Noul armament

Clasa a VII-a
 Primul Război Mondial este diferit de orice alt război purtat până în
acel moment în primul rând datorită armelor. La finalul secolului XIX a
avut loc a doua fază a revoluției industriale care a permis apariția
avioanelor, submarinelor și tancurilor.
În ceea ce privește lupta pe uscat, un rol important l-au avut
grenadele și obuzele. În 1916 Anglia începe să folosească tancul în timul
bătăliei de pe râul Somme. Totuși ele erau puține și nu suficient de
performante, așa că nu au avut un rol major în război. Trenurile capătă o
importanță deosebită, fiind folosite pentru transportarea armelor.
Se deplasau cu 8-10 km/oră. Se împotmolea
ușor în tranșee și gropile făcute de obuze
Atinge 13 km/ oră și poate trage în orice
direcție, nu doar în față
Lupta pe apă a fost purtată cu
ajutorul cuirasatelor (nave mari de
război) care însă puteau fi scufundate
de submarine, avioane. Germanii
foloseau submarinele pentru a
scufunda navele cu care erau
aprovizionate statele Antantei.
Cuirasat
Avionul a fost folosit inițial pentru recunoașteri, iar
ulterior pentru bombardarea avioanelor inamice și a-i
bombarda pe dușmani. Germanii bombardează cu
ajutorul zepelinului.
Zepelin
■Totuși cea mai temută armă din WW1
este reprezentată de gazele toxice care au
omorât 1,3 milioane de oameni. Folosirea
gazelor era interzisă prin tratatele vremii
și era considerată crimă de război.
Viața în tranșee. Frontul
de acasă
 Condițiile de viață din tranșee erau extrem de grele: frig, mizerie,
foamete, noroi. Bolile erau foarte răspândite. Existau probleme și cu
aprovizionarea cu apă, soldații fiind nevoiți să bea apă din recipiente de
benzină sau din băltoace. Dușurile erau rare, hainele erau mereu
murdare. Consumau în general conserve, iar în momentele de foamete
extremă s-au înregistrat și forme de canibalism. Soldații ajung să
experimenteze sindromul tranșeelor, fiind îngroziți de bombardamente,
strigătele colegilor răniți, cadavrele alături de care erau nevoiți să
trăiască. Momentele de pauză și le petreceau scriind scrisori familiei sau
jucând cărți cu colegii. Soldații dormeau pe pământ direct sau pe saltele
improvizate. Șobolanii le mâncau mâncarea sau chiar pe ei.
 Femeile, copiii, bătrânii și cei declarați inapți
pentru a lupta pe front lucrau în fabrici și uzine pentru
a susține efortul de războiÎntreaga industrie a fost
reorientată către susținerea nevoilor armatelor:
uniforme, arme, muniție. Statul avea nevoie de bani
pentru a susține războiul, așa că hrana a fost
raționalizată.