Basarabia în 1917-1918

Elaborat de: Garbuz Dorin

Profesor Istorie a Românilor și Universală, Educație pentru Societate
dorin.garbuz.1996@gmail.com
 Sfatul Țării
Sfatul Țării a fost Parlamentul guberniei Basarabia, iar, după proclamarea Republicii
Democratice Moldovenești, a fost organul legislativ al noii republici, carea avea să
proclame unirea cu Regatul României în 1918.
Anul 1917 a fost crucial pentru statul rus multinațional, precum și pentru Basarabia, una din
guberniile periferice ale Imperiului Țarist. Nu întâmplător evenimentele din 1917, al treilea an de
război mondial, anul a două revoluții rusești a atras atenția cercetătorilor, personalităților și oamenilor
de rând.
• În perioada 6 – 7 februarie 1917, a fost convocat un congres al reprezentanţilor locuitorilor de la
sate, care a votat o moţiune care a cerut autonomia şi formarea unei adunări legislative. Au urmat
alte congrese: ale clerului, învăţătorilor şi ale soldaţilor, cu toate cerând autonomia pentru fosta
gubernie.
• În aprile 1917, a fost creat Partidul Naţional Moldovenesc, sub preşedinţia lui Vasile Stroescu,
printre membrii de frunte aflându-se Paul Gore, Vladimir Herţa, Pantelimon Halippa şi Onisifor
Ghibu.
• Pe 16 iulie 1917, comitetul central ostăşesc din Chişinău a hotărât crearea unui consiliu al
provinciei (după modelul sovietelor), care avea să emită o Propunere de lege pentru autonomie
naţională şi teritorială. Pe 4 septembrie, acest comitet publica propriul său ziar, Soldatul român,
avându-l ca director pe Iorgu Tudor.
• În perioada 23 – 27 octombrie 1917, consiliul ostăşesc a proclamat autonomia Basarabiei şi
formarea Sfatului Ţării ca organ legislativ. Au fost aleşi 44 de deputaţi din rândurile soldaţilor, 36
de deputaţi din partea ţăranilor, 58 de deputaţi fiind aleşi de comisiile comunale şi ale ţinuturilor şi
de asociaţiile profesionale. Din totalul de 156 deputaţi, 105 erau români, 15 ucrainieni, 14 evrei, 7
ruşi, 2 germani, 2 bulgari, 8 găgăuzi, 1 polonez, 1 armean şi 1 grec. 
• Prima şedinţă a Sfatului Ţării a avut loc la data de 21 noiembrie/4 decembrie 1917 şi a fost ales ca
preşedinte Ion Inculeţ.
• După ce la data de 2 martie 1918, Ion Inculeţ şi-a dat demisia din conducerea Sfatului Ţării, fiind
numit ca ministru fără portofoliu pentru Basarabia, a fost numit ca preşedinte al Sfatului Ţării omul
politic Constantin Stere (2 aprilie 1918 - 25 noiembrie 1918) şi apoi Pantelimon Halippa (25-27
noiembrie 1918). La data de 27 noiembrie 1918, Sfatul Ţării s-a autodizolvat.
Până la ședința din 27 martie a Sfatului Țării, comitetele ținuturilor din Bălți, Soroca și Orhei au fost
consultate în privința Unirii cu Regatul României. Pe 27 martie 1918, Sfatul Țării a votat în favoarea
Unirii cu România cu următoarele condiții:
1. Sfatul Țării urma să ducă la bun sfârșit o reformă agrară, care trebuia să fie acceptată fără obiecțiuni de guvernul român;
2. Basarabia avea să rămână autonomă, având să aibă propriul său organ legislativ, Sfatul Țării, ales prin vot democratic;
3. Sfatul Țării avea să voteze bugetul local, urma să controleze consiliile zemstvelor și orașelor și avea să numească
funcționarii administrației locale;
4. Recrutările aveau să fie făcute pe baze teritoriale;
5. Legile localeși forma de administrare puteau fi schimbate numai cu acordul reprezentanților locali;
6. Drepturile minorităților urmau să fie garantate prin lege și respectate în statul român;
7. Doi reprezentanți ai Basarabiei aveau să facă parte din guvernul central român;
8. Basarabia urma să trimită în Parlamentul României un număr de deputați proporțional cu populația regiunii;
9. Toate alegerile aveau să fie organizate pe baze democratice, urmând să se bazeze pe votul direct, egal, secret și universal;
10. Noua Constituție urma să garanteze libertatea cuvântului și a religiei;
11. Urma să fie proclamată o amnistie pentru toate persoanele care comiseseră infracțiuni politice în timpul revoluției.