EVALUARE SUMATIVA PAG 63

I.Menționează câte un fapt istoric relevant pentru următoarele date istorice:

1922
1923
1924
1933
Răspuns:

1922-Marșul asupra Romei

1923-Constituția din 1923 democratica

1924-PCR funcționează in afara legii

1933-Hitler ajunge cancelar

II. Identifică liderii politici ilustrați mai jos și menționează pentru fiecare câte un fapt istoric
relevant. Stabilește o asemănare și o deosebire între doi dintre ei (la alegere).

Răspuns:

1)Benito Mussolini(regimul fascist)

2)Adolf Hitler(regimul nazist)

3)Iosif Vissarionovici stalin(regimul comunist)

Adolf Hitler un rasist de exterminare in masă a evreilor(Germania)

Iosif Vissarionovici Stalin fost secretar general al partidului comunist ai uniunii Sovietice
(Rusia)

Benito Mussolini fost prim ministru al Italiei

III. Dă câte două exemple concrete pentru următoarele categorii de drepturi:

 drepturi civile
 drepturi culturale
 drepturi politice
 drepturi economice

Răspuns:

 drepturi civile:la viata, la familie

 drepturi culturale: la exprimare, la practicarea unei religii
 drepturi politice:la vot, la asocierea intr-un partid
  drepturi economice:la detinerea de bani(valuta), la schimb

IV. Construiește propoziții corecte din punct de vedere istoric cu următoarele cuvinte/
expresii:
 totalitarism
 ideologie
 democrație
 republică.
Raspuns:
1.În ţările cu regimuri politice totalitare, cultura de masă a reprezentat un instrument de
propagandă în slujba puterii politice.

2.Primele manifestări ale ideologiei socialiste aveau un caracter utopic deoarece soluţiile
propuse se bazau pe existenţa egalităţii depline între membrii societăţii

3.După 1989 s-a considerat că modernizarea României este facilitată şi încurajată de revenirea la
democraţie şi de reluarea legăturilor cu lumea occidentală prin aderarea României la Uniunea
Europeană, eveniment care a avut loc la 1 ianuarie 2007.

4.În 1802 Dimitrie Sturdza, a alcătuit un proiect intitulat „Plan sau o formă de oblăduire
republicană''. Forma de guvernământ propusă era republica, pe care trebuia să o conducă
boierimea grupată.

V. Realizează un text de 10 rânduri, în care să prezinți un aspect reprezentativ pentru continuitate
și unul pentru schimbare, în ce privește viața cotidiană urbană din perioada interbelică și cea de
astăzi.

Raspuns:

A fost o perioadă zbuciumată în care, în ciuda păcii aparente, conflictele erau în stare latentă.
Acum se concretizează cele trei ideologii care au schimbat fața lumii: fascismul, nazismul în
special și comunismul. Aceste trei ideologii câștigă tot mai mult teren pe fondul unei apatii
generale din partea democrațiilor europene.

Anii de după război au fost deosebit de grei pentru fostele Puteri Centrale, care pierduseră
războiul, în special pentru Austro-Ungaria care se va destrăma și pentru Germania care va suferi
din cauza obligației de a plăti daune de război. Rata șomajului va crește, inflația va atinge cote
nebănuite, violența stradală va instaura o stare de asediu.

Pentru celelalte state situația nu va fi cu mult mai bună, toate fiind nevoite să se reclădească după
război. Statele Unite vor accepta un val de imigranți, Anii '20 vor fi dominați de luptele între
bandele de gangsteri, din cauza prohibiției. De asemenea, epoca interbelică a fost una de
emancipare culturală, marcându-se o schimbare a moravurilor și a modei. Este epoca jazz-ului și
a romanțelor. Acum se dezvoltă arta cinematografică, teatrul de stradă și radioul, care vor juca un
important rol propagandistic în Germania nazistă.
Interbelic este un adjectiv cu sensul general care are loc între două războaie sau dintre două
războaie. [1]( inter-între, bellum-război)

În vorbirea curentă, termenul s-a specializat spre a desemna perioada cuprinsă între Primul
Război Mondial și Al Doilea Război Mondial.

VI. Citește cu atenţie textul următor şi răspunde cerinţelor de mai jos.
„În aparență, războiul întâi mondial se sfârșește cu o victorie a democrațiilor. De fapt,
extinderea geografică a acestora maschează fragilitatea acestui tip de regim, amenințat de
apariția modelelor autoritare: bolșevismul și fascismul.“
Pierre Milza, Serge Berstein, Istoria secolului XX (1900 – 1945)

 Precizează anii desfășurării războiului la care face referire textul.

 Menționează două tipuri de regimuri politice din perioada interbelică.
 Menționează câte două caracteristici ale democrației, respectiv, ale modelului
autoritar.
 Prezintă în 5 rânduri viața politică românească din perioada interbelică.

Răspuns:

1.Sa desfășurat în primul război mundial adică 28 iulie 1914 – 11 noiembrie 1918

2.nazismul, bolsevismul

3.Învingători și triunfatori

4.România Mare (România interbelică, România Întregită) - termenul „România Mare”

(„România Întregită”) a intrat în uz după Tratatul de la Versailles din 1920, nu ca un concept
iredentist sau expansionist, ci ca o stare de fapt obiectivă, în comparație cu dimensiunile geo-
politice anterioare. România dintre cele două războaie mondiale a avut extinderea teritorială
maximă din istoria sa, 295.641 km2 (în timp ce în prezent extinderea teritorială a României este
de 238.397 km2).