, care intervin n metabolismul glucidelor, lipidelor, protidelor i al altor compui=ele regleaz o#idoreducerea din celule i contribuie la transp ortul hidrogenului pe cale 8upa rolul fiziologic pe care il au vitaminele in organism, deosebim* Hitamina cresterii$A% = Hitamina anti"hemoragica $.% = Hitamina anti" rahitica $8% = Hitamina anti"sterilitate $!% = Hitamina anti beri"beri $G9% = Hitamina anti"scortbutica $C%.