Epoca bronzului tarziu - Cultura Noua

Epoca Bronzului este o perioad din dezvoltarea civilizaiei cnd cele mai avansate
tehnologii de prelucrare a metalelor (cel putin din punct de vedere al raspndirii) erau
tehnicile de extragere a cuprului i staniului (cositor) din minereul disponibil, i apoi
crearea unui aliaj din aceste metale pentru a turna bronzul. Epoca ronzului !ace parte
din sistemul celor trei epoci pentru societile preistorice. "n acest sistem, ea urmeaza
neoliticului #n unele zone de pe glob.
$nceputul epocii bronzului tarziu a !ost marcat de o schimbare majora% ca urmare a
extinderii spre vest a complexului cultural &abatinov'a()oslogeni(*oua, a carui arie
cuprindea teritoriile cuprinse intre +area ,zov, -unarea de .os si +untii ,puseni, sud(
estul /ransilvaniei a !ost din nou inglobat in aria culturala )arpato(*iproviana. 0a geneza
culturii *oua au luat parte si populatiile autohtone% purtatorii culturilor +onteoru si
1omarov din +oldova, precum si grupurile culturii ceramicii cu multe braie din stepele
din nordul +arii *egre. Elementul estic care a contribuit la geneza culturii *oua, in
literatura de specialitate, de cele mai multe ori, este atribuit unor populatii iranice
(stramosii cimirienilor, scitilor, sarmatilor si altele) care, in mileniile $$ si $ i. 2r. au
dominat stepele 3onto()aspice. &e presupune ca sinteza produsa in azinul )arpato(
-unarean intre iranici si populatia autohtona prototracica sau tracica a dus la !ormarea
unor comunitati traco(iranice sau traco(cimiriene. ,paritia culturii *oua, in toata aria sa
de raspandire, a !ost marcata de schimbari importante. $n domeniul metalurgiei se
inregistreaza progrese remarcabile% pe scara larga, pentru obtinerea bronzului de calitate,
se !oloseste cositorul4 tiparele de lut sunt de!initiv inlocuite de cele de piatra, din doua
sau mai multe valve, ceea ce a permis turnarea obiectelor in serie4 ca urmare, a crescut
gradul de standardizare a tipurilor de obiecte turnate in ateliere, acestea deservind teritorii
din ce in ce mai mari4 simtitor creste numarul obiectelor de traditie rasariteana, apar si se
raspandesc tipuri noi de obiecte, printre care celtul ( topor sau, mai rar dalta, cu corpul
gol. &e ampli!ica practica depunerii obiectelor de bronz. 3rintre depozitele de bronzuri
descoperite in sud(estul /ransilvaniei le mentionam pe cele de la ,rcus, /uria (jud.
)ovasna), precum si cel de la +iercurea()iuc (jud. 2arghita). 3rintre numeroasele
obiecte de bronz gasite in depozite, cele mai !recvente sunt celturile, var!urile de lance si
secerile, iar in asezari, de obicei piese mici% ace, sule si carlige de pescuit.
5
&e produc schimbari semni!icative in domeniul olaritului% !ormele ceramice devin mai
simple, iar decorul este mai saracacios. $n sud(estul /ransilvaniei, spre deosebire de
teritoriile extracarpatice, se intalnesc uneori vase ceramice care imbina trasaturile
speci!ice culturii *oua in +oldova si 6ietenberg in /ransilvania.
,rme din Epoca ronzului din 7omnia
3rogrese remarcabile se produc in domeniul prelucrarii osului. )reste vertiginos numarul
obiectelor de os si apare o serie de tipuri absolut noi% omoplatul crestat, var!uri de sageata
cu patru aripioare si multe altele. -ensitatea siturilor culturii *oua in sud(estul
/ransilvaniei era mult mai mica decat in +oldova. 3e teritoriul celor doua judete, in
prezent, sunt cunoscute doar cca. 88 situri arheologice atribuite acestei culturi. 3ana in
prezent, in cadrul culturii *oua nu au !ost atestate asezari !orti!icate. )ele mai
concludente descoperiri s(au !acut la .igodin si *icoleni ( jud. 2arghita, la radut si
9oltan ( jud. )ovasna. 0a 9oltan a !ost partial cercetata o asezare care, in prezent,
reprezinta cel mai amplu cercetat sit al culturii *oua din /ransilvania. -esi sapaturile s(
au e!ectuat pe supra!ete mari (cca. 5.:;; mp.), nu s(au descoperit urme de locuinte. $n
schimb, au !ost descoperite <; de gropi menajere, iar la marginea sudica a asezarii a !ost
cercetat un =cenusar=, constand din depuneri si arderi succesive pe acelasi loc a unor
cantitati mari de resturi paioase si lemn, in amestec cu numeroase !ragmente ceramice,
oase de animale, unelte, arme si podoabe de piatra, os si, mai rar, de bronz. -aca in
cuprinsul asezarii stratul de cultura este !oarte subtire si sarac in materiale arheologice,
grosimea depunerilor in cuprinsul =cenusarului= depaseste 8 m. >na dintre interpretarile
plauzibilele ale =cenusarului= de la 9oltan o poate reprezenta aceea con!orm careia acesta
s(a !ormat in urma depunerii si arderii periodice a unor deseuri, procedeu care avea,
:
probabil, atat rationamente practice ( de igienizare (, cat si rituale, legate de !orta
puri!icatoare a !ocului.

)omunitatile culturii *oua, inclusiv cea de la 9oltan, apar ca o populatie specializata
eminamente in cresterea animalelor. ,naliza a cca. ?.;;; de !ragmente de oase de
animale de la 9oltan a demonstrat ca aceasta preocupare reprezenta principala sursa de
proteine pentru locuitorii asezarii. ,nimalele domestice reprezentau cca. ?;@ din animale
sacri!icate in cadrul asezarii. &unt reprezentate cele sase specii de animale domestice%
vita, oaie, capra, porc, caine si cal. 3rintre speciile domestice, se detaseaza usor bovinele,
cu o rata de cca. 8;@. >rmatoarele se plaseaza ovicaprinele si porcinele, !iecare cu cate
cca. :A@, urmate de cal (cca. B @) si caine (cca. 5@). ovinele si caii erau !olositi in
principal pentru obtinerea alimentelor (lapte, carne), dar, asa cum arata analizele, si ca
animale de tractiune si calarit.
Canatoarea a jucat un rol neinsemnat. -intre mami!erele salbatice, cerbul este elementul
dominant. &(au mai identi!icat, in cantitati mici, castorul, lupul, iepure, pasari. )ultura
*oua este renumita si pentru o industrie bogata a osului. ,st!el, la 9oltan, cel mai mare
numar de obiecte prelucrate (unelte, arme si podoabe) sunt cele din os% sageti, omoplati
crestati, strapungatoare, ace, numeroase unelte lucrate din coaste de animale. )ercetarea
urmelor de lucru pe aceste piese arata ca majoritatea au !olosite pentru prelucrarea pieilor.
8
3e de alta parte, in asezari se gasesc rasnite de piatra, sapaligi de corn si altele, care
indica si preocupari pentru cultivarea plantelor si prelucrarea produselor vegetale. 7itul si
ritualurile !unerare ale culturii *oua in sud(estul /ransilvaniei sunt ilustrate printr(o
necropola plana de la .igodin (astazi cartier al municipiului +iercurea()iuc). -e!unctii,
culcati in pozitie chircita pe o parte, au !ost depusi in gropi simple sau ( intr(un singur caz
( intr(o cutie din lespezi de piatra.
3rintre urmele practicilor rituale se remarca depuneri de vase intregi in mantaua si in
zona adiacenta a unui tumul mai vechi de la radut (jud. )ovasna), precum si depunerea
ramasitelor unui copil intr(o groapa menajera in cadrul asezarii de la 9oltan (jud.
)ovasna). ,celeiasi categorii de descoperiri ii pot !i adaugate si =cenusarele=, ale caror
!recventa in /ransilvania este mult mai mica decat in teritoriile a!late la est de )arpati. 3e
la mijlocul sec. D$$ i. 2r., practic, tot spatiul )arpato( -unarean a !ost ocupat de
purtatorii culturii 2allstatt(ului tracic, care se extindea din zona -unarii +ijlocii pana la
*istru si mai departe spre est. E parte din comunitatile culturii *oua au !ost asimilate de
noii veniti, iar altele s(au retras spre rasarit, dincolo de *istru.
De la traci, daci si romani la romanici si romani
3rima varsta a !ierului (inceputul sec. D$$ ( sec. C$$ i. 2r.) este epoca in care se produc
largi sinteze culturale, din care se vor cristaliza elementele de baza ale civilizatiei dacice.
,cum vor exista, spre deosebire de epocile anterioare, doar doua mari complexe
culturale, si anume unul nordic, ce are speci!ica ceramica ornamentata cu caneluri si altul
sudic, cu ceramica ornamentata prin imprimare.
/inuturile /ransilvaniei estice se inscriu in aria nordica a civilizatiei 2allstatt(ului tracic
si sunt deosebit de bogate in descoperirile de acest tip. *umeroase sunt asezarile deschise
(7acu, +ihaileni, &antimbru, &ancraieni, )ozmeni, )iucani, )arta, )etatuia, )asinu *ou,
ancu, -elnita, 3orumbenii +ari, orosneu +ic, )ovasna, )ernat, 3eteni, 7eci, &!antu
Fheorghe, 9abala etc.), dar nu lipsesc nici cele !orti!icate, uneori de mari dimensiuni,
situate pe inaltimi si avand rol militar si strategic, o!erind loc de re!ugiu populatiei din
asezarile deschise din apropiere. &e remarca in acest sens !orti!icatiile de la )ernat,
odoc (2a)), 3orumbenii +ari (2a,), &atu +are (-( 2a,) si /usnad (2a,().
G
)onstructiile de!ensive din prima varsta a !ierului, desi se bazeaza pe elementele de
!orti!icare cunoscute si(n epocile anterioare, respectiv sant, val de pamant si palisada, se
disting prin extraordinara imbinare organica si consecventa a acestora. )ercetarile
arheologice e!ectuate la 3orumbenii +ari, &atu +are, /usnad(ai, &ancraieni, 7eci etc.,
au scos la lumina numeroase complexe (locuinte, ateliere, gropi de provizii) si un bogat
material, constand din vase de ceramica, unelte agricole si mestesugaresti, piese de
podoaba si de vestimentatie, arme etc.
Ecupatiile de baza ale populatiei erau cele traditionale ( cultivarea pamantului si
pastoritul, dar si cele care tineau de exploatarea sarii, cuprului si !ierului. $n acest sens,
descoperireaunui atelier de !ierarie in asezarea de la )ernat(Car!ul ,scutit= este !oarte
edi!icatoare, mai ales ca este printre putinele de acest !el in 2allstatt(ul romanesc,
marcand inceputurile metalurgiei !ierului in tinuturile )arpatilor 7asariteni.
-emne de remarcat sunt si descoperirile ce ne vorbesc de exploatarea cuprului si, in
special, de metalurgia bronzului. +estesugul respectiv isi are inceputurile in epocile
anterioare, dar apogeul si per!ectiunea o atinge in prima varsta a !ierului. ,naliza
cuprului a dovedit exploatarea timpurie a minereului respectiv la alan, jud. 2arghita.
,mintim ast!el depozitele de bronzuri de la ancu, -elnita, &ancraieni, )orund, /argu
&ecuiesc, /uria, 9agon, la care se adauga numeroasele descoperiri de piese izolate. 3rin
caracteristicile inventarului lor, depozitele sunt un exemplu de inter!erenta culturala, ele
prezentand legaturi atat cu depozitele din centrul /ransilvaniei, cat si cu cele a!late la est
si sud de )arpati. $mpresionante sunt si cele doua depozite cu piese de aur descoperite la
/u!alau si /alisoara, semn ca in zona existau aristocrati, poate conducatori de uniuni de
triburi, care isi puteau permite sa le detina.
$n aceste tinuturi sunt atestate si descoperiri izolate de !actura scitica (sec C($C i. 2r.)
precum cele de la )risturu &ecuiesc, &ancraieni, orosneu +are, Eituz, 7eci, &!antu
Fheorghe etc. >na dintre cele mai relevante piese este o aplica de bronz ornamentata in
stil animalier descoperita la &ancraieni.
-escoperirile arheologice de la $nlaceni, )risturu &ecuiesc, &imonesti, iborteni si
rates, releva si patrunderea in zona a elementelor celtice (sec. $C i. 2r.). ,st!el, in 5?;:,
la /ima!alva (inglobat azi in orasul )risturu &ecuiesc), a !ost descoperit un mormant
celtic, continand mai multe vase de lut, piese de bronz si !ier, printre care si un cutit de
!ier cu maner de bronz imitand un cap de cal. &pre s!arsitul primei varste a !ierului se
<
cristalizeaza elementele de baza ale civilizatiei geto( dacice. $n spatiul locuit de acestia se
constata unele decalaje cronologice, datorate dezvoltarii di!erentiate ale comunitatilor
locale, dar cu siguranta constituirea de!initiva a etnosului geto(dacic a avut loc cu catva
timp inaintea primei atestari documentare a getilor (expeditia lui -arius, <5G i. 2r.).
/inuturile )arpatilor 7asariteni se inscriu in randul zonelor cel mai intens locuite de daci.
)ercetarile arheologice e!ectuate de(a lungul anilor au dus la descoperirea a numeroase
asezari deschise (cca. :;;) raspandite, la !el ca cele anterioare, pe terasele inalte ale
apelor din depresiunile intramontane si din dealurile subcarpatice. ,mintim, spre
exempli!icare, cele de la $neu, 7acu, /omesti, -elnita, +ihaileni, +iercurea )iuc,
.igodin, &ancraieni, &antimbru, &ansimion, Edorheiu &ecuiesc, 3orumbenii +ari, Hilias,
Eliseni, ,ita +are, araolt, )apeni, 2erculian, odoc, orosneu +are, -obolii de &us,
-oboseni, rates, )atalina, +artineni, )ernat, )hichis, ,nghelus, Fhid!alau, ixad,
+oacsa, 2ilib, &!antu Fheorghe, &urcea, /uria, /argu &ecuiesc etc. $n apropierea lor, dar
cu precadere in punctele strategice si cu protectie naturala, au !ost ridicate cetati (peste
8G) de aparare si supraveghere a tuturor cailor de acces, de comunicatie si comert in si
dinspre /ransilvania, spre si dinspre +oldova si +untenia.
Hara indoiala, aceste cetati aparau realizarile si potentialul economic al zonei (
minereurile de !ier, cupru si sare precum si exploatarea si prelucrarea acestora ( dar in
acelasi timp se incadrau in sistemul bine inchegat de !orti!icatii dacice care barau accesul
spre capitala -aciei, &armizegetusa. >rmarind amplasarea geogra!ica a cetatilor, se poate
constata dispunerea acestora in zona zacamintelor de sare de la 3raid ( &anpaul (&oimusu
B
+are, &acel, 3orumbenii +ari, Edorheiu &ecuiesc, 9etea, adeni), a zacamintelor de
cupru de la alan (&andominic) si !ier din -epresiunea )iuc si araolt (7acu $, $$, )iceu,
+ihaileni, 0eliceni, .igodin $, $$, si $$$, iborteni). 0a acestea se adauga cele situate de(a
lungul drumurilor comerciale, precum cetatile de la Calea &eaca sau )ovasna, ultima
!iind una din cele mai impozante si uluitoare din arealul dacic. -imensiunea zidurilor si
modul ingenios de amplasare dovedesc ample cunostinte de arhitectura si strategie
militara. ,cest sistem de !orti!icatii demonstreaza atat o buna organizare politica si
militara a zonei cat si o dezvoltare economica !ara precedent. )onstruirea, intretinerea si
apararea unui numar atat de mare de cetati necesita un e!ort economic si social
impresionant.
)ercetarile arheologice e!ectuate in asezari si cetati au scos la lumina numeroase
locuinte, ateliere metalurgice, cuptoare de olar si menajere, gropi de provizii si rituale,
complexe de cult etc. -ezvoltarea si potentialul economic al asezarilor, ocupatiile si
mestesugurile practicate de locuitori, relatiile comerciale intretinute cu di!erite tinuturi,
mai mult sau mai putin indepartate, rezulta din bogatul inventar al complexelor de
locuire. ,st!el locuintele care predomina si care in mod !iresc =poarta amprenta
mestesugurilor, dar si pe aceea a posibilitatilor economice=, sunt cele de supra!ata sau
usor adancite.
*u lipsesc nici locuintele de tip bordei, insa numarul lor este mult mai mic si se intalnesc
cu precadere in asezarile mai timpurii, dar si in cele mai tarzii, coexistand cu celelalte
doua tipuri. )a mod de constructie, nu se constata di!erente !oarte mari de la un tip la
altul. ,st!el structura lor (inclusiv a unora de supra!ata) este din stalpi in!ipti in pamant,
cu peretii din pari sau barne orizontale, placati cu nuiele si lipitura.
,coperisul in doua sau patru ape era probabil din trestie sau rogoz, plante ce se dezvolta
din plin pe malurile si in mlastinile din apropierea apelor. >nele locuinte de supra!ata au
!ost construite pe un !undament de piatra si talpa de lemn, dar acestea sunt mai rare si se
gasesc, in special, in zonele in care structura stancoasa a terenului nu a permis adancirea
sau in!igerea stalpilor in pamant (in general in cetati si asezari !orti!icate). &patiul
locuibil, in general de 5:(5I m:, era su!icient de incapator pentru o !amilie de G(B
membri. $n interior au !ost amenajate vetre de !oc sau cuptoare, cu rol de incalzire si de
preparare a hranei pe timp de iarna. Ecupatiile populatiei se di!erentiaza, oarecum, pe
zone, in !unctie de posibilitatile economice concrete. ,st!el, putem spune ca in
A
-epresiunile )iuc, araolt si /argu &ecuiesc, o parte a locuitorilor s(au ocupat, cu
precadere, de exploatarea si topirea minereurilor de !ier si cupru dovada !iind
descoperirile de la +adaras, )arta, /omesti, +ihaileni, )asinu *ou, &ansimion, )etatuia,
-oboseni, 2erculian, 3adureni etc. $n unele din aceste localitati au !unctionat, pe langa
cuptoarele de redus minereul de !ier, ateliere de prelucrare a acestuia si de con!ectionare a
uneltelor si armelor. ,semenea ateliere au !ost descoperite in cetatea .igodin $, in
asezarea de la 3orumbenii +ari si in cea de la +eresti. *u excludem posibilitatea ca
!ierul sa !i !ost comercializat si in lingouri, de prelucrarea lui ocupandu(se cei care il
cumparau. $n zonele bogate in sare precum cele de la 3raid, &ovata, &anpaul si +artinis,
o parte din populatie se ocupa cu exploatarea acesteia. -esi con!irmata arheologic doar
prin descoperirile monetare (care demonstreaza comercializarea ei), sarea a !ost cu
siguranta un mijloc important de bene!iciu pentru locuitorii din prejma. $n epoca romana,
exploatarile din aceste localitati continua, ele !iind dovedite si arheologic. ,sa, spre
exemplu, la &anpaul, unde este atestat si un castru roman, in locul numit =Hantana &arata=
a !ost descoperit un altar votiv semni!icativ in acest sens.
E alta ocupatie a unora din localnici pare sa !i !ost si cea a exploatarii si prelucrarii
tu!ului de andezit piroxenic (tu! vulcanic) existent in )arpatii Erientali (de la est de
7acos pana in +untii Furghiului). )unoscutele rasnite (!ormate din cele doua pietre
suprapuse, meta si catillus), raspandite pe intreg teritoriul -aciei, isi au locul de
con!ectionare in aceste tinuturi. -esi nedocumentata arheologic, credem ca !oarte
posibila exploatarea minereului de cinabru de la &antimbru, element rar in /ransilvania,
dar extrem de important in prelucrarea aurului.
*u lipseste din mestesugurile practicate in zona nici cel al olaritului, documentat prin
cuptoarele de la &antimbru si )etatuia (jud. 2arghita). 3osibil insa ca acest mestesug sa
se !i practicat si in alte localitati, dupa cum o dovedesc numeroasele uneltele !olosite la
modelarea vaselor lucrate cu mana, precum si cantitatile insemnate de vase descoperite.
)u toata implicarea unei parti a populatiei in ocupatiile amintite, care aduceau de alt!el
venituri importante in urma comercializarii produselor, de baza au ramas tot cele
traditionale agricultura si cresterea animalelor. 3racticata pe scara redusa, datorita
conditiilor geo(climatice, agricultura asigura, credem, doar o parte din cerealele si
legumele necesare vietii, o alta parte !iind obtinuta prin schimburile comerciale.
$ndeletnicirile agricole sunt dovedite de uneltele sau accesoriile descoperite, precum
brazdarele de !ier, seceri, inele de coasa, cute, rasnite etc. 0a acestea se adauga gropile
pentru pastrarea proviziilor, prezente in mai toate asezarile cercetate.
I
,vand in vedere peisajul geogra!ic, comunitatile din zona aveau mai degraba un caracter
pastoral. &tudiul e!ectuat pe materialul osos de la +eresti a adus date importante in acest
domeniu. &(a constatat printre altele ponderea mare pe care o aveau animalele domestice
(IA,<<@) in economia asezarii in comparatie cu cele de vanat (5:,G<@). $n acest sens, s(a
observat ca cele mai numeroase au !ost bovinele urmate de suine si de ovine. /aurinele,
crescute pentru carne, subproduse dar si pentru di!erite munci agricole sau transporturi,
au ocupat, in general, un loc primordial in mai toate asezarile dacice. 3orcinele !urnizau
doar carne si grasimi, ceea ce !ace ca numarul exemplarelor sacri!icate sa !ie mare. 0a
acestea se adauga ovicaprinele !olosite, de asemenea, mai mult pentru subproduse (lapte,
lana), decat pentru necesarul de carne, situatie constatata, de alt!el, si in alte asezari
dacice. $n ceea ce priveste caii, se poate spune ca acestia nu au !ost !olositi in alimentatie
decat ocazional, ei !iind destinati calariei, transporturilor, muncilor agricole etc.
-aca, la ocupatiile amintite, adaugam cele obisnuite oricarei comunitati (torsul, tesutul,
prelucrarea pieilor etc.), putem spune ca avem o imagine de ansamblu asupra
indeletnicirilor zilnice ale locuitorilor acestor tinuturi. $maginea generala a vietii
economice trebuie insa completata cu latura ei comerciala, bine individualizata prin
materialele descoperite. 3recizam ca aceste materiale sunt edi!icatoare, uneori, atat pentru
pozitia economica si sociala a celor ce le utilizau, cat si pentru o mai buna incadrare
cronologica a di!eritelor statiuni dacice.
)omertul a ocupat, se pare, un loc important in viata economica a locuitorilor din estul
/ransilvaniei. El a adus, pe langa produsele ca atare, in!luente civilizatorii, a antrenat
locuitorii in circuitul de valori materiale si spirituale ale vremii, a dus la aparitia de
drumuri si centre comerciale si, !iresc, a persoanelor cali!icate in acest sens. 3rodusele
locale destinate comertului se pot deduce din ocupatiile si mestesugurile practicate% !ier,
bronz(J), sare, unelte de piatra (rasnite, cute), animale, piei, blanuri, miere etc. ,cestea
erau trimise atat spre tinuturile dacice cat si spre cele grecoromane, de unde veneau in
?
schimb% cereale, vinuri, uleiuri sau piese de imbracaminte, obiecte de podoaba si lux,
monede etc.
3e baza materialelor descoperite, putem spune ca relatiile comerciale cele mai intense le(
au avut cu tinuturile dacice extracarpatice, prin intermediul carora au cunoscut, de cele
mai multe ori, produsele grecesti si romane. 7elatiile directe cu orasele grecesti ale
3ontului Euxin sau cu teritoriile romane sunt mai putin documentate. ,st!el, dintre
piesele ceramice de import pot !i amintite vasele grecesti si romane descoperite la
)ernat(=3amantul lui 7obert=, &!antu Fheorghe(=edehaza=, +eresti, )ovasna, .igodin
etc. -aca piesele originale sunt mult mai putin numeroase, in schimb abunda imitatiile
realizate in centre specializate, locale (J), dar mai ales zonale, posibil la rad (jud.
*eamt) sau 7acatau (jud. acau), cunoscute ca centre de des!acerea a produselor de
import, sau 3oiana, in care sunt atestate cuptoare de olari.
-intre tipurile de vase imitate, dupa cele grecesti sau romane, amintim bolul delian
(!ragmentar) descoperit la 3oian (sec. $ i. 2r.), 'antharos(urile descoperite la +eresti,
.igodin si )ovasna si oalele cu buza trasa spre interior (+eresti, )ovasna, .igodin), in
general, cu analogii in statiunile dacice moldovene. 0a acestea ar !i de adaugat vasele
autohtone cu semne de tip tamga ()ernat, +eresti, &ansimion etc.) venite, tot pe calea
comertului, din aceleasi zone est carpatice (cu origini in mediul sarmatic).
3iesele de uz personal, de vestimentatie, de podoaba, armele si piesele de harnasament,
indica aceleasi origini sau in!luente greco(romane, la care se adauga si cateva mai
timpurii, celtice sau bastarnice. $n cele mai multe cazuri, ele sunt productii autohtone,
imitate dupa prototipurile mai sus amintite. ,telierele in care se executau erau, de
asemenea, locale sau raspandite in di!erite alte statiuni dacice. +odul in care au ajuns in
zona este acelasi, adica pe calea relatiilor comerciale directe sau prin intermediul
statiunilor moldovene. ,st!el pieptenii de os se intalnesc atat la tracii sudici cat si in
mediul celto(germanic, piesa descoperita la &ansimion !iind probabil un produs autohton
de in!luenta celtica (sec. $ i. 2r.( $ d. 2r.). +argele isi au originea in mediul celtic (sec. $$$
i. 2r.), dar din sec. $$ i. 2r. se raspandesc si in cel dacic, unde sunt, de alt!el, cunoscute
ateliere de sticlarie. )erceii cu ornamente zoomor!e (a doua jumatate a sec. $ d. 2r. si
5;
inceputul sec. $$ d. 2r.) au !ost, probabil, produsi in centrele de pe valea &iretului, dupa
prototipuri elenistice. Hibulele sunt, in general, de provenienta sau in!luenta romana, o
bunaparte !iind con!ectionate in atelierele autohtone de la est de )arpati. ,ltele (!ibule cu
=coada de paun=, !ibule cu balama), mai rar intalnite in zonele -aciei, au ajuns prin
intermediul comerciantilor, din tinuturile vestice sau central europene.
3rintre piesele de provenienta romana pot !i enumerate si cataramele, aplicile si tintele
pentru centuri si cuirase. +ai mult sau mai putin in!luentate de prototipuri straine au !ost
con!ectionate in atelierele est carpatice si piese de podoaba autohtone, precum cerceii cu
butoni conici, pandantivele (din bara pro!ilata, toporas, caldarusa) si bratarile.
/ezaurele de podoabe descoperite la )ehetel ( s!arsitul sec. $$ si prima jumatate a sec. $ i.
2r.), Fhelinta (sec. $ i. 2r. ( inceputul sec. $ d. 2r.), 3adureni (sec. $ i. 2r. ( $ d. 2r.) si
3eteni (sec. $ d. 2r.) completeaza imaginea asupra potentialului economic si social al
zonei. Hormate din colane, lanturi, bratari si !ibule, ele au !ost con!ectionate, !oarte
posibil, de mesteri ambulanti, greci sau romani, in ateliere locale, la cererea utilizatorilor.
,ceasta presupunere este sustinuta de structura tezaurelor ca atare, unitara ca mod de
realizare si expresie artistica, dar diversa ca origini si prototipuri prin piesele
componente. ,st!el, bratarile cu capetele distantate simple sau ornamentate (&ancraieni,
)ehetel), sunt considerate ca !iind de origine autohtona, iar bratarile spiralice cu capetele
simple sau ornamentate prin stantare ()ehetel, Fhelinta, 3eteni), chiar daca isi gasesc
analogii mor!ologice si stilistice in mediul scordisc, se presupune ca au !ost lucrate in
ateliere locale, unul din acestea putand !i in sud(estul /ransilvaniei.
0anturile din zale isi au originea mediteraneana, dar sunt produse in ateliere autohtone.
Hibulele cu noduri isi au prototipurile in lumea celtica, iar cele de schema 0atKne -, in
lumea celto( germanica si romana. Halera de la &urcea reprezentand cavalerul trac este,
de asemenea, rezultatul unei simbioze culturale traco(daco(celtice. )ompozitia este
speci!ica mediului traco(dacic, dar coi!ul calaretului aminteste de cel celtic descoperit la
)iumesti. ,cest amestec de in!luente si prototipuri a dus in ansamblu la realizarea unor
excelente produse autohtone. &ituatia este asemanatoare si in cazul vaselor din tezaurele
de la &ancraieni si &urcea. 3iesele de baza ale acestora (boluri, pocale, baze de pocale) au
!ata de prototipurile greco(romane atat di!erente cat si asemanari, iar instrumentele de
atelier ce intra in componenta tezaurului de la &urcea nu au !acut decat sa intareasca
ideea con!ectionarii lor pe plan local.
55
-escoperirile monetare din estul /ransilvaniei sunt, de asemenea, strans legate de
evolutia si dezvoltarea socialeconomica a zonei. 7aspandirea lor ne indica di!eritele stadii
ale dezvoltarii asezarilor incepand cu secolul $$ i. 2r., antrenarea lor in schimburile de
mar!uri si, nu in ultimul rand, aparitia si ruta drumurilor comerciale care strabateau aceste
tinuturi. +erita sa subliniem !aptul ca in aceste tinuturi au !ost descoperite peste :A de
tezaure monetare (autohtone, grecesti si romane), insumand mii de piese de argint si de
aur, prezenta lor dovedind extraordinarul potential economic al zonei si totodata interesul
deosebit al negustorilor grecoromani sau autohtoni pentru produsele locale.
)a pretutindeni in mediul dacic, si aici activitatile curente au !ost completate de cele de
natura spirituala concretizate in complexe si mani!estari rituale si magice. )redintele
religioase s(au mani!estat si in arta, cu deosebire in cea a argintului, reprezentarile zoo( si
antropomor!e !iind aproape intotdeauna legate de acestea. -e alt!el, chiar &trabon ne
spune ca la neamul getilor =ravna pentru cele divine a !ost un lucru de capetenie=. ,cest
!apt, con!orm aceluiasi autor, se datora in general !emeilor =caci ele imping pe barbati la
o prea mare slavire a zeilor, la serbari in cinstea lor si la acte de adoratie=. +arile
ceremonii religioase se des!asurau in preajma sanctuarelor dedicate divinitatilor.
3robabil, pentru locuitorii obisnuiti, practicile respective se tineau in locuri sacre, !apt ce
ar explica lipsa constructiilor monumentale, a sanctuarelor, in tinuturile studiate.
)ivilizatia dacica, ajunsa la apogeu in vremea lui -ecebal, a !ost brutal intrerupta prin
cucerirea teritoriilor de catre romani. -upa cum este cunoscut, estul si sud(estul
/ransilvaniei a !ost cucerit pe parcursul celui de(al doilea razboi (5;<(5;B d. 2r.),
5:
moment in care este semnalata si distrugerea !orti!icatiilor. Cictoria romana a insemnat
asadar s!arsitul istoriei unui popor, dar si inceputul altuia nou, practic inceputul istoriei
poporului care avea sa se zamisleasca din amestecul invinsilor cu invingatorii.
Istoria veche - romani, romanici si romani
-upa cucerirea romana (5;B d. 2r.), teritoriul din estul /ransilvaniei a intrat partial in
componenta provinciei romane -acia, cunoscand o dezvoltare di!erentiata% in timp ce
tinuturile vestice, pana pe culmile +untilor 2arghita, au intrat in granitele provinciei (de
la 55I(55? -acia &uperior4 dupa 5BI -acia ,pulensis), cele estice au ramas in a!ara
acesteia. 3rezenta unor elemente de !actura romana se constata insa si in partile estice,
respectiv in -epresiunea )iucului.
,st!el, la .igodin $$ au !ost descoperite locuinte cu inventar roman provincial si monede
din sec. $$$4 la 7acu(=-ealu ogat= a !ost descoperit un tezaur monetar tot din sec. $$$, iar
di!erite piese romane s(au descoperit la )iucsangeorgiu. /oate acestea admit
presupunerea unei exercitari a controlului roman si asupra zonelor a!late la est de limes.
-aca imediat dupa cucerire zona )iucului devine suprapopulata, o buna parte a dacilor de
pe valea /arnavei +ari mutandu(se aici, in perioadele urmatoare prezenta lor in zona este
mai slab documentata (&antimbru(=3omii Cerzi=, +eresti ( zona pesterilor, )etatuia).
,sezarile civile ale dacilor liberi, dar mai ales cele !orti!icate, isi intrerup pentru un timp
existenta.
3opulatia a !ost nevoita sa se retraga, poate chiar peste munti, in +oldova, pentru a evita
incursiunile armatei romane din imediata apropiere a granitelor. 3opulatia dacica ramasa
in interiorul provinciei, mutata in zone mai usor controlate de romani, isi continua insa
existenta. &emni!icative in acest sens sunt descoperirile arheologice de la Hiliasi,
+edisoru +are, &imonesti Elteni, orosneu +are, )omolau etc., unde ceramica dacica
este asociata cu cea de productie romana. $n grupul celor 5B tezaure monetare (ce contin
monede din perioada republicana, sec. $$($ d. 2r., pana la cele emise in timpul lui +arcus
,urelius ( circa 5BA d. 2r.), dovada a tezaurizarii de catre autohtoni a monedelor romane
pe parcursul mai multor generatii, se numara si cele patru descoperite in jud. 2arghita la
ancu, )risturu &ecuiesc, Eraseni si /ibod. ,sa spre exemplu, tezaurul de la /ibod,
descoperit in 5I<8, continea I:B de denari din care un numar de :;: piese sunt emise in
vremea 7epublicii, pana in 85 i. 2r., iar restul de B:G dateaza din timpul $mperiului,
esalonandu(se in timp de la Cespasian (A; d. 2r.) pana la +arcus ,urelius (5BA d. 2r.).
58
,!lat la extremitatea estica a provinciei, teritoriul este impanzit de castre si turnuri de
paza. &unt de remarcat ast!el castrele de la $nlaceni, Edorheiu &ecuiesc, &anpaul, Elteni,
retcu, orosneu +are si )omolau. )ercetarile arheologice de la Elteni au dovedit spre
exemplu ca aici a stationat )L ohorsL $$$$ ELssorumL sau E/Lavorum, con!orm
caramizilor stampilate descoperite. 0a )omolau, castrul care a supravegheat drumul
militar spre retcu(=,ngustia= a !ost construit de o unitate ce a avut si cavalerie, cohors $
2ispanorum veterana Muingenaria eMuitata, si care a ramas aici pana la parasire. ,ceeasi
unitate militara este atestata si la castrul de la retcu(=,ngustia=, care, impreuna cu o
trupa de pedestrasi, cohors $ racaraugustanorum, au construit !ortul respectiv.
Ciata economica a provinciei este atestata de numeroasele descoperiri de tezaure
monetare (orsec, &alasuri) vase, unelte agricole, statuete, inscriptii, piese de podoaba,
arme, piese de harnasament etc. )on!orm acestora, ocupatiile si preocuparile populatiei
sunt asemanatoare celor anterioare% cultivarea pamantului, cresterea animalelor,
exploatarea si valori!icarea minereurilor utile. &e evidentiaza in acest sens exploatarea
bogatelor resurse de sare existente in mai multe puncte din zona. *u este asadar deloc
intamplatoare situarea castrului de la $nlaceni in vecinatatea salinelor de la 3raid( &ovata,
precum si a celui de la &anpaul in apropiere de +artinis, localitate cunoscuta ca una
dintre cele mai bogate in izvoare de apa sarata.
$n a doua jumatate a sec. $$$, administratia si armata romana a parasit provincia, dupa
cum arata ultimele monede gasite in castrele din zona. Evenimentul s(a produs sub
domnia lui Fallienus (:<G(:B?), ultimele monede apartinand lui Hilip $ ,rabul (:GG(:B?).
)astrele au !ost incendiate in urma atacurilor carpilor, aliati cu gotii, stabiliti in acest timp
in +oldova. -upa retragerea armatei si a autoritatilor civile romane, in estul
/ransilvaniei, ca de alt!el si in restul -aciei intracarpatice, au intrat si s(au asezat
comunitati de daci liberi si mai tarziu de goti. -upa unele opinii, gotii au patruns in
/ransilvania cel mai devreme dupa 8::, cand au !ost invinsi la sud de )arpati de
)onstantin cel +are. -upa alte opinii, !enomenul ar !i avut loc dupa 8AB, cand gotii au
!ost dislocati de hunii din tinuturile extracarpatice. )a si in restul -aciei, noii veniti
(carpi, goti) s(au asezat alaturi de autohtonii dacoromani, care constituiau majoritatea
populatiei. ,sezarile din valea Eltului (&!antu Fheorghe) si din valea 3araului *egru
(7eci, )ernat), tezaurul monetar de la )ernat (sec. $C) ca si alte descoperiri, dovedesc
aceste realitati istorice. &emni!icative sunt in acest sens si materialele descoperite la
+ugeni( =CizlN'=, datand din sec. $$$($C d. 2r., care evidentiaza asocierea ceramicii de
5G
!actura provincial(romana (predominanta cantitativ) cu cea de traditie dacica tarzie
(borcane decorate cu brau alveolat, cesti tronconice tarzii, !ara toarta, cu alveole la baza).
$n a doua jumatate a sec. $C, in centrul /ransilvaniei se extinde complexul cultural
&antana de +ures()erneahov. $n cadrul acesteia, 1urt 2oredt a de!init o asa numita
cultura =&!antu Fheorghe=, care se evidentiaza prin componentele sale locale, carpice si
daco(romane. $n ciuda di!erentelor de opinii a cercetatorilor, este neindoielnic !aptul ca in
zona estica a tinuturilor intracarpatice cultura materiala a sec. $C are unele elemente care
o di!erentiaza de restul ariei sale de raspandire (!recventa mare a vaselor de provizii (
1rausenge!Osse, a cestilor tronconice !ara toarta si decorate cu un sir de alveole la baza,
pieptenii cu maner arcuit etc.).
Cestigiile din secolul al $C(lea sunt !oarte numeroase in zona, ele concretizandu(se in
descoperiri ca cele de la -elnita, $neu, 7uganesti, &ansimion, &imonesti, iborteni,
)ernatu de &us, -alnic, 3adureni, 0isnau, &!antu Fheorghe, )hilieni, /uria etc.
$n privinta apartenentei etno(lingvistice a purtatorilor acestei entitati arheologice, in
literatura de specialitate parerile sunt impartite. $n deceniile trecute, unii cercetatori o
atribuiau gotilor, dar in general se sustine caracterul etnic mixt al populatiilor respective.
)ert este ca, in acest conglomerat de elemente alogene (goti, sarmati), predomina cele
autohtone de sorginte daco( romana, in ciuda stapanii politice vremelnice a unor zone,
teritorial restranse, de catre goti. *umeroasele sapaturi arheologice executate in asezari
rurale dovedesc existenta unei populatii sedentare care si(a des!asurat viata intr(un
interval indelungat de timp. $n acest sens pledeaza locuintele, cuptoarele pentru paine,
uneltele agricole diverse, vasele de provizii. /oate acestea nu puteau apartine decat unei
populatii bastinase stabile, cu preocupari legate de cultivarea pamantului si valori!icarea
produselor lui.
0a s!arsitul sec. al $C(lea este posibil ca o parte din teritoriile sud(estice sa !i intrat sub
stapanirea vizigota a !ormatiunii politico(militare cunoscuta in izvoarele istorice sub
denumirea de )aucaland. /ezaurul de la )rasna, descoperit in 5IIA (continea :; de
lingouri de aur cu stampile in limba latina aplicate la &irmium) a !ost probabil o!erit de
imparatul .eodosius $ vizigotilor in cadrul relatiilor stabilite prin tratatul din 8I:, care
prevedea asezarea acestora ca !oederati pe teritoriul $mperiului 7oman.
5<
3erioada imediat urmatoare este extrem de putin cercetata. &tapanirea nominala a gotilor
in -acia s(a prabusit la s!arsitul sec. $C, odata cu inaintarea hunilor. $n anul 8I;, regele
got ,thanaric va !i primit la )onstantinopol impreuna cu cativa se!i de trib si se va
converti la crestinism. 3erioada sec. C$(C$$ este relativ bine documentata si in tinuturile
estice ale /ransilvaniei% in -epresiunea )iucului (+iercurea )iuc(PFaleria *agQ $mre=,
&ansimion( =)ariera de nisip=), in azinul /arnavei +ari (Hiliasi, )risturu &ecuiesc,
&imonesti, +edisoru +are), unele dintre asezari isi continua existenta si in sec. C$$$
(cultura ratei(Hiliasi). 0a acestea se adauga descoperirile de la /argu &ecuiesc si
&aciova, din -epresiunea rasovului. Frupuri de populatii alogene, precum gepizii si
avarii, si(au exercitat vremelnic dominatia si in aceste zone ale /ransilvaniei, unde sunt
identi!icate prin piese de metal tipice in asezarea !orti!icata de la 3orumbenii +ici(
=Falath=. 0a acestea putem adauga tiparele de bronz pentru aplici de harnasament de la
)orund si marele tezaur de piese bizantine (:8A de monede de aur) de la Hirtusu, toate
databile in sec. C$(C$$.
$n sec. C$(C$$, prin pasurile )arpatilor Erientali a inceput patrunderea slavilor. $n cadrul
culturii de tip ratei(Hiliasi se constata o simbioza a populatiei romanizate cu slavii
timpurii. -escoperirile din asezarile de la Hiliasi (G: locuinte), &imonesti, Eliseni si
)risturu &ecuiesc, 3oian (8: locuinte), ezid etc. au !urnizat majoritatea materialului
acestei perioade. Fratie sapaturilor lui &zR'elQ 9oltSn, asezarea de la Hiliasi a devenind
una dintre cele mai cunoscute din /ransilvania. )ercetarile de supra!ata e!ectuate in
imprejurimi atesta existenta unei adevarate retele de asezari din sec. C$$$. $ntinderea
unora dintre ele depaseste < ha, iar cele a!late langa Hiliasi si )risturu &ecuiesc sunt chiar
mai mari. 0ocuintele din asezarea de la Hiliasi sunt in general adancite (bordeie) de !orma
dreptunghiulara, avand lungimea peretilor de circa 8(G m. ,cestea erau incalzite de
cuptoare dreptunghiulare, !acute din lespezi de piatra, a!late intr( unul din colturi.
+aterialul saracacios descoperit in aceste locuinte se re!era numai cu aproximatie la
ocupatiile locuitorilor, care erau totusi preponderent agricole, dovada !iind uneltele
gasite% brazdar de plug, !ragmente de secera, !ragmente de rasnite, !usaiole, sule de os,
cutite din !ier, cute. +aterialele precum zgura de !ier, tiparele pentru con!ectionarea
obiectelor de podoaba, etc., scot in evidenta mestesugurile practicate.
)u toate ca unii cercetatori sunt inclinati sa supraestimeze componenta slava a acestor
asezari, vasele ceramice descoperite aici pot !i atribuite numai in parte slavilor rasariteni
sau chiar nordici. -e alt!el, cimitirele contemporane cu aceste asezari nu au !ost inca
descoperite, ele !iind singurele in masura sa dovedeasca apartenenta etnica a populatiei,
5B
avand in vedere ca slavii practicau ritul incineratiei, iar populatia romanizata pe cel al
inhumarii. )ercetarile arheologice arata ca viata majoritatii asezarilor din perioada tarzie
a epocii migratiilor nu se stinge in sec. C$$$ ci, de cele mai multe ori, in acestea este
consemnata, prin prezenta vaselor, o continuitate de locuire si pe parcursul sec. $D(D, iar
cateva situri au !ost parasite chiar intr(o perioada mai tarzie. ,st!el, la )ernat, in curtea
actualului muzeu de etnogra!ie au !ost descoperite mai multe bordeie din sec. C$$$(D,
intr(unul dinte ele gasindu(se monede bizantine de la $ustinian al $$(lea (A;<(A55), $oan
/zimis'es (?B?( ?AB) si )onstantin al $D(lea (5;G:(5;<<).
,sezarea temporara, de(a lungul secolelor, a unor triburi de migratori in -acia, chiar
existenta unor zone controlate nominal de acestea, nu a insemnat insa distrugerea
romanitatii. )ei veniti erau putini si s(au asezat in locuri pe care bastinasii le ocoleau%
orasele si !ostele castre romane. $i atragea probabil mirajul cetatii, care semni!ica puterea%
cine stapanea vechiul castru roman stapanea si teritoriul din preajma. *oii veniti au ramas
separati de bastinasi atat prin limba si cutume juridice, cat si prin religie. -in arte!actele
speci!ice grupurilor migratoare ( unele spectaculoase, mai ales podoabele ( autohtonii n(
au preluat, practic, nimic. *ici in limba nu au ramas urme ale trecerii germanicilor.
,mestecul daco( romanilor cu alte populatii, pana la slavi, s(a !acut in mica masura sau
chiar deloc. *ici slavii cu care au convietuit nu au putut schimba caracterul romanic al
populatiei autohtone. )ontributia slavilor este mai insemnata in glotogeneza limbii
romane decat in etnogeneza romanilor. Ea se re!lecta, mai cu seama, dupa cum se
cunoaste, in imbogatirea vocabularului si in preluarea unor institutii cu terminologie
slava.
5A