UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE BIOLOGIE SI PEDOLOGIE

DEPARTAMENTUL DE BIOLOGIE SI PEDOLOGIE

TITLUL

TEMA: Rolul aminoacizilor

A efectuat: A verificat:
Cuzub Cristian Cherdivara Ala

Chisinau,2022

1
 CUPRINS
Aminoacizi..................................................................................................................................................3
1.Ce sunt aminoacizii?................................................................................................................................3
2.Rolul aminoacizilor..................................................................................................................................3
3.Clasificarea aminoacizilor........................................................................................................................5
Aminoacizi esentiali....................................................................................................................................5
Aminoacizi neesentiali................................................................................................................................6
Aminoacizi conditionat esentiali.................................................................................................................7
4.Beneficiile aminoacizilor esentiali............................................................................................................8
5.Surse de aminoacizi esentiali....................................................................................................................9
6.Consumul Necesar de Aminoacizi si dozele recomandate (DZR)............................................................9
7.Surse de aminoacizi esențiali..................................................................................................................10
Concluzie..................................................................................................................................................13
Bibliografie...............................................................................................................................................14

2
 Aminoacizi
Aminoacizii sunt compuși cu funcțiune mixtă (compuși care au grupe funcționale diferite în
molecula lor) care conțin în molecula lor grupările -NH2 și -COOH.

Cu siguranta ai auzit despre aminoacizi, indiferent daca dintr-o preocupare pentru sanatate sau
una, poate, estetica, de crestere a masei musculare. Ce sunt aminoacizii, cum se clasifica acestia
si ce rol joaca in organism, de unde ii obtinem si ce beneficii au? Iti vom raspunde la toate aceste
intrebari in cele ce urmeaza, intr-un ghid complet despre aminoacizi:

1.Ce sunt aminoacizii?

Aminoacizii sunt elemente constitutive ale proteinelor, cu numeroase roluri in procesele vitale,
de la sinteza hormonilor, la cea a neurotransmitatorilor. Unii dintre acestia pot fi, de altfel,
administrati sub forma suplimentelor alimentare, pentru sustinerea performantei atletice.

Din punct de vedere chimic, aminoacizii sunt compusi organici cu functiune mixta, ale caror
molecule au in componenta gruparile -NH2 si -COOH (amino si carboxil).

Organismul uman are nevoie de 20 de aminoacizi pentru a functiona corespunzator. 11 dintre

acestia sunt sintetizati de catre corp, iar ceilalti 9, aminoacizii esentiali, pot fi obtinuti doar
printr-o alimentatie echilibrata. In cazul deficientelor de aminoacizi, are de suferit sinteza
proteinelor, dar pot fi afectate si asimilarea altor nutrienti, precum si imunitatea.

Aminoacizii sunt necesari inclusiv pentru producerea enzimelor. Tocmai de aceea, sunt
considerati unii dintre cei mai importanti nutrienti.

2.Rolul aminoacizilor
Aminoacizii se unesc pentru a forma proteinele, astfel ca functia lor principala este de a construi
blocuri de proteine. Acestea cuprind, in mod obisnuit, intre 50 si 2000 de aminoacizi, reuniti in
diferite combinatii. Fiecare proteina are o secventa unica de aminoacizi si o configuratie
distincta. Functiile proteinelor sunt numeroase, acestea avand un rol important in toate
procesele celulare ale functionarii fiziologice normale.

20 de aminoacizi diferiti se combina pentru a construi matricea impresionanta, unica din punct
de vedere chimic, a proteinelor. Aminoacizii pot fi esentiali, neesentiali si conditionat esentiali.
Sunt considerati esentiali aceia pe care trebuie sa ii absorbim din alimentatie, pe cand cei

3
neesentiali sunt produsi in mod natural in organismul uman. Cei conditionat esentiali sunt
necesari doar in anumite circumstante, cum ar fi stresul sau afectiunile.

Maniera sau secventa in care acesti aminoacizi se combina pentru a forma proteinele determina
structura tridimensionala si functia acestora, care este distincta pentru fiecare proteina. Anumite
functii ale proteinelor includ rolul lor ca anticorpi, enzime, mesageri sau transportori/ depozite si
capacitati structurale.

Iata care sunt cele mai importante roluri ale proteinelor constituite din aminoacizi:

 Anticorpi - acestia sunt proteine produse de sistemul imunitar si joaca un rol cheie in
depistarea antigenilor, considerati de catre organism drept straini si daunatori. Virusurile,
bacteriile, fungii si parazitii sunt astfel de exemple de antigeni. Uneori, insa, corpul poate
confunda tesuturile sanatoase cu antigenii si produce anticorpi pentru a apara organismul
necontaminat - acest lucru se intampla in cazul afectiunilor autoimune.
 Enzime - proteinele care au functia de catalizatori biologici se numesc enzime. Acestea
sunt responsabile de catalizarea si accelerarea reactiilor chimice din organism, actionand
asupra moleculelor denumite substraturi si stimuland productia acestora. Spre deosebire
de alti catalizatori, enzimele sunt macromolecule foarte specifice, a caror activitate poate
fi stimulata de molecule denumite activatori si redusa de molecule denumite inhibitori.
Pentru ca enzimele sa functioneze corespunzator, sunt necesare conditii optime de
temperatura si un pH echilibrat. Enzimele se gasesc in fiecare organ si celula a
organismului uman, inclusiv in sange si in tractul gastrointestinal.
 Alte roluri - proteinele pot expune numeroase tipare de reactii chimice mesagere sub
forma hormonilor, a neurotransmitatorilor si a neuropeptidelor. Regleaza
comportamentul si fiziologia organelor si a sistemelor, fac posibila comunicarea celulelor
nervoase cu cele glandulare sau musculare, sunt parte constituenta a structurii si sustinerii
celulare (colagenul, keratina si elastina sunt astfel de proteine). Mai mult, proteinele
transporta atomi si molecule de dimensiuni mici in interiorul celulelor si in intregul corp.
De aceea, putem spune ca au atat rol de depozitare, cat si de transport. Un astfel de
exemplu de proteina este hemoglobina, care, cu ajutorul fierului, transporta oxigenul. O
proteina de depozitare intracelulara este feritina, necesara pentru stocarea fierului.

4
3.Clasificarea aminoacizilor
Asa cum am mentionat, exista trei tipuri de aminoacizi: esentiali, neesentiali si conditionat
esentiali. In cele ce urmeaza, vei afla totul despre aceste tipuri de aminoacizi si despre rolul lor in
organism:

Aminoacizi esentiali
Aminoacizii esentiali, care pot fi obtinuti strict din alimentatie, sustin dezvoltarea musculara
anabolica si reduc distrugerea musculara catabolica, prin sintetizarea proteinelor necesare acestor
procese. Iata care sunt aminoacizii esentiali si ce trebuie sa stii despre fiecare:

 Lizina - joaca un rol important in cresterea masei musculare, mentinand sanatatea

oaselor, contribuind la recuperarea in urma unei accidentari sau a interventiilor
chirurgicale, la regularea hormonilor, a anticorpilor si a enzimelor. Lizina poate avea si
efecte antivirale. Un studiu indica faptul ca deficienta de lizina poate provoca anxietate
indusa de stres.
 Histidina - este un aminoacid pe care il produce si organismul, insa in cantitati mici,
insuficiente, astfel ca este incadrata in aceeasi categorie a acizilor esentiali. Histidina
faciliteaza cresterea, crearea celulelor de sange si regenerarea tesuturilor. Ajuta la
mentinerea membranelor protectoare ale celulelor nervoase (teaca de mielina).
Organismul metabolizeaza histidina in histamina, importanta pentru sistemul imunitar,
pentru sanatatea reproducatoare si pentru digestie. Deficienta poate cauza anemie, cu atat
mai mult in randul persoanelor care sufera de artrita si afectiuni ale rinichilor.
 Treonina - este necesara pentru sanatatea pielii si a dintilor, intrand in componenta
smaltului dentar, a colagenului si a elastinei. Ajuta la metabolizarea grasimilor si poate fi
benefica pentru pacientii care sufera de indigestie, anxietate si stari depresive. Deficienta
poate provoca o rezistenta mai mica in fata altor afectiuni, conform unui studiu publicat
in Science Direct.
 Metionina - joaca, alaturi de un aminoacid neesential - cisteina - un rol important in
sanatatea si flexibilitatea pielii, a parului si a unghiilor. Contribuie la absorbtia
corespunzatoare a seleniului si zincului si la eliminarea din organism a metalelor grele,
precum sunt plumbul si mercurul.
 Valina - este esentiala pentru focusul mintal, pentru coordonarea muschilor si pentru
calmul emotional. Suplimentele cu valina sunt adesea utilizate pentru cresterea masei

5
 musculare, pentru refacerea tesuturilor si pentru un plus de energie. Deficienta de valina
poate provoca insomnii si reduce functionarea mintala.
 Isoleucina - ajuta la vindecarea leziunilor si a ranilor, fortifica sistemul imunitar,
regleaza nivelul zaharului din sange si echilibreaza productia hormonilor. Este prezenta
preponderent in tesuturile musculare. Pe masura inaintarii in varsta, pot aparea deficiente
de isoleucina, care provoaca pierderi ale masei musculare si simptome precum
tremuratul.
 Leucina - ajuta la reglarea nivelului de glucoza din sange si contribuie la cresterea si
refacerea tesuturilor musculare si osoase. Este importanta si pentru vindecarea leziunilor
si a ranilor superficiale si are un rol important in productia hormonilor de crestere.
Deficienta de leucina poate duce la aparitia eruptiilor cutanate, la pierderea parului si se
poate manifesta inclusiv prin stari de oboseala.
 Fenilalanina - ajuta corpul sa foloseasca ceilalti aminoacizi, proteinele si enzimele. Este
convertita in tirozina de catre organism, compus necesar pentru anumite functii ale
creierului. Deficienta de fenilalalanina are loc doar in cazuri exceptionale si poate duce la
ingreunarea procesului de crestere in randul copiilor, respectiv la aparitia eczemelor, la
oboseala si la dificultati de memorare, in randul adultilor. La polul opus, excesele pot
provoca anxietate, stari de iritabilitate si nervozitate si tulburari ale somnului; aceste
simptome pot aparea in cazul consumului excesiv de dulciuri si bauturi racoritoare
dietetice, indulcite cu aspartam, care contine fenilalanina in cantitati mari.
 Triptofanul - este necesar pentru cresterea copiilor si este precursorul serotoninei si al
melatoninei. In vreme ce melatonina are rolul de a regla somnul, serotonina contribuie si
la aceasta misiune, pe langa cea de a regla apetitul, starea de spirit si durerea. Triptofanul
actioneaza ca un sedativ si, administrat ca supliment alimentar, poate imbunatati energia
mintala si procesarea emotiilor, conform unui studiu din British Journal of Nutrition.
Deficientele pot determina aparitia pelagrei, care poate duce la dementa, probleme
digestive si aparitia unor eczeme cutanate.

Aminoacizi neesentiali
Aminoacizii neesentiali sunt produsi de catre organism, chiar daca nu sunt asimilati din sursele
alimentare, cu exceptia cazului in care o afectiune sau nivelul ridicat de stres impiedica productia
naturala a acestora. Lista acestora cuprinde si aminoacizii conditionat esentiali, pe care ii vom
trata in urmatorul capitol.

6
Aminoacizii neesentiali care nu sunt si conditionat esentiali sunt:

 Alanina - contribuie la producerea proteinelor. Este folosita pentru descompunerea

triptofanului si a vitaminei B6. Este o sursa de energie atat pentru muschi, cat si pentru
sistemul nervos central. Contribuie la fortifierea sistemului imunitar si ajuta organismul
sa foloseasca zaharurile corespunzator.
 Asparagina - are functie structurala in proteine si este folosita pentru biosintetizarea
acestora. Este necesara pentru cresterea si dezvoltarea creierului. In plus, ajuta la
recuperare si la sinteza proteinelor, in perioada replicarii poxvirusurilor.
 Acidul aspartic - ajuta la producerea si eliberarea hormonilor si contribuie la
functionarea optima a sistemului nervos.
 Acidul glutamic - este un aminoacid pe care organismul uman il utilizeaza pentru a
forma proteinele. In corp, acidul glutamic se transforma in glutamat. Acesta ajuta celulele
nervoase de la nivelul creierului sa trimita si sa recepteze informatia de la alte celule.
Acidul glutamic are, asadar, un rol important in functiile cognitive de memorie si
invatare. In plus, poate ameliora simptomatologia specifica afectiunilor care se manifesta
prin aciditate gastrica redusa sau inexistenta.

Aminoacizi conditionat esentiali

Aceasta categorie este inclusa in cea a aminoacizilor neesentiali. Suplimentele alimentare cu
astfel de aminoacizi pot fi necesare in anumite conditii de sanatate, care impiedica productia lor
naturala de catre organism. Iata care sunt acestia:

 Glutamina - e importanta pentru eficienta sistemului imunitar, joaca un rol important in

sanatatea intestinala, creste performanta fizica si contribuie la cresterea masei musculare.
 Glicina - ajuta corpul sa produca glutation, un antioxidant care protejeaza impotriva
degenerarii celulare. Este, totodata, o componenta a creatinei, compusul care furnizeaza
energie muschilor si a fost asociat cu o serie de beneficii, de la sanatatea oaselor, la
functionarea optima a creierului. Glicina este un aminoacid ce intra in structura
colagenului, proteina structurala a pielii, a articulatiilor si a oaselor. Glicina are, de
asemenea, un efect calmant si poate imbunatati calitatea somnului.
 Prolina - este un aminoacid produs de organism, dar care se gaseste si in alimente si
suplimenta alimentare. Pentru ca are un rol important in formarea colagenului, are o serie

7
 de beneficii asupra pielii, articulatiilor si oaselor si ajuta la vindecarea leziunilor si a
ranilor superficiale.
 Serina - contribuie la biosinteza proteinelor si are un rol catalitic in functionarea mai
multor enzime. Serina contribuie la imbunatatirea functiilor cognitive de memorie si
invatare, astfel ca e adesea utilizata complementar pentru tratarea simptomelor unor
afectiuni precum schizofrenia si boala Parkinson. Serina contribuie la imbunatatirea
calitatii somnului si are si rolul de a transmite semnale chimice catre creier.
 Tirozina - este o componenta esentiala in productia mai multor substante chimice la
nivelul creierului, denumite neurotransmitatori, printre care se numara dopamina,
epinefrina, norepinefrina.
 Ornitina - se metabolizeaza in arginina, care stimuleaza eliberarea hormonilor de
crestere. Are proprietatea de a contribui la vindecarea mai rapida a leziunilor si ranilor
superficiale si un rol imunomodulator.
 Arginina - este un aminoacid cu efect vasodilatator, utilizat adesea complementar, ca
supliment alimentar, in tratarea anumitor afectiuni cardiace, dar si pentru tratarea
disfunctiei erectile. Arginina poate contribui la reducerea tensiunii arteriale si la
ameliorarea simptomelor anumitor afectiuni ale sistemului circulator.
 Cisteina - contribuie la formarea proteinelor si are un rol important in mai multe functii
metabolice. Este proteina principala din par, piele si unghii si contribuie la formarea
colagenului. Cisteina are proprietati antioxidante si isi aduce aportul la cresterea masei
musculare.

4.Beneficiile aminoacizilor esentiali

Pentru ca ai aflat deja care este rolul fiecaruia dintre aminoacizii esentiali, iata si o lista scurta a
beneficiilor pe care acestia le au asupra sanatatii:

 Contribuie la imbunatatirea calitatii somnului.

 Imbunatatesc performanta activitatii fizice.
 Previn pierderea masei musculare.
 Stimuleaza arderea grasimilor si contribuie la eliminarea kilogramelor de surplus.

8
5.Surse de aminoacizi esentiali
Aminoacizii esentiali trebuie asimilati fie din alimentatie, fie din suplimente alimentare cu
aminoacizi, deoarece organismul uman nu ii poate produce. Iata cele mai bune surse alimentare
de aminoacizi:

 Quinoa - contine fibre, dar si toti aminoacizii esentiali de care organismul are nevoie.
Are un continut mai mare de lizina decat orzul si orezul.
 Ouale - sunt o sursa excelenta de proteine si contin toti aminoacizii esentiali.
 Carnea de curcan - contine triptofan in cantitati mari si ajuta organismul sa produca
niacina (cunoscuta si sub denumirea de vitamina B3), necesara pentru digestie, sanatatea
pielii si a nervilor. Tot triptofanul stimuleaza productia de serotonina, care influenteaza
starea emotionala.
 Branza cottage - o portie de 100 de grame de branza proaspata de vaci furnizeaza
aproape un sfert din cantitatea necesara zilnic de proteine si cantitati semnificative de
aminoacizi, dintre care cei mai importanti sunt treonina si triptofanul.
 Ciupercile - contin, insumat, 17 aminoacizi, printre care sunt inclusi toti cei esentiali.
 Pestele - contine numerosi micronutrienti si o serie de aminoacizi. Pestele gras, precum
somonul, este bogat in aminoacizi si acizi grasi Omega 3, care sustin sanatatea inimii si
nu numai.
 Leguminoasele - sunt bogate in proteine si lizina. Mazarea si fasolea, soia, nautul, lintea
sunt astfel de leguminoase.

6.Consumul Necesar de Aminoacizi si dozele recomandate (DZR)

Conform referintelor Institutului de Medicina din SUA, acestea sunt dozele recomandate de
aminoacizi esentiali per kilogram de greutate corporala:

9
In concluzie, aminoacizii sunt compusi care contribuie la formarea proteinelor si au o serie de
alte functii in organism. Unii dintre ei - neesentiali si conditionat esentiali - sunt produsi de
catre organism, pe cand altii - cei esentiali - pot fi asimilati doar din alimentatie si suplimente.

7.Surse de aminoacizi esențiali

Leucina ajută la creșterea forței musculare și este principalul aminoacid responsabil direct
pentru activarea unui compus esențial în mușchi care asigură reglarea sintezei proteinelor.
Leucina ajută, de asemenea, la reglarea nivelului zahărului din sânge prin reglarea insulinei în
organism în timpul și după activitățile fizice și are un impact pozitiv asupra creierului și a
neurotransmițătorilor. Se găsește în brânză, soia, carne de vită, carne de porc, pui, dovleac,
semințe, nuci, mazăre, ton, fructe de mare, fasole etc.

Isoleucina este o formă izolată de leucină care ajută organismul să producă hemoglobină.
Hemoglobina transportă fier în sânge și reglează zahărul din sânge. Se găsește în soia, carne și

10
pește, lapte și ouă, nuci caju, migdale, ovăz, linte, fasole, orez brun, leguminoase, semințe de
chia.

Lizina este unul dintre principalii aminoacizi responsabili pentru creșterea musculară și, de
asemenea, s-a demonstrat că stimulează sistemul imunitar. Lizina favorizează absorbția altor
minerale în organism și este necesară pentru sinteza colagenului, care este principalul element
necesar pentru formarea țesutului conjunctiv și a oaselor în organism. Se găsește în ouă, carne,
fasole, mazăre, brânză, semințe de chia, spirulină, pătrunjel, avocado, migdale, nuci caju.

Metionina este importantă pentru crearea vaselor de sânge noi și pentru creșterea masei
musculare. Metionina ajută, de asemenea, la formarea creatinei, care este necesară pentru
energie. Metionina poate dizolva grăsimea din organism și reduce depozitele de grăsime din
ficat. Se găsește în carne, pește, brânză, lapte, fasole, semințe de chia, ovăz, grâu, smochine, orez
integral, fasole, ceapă și cacao.

Fenilalanina este transformată în tirozină în organism, care este necesară pentru a produce
proteine și substanțe chimice în creier, cum ar fi epinefrina, norepinefrina și hormonii tiroidieni.
Prin urmare, fenilalanina are un impact important asupra stării noastre de bine și asupra sănătății
mintale. Se găsește în lactate, carne, pește, ouă, spirulină, alge, dovleac, fasole, orez, avocado,
migdale, alune, quinoa, smochine, stafide, legume cu frunze verzi, măsline și semințe.

Treonina susține sănătatea sistemului imunitar, a ficatului, a inimii și a sistemului nervos

central. De asemenea, este necesară pentru producerea elastinei și a colagenului. Treonina ajută,
de asemenea, la formarea oaselor puternice și contribuie la accelerarea vindecării rănilor și
leziunilor la nivelul țesuturilor. Se găsește în carne slabă, brânză, nuci, semințe, linte, castravete,
spirulină, dovleac, legume cu frunze verzi , semințe de cânepă, semințe de chia, soia, migdale,
avocado, smochine, stafide și quinoa.

Triptofanul este absorbit de organism și este, în cele din urmă, transformat în serotonină –
substanța chimică responsabilă pentru starea de bine, care este un neurotransmițător și contribuie
la scăderea nivelului stresului și a depresiei. Triptofanul este, de asemenea, cunoscut pentru
inducerea unui efect relaxant asupra organismului și pentru îmbunătățitrea calității somnului. Se
găsește în ciocolată, lapte, brânză, carne, iaurt, ouă, pește, năut, migdale, semințe de floarea
soarelui, spirulină, banane și alune.

11
Valina este esențială pentru creșterea și repararea musculară optimă. Ajută la aprovizionarea
mușchilor cu glucoza suplimentară responsabilă de producerea de energie în timpul activității
fizice. De asemenea, ajută la buna funcționare a sistemului nervos și a funcției cognitive, precum
și pentru tratarea afecțiunilor metabolice și hepatice. Se găsește în brânză, carne, nuci, fasole,
spanac, broccoli, semințe, cereale integrale, smochine, avocado, mere, afine, merișoare,
portocale și caise.

Histidina susține sănătatea creierului, ajută la producerea de celule roșii și albe din sânge.
Histidina poate ajuta la protejarea țesuturilor de deteriorarea cauzată de radiații sau metale grele.
Se găsește în carne, brânză, fructe de mare, soia, leguminoase, semințe de chia, hrișcă și cartofi.

Prin urmare, pentru ca organismul să beneficieze de toți aminoacizii de care are nevoie, este
necesară o alimentație echilibrată și diversificată, fără excese.

12
 Concluzie
Aminoacizii, unul din importantele elemente vitale pentru om. Datorita proprietatilor sale
benefice acestea sunt consumate si chear sintetizate in conditii de laborator de catre om.
Consumul lor in cantitati admisibile afecteaza benefic organismul.Acestea participa in
biochimia organismului, oferindui posibilitatea de formare,regenerare si functionare normala.

13
Bibliografie
1. ^ Fürst P, Stehle P (1 iunie 2004). „What are the essential elements needed for the determination
of amino acid requirements in humans?”. Journal of Nutrition. 134 (6 Suppl): 1558S–
1565S. PMID 15173430.
2. ^ Reeds PJ (1 iulie 2000). „Dispensable and indispensable amino acids for humans”. J.
Nutr. 130 (7): 1835S–40S. PMID 10867060.
3. ^ Richard Cammack. „Newsletter 2009, Biochemical Nomenclature Committee of IUPAC and
NC-IUBMB”
4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Aminoacid_esen%C8%9Bial

14