Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
La 1 septembrie 1939, Germania a invadat Polonia, iar două zile mai târziu, Anglia și
Franța au declarat Război Germaniei. Astfel, a început Al Doilea Război Mondial
S-au format două blocuri politico-militare:
1. Națiunile Unite (Aliații): SUA, Anglia, Uniunea Sovietică, China
2. Axa (Pactul Tripartit): Germania, Japonia, Italia
Politica externă a României s-a arătat total depășită în preajma războiului. Alianțele din
care făcea parte România – Mica Înțelegere sau Înțelegerea Balcanică – s-au destrămat,
oar granițele României nu mai erau sigure. Astfel, războiul a găsit România izolată între
două puteri: URRS și Germania
I. Alianța cu Axa:
Datorită pierderilor teritoriale suferite, România a fost nevoită să se orienteze către
Germania, pentru a-și reface integritatea teritorială. Vă întreb: care credeți că era
interesul Germaniei față de România? Statul român era unul dintre cei mai importanți
furnizori de cereale și petrol
În aceste condiții, Antonescu milita pentru consolidarea relației externe cu Germania
din două motive: pentru recuperarea teritoriilor luate de URSS printr-un război direct
împotriva sovieticilor și pentru a recupera partea cedată Ungariei prin negocierile
între germani și maghiari. Generalul Antonescu a văzut în Germania o contrapondere
la pericolul reprezentat de Uniunea Sovietică
Astfel că România aderă la Pactul Tripartit, intrând astfel în sistemul de alianțe al
Axei Roma – Tokyo- Berlin în noiembrie 1940
La 22 iunie 1941, Germania atacă URSS, iar armata română a participat la invadarea
Uniunii Sovietice cu scopul de elibera nordul Bucovinei și Basarabia. Sub lozinca
,,războiul sfânt contra bolșevismului”, România căuta doar să elibereze teritoriile
pierdute. (regele Mihai nu a fost înștiințat despre implicare României în război, a aflat
abia în dimineața de 22 iunie. de la postul de radio BBC, Antonescu îl privea pe rege
asemenea unui copil). Participarea României la război nu a avut la bază o convenție
militară cu Germania căci deopotrivă Hitler și Antonescu au mizat pe o victorie în
condițiile unui război fulger.
Din ordinele lui Hitler, armata română va continua războiul dincolo de Nistru, astfel că a
purtat lupte în sudul Rusiei, în Caucaz, la Cotul Donului și la Stalingrad, în perioada
1942-1943
În urma victoriei sovieticilor din bătalia de la Stalingrad, va fi inițiată contraofensiva
rușilor, astfel rând pe rând puterile Axei au fost înfrânte.
În țară, aviația anglo-americană a executat mai multe bombardamente aeriene asupra
orașelor: București, Ploiești, Brașov, Turnu-Severin, care au provocat grave pierderi
România a fost nevoită să inițieze o serie de tratative cu Națiunile Unite.
În mai 1944, guvernele britanic și sovietic au căzut de acord să împartă Europa de Sud-
Est în zone militare operaționale
În aceste condiții, la 20 august 1944, începe ofensiva sovietică pe frontul românesc.
Regele Mihai constrâns de situație, a fost nevoit să ordone arestarea lui Antonescu 23
august 1944 (care se opunea ruperii relațiilor cu Germania nazistă) și anunță prin
Proclamația Regelui către Țară că declară rupte relațiile diplomatice cu Germania și
trecerea României de partea Națiunilor Unite.
A fost semnată o convenție de armistițiu, în luna septembrie 1944, la Moscova și oferea URSS-
ului controlul poltic și economic major asupra României:
!Armata română a continuat războiul până în mai 1945, luptând pentru eliberarea teritoriului
românesc de armata germană.