Dup o perioad de neutralitate de mai bine de un an , Romnia i schimb alianele odat cu sosirea la putere a lui Ion Antonescu.

Se aliaz cu Puterile Axei n octombrie 1940 i intr n rzboi de partea acestora n iunie 1941, n scopul de a recupera mcar teritoriile rpite de URSS : Basarabia, Bucovina de Nord i inutul Herei. Dup trei ani i dou luni de campanii militare mpotriva URSS, care duc armata romn pn n stepa din nordul Caucazului i napoi, la data de 23 august 1944, armata sovietic fiind deja n Moldova de nord nc din luna martie, Regele Mihai i d acordul pentru nlturarea prin for a marealului Antonescu dac acesta va refuza semnarea armistiiului cu Naiunile Unite. n urma refuzului net al lui Antonescu, Regele Mihai l-a destituit i l-a arestat, iar Romnia a trecut de partea Aliailor. Participarea Romniei la cel de-al doilea rzboi mondial s-a caracterizat aadar prin dou campanii: cea din est pentru eliberarea Basarabiei i Bucovinei, pierdut, i cea din vest pentru eliberarea Transilvaniei, ctigat. La ncheierea rzboiului, pe planul diplomatic doar participarea de partea Axei a fost luat n cont, i Romnia a semnat Tratatul de pace de la Paris (1946) ca stat duman nvins. CEL DE-AL DOILEA RAZBOI MONDIAL a izbucnit la 1 septembrie 1939 n cadrul contradictiilor dintre puterile imperialiste, din cauza dorintei de necontenita expansiune teritoriala si de dominatie a Germaniei hitleriste. Problema Gdanskului (Danzig ) si a "coridorului" polonez au fost, ca si uciderea arhiducelui Franz Ferdinand naintea primului razboi mondial, doar pretextul nceperii ostilitatilor. Chiar daca polonezii cedau, Hitler, care afirmase succesiv, dupa fiecare cstig nou teritorial - ncorporarea Austriei, anexarea partii sudete din Cehoslovacia - ca nu mai are nici o pretentie - a si dovedit-o n martie 1939 cnd a nghitit toata Cehoslovacia! ar fi gasit cu siguranta altceva, alt pretext ca sa dezlantuie masina sa de razboi. Primul act al marii conflatatii a fost foarte scurt: n mai putin de trei saptamni, Polonia era complet ocupata. nainte de 20 septembrie 1939 au aparut la Bucuresti primele automobile cu refugiati polonezi; o parte a acestor refugiati a fost gazduita n capitala; pentru ceilalti, ca si pentru ostasii care scapasera de ncercuire si se retrasesera pe teritoriul nostru, s-a amenajat un asa-zis lagar n dobrogea, care s-a dovedit a fi nsa numai cu numele, deoarece au putut mai toti sa plece mai departe, n Orientul apropiat sau n Apus. ndata dupa cotropirea Poloniei are loc o alta lovitura germana, de data aceasta la noi, dar nu direct, ci prin interpusi: asasinarea primului ministru Armand Calinescu de catre legionari. Faptul ca s-a produs la 21 septembrie, n plina zi, pe cnd victima se ducea cu automobill de la minister spre casa. Pe portiunea, putin frecventata, dintre Dmbovita si Bulevardul Ardealului, a strazii nou deschise care lega prelungirea Stirbei Voda pe palatul Scolii de Razboi, un car cu boi a obligat pe soferul primului ministru sa ncetineze si chiar sa opreasca.n acel moment s-a apropiat automobilul atentatorilor - acestia veneau din Germania unde fusesera instruiti si echipati - si, din imediata apropiere, au fost trase numeroase gloante de revolver, omorndu-l pe loc pe Armand Calinescu si pe agentul sau de siguranta. Cu acelasi automobil al lor, asasinii se ndreptara spre sediul Societatii de Radiodifuziune din strada General Berthelot (azi Nuferilor)si acolo, fortnd intrarea si imobiliznd personalul tehnic, izbutira sa anunte la microfon sngeroasa isprava.
La 12 aprilie 1944, la opt zile dupa primul bombardament masiv masiv al Bucurestilor, se produce propunerea Uniunii Sovietice de a acorda Romniei un armistitiu, cu conditia de a rupe legaturile cu Germania si a continua lupta alaturi de de armata sovietica.

Ca urmare a noilor frontiere desenate de naiunile victorioase, numeroase persoane sau trezit n teritorii ostile. Uniunea Sovietic a ocupat teritoriile care au apariunt pn n acel moment Germaniei, Finlandei, Poloniei, Japoniei i Romniei. Polonia

a primit cea mai mare parte a teritoriilor din rsrit ale Germaniei la est de linia OderNeisse, inclusiv regiunea industrial a Sileziei. Regiunea germana Saar a fost trecuta temporar sub protectoratul Franei, dar a fost retrocedata Germaniei n cele din urm. Numrul germanilor expulzai, (dup cum se stabilise de altfel la Conferina de la Potsdam), a fost de aproximativ 15 milioane de oameni, din care cam 11 milioane din fostele teritoriii germane i cam 3,5 milioane din zona Sudeilor. Se estimeaz c n cursul procesulului de expulzare strmutare, ntre 1 i 2 milioane de germani iau pierdut viaa. n Europa Rsritean, 4 milioane de plonezi au fost expulzai de Uniunea Sovietic din regiunea de rsrit a Poloniei care a fost cedat URSS, care se afla cu aproximaie la est de Linia Curzon. Aceste schimbri teritoriale au schimbat practic definitiv rezultatelel rzboiului polono-sovietic din 1919-1920. Foste orae poloneze precum L'vovul au trecut sub controlul URSS i al Ucrainei sovietice. Basarabia i Bucovina de nord, pri ale Regatului Romniei, au fost trecute definitiv n componena URSS-ului. n cea mai mare parte a Basarabiei a fost proclamat RSS Moldoveneasc, iar Bucovina de nord i Bugeacul au trecut n componena Ucrainei. n teritoriile romneti ocupate de URSS s-a trecut la sovietizarea i rusificarea populaiei btinae. Consecinte: Cel de-al Doilea Razboi Mondial a avut consecine majore i asupra Romniei.Astfel, Romnia a rmas dupa ncheierea conflagraiei n sfera de influen a U.R.S.S.,puterea fiind confiscat de Partidul Comunist. n ciuda actului de la 23 august 1944, Romnia a constituit, n ochii URSS, o prad derzboi. Pe principiul c "cel care ocup un teritoriu i impune i sistemul su social",armata sovietic a impus venirea la putere a cominternitilor i comunitilor. PrincondiiileTratatuluide la Parisdin1947, Aliaii au refuzat Romniei statutul de stat cobeligerant. Nordul Transilvaniei a fost, din nou, recunoscut ca parte integrant aRomniei, dar URSS- ului i-a fost permis anexarea Basarabiei i a Nordului Bucovinei.Nordul Bucovinei i partea de sud a Basarabiei au revenitRSS Ucrainene, iar restul Basarabiei, mpreun cu o parte din fostaRepublic Sovietic Socialist AutonomMoldoveneasc, a constituit o nou republic a URSS denumit "RSS Moldoveneasc". Aceasta a devenit independent n1991, sub numele deRepublica Moldova. De asemenea,Cadrilaterul, regiune locuit n majoritate de bulgari, a rmas n componena Bulgariei.