Berlin

Roma

Paris

Revoluţiile din 1848 în Franţa,

statele germane, italiene și
Imperiul Habsburgic
 Paris

Berlin

Roma

“PRIMĂVARA POPOARELOR.”
ANUL REVOLUȚIONAR 1848 ÎN EUROPA
Revoluția din 1848
– 1849 a fost
declanșată în
mojoritatea țărilor
europene cu
excepția Marii
Britanii și Rusiei

Primăvara popoarelor – anul revoluționar 1948 în Europa

 Cauzele revoluției
*Deficitul de producție agricolă
(în special cartofi) cauzat de secetă.
*Criza economică determinată de
micșorarea ritmului de industrializare
din cauza lipsei de investiții a dus la
scăderea cererii pe piață și respectiv la
creștera șomajului în întrega Europă.
*Limitarea drepturilor politice a clasei
de mijloc în urma politicii regimurilor
absolutiste în Europa.
*Prigonirea mișcărilor de eliberare
națională , muncitorești și liberale de
către monarhiile absolute europene.
Obiectivele revoluției: se cerea adop-
tarea constituțiilor cu garantarea drep-
turilor politice și recunoașterea drep-
tului popoarelor la autodeterminare.
“Primăvara popoarelor” începe în luna februarie
1848 în Franța contra regelui Ludovic Filip și
proclamarea celei de-a Doua Republici.
* În martie la Viena, demonstranții impun o consti-
tuție care pune capăt guvernării lui Meternich .
*Împăratul a promis
convocarea unei Diete și elibe-rarea țăranilor din
șerbie. În tot Imperiul Habsbur-gic se declanșează
mișcarea de
Ungaria: eliberare
Lajos Kossuthnațională.
a declalarat autonomia (se-
miindență) și cerea convocarea Dietei la Budapesta.
Italia: S-au răsculat italienii proclamând constituții
(Neapol, Piemont, Toscana, Statul Papal).
***Din Milano și Veneția austriecii au fost
alungați.
Mișcări de eliberare națională s-au produs în Cehia,
Croația și Polonia revendicând reforme liberale.
*În urma luptelor stradale din Berlin, regele a acep-
tat constituția, promițând unificarea Germaniei.
*În prima etapă forțele revoluționare unite
au obținut victorii, dar în a doua etapă
acestae sau divizat în moderați (care cerau
încetarea revoluției care si-a atins scopul) și
radicali (care cereau continuarea reformelor).
*Au apărut disensiuni între diferite națiuni,
mai ales în Imperiul Habsburgic.
De divirgențile menționate s-au folost forțele
reacționare care au anulat constituțiile și alte
promisiuni liberale și au restabilit “vechia
ordine” cu ajutorul armatei.
Revolta muncitorească
din Paris a fost reprimată
de armată în iunie 1848.
*În noiembrie președinte
al Franței este ales
Ludovic Napoleon, care
peste trei ani va lichida
Republica și va institui al
Doilea Imperiu (1851-1871).
Spriginit de armată, regele Prusiei restabilește
controlul în Berlin și anulează toate promisiu-
nile liberale.
Habsburgii au recucerit rapid Italia. Iar în
Cehia li s-a opus o rezistență înverșunată.
Numai după bombardarea Pragăi armata
austriacă a putut restabili “vechia ordine”.
*Metode violente a fost folosite și în Viena.
Dificilă a fost lupta Habsburgilor cu maghiarii,
care au continuat lupta până în 1849.
*Numai intervenția țarului Nicolai I cu armata
(150mii de soldați) a înfrânt rezistența ungară.
Ultimul focar revuționar înbăbușit din Europa
a fost Republica Romană (statul Papal), proc-
lamată în 1849 de Mazzini și Garibaldi. În aju-
torul austriecilor aici au venit trupele france-
ze, care acționau cu mandatul Sfintei Alianțe.
Succesul contrarevoluției a fost Consecințe (Importanța istorică):
determinat de : ***Revoluția din 1848-1849 a dat o lovitură decisivă
*burgheziea, care nu a fost susținută (hotărâtoare) vechilor regimuri din Europa.
de masele populare. (aceștea cereau ***Revoluția a contribuit la inițierea reformelor și
numai reforme liberale în folosul crearea unor state de tip modern.
său, ignorând revendicările
muncitorilor).
*Țărănimea a fost pasivă în
Austria după ce i s-a promis
eliberarea din șerbie.
*Țărănimea din Franța a
susținut revendicările moderaților,
fiind nemulțumită de impozitile
excesiv de mari a radicalilor.
*În toate imperiile
armatele au rămas loiale guvernări.
*Forțele
revoluționare au fost dispersate de