1

Anul 1940 în istoria românilor

După izbucnirea războiului ,regele Carol al II lea proclamă neutralitatea României la 6 septembrie
1939 .Statele revizioniste, U.R.S.S. ,Bulgaria şi Ungaria solicită cedări teritoriale din partea
României .După capitularea Franţei la 22 iunie 1940 în faţa Germaniei naziste , România va primi la 26
iunie 1940 un ultimatum din partea din partea U.R.S.S. : cedarea Bucovinei şi a Basarabiei .Ţara noastră
va refuza iniţiind tratative dar pe 27 iunie sovieticii trimit un nou ultimatum şi România este obligată să
cedeze Basarabia ,Bucovina şi Ţinutul Herţa .La 28 iunie 1940 trupele sovietice ale Armatei Roşii
ocupă teritoriile cedate.Autorităţile române ,armata şi o parte a populaţiei se retrag în grabă dincolo de
Prut .

La 15 iulie 1940 Germania cere României să rezolve problemele teritoriale cu Ungaria şi

Bulgaria.Consiliile de coroană din 28/29 august şi 29/30 august 1940 acceptă arbitrajul Italiei şi al
Germaniei dar România propune aplicarea principiului etnic: schimbul de populaţie ,proporţional cu
teritoriul.

30 august 1940 –Dictatul de la Viena

-România cedează Ungariei NV Transilvaniei cu o suprafaţă de 43.492 km pătraţi şi 2.667.000

locuitori.

- Bulgaria obţine de la România judeţele Durostor şi Caliacra prin Tratatul de la Craiova din 7
septembrie 1940.

-4 septembrie 1940-regele Carol al II lea îl numeşte pe generalul Ion Antonescu prim ministru
conferindu-i puteri depline.

6 septembrie 1940 – regele Carol al II lea abdică în favoarea fiului său Mihai.

România în timpul celui de al doilea război mondial

1939-1941- neutralitate

1941-1944- alături de Germania nazistă

1944-1945- alături de Coaliția Națiunilor Unite

23 august 1939 - semnarea pactului Ribbentrop - Molotov prin care Germania şi U.R.S.S. îşi
impărţeau sferele de influenţă.

- 1 septembrie 1939 - izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial - a găsit România într-o totală
izolare pe plan extern; întregul sistem de securitate al României este anulat; România se află între
state potenţial inamice (U.R.S.S., Ungaria, Bulgaria).

Consecinţele cedărilor din 1940 au fost numeroase şi pe termen lung:

- o lovitură morală - s-a prăbuşit întregul sistem politico-diplomatic realizat în 1918;

 2

- urmări imediate în toate domeniile de activitate: politic, economic, social, învăţământ,

cultural etc.

- mişcări de stradă în Bucureşti şi în provincie împotriva politicii de cedare teritorială;

- regele Carol al II-lea a abdicat, în favoarea fiului său Mihai, la 6 septembrie 1940.

La 23 noiembrie 1940 - România a aderat la Pactul Tripartit - intrând astfel în sistemul de alianţe al
Axei Berlin-Roma-Tokio.

- Alianţa româno-germană, a durat 4 ani şi a reprezentat singura alternativă pentru ,,diplomaţia de

război" a Bucureştiului de a recâştiga teritoriile pierdute în vara anului 1940.

- In toată perioada colaborării româno-germane (23 noiembrie 1940 - 23 august 1944), problema
statutului României s-a aflat în centrul atenţiei diplomaţiei de la Bucuresti.

- La 22 iunie 1941 - România intra în război alături de Germania şi aliaţii săi împotriva URSS, având
drept scop recuperarea teritoriilor pierdute în vara anului 1940.

- Continuarea războiului antisovietic după eliberarea provinciilor - a adus numeroase critici mareşalului
Ion Antonescu, mai ales odată cu infrângerile suferite de armata română la Cotul Donului şi Stalingrad.

- După 1943, când situaţia pe front devenise critică pentru aliaţii Germaniei, diplomaţia de la Bucureşti a
început tratative în vederea scoaterii României din războiul împotriva Naţiunilor Unite. Un rol major l-a
avut în aceste tratative secrete ministrul de externe Mihai Antonescu.

- Continuarea războiului în răsărit s-a dovedit a avea consecinţe dureroase pentru România, deoarece
armata română a pierdut circa 625 000 de militari.

- In aceste condiţii, regele Mihai, sprijinit de principalele forţe politice a decis arestarea mareşalului Ion
Antonescu la 23 august 1944 şi alăturarea ţării la coaliţia Naţiunilor Unite. Acest act a marcat:

• o cotitură evidentă în evoluţia militară pe Frontul de Est,

• armata română şi-a adus o contribuţie însemnată la eliberarea Transilvaniei, la înfrângerea Germaniei
naziste şi în luptele purtate în Ungaria, Cehoslovacia şi Austria.

- La sfârşitul celui de-al doilea război mondial România se afla în sfera de influenţă sovietică, ca urmare a
ocupării ţării de către Armata Roşie

- La 10 feb. 1947 – România a semnat Tratatul de pace cu Naţiunile Unite, în urma căruia ţării noastre
nu i se recunoştea cobeligeranţa alături de Naţiunile Unite şi avea să plătească o enormă datorie de război
către URSS.
3