Razboiul de 30 de ani

(1618-1648)

Razboiul de treizeci de ani

Razboiul de treizeci de ani este un nume dat unei serii de razboaie duse in principal pe teritoriul Germaniei si in care rivalitatile dintre protestanti si catolici si disputele constitutionale germane s-au transformat treptat intr-un conflict european major. Conflictul a izbucnit in 1618 cand nobilimea protestanta din Boemia s-a razvratit impotriva regelui romano-catolic din familia de Habsburg, viitorul sfant imparat roman, Ferdinand al II-lea. Nobilii l-au detronat pe Ferdinand si au oferit tronul Boemiei protestantului Frederic al V-lea, Elector al Palatinului. Sprijinit de mai multi lideri catolici, Ferdinand a zdrobit rebeliunea din Boemia in 1620, inainte de a cuceri Palatinul in 1623.

Armatele reunite ale lui Ferdinand II si ale aliatilor lui zdrobesc fortele nobililor rebeli din Boemia in 1620 in Batalia de la Muntele Alb, langa Praga, in timpul Razboiului de Treizeci de ani.

Doi ani mai tarziu a inceput o noua faza, cand Christian al IV-lea al Danemarcei, ajutat de englezi si de Provinciile Unite ale Tarilor de Jos, a invadat nordul Germaniei. Scopul sau declarat era sa apere interesele protestantilor impotriva dominatiei Habsburgilor, dar spera in mod evident sa extinda si teritoriile daneze. Dupa ce au suferit o serie de infrangeri, danezii s-au retras din conflict in 1629, dupa negocierea Tratatului de la Lbeck. Totusi, in anul urmator, regele suedez Gustav al II-lea a intrat in joc, de teama ca Habsburgii ar putea ameninta dominatia suedeza in Marea Baltica. Suedezii si-au unit fortele cu protestantii saxoni si au castigat mai multe batalii, inclusiv cea de la Ltzen(1623), in care Gustav a fost ucis. Pana in 1635, germanii din nord, negociasera tratatul de la Praga. Acest lucru i-au unit pe protestanti si pe romano-catolici in telul lor comun de a-I alunga pe suedezi si pe alti straini de pe teritoriul german.

Batalia de la Ltzen

In acest moment Franta, sub indrumarea cardinalului Richelieu, a format o alianta cu Suedia si Provinciile Unite, intr-o ultima incercare de a limita puterea habsburgica. Luptele s-au raspandit in mare parte din Europa, inclusiv in Tarile de Jos, Italia, Franta, Spania, Tarile Baltice si Germania. Aceasta faza a razboiului a fost in general dezastruoasa pentru Sfantul Imperiu Roman de Natiune Germana care a suferit numeroase infrangeri majore. Negocierile de pace au inceput in 1640, dar chestiunile devenisera atat de complicate incat progresele erau deosebit de lente. In 1648, Tratatul Westfalic stipula in sfarsit conditiile pacii, desi un razboi franco-spaniol a continuat in Pirinei pana in 1659.

Cardinalul Richelieu

Tratatul Westfalic

La sfarsitul Razboiului de Treizeci de Ani, balanta puterii in Europa se schimbase radical: Spania pierduse Olanda, Franta devenise puterea dominanta in Europa Occidentala, iar Sfantul Imperiu Roman mai exista aproape numai cu numele. Germania era devastata; industria, comertul si agricultura ei erau in ruina.

sursa: Enciclopedie ilustrata de istorie universala , Readers Digest

Gabriel Bethlen
Gabriel Bethlen (Bethlen Gbor)(n. cca. 1580 - d. 1629) a fost un principe de origine maghiar al Transilvaniei din secolul al XVII-lea. Gabriel Bethlen s-a nscut n localitatea Ilia din actualul jude Hunedoara. Tatl su sa numit Francisc i a venit n Ardeal de dincolo de Tisa, iar mama sa, pe nume Drusiana Lazr, era din secuime. Datorit faptului c avea tenul mai nchis la culoare, lui G. Bethlen i se mai spunea "iganul". A dat dovad de caliti remarcabile, dublate de un mare sim politic. A fost cstorit cu Ecaterina de Brandenburg, care i-a succedat n scaunul Principatului Transilvaniei pentru circa un an, dup moartea sa.

Ambiiile sale inteau la tronul Ungariei, iar mai apoi la cel al Cehiei i al Poloniei. Nici unul din aceste deziderate nu s-a realizat, trebuind s se mulumeasc a fi principe al Transilvaniei, poziie n care a ajuns la 23 octombrie 1613, cu sprijinul turcilor, cu prezena n Ardeal a armatelor aliate muntene i moldoveneti a lui Radu Mihnea, respectiv a lui tefan Toma. Confirmarea din partea turcilor ca principe al Transilvaniei n locul lui Gabriel Bthory i-a venit la 25 octombrie acelai an, prin primirea din minile paei Skender a nsemnelor domniei (un steag, un buzdugan, o sabie i un caftan). ntre 1618-1620 G. Bethlen a sperat s ajung rege al Cehiei, dar n acest sens nu a reuit s ctige nimic de la imperialii habsburgi.

G. Bethlen a dorit s ajung i singur stpnitor al Moldovei i al Munteniei, dar s-a lovit de opoziia turcilor, care nu aveau nici un interes s l lase s ntreprind o astfel de aciune. Ca urmare, el a pstrat pentru mai departe bune relaii de vecintate cu domnii acestor ri romne de dincolo de Carpai. G. Bethlen cunotea limba romn i a acordat cteva nlesniri romnilor ardeleni pe timpul domniei sale. Spre sfritul vieii, Bethlen a ncercat s ajung rege al Poloniei, dar acest proiect nu s-a mai concretizat, principele murind la vrsta de 49 ani, la Aiud, pe 15 noiembrie 1629.

Albrecht von Wallenstein

Nascut la Hermanic, Boemia, 09.24.1583; a murit la Eger, Boemia, 24.2.1634. El a apartinut unei familii nobile cehi din Boemia, care erau membri ai Frailor Boemia. A studiat la Universitatea luterana la Altdorf, a cltorit n Frana i n Italia, a devenit un catolic, aparent, la colegiul iezuit de la Olmutz, i s-a cstorit cu o vduv n vrst, a cror mare avere a motenit n 1614. El a avut o puternic simpatie pentru viaa militar.

In 1617 el l-a pe ajutat Ferdinand de Styria, care a devenit mprat n 1619, contra Veneiei, i n 1618 mpotriva revoltatilor din Boemia. n 1621 a primit pentru prima dat o comand independent i a luptat mpotriva principelui Transilvaniei, Bethlen Gabor, care a invadat Moravia. n schimbul unor sume mari de bani, a primit dup btlia de la Muntele Alb multe dintre mosiile confiscate ale insurgenilor, astfel incat posesiunile sale din nordul Boemiei au format teritoriul Friedland, pe care Ferdinand in anul 1624 l-a ridicat la statutul de principat.

Hotrt s devin campion al Habsburgilor i al Bisericii n imperiu, el s-a oferit s stranga o armat de 20.000 de oameni, pana cand Ferdinand l-a numit: "Capitan peste toate forele imperiale n Imperiul Roman i rile de Jos, iar n iunie el a fost ridicat la rangul de duce. Wallenstein a avut foarte mare succes n colectarea armatei sale i trziu n toamn a intrat in rzboiul din Saxonia Inferioar. El a ocupat puin o dat Eparhiile Magdeburg i Halberstadt, cele mai bogate teritorii i cele mai importante strategic, si in secret a incercat sa asigura alegerea unui fiu al imparatului ca episcop.

 La data de 4.25.1626, a fost atacat la podul de peste Dessau Elba de inamicul sau cel mai de temut, Ernst von Mansfeld. Mansfeld, complet nvins, dar nu urmrit, si-a adunat trupe noi i a plecat prin Silezia s i uneasc forele cu principele Transilvaniei. Frica de a pierde teritorii pe Elba l-a tinut pe Wallenstein departe de aciune pentru o lung perioad de timp, cand, in cele din urma l-a atacat pe Mansfeld, a fost invins i a pierdut un numr mare de oamenii. El a fost capabil, totui, s justifice n faa mpratului, n noiembrie, 1626, dovedind c o armat mult mai mare era necesara. n 1627, prin urmare, acesta a invocat o armat care numra n cele din urm aproape 150.000 de oameni. Disciplina in armata era deplorabila i lcomia generalilor era imare. Dupa o perioad scurt de timp, iau fost aduse multe reclamatii lui Wallenstein.

Ferdinand Wallenstein suspectat de planificarea unei lovituri de stat pentru a prelua controlul Sfntului Imperiu Roman. consilierii mpratului susinut l-au revocat din functie, n septembrie 1630 au fost trimii emisari la Wallenstein pentru a anuna demiterea sa. El a lasat conducerea armatei generalului Tilly, i s-a retras la Jitschin (Jin), capitala Marelui su principat de la Friedland. Acolo, el a trit ntr-o atmosfer de "splendoare misterioasa"

 Cu toate acestea, circumstanele Ferdinand l-au forat sa apeleze la Wallenstein pentru a se intoarce pe cmpul de lupta din nou. Succesele lui Gustavus Adolphus peste generalul Tilly n Btlia de la Breitenfeld i pe Lech (1632), in care Tilly a fost uics, iar avansarea catre Mnchen i ocuparea Boemiei, a cerut aciune. n primvara anului 1632 Wallenstein a ridicat o armat proaspt si a intrat din nou in lupta. El a invins armata saxona din Boemia i apoi avansat spre Gustavus Adolphus. n noiembrie a venit marea btlie de la Ltzen, n care Wallenstein a fost forat s se retrag, dar n mijlocul luptei, Gustav Adolf a fost ucis. Wallenstein, apoi s-a retras iarna n Boemia.

 Nerbdtor s-si fac puterea simtita, el a reluat ultima sa ofensiva mpotriva suedezilor i saxonilor, ctignd ultima sa victorie la Steinau n octombrie. El a reluat apoi negocierile. La data de 1.24.1634 mpratul a semnat un brevet secret (deschis doar unor ofieri ai lui Wallenstein) pentru scoaterea sa de la comanda. Pierzand sprijinul armatelor sale, Wallenstein a realizat acum pericolul in care se afla, i pe 23 februarie, a plecat de la Pilsen la Eger (Cheb), n sperana de a ntlni suedezii. El a fost asasinat de Walter Devereux, in curtea primarului, prins neinarmat. Wallenstein a fost nmormntat la Jitschin (Jin).