Ziua de 1 decembrie 1918 reprezintă

Ziua Națională a României, celebrată

anual ca zi națională din 1990.

Sărbătoarea aniversează Marea

Adunare Națională de la Alba Iulia și
unirea provinciilor Basarabia,
Bucovina ,Transilvania, Banat,
Crișana, Maramureș și Sătmar cu
Regatul României.
 Context și premise ale Marii Uniri

Terminarea Primului
Război Mondial, în
anul 1918, a marcat și
finalizarea procesului
de formare a statului
național unitar român,
cea mai frumoasă
împlinire din întreaga
istorie modernă a
poporului român.
 După cum bine știm, la acea vreme România era formată
din provinciile Țara Românească și Moldova, unite în
anul 1859, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza.
 Restul provinciilor românești aparțineau marilor imperii
vecine: Transilvania și Bucovina făceau parte din
Imperiul Austro-Ungar, iar Basarabia era integrată
Imperiului Rus.
 În aceste condiții, dorința românilor din teritoriile mai
sus menționate de a se uni cu România era din ce în ce
mai mare.
 Datorită contextului internațional favorabil, prima
provincie care s-a unit cu țara a fost și aceea care fusese
ocupată de străini cel mai târziu, și anume Basarabia
(răpită de ruși în 1812).
 Încă din toamna anului 1917, s-a format la Chișinău

Sfatul Țării, un fel de parlament ales democratic al

populației dintre Prut și Nistru, care a decis autonomia
Basarabiei.
Membrii Sfatului Țării de la Chișinău după
votarea Unirii cu România, la 27 martie 1918.
Clădirea adăpostește astăzi Conservatorul
 La scurt timp s-a proclamat Republica Moldovenească,
și apoi aceasta și-a declarat independența.
 Aceeași instituție, Sfatul Țării, a decis cu majoritate de

voturi, la 27 martie /9 aprilie 1918, unirea

Basarabiei cu Regatul României. Acest fapt a fost
posibil pe fondul dezmembrării Imperiului Rus.
 Românii din Bucovina, încă din octombrie 1918, au decis
unirea Bucovinei cu România. În acest sens, s-a format
un Consiliu Național Român, condus de Iancu Flondor.
 Această instituție a ales să acționeze rapid, mai ales că
trupele ucrainene intrau în Bucovina.
 La 15 noiembrie/28 noiembrie 1918, s-a întrunit la
Cernăuți Congresul General al Bucovinei, format din
reprezentanții românilor, polonezilor, germanilor și
rutenilor, care au hotărât unirea necondiționată a
Bucovinei cu Regatul României.
Monumentul Unirii Bucovine cu România
din Cernăuți
 Evident că și în Transilvania exista o mișcare de unire
cu România, care era foarte activă și care a început să
se radicalizeze odată cu începutul Primului Război
Mondial.
 În octombrie 1918, când împăratul Carol I a propus

federalizarea Austro-Ungariei, românii au răspuns

printr-o declarație de independență, prezentată de
deputatul Alexandru Vaida-Voevod în parlamentul
maghiar.
 Treptat, puterea locală a fost preluată de consiliile

naționale române, ordinea publică fiind asigurată de

gărzile românești.
 Organul de conducere al tuturor românilor era

Consiliul Național Român, format din șase membri ai

partidelor românești.
 Pentru ca această situație să fie legalizată, consiliul a
convocat pentru ziua de 1 decembrie 1918, la Alba
Iulia, Marea Adunare Națională, formată din 1.228 de
delegați aleși, cu drept de vot, trimiși de toate
comunitățile rurale și urbane, de biserici și de diferite
organizații.
 Aceștia reprezentau întregul popor român cuprins în

Ungaria.
 La adunare au participat peste 100.000 de oameni

veniți din toate colțurile Transilvaniei.

La Adunarea de la Alba Iulia a fost proclamată Unirea
Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România,
prin Rezoluția de la Alba Iulia.
 Unirea Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei cu
patria-mamă a reprezentat nu numai împlinirea unui vis
de secole, ci și intrarea efectivă într-o nouă etapă
istorică.
 Actul de la 1 decembrie 1918 a marcat desăvârșirea

unității statale a românilor.

 La 11/ 24 decembrie 1918, regele Ferdinand emitea

decretul de Unire a Transilvaniei cu vechea Românie,

iar în 15 octombrie 1922, suveranul și regina Maria
aveau să se încoroneze oficial la Alba Iulia.
 Pe plan internațional, Marea Unire a fost recunoscută în
cadrul Conferinței de pace de la Paris (1919-1920) și a
fost prevăzută în tratatele de pace semnate de România
cu statele învinse sau succesoare ale acestora.
 Unirea României cu Bucovina a fost prevăzută prin
tratatul semnat cu Austria la Saint Germain (septembrie
1919).
 Apartenența Cadrilaterului la România a fost confirmată
prin tratatul cu Bulgaria, la Neuilly (noiembrie 1919).
 Unirea Transilvaniei și Banatului cu România a fost
recunoscută prin Tratatul de la Trianon (iunie 1920),
semnat cu Ungaria.
 Tratatul de la Paris din 28 octombrie 1920 a recunoscut
Unirea Basarabiei cu România.
 Ziua Națională a României
 După prăbușirea regimului comunist din România, prin
legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de fostul
președinte Ion Iliescu și publicată în Monitorul Oficial
nr. 95 din 1 august 1990, ziua de 1 decembrie a fost
adoptată ca zi națională și sărbătoare publică în
România.
 Această prevedere a fost reluată de Constituția

României din 1991, în alineatul 2 al articolului 12.