Unirea Basarabiei cu România


Proiect realizat de Roman Larisa-Georgiana
Clasa a X-a E
 Basarabia

S-a constituit ca Republică Democrată
Moldovenească la sfârșitul anului 1917,
proclamându-și întâi autonomia în
cadrul Republicii Ruse, apoi, după
Revoluția din Octombrie, independența
față de Rusia bolșevică și, după câteva
luni, la 27 martie/9 aprilie 1918 Unirea
cu Regatul României, în cadrul căruia a
constituit o provincie.
 Evenimente premergătoare

 Prin Tratatul de la Bucureşti din 1812, partea situată la
răsărit de Prut a principatului Moldovei a intrat în
componenţa imperiului Rusiei.
 Din acel moment, au intrat în concurenţă, pentru
locuitorii acestui ţinut, formând gubernia Basarabiei,
două concepţii identitare potrivnice :
 românismul care promova unirea politică şi culturală a
tuturor vorbitorilor graiurilor est-romanice;
 moldovenismul susţinut de autorităţile ruseşti, care
promova deosebirea şi despărţirea culturală şi politică a
vorbitorilor graiurilor est-romanice
 Palatul Sfatului Țării
Unirea Basarabiei cu România votată la data de 27 martie (9 aprilie) 1918 de către
Sfatul Ţării, (parlamentul Republicii Democratice Moldoveneşti) reprezintă
concretizarea şi biruinţa mişcării româniste din acest ţinut.
 Prima şedinţă a Sfatului Ţării a
avut loc la data de 21 noiembrie/4
decembrie 1917 şi a fost ales ca
preşedinte Ion Inculeţ.
În decursul existenţei sale, Sfatul
Ţării s-a întrunit în două sesiuni (cu
83 de şedinţe plenare şi două şedinţe
particulare).

Ion Constantin Inculeț

 Unirea

 În 26 martie/8 aprilie 1918, premierul
Marghiloman s-a deplasat la Chișinău, însoțit de
generalul Constantin Hârjeu, ministru de război, și
de alți demnitari, unde a fost primit cu onoruri de
autorități.
 La ședința solemnă a Sfatului Țării din 26 martie a
fost prezent și Marghiloman care a rostit un discurs
în care a reliefat necesitatea unirii. După discurs,
Marghiloman a părăsit sala, lăsând Sfatul Țării să
delibereze asupra propunerilor guvernului român.
 Pe 27 martie, Sfatul Țării a votat prin vot nominal deschis în
favoarea Unirii cu România, declarația Sfatului Țării ,
menționând, că de azi înainte și pentru totdeauna Basarabia
SE UNEȘTE CU MAMA SA, ROMÂNIA.
• În numele Sfatului Țării, Declarația Unirii a fost semnată de
Ion Inculeț, președinte, Pan. Halippa, vicepreședinte și Ion
Buzdugan, secretar.

Pantelimon Halippa Ion Buzdugan

 Câteva condiții ale unirii, puse de majoritatea
românească, menționate în declarația specifică a
Sfatului Țării, au fost :

1. Sfatul Țării urma să ducă la bun sfârșit o reformă
agrară, care trebuia să fie acceptată fără obiecțiuni
de guvernul român;
2. Basarabia avea să rămână autonomă, având să aibă
propriul său organ legislativ, Sfatul Țării, ales prin
vot democratic;
3. Sfatul Țării avea să voteze bugetul local, urma să
controleze consiliile zemstvelor și orașelor și avea să
numească funcționarii administrației locale;
• Cea de-a doua sesiune a Sfatului Țării și-a ținut
lucrările între 25-27 noiembrie 1918.
• La data de 27 noiembrie 1918, Sfatul Țării s-a
autodizolvat.

Deputaţii Sfatului Ţării participanţi la şedinţa legislativului basarabean în ziua

de 27 noiembrie/10 decembrie 1918, la care s-a votat reforma agrară şi unirea
necondiţionată a Basarabiei cu România
 Bibliografie

 Site-uri:
 https://www.unitischimbam.ro/unirea-basarabiei-c
u-romania-27-martie-1918
/
 https
://www.google.com/search?q=Ion+Buzdugan&oq=
Ion+Buzdugan&aqs=chrome..
69i57j46i512j0i512l8.6505j0j15&sourceid=chrome&ie=
UTF-8