Cultura Hamangia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Cultura Hamangia este o cultură

neolitică din mileniul IV-II î.Hr., care a
fost denumită astfel după vechiul sat
Hamangia din comuna Istria, Dobrogea,
astăzi satul Baia, județul Tulcea.

Această cultură s-a dezvoltat pe teritoriul

de astăzi al României și, într-o fază târzie,
pe teritoriul Bulgariei (în zona Varna și
Burgas) și sporadic la NE de Dunăre. Cu
ajutorul datării cu radiocarbon s-a
constatat că Cultura Hamangia s-a
dezvoltat în mileniile VI - V î.Hr. (înainte
de 4700 î.Hr.).

Cultura Hamangia este pusă în legătură cu Arealul de răspândire a Culturii Hamangia în România
o populație venită din Anatolia.[1]

Hamangia este cea mai veche cultură

neolitică din Dobrogea. Ea a cunoscut o
lungă perioadă de înflorire, care s-a
prelungit până la nașterea variantei
pontice a culturii Gumelnița, influențând-
o și pe aceasta. Fazele timpurii ale culturii
Hamangia au fost sincronizate de
arheologi cu evoluția culturilor Criș și
Boian.

Cuprins
Fazele Culturii Hamangia
Așezările
Unelte
Metalurgia
Ceramica
Figurine
Alimentația
Descrierea Gânditorului de la
Hamangia
 Ritualul funerar
Situri importante
Vezi și
Note
Bibliografie
Legături externe

Fazele Culturii Hamangia

Apărută pe teritoriul Dobrogei, această cultură de origine est-mediteraneană evoluează pe parcursul celei de
a doua jumătăți a mileniului al V-lea î.Hr și începutul mileniului următor. Ea se subdivide în mai multe faze:

cea mai veche faza de manifestare a culturii Hamangia a fost denumita Medgidia, aceasta a
fost contemporană cu fazele evoluate ale culturii Dudești
faza mijlocie a culturii Hamangia este denumită Golovița și este contemporană cu faza
Bolintineanu a culturii Boian
urmează fazele eneoliticului târziu, precum Ceamurlia și Mangalia.[2]

Așezările
Așezările nefortificate și dispersate erau plasate pe terase joase, în vecinătatea unor cursuri de apă, mai rar și
în grote (Gura Dobrogei). Locuințele sunt de tip bordei și doar foarte rar de suprafață.

Unelte
Dintre unelte remarcăm topoarele de piatră dură, cioplite, șlefuite, de forma trapezoidală, cu secțiune
rectangulară sau biconvexă. Pe lângă acestea sunt prezente și numeroase unelte din silex, unele dintre
acestea mai păstrează o puternică influență mezolitică. Uneltele din corn și os sunt foarte rare.

Metalurgia
Prelucrarea metalelor nu ocupă un loc important în această cultură, purtătorii acestei culturi cunoșteau
prelucrarea aramei, dar investigațiile arheologice au scos la lumină puține obiecte aparținând culturii
Hamangia din aramă, și un număr foarte mic de unelte. Se remarcă totuși pentru această cultură brățările de
la Agigea.

Ceramica
Ceramica este caracteristică culturii Hamangia. Majoritatea vaselor aparținând acestei culturi sunt realizate
din pastă (lut) amestecat cu scoică pisată sau nisip fin. Specialiștii delimitează chiar două etape ale culturii
Hamangia:

I prima este reprezentată de o ceramică de calitate mai proastă, primitiv ornamentată cu

barbotină
II in etapa a doua avem o ceramica executată dintr-o pastă fină de culoare neagră, cu o
suprafață fină, lustruită.
Formele cele mai răspândite ale culturii Hamangia sunt vasele cu pântecul
bombat și gâtul cilindric, strachinile, cupele, etc. Metoda cea mai întâlnita
de ornament a acestor vase constă în ornamentarea cu barbotină prin
incizii sau prin încrustații cu materie albă, și foarte rar galbenă.

Figurinele ceramice (idoli) sunt reprezentate în general de figurine

feminine, acestea sunt mult mai numeroase în raport cu alte civilizații ale
neoliticului mijlociu din România și regiunea Balcanică. În cadrul
figurinelor din ceramică avem două tipuri de idoli, și anume: idoli în Ceramică hamangiană expusă
picioare și idoli în poziție șezândă. Se consideră ca reprezentativă pentru în Complexul Muzeal „Histria”
această cultură statueta unui bărbat în poziție șezută, denumită
„Gânditorul” și descoperită la Cernavodă. Gânditorul de la Cernavodă, care nu este singura statuie de acest
tip descoperită, a ajuns să fie cunoscut sub numele de „Gânditorul de la Hamangia”.

Figurine
Figurinele făcute din ceramică sunt deobicei extrem de stilizate și
înfățișează femei fără chip sau haine, care stau în fund, având
fundul și sânii accentuați.

Alimentația
Indivizii din Comunitatea Hamangia se ocupau cu pescuitul,
vânătoarea, dar și cu cultivarea plantelor sau creșterea animalelor
domestice.[3]

Descrierea Gânditorului de la Hamangia

Așa-numitul Gânditor de la Hamangia este de fapt un complex de
două statui, Gânditorul „și femeia lui”. Gânditorul reprezintă un
bărbat așezat pe un scăunel decorat geometric, scăunelul respectiv O statuietă din Muzeul Histria.
fiind o replică fidelă a
scăunelelor de piatra neolitice.
Bărbatul are coatele așezate pe
genunchi și își sprijină capul în
mâini. Statuia este extrem de
stilizată și nu transmite nici un
fel de date despre vârsta sau
statutul Gânditorului.[4] El are
capul modelat cu precizie în
comparație cu figurinele
Gânditorul „și femeia lui”. Muzeul de
obișnuite la care este abia
Istorie Națională și Arheologie
Constanța
indicat.[5] Anatomia a fost
modelată în ample volume Două figurine
triunghiulare, piramide și
prisme, și proporțiile au fost cizelate în așa fel încât statueta să fie o structură spațială autoportantă. Din
acest motiv picioarele și brațele au devenit atât de lungi. Detaliile ca nasul și ochii au fost desenate și
realizate într-o geometrie triunghiulară.[5] Gânditorul este insoțit de o variantă feminină la fel de stilizată.
Femeia nu stă pe nici un fel de scaun, dar șade direct pe pământ cu un picior flectat vertical pe care se
odihnesc mâinile. Modelarea stilizată a capetelor ambelor figurine prezintă asemănări evidente, apropiate de
capetele antropomorfe din ultimile faze ale Culturii Boian (de exemplu cele de la Vidra).[5] Se presupune că
cele două statuete formează o pereche.[4]

În conformitate cu unele ipoteze, „Gânditorul” ar reprezenta un zeu al vegetației, iar femeia o zeiță a
recoltei.[4]

Ritualul funerar
Ritualul funerar de inhumație, unde cel decedat era așezat în poziție întinsă, foarte rar apar și morminte în
care scheletul este în poziție chircită. În cultura Hamangia întâlnim mari necropole de inhumație, precum cel
de la Cernavodă, cu cca 400 morminte.
Lânga cel decedat în cadrul culturii Hamangia erau așezate diverse
ofrande, oase și bucăți de animale.[6]

Situri importante
Cernavodă, necropola unde au fost descoperite figurinele Gânditorul „și femeia lui”.
Situl din Comuna Baia, descoperit în 1953 de-a lungul lacului Golovița, aproape de coasta
Mării Negre, în Dobrogea.

Vezi și
Preistoria pe teritoriul României
Arta preistorică
Arta cicladică

Note
1. ^ D. Berciu, Cultura Hamangia, București, 1966; P. Hasotti, Epoca neolitică în Dobrogea,
Constanța, 1997
2. ^ Istoria României, Vol. I (Moștenirea Timpurilor Îndepărtate), Academia Română; Secția de
Științe Istorice și Arheologice, Editura Enciclopedică, București, 2001
3. ^ Coord. Prof. univ. dr. doc. D.M. Pippidi, Dicționar de istorie veche a României (Paleolitic
sec X)
4. ^ a b c Coord. Prof. univ. Ioan Scurtu, România Evoluție în Timp și Spațiu, Arhivele Naționale
ale României, Editura Enciclopedică, București, 1996, p. 27
5. ^ a b c Florescu... pag. 96
6. ^ Dicționar de istorie veche a României 319-321

Bibliografie
Radu Florescu, Hadrian Daicoviciu, Lucian Roșu: Dicționar enciclopedic de artă veche a
României, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980, pag. 96
Dumitru Berciu, Cultura Hamangia, București, 1966;
P. Hasotti, Epoca neolitică în Dobrogea, Constanța, 1997
Istoria României, Vol. I (Moștenirea Timpurilor Îndepărtate), Academia Română; Secția de
Științe Istorice și Arheologice, Editura Enciclopedică, București, 2001
 Coord. Prof. univ. I. Scurtu, România Evoluție în Timp și Spatiu, Arhivele Naționale ale
României, Editura Enciclopedică, București, 1996

Legături externe
ro Prezentare scurtă (http://www.culture.gouv.fr/culture/arcnat/harsova/ro/dobro1.htm#)

  Acest articol despre un subiect legat de istoria României este deocamdată un ciot. Puteți ajuta
Wikipedia prin completarea sa.

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cultura_Hamangia&oldid=14740787

Ultima editare a paginii a fost efectuată la 9 ianuarie 2022, ora 21:14.

Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice;
pot exista și
clauze suplimentare.
Vedeți detalii la Termenii de utilizare.