1.Identificați cauzele formării R.A.S.S.

Factor politico-propagandistic si cap de pod pentru extinderea politicii

socialiste.

Ideiea ii apartine lui Grigore Kotovski si inca 11 tovarasi.

Noua conducere trebuea sa asigure bolisevizarea regiunii de stinga a Nistrului.

Sa ajute la reolutionarea regiunii din Balcani

Extinderea sferei de influenta a statului bolsevic in Balcani si Europa Centrala.

2. Determinați consecințele creării R.S.S.M.

- politica de dezanationalizare a romanilor capata o forma institutionala: un stat

in care romanii se vor simtii straini si in care conducatorii ei vor face tot posibilul
ca romanii sa  si uite originile
- populatia ne romana (evrei, bulgari, gagauzi etc.) din acest teritoriu va avea un
total sprijin din partea autoritatilor
- se crea un stat care se dorea un avanpost a politicii de bolsevizare catre
Romania si restul Europei
- din aceste teritorii se vor lansa o serie de campanii de agresiune asupra
teritoriului romanesc

3. Analizați schimbările teritoriale după anul 1940. Exprimați-vă opinia referitor la

trecerea Bucovinei de Nord și a județelor Htin, Ismail și Cetatea Albă sub jurisdicția
R.S.S.Ucrainene.

Pe 28 iunie 1940, România a primit un ultimatum din partea Uniunii Sovietice,

prin care se cerea evacuarea administrației civile și a armatei române de pe
teritoriul dintre Prut și Nistru, cunoscut ca Basarabia, și din partea nordică a
regiunii Bucovina. În cazul în care retragerea nu s-ar fi făcut în termenul impus de
patru zile, România era amenințată cu războiul. Din cauza presiunilor conjugate
ruso-germane venite de la Moscova și de la Berlin, administrația și armata
română s-au retras pentru a evita războiul. Aceste evenimente s-au petrecut în
context geopolitic mai larg, în care, prin pactul expansionist Ribbentrop-
Molotov din 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică își
împărțiseră, în mod imperialist, sferele de influență teritorială în Europa
Răsăriteană, după care, tot în 1939, a început cel de-al Doilea Război Mondial,
prin atacarea Poloniei de către Germania hitleristă, la 1 septembrie 1939. La 17
septembrie 1939 are loc Invazia sovietică a Poloniei.
În cea mai mare parte a teritoriului ocupat, sovieticii au proclamat RSS
Moldovenească, iar partea sudică a Basarabiei, Bugeacul, și nordul Bucovinei au
fost alipite la RSS Ucraineană. Odată cu proclamarea RSS Moldovenești, RSSA
Moldovenească, republică autonomă „moldovenească” de la răsărit de Nistru, a
fost împărțită între cele două republici sovietice vecine, Moldova sovietică și
Ucraina. Ocupația sovietică a fost întreruptă, pentru scurtă vreme, în 1941, după
ce România alături de Germania a declanșat operațiunile militare de eliberare a
teritoriilor ocupate de URSS ca parte a Operațiunii Barbarossa], dar teritoriile au
fost în cele din urmă ocupate de sovietici în 1944.

Aceste schimbari a dus la modificarea teritoriilor schimbarea hotarelor si a

influentat dezvoltarea si econimia acestor regiuni , insa favorizeaza situatia
economica a U.R.S.S. .

4. Alegeți unul din titlurile de mai jos și realizați un eseu:

Cea mai mare parte a elitei românești-moldovenești de dinaintea celui de-al

doilea război mondial, intelectualii, orășenii, ca și sute și mii de țărani de rând au
fost uciși sau deportați (în special prin deportările organizate în 1940, în 1949 și în
1951).
Chiar și în zilele noastre sunt zeci de mii de români-moldoveni trăitori în
zonele în care au fost inițial deportați. 295.000 de români-moldoveni au murit în
foametea din 1946-1947, unica foamete care a avut loc în Moldova. După
încheierea celui de-al doilea război mondial au fost aduși coloniști din toată
Uniunea Sovietică, în special ruși și ucraineni, care au dus la schimbarea
compoziției etnice.
Românii basarabeni au fost încurajați să învețe limba rusă, care era necesară
pentru ocuparea oricărei funcții publice. Pozițiile politice și academice erau date în
special membrilor grupurilor etnice ne-române (numai 14% din liderii politici
moldoveni erau români în 1946, deși acest procent s-a schimbat puțin de-a lungul
timpului).
Guvernul URSS-ului a încurajat dezvoltarea "culturii moldovenești",
considerată ca fiind diferită de cea românească, ca și proclamarea existenței așa-
zisei limbi moldovenești, considerată, (în ciuda chiar a obiecțiilor unor lingviști
sovietici), ca fiind deosebită de limba română. Criticii literari subliniau influența
rusească asupra literaturii românești-moldovenești, ignorând trecutul comun al
literaturii moldovenești în cadrul mai larg al literaturii române. Pentru a sublinia
presupusele diferențe și pentru a rupe legăturile cu România, limba română
(moldovenească) a fost scrisă cu alfabetul chirilic. Numele unor orașe și sate au
fost modificate pentru a le da o sonoritate mai slavă sau au fost rebotezate cu
numele unor lideri bolșevici.
Propaganda oficială a încercat să îndoctrineze prin propagandă ideea că românii i-
au asuprit pe moldoveni înainte ca Basarabia să fie eliberată de sovietici. Astfel,
ideologia sovietică de stat a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești avea trei
aspecte :
 un aspect politic: Comunismul
 un aspect economic: economia de stat
 un aspect național: moldovenismul

Pot spune ca cea mai mare dorinta al U.R.S.S era ceia dea forma Moldova un
punct strategic de raspundire a politicii sovetice socialiste.