Sunteți pe pagina 1din 11

Antonie Ruset

Origine
Famille d'origine grco-levantine dont le nom est Ruset ou Rosetti. Le premier
membre connu est un certain Lascaris Ruset qui pouse Bella, une sur d'Andronic
Cantacuzino. C'est cette alliance qui permet leur fils Antonie Ruset d'occuper
pendant trois ans le trne de Moldavie. Sa famille s'intgrera ensuite parmi
les Phanariotes au cours desXVIIe sicle et XVIIIe sicle.
Descendance
Antonie Ruset est le pre de

Zafira pouse Dimitrie Caragea dont Constantin le pre du prince


de Valachie Nicolae Caragea.

Ioan mort en 1750 pouse Elena Mavrocordat dont


Marie pouse de Constantin Sutu dont Mihail Ier uu (mort en 1803) prince
de Valachie et de Moldavie.
Nicolae mort aprs 1765 dont
Efrosina qui pouse Ion Giani dont
Manole Giani Ruset (1715-1794) prince
de Valachie de 1770 1771 et de Moldavie de 1788 1789.

Antonie Ruset (Rosetti)


a fost domn al Moldovei n perioada: 10 noiembrie 1675 - noiembrie 1678.
A fost boier moldovean de origine greac.
i urmeaz la tron lui Dumitracu Cantacuzino.
n 29 martie 1677 domnitorul Antonie Ruset a hotrt strmutarea reedinei
Mitropoliei Moldovei i Bucovinei de la Suceava, vechea Cetate de Scaun, la Iai,
noua Cetate de Scaun, ntruct, potrivit practicii bizantine, scaunul mitropolitan sau
patriarhal trebuie s rezide n aceeai localitate cu administraia domneasc.
Lui Antonie-Voda ii zicea inaintea domniei, Chirita Dracu.
A renovat biserica domneasc din Iai a lui tefan cel Mare, alturi de care a
instalat o cruce mare de piatr, cu inscripii spate cu litere chirilice. Crucea poate
fi admirat azi n curtea bisericii Cuitul de Argint din Bucureti (a fost adus acolo
n 1906 de Regele Carol I).

Antonie Ruset

Antonie Ruset (Rosetti)


Antonie Ruset era frate cu capuchehaia Constantin Cuparul Ruset i
rud cu Dumitracu Cantacuzino.
A domnit n Moldova n perioada: 10 noiembrie 1675 - noiembrie
1678. De oriogine grec, numele su adevrat era Kiri Draco
Ruset. El venise n Moldova nainte de 1661 pentru a face avere.
Ulterior Kiri Draco s-a inclus n viaa politic a rii. L-a susinut
pe Eustratie Dabija s ajung la domnia Moldovei. Dabija vod, la
rndul su l numete pe acesta capuchehaie (reprezentantul
domnului) la Poart.
n 1675 Kiri Draco Ruset obine de la turci domnia Moldovei
pltind 60 de pungi de galbeni. Ajuns domn i ia numele Antonie
Ruset. L-a ridicat pe Miron Costin la rang de logoft, cutnd astfel
s obin bunvoina Poloniei, cci, marele cronicar fcea partea
din faciunea boierilor filopoloni. Pe durata domniei a fost nevoit s

oscileze ntre poloni i turci.


n 1677 domnitorul Antonie Ruset a hotrt strmutarea reedinei
Mitropoliei Moldovei i Bucovinei de la Suceava, vechea Cetate de
Scaun, la Iai, capitala rii, ntruct, potrivit practicii bizantine,
scaunul mitropolitan sau patriarhal trebuie s rezide n aceeai
localitate cu administraia domneasc.
n timpul rzboiului turco-rus din 1676-1681, Antonie
Ruset particip la dou campanii organizate de turci pentru
recucerirea cetii Cehrinului (Ucraina). La revenirea din cea de-a
doua campanie, este mazilit pentru a lsa scaunul de la Iai lui
Gheorghe Duca, mutat n decembrie 1678 de la Bucureti, unde
fusese numit domn erban Cantacuzino, protejatul marelui vizir
Kara Mustafa paa. Prt de Gheorghe Duca pentru imaginara vin
de a fi jefuit ara, Antonie Ruset este nchis la Adrianopol.
El a renovat biserica Sfntul Nicolae Domnesc din Iai, ctitorie a lui
tefan cel Mare, alturi de care a instalat o cruce mare de piatr, cu
inscripii spate cu litere chirilice. Crucea poate fi admirat azi n
curtea bisericii Cuitul de Argint din Bucureti (a fost adus acolo
n 1906 de Regele Carol I).
Antonie Ruset a adus din Polonia dou sfenice din aram i mai
multe obiecte din argint, pentru biserica Sf. Nicolae. Antonie Ruset
i-a construit i o gropni la Sfntul Nicolae Domnesc, dar nu a
putut fi nmormntat aici, deoarece aici a fost nmormntat Cantemir
Voda (Constantin Cantemir, tatl lui Dimitrie Cantemir), la 17
martie 1693.

Poriune rmas pe latura sudic din zidul construit


de Antonie Ruset

Palatul Cnejilor (Schitul Hangu)


ISTORIC

Pe teritoriul comunei Ceahlu,


ruinele nc impuntoare ale altui
monument istoric ne ntmpin
dup 3 km de drum prin satul
Schit, pe un platou din stnga
prului cu acelai nume. Este tot
ceea ce s-a mai pstrat dintr-un
ntreg ansamblu arhitectural pe
care localnicii l mai numesc i astziPalatul Cnejilor, fost
aezare mnstireasc i mai apoi curte boiereasc fortificat, loc de
desfurare a attor evenimente, unele consemnate istoric, altele
pstrate n legend sau n folcloristica local.
Tradiia pomenete i n acest caz de existena unui anahoret,
Silvestru, ctitor de obte monahal pe aceste meleaguri. n ce secol
i n ce mprejurri i va fi ntocmit Silvestru i schivnicii si
paraclis n trunchiul unui frasin, e greu de precizat. Dar dup cum
au dovedit cercetrile arheologice, nu aici poate fi plasat
"Mnstirea de la Hangu" pe care tefan cel Mare a trecut-o sub
ascultarea Mnstirii Neamprintr-un document din februarie 1458,
deoarece vestigiile descoperite aici nu sunt mai vechi de secolul al

XVII-lea.
Abia n vremea lui Ieremia Movil se fac unele danii "Schitului
Silvestru" numit mai trziu "Mnstirea Pionul" i n cele din urm
"Schitul Hangu", uor de confundat cu Mnstirea Hangu de la
Buhalnia. tefan Toma n 1612 i mai apoi Moise Movil n 1631
emit noi documente de ntrire n favoarea acestui aezmnt
monastic, dar putem considera ca un important moment n existena
sa istoric anul 1639 cnd Gheorghe Hatmanul - fratele lui Vasile
Lupu - ridic biseric de zid pe locul vechiului schit. Evenimentul
este consemnat ntr-o inscripie amplasat n pridvorul bisericii cu
ocazia reparaiilor executate n anul 1820:
Aceast sfnt biseric ntru care se prznuiete hramul Pogorrea
Sfntului Duh, este zidit de rposatul Gheorghe Hatmanul frate cu
Vasile Voievod, leat 1639 iar acum leat 1820 cu bagoslovenia Prea
Sfinitului Mitropolit Kiria Kir Veniamin i prin osrdia cuvioiei
sale ieromonahul Iosif, egumen al acestei mnstiri, s-a deschis
zidirea, s-a tencuit i s-a acoperit la 1820.
n 1676, Antonie Ruset Vod, ginerele lui Gheorghe Hatmanul,
nconjur ctitoria socrului su cu un trainic zid de incint, pe care
vistiernicul Toderacu l ntregete n acelai an cu un mare turn n
colul nord-estic. O pisanie cu litere foarte ngrijit executate
amintete nc de la intrarea n incint efortul constructiv al
voievodului:
Cu voia Tatlui i cu ajutorul Fiului i cu svrirea Sfntului Duh,
acest zid pre mprejurul mnstirii l-am zidit Io Alexandru Voievod
i soia lui Ania Antonie Ruset Voievod, ginere lui Gheorghe
Hatman, anul 7184 (1676), luna august, 15 zile.
n sfrit, o a treia pisanie, ncastrat pe zidul interior al turnului
de col din dreapta intrrii se refer la mprejurrile construirii
acestuia:
Cu voia Tatlui i cu ajutorul Fiului i cu svrirea Sfntului Duh,
acest turn i aceast porti le-au zidit Toderacu, mare vistiernic i
(soia lui) Alexandra, n zilele binecinstitorului i de Hristos iubitor
Io Antonie Ruset Voievod, anul 7184 (1676), luna iulie 15 zile.

Prin grija ctitorului, a fratelui su voievodul Vasile Lupu i a


ginerelui acestuia Antonie Ruset Voievod, Schitul Hangu este
nzestrat cu moii ntinse, ntrite i ntregite n tot cursul secolului
al XVIII-lea de ctre Antioh Cantemir (1705), Grigore II Ghica
(1740), Constantin Racovi (1750 i 1756), Constantin Moruzi
(1778 i 1781), Alexandru Mavrocordat (1785) etc. Dar de la
nceput, aflndu-se pe moia Hangu a boierilor Cantacuzini,
Mnstirea Pionul intr n conflict cu acetia, iscndu-se un lan
nentrerupt de nclcri i procese. Ridicndu-se n acelai timp i
mpotriva Mnstirii Hangu de la Buhalnia, boierii Cantacuzini
acionau evident animai de dorina de a cotropi moiile strine din
Valea Hangului i de a-i ntinde stpnirea n ntreaga zon de la
confluena Bistricioarei cu Bistria, pn la Ceahlu i Bicaz.
Procesele au continuat i dup 1791 cnd Matei Cantacuzino a
plecat n Rusia cu ntreaga familie obinnd titlul de cneaz i nalte
distincii imperiale. Revenii n ar, cneazul Gheorghe Cantacuzino
i ceilali fii ai lui Matei intensific atacurile juridice ndreptate
mpotriva Mnstirii Pionul i, n ciuda eforturilor Mitropolitului
Veniamin Costache, aceasta i pierde cea mai mare parte din
proprieti, iar n 1840 clugrii sunt nevoii s se strmute la
Schitior, n jurul unei bisericue de lemn, la aproximativ 2 km
nord-vest de ctitoria lui Gheorghe Hatmanul.
Obinnd ctig de cauz, cnejii Cantacuzini transform biserica
ntrit de la Schit ntr-o redutabil curte boiereasc fortificat,
modificnd chiliile, construind noi anexe, ntrind zidul de incint.
La invitaia lui Gheorghe Cantacuzino i a frailor si vine deseori la
"Palatul Cnejilor", Wilhelm von Kotzebue, diplomat, scriitor i
publicist german, soul Aspaziei, sora Cantacuzinilor. Nici Vasile
Alecsandri nu ocolea cetuia de sub Ceahlu i cu el soseau,
probabil, i ali adversari ai regimului absolutist instaurat de Mihail
Sturza. Alexandre Dumas - tatl dovedete prin descrierile
din Strigoiul Carpailor o bun cunoatere a locurilor din aceast
parte a Vii Bistriei, numrndu-se i el printre cei care au poposit
la fostul Schit Hangu.

n noiembrie 1678 Antonie Ruset a fost mazilit i nchis la Istanbul.

n temni a fost torturat, fiindu-I stlcit trupul, rsucite


ncheieturile i rupte unghiile. Cnd a fost eliberat, i-a fost
incendiat casa. A murit n srcie la Constantinopol la 1684 sau
1685.

Alecu Ruset
Alecu Ruset este fiul fostului domnitor, Antonie Ruset.
- personaj secundar de roman istoric - personaj atestat istoric "Zodia Cancerului sau Vremea Ducai-Voda",
de Mihail Sadoveanu
- roman istoric -

Romanul "Zodia Cancerului sau Vremea DucaWoda" de Mihail


Sadoveanu (1880-1961) a aparut in anul 1929 si constituie culmea
prozei sadoveniene ce evoca perioada istorica de suferinta si de
decadere a Moldovei, urmand volumelor "Neamul soimarestilor" si
"Vremuri de bejenie".
Mihail Sadoveanu porneste in crearea romanul ui de la
documented cronicarilor, dar si din literatura populara care retine in
creatiile folclorice cele mai importante evenimente ale istoriei
neamului romanesc.
Romanul evoca imaginea Moldovei, aflata in decadere economica si
saracie crunta in care se zbate poporul in vremea domniei lui DucaVoda, precum si lupta acestuia pentru a-si pastra tronul la cea de a
treia domnie, prin lacomia de "dajdii" puse in spatele moldovenilor,
pentru ca el sa-si poata plati birurile care-l tineau domn.
Alecu Ruset este fiul fostului domnitor, Antonie Ruset, ce fusese
inlaturat de la tron prin intrigile lui Duca-Voda, care-i si luase locul
la conducerea Moldovei. Noul domnitor il alunga de la curte pe
Alecu Ruset, insa il tine sub o stricta supraveghere, urmarindu-i

toate miscarile. El este prigonit de voda pentru ca detinea secretul


unor scrisori compromitatoare pentru Duca, pe care tanarul le avea
in pastrare la niste prieteni in Polonia. Fatalitatea soifii tacuse ca el
sa se indragosteasca puternic de Catrina, fiica despotului Duca.
Alecu Ruset apare in capitolul al doilea al romanului ca insotitor al
abatelui de Marenne in calatoria sa prin Moldova pana la Istanbul,
fiindu-i recomandat de un prieten comun, polonezul Vladislav. El
vine sa-l intampine pe abate in frunlea unui pale de opt-zece calareti
si strainul vede "un boier tanar moldovean pe-un arabesc roib".
Imbracamintea tanarului nu face o impresie buna asupra rafinatului
abate, pentru ca "straiul nu-i era stralucit, asa precum ar fi fost de
asteptat de la un fecior de Domn" si nici faptul ca "desi avea nume
de bun ostean, se infatisa cam palid si subtiratic", calarea dupa
"moda necredinciosilor ismailiteni", avand "pe obraz un zambet
nesilit".
Tanarul beizadea se confeseaza abatelui de Marenne, explicandui dusmania lui cu Duca-Voda, despre care crede ca este "nebun si cu
putina minte", ca-i plac peste masura petrecerile si vinul si care ii
sta ca "un spin pe care cu greu il sufere si pe care ar dori sa-l smulga
si sa-l calce-n picioare".
Alecu Ruset estc un tanar instruit, poate prea evoluat pentru
epoca, vizitase Franta, studiase in Polonia, cunostea cultura
Bizantului si pe cea slava, vorbeste bine limba franceza, fiind un fin
observator al lumii prin meditatii subtile asupra realitatilor vremii,
explicandu-i strainului Firea moldovenilor, mentalitatea lor de viata,
rabdarea si echilibrul lor interior luate de la natura.
Impetuos si indraznet pana la inconstienta, el il santajeaza pe
Duca-Voda cu scrisorile pe care le detine ca marturie a tradarii
domnitorului. Ruset intuieste cu inteligenta psihologia oamenilor,
reactiile lor, dovedind curaj, abilitate si stapanire de sine in situatii
limita, cum este aceea a intalnirii tanarului cu Duca-Voda: "Mariata, stii.bine ca in privinta asta sunt fara de nicio vina si n-ai nicio
dovada. [...] Afara de asta, zambi el subtire, indulcindu-si glasul,
socotinta cea fara de gres a mariei tale intelege ca nu-i nevoie sa ma

misc si sa uneltesc eu. Fac altii asta. [...] lacomia lor nimene si
nimic n-o poate istovi". Voda se cutremura de cutezanta tanarului de
a-l santaja, "holba ochii si privi lung la feciorul cel nebun al lui
Antonie. [...] Numele pe care l-a purtat parintele tau ti s-ar potrivi
mai bine tie. Lui Antonie-Voda ii zicea inaintea domniei,
Chirita Dracu". Ruset zambi cu satisfactia victoriei, "se inchina si
saruta mana Domnului; apoi trecu mandru la iesire". Ca urmare,
Duca-Voda il caracterizeaza direct pe dusmanul sau, spunand: "il
cunosc indraznet si in stare sa savarseasca orice fapta smintita".
Alecu Ruset se indragostise de fiica lui Voda, Catrina si iubirea
este reciproca, dar domnitorul hotaraste s-o marite cu stefanbeizadea, fiul lui Radu-Voda, "un schilod pe care fata nu-l putea
suferi" si fata de care "avea o respingere din fundul maruntaielor, ca
pentru o mancare rea". De aceea, nesabuitul Alecu va infrunta
primejdii si pericole mari pentru a-si vedea iubita. Cei doi
indragostiti se intalnesc prin complicitatea Magdalinei, dadaca
tiganca a domnitei Catrina si cu totii sunt cuprinsi de teama si de
grija de a nu fi descoperiti de tiranicul voda sau de slujitorii lui.
Casatoria pusa la cale de Duca-voda are la baza importante interese
politice, el urmarind tronul Tarii Romanesti pentru fiul sau,
Constantin. Ruset se confeseaza abatelui, marturisindu-i chinurile si
suferintele pe care le indura pentru ca nu-si poate implini iubirea:
"Am pe mine cameasa lui Nessus". De Marenne are pentru tanarul
indragostit, pe care-l vede "intr-o sclavie iremediabila", o simpatie
deosebita si o intelegere blanda, voind cu toata puterea si
sinceritatea sa-l ajute. Il prezinta Padisahului in cuvinte elogioase si
cu o caldura protectoare: "Acel prieten al meu e un barbat din neam,
si, din cate am inteles e un supus credincios al maiestatii voastre.
Impotriva lui s-au ridicat dusmanii si vor sa-l sugrume".
Refuzand sa se marite cu Stefan-beizadea, domnita Catrina este
trimisa la manastire, timp in care Duca-Voda planuieste nunta.
Ruset are un destin tragic, din cauza firii sale impetuoase si a
naivitatii cu care il percepe pe maleficul Duca-Voda. Fara sa asculte
sfaturile intelepte ale abatelui, Alecu Ruset pune la cale rapirea

mirelui, chiar in ziua nuntii, dar este prins de oamenii domnitorului


si dus inaintea acestuia. Fiind zi de mare sarbatoare pentru DucaVoda, pentru ca-si marita fata, vel-hatmanul Sandu Buhus,
aducandu-l in fata domnului pe Alecu Ruset, care este acum o
"ramasita", "o fiinta slaba, palida, cu mustatile incurcate de ate de
sange", isi exprima nadejdea ca "ar fi bine sa-l primesti cu liniste,
cum se cuvine intr-o zi ca asta", mai ales ca "mirele s-a intors la
gazda lui fara nicio stricaciune". Dar Duca-Voda "inalta de la spate
in sus buzduganul si pali in frunte, intre ochi, pe Ruset", iar tanarul,
"sub navala sangelui", "se abatu intr-o parte; dupa aceea inainte; si
cazu cu fata in jos, lovind cu fruntea lespezile". Asistand la scena,
doamneie de la curte fugira infricosate, doar mireasa, "invaluita in
hobotul ei stralucit", ramase incremenita, apoi "isi incovoie fruntea
pe genunchi, lasandu-si manile albe sa atarne intr-o parte, ca si cum
ar fi fost straine de dansa".
Iubirea scurta si nefericita dintre Alecu Ruset si domnita Catrina
este menita a da romanului o insufletire sentimentala, care sa treaca
dincolo de limitele descriptive ale unei epoci istorice.
"Alecu Ruset nu deschide, astfel, seria unei tradifii eroice a
Rusestilor. El nu e un rasfatat neimpacat cu rezistentele unei soarte
potrivnice. In declansarea patimii lui primejdioase a intrat mai ales
orgoliul. Desi e viteaz, el nu e la inaltimea istorica a lui Soimaru.
Energia si indrazneala sa, inteligenta si iscusinta sa in lupte se
risipesc fara urma, indiferente istoriei si nazuintelor ei."