Legea educatiei 2011 - Legea 1/2011 - Legea educatiei nationale EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr.

18 din 5 ianuarie 2011

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege. TITLUL I Dispozitii generale ART. 1 Prezenta lege asigura cadrul pentru exercitarea sub autoritatea statului rom an a dreptului fundamental la invatatura pe tot parcursul vietii. Legea reglemen teaza structura, functiile, organizarea si functionarea sistemului national de i nvatamant de stat, particular si confesional. ART. 2 (1) Legea are ca viziune promovarea unui invatamant orientat pe valori, crea tivitate, capacitati cognitive, capacitati volitive si capacitati actionale, cun ostinte fundamentale si cunostinte, competente si abilitati de utilitate directa , in profesie si in societate. (2) Misiunea asumata de lege este de formare, prin educatie, a infrastructur ii mentale a societatii romanesti, in acord cu noile cerinte, derivate din statu tul Romaniei de tara membra a Uniunii Europene si din functionarea in contextul globalizarii, si de generare sustenabila a unei resurse umane nationale inalt co mpetitive, capabila sa functioneze eficient in societatea actuala si viitoare. (3) Idealul educational al scolii romanesti consta in dezvoltarea libera, in tegrala si armonioasa a individualitatii umane, in formarea personalitatii auton ome si in asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru implinirea si dezvoltarea personala, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru par ticiparea cetateneasca activa in societate, pentru incluziune sociala si pentru angajare pe piata muncii. (4) Statul asigura cetatenilor Romaniei drepturi egale de acces la toate niv elurile si formele de invatamant preuniversitar si superior, precum si la invata rea pe tot parcursul vietii, fara nicio forma de discriminare. (5) Aceleasi drepturi se asigura si cetatenilor celorlalte state membre ale Uniunii Europene, ai statelor apartinand Spatiului Economic European si ai Confe deratiei Elvetiene. (6) Drepturile prevazute la alin. (4) sunt recunoscute in mod egal minorilor care solicita sau au dobandit o forma de protectie in Romania, minorilor strain i si minorilor apatrizi a caror sedere pe teritoriul Romaniei este oficial recun oscuta conform legii. (7) In Romania invatamantul constituie prioritate nationala. ART. 3 Principiile care guverneaza invatamantul preuniversitar si superior, precum si invatarea pe tot parcursul vietii din Romania sunt: a) principiul echitatii - in baza caruia accesul la invatare se realizeaza f ara discriminare; b) principiul calitatii - in baza caruia activitatile de invatamant se rapor teaza la standarde de referinta si la bune practici nationale si internationale; c) principiul relevantei - in baza caruia educatia raspunde nevoilor de dezv oltare personala si social-economice; d) principiul eficientei - in baza caruia se urmareste obtinerea de rezultat e educationale maxime, prin gestionarea resurselor existente; e) principiul descentralizarii - in baza caruia deciziile principale se iau de catre actorii implicati direct in proces; f) principiul raspunderii publice - in baza caruia unitatile si institutiile de invatamant raspund public de performantele lor; g) principiul garantarii identitatii culturale a tuturor cetatenilor romani

si dialogului intercultural; h) principiul asumarii, promovarii si pastrarii identitatii nationale si a v alorilor culturale ale poporului roman; i) principiul recunoasterii si garantarii drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale, dreptul la pastrarea, la dezvoltarea si la exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase; j) principiul asigurarii egalitatii de sanse; k) principiul autonomiei universitare; l) principiul libertatii academice; m) principiul transparentei - concretizat in asigurarea vizibilitatii totale a deciziei si a rezultatelor, prin comunicarea periodica si adecvata a acestora ; n) principiul libertatii de gandire si al independentei fata de ideologii, d ogme religioase si doctrine politice; o) principiul incluziunii sociale; p) principiul centrarii educatiei pe beneficiarii acesteia; q) principiul participarii si responsabilitatii parintilor; r) principiul promovarii educatiei pentru sanatate, inclusiv prin educatia f izica si prin practicarea activitatilor sportive; s) principiul organizarii invatamantului confesional potrivit cerintelor spe cifice fiecarui cult recunoscut; t) principiul fundamentarii deciziilor pe dialog si consultare; u) principiul respectarii dreptului la opinie al elevului/studentului ca ben eficiar direct al sistemului de invatamant. ART. 4 Educatia si formarea profesionala a copiilor, a tinerilor si a adultilor au ca finalitate principala formarea competentelor, intelese ca ansamblu multifunct ional si transferabil de cunostinte, deprinderi/abilitati si aptitudini, necesar e pentru: a) implinirea si dezvoltarea personala, prin realizarea propriilor obiective in viata, conform intereselor si aspiratiilor fiecaruia si dorintei de a invata pe tot parcursul vietii; b) integrarea sociala si participarea cetateneasca activa in societate; c) ocuparea unui loc de munca si participarea la functionarea si dezvoltarea unei economii durabile; d) formarea unei conceptii de viata, bazate pe valorile umaniste si stiintif ice, pe cultura nationala si universala si pe stimularea dialogului intercultura l; e) educarea in spiritul demnitatii, tolerantei si respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului; f) cultivarea sensibilitatii fata de problematica umana, fata de valorile mo ral-civice si a respectului pentru natura si mediul inconjurator natural, social si cultural. ART. 5 (1) In domeniul educatiei si al formarii profesionale prin sistemul national de invatamant, dispozitiile prezentei legi prevaleaza asupra oricaror prevederi din alte acte normative. In caz de conflict intre acestea se aplica dispozitiil e prezentei legi. (2) Orice modificare sau completare a prezentei legi intra in vigoare incepa nd cu prima zi a anului scolar, respectiv universitar urmator celui in care a fo st adoptata prin lege. (3) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), dispozitiile prezentei legi c are vizeaza evaluarile nationale de la finalul invatamantului gimnazial sau lice al se aplica incepand cu promotia aflata in primul an al invatamantului gimnazia l, respectiv liceal, la data intrarii in vigoare a modificarii sau a completarii . ART. 6 (1) In Romania sunt valabile numai diplomele recunoscute de statul roman, co nform legislatiei in vigoare. (2) Regimul actelor de studii emise de unitatile si de institutiile de invat

amant se stabileste prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului. (3) Continutul si formatul actelor de studii sunt stabilite prin hotarare a Guvernului, initiata de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportul ui. ART. 7 (1) In unitatile, in institutiile de invatamant si in toate spatiile destina te educatiei si formarii profesionale sunt interzise activitatile care incalca n ormele de moralitate si orice activitati care pot pune in pericol sanatatea si i ntegritatea fizica sau psihica a copiilor si a tinerilor, respectiv a personalul ui didactic, didactic auxiliar si nedidactic, precum si activitatile de natura p olitica si prozelitismul religios. (2) Privatizarea unitatilor si a institutiilor de invatamant de stat este in terzisa. ART. 8 Pentru finantarea educatiei nationale se aloca anual din bugetul de stat si din bugetele autoritatilor publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. Suplimentar, unitatile si institutiile de invatamant pot obti ne si utiliza autonom venituri proprii. Pentru activitatea de cercetare stiintif ica se aloca anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul intern brut a l anului respectiv. ART. 9 (1) Principiile finantarii invatamantului preuniversitar sunt urmatoarele: a) transparenta fundamentarii si alocarii fondurilor; b) echitatea distribuirii fondurilor destinate unui invatamant de calitate; c) adecvarea volumului de resurse in functie de obiectivele urmarite; d) predictibilitatea, prin utilizarea unor mecanisme financiare coerente si stabile; e) eficienta utilizarii resurselor. (2) Statul asigura finantarea de baza pentru toti prescolarii si pentru toti elevii din invatamantul general obligatoriu de stat, particular si confesional acreditat. De asemenea, statul asigura finantarea de baza pentru invatamantul pr ofesional si liceal acreditat, de stat, particular si confesional, precum si pen tru cel postliceal de stat. Finantarea se face in baza si in limitele costului s tandard per elev sau per prescolar, dupa metodologia elaborata de Ministerul Edu catiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. (3) Invatamantul de stat este gratuit. Pentru unele activitati, niveluri, ci cluri si programe de studii se pot percepe taxe, in conditiile stabilite de prez enta lege. (4) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, prin organis mul specializat, stabileste anual costul standard per prescolar/elev, cost care sta la baza finantarii de baza. De suma aferenta beneficiaza toti prescolarii si elevii din invatamantul preuniversitar de stat, precum si prescolarii si elevii din invatamantul general obligatoriu, profesional si liceal, particular si conf esional, care studiaza in unitati de invatamant acreditate si evaluate periodic, conform legislatiei in vigoare. (5) Finantarea de baza a invatamantului preuniversitar se face dupa principi ul "resursa financiara urmeaza elevul", in baza caruia alocatia bugetara aferent a unui elev sau unui prescolar se transfera la unitatea de invatamant la care ac esta invata, cu respectarea prevederilor alin. (2)-(4). (6) Invatamantul poate sa fie finantat si direct de catre operatori economic i, precum si de alte persoane fizice sau juridice, in conditiile legii. (7) Invatamantul poate fi sustinut prin burse, credite de studii, taxe, dona tii, sponsorizari, surse proprii si alte surse legale. ART. 10 (1) In Romania, invatamantul este serviciu de interes public si se desfasoar a, in conditiile prezentei legi, in limba romana, precum si in limbile minoritat ilor nationale si in limbi de circulatie internationala. (2) In fiecare localitate se organizeaza si functioneaza unitati de invatama nt sau formatiuni de studiu cu limba de predare romana si/sau, dupa caz, cu pred

tineretu lui si sportului. elevii si studentii cu prob leme si nevoi sociale. precum si pe aceia cu cerinte educationale speciale. cu respectarea legislatiei statului respectiv. structurilor asociative reprez . Autoritatile adm inistratiei publice asigura conditiile materiale si resursele umane care sa perm ita insusirea limbii romane. adaptata. (2) Statul acorda burse sociale de studii elevilor si studentilor proveniti din familii defavorizate. (2) Invatarea pe tot parcursul vietii include totalitatea activitatilor de i nvatare realizate de fiecare persoana. prescolarii. (3) Statul acorda premii. (3) Invatarea in scoala a limbii romane. documentele scolare si universitare oficiale. de nivel national si international. so ciala si medicala complexa. 12 (1) Statul sustine anteprescolarii. ART. Tineretului si Sportului proiecteaza. incepand cu educatia timpurie. 14 (1) Ministerul Educatiei. (5) Statul si alti factori interesati sustin financiar activitatile de perfo rmanta. ART. fundamenteaza si aplica strategiile nationale in domeniul educatiei. Tineretului si Sportului. (4) Elevii si studentii care beneficiaza de burse sociale de studii pot prim i si burse pentru performante scolare si universitare. nominalizate prin ordin al ministrului educatiei. ale elevilor si studentilor. Cercetarii. precum si celor institutionalizati. contra cost. ART. la cerere. cultura si civiliza tie romaneasca. ART. precum si o forma de asistenta educationala. poate organiz a unitati de invatamant cu predare in limba romana pe langa oficiile diplomatice si institutiile culturale ale Romaniei in strainatate. precum si cu r ezultate remarcabile in educatia si formarea lor profesionala sau in activitati culturale si sportive. in colaborar e cu Ministerul Afacerilor Externe. ca limba oficiala de stat. cercetarii. Invatamantul special si special integrat sunt parte compo nenta a sistemului national de invatamant preuniversitar. cu respectarea prevederilor legale. Cercetarii. (7) Invatamantul special si special integrat reprezinta o forma de instruire scolara diferentiata. traduceri oficiale ale documentelor si ale altor inscrisuri scolar e si universitare proprii. destinata persoanelor cu cerinte educationale specia le. in conditiile legi i. (4) In sistemul national de invatamant. Celelalte inscrisuri scola re si universitare pot fi redactate in limba de predare. formarii de deprinderi/abilitati si dezvoltarii de apt itudini semnificative din perspectiva personala. este obl igatorie pentru toti cetatenii romani. 13 (1) Invatarea pe tot parcursul vietii este un drept garantat de lege. in scopul dobandirii de cunostinte. (2) Ministerul Educatiei. cu consulta rea asociatiilor reprezentative ale profesorilor. civica. Planurile de invatamant trebuie sa cuprin da numarul de ore necesar si suficient invatarii limbii romane. (8) Elevii care in localitatea de domiciliu nu au posibilitatea de a invata intr-o unitate de invatamant vor fi sprijiniti prin decontarea cheltuielilor de transport la cea mai apropiata unitate de invatamant sau vor primi cazare si mas a gratuite in internatele scolare. (6) Statul garanteaza dreptul la educatie al tuturor persoanelor cu cerinte educationale speciale. (5) Unitatile si institutiile de invatamant pot efectua si emite. precum si cursuri de limba. cu exceptia celor inscrisi in invatamantul po stliceal. se intocmesc numai in limba romana. locuri in tabere si alte asemenea stimulent e elevilor si studentilor cu performante scolare si universitare.area in limbile minoritatilor nationale ori se asigura scolarizarea fiecarui ele v in limba sa materna in cea mai apropiata localitate in care este posibil. 11 (1) Guvernul sprijina invatamantul in limba romana in tarile in care traiesc romani. sociala si/sau ocupatio nala. burse. prin Institutul Limbii Romane. poate sustine lectorate in universitati din strainatate.

conform confesiunii pro prii. Tineretului si Sportului si cultele r eligioase recunoscute oficial de stat. 17 Pe durata scolarizarii in invatamantul preuniversitar. TITLUL II Invatamantul preuniversitar CAP. proportional cu ponderea numerica a fiecarui cult in configuratia religioasa a tarii. Elevilor ap artinand cultelor recunoscute de stat. structurilor asocia tive ale universitatilor si scolilor de stat. elevul poate sa nu frecventeze orele de religie. conform prevederilor prezentei legi. li se asigura dreptul constitutional de a participa la ora de religie. asoc iatiilor reprezentative ale elevilor. prescolari si anteprescolari. unitatile de invatamant de stat au p ersonalitate juridica daca se organizeaza si functioneaza. respectiv a parintilor sau a tut orelui legal instituit pentru elevul minor. In mod similar se procedeaza si pentru elevul caruia. particulare si confesionale. (3) In scopul realizarii finalitatilor educatiei si a formarii profesionale prin sistemul national de invatamant. b) cu minimum 300 de elevi. autoritatilor administratiei publice. gimnazial. I Dispozitii generale ART. potrivit recensamantului oficial. cu exceptia invataman tului postliceal. Cercetarii. ART. sindicatelor reprezentative din invatamant. (2) Obligatia de a frecventa invatamantul de 10 clase. ART. Infiintarea. invatamantul liceal de stat este generaliz at si gratuit. dupa caz. inceteaza la varsta de 18 ani. 19 (1) In sistemul national de invatamant. ART. (2) Cultele recunoscute de stat au dreptul de a organiza invatamant confesio nal prin infiintarea si administrarea propriilor unitati si institutii de invata mant particular. Consiliului National al Rectorilor. din motive obiective. ca fac ultati cu dubla subordonare. ART. organizarea si functionar ea acestui invatamant se realizeaza potrivit legii. (3) Disciplina Religie poate fi predata numai de personalul didactic calific at conform prevederilor prezentei legi si abilitat in baza protocoalelor incheia te intre Ministerul Educatiei. destinat pregatirii personalului de cult si activit atii social-misionare a cultelor. Tineretului si Sportului organizarea unui invatamant teologic speci fic in cadrul invatamantului de stat in universitatile de stat existente. 16 (1) Invatamantul general obligatoriu este de 10 clase si cuprinde invatamant ul primar si cel gimnazial. numai pentru absolventii invatamantului liceal . indiferent de numarul lor. 15 (1) Cultele recunoscute oficial de stat pot solicita Ministerului Educatiei. . parte a trunchiului comun. astfel: a) cu minimum 300 de elevi. 18 (1) Planurile-cadru ale invatamantului primar. asociatiilor reprezentative ale studentilo r. Consi liului Minoritatilor Nationale.entative ale parintilor. Cercetarii. (2) La solicitarea scrisa a elevului major. copiii beneficiaza de alocatia de stat pentru copii. Invatamantul liceal devine obligatoriu pana cel mai tarziu in anul 2020. nu i s-au asigurat conditiile pentru frecventarea orelor la aceasta disciplina. situatia scolara se incheie fara disciplina Religie. la forma cu frecventa . mediului de afaceri si organizatiilor n eguvernamentale finantatoare care sustin programe educative/federatii ale furniz orilor de servicii sociale. (2) Statul incurajeaza dezvoltarea parteneriatului public-privat. In acest caz. liceal si profesio nal includ religia ca disciplina scolara. in condit iile legii.

se organizeaza. forme de invatam ant si. II Structura sistemului national de invatamant preuniversitar SECTIUNEA 1 Dispozitii generale ART. pe baza pluralismulu i educational. functionarea si. cu predare in limba romana. pe baza unei metodologii nat ionale aprobate prin ordin al ministrului educatiei. (3) Prin exceptie de la prevederile alin. (5) In cazul unitatilor de invatamant confesional preuniversitar de stat exi stente la data intrarii in vigoare a prezentei legi. de la un profil la altul si de la o filiera la alta este posibila in conditiile stabilite prin metodologia elaborata de catre Ministerul Educatiei . 22 (1) Sistemul national de invatamant preuniversitar este constituit din ansam blul unitatilor de invatamant de stat.c) cu minimum 150 de prescolari si anteprescolari. ART. d) cu minimum 100 de elevi si/sau prescolari. (1). patrimoniala. in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi sa elaboreze o metodologie de functionare aprobata prin hotarare a Guvernului. cercetarii. (4) Pentru asigurarea accesului egal la educatie si formare profesionala. au toritatile administratiei publice locale. ART. Cercetarii. (1). in cazul unitatilor de invatam ant special. (2) Neindeplinirea de catre autoritatile administratiei publice locale a obl igatiilor ce le revin in organizarea si functionarea invatamantului preuniversit ar se sanctioneaza conform legii. ART. particulare si confesionale autorizate/ac reditate. se organizeaza o singura unitate de i nvatamant cu personalitate juridica. Tineretului si Sportului au obligatia ca. 21 (1) Sistemul de invatamant preuniversitar are caracter deschis. (4) Elevii cu performante scolare exceptionale pot promova 2 ani de studii i ntr-un an scolar la decizia unitatii de invatamant. grupe. cu acordul unitatii primitoare. tineretului si sportului. 20 (1) Autoritatile administratiei publice locale asigura. (1). in baza avizului conform al inspectora telor scolare. fara personalitate juridica . dizolvarea unor st ructuri de invatamant. (2) Invatamantul preuniversitar este organizat pe niveluri. in conditiile legii. Cercetarii.si subordonate aceluiasi ordonator prin cipal de credite. (2) Prin exceptie de la prevederile alin. in conditiile legii. Tineretului si Sportului. financiara si administrativa. 23 . aproba organizarea. CAP. cultele respective si Minis terul Educatiei. dupa caz. la cererea parintilor sau tutorilor legali si in conditiil e legii. In invataman tul preuniversitar. (2) Elevii din invatamantul preuniversitar de stat si particular se pot tran sfera la alte unitati de invatamant de stat sau particular. in unitatile administrativ-te ritoriale in care numarul total al elevilor. de la o c lasa la alta. filiere si profiluri si asigura conditiile necesare pentru dob andirea competentelor-cheie si pentru profesionalizarea progresiva.ca parti ale unei unitati d e invatamant cu personalitate juridica . dupa caz. trecerea elevilor de la o unitate scolara la alta. clase sau unitati de invatamant preuniversitar cu personalitate juridica. buna desfasurare a invatamantului preuniversitar in localitatile in care aceste a isi exercita autoritatea. prescolarilor si anteprescolarilor nu se incadreaza in prevederile alin. in functie de necesitatile lo cale. care stabileste relatia jur idica. (3) Statul garanteaza dreptul la educatie diferentiata. in acord cu particularitatile de varsta si individuale.

Tineretului si Sportului. ART. Tineretului si Sportului. se poate organiza invatamant la domiciliu sau pe langa unitatile d e asistenta medicala. Tineretului si Sportului. vocationala si tehnologica. cu urmatoarele filiere: teoretica. functionarea in sistemul de invatamant preuniversitar a unor unitati-pilot. care cuprinde clasa pregatitoare si clasele I-IV. 27 (1) Educatia anteprescolara se organizeaza in crese si. grupa mijlocie si grupa mare. (2) Organizarea unitatilor de educatie timpurie anteprescolara. (2) Invatamantul obligatoriu este invatamant cu frecventa. formata din nivelul anteprescolar (0-3 ani) si invatamantul prescolar (3-6 ani). c) invatamantul secundar. care cuprinde clasele de l iceu X-XII/XIII. (ii) invatamantul secundar superior sau liceal. (3) Invatamantul profesional si tehnic este format din: invatamant profesion al. Finantarea din resurse pub lice se poate acorda numai furnizorilor de servicii de educatie timpurie acredit . ART. In mod exceptiona l. care cuprinde invatamantul postlicea l. initiata de Ministerul Educatiei. pentru persoanele care au depasit cu mai mult de 3 ani varsta clasei. standardele de calitate si metodologia de organizare ale acesteia se st abilesc prin hotarare a Guvernului. care cuprinde grupa mica. (2) Invatamantul liceal. (3) Pentru copiii cu cerinte educationale speciale sau nedeplasabili din mot ive medicale. cu durata intre 6 luni si 2 ani. in conformi tate cu Registrul national al calificarilor. ART. Cercetarii . cu respectarea standardelor de calitate si a legislatiei in vigoare. in conformitate cu prevederile unei metodologii elaborate de Ministerul Educa tiei. continutul e ducativ. vocational si tehnologic. in gradini te si in centre de zi. 25 (1) Formele de organizare a invatamantului preuniversitar sunt: invatamant c u frecventa si invatamant cu frecventa redusa. Tineretului si Sportului poate stabili. Cercetarii. d) invatamantul profesional. (3) Asigurarea personalului didactic necesar desfasurarii educatiei antepres colare se face de catre autoritatile administratiei publice locale. in termen de maximu m 12 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi. 24 (1) Invatamantul general obligatoriu este format din invatamantul primar si invatamantul secundar inferior. impreuna cu inspectoratele scolare. Cercetarii. 26 Ministerul Educatiei. invatam antul obligatoriu se poate organiza si in forma de invatamant cu frecventa redus a. Cercetarii. invatamant tehnic si invatamant postliceal. b) invatamantul primar. pr in hotarare a Guvernului. care cuprinde: (i) invatamantul secundar inferior sau gimnazial. in termen de maximum 12 luni de la intrarea in vigoa re a prezentei legi. invatamantul profesional si invatamantul postliceal se organizeaza pentru specializari si calificari stab ilite de Ministerul Educatiei. (4) Tipurile si modalitatile de finantare a serviciilor de educatie timpurie anteprescolara se reglementeaza prin hotarare a Guvernului. dupa caz. (2) Invatamantul tehnic cuprinde clasele a XII-a si a XIII-a din invatamantu l liceal. e) invatamantul tertiar nonuniversitar. experimentale si de aplicatie. filiera tehnologica.(1) Sistemul national de invatamant preuniversitar cuprinde urmatoarele nive luri: a) educatia timpurie (0-6 ani). care cuprinde clasele VIX. SECTIUNEA a 2-a Educatia anteprescolara ART.

din diferite motive. Tineretului si Sportului. (2) In clasa pregatitoare sunt inscrisi copiii care au implinit varsta de 6 ani pana la data inceperii anului scolar. prin bugetul Ministerului Munc ii. Cercetarii. (2) Autoritatile administratiei publice locale si inspectoratele scolare asi gura conditiile pentru generalizarea treptata a invatamantului prescolar. de regula. cel putin un program . in fun ctie de veniturile familiei. (4) Ministerul Educatiei. 29 (1) Invatamantul primar se organizeaza si functioneaza. 30 (1) Invatamantul gimnazial se organizeaza si functioneaza. in colaborar e cu autoritatile administratiei publice locale. gimnazial. SECTIUNEA a 4-a Invatamantul primar ART. (3) Absolventii invatamantului gimnazial care nu continua studiile in invata mantul liceal pot sa finalizeze. (3) In clasa pregatitoare din invatamantul special sunt inscrisi copii cu ce rinte educationale speciale. 28 (1) Invatamantul prescolar se organizeaza in gradinite cu program normal. din bugetul de stat. la propun erea Ministerului Muncii. prin acordarea unor cupoane sociale. in vederea promovarii invatamantului gimnazial pentru persoane care depasesc cu peste 4 ani varsta cor espunzatoare clasei si care. in vederea promovari i invatamantului primar pentru persoanele care depasesc cu 4 ani varsta corespun zatoare clasei si care. pot fi inscrisi in clasa pregatitoare si copiii care implinesc varsta de 6 ani pana la sfarsitul anului calendaristic. Gradinitele pot functiona ca unitati cu personalitate jur idica sau in cadrul altor unitati scolare cu personalitate juridica. La solicitarea scrisa a parintilor. SECTIUNEA a 5-a Invatamantul gimnazial ART. (2) Ministerul Educatiei. cu progra m de dimineata. ca parte componenta a invatarii pe to t parcursul vietii. de regula. Tineretului si Sportului poate aproba organizarea de programe educationale de tip "A doua sansa". care implinesc varsta de 8 ani pana la data inceper ii anului scolar. (6) Statul sprijina educatia timpurie. (7) Modalitatea de acordare a cupoanelor sociale prevazute la alin. SECTIUNEA a 3-a Invatamantul prescolar ART. a tutorilor legali sau a s ustinatorilor legali. pot fi inscrisi in clasa pregatitoare si copii cu cerinte educationale speciale cu varste cuprinse intre 6 si 8 ani la data inceperii anul ui scolar.ati. din diferite motive. nu au absolvit acest nivel de invat amant pana la varsta de 14 ani. Cercetarii. Acestea vor fi acordate in scop educational. da ca dezvoltarea lor psihosomatica este corespunzatoare. conform legislatiei in domeniul asistentei sociale. de stat sau privati. nu au absolvit invatamantul se cundar. Familiei si Protectiei Sociale. prin inspectoratele scolare. Cercetarii. Tineretului si Sportului si Ministerul Sanatatii. Familiei si Protectiei Sociale. (5) Acreditarea furnizorilor de educatie timpurie anteprescolara se realizea za in conformitate cu prevederile metodologiei elaborate de Ministerul Educatiei . a tutorilor sau a sustinatorilor legali. pr elungit si saptamanal. (6) se s tabileste prin norme metodologice adoptate prin hotarare a Guvernului. pana la varsta de 18 ani. La solicitarea scrisa a parintilor. cu pro gram de dimineata. po ate organiza programe educationale de tip "A doua sansa".

32 (1) Invatamantul liceal tehnologic si vocational se poate organiza in cadrul liceelor din filiera tehnologica sau vocationala. de regula. teologic.este de 3 ani pentru filiera teoretica. In cadrul profilurilor se pot organiza una s au mai multe calificari profesionale sau specializari. in unitatile de invatamant stabilite de inspectoratul scola r. (4) Invatamantul liceal se organizeaza si functioneaza. (6) Absolventii invatamantului liceal care au dobandit formal. SECTIUNEA a 7-a Invatamantul tehnologic si vocational ART. identificate prin documente strategice de planificare a ofertei de forma re regionale. Absolventii care promoveaza examenul de certificare doba ndesc certificat de calificare si suplimentul descriptiv al certificatului. (4) Stagiile de pregatire practica de pe parcursul filierei tehnologice sau vocationale se pot organiza la nivelul unitatii de invatamant si/sau la operator ii economici ori institutiile publice cu care unitatea de invatamant are incheia .forma de invatamant cu frecven ta . durata studii lor se prelungeste cu un an. Cercetarii. de 3 sau de 4 ani pentru filiera vo cationala si de 4 ani pentru filiera tehnologica. sportiv. specializari diferite in cadrul profilurilor prev azute la alin. economica si educationala. in functie de dinamica socia la. 31 (1) Invatamantul liceal cuprinde urmatoarele filiere si profiluri: a) filiera teoretica. SECTIUNEA a 6-a Invatamantul liceal ART. Tineretului si Sportului. judeten e si locale. (3) Absolventii clasei a XI-a din cadrul filierei tehnologice sau vocational e care au finalizat un stagiu de pregatire practica pot sustine examen de certif icare a calificarii corespunzator nivelului de certificare stabilit prin Cadrul national al calificarilor. Tineretului si Sportului este abilitat sa stabileasca prin planurile-cadru de invatamant. resurse naturale si protectia mediului. conf orm Europass. in conditiile legii. nonformal sau informal competente profesionale pot sustine examen de certificare a calificari i. c) filiera vocationala. cu profilurile militar. (1). (2) Invatamantul liceal tehnologic si vocational se poate organiza si pe baz a solicitarilor din partea angajatorilor privati sau ai Agentiei Nationale pentr u Ocuparea Fortei de Munca. actualizat periodic. judetene si locale. in functie de nevoile pietei muncii. servicii. cu profilurile umanist si real. in colaborare cu autoritatile administratiei publice locale. cu consultarea a utoritatilor administratiei publice locale. (3) Durata studiilor in invatamantul liceal . pe baza unor contracte de scolarizare. artistic si pedagogic. Acesta se poate organiza si poate functiona si ca invatamant cu frecventa redusa. (7) Unitatile de invatamant in care se organizeaza filiera tehnologica sau v ocationala a liceului sunt stabilite de inspectoratele scolare. ca invata mant cu frecventa.de pregatire profesionala care permite dobandirea unei calificari corespunzatoar e Cadrului national al calificarilor. pentru calificari din Registr ul national al calificarilor. b) filiera tehnologica. in conformitate cu planurile-c adru aprobate de Ministerul Educatiei. conform legii. avand in vedere tendintele de dezvol tare sociala si economica precizate in documentele strategice regionale. (5) Unitatile de invatamant liceal se organizeaza cu una sau mai multe filie re si unul sau mai multe profiluri. Pen tru unele forme de invatamant cu frecventa si cu frecventa redusa. (2) Ministerul Educatiei. Cercetarii. cu profilurile tehnic.

(9) Programele de pregatire profesionala se finalizeaza cu examen de certifi care a calificarii. pana la varsta de 18 ani. Tiner etului si Sportului prin metodologie. prin consultare cu angajatorii. sunt organ izate prin unitatile de invatamant de stat si sunt gratuite. (2) Pregatirea prin invatamantul profesional se realizeaza pe baza standarde lor de pregatire profesionala aprobate de Ministerul Educatiei. burse de scolarizare. 34 (1) Invatamantul preuniversitar din sistemul de aparare. c) burse speciale si alte forme de sprijin material. care promoveaza examenul de cert ificare a calificarii profesionale.te contracte pentru pregatire practica sau la organizatii-gazda din strainatate. (7) Programele de pregatire profesionala. (3) Absolventii invatamantului profesional. parte integranta a sistemului natio . Tineretului si Sportului. in cadrul unor programe ale Uniunii Europene . prevazute la alin. conform Europass.filiera tehnologica sau vocationala. Durata stagiului de pregatire practica este stabilita prin planul-c adru de invatamant. SECTIUNEA a 9-a Invatamantul militar preuniversitar ART. in baza unui regulament propriu. Cercetarii. Organizarea si desfasurarea examenului de certificare a cali ficarii sunt reglementate de Autoritatea Nationala pentru Calificari.filier a tehnologica sau vocationala.componenta de formare profesiona la initiala. in conditiile in ca re sunt finalizate pana la varsta de 18 ani. Tine retului si Sportului. (10) Statul sustine invatamantul profesional si invatamantul liceal . potrivit prevederilor legale. SECTIUNEA a 8-a Invatamantul profesional ART. dobandesc certificat de calificare profesion ala si suplimentul descriptiv al certificatului. (6). pe baza de contract cu unitatile de i nvatamant. b) finantarea partiala la scolarizarea in cadrul scolilor postliceale de sta t. pe baza standardelor ocupationale. prin: a) recunoasterea in invatamantul tertiar nonuniversitar a studiilor obtinute in cadrul invatamantului liceal . (6) Absolventii invatamantului gimnazial care intrerup studiile pot finaliza . 33 (1) Invatamantul profesional se poate organiza in scoli profesionale care po t fi unitati independente sau afiliate liceelor tehnologice. care se da publicitatii la inceputul ciclu lui. (5) Operatorii economici care asigura. (4) Modul de organizare si de desfasurare a examenului de certificare a cali ficarii profesionale este reglementat de Ministerul Educatiei. (8) Durata si continutul programelor de pregatire profesionala sunt stabilit e de unitatea de invatamant. Cercetarii. de stat sau particu lare. (5) Absolventii invatamantului profesional. ordine publica si s ecuritate nationala este invatamant de stat. stagii de pregatire practica a elevilor. dotare a spatiilor de pregatire practica sau locuri de munca pentru absolventi pot bene ficia de facilitati fiscale. cel putin un program de pregatire profesionala care permite dobandirea unei calificari corespunzatoare Cadrului national al califica rilor. pot urma cursurile invatamantului liceal cu frecventa redusa. in urma consultarii partenerilor sociali. aprobat de Ministerul Educatiei. Standardele de p regatire profesionala se realizeaza pe baza standardelor ocupationale validate d e comitetele sectoriale. Cercetarii. care promoveaza examenul de cert ificare a calificarii profesionale.

ordinii publice si securitatii nationale potrivi t fiecarei arme. cifrele anuale de scolarizare si criteriile de selectionare a candidati lor pentru invatamantul preuniversitar militar din sistemul de aparare. specializarile/calificarile profe sionale. o rdinii publice si securitatii nationale si se aproba de Ministerul Educatiei. 38 Finantarea invatamantului preuniversitar din sistemul de aparare. agentilor de politie si agentilor de penitenciare. ART. si sunt aprobate prin ordin al minis trului educatiei. ordine publica si securitate nationala are drepturile si indatoririle care decurg din prezenta lege si din calitatea de cadru militar in activitate. Cercetarii. ordine p ublica si securitate nationala se propun Ministerului Educatiei. (4) Programele scolare pentru disciplinele de specialitate militara se elabo reaza de Ministerul Apararii Nationale. care este si presedintele consiliului de admi nistratie/consiliului de conducere. de ordine si securitate publica. respectiv de functionar public cu statut special. Ce rcetarii. (2) Personalul didactic din unitatile de invatamant preuniversitar din siste mul militar de aparare. 35 Ministerul Apararii Nationale. in conformit ate cu standardele nationale elaborate de institutiile responsabile cu asigurare a calitatii. Ministerul Administratiei si Internelor. impreuna cu Ministerul Educatiei. Cercetarii. tineretului si sportului. Ministerul Justitiei si de alte institutii cu atributii in domeniul apararii. ordine publica si securitate nationala se elaboreaza de Ministerul Apararii Nationale. conditiile care se cer pentru ocuparea acestora. competentele si responsabilitatile se stabilesc prin instructiuni proprii. in c olaborare cu Ministerul Apararii Nationale. Mi . comandantul/dir ectorul este ajutat de loctiitorul comandantului pentru invatamant/directorul ad junct. Ministerul Justitiei si alte institutii cu atribut ii in domeniile apararii. cercetarii. Tineretului si Sportului. ordinii publice si securitatii nationale. Tinere tului si Sportului. (3) Functiile didactice pentru corpul instructorilor militari din unitatile de invatamant preuniversitar din sistemul de aparare. si se avizeaza de Ministerul Educatiei. Planurile-cadru de invat amant pentru invatamantul postliceal din sistemul de aparare. Cercetarii. Mini sterul Justitiei si alte institutii cu atributii in domeniile apararii. ART. si cuprinde: invatamant liceal militar si invatamant postlice al pentru formarea maistrilor militari. profilurile. (3) Planurile-cadru de invatamant pentru invatamantul liceal militar se elab oreaza de catre Ministerul Educatiei. specializari si forme de organizare a invatamantului si se apro ba conform prevederilor prezentei legi valabile pentru institutiile de invataman t civil. Tineretului si Sportului. In activitatea de conducere. ordine publica si securitate nationala se constituie din persona lul didactic prevazut in prezenta lege si din corpul instructorilor militari. ordine pub lica si securitate nationala este asigurata de Ministerul Apararii Nationale. ordine publica si securitate nationala se asigura de comandantul/dir ectorul numit prin ordin al conducatorilor ministerelor si institutiilor de ordi ne publica si siguranta nationala. Directorul adjunct/Loctiitorul comandantului pentru invatamant este si pr esedintele consiliului profesoral. normele didactice . Ministerul Administratiei si Internelor. Cercetarii. Tineretului si Sportului. prin inspectoratele scolare judetene/al municipiului Bucures ti. ART. (2) Structura organizatorica. 36 Conducerea operativa a unitatilor de invatamant preuniversitar din sistemul de aparare. a subofiterilor. ordine publica si securita te nationala. 37 (1) Personalul didactic din unitatile de invatamant preuniversitar din siste mul de aparare. Ministerul Administratiei si Internelor.nal de invatamant. ordinii publice si securitatii nationale coordoneaza si controleaza unitatile de invatam ant militar preuniversitar. ART. Tin eretului si Sportului de ministerele interesate si de alte institutii cu respons abilitati in domeniul apararii.

Tineretului si Sportului se pot organiza cluburi scolare si unitati de invatamant preuniversitar de stat cu pro gram sportiv sau de arta. a inspectoratelor scolare. cu acordul conducerilor acestor unitati de invatama nt. ART. Ministerul Justitiei si alte institutii c u atributii in domeniile apararii. c a si institutiile de invatamant civil. (9) Elevii au acces liber in cluburile sportive. (6) Organizarea invatamantului de arta si a invatamantului sportiv se face p rin regulamente aprobate de ministrul educatiei. integrat ori suplimentar. organizate in celelalte unitati de invatamant prima r. cluburile sportive scolare benefi ciaza de baze sportive proprii si de acces in bazele sportive care apartin celor lalte unitati de invatamant. 40 Institutiile de invatamant preuniversitar din cadrul sistemului de aparare. in conditiile legii. potrivit legii. gimnazial si liceal. ordine publica si securitate nationala. (4) Pentru activitatea sportiva si artistica de performanta. potrivit criteriilor stabilite de Ministerul Educatiei. ART. b) elevii pot fi inscrisi numai pe baza testarii aptitudinilor specifice. a Ministe rului Culturii si Patrimoniului National si/sau a institutiilor publice de cultu ra impreuna cu Ministerul Educatiei. tineretului si spor tului. Cercetarii. in palatele si cluburile co . informatiilor. 39 Certificatele de absolvire si competente profesionale dau dreptul detinatori lor legali. de ordine publi ca si securitate nationala se face prin ordine. (3) In invatamantul de arta si in invatamantul sportiv: a) scolarizarea se realizeaza.nisterul Administratiei si Internelor. precum si in clase cu program de arta sau sportiv. dupa trecerea in rezerva. (5) Invatamantul de arta si invatamantul sportiv integrat se organizeaza in scolile si liceele cu program de arta. Cercetarii . la propunerea a utoritatilor administratiei publice locale. sa ocupe functii echi valente cu cele ale absolventilor institutiilor civile de invatamant cu profil a propiat si de acelasi nivel. respectiv sportiv. (2) Unitatile in care se organizeaza invatamantul de arta si invatamantul sp ortiv de stat se stabilesc de catre autoritatile administratiei publice locale c u avizul conform al inspectoratelor scolare. 42 (1) Invatamantul de arta si invatamantul sportiv se organizeaza pentru elevi i cu aptitudini in aceste domenii. regulamente si instructiuni prop rii. indep endente sau afiliate pe langa alte unitati de invatamant de acelasi nivel. cercetarii. se constituie ca unitati de invatamant de nivel liceal. pe grupe sa u individual. precum si specializarile/calificarile pr ofesionale din cadrul acestora se supun mecanismelor de asigurare a calitatii. de regula. ART. 41 Aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul militar. e) programele scolare pentru invatamantul liceal de arta si pentru invataman tul liceal sportiv respecta obiectivele educationale stabilite pentru profilul r espectiv. incepand cu invatamantul gimnazial . (7) Unitatile de invatamant cu program sportiv suplimentar. Tineretului si Sportului. denumite cluburi sportive scolare. (8) Pentru buna desfasurare a activitatii. d) studiul disciplinelor de specialitate se realizeaza pe clase. c) planurile-cadru de invatamant sunt adaptate specificului acestui invatama nt. SECTIUNEA a 10-a Invatamantul de arta si invatamantul sportiv ART. ordinii publice si securitatii nationale din fondurile alocate din bugetul de stat.

programe de studiu pentru invatamantul postliceal. Scolarizarea poate sa fie finantata si de catre solicitanti. 44 (1) Invatamantul postliceal se organizeaza pentru calificari profesionale in scrise in Registrul national al calificarilor. (8) Admiterea in invatamantul postliceal se face in conformitate cu criterii le generale stabilite de Ministerul Educatiei. unitatile de invatam ant gimnazial si liceal beneficiaza de sali de repetitie si spectacol proprii sa u de acces la salile unitatilor de invatamant de acelasi nivel. (4) Scolile de maistri sunt scoli postliceale. Cercetarii. Comitetul Olimpic si Sportiv Roman. in structura Ministerului Educatiei. Statul sustine si stimuleaza . (3) Invatamantul postliceal special face parte din invatamantul profesional si tehnic si este integral subventionat de stat. se finanteaza prin bugetele locale ale unitati lor administrativ-teritoriale. precum si festivaluri si acorda burse si alte forme de sprijin material. 43 (1) Pentru sprijinirea activitatii sportive si artistice de performanta. Tineretului si Sportului functioneaza Federatia Sportului Scolar si Unive rsitar. Tineretului si Sportu lui. cu organizatii si cu alte persoane juridice. in functie de complexit atea calificarii si de numarul de credite pentru educatie si formare profesional a. inclusiv financiar. Min isterul Educatiei. Prin exceptie. tineretului si sportului. concursuri sportive sau artistice. (12) Toti elevii cuprinsi in grupele de performanta sunt inscrisi intr-un Re gistru national al performantelor sportive. prin consulta . aut oritatile locale. (4) Ministerul Educatiei. prin contract incheiat c u unitatea de invatamant care asigura scolarizarea. Tineretului si Sportului si aprobate prin hotarare a Guvernului. in part eneriat public-privat. Cercetarii. Cercetarii. a invatamantului de arta si invatamantului sportiv integra t si suplimentar. (2) Pentru activitatile sportive. (5) Invatamantul postliceal are o durata de 1-3 ani. Cercetarii. in baza reglementarilor aprobate pri n ordin al ministrului educatiei. cu acordul condu cerii acestora. se aproba. (3) Ministerul Culturii si Patrimoniului National si celelalte ministere int eresate. ART. (11) Cluburile sportive scolare pot sa fie finantate si de autoritatile admi nistratiei publice locale. (2) Invatamantul postliceal face parte din invatamantul profesional si tehni c si este partial subventionat de stat. Tineretului si Sportului colaboreaza c u institutii. campionate scol are. prin decizie. cifra de scolarizare pentru invatamantu l postliceal de stat finantat integral de catre solicitanti. Cerce tarii. pe baza unei metodologii elaborate de unitatea de invatamant. respectiv al sportului. Cercetarii. Tineretului si Sportului organizeaza tabere sport ive sau de creatie artistica. (7) Cifra de scolarizare pentru invatamantul postliceal de stat se aproba pr in hotarare a Guvernului.piilor. respectiv cu persoane fizice pentru asigurarea resurselor financiare si materiale necesare desfasurar ii. organizat in conformita te cu prevederile prezentei legi. precum si a competitiilor artistice si sportive de nivel regio nal si national. de inspectoratul scolar si se comunica Minis terului Educatiei. cercetarii. din sumele defalcate din venituri ale bugetului d e stat si din venituri ale bugetelor locale. persoane fizice sau juridice. stabilite de Ministerul Educatiei . (6) Scolarizarea in invatamantul postliceal de stat. persoane fizice sau juridice. in bune conditii. (10) Pentru buna desfasurare a activitatilor artistice. precum si institutiile de cultura pot sprijini financiar si ma terial activitatile de performanta in domeniul artelor. federatiile sportive nationale. Tineretului si Sportului. SECTIUNEA a 11-a Invatamantul postliceal ART.

grupe. ale inspector atelor scolare sau ale institutiilor echivalente. care pot fi: ma nuale elaborate in limba de predare a minoritatilor nationale si manuale traduse din limba romana sau manuale de import. indiferent de efectivul de elevi. u nul dintre directori va fi un cadru didactic din randul minoritatilor respective . (8) Minoritatile nationale au dreptul la reprezentare proportionala cu numar ul de clase in organele de conducere ale unitatilor de invatamant. in localitatea de domiciliu. in conditiile alin. indiferent de limba sa materna si de limba in care a studiat anterior . indi ferent de efectivul de elevi. Fac exceptie de la necesi tatea de a face dovada competentei profesionale in limba minoritatii nationale r espective cadrele didactice care predau limba si literatura romana. ca unitati de cr edite de studii transferabile pentru nivelul licenta. se acorda pers onalitate juridica. singulare in localitate. in tara sau in strainatate. Ministerul Educatiei. cu sau fara diploma de bacalaureat. (5) Pe raza unei unitati administrativ-teritoriale. pentru fiecare limba materna. functioneaza cel putin o unitate scolara cu personalitate juridica. Cercetarii. (3) La toate formele de invatamant in limba romana. (4) In cadrul unitatilor sau sectiilor cu predare in limbile minoritatilor n ationale. in limbile minoritatilor nationale sau in limbi de circulatie internationala. cu respectarea criteriilor de competenta profesionala. Tineretului si Sportului asigura manualele scolare. in baza deciziilor senatului universitar. clase sau unitati de invatam ant preuniversitar cu predare in limbile minoritatilor nationale. (6) In cazul unitatilor de nivel gimnazial sau liceal cu predare in limbile minoritatilor nationale. (9) In unitatile scolare cu predare si in limbile minoritatilor nationale. cu mai multe unitati de invatamant cu predare in limbile minoritatilor nationale. cu respectarea criteriilor de competenta profesionala. (11) Cadrele didactice care predau la grupe sau clase cu predare integrala i n limba minoritatilor nationale trebuie sa faca dovada competentei profesionale in limba minoritatii nationale respective si au dreptul la pregatire si perfecti onare in limba de predare. (10) Creditele pentru educatie si formare profesionala obtinute in invataman tul postliceal pot fi recunoscute pentru absolventii cu diploma de bacalaureat d e catre universitati. (8). se poate inscrie si pregat i orice cetatean roman sau cetatean din tarile Uniunii Europene si Confederatia Elvetiana. (12) Ministerul Educatiei. se pot organiza clase liceale si profesionale cu grupe de elevi de diferite profiluri. tipurile si formele de invatamant preuniversitar. (9) Au dreptul sa se inscrie in invatamantul postliceal. Tineretului si Sportului asigura mate riale didactice specifice disciplinelor predate in limba materna. Cercetarii. la toate nivelurile. in conditiile legii. 45 (1) Persoanele apartinand minoritatilor nationale au dreptul sa studieze si sa se instruiasca in limba materna. (2) In functie de necesitatile locale se organizeaza. la cererea parintilor sau tutorilor legali si in conditiile legii. (13) Pentru elevii apartinand minoritatilor nationale. SECTIUNEA a 12-a Invatamantul pentru persoanele apartinand minoritatilor nationale ART. in conditiile legii. potrivit legii. Cercet . (7) Elevii care. avizate de Ministerul Educatiei. oras sau comuna. absolventii de liceu.rea factorilor interesati. nu au posibilitatea de a invat a in limba lor materna sunt sprijiniti prin decontul transportului la cea mai ap ropiata scoala cu predare in limba materna sau primesc cazare si masa gratuite i n internatul unitatii de invatamant cu predare in limba materna. singulare in municipiu. cu respectarea c riteriilor de competenta profesionala. (10) In unitatile conexe invatamantului preuniversitar din judetele in care functioneaza forme de invatamant in limbile minoritatilor nationale se asigura i ncadrarea cu specialisti si din randul minoritatilor nationale.

in conditii similare. in comunicarea inte rna si in comunicarea cu parintii elevilor si ai prescolarilor se poate folosi s i limba de predare. pentru titlurile needitate din cauza tirajului r edus. ca disciplina de studiu. precum si istoria si traditiile minoritatii nationale respe ctive. si in conditiile legii. la solicit area organizatiei minoritatii nationale reprezentate in Parlamentul Romaniei sau . In cazul acestor unitati se are in vedere izolarea lingvistica. (2) Disciplina Limba si literatura romana se preda pe tot parcursul invatama ntului preuniversitar dupa programe scolare si manuale elaborate in mod special pentru minoritatea respectiva. in cazul in care minoritatea respectiva nu are reprezentare parlamentara. li se asigura. cu predare in limba materna. Cercetarii. (7) Elevilor apartinand minoritatilor nationale. Tineretului si Sportului. (14) In invatamantul in limbile minoritatilor nationale. Tineretului si Sportului va functiona si o sectie de cercetare si inovare pentru invatamantul cu predare in limbile minoritatilor na tionale. (6) In invatamantul preuniversitar. Cerc etarii. ART. (7). activitatea de predare si de educare la Limba si literatura materna. (8) In invatamantul primar. care frecventeaza unitati d e invatamant cu predare in limba romana sau in alta limba decat cea materna. (9) In invatamantul gimnazial cu predare in limbile minoritatilor nationale se introduce. (4) Testele la disciplina Limba si literatura romana se elaboreaza pe baza p rogramei speciale. disciplinele Istoria si Geografia Romaniei se predau in acest e limbi.arii. Programele si manualele disciplinei Istoria si traditiile minoritatii nationale sunt aprobate de Ministerul Educatiei. la istoria si traditiile minoritatilor nationale re spective si la Educatia muzicala se realizeaza pe baza programelor si a metodolo giilor specifice elaborate de colective de experti cunoscatori ai limbii si ai c ulturii minoritatii nationale respective si aprobate. costul standard per elev si per prescolar se calculeaza dupa un coeficient marit pe baza factorilor de corectie. c alificativele se comunica in scris si oral si in limba de predare. ca urmare a cererii parintilor sau tutorilor legali. geografi ca si numarul redus de elevi si prescolari. ca parte a trunchiului comun. (15) In invatamantul primar cu predare in limbile minoritatilor nationale. potrivit legii. ca disciplina de studiu. Tineretul . (16) In cadrul Institutului de Stiinte ale Educatiei din subordinea Minister ului Educatiei. 46 (1) In cadrul invatamantului preuniversitar cu predare in limbile minoritati lor nationale. Tineretului si Sportului. cu exceptia disc iplinei Limba si literatura romana. precum si elevii prevazuti la alin. luand in considerare predarea in limba minoritatii nationale sau a limbii minoritatii nat ionale. Istoria si traditiile minoritatilor natio nale respective. subiectele de examen de orice tip din invatamantul preuniversitar si lucrarile semestriale pentru elevii din invatamantul cu predar e in limbile minoritatilor nationale se elaboreaza pe baza cerintelor didacticometodologice stabilite de Curriculumul national. gimnazial si liceal cu predare in limbile minori tatilor nationale. predarea disciplinei Limba si literatura romana se face dupa manualele utilizate in unitatile de inv atamant cu predare in limba romana. Programele scolare si manualele la aceasta disciplina sunt aprobate de Ministerul Educatiei. (5) Testele de evaluare. (17) In finantarea de baza a unitatii de invatamant preuniversitar cu predar e in limbile minoritatilor nationale. in unitatile de invatamant cu predare in limba unei minor itati nationale. Acelasi coeficient se aplica si in cazul unitatilor scolare cu predare in l imba romana. dupa programe scolare si manuale identice cu cele pentru clasele cu pre dare in limba romana. limba si literatura materna. cu obligatia transcrierii si a insusirii toponimiei si a n umelor proprii romanesti si in limba romana. toate disciplinele se studiaza in limba materna. la cerere. (3) Prin exceptie. Cercetarii. la s olicitarea grupului parlamentar al minoritatilor nationale.

(12) In invatamantul preuniversitar. in conformitate cu legislatia in vigoare. organizat pentru persoanele cu cerinte educationale speciale sau alte tipuri de cerinte educationale. de regula. (2) Invatamantul special integrat se poate organiza in clase speciale si ind ividual sau in grupe integrate in clase de masa. 48 (1) Invatamantul special si special integrat. Cercetarii. CJRAE cuprind si centrel e logopedice interscolare. indiferent de efectivul de el evi. se realizeaza pentru toate nivelurile de invatamant. cercetarii. (2) Stabilirea gradului de deficienta al elevilor cu cerinte educationale sp .ui si Sportului. uni ce in municipiu. pe baza unei metodolog ii elaborate de Ministerul Educatiei. denumite in continuare CJRAE. municipiu . in functie de tip ul si gradul de deficienta. stabilit e prin ordin al ministrului educatiei. ART.comuna. Tineretului si Sportului. acest a se poate organiza si sub alte forme. oferite copiilor cu cerinte educationale speciale. orientarea scolara si orientarea profesionala a copiilor. (2) Invatamantul special si special integrat este gratuit si este organizat. 49 (1) Invatamantul special se organizeaza. de nivel gimnazial sau liceal. 47 (1) Pe raza unei unitati administrativ-teritoriale . dupa caz. (11) In invatamantul liceal si postliceal. respectiv de Centrul Municipiului Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala.unde functioneaza mai multe unitati scolare cu predare in limba romana cel pu tin una dintre acestea are personalitate juridica. a elevilor si a tinerilor cu cerinte educationale spec iale se realizeaza de catre centrele judetene de resurse si de asistenta educati onala. in functie de tipul si gradul def icientei. in oras sau in comuna au personalitate juridica indiferent de e fectivul de elevi. Tineretulu i si Sportului. ca invatamant cu frecventa. In functie de necesitatile locale. (10) In programele si manualele de istorie se vor reflecta istoria si tradit iile minoritatilor nationale din Romania. Cercetarii. (3) Continuturile invatamantului special si special integrat. demersurile di dactice. acor dandu-se prioritate integrarii in invatamantul de masa. SECTIUNEA a 13-a Invatamantul special si special integrat ART. Efectivele formatiunilor de stu diu din invatamantul special si special integrat sunt stabilite de Ministerul Ed ucatiei. prin ordin al ministrului educatiei. respectiv modulele de pregatire de specialitate. probele de admitere si probele examenel or de absolvire pot fi sustinute in limba in care au fost studiate disciplinele respective. 50 (1) Evaluarea. (2) Unitatile cu predare in limba romana. in unitati de invatamant special si in unitati de invatamant de masa. (3) Guvernul elaboreaza reglementari specifice pentru serviciile educational e si de asistenta. cercetarii. Tineretului si Sportului. oras. ART. in care predarea se face in limba materna pentru disciplinele. denumit in continuare CMBRAE. prin servic iile de evaluare si de orientare scolara si profesionala. ART. (4) Durata scolarizarii copiilor cu cerinte educationale speciale poate fi m ai mare decat cea precizata prin prezenta lege si se stabileste. diferentiat. in functie de g radul si tipul dizabilitatii. t ineretului si sportului. precum si pregatirea si formarea personalului care isi desfasoara activ itatea in domeniul educatiei copiilor cu cerinte educationale speciale sunt stab ilite prin metodologii elaborate de Ministerul Educatiei. Cercetarii. tineretului si sportului. s e realizeaza insusirea terminologiei de specialitate si in limba romana. in conditiile legii. asistenta psihoeducationala.

(2) Pentru copiii. al persoanelor fiz ice sau juridice din tara si din strainatate. fapt ce determina includerea lor in clase cu cerinte educationale speciale. nationalitate. (3) Scolarizarea la domiciliu. Cercetarii. pe o perioada determinata. (4) Unitatile de invatamant special pot beneficia de sprijinul institutiilor de protectie sociala. dupa caz. apartenenta la o categorie defavorizata. precum si de orice alt criteriu. conf orm unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educatiei. et nie. in colaborare c u comisiile pentru protectia copilului din cadrul directiilor generale judetene/ a municipiului Bucuresti de asistenta sociala si protectia copilului. (3) Diagnosticarea abuziva a copiilor pe criterii de rasa. 52 (1) Pentru copiii. beneficiaza de asistenta sociala constand in asigurarea al ocatiei zilnice de hrana. la propunerea CJRAE/CMBRAE. respectiv infiintarea de clase sau de grupe i n spitale se fac de catre inspectoratul scolar. Cercetarii. ART. religie. gru pe sau clase in cadrul unitatii sanitare in care acestia sunt internati. scolarizati in unita tile de invatamant special sau de masa. se sanctioneaza.eciale se realizeaza de catre comisiile din cadrul CJRAE/CMBRAE. precum si de gazduire gratuita in internate sau centre le de asistare pentru copiii cu cerinte educationale speciale din cadrul directi ilor generale judetene/a municipiului Bucuresti de asistenta sociala si protecti a copilului. sunt nedeplasabili. din pen itenciarele pentru minori si tineri si din penitenciarele pentru adulti se reali zeaza cu respectarea Curriculumului national. (2) Propunerea de reorientare se face de catre cadrul didactic care a lucrat cu copilul in cauza sau de catre parintii copilului/tutorele legal instituit si de catre psihologul scolar. Tine . a imbracami ntei si a incaltamintei in cuantum egal cu cel pentru copiii aflati in sistemul de protectie a copilului. se organizeaza scolarizare la domiciliu. Organizarea serviciilor de sprijin edu cational se face de catre CJRAE/CMBRAE si se reglementeaza prin metodologii spec ifice elaborate de Ministerul Educatiei. limba. Tineretului si Sportului. a cazarmamentului. 53 Invatamantul special dispune de planuri de invatamant. Cercetarii. din motive medicale sau din cauza unei dizabilitati. (4) Obtinerea unei calificari de catre elevii/tinerii cu cerinte educational e speciale se face in unitati de invatamant special si de masa. cu consultarea f actorilor locali interesati. de la caz la caz. ART. a rechizitelor scolare. Tineretului si Sportului. integrati in invatamantul de masa. compensare si pe ntru reducerea gradului de dizabilitate. adaptate tipului si gradului de dizabilitate si aprobate de Minist erul Educatiei. ART. elevii si tinerii cu boli cronice sau cu boli care necesi ta perioade de spitalizare mai mari de 4 saptamani se organizeaza. elevii si tinerii cu cerinte educationale speciale. (2) Copiii si tinerii cu cerinte educationale speciale. beneficiaza de suport educational prin cadre didactice de sprijin si itinerante. 54 (1) In functie de evolutia copilului se pot face propuneri de reorientare di nspre scoala speciala spre scoala de masa si invers. de manuale si de metodologii didactice alternative. Tinere tului si Sportului. (5) Elevii si tinerii cu cerinte educationale speciale pot dobandi calificar i profesionale corespunzatoare tipului si gradului de deficienta. Cercetarii. pentru stimulare. Decizia de reorientare se ia de catre comisia de ex pertiza din cadrul CJRAE/CMBRAE. al altor organisme private autorizate. elevii si tinerii care. Resursa umana necesara pentru scol arizarea acestora este asigurata de catre Ministerul Educatiei. ART. cu acordul familiei sau al sustinatorului legal . 55 (1) Scolarizarea minorilor si a adultilor din centrele de reeducare. inclusiv cei scolarizati in alt judet de cat cel de domiciliu. ART. de programe scolare. 51 (1) Copiii. de programe de asistenta psihopedagogica.

SECTIUNEA a 16-a Alternativele educationale . de men torat si transfer de competenta. (4) Statul poate finanta programul "Scoala dupa scoala" pentru copiii si ele vii din grupurile dezavantajate. Ministerul Educatiei. Familiei si Protectiei So ciale si cu alte organisme guvernamentale sau nonguvernamentale in vederea integ rarii in viata activa. informationale. Acolo unde acest lucru este posibil. Ministerul Educatiei. Tineretului si Sportului. infiintat prin hotarare a Guvernului. cercetarii. tineretului si spo rtului. cercetarii. 58 (1) Unitatile de invatamant. Tine retului si Sportului colaboreaza cu Ministerul Muncii. SECTIUNEA a 15-a Programul "Scoala dupa scoala" ART. potrivit legii. indiferent de varsta. precum si activitati de invatare remediala. Tin eretului si Sportului. (5) Copiii si tinerii capabili de performante inalte beneficiaza. Tineretului si Sportului . de grupare pe abilitati. Familiei si Protectiei Soc iale. impreuna cu Ministerul Muncii. Ministerul Educatiei. (1) este asigurata de Centrul National de Instruire Diferentiata. pot sa isi extinda activitatile cu elevii dupa orele de curs. organizeaza ateliere protejate. de programe educative care le respecta particularitatile de invatare si de orientare a performantei. (3) Programele "Scoala dupa scoala" se organizeaza in baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei. (2) In vederea obtinerii unei calificari si a integrarii in viata activa a t inerilor cu cerinte educationale speciale. (4) Pentru sprijinirea copiilor si a tinerilor capabili de performante inalt e. tabere de profil. 57 (1) Statul sprijina copiii si tinerii capabili de performante inalte atat in unitati de invatamant. de imbogatire a curriculumului cu noi domenii. prin decizia consiliului de administratie. prin programul "Scoala dupa scoala". simpozioane si alte activitati specifice si acorda burse si alte forme de sprijin material. tineretului si sportul ui. pentru consolidarea competentelor dobandite sau de accelerare a invatarii. (2) Coordonarea actiunilor prevazute la alin. Tineretului si Sportului organizeaza olimpi ade si concursuri. (2) In parteneriat cu autoritatile publice locale si cu asociatiile de parin ti.retului si Sportului. (3) Resursele umane. de timp liber. initia ta de Ministerul Educatiei. prin inspectoratele scolare. 56 La absolvirea invatamantului special. recreati ve. Cercetarii. Centrele de excelenta sun t infiintate prin ordin al ministrului educatiei. prin programe "Scoala dupa scoala". Aceste programe sunt de aprofundare a invatarii . potrivit calificarii obtinute si in conditiile prevazute de legislatia in vigoare. cat si in centre de excelenta. ART. Cercetarii. conform normelor meto dologice elaborate de Ministerul Educatiei. parteneriatul se poate realiza cu organizatii nonguvernamentale c u competente in domeniu. Cercetarii. curriculare. materiale si financiare pe ntru sustinerea copiilor si a tinerilor capabili de performante inalte se asigur a de unitatile de invatamant si de inspectoratele scolare. de accelerare a promovarii conform ritmului ind ividual de invatare. Cercetarii. se ofera activitati educative. SECTIUNEA a 14-a Invatamantul pentru copiii si tinerii capabili de performante inalte ART. Cercetarii.

Cercetarii. federatiile care gestione aza dezvoltarea alternativei respective la nivel national. III Reteaua scolara ART. (7) Directorii unitatilor de invatamant particular sunt numiti de conducerea persoanei juridice fondatoare. pe baza unor regulamente aprobate prin ordin al ministrului ed ucatiei. Cercetarii. conform legislatiei in vigoare. conform legislatiei in vigoare. acreditarea si evaluarea periodic a a unitatilor de invatamant preuniversitar particular si confesional sunt reali zate de catre Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Preunivers itar. garantata de Constitutie. (4) Autorizarea de functionare provizorie. Cercetarii. (4) La toate formele de invatamant alternativ in limba romana. i n conditiile legii. (2) Criteriile. se poate inscri e si pregati orice cetatean roman. in limbile mi noritatilor nationale sau in limbi de circulatie internationala. (3) Unitatile particulare de invatamant sunt unitati libere. Pentru invatamantul special liceal si special postliceal. avand dr ept fundament proprietatea privata. asociatiile. cu a vizul conform al inspectoratelor scolare. 59 (1) In sistemul de invatamant preuniversitar pot fi initiate si organizate a lternative educationale. in conformitate cu specificul alternativei. reteaua scolara se organizeaza de catre consiliul judetean. cu acordul Ministerului Educatiei. cercetarii. (5) Cadrele didactice care predau la grupe sau clase din alternativele educa tionale au dreptul la recunoasterea de catre inspectoratele scolare judetene si Ministerul Educatiei. Tineretu lui si Sportului. . CAP. standardele si indicatorii de performanta pe care trebuie sa le indeplineasca unitatile de invatamant preuniversitar particular si confesion al sunt identice cu cele pe care trebuie sa le indeplineasca unitatile de invata mant de stat. respectiv autorizate provizoriu. conditiile fiind stabilite prin hotarare a Guvernul ui. cat si economico-financiar. cu respectarea criteriilor de competenta. respectand in intregime drepturile acestuia. la toate nivelurile si for mele. 61 (1) Reteaua scolara este formata din totalitatea unitatilor de invatamant ac reditate. 60 (1) Invatamantul particular si confesional se organizeaza conform principiul ui nonprofit in unitati de invatamant preuniversitar. (3) Unitatile de invatamant preuniversitar alternativ dispun de autonomie or ganizatorica si functionala. (6) Statul sprijina si coordoneaza invatamantul particular si confesional. cu consultarea partenerilor sociali si cu avizul conform al Ministerului Educatiei. tineretului si sportului. deschise. SECTIUNEA a 17-a Invatamantul particular si confesional ART. Actul de numire se aduce la cunostinta inspectoratului scolar pe raza caruia isi desfa soara activitatea unitatea respectiva. Tineretului si Sportului a pregatirii si a per fectionarilor realizate de organizatiile. (2) Reteaua scolara a unitatilor de invatamant de stat si particular preuniv ersitar se organizeaza de catre autoritatile administratiei publice locale.ART. Tineretului si Sportului. (5) Unitatile de invatamant preuniversitar particular si confesional acredit ate sunt sprijinite de stat. (2) Acreditarea. auton ome atat din punct de vedere organizatoric. respectiv de catre consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti. respectiv evaluarea periodica a alternativelor educationale se fac potrivit legii.

filiera si profil sunt supuse acreditarii si evaluarii periodice. conform legii . conform legi i. ART. unitatile de invatamant si autoritatile administratiei publice locale pot decide infiintarea consortiilor scolare. c) largirea oportunitatilor de invatare oferite elevilor si recunoasterea re ciproca a rezultatelor invatarii si evaluarii acestora. (2) Consortiile scolare sunt parteneriate contractuale intre unitatile de in vatamant. b) invatamantul prescolar: grupa cuprinde in medie 15 prescolari. Autoritatile administratiei publice locale realiz eaza alocarea elevilor altor unitati scolare. dar nu mai putin de 10 si nu mai mult de 20. dar nu mai putin de 12 si nu mai mult de 30. care asigura: a) mobilitatea personalului intre unitatile membre ale consortiului. d) invatamantul gimnazial: clasa care cuprinde in medie 25 de elevi. (4) Persoanele juridice si fizice pot infiinta. pe baza unor acorduri interguvernamentale. nivel. pentru anul scolar urmator. pentru neindeplinirea conditiilor legale. 63 (1) In invatamantul preuniversitar. conform legii. dar nu mai putin de 12 si nu mai mult de 25. In situa tia in care Agentia Romana pentru Asigurarea Calitatii in Invatamantul Preuniver sitar. indiferent de tip. acea sta isi inceteaza activitatea. dar nu mai puti n de 5 si nu mai mult de 9. f) invatamantul postliceal: clasa care cuprinde in medie 25 de elevi. (7) Unitatile de invatamant preuniversitar. (3) Cadrul general pentru infiintarea. dupa cum urmeaza: a) educatia anteprescolara: grupa cuprinde in medie 7 copii. retrage acreditarea/autorizatia de functio nare. b) utilizarea in comun a resurselor unitatilor de invatamant din consortiu. h) invatamantul special pentru elevi cu deficiente grave: grupa care cuprind . cu cel putin 6 luni inainte d e inceperea anului scolar. desfiintarea si functionarea consorti ilor scolare se va reglementa prin ordin al ministrului educatiei. unitati de invatamant cu clase const ituite pe baza de contracte de parteneriat intre unitati de invatamant de stat s i particulare acreditate.(3) In cadrul retelei scolare se pot infiinta si pot functiona. 62 (1) In vederea asigurarii calitatii educatiei si a optimizarii gestionarii r esurselor. liceal si postliceal. Cercetarii. denumita in continuare ARACIP. formatiunile de studiu cuprind grupe. (6) In cadrul sistemului national de invatamant preuniversitar de stat se po t infiinta si pot functiona. grupe/clase in alternative educationale integrate in unitati scolare de stat sau particulare. e) invatamantul liceal: clasa care cuprinde in medie 25 de elevi. dar nu mai putin de 15 si nu mai mult de 30. c) invatamantul primar: clasa care cuprinde in medie 20 de elevi. cercetarii. forma. (8) Pentru a asigura calitatea invatamantului. ART. conform legii. unitati de ed ucatie timpurie si de invatamant primar. gimnazial. Tineretului si Sportului ridica rea acreditarii/autorizarii unei unitati de invatamant cu personalitate juridica sau a unei structuri a acesteia in conformitate cu prevederile legale. unei unitati de invatamant. (5) Reteaua scolara a unitatilor de invatamant se da publicitatii la inceput ul fiecarui an. la propunerea autoritatilor a dministratiei publice locale sau din proprie initiativa. inspectoratele scolare pot solicita Ministerului Educatiei. g) invatamantul special pentru elevi cu deficiente usoare si/sau moderate: g rupa care cuprinde in medie 10 elevi. dar nu mai putin de 15 si nu mai mult de 30. intre acestea si operatori economici. cl ase sau ani de studiu. t ineretului si sportului. Cifra de scolarizare pentru invatama ntul de stat se aproba prin hotarare a Guvernului. precum si intre institutii din tara si strainatate. cu respectarea interesului copiilo r si asigurarea logisticii necesare. dar nu mai putin de 8 si nu mai mult de 12 .

tineretului si sportului. domeniile de studiu. (8) In invatamantul particular si confesional se utilizeaza planurile-cadru de invatamant si programele scolare pentru Curriculumul national aprobat de Mini sterul Educatiei. Programele scolare sunt aprobate de co nsiliul de administratie al unitatii de invatamant. stabileste curriculumul la decizia scolii. dar nu mai putin de 4 si nu mai mult de 6. oferind orientari metodologice generale pentru realizarea si evaluarea acestora . (10) Planurile-cadru de invatamant pentru invatamantul militar se elaboreaza . in colaborare cu fiecare cult in parte. in proiect. str ucturii asociative a parintilor. IV Curriculumul invatamantului preuniversitar ART. a operatorilor economici cu care unitatea de invatamant are relat ii pentru pregatirea practica a elevilor. respectiv modulele de pregatire obligatorii si optionale. efectivele formatiunilor de studiu pot fi mai mici decat minimul prevazut de p rezenta lege. pentru fiecare disciplina. Cercetarii. 65 (1) Planurile-cadru de invatamant cuprind disciplinele. (6) Programele scolare pentru disciplinele/domeniile de studiu. (2) Curriculumul national reprezinta ansamblul coerent al planurilor-cadru d e invatamant si al programelor scolare din invatamantul preuniversitar. parintilor si pe baza resurselor disponibile. Cercetarii. (3) Programele scolare stabilesc. de reprezentanti ai acestora si sunt aprobate de Ministerul Educatiei. CAP. cu consultarea consiliului de administratie al unitatii de invatamant respective. cercetarii. (1). 64 (1) In invatamantul preuniversitar se aplica Curriculumul national elaborat in conformitate cu nevoile specifice dezvoltarii personale si cu nevoile pietei fortei de munca si ale fiecarei comunitati. Decizia privind infiintarea si functionarea acestor formatiuni de studiu apartine Ministerului Educatiei. in urma consultarii elevilor. Cercetarii. respectiv mo dulele de pregatire optionale se elaboreaza la nivelul unitatilor de invatamant. in localitatile in care exist a cerere pentru forma de invatamant in limba materna a unei minoritati nationale . Tineretului si Sportului. (9) Planurile-cadru de invatamant si programele scolare pentru invatamantul teologic si confesional se elaboreaza de catre Ministerul Educatiei. Cercetarii. Consiliul de a dministratie al unitatii de invatamant. cercetarii. planurile-cadru si programele scol are sunt elaborate. Tineretului si Sportului. precum si a reprezentantilor comunitatii locale si. si sunt aprob ate prin ordin al ministrului educatiei. finalitatile urmarite si evid entiaza continuturile fundamentale de ordin teoretic. dupa caz. Cercetarii. ART. iar curriculumul la decizia scolii se constituie d in disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregatire optionale. Tineretului si Sportului sau planurile si programe le de invatamant similare ori alternative invatamantului de stat. precum si numarul min im si maxim de ore aferente acestora. (5) Curriculumul la decizia scolii se constituie atat din pachete disciplina re optionale ofertate la nivel national. (4) Planurile-cadru si programele scolare pentru disciplinele/domeniile de s tudiu. consiliului consultativ al elevilor. in baza principiului subsidiaritatii . aprobate de Mi nisterul Educatiei. regional si local. Tineretului si Sportului. (2) Prin exceptie de la prevederile alin. cu consultarea consiliului profesoral. Cercetarii. tineretului si sportului. respectiv modulele de pregatire obligatorii din invatamantul preuniversit ar sunt elaborate de catre institutiile si organismele abilitate ale Ministerulu i Educatiei.e in medie 5 elevi. domeniul de stu diu/modulul de pregatire din planul de invatamant. (7) In cazul alternativelor educationale. cat si din pachete d isciplinare optionale ofertate la nivelul unitatii de invatamant. Tineretului si Sportului. experimental si aplicativ. (2) Trunchiul comun se constituie din disciplinele/domeniile de studiu/modul ele de pregatire obligatorii. Tineretului si Sportului si se aproba prin ordin al min istrului educatiei.

(4) Curriculumul pentru clasele pregatitoare urmareste dezvoltarea fizica. depi starea si asistenta precoce corespunzatoare a celor cu cerinte educationale spec iale sau cu risc in dezvoltarea competentelor personale. in cazul mi noritatilor nationale. numarul maxim de ore poate fi depasit cu numarul de ore prevazute pentru studierea limbii materne. cognitiva a limbajului si comunicarii.de catre Ministerul Educatiei. conform unor planuri individuale de invatare elaborate pentr u fiecare elev. Tineretului si Sportului. disciplinele obligatorii au o pondere de 80% in planurile-cadru de la nivelul invatamantului obligatoriu si de 70% in cele de la nivelul liceului. h) competenta de a invata sa inveti. menite sa realizeze evaluarea tuturor copiilor. (1). (2) Prin exceptie de la prevederile alin. (3) Disciplina Tehnologia informatiei si comunicarii constituie o disciplina optionala pentru elevii din clasele I-IV si este disciplina obligatorie in inva tamantul gimnazial si liceal. programa scolara acopera 75% din orele de predare si evaluare. precum si dezvoltarea cap acitatilor si a atitudinilor in invatare. 68 (1) Curriculumul national pentru invatamantul primar si gimnazial se axeaza pe 8 domenii de competente-cheie care determina profilul de formare a elevului: a) competente de comunicare in limba romana si in limba materna. (4) In cadrul Curriculumului national. f) competente antreprenoriale. cognitiva. 25 de ore pe saptam ana la invatamantul gimnazial si 30 de ore pe saptamana la invatamantul liceal. 67 (1) Curriculumul national pentru educatia timpurie este centrat pe dezvoltar ea fizica. d) competente digitale de utilizare a tehnologiei informatiei ca instrument de invatare si cunoastere. g) competente de sensibilizare si de expresie culturala. in colabor are cu Ministerul Apararii Nationale. (5) Invatamantul liceal este centrat pe dezvoltarea si diversificarea compet entelor-cheie si formarea competentelor specifice in functie de filiera. ART. asigurand totodata puntile catre dezvo ltarea celor 8 competente-cheie. asistata de cadrul didactic. c) competente de baza de matematica. Cercetarii. respectiv pe remedierea precoce a eventualelor deficiente de dezvoltare. cat si pentru invatarea in clasa. ART. Aceste ore sunt alocate atat pentru predare si evaluare. monitorizarea. b) competente de comunicare in limbi straine. emotionala si sociala a copiilor. e) competente sociale si civice. a continuturilor predate. si sunt aprobate prin ordin al ministrului educatiei. a istoriei si traditiei minoritatilor nationale si a invatamantului bilingv. profil. profesorul d ecide daca procentul de 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu e ste folosit pentru invatare remediala. p entru consolidarea cunostintelor sau pentru stimularea elevilor capabili de perf ormante superioare. In functie de ca racteristicile elevilor si de strategia scolii din care face parte. . conform prezen tei legi. in cazul copiilor cu probleme speciale. s ocioemotionala. respectiv CMBRAE constituie echipe multidisciplinare de intervent ie timpurie. (5) Pentru fiecare disciplina si domeniu de studiu. stiinte si tehnologie. cercetarii. tineretului si sportului. (3) In cadrul Curriculumului national. 66 (1) Numarul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de invatamant es te de maximum 20 de ore pe saptamana la invatamantul primar. lasand la dispozitia cadrului didactic 25 % din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu respectiv. (2) CJRAE. disciplinele optionale au o pondere d e 20% in planurile-cadru pentru invatamantul obligatoriu si de 30% in cele pentr u liceu. (2) Educatia fizica si sportul in invatamantul preuniversitar sunt cuprinse in trunchiul comun al planurilor de invatamant. ART.

Aceste re surse digitale vor fi protejate de Legea nr. CAP. ART. Tineretului si Sportului reglementeaza elaborarea de manuale scolare alternative. (5) Auxiliarele curriculare sunt constituite din ghiduri metodologice care. in mod similar testelor internationale.specializare sau calificare. in invatamantul secundar si in invatamantul tertiar nonuniversitar. Tineretului si Sportului. cat si pentru cel in limbile minoritatil or nationale. in scopul imbunatatirii calitatii procesului educational. ART. din motive de sanatate. (4) Elevii si profesorii din invatamantul de stat si din invatamantul obliga toriu particular acreditat/autorizat beneficiaza de manuale scolare gratuite. (2) Se infiinteaza Biblioteca Scolara Virtuala si Platforma scolara de e-lea rning. prin calificative. 69 (1) In unitatile de invatamant de stat sau particulare se utilizeaza manuale scolare si alte auxiliare didactice aprobate de Ministerul Educatiei. Ce rcetarii. in invata mantul primar. Ministerul Educat iei. Tineretului si Sportului obtinand dreptul de publicare din part ea autorilor. Tineretului si Sportului care vor fi utilizate i n procesul didactic. ghiduri metodologice. 71 (1) Scopul evaluarii este acela de a orienta si de a optimiza invatarea. ART. respectiv modul de pregatire. dupa caz. exemple de probe de evaluare. sunt in conformitate cu prevederile legale in vigoare si pe care cadrele didactice le pot selecta si utiliza la clasa. Tineretului si Sportului. Cercetarii. temporar nu pot frecventa scoala. exemple de lectii pentru toate temele din p rogramele scolare. Cercetarii. gestiunea si imbogatirea permanenta a Bibliotecii Scolare V irtuale si a Platformei scolare de e-learning intra in responsabilitatea Ministe rului Educatiei. V Evaluarea rezultatelor invatarii SECTIUNEA 1 Dispozitii generale privind evaluarea ART. (2) Toate evaluarile se realizeaza pe baza standardelor nationale de evaluar e pentru fiecare disciplina. Mini sterul Educatiei. (5) Notarea elevilor fara utilizarea si respectarea standardelor nationale s i a metodologiilor de evaluare constituie abatere disciplinara si se sanctioneaz a conform prevederilor prezentei legi. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe. 70 (1) Bibliotecile scolare si centrele de documentare si informare se organize aza si functioneaza pe baza unui regulament elaborat de Ministerul Educatiei. 72 . (3) Cadrele didactice selecteaza si le recomanda elevilor. domeniu de studiu. astfel incat aceste resurse sa fie accesibile permanent si gratuit oricarui elev sau profesor. prin continut. acele manuale scolare din lista celor aprobate de Mi nisterul Educatiei. in baza libertati i initiativei profesionale. Cercetari i. sau prin punctaje. (4) Infiintarea. at at pentru invatamantul in limba romana. Tineretului si Sportului. Cercetarii. care includ programe scolare. Cercetarii. in baza libertatii initiat ivei profesionale. (4) Controlul utilizarii si al respectarii standardelor nationale de evaluar e de catre cadrele didactice se realizeaza prin inspectia scolara. Tineretului si Sportului. in conditiile legii. (3) Unitatile de invatamant utilizeaza platforma scolara de invatare pentru a acorda asistenta elevilor in timpul sau in afara programului scolar ori pentru cei care. Cercetarii. cu modificarile si completarile ulterioare. (3) Rezultatele evaluarii se exprima. (2) Manualele scolare se elaboreaza si se evalueaza pe baza programelor scol are aprobate de Ministerul Educatiei. respectiv prin note de la 1 la 10.

organizeaza s i realizeaza evaluarea elevilor prin doua probe transdisciplinare: limba si comu nicare. R ezultatele evaluarilor sunt folosite pentru elaborarea planurilor individualizat e de invatare ale elevilor. un raport de evaluare a dezvoltarii fizice. Rezultatele evaluarii si planurile individualizate s e comunica parintilor elevilor si constituie documente din portofoliul education al al elevului. In acest scop se va crea o banca de instrumente de evaluare unica. si limba materna. Cercetarii. b) o proba scrisa la limba materna. iar pentru elevii din clasele cu predare in limbile min oritatilor nationale. ART. f) o proba orala transdisciplinara de evaluare a competentelor civice si soc iale. Tineretului si Sportului. 73 (1) Portofoliul educational cuprinde totalitatea diplomelor. dupa modelul testarilor interna tionale. in baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei. Tineretului si Sportului. prin esantionare. de ed ucatie remediala. (2) Un elev cu deficiente de invatare beneficiaza. Evaluarea se realizeaza prin urmatoa rele probe: a) o proba scrisa la limba si literatura romana.(1) Evaluarea se centreaza pe competente. (4) La finalul clasei a VI-a. sustinuta in timpul anului. o evaluare la nivel national a compet entelor fundamentale dobandite in ciclul primar. (2) La finalul clasei a II-a. fiecare scoala. nonform ale si informale. toate scolile. avand functie orientativa. pentru diagnoza sistemului de invatamant la nivel primar. d) o proba scrisa la o limba de circulatie internationala. in diferite contexte. precum si produs e sau rezultate ale acestor activitati. socioemotionale. 74 (1) La finalul clasei pregatitoare. (6) Rezultatele evaluarii nationale se inscriu in portofoliul educational al . in mod obligatoriu. U tilizarea lui debuteaza incepand cu clasa pregatitoare si reprezinta cartea de i dentitate educationala a elevului. Cercetarii. in baza unei metodologii elabor ate de Ministerul Educatiei. precum si a dezvoltarii capacitatilor s i atitudinilor de invatare. (5) La finalul clasei a IX-a. SECTIUNEA a 2-a Structura si caracteristicile evaluarilor ART. matematica si stiinte. se realizeaza o evaluare nat ionala obligatorie a tuturor elevilor. similar testelor internationale. pentru a-i ajuta pe profesori in notarea la clasa. Tineretului si Sportului realizeaza. sustinuta in timpul anulu i. Rezultatele evaluarilor sunt utilizate p entru elaborarea planurilor individualizate de invatare ale elevilor si pentru p reorientarea scolara catre un anumit tip de liceu. Cercetarii. in baza unei metodologii elabo rate de Ministerul Educatiei. in contexte de invatare formale. (2) Portofoliul educational este elementul central al evaluarii invatarii. Ministerul Educatiei. Tineretu lui si Sportului. a limbajului si a comunicarii. organizeaza si realizeaza evaluarea competentelor fundamentale: scris-citit si matematica. a certificatelo r sau a altor inscrisuri obtinute in urma evaluarii competentelor dobandite sau a participarii la activitati de invatare. Proba de limba si comunicare va cuprinde limba ro mana si limba moderna I. e) o proba practica de utilizare a calculatorului. Cercetarii. Rezultatele evaluarii si plan urile individualizate de invatare se comunica parintilor elevilor si sunt trecut e in portofoliul educational al elevului. (3) La finalul clasei a IV-a. c ognitive. Tineretului si Sportului. cadrul didactic responsabil intocmeste. ofera feed-back real elevilor si s ta la baza planurilor individuale de invatare. Cercetarii. in baza unei metodologii elaborate de Minister ul Educatiei. c) o proba scrisa transdisciplinara la matematica si stiinte. Rezultatele evaluarii se exprima printr-u n punctaj.

elevului. programele. . in raport cu standardele europene recunoscute in . Cercetarii. precum si modul de utilizare a portofoliului educat ional. examene cu recunoastere internationala pentru certificarea competent elor lingvistice in limbi straine au dreptul la recunoasterea si echivalarea rez ultatelor obtinute la aceste examene. pana. (4) Examenul national de bacalaureat consta in sustinerea urmatoarelor probe : . 77 (1) Absolventii invatamantului liceal primesc diploma de absolvire si foaia matricola. la cerere si conform unei metodologii apro bate prin ordin al ministrului educatiei. 76 (1) Dupa absolvirea gimnaziului. in invatamantul p ostliceal. care le da dreptul de acces in invatamantul superior. cel mai tarziu. proceduri le de organizare a acesteia. Proba suplimentara de admitere se va sustine la cel mult doua discipline.proba C de evaluare a competentei lingvistice la doua limbi de circulatie internationala studiate pe parcursul invatamantului liceal. Tineretului si Sportului s i este data publicitatii. par te a portofoliului educational.proba A de evaluare a competentelor lingvistice de comunicare orala in lim ba romana. diferentierea se face pe baza portofoliului edu cational al elevului. la inceputul clasei a VIII-a. (2) Continuarea studiilor din invatamantul gimnazial in invatamantul liceal este asigurata pe baza unui proces de consiliere si de orientare scolara si prof esionala. elevii urmeaza liceul sau scoala profesiona la. . (3) In cazul mediilor egale. in conditiile legii. pe parcursul invatamantului preu niversitar. precum si dreptul de sustinere a examenului de bacalaureat. Elevii care promoveaza. precum si media la probele de la evaluarea nationala de la sfa rsitul clasei a IX-a si in proportie de 30% nota obtinuta la proba de admitere s tabilita de unitatea de invatamant. admiterea se face luand in calcul in propo rtie de 70% portofoliul educational al elevului. ART. cel mai tarziu la inceputul clasei a VIII-a.proba D de evaluare a competentelor digitale. ART.proba B de evaluare a competentelor lingvistice de comunicare orala in lim ba materna. cercetarii. pentru fiecare generatie. (2) Admiterea la liceu sau la scoala profesionala se realizeaza dupa urmatoa rea procedura: a) in cazul in care numarul de candidati nu depaseste numarul locurilor ofer ite de unitatea de invatamant. Rezultatul evaluarii se expr ima prin nivelul de competenta. (4) Metodologia-cadru de organizare si desfasurare a admiterii in clasa a Xa este elaborata de Ministerul Educatiei. Rezultatul evaluarii se exprima prin nivelul de competenta corespunzator Cadrului european comun de referinta pentru limbi. (3) Absolventii invatamantului liceal care sustin si promoveaza examenul nat ional de bacalaureat dobandesc si diploma de bacalaureat. in conditiile legii. Unitatile de invatamant au obligatia de a anunta public discipl ina sau disciplinele la care se sustine proba de admitere. (2) Elevii care au promovat clasa a XII-a/a XIII-a vor sustine examenul nati onal de bacalaureat. ART. Numarul de locuri alocate clasei a X-a este cel putin egal cu cel al a bsolventilor clasei a IX-a. admiterea se va realiza pe baza portofoliului edu cational al elevului. parte a portofoliului educational. b) in cazul in care numarul de candidati este mai mare decat numarul locuril or oferite de unitatea de invatamant. media de absolvire a invatamant ului obligatoriu. tineretului si sportului. care atesta finalizarea studiilor liceale si care confera dreptul de acces. parte a portofoliului educat ional. 75 (1) Absolventii invatamantului gimnazial dobandesc diploma de absolvire. pentru elevii care au urmat studiile liceale intr-o limba a minorita tilor nationale. si foaia matricola. .

(ii) proba transdisciplinara specifica profilului sau specializarii. cel mai tarziu la inceputul ultimei clase de liceu. la cerere si conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educa tiei. (4) li se elibereaza certificate care atesta nivelul de compe tenta lingvistica. profilurile si specializarile.proba comuna pentru elevii de la toate filierele. ART. C si D prevazute la art. Cercetarii. chimie. (4) cel putin egala cu 6. in conditiile legii. absolventului i s e elibereaza diploma de bacalaureat. pentru filiera tehnologica: (i) proba scrisa disciplinara specifica profilului. Tineretului si Sportului si se dau publici tatii. istorie. Tineretului si Sportului si se dau publicitatii. dupa cum urmeaza: a) proba scrisa la Limba si literatura romana . specializari sau calificari. Continutul. (ii) proba transdisciplinara din geografie. Tineretului si Sportului si se dau publicitatii elevilor la ince putul primei clase de liceu. metodologia. C si D prevazut e la art. care au urmat studiile lic eale intr-o limba a minoritatilor nationale. cercetarii. 2. 77 alin. pentru filiera vocationala: (i) proba practica sau scrisa. stiinte socioumane. calendarul si modul de organizare ale exa menului de certificare a calificarii se stabilesc de Ministerul Educatiei. (ii) proba transdisciplinara specifica domeniului de pregatire. la inceputul ultimei clase de liceu. (8) Eliberarea certificatului de calificare nu este conditionata de promovar ea examenului de bacalaureat. (2) In urma promovarii examenului national de bacalaureat.proba comuna pentru elevii d e la toate filierele. specifica profilului ori speciali zarii. precu m si modul de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat se stabilesc de Ministerul Educatiei. absolventii inv atamantului liceal pot sustine un examen de certificare a calificarii. ex amene cu recunoastere europeana pentru certificarea competentelor digitale au dr eptul la recunoasterea si la echivalarea rezultatelor obtinute la aceste examene . 77 alin. separat d e examenul de bacalaureat.proba E scrisa de evaluare a competentelor formate pe durata invatamantulu i liceal. Eliberarea acestor . 78 (1) Examenul national de bacalaureat se considera promovat de catre absolven tii invatamantului secundar superior. (4) si au obtinut cel putin nota 5 la fiecare dintre acestea. 4. biologie. pentru fiecare generatie . pentru fiecare generatie. dupa caz.domeniu. 77 alin. B. (ii) proba transdisciplinara din stiinte: fizica. b) au sustinut probele scrise E prevazute la art. (6) Pentru anumite filiere. Cercetarii. stabilit e de Ministerul Educatiei. profiluri. respectiv nivelul de competenta digitala. profilurile si specializarile. c) doua probe scrise. b) proba scrisa la Limba si literatura materna . (4). B. 3. pe parcursul invatamantului preuniversitar. care indeplinesc cumulativ urmatoa rele conditii: a) au sustinut probele A. liceal. (3) Absolventilor de liceu care au sustinut evaluarile A. Elevii care promoveaza. diferentiate dupa cum urmeaza: 1. 77 alin. (5) Continuturile programelor de examen sunt stabilite de Ministerul Educati ei. Tineretului si Sportului. c) au obtinut media aritmetica. pentru profilul umanist din filiera teoretica: (i) o limba de circulatie internationala. a notelor obtinute la probele scrise E prevazute la art. Calendarul. tineretului si sportului. pentru profilul real din filiera teoretica: (i) matematica. . calculata cu doua zecimale exacte. (7) Absolventii invatamantului liceal care sustin si promoveaza examenul de certificare a calificarii primesc certificat de calificare corespunzator nivelul ui stabilit prin Cadrul national al calificarilor si suplimentul descriptiv al c ertificatului in format Europass. Cercetarii. Cerce tarii.

sunt beneficiari tertiari ai invatamantului preuniversitar. (11) Rezultatele examenului national de bacalaureat se fac publice prin afis are. (5) In decursul unui an scolar se organizeaza doua sesiuni ale examenului na tional de bacalaureat. Toate deciziile majore sunt luate prin consultarea reprezentantilor beneficiarilor primari. in fata unei comisii prezidate de directorul unit atii de invatamant si numite prin decizie a inspectorului scolar general. C si D s ustinute conform prevederilor art. in fata unei comisii stabili te de inspectoratul scolar. d e cel mult doua ori. (4) care au fost promovate cu cel putin no ta 5. avand titlul stiintific de doctor. pe pa rcursul semestrului al II-lea. (4) In cazul nepromovarii examenului national de bacalaureat. Prezentarile ulterioare la aceste examene sunt conditionate de achitarea unor taxe stabilite de Ministerul Educatiei. si prin consultarea obligatorie a reprezentantilor beneficiarilor s ecundari si tertiari. elaboreaza un statut in care sunt prevazute drepturile si in datoririle elevilor. (4) se organizeaza si se desfasoara la nivelul unitatii de invatamant. in timpul anului scolar. avand gradul didactic I si performa nte profesionale deosebite. in general. Tineretul ui si Sportului. (2) Beneficiarii secundari ai invatamantului preuniversitar sunt familiile a nteprescolarilor. prevazute la art. Tineretului si Sportului. (4). cerceta . (8) este alcatuita exclusiv din profesori de la alte unitati de invatamant decat cele din care provin elevii care sustin pro bele scrise ale examenului national de bacalaureat. la cerere. VI Resursa umana SECTIUNEA 1 Beneficiarii educatiei ART. (3) Comunitatea locala si societatea. prescolarii si elevii. ale prescolarilor si ale elevilor. in con ditiile stabilite prin metodologie specifica. (7) Evaluarile A. 80 (1) Invatamantul preuniversitar este centrat pe beneficiari. 79 (1) Beneficiarii primari ai invatamantului preuniversitar sunt anteprescolar ii. 77 alin. se sustin dupa incheierea cursurilor. 77 alin. C si D prevazute la art. res pectiv a Consiliului National al Elevilor sau a altor asociatii reprezentative a le elevilor. (4). fara taxa. (8) este condusa de un presedinte. B. Cercetarii. (4). cercetarii. 77 alin. dintr-o unitate de invatamant situata in alt judet d ecat cel in care se afla unitatea de invatamant din care provin elevii care sust in probele scrise ale examenului national de bacalaureat. (8) Probele scrise E la examenul national de bacalaureat. (9) Comisia prevazuta la alin. CAP. numit prin ordin al ministrului educatiei. B. a reprezentantilor mediului de afaceri. 77 alin. respectiv rezultatele la probel e scrise E prevazute la art. rezultatele la evaluarile A. care se aproba prin ordin al ministrului educatiei. 77 alin. tineretului si sportului dintre cad rele didactice universitare de predare. (6) Candidatii proveniti din invatamantul preuniversitar pot sustine examenu l national de bacalaureat si examenul de certificare a calificarii. (2) Ministerul Educatiei. sau d e un cadru didactic din invatamantul liceal. pot fi recunos cute in sesiunile urmatoare. Cercetarii. respectiv a structurilor asociative reprezentative ale par intilor. impreuna cu Consiliul National al Elevilor si organizatiile guvernamentale si nonguvernament ale reprezentative. (10) Comisia prevazuta la alin.certificate nu este conditionata de promovarea probelor scrise E prevazute la ar t. a autoritatilor administratiei publice locale si a societatii civile. ART.

in tabere scolare. in cluburi. (2) Cuantumul unei burse acordate din sumele defalcate din unele venituri al e bugetului de stat si numarul acestora se stabilesc anual prin hotarare a consi liului local. (2) La inceputul fiecarui an scolar se realizeaza examinarea starii de sanat ate a elevilor. 81 (1) Anteprescolarii. nav al si subteran. feroviar si naval. Cercetarii. prescolarii si elevii din unitatile scolare de stat si particulare autorizate/acreditate beneficiaza de asistenta medicala. controlul si competentele unitatilor care ofer a educatie extrascolara se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al minis trului educatiei. in cabinete medicale. respectiv a consiliului judetean/consiliilor locale ale sectoarelo r municipiului Bucuresti. 83 (1) Anteprescolarii. Tineretului si Sportului si de Ministerul Sanatatii. 84 (1) Elevii din invatamantul obligatoriu si liceal acreditat/autorizat benefi ciaza de tarif redus cu 50% pentru transportul local in comun. tineretului si sportului. psihologica si logopedica gratuita. Cercetarii. daca locuiesc la internat sau in gazda. acreditarea. Tineretului si Sportului. in limitele fondurilor repartizate si in raport cu integralitatea efectuar ii de catre elevi a activitatilor scolare. fiecare unitate de invata mant isi elaboreaza regulamentul scolar propriu. in palate ale copiilor. Criteriile specifice de acordare a burselor de performanta. de burse de merit. ART. (3) Elevilor care nu pot fi scolarizati in localitatea de domiciliu li se de conteaza cheltuielile de transport din bugetul Ministerului Educatiei. de merit. (6) Elevii etnici romani cu domiciliul stabil in strainatate beneficiaza de burse. (1). (3) Criteriile generale de acordare a burselor se stabilesc de Ministerul Ed ucatiei. de burse de studiu si de burse de ajutor social. pe tot parcursul an ului calendaristic. in limita a 50 km. (4) Elevii pot beneficia si de burse pe baza de contract incheiat cu operato ri economici ori cu alte persoane juridice sau fizice. in ba ze sportive. (3) Autorizarea sanitara necesara functionarii unitatilor de invatamant de s tat se obtine fara taxe. elevii cu cerinte educat ionale speciale. (2) Ca masura de protectie speciala. (3) Organizarea. Tineretului si Sportului. pe baza unei metodologii comune elaborate de Ministerul Educatie i. in conditiile legii. (4) Elevii beneficiaza de tarife reduse cu 75% pentru accesul la muzee. (5) Elevii si cursantii straini din invatamantul preuniversitar pot benefici a de burse. prin activitati extrascolare organizate de Ministe rul Educatiei. potrivit prevederilor legale. precum si de credite pent ru studiu acordate de banci. pe tot parcursul anului calendaristic. ART. 82 (1) Elevii de la cursurile cu frecventa din invatamantul preuniversitar de s tat pot beneficia de burse de performanta. prescolarii si elevii din invatamantul preuniversitar a u drepturi egale la educatie. elevii orfani. turistice si de agrement sau in alte unitati acreditate in acest se ns. prin unitatile de invatamant la care sunt scolariza ti. ART. la c . Cercetari i. (2) Activitatile extrascolare sunt realizate in cadrul unitatilor de invatam ant preuniversitar. Tineretului si Sportului. Cercetarii. potrivit prevederilor prezentei legi. psihologice si logopedice scolare ori in unitati medicale de stat. a burselor de studiu si a celor de ajutor s ocial se stabilesc anual in consiliile de administratie ale unitatilor de invata mant. de suprafata. ART. sau li se asigura decontarea sumei ce reprezinta contravaloarea a 8 calatorii dus-intors pe semestru. cercetarii. tineretului si sportului.rii. precum si cei institutionalizati pot beneficia de gratuitate pe ntru toate categoriile de transport mentionate la alin. In baza acestui statut. precum si pentru transportul intern auto. pe baza de abonament.

initiata de Ministerul E ducatiei. tineretului si sportului. scolariz ati intr-o alta localitate decat aceea de domiciliu. cu modificarile si completarile ulterioare. (3) Parintele sau tutorele legal este obligat sa ia masuri pentru scolarizar ea elevului. personal didactic auxiliar si personal administrativ sau nedidactic. de catre autoritatile administratie i publice locale din localitatea de domiciliu. bursieri ai statului ro man. tineretului si sportului si este particularizat. ART. al societatilor de binefacere. in Registrul unic matri col. conform unei metodologii-cadru elaborate de Mini sterul Educatiei. ART. ART. in conformitate cu pre vederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educatiei. al colectivitatilor locale. 87 Unitatile de invatamant pot primi donatii din tara si din strainatate. beneficiaza de gratuitate la toate manifestarile prevazute la alin. SECTIUNEA a 2-a Personalul din invatamantul preuniversitar ART. (4) Personalul administrativ isi desfasoara activitatea in baza Legii nr. (5) Elevii etnici romani din afara granitelor tarii. precum si pentru cei care frecventeaza scolile profesionale. 85 (1) In situatii justificate. Tineretului si Sportului. L a concurs se poate prezenta orice persoana care indeplineste conditiile prevazut e de legislatia in vigoare. Tineretului si Sportului. (2) Nerespectarea prevederilor contractului educational-tip de catre unitate a de invatamant este sanctionata de inspectoratul scolar. (2) In invatamantul preuniversitar poate functiona personal didactic asociat . li se asigura. posturile didactice va cante si rezervate se ocupa prin concurs organizat la nivelul unitatii de invata mant cu personalitate juridica. pe perioada invatamantului obligatoriu. un contract educational. 90 (1) Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice au caracter deschis. cercetarii. dupa caz. respectiv a prescolarilor sau a elevilor. de film si la alte manifestari cultu rale si sportive organizate de institutii publice. Cercetarii. se rvicii de transport. ART. la spectacole de teatru. Modalitatea de subventionare se stabileste prin hotarare a Guvernului. (4). cauzate de elev. cu sprijinul operatorilor economi ci. in care sunt inscrise drepturile si obligatiile re ciproce ale partilor. elevilor din invatamantul obligatoriu. la nivelul fiecarei unitati de invatamant. cercetarii. 89 In invatamantul preuniversitar de stat si particular. 53 /2003 .Codul muncii. in momentul inscrierii ante prescolarilor. (4) Parintele sau tutorele legal raspunde pentru distrugerile materiale din patrimoniul scolii. potri vit reglementarilor legale. Contractul educational-tip este aprobat prin ordin al mini strului educatiei. (2) Angajarea personalului didactic in unitatile de invatamant cu personalit . Cercetarii. precum si al alto r persoane juridice sau fizice. daca servesc politicii educationale a sistemului nat ional de invatamant si daca nu sunt contrare intereselor statului roman si legis latiei in vigoare. prin decizia consiliului de administr atie. de masa si de internat. 86 (1) Unitatile de invatamant incheie cu parintii. (3) Personalul didactic auxiliar este definit conform prevederilor prezentei legi.oncerte. (2) Statul subventioneaza toate costurile aferente frecventarii liceului pen tru elevii provenind din mediul rural sau din grupuri socioeconomice dezavantaja te. de opera. 88 (1) Personalul din invatamantul preuniversitar este format din personal dida ctic. ART.

finantat din propriul buget. Tineretului si Sportului. (2) Ministerul Educatiei. Tineretului si Sportului exercita. tineretului si sportului. Tineretului si Sportului. Metodologia de evaluare se stabileste prin ordin al ministrului educatiei. aplica. raspunder ea disciplinara si disponibilizarea personalului didactic se iau la nivelul unit atii de invatamant de catre consiliul de administratie. ca organ de specialitate al administratiei publice centrale. precum si salarizarea personalului didactic din unitatile de invataman t particular se stabilesc prin negociere intre conducerea persoanei juridice fin antatoare si persoana in cauza. (3) Ministerul Educatiei. in domeniul invatamantului preuniversitar. Cerceta rii. (2) Angajarea prin incheierea contractului individual de munca a personalulu i didactic auxiliar si administrativ in unitatile de invatamant cu personalitate juridica se face de catre directorul unitatii. Rezultatele auditului se aduc la cunostinta celor in cauza. 92 (1) La nivelul fiecarei unitati si institutii de invatamant preuniversitar s e realizeaza anual evaluarea activitatii personalului didactic si didactic auxil iar. Angajatorul este unitatea de invatamant. elaboreaza si implementeaza pol itica nationala in domeniul invatamantului preuniversitar. evaluarea. 91 (1) Organizarea si desfasurarea concursului de ocupare a posturilor didactic e auxiliare si administrative dintr-o unitate de invatamant sunt coordonate de d irector. (5) Salarizarea personalului didactic si a celui didactic auxiliar din unita tile de invatamant de stat se face si in functie de performantele profesionale. urmatoarele atributii: a) elaboreaza. Directorul unitatii de invatamant emite deciziile conform hotarari lor consiliului de administratie. cu aprobarea consiliului de administratie. Cercetarii. (4) Metodologia de acordare a gradatiei de merit si a implementarii programu lui national de stimulare a excelentei didactice se elaboreaza de Ministerul Edu catiei. Cercetarii. ART. . motivarea. (7) Inspectoratele scolare judetene si Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti realizeaza auditarea periodica a resursei umane din invatamantul preun iversitar. 94 (1) Ministerul Educatiei. din care se premiaza excelenta didactica. VII Conducerea sistemului si a unitatilor de invatamant SECTIUNEA 1 Dispozitii generale ART. Consiliul de administratie al unitatii de invatamant aproba comisiile d e concurs si valideaza rezultatele concursului. ART.ate juridica se face prin incheierea contractului individual de munca de catre d irectorul unitatii. cu votul a 2/3 din total ul membrilor. (6) Veniturile salariale si extrasalariale ale directorilor si directorilor adjuncti. conform legii. Tineretului si Sportului are drept de initiativa si de executie in domeniul politicii financiare si al resurselor umane din sfera educatiei. Tineretului si Sportului dezvolta prog ramul national de stimulare a excelentei didactice. Tineretului si Sportului. 93 Hotararile privind angajarea. Ministerul Educatiei. cercetarii. CAP. consiliul ui de administratie al unitatii de invatamant si Ministerului Educatiei. (2) Rezultatele evaluarii stau la baza deciziei consiliului de administratie privind acordarea calificativului anual si a gradatiei de merit. Cercetarii. cu avizul consiliului de administratie al unitat ii scolare. Cercetarii. recompensarea. Cercetarii. cu aprobarea consiliului de admi nistratie. ART. monitorizeaza si evalueaza politicile educationale na tionale.

precum si a Bibliotecii Scolare Virtuale. t) construieste si asigura functionarea optima a Platformei scolare de e-lea rning. strategia colaborarii cu alte state si cu organismele internationale specializate in domeniul invatama ntului. impreuna cu alte ministere interesate. Tineretului si Sportului. cifrele de scolarizare. v) da publicitatii si prezinta anual Parlamentului raportul privind starea i nvatamantului preuniversitar in Romania. organizeaza si finanteaza comisii si consilii n ationale. pe baza unor norme interne. c) coordoneaza si controleaza sistemul national de invatamant. k) asigura scolarizarea specializata si asistenta psihopedagogica adecvata a copiilor si tinerilor cu dizabilitati sau cu cerinte educationale speciale. asigura si supravegheaza respectarea acestora. Ministerul Educatiei. m) coordoneaza. pentru acoper irea cheltuielilor ocazionate de vizarea si de recunoasterea actelor de studii. Cercet arii. s) elaboreaza metodologii si regulamente pentru asigurarea cadrului unitar a l implementarii politicilor educationale nationale. h) elaboreaza studii de diagnoza si de prognoza in domeniul invatamantului. (3) In realizarea atributiilor sale. Cercetarii. g) aproba. Cercetarii. avand in principal ur matoarele atributii: a) aplica politicile si strategiile Ministerului Educatiei. incaseaza taxe. w) coordoneaza colectarea si asigura analiza si interpretarea datelor statis tice pentru sistemul national de indicatori privind educatia. cercetarii. j) asigura cadrul organizatoric pentru selectionarea si pregatirea adecvata a elevilor cu aptitudini deosebite. pe baza propunerilor unitatilor de invatamant. l) analizeaza modul in care se asigura protectia sociala in invatamant si pr opune Guvernului si autoritatilor administratiei publice locale abilitate masuri corespunzatoare. formarii profesionale si al cercetarii stiintifice. . aproba si achizitioneaza manualele scolare si asigura finantar ea conform legii. De asemenea. spre aprobare. q) stabileste modalitatile de recunoastere si de echivalare a studiilor. a autoritatilor administratiei publice locale. Tineretului si Sportului propune Guvernului infiintarea de agentii. respectiv al municipiului Bucuresti. u) elaboreaza norme specifice pentru constructiile scolare si pentru dotarea acestora. ART. avand in vedere recomandarile studiilor de prognoza. regulamentele de organizare si de functionare a un itatilor subordonate si a unitatilor conexe. a certificatelor si a titlurilor stiintifice eliberate in strainatate . Tine retului si Sportului la nivel judetean. Organizarea si functionarea acestora sunt stabilite prin ordin al mini strului educatiei. Ministerul Educatiei. e) coordoneaza elaborarea si aproba Curriculumul national si sistemul nation al de evaluare. centralizate. Cercetarii. in lei si in valuta. f) evalueaza. a operatorilor ec onomici. r) stabileste structura anului scolar. conform legii. monitorizeaza si controleaza perfectionarea si formarea init iala si continua a personalului didactic pentru politicile de interes national. i) asigura omologarea mijloacelor de invatamant. p) elaboreaza.b) monitorizeaza activitatea de evaluare externa. o) raspunde de evaluarea sistemului national de invatamant pe baza standarde lor nationale. cu personalitate juridica. a d iplomelor. n) elaboreaza politicile nationale in domeniul resurselor umane. aviz ate si transmise de catre inspectoratele scolare judetene. Tiner etului si Sportului infiinteaza. conform legii. 95 (1) Inspectoratele scolare judetene si Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti sunt servicii publice deconcentrate ale Ministerului Educatiei. tineretului si sportului. d) avizeaza structura retelei invatamantului preuniversitar si inainteaza Gu vernului. respectiv al municipi ului Bucuresti.

h) coordoneaza si controleaza activitatile unitatilor conexe ale Ministerulu i Educatiei. (3) Inspectoratul scolar are un consiliu de administratie si un consiliu con sultativ. infii ntarea unitatilor pentru educatie timpurie. conform regulamentului-cadru a probat prin ordin al ministrului educatiei. c) controleaza. cercetarii. evaluarile nationale si concursurile scol are la nivelul unitatilor de invatamant din judet si. Tineretului si Sportului din aria judetului/municipiulu i Bucuresti. Cercetarii. respectiv al municipiului Bucuresti. de vacantare si de ocupare a p osturilor didactice din unitatile de invatamant. n) gestioneaza baza de date privind cadrele didactice calificate angajate in unitatile de invatamant. Acest raport se face public. precum si intreaga baza de date a educatiei. tineretului si sportului. p) realizeaza auditarea periodica a resursei umane din invatamantul preunive rsitar. q) asigura colectarea datelor statistice pentru sistemul national de indicat ori privind educatia. a operatorilor economi ci si a partenerilor sociali interesati. e) coordoneaza admiterea in licee. prin inspectia scolara. precum si a proiectelor derulate de unitatile scolare si cele conexe in cadrul programelor Uniunii Europene in domeniul educatiei si tine retului. Tineretului s i Sportului reteaua scolara din raza lor teritoriala propusa de autoritatile adm inistratiei publice locale. scolariz area elevilor si monitorizeaza participarea la cursuri a acestora pe durata inva tamantului obligatoriu. monitorizeaza si evalueaza calitatea managementului unitatil or si institutiilor de invatamant. tineretului si sportului . respectiv a m unicipiului Bucuresti. respectiv al municipiului Bucuresti. la propunerea consiliului local sau a consiliilor judetene.b) controleaza aplicarea legislatiei si monitorizeaza calitatea activitatilo r de predare-invatare si respectarea standardelor nationale/indicatorilor de per formanta. respectiv al municipiului Bucuresti. a document elor strategice privind dezvoltarea economica si sociala la nivel regional. in conformitate cu politica educationala. . dupa consultarea unitatilor de invatamant. (2) Structura inspectoratelor scolare judetene. Acesti inspectori scolari sunt numiti respectand procedurile p rezentei legi. (5) In structura inspectoratelor scolare sunt cuprinsi si inspectori scolari pentru problemele copiilor si tinerilor proveniti din medii socioeconomice deza vantajate. impreuna cu autoritatile administratiei publice locale. respectiv. g) mediaza conflictele si litigiile survenite intre autoritatea administrati ei publice locale si unitatile de invatamant. i) prezinta un raport anual privind starea invatamantului pe teritoriul jude tului. d) asigura. (4) In structura inspectoratelor scolare din judetele cu invatamant si in li mbile minoritatilor nationale sunt cuprinsi si inspectori scolari pentru acest t ip de invatamant. l) acorda consiliere si asistenta unitatilor si institutiilor de invatamant in gestionarea resurselor umane si a posturilor didactice la nivelul judetului. m) monitorizeaza activitatile de constituire. jude tean si local. Cercetarii. Functionarea acestora se realizeaza in baza unui regulament propriu. k) aplica politicile educationale nationale la nivel judetean. f) monitorizeaza implementarea programelor nationale initiate de Ministerul Educatiei. Tineretului si Sportului pe aria judetului. invatamant primar si gimnazial. j) aproba. cu consultarea grupului parlamentar al minoritatilor nationale. cercetarii. e laborat si aprobat de consiliul de administratie. respectiv a Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti se stabileste prin ordin al ministrului educati ei. Cercetarii. o) inainteaza spre avizare Ministerului Educatiei. din municipiul Bucuresti.

si un re prezentant al elevilor. (6) Consiliul de administratie se intruneste lunar sau ori de cate ori este necesar. c) aproba curriculumul la decizia scolii. (2) In unitatile de invatamant de stat consiliul de administratie este organ de conducere si este constituit din 7. (3) Consiliul de administratie este organul de conducere al unitatii de inva tamant. dup a caz. un reprezentant al primarului. consiliile de administratie si d irectorii conlucreaza cu consiliul profesoral. prin hotarare adoptata cu votul secret al majoritatii. membrii acestuia aleg un presedinte de sedinta din randul cadrelor didactice. de directori si de directori adjuncti. (4) Dupa constituirea consiliului de administratie. (7) Consiliul de administratie are urmatoarele atributii principale: a) adopta proiectul de buget si avizeaza executia bugetara la nivelul unitat ii de invatamant. la solicitarea directorului sau a doua treimi dintre membri. La sedintele consiliului de administratie participa. 96 (1) Unitatile de invatamant preuniversitar cu personalitate juridica sunt co nduse de consiliile de administratie. la propu nerea consiliului profesoral. Presedintele de sedinta este ales pentru o perioada de cel mult un an. Prevederile p rezentului articol se aplica in mod corespunzator si pentru invatamantul prescol ar si primar. d) stabileste pozitia scolii in relatiile cu terti. di ntre acestia 6 sunt cadre didactice. c) in cazul in care consiliul de administratie este format din 13 membri. din tre acestia 4 sunt cadre didactice. cu comitetul de parinti si cu aut oritatile administratiei publice locale. tineretului si sportului. 2 reprezentanti ai parintilor. Directorul si directo rul adjunct sunt membri de drept ai consiliului de administratie din cota aferen ta cadrelor didactice din unitatea de invatamant respectiva. in componenta consiliului de administratie sunt inclusi reprezentanti ai fondatorilor. conduce sedintele consiliului de administratie si semneaza h otararile adoptate in aceasta perioada. b) aproba planul de dezvoltare institutionala elaborat de directorul unitati i de invatamant. Directorul si director ul adjunct sunt membri de drept ai consiliului de administratie din cota aferent a cadrelor didactice din unitatea de invatamant respectiva. f) aproba planul de incadrare cu personal didactic si didactic auxiliar. cu statut de observator. un reprezentant al consiliului local. In exercitarea atributiilor ce le revin. e) organizeaza concursul de ocupare a functiilor de director si de director adjunct. h) sanctioneaza abaterile disciplinare. un reprezentant al primarului.SECTIUNEA a 2-a Conducerea unitatilor de invatamant ART. Conducerea consiliului de administratie este asigurata de persoana desemnata de fondatori. 3 reprezenta nti ai consiliului local si 3 reprezentanti ai parintilor. cercetarii. inclusiv directorul. b) in cazul in care consiliul de administratie este format din 9 membri. cu urmatoarea compo nenta: 3 cadre didactice. 2 reprezentan ti ai consiliului local si 2 reprezentanti ai parintilor. consiliul de administratie este format din 7 membri. de regula. (5) In invatamantul particular si confesional. etice sau profesionale ale cadrelor . Metodologi a-cadru de organizare si de functionare a consiliului de administratie este stab ilita prin ordin al ministrului educatiei. consiliul de administratie cuprinde s i un reprezentant al consiliului local. g) aproba programe de dezvoltare profesionala a cadrelor didactice. la propunerea consiliului profesor al. pre cum si schema de personal nedidactic. In unitatil e pentru invatamantul general obligatoriu. astfel: a) in cazul unitatilor de invatamant de nivel gimnazial cu un singur rand de clase. un reprezentant al primarului. 9 sau 13 membri.

(8) Hotararile consiliului de administratie se adopta cu majoritatea voturil or celor prezenti. tineretului si sportului. aplicarea de sanctiuni si altele asemenea. modul de constituire. respectiv ale Min isterului Educatiei. In cazul unitatilo r de invatamant cu sectii de predare in limbile minoritatilor nationale. h) prezinta anual un raport asupra calitatii educatiei in unitatea sau in in stitutia pe care o conduce. e) propune spre aprobare consiliului de administratie proiectul de buget si raportul de executie bugetara. f) raspunde de selectia. Cercetarii. nu mirea directorului se face cu consultarea organizatiei care reprezinta minoritat ea respectiva in Parlamentul Romaniei sau. motivarea si incetarea raporturilor de munca ale personalului din unitatea de invatamant. directorul are obligatia cunoasterii limbii respective. mai putin cele prevazute la art. in stricta conformitate cu responsabilitatile si atributiile conferite de lege. este prezi dat de catre director si se intruneste lunar sau ori de cate ori este nevoie. daca minoritatea nu are reprezentare parlamentara. b) este ordonatorul de credite al unitatii de invatamant. in concordanta cu prevederile legale. 98 (1) Consiliul profesoral al unitatii de invatamant este format din totalitat ea cadrelor didactice din unitatea scolara cu personalitate juridica. conform legii. angajarea. formarea. restrangerea de activitate. cercetarii. Raportul este prezentat in fata comitetului de parin ti si este adus la cunostinta autoritatilor administratiei publice locale si a i nspectoratului scolar judetean/al municipiului Bucuresti. alaturi de consiliul de administratie. raspunderea publica pen tru performantele unitatii de invatamant pe care o conduce. g) indeplineste alte atributii stabilite de catre consiliul de administratie . i) aproba comisiile de concurs si valideaza rezultatul concursurilor. 93. se iau prin vot secret. Hotararile consiliului d e administratie care vizeaza personalul din unitate. ART. Membrii consiliului de administratie c are se afla in conflict de interese nu participa la vot. (9) Deciziile privind bugetul si patrimoniul unitatii de invatamant se iau c u majoritatea din totalul membrilor consiliului de administratie. cum ar fi procedurile pentr u ocuparea posturilor. conform legii. (2) Directorul unitatii de invatamant de stat are urmatoarele atributii: a) este reprezentantul legal al unitatii de invatamant si realizeaza conduce rea executiva a acesteia. In aceste cazuri. la propunerea directorului sau la solicitarea a minimum o treime dintre membrii pe . l) indeplineste orice alte atributii stabilite prin ordine si metodologii al e ministrului educatiei. k) isi asuma raspunderea publica pentru performantele unitatii de invatamant .didactice. cu hotararile consiliului de administratie al unitatii de inv atamant si cu respectarea prevederilor regulamentului de organizare si functiona re a acesteia. i) coordoneaza colectarea si transmite inspectoratului scolar datele statist ice pentru sistemul national de indicatori privind educatia. unul di ntre directori are obligatia cunoasterii limbii respective. precum si durata mandat elor sunt stabilite prin regulamentele de organizare si functionare a acestora. (4) Directorul unitatii de invatamant particular si confesional exercita con ducerea executiva. Tineretului si Sportului. cu consultarea Grupului parlamentar al minoritatilor nationale. (3) Structurile si functiile de conducere ale unitatilor de invatamant parti cular si confesional. acordarea gradatiei de merit. c) isi asuma. evaluarea periodica. d) propune spre aprobare consiliului de administratie regulamentul de organi zare si functionare al unitatii de invatamant. acordarea calificativelor. ART. 97 (1) Directorul exercita conducerea executiva a unitatii de invatamant. a functiilor de conducere. atributiile. alaturi de director. j) aproba orarul unitatii de invatamant. In ca zul unitatilor de invatamant cu predare integrala in limbile minoritatilor natio nale.

f) propune consiliului de administratie premierea si acordarea titlului de " profesorul anului" personalului cu rezultate deosebite la catedra. furnizate de centrele scolare de educatie incluziva. d) propune consiliului de administratie masuri de optimizare a procesului di dactic. i) propune consiliului de administratie programele de formare si dezvoltare profesionala continua a cadrelor didactice. k) indeplineste alte atributii stabilite de consiliul de administratie. h) propune consiliului de administratie initierea procedurii legale in cazul cadrelor didactice cu performante slabe sau pentru incalcari ale eticii profesi onale. cu personalitate juridica. in baza carora se stabileste calificativul anual. Cercetarii. de orientare scolara si profesionala. c) servicii de evaluare. c entrele atestate de formare continua in limbile minoritatilor nationale. g) aproba sanctionarea abaterilor disciplinare ale elevilor. (5) Finantarea centrului judetean de resurse si asistenta educationala/Centr ului Municipiului Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala se asigura de l a bugetul consiliului judetean. coordoneaza metod ologic. b) servicii de terapii logopedice. coordonate metodologi c de inspectoratul scolar. cu personalitate juridica. e) servicii de consultanta pentru educatie incluziva. c) valideaza fisele de autoevaluare ale personalului angajat al unitatii de invatamant. Tineretului si Sportului sunt: Institutul de Stiinte ale Educatiei.rsonalului didactic. furnizate de mediatorii scolari. casele corpului didactic. (6) Centrul judetean de resurse si asistenta educationala/Centrul Municipiul ui Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala organizeaza. organizarea si functionarea centrului judetean de resurse si de asistenta educationala se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al min istrului educatiei. b) stabileste Codul de etica profesionala si monitorizeaza aplicarea acestui a. e) propune consiliului de administratie curriculumul la dispozitia scolii. SECTIUNEA a 3-a Unitatile conexe ale invatamantului preuniversitar ART. tineretului si sportului. d) servicii de mediere scolara. (2) Atributiile consiliului profesoral sunt urmatoarele: a) gestioneaza si asigura calitatea actului didactic. j) alege cadrele didactice membre ale consiliului de administratie. monitorizeaza si evalueaza. denumita in continuare CCD. tineretului si sportului. (4) Centrele judetene de resurse si asistenta educationala/Centrul Municipiu lui Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala sunt unitati specializate ale invatamantului preuniversitar. Structura si atributiile CCD se stabilesc prin o rdin al ministrului educatiei. (7) Structura. cercetarii. (2) Unitatile conexe ale invatamantului preuniversitar sunt: centrul judetea n de resurse si asistenta educationala/Centrul Municipiului Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala. cercetarii. palatele si cluburile copiilor. coordonata metod ologic de inspectoratul scolar. furnizate prin centrel e judetene si prin cabinetele de asistenta psihopedagogica/psihologica. Unitatea pentru Finantarea Invatamantului P reuniversitar. 99 (1) Unitatile conexe ale Ministerului Educatiei. dupa caz. Centrul National de Instruire Diferentiata. (3) In fiecare judet si in municipiul Bucuresti functioneaza casa corpului d idactic. urmatoarele activitati si servicii educationale: a) servicii de asistenta psihopedagogica/psihologica. furnizate prin centrele si prin cabinetel e logopedice interscolare. (8) Centrul National de Instruire Diferentiata se organizeaza si functioneaz . la nivel judetean/al municipiului Bucuresti.

precum si pentru elevii din invatamantul postli ceal special de stat. particular si confesio nal se asigura din fonduri publice sau din alte surse. Tineretului si Sportului are drept de initiativa in domeniile politicii financiare si resurselor umane din domeniul ed ucatiei si colaboreaza cu alte ministere. Cercetarii. Atri butiile. tineretului si sportului. ART. 101 (1) Finantarea unitatilor de invatamant preuniversitar cuprinde finantarea d e baza. Tineretului si Sportului. cerce tarii. Cercetarii. (2) Statul asigura finantarea de baza pentru toti prescolarii si pentru toti elevii din invatamantul primar. structura.a conform metodologiei elaborate de Ministerul Educatiei. Finantarea de baza se face in limitele costului standard p er elev/prescolar. VIII Finantarea si baza materiala a invatamantului preuniversitar SECTIUNEA 1 Dispozitii generale ART. 102 (1) Finantarea invatamantului preuniversitar de stat. tiner etului si sportului. taxele de scolarizare se stab ilesc de consiliul de administratie al fiecarei institutii sau unitati de invata mant. (3) Palatele si cluburile copiilor sunt in subordinea inspectoratelor scolar e. cu autoritati locale. profesional si liceal de stat. precum si cu sindicatele reprezentative. potrivit legii. stabilite prin lege. asociatii reprezentative profesionale ale cadre lor didactice. gimnazial. Cercetarii. 104 (1) Finantarea de baza asigura desfasurarea in conditii normale a procesului de invatamant la nivel preuniversitar. . (2) Palatul National al Copiilor din Bucuresti este subordonat Ministerului Educatiei. Cerce tarii. (2) Finantarea de baza se asigura din bugetul de stat. din sume defalcate di n taxa pe valoarea adaugata si alte venituri ale bugetului de stat. structuri asocia tive reprezentative ale autoritatilor administratiei publice locale. organizarea si functionarea Unitatii pentru Finantarea Invat amantului Preuniversitar se stabilesc prin ordin al ministrului educatiei. (3) In invatamantul preuniversitar particular. potrivit legii. p rimar si gimnazial obligatoriu. precum si contributiile aferente acestora. pentru urmatoarele categorii de cheltuieli: a) cheltuielile cu salariile. precum si din alte surse. cercetarii. (4) Organizarea si competentele palatelor si cluburilor copiilor se stabiles c prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educatiei. Palatele copiilor au si rol metodologic. ART. prin bugetel e locale. in conditiile legii. parti cular sau confesional acreditat. conform standardelor nationale. cu asociati i reprezentative ale parintilor. din fonduri publice. 100 (1) Palatele si cluburile copiilor sunt unitati de invatamant pentru activit ati extrascolare. ART. 103 (1) Ministerul Educatiei. respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti pot contribui din bugetele proprii la finant area de baza si complementara a unitatilor de invatamant preuniversitar de stat. Tineretului si Sportului. sporurile. finantarea complementara si finantarea suplimentara. indemnizatiile si alte drepturi sal ariale in bani. Cercetarii. (2) Consiliile locale si consiliul judetean. (9) Unitatea pentru Finantarea Invatamantului Preuniversitar se organizeaza in subordinea Ministerului Educatiei. CAP. Tineretulu i si Sportului in 12 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi. in cazul invatamantului prescolar. Tineretului si Sportului. conform metodologiei elaborate de Ministerul Educatiei. (2) Finantarea invatamantului preuniversitar particular si confesional acred itat se face din taxe. ART.

Costul standard per elev/prescolar se determina pentru fiecare ni vel de invatamant. (1). j) gestionarea situatiilor de urgenta. pentru pe rsonalul angajat. severitatea dezavantajelor . cercetarii. ART. alocate pentr u unitatile de invatamant preuniversitar de stat ca finantare de baza. pentru urmatoarele categorii de cheltuieli: a) investitii. specializare/domeniu. d) cheltuielile materiale si pentru servicii. Cercetarii. e) cheltuieli pentru transportul elevilor. pentru finantarea de baza. f) cheltuieli pentru naveta cadrelor didactice. b) subventii pentru internate si cantine. Cercetarii. potrivit legii. respectiv a Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti. cu exceptia celor care. g) cheltuieli pentru examinarea medicala obligatorie periodica a salariatilo r din invatamantul preuniversitar. cheltuieli socia le si alte cheltuieli asociate procesului de invatamant preuniversitar de stat. 84 alin . o constituie costul standard per e lev/prescolar. nu pot fi executate silit pentru recuperarea creantelor stabilite prin titluri executorii in sarcina autoritatilor administratiei publice locale. (3) Finantarea complementara aprobata anual prin legea bugetului de stat se repartizeaza pe comune. reparatii capitale. h) cheltuieli pentru concursuri scolare si activitati educative extrascolare organizate in cadrul sistemului de invatamant. municipii si sectoare ale municipiului Bucuresti de catre directiile generale ale finantelor publice judetene. Consiliul National pentru F inantarea Invatamantului Preuniversitar cuprinde reprezentantii Ministerului Edu catiei. k) cheltuieli pentru participarea in proiecte europene de cooperare in domen iul educatiei si formarii profesionale. filiera. Determinarea costului standard per elev/prescolar se face de catre Consiliul National pentru Finantare a Invatamantului Preuniversitar. conform prevederilor art. numarul de elevi/prescolari din unitatea de invatamant. orase. prescolari si elevi. profil. ai partenerilor sociali si ai stru cturilor asociative ale autoritatilor administratiei publice locale. c) cheltuielile cu evaluarea periodica interna a elevilor. se ef ectueaza gratuit. conform legii. respectiv a municipiului Bucuresti. c) cheltuieli pentru evaluarea periodica nationala a elevilor. (6) Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. tineretului si sportului care ia in considerare costul standard per elev/prescol ar.b) cheltuielile cu formarea continua si evaluarea personalului. (3) Finantarea de baza a unei unitati scolare rezulta prin multiplicarea cos tului standard per elev/prescolar cu coeficienti specifici unitatii scolare si c u numarul de elevi si se aproba anual prin hotarare a Guvernului. Tineretului si Sportului si aprobate prin hotarare a Guvernului. Tineretului si Sportului. orase. Alocarea fo ndurilor pentru finantarea de baza a unitatii de invatamant se face pe baza unei formule de finantare aprobate prin ordin al ministrului educatiei. consolidari. (5) Finantarea de baza aprobata anual prin legea bugetului de stat se repart izeaza pe comune. i) cheltuieli pentru asigurarea securitatii si sanatatii in munca. e) cheltuielile cu intretinerea curenta. din sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata. municipii si sectoare ale municipiului Bucuresti de cat re directiile generale ale finantelor publice judetene. (4) Baza de calcul al fondurilor alocate unitatilor de invatamant prin si di n bugetele locale. cu asistenta tehnica de specialitate a inspectoratelor scolare judet ene. respectiv a munici . d) cheltuieli cu bursele elevilor. (2) Finantarea complementara se asigura din bugetele locale ale unitatilor a dministrativ-teritoriale de care apartin unitatile de invatamant preuniversitar. in conditiile prezentei legi si conform normelo r metodologice elaborate de catre Ministerul Educatiei. precum si factorii d e corectie dependenti de densitatea de elevi in zona. de limba de predare si alti factori. 105 (1) Finantarea complementara asigura cheltuieli de capital.

Tineretului si Sportului pentru premierea unitati lor de invatamant preuniversitar de stat cu rezultate deosebite in domeniul incl uziunii sau in domeniul performantelor scolare. ART. (3) Directorul si consiliul de administratie al unitatii de invatamant cu pe rsonalitate juridica raspund de incadrarea in bugetul aprobat. L a sfarsitul anului bugetar. respectiv cu presedintele consiliului judetean/primar ul de sector. (2) In lansarea competitiilor. In u rma evaluarilor dupa fiecare dintre cele doua axe. in baza unei metodologii proprii. respectiv Consiliul General al Municipiulu i Bucuresti. Cercetarii. (2) Veniturile proprii nu diminueaza finantarea de baza. 106 Finantarea de baza si finantarea complementara se realizeaza pe baza contrac tului de management incheiat intre directorul unitatii de invatamant preuniversi tar si primarul localitatii/primarul de sector in a carei raza teritoriala se af la unitatea de invatamant. tineretului si sport ului. Tineretului si Sportului finanteaza an ual. Tineretului si Sportului se consulta cu asociatiile reprezentative ale parintilor. ART. ART. in cazul scolilor speciale. sponsorizari sau din al te surse legal constituite. 110 (1) Bugetul de venituri si cheltuieli se intocmeste anual. conform legii. 107 (1) Finantarea suplimentara se acorda ca suma globala fixa din bugetul Minis terului Educatiei. conform normelor metodologice de finantare a invatamantului preuniversitar elaborate de Ministerul Educatiei. "Satisfacator" si "Nes atisfacator". cat si cele cu excelenta in performanta. particulare sau confesionale. . (3) Finantarea suplimentara se realizeaza pe baza de contract incheiat intre unitatea scolara si finantator. Excelenta in predare va fi recompensata financiar. se va realiza o clasificare a scolilor pe 5 niveluri: "Excelent". in conditiile leg ii. b) in baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei. res pectiv al municipiului Bucuresti. Cercetarii. acordand granturi unitatilor de invatamant. sumele necheltuite raman in contul unitatii de invat amant care le-a realizat si se reporteaza pentru bugetul anual urmator. Consiliul National al El evilor si cu sindicatele reprezentative. 109 (1) Ministerul Educatiei. Sunt premiate atat scolile cu excelenta in incluziune. asociati ile reprezentative profesionale ale cadrelor didactice. Cercetarii. 108 (1) Unitatile de invatamant preuniversitar de stat pot obtine venituri propr ii din activitati specifice. Cercetarii. de catre fiecare unitate de invatamant preuniversitar. (2) Consiliile locale. in cadrul programelor nationale aprobate prin hotarare a Guvernului. Scolile car e obtin calificativul "Satisfacator" sau "Nesatisfacator" se supun monitorizarii in vederea cresterii performantelor. Bun". La nivel judetean si national va fi desemnat "Profesorul anu lui" pentru fiecare disciplina din planul de invatamant. de stat.piului Bucuresti si cu asistenta tehnica a inspectoratelor scolare judetene. scolile vor desemna "Profesorul anului". ART. ca semn al exc elentei in predare. urmato arele competitii: a) competitii intre scoli care se bazeaza pe evaluarea institutionala a fiec arei unitati de invatamant dupa doua axe majore: incluziune si performanta. respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiu lui Bucuresti si consiliile judetene. contribuie la finantarea suplimentara. T ineretului si Sportului. ART. la olimpiadele de crea tie tehnico-stiintifica si artistica si la olimpiadele sportive se recompenseaza financiar prin ordin al ministrului educatiei. prin programul national de stimulare a excelentei di dactice. din donatii. cercetarii. "Foarte bun". complementara sau s uplimentara si sunt utilizate conform deciziilor consiliului de administratie.. Cercetarii. Ministerul Educatiei. c) performanta elevilor la olimpiadele pe discipline.

pentru elevii din Republica Moldova. b) componenta locala aferenta proiectelor aflate in derulare. Tineretului si Sportului si din alte surse. cofinantate de Guvernul Romaniei si de organismele financiare internationale. Tineretului si Sportului. cu participare nationala si internationala. Cercetarii. precum si bursele pentru el evii straini. aprobate prin hotarare a Guvernului. precum si rambur sarile de credite externe aferente proiectelor respective. h) finantarea privind organizarea de concursuri pentru elevi. Cercetar ii. d) organizarea evaluarilor. Cercetarii. (2) Finantarea cheltuielilor privind inspectoratele scolare. cu aprobarea consiliului de administratie. SECTIUNEA a 2-a Baza materiala a invatamantului preuniversitar de stat ART. precum si olimpiade internationale p e obiecte de invatamant. inclusiv consolidari si reabilitari de scol i si dotari.Tineretului si Sportului. Cercetarii. prin hotarare a Guvernului. (5) Consiliul judetean/Consiliul General al Municipiului Bucuresti asigura f onduri pentru organizarea si desfasurarea olimpiadelor si a concursurilor scolar e judetene/ale municipiului Bucuresti. Tineretului si Sportului. e) perfectionarea pregatirii profesionale a cadrelor didactice si didactice auxiliare. aprobate prin hotarare a Guvernului. stabilite prin r eglementari specifice. indiferent de locul de domiciliu al copiilor. casele corpului didactic. inclusiv pentru invatamantul special: a) finantarea programelor nationale ale Ministerului Educatiei. palatele si cluburile copiilor si elevilor. (6) Cheltuielile aferente facilitatilor acordate elevilor privind transportu l pe calea ferata si cu metroul se finanteaza prin bugetul Ministerului Educatie i. initiata de Ministerul Educatiei. a elevilor din invatamantul special. concursur i si festivaluri cultural-artistice. etnicii romani din afara granitelor tarii. f) finantarea. Tineretului si Sportului. Tineretului si Sportului. se asigura din bugetul de stat. (3) Cluburile sportive scolare. prin contract managerial. campionate si concursuri sportive scolare. Cercetarii. (3) Finantarea unitatilor de invatamant special. c) bursele. (4) Consiliul judetean/consiliile locale ale sectoarelor si Consiliul Genera l al Municipiului Bucuresti aloca. prin finantarea complementara. se aproba si se executa conform legii. Tineretului si Sportului. prin bugetul Ministerului Educatiei. (2) Excedentele anuale rezultate din executia bugetului de venituri si chelt uieli ale activitatilor finantate integral din venituri proprii se reporteaza in anul urmator si se folosesc cu aceeasi destinatie sau. a unor programe anuale sau multianuale de investitii. potrivit legii. se utilizeaza pentru finantarea altor cheltuieli ale unitatii de invatamant. prin hotarari proprii. tehnico-aplicative. pentru implementarea politicilor si strategiilor Ministerului Educati ei. se asigura urmatoarele cheltuieli aferente unitatilor de invatamant preuniversitar. precum si palatele si cluburile copiilor pot sa fie finantate si de autoritatile administratiei publice locale. 112 . fonduri din cote defal cate din impozitul pe venit la dispozitia acestora. ART. in vederea finantarii unitat ilor de invatamant preuniversitar de stat. Cercetarii. prin bugetul Ministerului Educatiei. de modernizare si de dezvoltare a bazei materiale a institutiilor d e invatamant preuniversitar de stat. cluburile sportive scolar e. a claselor de invatamant sp ecial. g) finantarea unor programe nationale de protectie sociala. 111 (1) De la bugetul de stat. de creatie. a liceelor speciale si a CJRAE/CMBRA E se asigura din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale consiliilor judetene si ale sectoarelor municipiului Bucures ti. stiintifice. a simularilor si a examenelor nationale. pe obiecte de invatamant si pe meserii.

cercetari i. cele de invatamant particular au drept fundament proprietatea pri vata. infiintate de stat. I Dispozitii generale ART. numai cu avizul conform al ministrului educatiei. Cerce tarii. cluburile sportive scolare. gimnaziale si liceale. (4) Terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea inspectoratel e scolare judetene. concesionare sau comodat. tineretului si sportului. functiile. in r egistrul de inscriptiuni si transcriptiuni. in functie de entitatea care l e-a infiintat. Tineretului si Sportului. judetene si. Tineretului si Sportului sau institutiilor si un itatilor de invatamant si cercetare stiintifica din sistemul invatamantului de s tat. detinute in baza unor contra cte de inchiriere. 113 Inscrierea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile apartinand Mini sterului Educatiei. Celelalte componente ale bazei ma teriale sunt de drept proprietatea unitatilor si institutiilor respective si sun t administrate de acestea. in cartile funciare sau in cartile d e publicitate funciara. proprietarii acestora fiind alte pe rsoane fizice sau juridice. ale palatelor si cluburilor copi ilor si elevilor. precum si alte unitati din subord inea Ministerului Educatiei. centrul national de excelenta. prin consiliile de administratie ale unitatilor de invatamant re spective. 114 (1) Prezentul titlu reglementeaza structura. In caz contrar. (5) Nu fac parte din domeniul public local. precum si asupra bunurilor apartinand consiliilor locale. in a caror raza teritoriala isi desfasoa ra activitatea. (2)-(4). ale cluburilor sportive scolare. fac parte din domeniu l public local si sunt administrate de catre consiliile locale. prin inspectoratele scolare judetene si prin co nsiliile de administratie ale acestor unitati. precum si ale centrelor judetene de resurse si asistenta educa tionala sunt de drept proprietatea acestora si sunt administrate de catre consil iile de administratie ale acestora. respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti. (3) Terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea unitatile de invatamant special de stat si centrele judetene de resurse si asistenta educatio nala fac parte din domeniul public judetean. (2) Terenurile si cladirile unitatilor de educatie timpurie. organizarea si funct . Cercetarii. Cercetarii. si sunt in administrarea consiliului judetean. respectiv al statului terenurile si cladirile prevazute la alin. respectiv al municipiului Bucuresti . TITLUL III Invatamantul superior CAP. judetean. Consiliului General al Municipiului Bucuresti. ART. dupa caz. uneia dintre cele doua forme de proprietate. iar cele de invatamant confesional apartin. resp ectiv. casele corpului didactic. Celelalte componente ale bazei materiale a unitatilor de invatamant sp ecial de stat. Tineretului si Sportului. se face.(1) Unitatile de invatamant de stat pot detine in administrare bunuri propri etate publica. conform legislatiei in vigoare. ale caror che ltuieli curente si de capital se finanteaza de la bugetul de stat. inclusiv ale celorlalte nivel uri de invatamant din cadrul acestora. scolilor primare. Celelalte compon ente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea acestora si sunt administrat e de catre consiliile de administratie. cu scutire de plata taxelor prevazute de lege. palatele si c luburile elevilor. in care isi desfasoara act ivitatea unitatile de invatamant preuniversitar de stat. cen trele recreative si de divertisment. (6) Schimbarea destinatiei bazei materiale a institutiilor si unitatilor de invatamant preuniversitar de stat se poate face de catre autoritatile administra tiei publice locale. de invatamant p rescolar. actele de schimbare a destinatiei b azei materiale sunt nule de drept. iar fapta constituie infractiune si se pedeps este conform legii penale. Palatul National al Copiilor. fac parte din domeniul public al statului si sunt administrate de Ministerul Educatiei.

(2) Invatamantul superior este organizat in universitati. conform procedurilor legale in vigoare. orientare se xuala sau alte tipuri de discriminare. O institutie de invatamant superior autorizata sa functioneze provizoriu. numai cu respectarea legislatiei in vigoare cu privire la autorizarea. ART. de catre institutii de invatamant superior acreditate. particulare sau conf esionale. inovare si transfer tehnologic. 117 Misiunea invatamantului superior este de a genera si de a transfera cunoaste re catre societate prin: a) formare initiala si continua la nivel universitar. religii si doctrine politice. numite in continuare institutii de invatamant superior sau universitati. l) principiul centrarii educatiei pe student. recunoscute ca atare de statul de origine. b) principiul libertatii academice. b) cercetare stiintifica. su nt de interes public si sunt apolitice. prin c reatie individuala si colectiva. (2) Institutiile de invatamant superior din strainatate. trebuie sa respecte reglementarile legale in vigoare atat in Romania. cat si in statele respective. in Romania s au in alte state. ca atare. ART. recunoscute legal. e) principiul echitatii. g) principiul transparentei. al insertiei profesionale a individului si a satisfacerii nevoii de c ompetenta a mediului socio-economic. al artelor. in scopul dezvoltarii personale.ionarea invatamantului superior din Romania. al stiintelor ingineres ti. . au caracter nonprofit. sex. in statul de origine. programe de studii comune cu institutii de invatamant superior din strainatate. precum si valorificarea si diseminarea rezultatelor acestora. academii de studii . i) principiul independentei de ideologii. a cadrelor didactice si a cercetatorilor. al literelor. dezvoltare. ART. prin asigurarea performantelor si dezvoltarii fizi ce si sportive. 115 (1) Invatamantul superior se poate organiza doar in institutii de invatamant superior care au obtinut autorizarea de functionare provizorie sau acreditarea. potrivit legii. institute. orientare politica sau religioasa. Aceste institutii au personalitate juridica. sin gure sau in parteneriat cu institutii de invatamant superior acreditate din Roma nia. (2) In invatamantul superior nu sunt admise discriminari pe criterii de vars ta. f) principiul eficientei manageriale si financiare. k) principiul consultarii partenerilor sociali in luarea deciziilor. origine sociala. devine parte a sistemului national de invatamant superior numai dupa acreditare. (2) Actele de finalizare a studiilor emise in Romania sunt recunoscute de ca tre stat numai in cazul in care sunt eliberate in conformitate cu prevederile le gale in vigoare. 116 (1) Sistemul national de invatamant superior include toate institutiile de i nvatamant superior acreditate. in domeniul stiintelor. h) principiul respectarii drepturilor si libertatilor studentilor si ale per sonalului academic. (3) Institutiile de invatamant superior pot fi de stat. In cazul in care ac este programe se organizeaza in strainatate. pot organiza filiale pe teritoriul Romaniei. ART. etnie. j) principiul libertatii de mobilitate nationala si internationala a student ilor. (3) Institutiile de invatamant superior romanesti pot organiza. scoli de studii superioare si altele asemenea. d) principiul asigurarii calitatii. acre ditarea si asigurarea calitatii programelor de studii. c) principiul raspunderii publice. cu exceptia masurilor afirmative prevazut e de lege. 118 (1) Sistemul national de invatamant superior se bazeaza pe urmatoarele princ ipii: a) principiul autonomiei universitare.

strategia institutionala. Initiativa infiintarii institutiei de invatamant superior particu lar si confesional apartine unei fundatii. organ izarea si functionarea proprie. aprobata cu modificari prin Legea nr. 121 Ministerul Educatiei. Tineretului si Sportului este autoritate p ublica si este abilitat sa urmareasca. Nerespecta rea acestor prevederi se pedepseste conform legii penale. ART.(3) Studentii cu dizabilitati fizice au dreptul sa aiba cai de acces adaptat e acestora in totalitatea spatiilor universitare. pentru progra mele si formele de studii acreditate sau autorizate provizoriu. denumit fondator. invatamantul este gratui t pentru cifra de scolarizare aprobata anual de Guvern si cu taxa. cu re spectarea stricta a legislatiei in vigoare. sociale si culturale in cadrul insti tutiilor de invatamant superior. (2) Diplomele corespunzatoare programelor de studii universitare sunt inscri suri oficiale si nu pot fi emise decat de institutiile acreditate. ART. (3) Initiativa infiintarii institutiei de invatamant superior de stat aparti ne Guvernului. Cercetarii. daca este cazul. ART. De asemenea. Cuantumul tax ei este stabilit de catre senatul universitar. structura. in cadrul institutiei care emite diploma trebuie sa existe o alta special izare acreditata intr-un domeniu inrudit cu specializarea autorizata. ART. invatamantul este cu taxa. pe care il ge stioneaza conform legii. precum si conditii pentru desf asurarea normala a activitatilor academice. activitatile. si institute de cercetare teologica in consens cu perspectivele ecumenice si irenice internationale si in conformita te cu prevederile legale. recunoscut ca atare potrivit prevederilor preze ntei legi. (3) Institutiile de invatamant superior au autonomie in stabilirea cuantumul ui taxelor si au obligatia sa le comunice tuturor celor interesati. 122 (1) Institutiile de invatamant superior au patrimoniu propriu. Tineretului si Sportului controleaza modul in care universitatile isi exercita autonomia unive rsitara. Institutiile de invatamant superior se organizeaz a si functioneaza independent de orice ingerinte ideologice. Cercetarii. stabilite conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. in concordanta stricta cu legislat . 120 (1) Calificarile dobandite de absolventii programelor de studii din invatama ntul superior sunt atestate prin diplome. 15. conform legii. 87/2006. (2) Institutiile de invatamant superior de stat si particulare se infiinteaz a prin lege. Libertatea acade mica este garantata prin lege. ART. In acest din urm a caz. aprobata de senatul universitar. sanctiuni. (2) In institutiile de invatamant superior particular. conform legii. isi asuma misiunea generala si pe cea proprie si isi exercita raspunder ea publica. Cuantumul taxei este stabilit de catre consiliul de administratie. gestionarea resurselor materiale si umane. politice sau religi oase. (3) Aspectele fundamentale ale autonomiei universitare se exprima in Carta u niversitara. cu modificarile ul terioare. (2) Autonomia universitara da dreptul comunitatii universitare sa isi stabil easca misiunea proprie. 123 (1) Autonomia universitara este garantata prin Constitutie. prin certificate si prin alte acte de studii eliberate numai de catre institutiile de invatamant superior acreditate. in conformitate cu prevederile art. cu respectarea dispozitiilor legale privind acreditarea. 119 (1) In institutiile de invatamant superior de stat. Ministerul Educatiei. unei asociatii sau unui cult religios ori altui furnizor de educatie. (4) In invatamantul superior exista si pot fi organizate facultati de teolog ie. inclusiv pe site-ul universitatii. sa controleze aplicarea si respectarea re glementarilor legale in domeniul invatamantului superior si sa aplice. 75/2005 privind asigurarea calita tii educatiei.

(6) In institutiile de invatamant superior este interzisa periclitarea sub o rice forma a dreptului la exprimarea libera a opiniilor stiintifice si artistice . (5) In institutiile de invatamant superior este asigurata libertatea cerceta rii in ceea ce priveste stabilirea temelor. cu respectarea prevederilor legale in vigoare. Tineretului si Sportului sesizeaza sena tul universitar in termen de 30 de zile de la data constatarii. senatu l universitar are obligatia sa desemneze un prorector care reprezinta universita tea si care devine ordonator de credite pana la confirmarea unui nou rector de c atre ministrul educatiei. (4) Autonomia universitara se exercita numai cu conditia asumarii raspunderi i publice. dupa cum . raspunderea publica se extinde la respectarea statutului si a prevederilor dogmatice si canonice specifice cultul ui respectiv. precum si alte considerente le gate de statutul acestora sunt stabilite in conformitate cu prevederile prezente i legi. universitatea continua sa nu respecte obligatiile prevazute la art. d) sa asigure eficienta manageriala si eficienta utilizarii resurselor. 125 (1) In cazul in care se constata nerespectarea obligatiilor prevazute la art . in termen de maximum 6 luni de la data sesizarii initiale a senatului universitar. (2) In cazul universitatilor confesionale. b) reduce sau elimina temporar sau definitiv accesul la finantarile din surs e publice. cercetarii. modul de constituire. cercetarii. (2) Constatarea incalcarii obligatiilor prevazute la art. la propunerea Consiliului de etica si management universitar. 124 (1) Raspunderea publica obliga orice institutie de invatamant superior. de s tat sau particulara: a) sa respecte legislatia in vigoare. Cercetarii. c) propune Guvernului initierea unui proiect de lege de reorganizare sau des fiintare a institutiei de invatamant superior in cauza. atributiile. didactic auxili ar si de cercetare. conform legislatiei in vigoare.ia in vigoare. alegerea metodelor. tineretul ui si sportului numele noului rector. Tineretului si Sportul ui aplica. in conformitate cu normele legale in vigoare si cu planurile de invatamant. b) sa aplice si sa se supuna reglementarilor in vigoare referitoare la asigu rarea si evaluarea calitatii in invatamantul superior. precum si drepturile si libertatile studentilor. Ministerul Educatiei. (7) Studentilor le este asigurat dreptul la libera alegere a cursurilor si s pecializarilor. cu consultarea senatului universitar. si a cheltuirii fondurilor din surse publice. conform legii. ART. format din 11 membri. Ministerul Educatiei. carta proprie si politicile nationale si europene in domeniul invatamantului superior. tineretului si sportului. Cercetarii. 124. senatul universitar finalizeaza pr ocedurile de desemnare a unui nou rector. 124. cu avizul consultativ al fondatorilor si cu aprobarea senatului universi tar. f) sa respecte libertatea academica a personalului didactic. si trimite spre confirmare ministrului educatiei. procedeelor si v alorificarea rezultatelor. In termen de maximum 5 zile lucratoare de la data revocarii din functie a rectorului. in baza propunerii Consiliului de eti ca si management universitar. in c azul universitatilor de stat. 124 se face de cat re Consiliul de etica si management universitar. una sau mai multe dintre urmatoarele masuri: a) revocarea din functie a rectorului. c) sa respecte politicile de echitate si etica universitara. In termen de 3 l uni de la revocarea din functie a rectorului. conf orm contractului institutional. e) sa asigure transparenta tuturor deciziilor si activitatilor sale. Daca in termen d e 3 luni de la data sesizarii. ART. (8) Structurile si functiile de conducere ale universitatilor particulare si confesionale. cuprinse in Cod ul de etica si deontologie profesionala aprobat de senatul universitar.

(3) Spatiul universitar este inviolabil. d) conditiile in care se constituie fondurile proprii si stabilirea destinat iei acestora si a conditiilor in care sunt utilizate. folosite de institutia de invatamant superior. In urma primirii unei astfel de sesizari. cate un repreze ntant numit de catre Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Sup erior. 124. in mod obligatoriu. denumit in continuare CNATDCU . (2) Din comunitatea universitara fac parte si persoane carora li s-a conferi t calitatea de membru al comunitatii universitare. Consiliul National pentru Finantarea Invat amantului Superior. (1) spatiile si dotarile aferente c are apartin Ministerului Sanatatii. Consiliul de etica si management universitar are obligatia de a investiga aspectele sesizate si de a raspunde se sizarii in termenul de 3 luni. (3) Membrii comunitatii universitare au drepturile si indatoririle stabilite prin reglementarile legale in vigoare si prin Carta universitara. ART. ART. b) Codul de etica si deontologie profesionala universitara. denumita in continuare ARACIS. (3) Orice persoana fizica sau juridica poate sesiza Consiliul de etica si ma nagement universitar in legatura cu nerespectarea obligatiilor prevazute la art. denumit in continuare CNFIS. 126 (1) Spatiul universitar este constituit din totalitatea edificiilor. terenur ilor. (4) Respectarea de catre institutiile de invatamant superior a obligatiilor prevazute la art. (2) Fac exceptie de la prevederile alin. in care se desfasoara invatamantul medical superior. Cercetarii. Nerespectarea acestor obligatii poate f i atacata in contencios administrativ de catre orice persoana fizica sau juridic a romana. ART. Consiliul National de Atestare a Titl urilor. institutelor de cercetare. Accesul in spatiul universitar este permis numai in conditiile stabilite prin lege si prin Carta universitara. Diplomelor si Certificatelor Universitare. gradinilor botanice. Consiliul National al Cercetari i Stiintifice. numi ti de ministrul educatiei. Tineretului si Sportului. indiferent de titlul juridic sub care aceasta este indr eptatita sa le utilizeze. campusurilor universitare. ministerelor si institutiilor cu retea sanit ara proprie. c) modul in care se realizeaza gestiunea si protectia resurselor universitat ii. personal didacti c si de cercetare si personal didactic si de cercetare auxiliar. spatiile care apartin cultelor in care se desfasoara invatamantul confesional. Raspunsurile la aceste sesizari constituie docume nte publice si se publica pe site-ul web al Ministerului Educatiei. precum si spati ile care apartin Ministerului Apararii Nationale. 127 (1) Comunitatea universitara este constituita din studenti. (2) Carta universitara se refera. precum si respectarea de catre Consiliul de etica si management universitar a ob ligatiilor prevazute la alin. tineretului si sportului.urmeaza: 3 reprezentanti numiti de catre Consiliul National al Rectorilor. potrivit legii. denumit in continuare CNCS. prin hotarare a senatului uni versitar. Ministerului Administratiei si Internelor si Serviciului Roman de Informatii. cel putin la: a) modalitatile de desemnare si revocare din functie a persoanelor care ocup a functii de conducere sau care fac parte din structurile si organismele de cond ucere ale universitatii. in care se desfasoara invatamant de specialitate. 124 si a altor obligatii legale aferente raspunderii publice. caselor universitare. Tineretului si Sportului. e) conditiile in care se pot incheia contracte cu institutiile publice si cu . fermelor. precum si dotarile aferente. spitalelor si clinicilor universitare. 3 rep rezentanti ai Ministerului Educatiei. in conformitate cu legislatia in vigoare. (3) constituie un interes legitim public pentru or ice persoana fizica sau juridica romana. 128 (1) Carta universitara prezinta optiunile majore ale comunitatii universitar e si se aplica in tot spatiul universitar. cercetarii. si un reprezentant al federatiilor nationale ale studentilor. Cercetarii. statiunilor didactice experimentale.

societati comerciale. Universitatea po ate acorda prin contract dreptul de administrare si folosinta asupra bunurilor p atrimoniale societatilor comerciale sau asociatiilor in care are calitatea de as ociat sau actionar ori fundatiilor in care are calitatea de fondator. doctorat. detine si folosi elementele aferent e bazei materiale a universitatii. inclusiv cu unitatile de cercetare-dezvoltare. necesare educatiei si cercetarii stiintifice. Rezolutia privind avizul de legalitate se emite de ca tre Ministerul Educatiei. rudele sau afinii pana la gr adul al III-lea inclusiv. 130 (1) Institutiile de invatamant superior adopta un cod de etica si deontologi e profesionala universitara. cu aprobar ea senatului universitar.alti operatori economici in vederea unor programe de cercetare fundamentala si aplicativa sau a cresterii nivelului de calificare a specialistilor cu studii un iversitare. administrative si tehnice care se iau pentru garan tarea originalitatii lucrarilor de licenta. Tineretului si Sportului privind avizul de legalitate a supra Cartei universitare. ART. a fundatiilor sau a asociatiilo r. numai dupa dezbaterea cu comunitatea universitara. comisii de evaluare sau co misii de concurs ale caror decizii afecteaza sotii. in baza unui contract de parteneriat. 129 (1) Institutiile de invatamant superior pot infiinta. institutia de invatamant superior de stat poate contribui exclusiv cu bani. (5) Carta universitara se adopta numai dupa rezolutia pozitiva a Ministerulu i Educatiei. Cercetarii. cu aprobarea senatului univer sitar. confor m legislatiei in vigoare. Acesta face parte din Carta universitara si include obligatoriu: a) stabilirea situatiilor de conflicte de interese si incompatibilitati. f) conditiile in care universitatea se poate asocia cu alte institutii de in vatamant superior sau cu alte organizatii pentru indeplinirea misiunii sale. (3) La constituirea societatilor comerciale. c) masurile educationale. (6) In cazul in care termenul prevazut la alin. fundatii sau asociatii. master. Conditia ca acestea sa se infiinteze este aceea ca ele sa contribuie la c resterea performantelor institutiei si sa nu influenteze negativ in niciun fel a ctivitatile de invatamant. (4) Carta universitara nu poate contine prevederi contrare legislatiei in vi goare. incheierea de contracte si participarea l a organizatiile europene si internationale. b) prevederea ca persoanele care se afla in relatie de soti. (5) nu este respectat. afini si rude p ana la gradul al III-lea inclusiv nu pot ocupa concomitent functii astfel incat unul sau una sa se afle fata de celalalt sau cealalta intr-o pozitie de conducer e. b revete de inventie si alte drepturi de proprietate industriala. precum si sanctiunile aferente. Nerespectarea legilor in continutul Cartei universitare atrage nulitatea de drept a actului respectiv. h) modalitatile in care se deruleaza actiunile de cooperare internationala a le institutiei de invatamant superior. control. articolelor stiint ifice sau a altor asemenea lucrari. Cercetarii. Tineretului si Sportului in termen de maxi mum 30 de zile de la data solicitarii institutiei de invatamant superior. cercetare si consultanta. de cercetare. autoritate sau evaluare institutionala la orice nivel in aceeasi uni versitate si nu pot fi numiti in comisii de doctorat. j) orice alte aspecte considerate relevante de catre senatul universitar si care corespund legislatiei in vigoare. g) modalitatile in care se pot construi. Carta universitara se considera avizata potrivit procedurii aprobarii tacite. (2) Institutiile de invatamant superior pot constitui consortii. singure sau prin asoci ere. Dreptul de folosinta si administrare asupra bunurilor proprietate publica nu poate constitui aport al universitatii la capitalul socia l al unei societati comerciale. i) modalitatile de colaborare dintre structurile de conducere ale universita tilor si sindicatele personalului didactic. (3) Carta universitara se elaboreaza si se adopta de catre senatul universit ar. tehnic si administrati v si organizatiile studentesti legal constituite. ART. fundatii sau asociatii. .

prin hotarare a Guvernului privi nd structura institutiilor de invatamant superior. c) situatia personalului institutiei. (4) O facultate poate include unul sau mai multe departamente. h) situatia insertiei profesionale a absolventilor din promotiile precedente . Guvernul. ART. Tineretului si Sportului. cu consultar ea senatului universitar. (1) si (2) sunt organizate de fiecare in stitutie de invatamant superior. unitati de cercetare distincte sub raportul bugetului de venit uri si cheltuieli. centre pentru formarea continua a resurselor umane. orice i nstitutie de invatamant superior poate cuprinde urmatoarele componente organizat orice: facultati. sa asigure criteriile si standardele de calitate. In s tructura institutiilor de invatamant superior functioneaza servicii tehnico-admi nistrative. departamente. unitati de pr oiectare. initiata anual de Ministerul Educatiei. II Structura organizatorica a institutiilor de invatamant superior ART. scoli doctora le. astfel incat institutia sa isi realizeze misiun ea. centre sau laboratoare. care au autonomie si statute proprii. clinici universitare. muzee. (5) Prin exceptie de la prevederile alin. (2) Orice facultate se infiinteaza. d) rezultatele activitatilor de cercetare. studiouri si ateliere art istice. cel tarziu pana in prima zi lucratoare a lunii aprilie a fiecarui an.(2) Rectorul universitatii are obligatia sa prezinte anual. (2) Institutia de invatamant superior poate infiinta. 132 (1) Facultatea este unitatea functionala care elaboreaza si gestioneaza prog ramele de studii. centre de consultanta. un raport privind starea u niversitatii. sa gestioneze in mod efici ent activitatile de invatamant. f) situatia respectarii eticii universitare si a eticii activitatilor de cer cetare. (3) Componentele prevazute la alin. unita ti de microproductie si prestari servicii. productie sau transfer cognitiv si te hnologic si sa asigure sprijinul administrativ adecvat membrilor comunitatii uni versitare. poate sa infiinteze si sa finanteze un program de stud ii sau o facultate cu acele programe de studii care raspund unor cerinte stringe nte de instruire si formare profesionala in domenii de interes national. CAP. (2). cercetare. Cercetarii. e) situatia asigurarii calitatii activitatilor din cadrul universitatii. pe perioada determinat a si pe proiecte. statiuni experimentale sau alte entit ati pentru activitati de productie si transfer de cunoastere si tehnologie. pe surse de finantare si tipuri de c heltuieli. b) situatia fiecarui program de studii. Acest raport include cel putin: a) situatia financiara a universitatii. se organizeaza sau se desfiinteaza la pr opunerea si cu aprobarea senatului universitar. 131 (1) Pentru indeplinirea obiectivelor ce decurg din misiunea asumata. Raportul este facut public pe site-ul universitatii si este transm is tuturor partilor interesate. teatre. Program ele de studii astfel propuse se supun reglementarilor legale in vigoare referito are la asigurarea calitatii in invatamantul superior. g) situatia posturilor vacante. artelor sau sportului. in situatii temeinic justific . (3) Raportul anual al rectorului este o componenta a raspunderii publice si constituie o conditie fundamentala pentru accesul la finantarile din bugetul pub lic. institute. scoli postuniversitare si extensii universitare care sunt responsabile de or ganizarea programelor de studii pe tipuri si cicluri de studii universitare. (3) Intr-o institutie de invatamant superior de stat. aprobate de senatul uni versitar. Facultatea corespunde unuia sau mai multor domenii ale stiinte lor.

prin departamentul se ctiei. Guvernul. b) in institutii de invatamant superior multiculturale si multilingve. Structura anului universitar se aproba de catre senatul universitar. . la propunerea consil iului facultatii/facultatilor in care functioneaza. poate infiinta facultati. se asigura pr egatirea in ciclul I de studii universitare . cat si in cadrul unei facultati. (2) Un departament poate avea in componenta centre sau laboratoare de cercet are. statiunilor experimentale. ateliere artistice. In atribu irea creditelor de studii transferabile dintr-un semestru se are in vedere o per ioada de minimum 17 saptamani. III Organizarea studiilor universitare SECTIUNEA 1 Structura anului universitar ART. de regula.licenta.ate. de minimum 3 saptamani de examene . o durata de 14 saptam ani de activitati didactice urmate. Cercetarii. se organizeaza. ART. ART. in ciclul II de studii un iversitare . se divizeaza. c) in cadrul institutiilor de invatamant superior pot fi organizate grupe. in ac est caz. in cadrul universitatilor de stat. (3) Departamentul se infiinteaza.doctorat. transmiterea si valorificarea cunoasterii in unul sau mai multe domenii de sp ecialitate.master si in ciclul III de studii universitare . 134 Infiintarea institutelor. (4) In invatamantul universitar pentru minoritatile nationale. cu consu ltarea senatului universitar. (3) Sectia de studiu este o forma de organizare a invatamantului universitar intr-o limba a minoritatilor nationale. de regula. se comaseaza sau se desfiinteaza prin hotarare a senatului universitar. in limba materna. 136 (1) Anul universitar incepe. in termen de 6 lun i de la data intrarii in vigoare a prezentei legi. Cadrele universitare apartinand liniei de studiu adopta si elaboreaza un regulament de functionare propriu. Un semestru are. (5) Finantarea de baza se calculeaza dupa un coeficient marit pentru student ii care urmeaza cursurile in limba unei minoritati nationale. precum s i in invatamantul postuniversitar. in conditiile leg ii. cu res pectarea legislatiei in vigoare. (2) Linia de studiu din cadrul universitatii multilingve si multiculturale s e organizeaza in departamente. s ectii sau linii de predare in limbile minoritatilor nationale. se constituie sectii/linii cu predare in limbile minoritatilor national e. atat la nivelul universitatii. care poate fi institutionalizata. care stabileste proce durile de alegere si alte aspecte specifice structurilor organizatorice ale lini ei de studiu respective in concordanta cu Carta universitara. in prima zi lucratoare a lunii octom brie si include doua semestre. 135 (1) Invatamantul superior pentru minoritatile nationale se realizeaza: a) in institutii de invatamant superior in cadrul carora functioneaza facult ati/linii/programe de studii cu predare in limba materna. 133 (1) Departamentul este unitatea academica functionala care asigura producere a. (4) Departamentul poate organiza centre sau laboratoare de cercetare care fu nctioneaza ca unitati de venituri si cheltuieli in cadrul universitatii. CAP. Tineretului si Sportului. Sectiile beneficiaza de autonomie universitara in organizarea activit atilor didactice. la propunerea Ministerului Educatiei. scoli postuniversitare si extensii universitare. care are in componenta programele de studiu si structurile organizatorice aferente. centrelor sau laboratoa relor de cercetare-dezvoltare este aprobata de catre senatul universitar. ART. de regula.

invatare. (5) Programele de studii universitare dau acces la ocupatii si functii speci fice fiecarui ciclu de studii universitare absolvit. Organizarea si desfasurarea de programe de stu dii universitare care nu functioneaza legal se sanctioneaza cu nerecunoasterea s tudiilor pentru beneficiari. se stabilesc anual prin hotarare a Guvernului. promovata de catre Minist erul Educatiei. locatiile geografice de desfasurare. SECTIUNEA a 3-a Forme de organizare ART. Cercetari i. fiecare limba de pre dare si pentru fiecare locatie geografica in care se desfasoara. 139 Formele de organizare a programelor de studii sunt: a) cu frecventa. cu respectarea legislatiei in vigoare. ART. (2) Un program de studii universitare functioneaza legal daca este autorizat provizoriu sau acreditat si functioneaza in conditiile stabilite prin actul de autorizare.(2) Senatul universitar al fiecarei institutii de invatamant superior aproba anual. forma de invataman t sau limba de predare. respectiv a acreditarii pentru institutia in cauza. reglementare a nationala nu poate contraveni celei europene. Curriculumul unui p rogram de studii universitare se stabileste astfel incat sa maximizeze sansele o btinerii calificarii dorite si se aproba de catre senatul universitar. de catre Ministerul Educatiei. respectiv acreditare. aplicatii practice si evaluare. a autorizatiei de functionare provizorie. potrivit l egii penale. caracterizata prin activitati de invatamant si/sau de cerce tare programate pe durata intregii zile. SECTIUNEA a 2-a Programe de studii universitare ART. (4) Programele de studii universitare sunt grupate pe domenii de studii si o rganizate pe 3 cicluri de studiu: licenta. inaintea datei de 31 marti e a anului respectiv. Tineretului si Sportului. (3) Autorizarea provizorie si acreditarea programelor de studii universitare se realizeaza distinct pentru fiecare forma de invatamant. si cu retragerea imediata. senatul universitar aproba un regulament propriu de organi zare si functionare. regulamentu l privind activitatea profesionala a studentilor. (2) Curriculumul programului de studii universitare este concordant cu profi lul calificarii definit in Cadrul national al calificarilor. planificate astfel incat sa duca la o calificare universitara certificata printr-o diploma s i printr-un supliment de diploma. Cercetarii. master. 138 (1) Organizarea programelor de studii este de competenta institutiilor de in vatamant superior. precum si cu amenda pentru organizatori. precum si calendarul activitat ilor educationale specifice semestrelor academice de studiu. cu cel putin 3 luni inainte de inceperea anului universitar. Tineretului si Sportului. doctorat. domen iile si programele de studii universitare acreditate sau autorizate sa functione ze provizoriu. 137 (1) Programul de studii universitare reprezinta un grup de unitati curricula re de predare. propus de catre agentiile de evaluare a calitatii care au evaluat fiecare p rogram. cercetare. in acord cu standardele nationale si internationale general e si specifice de calitate. (5) Nomenclatorul domeniilor si al programelor de studii universitare. Pentru fiecare ciclu u niversitar organizat. specifice fiecarui ciclu de studii univ . numarul de credite de studii transferabile pentru fiecare program de studii universitare. precum si numarul maxim de studenti care pot fi scolariz ati. (4) Pentru profesiile reglementate la nivelul Uniunii Europene. (3) Concordanta dintre curriculum si calificarea oferita de programul de stu dii universitare este un criteriu obligatoriu de evaluare a asigurarii calitatii .

in spatiul universitar. (4) Programele de studii universitare de doctorat se pot organiza numai la f orma de invatamant cu frecventa. a studentilo r cu cadrele didactice si de cercetare. Metodologia de organizare a examenelor. (2) Fiecare institutie de invatamant superior elaboreaza si aplica propriul regulament de organizare a admiterii in programele de studii oferite. (1). info rmatice si de comunicatii specifice. Pentru programele de studii universitare de doc torat. competentele si cunostintele verificate. (3) Fac exceptie de la prevederile alin. sunt echivalente. SECTIUNEA a 5-a Admiterea in programe de studii ART. in spatiul universitar. 142 (1) Ministerul Educatiei. conform unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei. Contractele de studii nu se modifica in timpul anului universitar. aproximativ uniform distribuite saptamanal/zilnic pe parcursul semestr ului si presupunand intalnirea nemijlocita. Cercetarii. indiferent de forma de invatamant absolvita. c) la distanta. (6) Pot organiza programe de studii universitare la formele de invatamant cu frecventa redusa si la distanta numai institutiile de invatamant superior care au acreditat programul de invatamant respectiv la forma de invatamant cu frecven ta. obligatiile referitoare la frecventa sunt stabilite de catre conducerea s colii doctorale organizatoare a programelor respective.ersitare. b) cu frecventa redusa. programate in mod compact si perio dic. (5) Diplomele si certificatele de studii universitare eliberate de instituti ile de invatamant superior. caracterizata prin utilizarea unor resurse electronice. pentru aceleasi programe de stu dii. inclusiv in vederea finantarii. 141 Institutia de invatamant superior semneaza cu fiecare student/student-doctor and/cursant/cercetator postdoctoral inmatriculat la un program de studii un cont ract de studii universitare in concordanta cu prevederile regulamentelor de orga nizare si desfasurare a programelor de studii si cu respectarea legislatiei in v igoare. activitati de autoinvatare si autoevaluare completate de activitati specifice de tutorat. inclusiv cifrele de scolarizare trebuie facute p . Acest regu lament se elaboreaza conform metodologiei-cadru prevazute la alin. (3) Conditiile de admitere. Obliga tiile referitoare la frecventa constituie un criteriu de evaluare a calitatii sc olii doctorale. in conditiile legii. caracterizata prin activitati dedicate mai ales unor cursuri de sinteza si pregatirii aplicative. presupunand intalnirea nemijlocita. Cercetarii. care s e pot organiza doar la forma de invatamant cu frecventa. 140 (1) Programele de studii universitare de licenta se pot organiza la urmatoar ele forme de invatamant: cu frecventa. a studentilor c u cadrele didactice de predare. (2) Programele de studii universitare de master se pot organiza la urmatoare le forme de invatamant: cu frecventa si cu frecventa redusa. Tineretului si Sportului elaboreaza an ual o metodologie-cadru privind organizarea admiterii in institutiile de invatam ant superior de stat si particulare din Romania. Tineretului si Sportului. coresponden ta dintre rezultatele invatarii si notele. completate de alte mijloace de pregatire specifi ce invatamantului la distanta. (1) si (2) programele de studii de licenta si master din domeniile reglementate la nivelul Uniunii Europene. diplomele sau certificatele de studii acordate trebuie sa fie identice pentru orice forma de invatamant corespunzatoa re unui anumit program de studii din cadrul unei institutii de invatamant superi or. SECTIUNEA a 4-a Contracte de studii ART. ART. cu frecventa redusa si la distanta.

ublice in fiecare an. (8) Institutiile de invatamant superior au obligatia sa restituie. i n termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi. 144 . aprob ata prin ordin al ministrului educatiei. de la inmatriculare s i pana la sustinerea examenului de finalizare a studiilor sau exmatriculare. Cercetarii. acr editate. pe intreaga perioada a prezentei sale in cadrul programului respectiv. d) examen de certificare. de disertatie sau de doctorat. (3) Absolventii programelor de studiu din institutiile de invatamant superio r autorizate provizoriu vor finaliza studiile prin examen numai in cadrul instit utiilor de invatamant superior care au programe de studiu cu profil similar. in cuantumurile aprobate de senatele universitare. scut irea la plata acestor taxe sau reducerea lor. master sau doctorat are calitatea de student. (7) Persoana admisa la un program de studii universitare de licenta. mai putin pe perioadele de intrerupere a studiilor. (6) O persoana poate beneficia de finantare de la buget pentru un singur pro gram de licenta. desemnate de Ministerul Educatiei. in cazul studentilo r/absolventilor care provin de la institutii de invatamant superior si/sau progr ame de studii care au intrat in lichidare. cu cel putin 6 luni inainte de sust inerea concursului de admitere. prin metodologiile proprii de admitere. (5) Institutiile de invatamant superior pot percepe de la candidati. (5) Este interzisa comercializarea de lucrari stiintifice in vederea facilit arii falsificarii de catre cumparator a calitatii de autor al unei lucrari de li centa. care preceda examenul de licenta. (2) Examenele prevazute la alin. c) examen de sustinere publica a tezei de doctorat. dupa afisarea rezultatelor finale. in conf ormitate cu prevederile legale in vigoare. SECTIUNEA a 7-a Examenele de evaluare pe parcurs a studentilor ART. de disertatie si de doct orat raspund in solidar cu autorii acestora de asigurarea originalitatii continu tului acestora. pentru programele de studii postuniversitare de ti p specializare. pentru ciclul de studii universitare de master. de diploma. dosarele candidatilor declarati respinsi sau ale celor care renunta la locul obtinut prin admitere. pentru un singur program de master si pentru un singur program de doctorat. fara percepere a unor taxe. ai statelor apartinand Spatiului Economic European si ai Confederat iei Elvetiene pot candida in aceleasi conditii prevazute de lege pentru cetateni i romani. inclusiv in ceea ce priveste taxele de scolarizare. tineretului si sportului. de diploma. pe baza unui regulament propriu aprobat de senatul universitar si care respecta metodologia-cadru. de catre universitate. (1) se organizeaza si se desfasoara numai d e catre institutiile de invatamant superior acreditate. pentru fiec are ciclu si program de studii universitare. (4) La admiterea in invatamantul superior de stat si particular. 143 (1) Examenele de finalizare a studiilor in invatamantul superior sunt: a) examen de licenta. cetatenii statelor membre ale Uniun ii Europene. (4) Indrumatorii lucrarilor de licenta. Se natele universitare pot sa prevada. e) examen de selectie. pentru ciclul de studii universitare de licenta sau ex amen de diploma pentru invatamantul din domeniul stiintelor ingineresti. cercetarii. in cel mu lt doua zile lucratoare de la depunerea cererii si neconditionat. Tineretului si Sportului . respectiv student-doctorand. taxe de inscriere pentru organizarea si desfasurarea admiterii. SECTIUNEA a 6-a Examene de finalizare a studiilor ART. b) examen de disertatie.

145 Analiza contestatiilor depuse de candidatii la admitere. dupa caz. completata cu validarea rezultatelor invatarii. pe domen ii de specializare. 148 (1) Programele de studii universitare planifica si organizeaza volumul de mu nca specific activitatilor de predare. cu aprobarea senatului universitar. (3) Rezultatele in invatare sunt apreciate la examene: a) cu note intregi de la 10 la 1. Un credit de studiu transferabil consta in cantitatea de munca intelec tuala dirijata si independenta necesara pentru finalizarea individuala de catre student a unei unitati componente a unui curs din cadrul unui program de studii universitare. exprimandu-l in termenii creditelor de studii trans ferabile. actele de studii se elibereaza in concordanta cu reglementarile nationale si cu prevederile acordurilor interinstitutionale. de absolventi in cursul examenelor de finalizare a studiilor este in exclus ivitate de competenta institutiilor de invatamant superior. 147 (1) Recunoasterea si echivalarea studiilor sau a perioadelor de studii efect uate in tara sau in strainatate se realizeaza pe baza unei metodologii-cadru sta bilite prin ordin al ministrului educatiei. nota 5 certificand dobandirea competentelo r minimale aferente unei discipline si promovarea unui examen.(1) Succesul academic al unui student pe parcursul unui program de studii es te determinat prin evaluari sumative de tip examen si prin evaluarea continua. cercetarii. (2) Institutiile de invatamant superior dispun de metodologii de examinare a probate de senatul universitar. ART. ale sistemului europe an de acumulare si transfer al creditelor de studii. b) cu calificative. aplicare practica si examinare in concordanta cu ECTS/SECT. de studentii examin ati. invatare. tineretului si sportului si a unor metodologii specifice aprobate de senatul universitar al fiecarei ins titutii de invatamant superior. cu respectarea metodologiei -cadru. 146 Rectorul poate anula. SECTIUNEA a 9-a Credite de studii ART. un certificat sau o diploma de studii atunci cand se dovedeste ca s-a obtinut prin mijloace fraudu loase sau prin incalcarea prevederilor Codului de etica si deontologie universit ara. pe baza normelor europene. (2) Studiile efectuate in cadrul programului de studii intrerupt ca urmare a exmatricularii datorate incalcarii prevederilor Codului de etica si deontologie universitara nu pot fi recunoscute in cazul unei noi inmatriculari. SECTIUNEA a 8-a Diplome ART. care au in vedere asigurarea calitatii si respec tarea prevederilor Codului de etica si deontologie universitara. (2) Munca intelectuala individuala a unui student nu poate fi mai mica decat cea corespunzatoare unui numar anual de 60 de credite de studiu transferabile. (3) Numarul minim de credite necesar promovarii anului universitar se stabil este de catre senatul universitar. (3) In cazul unor programe de studii organizate in comun de doua sau mai mul te universitati. Decanul poate dispune reor ganizarea examenului. ART. Cercetar . (4) Rezultatele unui examen sau ale unei evaluari pot fi anulate de catre de canul facultatii in temeiul prevederilor din Carta universitara. se stabileste la propunerea Ministerului Educatiei. atunci cand se dovedeste ca acestea au fost obtinute in mod fraudulos sau prin incalcarea preve derilor Codului de etica si deontologie universitara. (4) Durata programelor de studii universitare de licenta si master. conform propriilor r egulamente institutionale si prevederilor Cartei universitare.

ii. durata specifica a studiilor universitare de licenta este. de 3-4 ani si corespunde unui numar de minimum 60 de credite de studii transferabile pentru un an de studii. Organizarea ART. potrivit legii. Cercetarii. dintre care cel putin 50% in afara universi tatilor. (5) Durata totala cumulata a ciclului de studii universitare de licenta si d e master corespunde obtinerii a cel putin 300 de credite de studii transferabile . Tineretului si Sportului poate echivala printr-o metodologie specifica. stiinte j uridice si teologie pastorala este de 4 ani. (4) In cadrul studiilor universitare de licenta este obligatorie efectuarea unor stagii de practica. cu aprobarea consiliului facultatii. ART. 150 (1) Acreditarea unui program de studii universitare de licenta si stabilirea numarului maxim de studenti care pot fi scolarizati in cadrul programului si ca rora li se poate acorda o diploma de absolvire se realizeaza prin hotarare a Guv ernului. M inisterul Educatiei. docu mente in cadrul carora sa fie atribuit un numar de credite de studiu transferabi le disciplinelor de curs urmate de absolvent. SECTIUNEA a 10-a Ciclul I . cu exceptia institutiilor de inva tamant superior medical si al ultimului an de studii. conform ECTS/SECT. Tineretului si Sportului aloca pentru studiile . invatamantul universitar de scurta durata. in conditiile prevazute de regulamentele de organizare si desfasurare a programelor de studii si cu respec tarea legislatiei in vigoare. si se fin alizeaza prin nivelul 6 din EQF/CEC. (6) Numarul de credite de studii transferabile aferente ciclului de studii u niversitare de doctorat se stabileste de fiecare universitate in functie de dome niul stiintific sau artistic. in urma evaluarii externe realizata de catre ARACIS sau de catre o alta agentie de asigurare a calitatii. 2 ani de studii intr-un singur an. dupa caz.Studii universitare de licenta A. (5) Studiile universitare de licenta la forma de invatamant cu frecventa se pot organiza in regim de finantare de la bugetul de stat sau in regim cu taxa. Tineretului si Sportului si se aproba prin hotarare a Guvernului. cu ciclul I de studii universitare de licenta. institutiile de invatamant superior acreditate pot elibera. institu tiile de invatamant superior pot percepe taxe in cuantumul aprobat de senatul un iversitar. 149 (1) Numarul creditelor de studii transferabile constituie elementul de refer inta pe care universitatile il pot utiliza in recunoasterea unor studii sau peri oade de studii universitare legale efectuate anterior in acelasi domeniu fundame ntal in scopul echivalarii si transferarii creditelor de studiu transferabile si a eventualei continuari a studiilor dintr-un program de studii. inregistrata in Registrul European pentru Asigurarea Calitatii in Invatamantul Superior (EQAR). din tara sau din strainatate. pe baza ECTS/SECT. Durata studiilor de lice nta pentru invatamantul universitar din domeniile stiinte ingineresti. Studiile universitare de licenta corespund unui numar cuprins intre minimum 180 si maximum 240 de credite de studii transferabile. Pentru aceasta operatiune. (3) Un procent de maximum 5% din numarul studentilor cu frecventa dintr-un p rogram de studii universitare de licenta pot parcurge. pe baza informatiilor existente in registrul matricol prop riu. (2) La invatamantul cu frecventa. (3) Pentru cadrele didactice din invatamantul preuniversitar. la cerere. continuarea sau finalizarea studiilor si recunoaster ea in strainatate a unor diplome eliberate anterior introducerii sistemului de c redite transferabile. Ministerul Edu catiei. Universitatile au obligatia de a asigura un minim de 30 % din locurile de practica necesare. realiz at prin colegiul cu durata de 3 ani sau institutul pedagogic cu durata de 3 ani. Cercetarii. (2) Pentru echivalarea.

diplomele obtinute fiind ec hivalente diplomei de master. dupa caz. 151 (1) Pot participa la admiterea in ciclul I de studii universitare absolventi i de liceu cu diploma de bacalaureat sau diploma echivalenta. 152 (1) Diploma conferita dupa promovarea unui program de studii universitare de licenta se numeste diploma de licenta. recomandari sau bune practici europene. orientat preponderent spre formarea competentelor de cercetare stiintifica. intr-un prog ram unitar de studii universitare cu o durata cuprinsa intre 5 si 6 ani. B. Pe ntru profesii reglementate prin norme. diploma de inginer sau. in limba romana si intr-o l imba de circulatie internationala. dupa caz. Dipl oma de licenta. institutiile de invatamant superior pot stabili facilitati sau conditii speciale referitoare la admiterea candidatilor l a programe de studii universitare de licenta. care au obtinut in perioada studii lor liceale distinctii la olimpiadele scolare si/sau la alte concursuri national e sau internationale. c iclul I si ciclul II de studii universitare pot fi oferite comasat. ART. inclusiv forma de invatamant urmata si titlul obtinut. respectiv diploma de urbanist sunt insotite de suplimentul la diploma si se elibereaza. Acestea au o durata normala de 1-2 ani si corespund unui numar minim de credite de studii transferabile. Organizarea ART. 153 (1) Programele de studii universitare de master reprezinta al II-lea ciclu d e studii universitare si se finalizeaza prin nivelul 7 din EQF/CEC si din Cadrul National al Calificarilor. c) master didactic. (2) Diploma de absolvire sau de licenta a absolventilor invatamantului super ior de lunga durata din perioada anterioara aplicarii celor trei cicluri tip Bol ogna este echivalenta cu diploma de studii universitare de master in specialitat e. C. diplom a de urbanist. Invatarea realizata in cadrul masterului de cercetare po ate fi echivalata cu primul an de studiu din cadrul programelor de studii univer sitare de doctorat. Procedura de auto rizare si acreditare a acestor specializari este cea prevazuta de lege. gratuit. (2) In cadrul metodologiei proprii.universitare de licenta la forma de invatamant cu frecventa un numar de granturi de studii finantate de la buget. orientat preponderent spre formarea competentelor pro fesionale. Masterul de cercetare este exclusiv la forma de invatamant c u frecventa si poate fi organizat in cadrul scolilor doctorale. Diploma ART. Admiterea ART. (2) Pot organiza programe de studii universitare de master intr-un domeniu a cele institutii de invatamant superior care sunt acreditate sau autorizate provi . b) master de cercetare. (6) Senatul universitar poate infiinta duble specializari. 154 (1) Programele de studii universitare de master pot fi: a) master profesional. cuprins intre 60 si 120. SECTIUNEA a 11-a Ciclul II . in conditiile prezentei legi. (2) Pe diploma de licenta. pe diploma d e urbanist se mentioneaza toate informatiile necesare pentru a descrie programul de studii absolvit. pentru universitatile de stat.Studii universitare de master A. pe diploma de inginer sau. diploma de inginer. organizat exclusiv la forma de invatamant cu frecventa. la inva tamantul cu frecventa.

155 (1) Acreditarea pentru o universitate a unui domeniu de studii universitare de master. Admiterea ART. acredi . recunoscuta ca atare de Mini sterul Educatiei. pe baza autorizarii prov izorii. Tineret ului si Sportului pana la data de 1 februarie a fiecarui an. ART. Aceasta este insotita de suplimentul la d iploma care se elibereaza gratuit.zoriu in acest scop. inclusiv forma de invatamant. Tineretului si Sportului. respectiv a evaluarii periodice. denumita in continuare IOSUD. respectiv parteneriat ele sau consortiile organizatoare de una sau mai multe scoli doctorale acreditat e sau autorizate provizoriu constituie o institutie organizatoare de studii univ ersitare de doctorat. Cercetarii. Acestea se desfasoara pe baza unui cod al st udiilor universitare de doctorat. C. (4) Ministerul Educatiei. SECTIUNEA a 12-a Ciclul III . Scolile doctorale se pot organiza de catre o universitate sau un consortiu universitar ori de catre consortii sau parteneriate care se stabilesc legal intre o universitate sau un consortiu unive rsitar si unitati de cercetare-dezvoltare. cu respectarea prevederilor prezentei legi in privinta autorizarii. Universitatile. in urma evaluarii externe realizate de catre ARACIS sau d e catre o alta agentie de asigurare a calitatii. 158 (1) Studiile universitare de doctorat reprezinta al III-lea ciclu de studii universitare si permit dobandirea unei calificari de nivelul 8 din EQF/CEC si di n Cadrul National al Calificarilor. 156 Pot candida la programe de studii universitare de master absolventii cu dipl oma de licenta sau echivalenta. pentru a fi publica te centralizat.Studii universitare de doctorat A. (3) Institutiile de invatamant superior pot stabili parteneriate cu operator i economici. 157 Diploma conferita dupa promovarea unui program de studii universitare de mas ter si sustinerea cu succes a lucrarii de disertatie se numeste diploma de maste r si cuprinde toate informatiile necesare pentru a descrie programul de studii a bsolvit. aprobat prin hotarare a Guvernului. Diploma ART. inreg istrata in Registrul European pentru Asigurarea Calitatii in Invatamantul Superi or. pentru universitatile de stat. denumit in continuare EQAR. din tara sau strainatate. B. programele de studii promovate sunt stabilite anual de cat re senatul universitar si comunicate Ministerului Educatiei. impreuna cu stabilirea numarului maxim al studentilor care pot fi sco larizati si carora li se poate acorda o diploma de absolvire se realizeaza prin hotarare a Guvernului. (2) Programele de studii universitare de doctorat se organizeaza in scoli do ctorale acreditate sau autorizate provizoriu. Cercetarii. a acreditarii. (2) In cadrul domeniului acreditat sau autorizat provizoriu pentru studii un iversitare de master. Cercetarii. Organizarea ART. in limba romana si o limba de circulatie inte rnationala. (3) Academia Romana poate infiinta Scoala de Studii Doctorale a Academiei Ro mane. Tineretului si Sportului aloca pentru studiile universitare de master la forma de invatamant cu frecventa un numar de granturi de studii finantate de la buget. asociatii profesionale si/sau institutii publice pentru dezvoltarea unor programe de studii universitare de master care sa raspunda cerintelor piet ei muncii.

Acreditarea in vederea organizarii de studii universitare de doctorat se atesta prin ordin al ministrului educatiei. in cadrul institutional al IOS UD. (3) Durata programului de studii universitare de doctorat este. cu aprobarea senatului universitar. b) un program individual de cercetare stiintifica sau creatie artistica. (4) propune Ministerului Educatiei. In situatii speciale. Cercetarii. Fiecare scoala doctorala este evaluata periodic. precum si recunoasterea unor cursu ri parcurse in cadrul programelor de studii universitare de master de cercetare. (4) Fiecare scoala doctorala este evaluata individual. desfasurate in tara sau in strainatate. asupra unor creatii artistice sau asupra unor perf ormante sportive de inalt nivel national si international si care poate constitu i o baza pentru cariera profesionala in invatamantul superior si in cercetare in domeniile artelor si sportului. Scoala de Studii Doc torale a Academiei Romane poate fi IOSUD si poate organiza programe universitare de doctorat. org anizat numai la forma de invatamant cu frecventa. care are ca finalitate producerea de cunoastere stii ntifica originala. din tara sau strainatate. durata studiilor universitare de doctorat respecta reglementarile in cauza. in cadrul scolii doctorale. pe baza rapoartelor CNCS referitoare la calitatea cercetarii si a rapoartelor CN ATDCU referitoare la calitatea resurselor umane. pentru fiecare domeni u in parte. Sistemul de criterii si metodol ogia de evaluare se stabilesc prin ordin al ministrului educatiei. La nivelul IOSUD functioneaza consiliul pentru studiile universitare de doctorat. in domeniile artelor sau sportului. CNCS si CNATDCU . pe baza unor metode stiintifice. (8) Studiile universitare de doctorat dispun. 159 (1) Programul de studii universitare de doctorat se desfasoara in cadrul une i scoli doctorale sub coordonarea unui conducator de doctorat si cuprinde: a) un program de pregatire bazat pe studii universitare avansate. (7) Scolile doctorale din cadrul IOSUD se organizeaza pe discipline sau tema tici disciplinare si interdisciplinare. la prop unerea conducatorului de doctorat si in limita fondurilor disponibile. dupa caz. (1). care are ca fin alitate producerea de cunoastere originala pe baza aplicarii metodei stiintifice si a reflectiei sistematice. La nivelul fiec arei scoli doctorale functioneaza consiliul scolii doctorale. (2) In domeniile de studii reglementate la nivel european. din 5 in 5 ani. tineretului si sportului. de regula. Evaluarea scolii doctorale se face pe baza p erformantei scolii doctorale si a capacitatii institutionale a IOSUD din care fa ce parte scoala doctorala. parcurgerea unor stagii anterioare de doctorat si/sau a unor stag ii de cercetare stiintifica.tarii si functionarii ca institutie de invatamant superior. in conditiile stabilite prin regulamentul institutional propriu de organizare s i desfasurare a studiilor universitare de doctorat. retragerea acreditarii in vederea organizarii d e studii universitare de doctorat. d e 3 ani. ART. cercetarii. t ineretului si sportului. (6) Programele de studii universitare de doctorat sunt de doua tipuri: a) doctorat stiintific. Evaluarea scolilor doctorale se face de catre ARACIS sau de catre o alta agentie de asigurare a calitatii. in vederea acreditarii. Durata acestor studii se pre . in universi tati sau in centre de cercetare de prestigiu. Tineretului si Sp ortului acordarea sau. (4) O scoala doctorala poate recunoaste. pe baza propunerilor comune ale ARACIS. b) doctorat profesional. inclusiv la nivelul scolilor doctorale. (5) Studiile universitare de doctorat se pot intrerupe din motive temeinice. de sisteme proprii si specifice de conducere si administrare a programelor d e studii si cercetare. conform regulamentului propriu de o rganizare si desfasurare a studiilor universitare de doctorat si in conditiile p rezentei legi. ARACIS sau agentia prev azuta la alin. relevanta international. Doctoratul stiintific este o c onditie pentru cariera profesionala in invatamantul superior si cercetare. cercetar ii. durata programului de studii universitare de doct orat poate fi prelungita cu 1-2 ani. (5) Pe baza rezultatelor evaluarii scolii doctorale. Aceste structuri f unctioneaza conform prevederilor prezentei legi si ale codului studiilor univers itare de doctorat prevazut la alin.

prin hotarare a Guvernului. B. (3) Studentul-doctorand poate desfasura activitati didactice. (4). pentru studiile universitare de doctorat stiintific si pentru doctoratul profesional din domeniul artelor si al sportului. pe baza de contract.lungeste. Admiterea ART. Grantul doctora l include cuantumul bursei individuale si costurile pentru programul de studii a vansate si pentru programul de cercetare. (3). fara plata contributiilor la asigurarile sociale de stat. pe o durata de minimum 3 ani. in regim cu taxa sau din alte surse legal constituite. 163 Au dreptul sa participe la concursul de admitere la studii universitare de d octorat numai absolventii cu diploma de master sau echivalenta acesteia. caz in care studentul-doctorand isi desfasoara activitatea sub indrumarea concomitenta a unui conducator de doctorat din Romania si a unui conducator de doctorat dint r-o alta tara sau sub indrumarea concomitenta a doi conducatori de doctorat din institutii diferite din Romania. C. ART. cu perioadele cumulate ale intreruperilor aprobate. (4) Numarul anual de granturi doctorale alocate celor doua tipuri de competi tii prevazute la alin. (6) Curriculumul de pregatire si programul de cercetare sunt stabilite de co nducatorul de doctorat si de scoala doctorala. studentul-doctorand beneficiaza de recunoas terea vechimii in munca si specialitate si de asistenta medicala gratuita. (2) In contextul politicilor de asigurare a mobilitatii universitare. la asigurarile pentru somaj . potrivit contr actului de studii de doctorat. dar au specializari/domenii diferite de studiu sau unul dintre conducatorii de doctorat a atins varsta pens ionarii. 164 (1) Pe parcursul desfasurarii studiilor universitare de doctorat. (3) Granturile doctorale se acorda pe baza de competitie nationala de proiec te stiintifice intre scolile doctorale sau competitie nationala de proiecte stii ntifice intre conducatorii de doctorat. persoana i nscrisa in programul de studii are calitatea de student-doctorand. Doctoratul in cotutela poate fi organizat si in cazul in c are conducatorii de doctorat sunt din aceeasi IOSUD. pe perioada determinata. conform prevederilor din Carta universitara. in limba minoritatilor nation ale sau intr-o limba de circulatie internationala. tineretului si sp ortului. membri ai unei scoli doctorale. ART. specialisti din strainatate care detin dreptu l legal de a conduce doctorat. pe baza unui acord scris intre institutiile org anizatoare implicate. un numar de granturi doctorale multianuale. ART. Cercetarii. in limita a 4-6 ore conventionale didactice pe sa . IOSUD poate angaja. conducatorul de doctorat si studentul-doctoran d. 162 (1) Studiile universitare de doctorat se pot organiza si in cotutela. precum si metodologia de desfasurare a competitiilor se stabilesc prin ordin al ministrului educatiei. Tineretului si Sportului aloca anual. in consecinta. (2) Ministerul Educatiei. 161 Doctoratul se poate desfasura in limba romana. 160 (1) Studiile universitare de doctorat se organizeaza cu finantare de la buge tul de stat. Aceste granturi sunt ajustate cu coefi cienti corespunzatori pe domenii disciplinare si profesionale ale doctoratului. la asigurarile sociale de sanatate si pentru accidente de munca si boli profes ionale. 166 alin. Studentii-doc toranzi sunt incadrati de catre IOSUD sau oricare dintre membrii IOSUD ca asiste nti de cercetare sau asistenti universitari. conform art. Competit iile sunt organizate in coordonarea CNCS. cercetarii. Studentul-doctorand ART. conform contractului de studi i doctorale incheiat intre IOSUD. (2) Pe toata durata activitatii.

pentru stabilirea stagiului de cotiz are. tineretului si sportului. fie conform prevederilor alin. Cercetarii. la propunerea CNATDCU de ac ordare a atestatului de abilitare. cadrele didactice si de cercetare care au do bandit acest drept trebuie sa aiba un contract de munca cu un IOSUD sau o instit utie membra a unui IOSUD si sa fie membre ale unei scoli doctorale. dupa cum urmeaza: a) specialistii care au calitatea de conducator de doctorat in una din taril e Uniunii Europene. a) sau b). conform legislatiei in domeniul pensiilor. (2) Calitatea de conducator de doctorat este acordata prin ordin al ministru lui educatiei. fie printr-o conventie internationala de recunoastere reciproca. propuse de CNATDCU si aprobate prin ordin al ministrului educatiei. pot obtine calit atea de conducator de doctorat in Romania. la asigurarile sociale de sanatate si pentru accidente de munca s i boli profesionale. din afara tarilor mentionate la lit . Tineretului si Sportului stabileste o l ista a institutiilor de invatamant superior. avand cel putin functia de lector /sef de lucrari. 165 (1) Perioada desfasurarii studiilor universitare de doctorat este asimilata. potrivit legii. (3) Pentru a conduce doctorate. IOSUD elibereaza o adeverinta care at esta perioada in care studentul-doctorand a urmat studiile universitare de docto rat. in urma unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei. Cadrele dida ctice si de cercetare abilitate si cercetatorii stiintifici abilitati devin cond ucatori de doctorat in urma abilitarii. tineretului s i sportului. cercetarii. ale Spatiului Economic European si Confederatia Elvetiana do bandesc automat calitatea de conducator de doctorat in Romania. altele decat cele prevazute la lit. Activitatile didactice care depasesc acest nivel vor fi remunerate in c onformitate cu legislatia in vigoare. Aceste standarde se stabilesc pe baza unor criterii de evaluare relevante la nivel int ernational. pe baza unei met odologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei. a). Tineretului si Sportului. b) Ministerul Educatiei. cercetarii. cu exceptia cazului in care studentul-doctorand realizeaza venituri pentru care plateste. cu r espectarea drepturilor si obligatiilor ce revin salariatului si cu plata contrib utiilor datorate. intrand sub incidenta Codului muncii. (4) Specialistii care au dobandit dreptul legal de a conduce doctorate in in stitutii de invatamant superior sau de cercetare-dezvoltare din strainatate doba ndesc calitatea de conducator de doctorat in cadrul IOSUD din Romania. la asigurarile sociale de stat. ART. tineretului si sportului. c) specialistii care sunt conducatori de doctorat in cadrul unor institutii din strainatate. cercetarii. Cercetarii. tineretului si sportului. la asigurarile pentru somaj. Specialistii care au calitatea de conducator de doctorat in una din institutiile aflate pe ac easta lista dobandesc automat calitatea de conducator de doctorat in Romania. Conducatorul de doctorat ART. 167 . precum si pers oanele care au obtinut atestatul de abilitare. contributii la asigurarile sociale. in aceasta perioada. aflate printre cele mai prestigioase universitati ale lumii. D. cercetarii. respectiv de cercetator stiintific gradul III. Standardele minimale de acceptare de catre CNATDCU a dosarului pentru obtinerea atestatului de abilitare nu depind de func tia didactica sau de gradul profesional si sunt identice cu standardele de acord are a titlului de profesor universitar.ptamana. 166 (1) Pot fi conducatori de doctorat persoanele care au obtinut dreptul de con ducere de doctorat inaintea intrarii in vigoare a prezentei legi. (2) Dupa sustinerea tezei de doctorat. ART. (5) Un conducator de doctorat poate indruma studenti-doctoranzi numai in dom eniul pentru care a obtinut acest drept. (2). in conformitate cu standardele si procedurile elaborate de Ministerul Educatiei.

Teza de doctorat si ane . exceptie facand doctoratele conduse in cotutela. dupa evaluarea de catre toti referentii. Calificativele care pot fi atribuite sunt: "Excelent". comisia de doctorat evalueaza si delibereaza asupra calificativul ui pe care urmeaza sa il atribuie tezei de doctorat. conducatori i de doctorat sunt remunerati in conformitate cu legislatia in vigoare. (2) Comisia de sustinere publica a tezei de doctorat. S ustinerea publica include obligatoriu o sesiune de intrebari din partea membrilo r comisiei de doctorat si a publicului. Cercetarii. "Bine". propune minist rului educatiei. dupa validarea tezei de doctorat de catre CNATDC U. (3) Teza de doctorat se sustine in sedinta publica in fata comisiei de docto rat. conducatorul de doctorat si cel putin 3 refer enti oficiali din tara sau din strainatate. in tara sau in s trainatate. "Satisfacator" si "Nesatisfac ator". spre validare. calificativul "Excelent" se acorda pentru maximum 15% dintre c andidatii care obtin titlul de doctor intr-un anumit IOSUD. (4) Pe baza sustinerii publice a tezei de doctorat si a rapoartelor referent ilor oficiali. iar studentul-doctorand va fi exmatriculat. in decursul unui an universitar. propunere care se inainte aza CNATDCU. aflati in diverse stadii ale studiilor de doctorat. titlul de doctor nu va fi acordat. Sustinerea tezei de doctorat poate avea loc in prezenta a cel putin 4 dintre membrii comisiei de doctorat. "Foarte bine". Tineretului si Sportului o motivatie scrisa de invalidare. cu part iciparea obligatorie a presedintelui comisiei si a conducatorului de doctorat. (2) Un conducator de doctorat poate indruma simultan maximum 8 studenti-doct oranzi. (6) In cazul atribuirii calificativului "Nesatisfacator". cercetarii. Comisia de doctorat este alcatuita din cel putin 5 membri: prese dintele. (8) In cazul in care CNATDCU invalideaza argumentat teza de doctorat. denumita in continuare comisie de doctorat. (7) Titlul de doctor se atribuie prin ordin al ministrului educatiei.(1) Un conducator de doctorat nu poate indruma simultan studenti-doctoranzi decat intr-un singur IOSUD. CNATDCU. (9) Teza de doctorat este un document public. Lucr area de doctorat poate fi retransmisa CNATDCU in termen de un an de la data prim ei invalidari. cercet arii. titlul d e doctor nu va fi acordat. ca reprezentant al IOSUD. specialisti in domeniul in care a fo st elaborata teza de doctorat si din care cel putin doi isi desfasoara activitat ea in afara IOSUD respective. "Bine" sau "Satisfacator" com isia de doctorat propune acordarea titlului de doctor. ca si in ca zul primei sustineri. iar studentul -doctorand va fi exmatriculat. tineretului si sportului. In domeniul artelor. este propusa de conducatorul de doctorat si aprobata de co nducerea IOSUD. (3) Pentru activitatea pe care o desfasoara in aceasta calitate. De regula. Aceasta se redacteaza si in fo rmat digital. in urma evaluarii dosarului. teza de doctorat poate fi insotita de inregis trarea pe suport digital a creatiei artistice originale. Daca lucrarea de doctorat se invalideaza si a doua oara. In cazul in care si la a doua sustinere publica se obtine calificativul "Nesatisfacator". IOSUD primeste din partea Ministerului Educatiei. (5) Daca studentul-doctorand a indeplinit toate cerintele prevazute in progr amul de cercetare stiintifica si aprecierile asupra tezei de doctorat permit atr ibuirea calificativului "Excelent". ART. "Foarte bine". redactata in baza observatiilor CNATDCU. comisia de doctora t va preciza elementele de continut care urmeaza sa fie refacute sau completate in teza de doctorat si va solicita o noua sustinere publica a tezei. A doua sust inere publica a tezei are loc in fata aceleiasi comisii de doctorat. tineretului si sportului acordarea sau neacordarea titlului de doctor. Membrii comisiei de doctorat au titlul de doctor s i au cel putin functia didactica de conferentiar universitar sau de cercetator s tiintific gradul II ori au calitatea de conducator de doctorat. 168 (1) Teza de doctorat se elaboreaza conform cerintelor stabilite de IOSUD pri n regulamentul de organizare si desfasurare a programelor de studii universitare de doctorat si in concordanta cu reglementarile prevazute in codul studiilor un iversitare de doctorat.

CAP. de Consiliul de etica si management universitar sau de Consiliul National de Etica a Cerceta rii Stiintifice. de CNCS. c orespunzandu-i acronimul Dr. ART. P. c onform art. Dezvoltarii Tehnologice si Inovarii. Ministerul Educatiei. de CNATDCU. intocmite. domeniul profesional al doctoratului. 170 (1) In cazul nerespectarii standardelor de calitate sau de etica profesional a. Tineretului si Sportului. (2) Reacreditarea scolii doctorale se poate obtine dupa cel putin 5 ani de l a pierderea acestei calitati. Cercetarii. Tineretului si Sport ului. alternativ sau simultan: a) retragerea calitatii de conducator de doctorat. 171 Programele postuniversitare sunt: a) programe postdoctorale de cercetare avansata. pe baza unor rapo arte externe de evaluare. b) retragerea titlului de doctor. la propunerea IOSUD. (3) In urma finalizarii studiilor universitare de doctorat profesional. ART.xele sale se publica pe un site administrat de Ministerul Educatiei. Procedurile de e valuare sunt stabilite de Ministerul Educatiei. (2) In urma finalizarii studiilor universitare de doctorat stiintific. in cea care c ertifica obtinerea si detinerea titlului de doctor intr-un domeniu profesional s e mentioneaza. in mod expres. b) asigura cadrul institutional pentru dezvoltarea cercetarilor dupa finaliz area studiilor universitare de doctorat. 172 (1) Programele postdoctorale de cercetare avansata: a) sunt programe destinate persoanelor care au obtinut o diploma de doctor i n stiinte cu cel mult 5 ani inainte de admiterea in programul postdoctoral si ca re doresc sa se perfectioneze in cadrul unei alte institutii decat cea in care a u obtinut titlul de doctor. la propunerea CNATDCU. se c onfera de catre IOSUD diploma si titlul de doctor intr-un domeniu profesional. 169 (1) Diploma conferita dupa promovarea unui program de studii universitare de doctorat se numeste diploma de doctor. ceea ce implica retragerea drept ului scolii doctorale de a organiza concurs de admitere pentru selectarea de noi studenti-doctoranzi. Cercetarii. In diploma care certifica obtinerea si d etinerea titlului de doctor se mentioneaza. ale carui aprecieri sunt validate printr-o evaluar e externa efectuata de CNATDCU. domeniul disciplinar sau interdisciplinar al doctoratului pentru doctoratul stiintific. b) programe postuniversitare de formare si dezvoltare profesionala continua. numai in urma reluarii procesului de acreditare. in mod expres. corespunzandu-i acr onimul Dr. SECTIUNEA 1 Programele postdoctorale ART. Rezultatele pozitive ale acestor proceduri sunt conditii necesare pentru aprobare din partea Ministerului Educatiei. se co nfera de catre IOSUD diploma si titlul de doctor in stiinte. Tineretului si Sportului. . c) retragerea acreditarii scolii doctorale. cu respectarea legislatiei in vigoare in domeniul dre pturilor de autor. dupa caz. Cercetarii. (3) Redobandirea calitatii de conducator de doctorat se poate obtine dupa ce l putin 5 ani de la pierderea acestei calitati. (4) Conducatorii de doctorat sunt evaluati o data la 5 ani. 158. IV Organizarea invatamantului postuniversitar ART. poate lua urmatoarele masu ri. Tineretului si Sportului. pe baza unu i raport de evaluare interna. Cercetarii.

(3) Programele postuniversitare pot utiliza ECTS/SECT si se finalizeaza cu u n examen de certificare a competentelor profesionale asimilate de cursanti pe pa rcursul programului. e) in cadrul institutiilor de invatamant superior se desfasoara in cadrul un ei scoli doctorale pe baza planului de cercetare propus de cercetatorul postdoct oral si aprobat de scoala doctorala. Medicina Dentara si Medicina Veterinara. pe functia de cercetator stiintific sau cercetator stiintific gradul III. institutia organizatoare elibereaza un certificat de atestare a compe tentelor profesionale specifice programului. SECTIUNEA a 2-a Programele postuniversitare de formare si dezvoltare profesionala continua ART.600 de ore de pregatire pentru programele de studii A sistenta Medicala Generala si Moase si de 3 ani pentru alte programe de studii d e licenta din domeniul sanatate. Cercetatorii postdoctorali sunt incadrati. de regula. in conformitate cu legislatia in vigoare. aprobat de senatul universitar si cu respectarea reglementari lor in vigoare. (4) Programele postuniversitare se pot organiza in regim cu taxa sau cu fina ntare din alte surse. (5) La finalizarea programului postdoctoral. (2) Programele postuniversitare de formare si dezvoltare profesionala ale in stitutiilor acreditate se desfasoara pe baza unui regulament propriu de organiza re si desfasurare. Invatamantul su perior din domeniile sanatate si medicina veterinara ART. (4) Cercetatorii postdoctorali sunt incadrati de catre universitati cu contr act de munca pe perioada determinata. 4 ani pentru minimum 4. IOSUD sau institutia gazda acor da un atestat de studii postdoctorale. . (2) In cadrul institutiilor de invatamant superior. (3) Admiterea la programe postdoctorale se face pe baza metodologiei elabora te de institutia gazda. 174 (1) Invatamantul superior din domeniile sanatate si medicina veterinara se d esfasoara cu respectarea reglementarilor generale si sectoriale din Uniunea Euro peana si anume: a) 6 ani de studii. in fu nctie de indeplinirea conditiilor necesare. CAP. la programele de studii Medicina. 5 ani pentru programul de studii Farmac ie. d) se pot finanta de catre institutii publice sau de catre operatori economi ci. V Invatamantul superior medical SECTIUNEA 1 Organizarea si functionarea invatamantului superior medical. dar pot fi incadrati si pe functii de cercetare superioare acestora.c) au o durata de minimum un an. 173 (1) Pot organiza programe postuniversitare de formare si dezvoltare profesio nala continua toate acele institutii de invatamant superior care au acreditate c el putin programe de studii universitare de licenta in domeniul stiintific respe ctiv. (5) Au dreptul sa participe la studii postuniversitare absolventii care au c el putin studii universitare cu diploma de licenta sau echivalenta.500 de ore de activitate teoretica s i practica medicala pentru domeniul medicina. Programele postdoctorale pot fi organizate si in cadrul unitatilor de cercetare-dezvoltare. (6) La finalizarea programelor postuniversitare de formare si dezvoltare pro fesionala. pentru minimum de 5. programele postdoctorale pot fi organizate doar in cadrul scolilor doctorale acreditate pentru organizar ea de programe de studii universitare de doctorat.

pe baza criteriilor de calitate. pentru asigurarea unor conditii optime de activitate. pentru posturile didactice la discip linele cu corespondent in reteaua Ministerului Sanatatii pot accede doar persoan e care au obtinut.b) fiecare an universitar are cate 60 de credite de studii transferabile in ECTS/SECT. in interes reciproc. privind infrastructura. . echipamentele medicale si accesul la informa tie medicala. in institute. in laboratoare si in cabinete. medico-dentare si farmac eutice pentru reteaua de asistenta medicala. (11) In cadrul institutiilor de invatamant superior care organizeaza program e de pregatire in rezidentiat se constituie un departament de pregatire in rezid entiat. de perfectionare. d) studiile universitare de doctorat totalizeaza 240 de credite de studii tr ansferabile. fiind totalizate 180 de credite de studii transferabile pentru progra mele cu o durata a studiilor de licenta de 3 ani. (8) Rezidentialul reprezinta forma specifica de invatamant postuniversitar p entru absolventii licentiati ai programelor de studii medicina. prin concurs. medicina dentara si farmacie care asigura pregatirea necesara obtinerii uneia dintre specialitat ile cuprinse in Nomenclatorul specialitatilor medicale. in care sunt organizat e activitati de invatamant si cercetare ale departamentelor universitare. i n specialitati inrudite. se pot constitui clinici universitare. pot organiza. de specializar e. in sectii cu paturi. (9) Admiterea la rezidentiat a cadrelor didactice din invatamantul superior din domeniul sanatate se face in aceleasi conditii ca pentru orice absolvent al invatamantului superior din domeniul sanatate. (7) Invatamantul superior si postuniversitar din domeniul sanatate se desfas oara in unitati sanitare publice. (6) In invatamantul superior din domeniul sanatate nu se pot transforma in c redite echivalate si transfera studiile obtinute in invatamantul postliceal. departamentul este subordonat conducerii universi tatii. c) studiile universitare de master au intre 60 si 120 de credite de studii t ransferabile ECTS/SECT. in functie de gradul universitar. din spitale publice sau private. (3) Durata doctoratului pentru absolventii invatamantului superior medical u man. In institutiile de invatamant superior care organizeaza programe de preg atire de medicina si farmacie. si programe postdoctorale si de form are si dezvoltare profesionala: de rezidentiat. in centre de diagnostic si trata ment. din una sau mai multe sectii clinice. (4) Institutiile de invatamant superior cu programe de studii din domeniile sanatate si medicina veterinara si institutiile sanitare publice pot utiliza ven iturile proprii. (1). 240 de credite de studii trans ferabile pentru programele cu o durata a studiilor de licenta de 4 ani. medical veterinar si farmaceutic este de 4 ani. Conform legii speciale . (2) Institutiile de invatamant superior din domeniile sanatate si medicina v eterinara acreditate. iar studiile avansate din cadrul scolii doctorale totalizeaza 60 de credite. titlurile de medic/medic dentist rezident sau medic/medic dentist specialist sau farmacist/fa rmacist rezident/farmacist specialist in specialitatea postului. Organizarea si finantarea rezidenti atului se reglementeaza prin acte normative specifice. (10) Medicii rezidenti care ocupa prin concurs posturi didactice de asistent universitar in institutii de invatamant superior din domeniul sanatate continua formarea in rezidentiat si sunt retribuiti pentru ambele activitati. 300 de c redite de studii transferabile pentru programul Farmacie cu o durata a studiilor de licenta de 5 ani si 360 de credite de studii transferabile pentru programele Medicina. In i nvatamantul superior din domeniul sanatate. studiile universitare de doctorat se pot organiza in UOD si in IOSUD r ealizate prin consortii intre universitati si spitale sau clinici. de studii complementare in vederea obtinerii de atestate si de educatie medic ala si farmaceutica continua. (5) La selectia si promovarea personalului didactic universitar din institut iile de invatamant superior cu programe de studii din domeniul sanatate se iau i n considerare criteriile privind experienta profesionala medicala dovedita. Medicina Dentara si Medicina Veterinara cu o durata a studiilor de li centa de 6 ani. pe langa fo rmele de invatamant prevazute la alin.

SECTIUNEA a 2-a Reglementarea altor aspecte specifice ART. in c onditiile legii. cifrele anuale de scolarizare. (5) Pentru invatamantul superior militar. de ordine publi ca si de securitate nationala SECTIUNEA 1 Organizare si functionare ART. tineretului si sportului si. ofiterilor de politie si a altor specialisti. ordinii p ublice si securitatii nationale pot emite ordine. informatiilor. Ministerul Administratiei si Internelor. CAP. dupa caz. de informatii. dupa trecerea in rezerva. in conditiile legii. Ministerul A dministratiei si Internelor. de ordine publica si de securitate nationala se stabilesc. de ordine publica s i de securitate nationala. de informatii. cu profil aprop . admiterea la studii. Serviciul Roman de Informatii si alte institutii cu atributii in domeniile apararii. parte integranta a sistemului nation al de invatamant. VI Invatamantul superior militar si invatamantul de informatii. de doctorat eliberate de institutiile d e invatamant superior militar. (2) Institutiile de invatamant superior militar. inclusiv celor legate de autoriza re si acreditare. cercetarii. de Ministerul Aparari i Nationale. informatiilor. potrivit specificului fiecarei arme. programele de studii. de ordine publica si de securitate nationala. de informatii. 175 Reglementarea altor aspecte specifice desfasurarii activitatilor din acest d omeniu se realizeaza prin hotarare a Guvernului. in rezerva sau in retragere. ordin comun al ministrului s anatatii si al presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor. de ordine pu blica si de securitate nationala din cadrul sistemului national de invatamant. precum si invatamant postunivers itar. pot sa isi completeze studiile in invatamantul superior. se supun procedurilor si conditiilor aplicab ile institutiilor de invatamant superior civil. de master. in invatamantul superior militar. precum si titlurile stiintifice obtinute dau dreptul detinatorilor l egali. de informatii. regulamente si instructiuni pr oprii. derularea p rogramelor de studii. Ministerul Apararii Nationale. (3) Structura organizatorica. 176 (1) Invatamantul superior militar. posesori ai diplome i de absolvire a scolii militare de ofiteri cu durata de 3 sau 4 ani. (4) Formele de organizare a invatamantului. Ministerul Justitiei. pentru obtinerea diplomei de lice nta in profiluri si specializari similare sau apropiate armei/specialitatii mili tare. nivel si forma de organizare a invatamantului. finalizarea studiilor. de informatii. autorizarea si acreditarea institut iilor de invatamant. in conditiile legii. de ordine publica si de se curitate nationala este invatamant de stat. specializari. (6) Ofiterii in activitate. sa ocupe functii echivalen te cu cele ale absolventilor institutiilor civile de invatamant. p recum si specializarile/programele de studii din cadrul acestora se supun reglem entarilor referitoare la asigurarea calitatii. criteriile de selectionar e a candidatilor pentru invatamantul superior militar. Serv iciul Roman de Informatii si alte institutii cu atributii in domeniile apararii. de ordine publica si de securitate nationala. in aceleasi conditii cu institutiile de invatamant superior ci vil. oferta de scolarizare care contine profilurile . ordinii publice si securitatii nationale. si cuprinde: invatamant universitar pentru formarea ofiterilor . Ministerul Justitiei. dupa caz. (7) Diplomele de licenta. dupa caz. ordin al ministrului educatiei. de informatii.

(4) In invatamantul superior militar. de ordine s i de securitate publica. Serviciul Roman de Informatii si alte institutii cu atributii in domeniul apararii. ordinii publice si sigurantei nationale. de informatii . de informatii. SECTIUNEA a 3-a Resurse umane ART. pensionate pentru limita de varsta si vechime integrala ca militari. Ministerului Administratiei si Internelor. de informa tii si de ordine publica si de securitate nationala se elaboreaza de Ministerul Apararii Nationale. in conditiile legii. d e informatii. de informatii. SECTIUNEA a 4-a Viata universitara ART. ad aptate mediului militar. de ordine publica si de securitate nationala au acelasi statut ca cele din institutiile civile de invatamant superior. 178 (1) Functiile didactice si de cercetare din invatamantul superior militar. Ministerului Administrati ei si Internelor. 177 (1) Managementul institutiilor de invatamant superior militar. precum si cu respectarea procedurilor specificate in a ctele normative specifice in domeniu. de ordine publica si de securitat e nationala se face in conditiile legii. (2) Structurile si functiile de conducere din institutiile de invatamant mil itar. prin ordine si instructiuni ale Ministerului Apararii N ationale. ordinii publice si sigurantei nationale. in cadrul aceleiasi institutii de invatamant superior. informatiilor. de informatii. de ordine publica si de securitate nationala se infiinteaza corpul instructorilor militari. de ordine publica si de securitate natio . 179 Viata universitara din institutiile de invatamant superior militar. Serviciului Roman de Informatii si ale altor institutii cu atr ibutii in domeniul apararii. in conformitate cu standardele nationa le stabilite de institutiile responsabile cu asigurarea calitatii. Ser viciului Roman de Informatii si ale altor institutii cu atributii in domeniul ap ararii.iat si de acelasi nivel. de ordine publica si de securitate nationala se ocupa si se eliber eaza in aceleasi conditii ca si cele din institutiile civile de invatamant super ior. ordinii publice si securitatii nationale. de ordine pu blica si de securitate nationala se bucura de principiul autonomiei universitare . de inf ormatii. (8) Planurile de invatamant pentru invatamantul superior militar. de infor matii. Cadrele didactice si de cercetare din invatamantul superior militar. Functia de comandant se ocupa in conformit ate cu reglementarile Ministerului Apararii Nationale. de ordine publica si de securitate nationala se desfasoara in conformitat e cu reglementarile legale pentru institutiile civile de invatamant superior. Ministerului Justitiei. de informatii. (3) Conducerea institutiilor de invatamant militar. de ordine publica si de securitate nationala se realizeaza de catre rectori care sunt si comandantii institutiilor respective. Finantarea institutiilor din invatamantul superior militar. (2) Institutiile de invatamant superior militar. de informatii. SECTIUNEA a 2-a Managementul si finantarea institutiilor ART. pot sa isi continue activitatea didactica. de informatii. (3) Cadrele didactice militare titulare. Ministerul Administratiei si Internelor. de ordine publica si de securitate nationala sunt aceleasi ca si cele din institutiile civile de invatamant superior si se ocupa in aceleas i conditii ca si acestea. de ordine publica si de securitate nationala se realizeaza in aceleasi conditi i ca in institutiile civile de invatamant superior.

studiouri muz icale. conform legii. dezvoltare. (3) Personalul implicat in activitati de cercetare in institute. (2) Institutiile de invatamant superior care si-au asumat ca misiune si cerc etarea stiintifica au obligatia sa creeze structuri tehnico-administrative care sa faciliteze managementul activitatilor de cercetare si a proiectelor de cercet are-dezvoltare derulate de personalul institutiei.studii universitare de licenta. spatii destinate perfor mantei sportive. Aceste structuri deservesc si raspund optim cerintelor personalului implicat in cercetare. pe baza de parteneriat institutional. precum si in institutii din profilul artistic sau sportiv respe ctiv. ART. ART. ART. 186 Evaluarea calitatii si clasificarea universitatilor artistice si sportive ia u in considerare criteriile specifice creatiei artistice si performantei sportiv e. 188 Reglementarea altor aspecte specifice desfasurarii activitatii din aceste do menii va fi realizata prin hotarari ale Guvernului sau ordine ale ministrului ed ucatiei. laboratoare .nala. doctoratul stiintific sau prof esional este o conditie pentru cariera didactica. studiouri muzicale. autorizate provizor iu sau acreditate. 182 In invatamantul superior artistic si sportiv. practica studentilor se desfas oara in universitati: in centre de proiectare. laboratoare si atelier e artistice. procesul educational se desfas oara prin activitati didactice si prin activitati practice de creatie si perform anta. 189 (1) Activitatea de cercetare. VII Invatamantul superior artistic si sportiv ART. ART.studii universitare de master si ciclul III . in centre de proiectare. pot organiza forme de invatamant prin cele 3 c icluri de studii universitare: ciclul I . spatii destinate performantei sportive. ART. structura anului universitar p oate fi adaptata in functie de programul activitatilor practice specifice. inovare si creatie artistica din u niversitati se organizeaza si functioneaza pe baza legislatiei nationale si a Un iunii Europene in domeniu. 180 In invatamantul superior artistic si sportiv. 184 In invatamantul superior artistic si sportiv. CAP. CAP. ciclul II . 181 Institutiile de invatamant superior artistic si sportiv. 185 Cercetarea prin creatie artistica. proiectare si performanta sportiva se des fasoara individual sau colectiv. VIII Activitatea de cercetare si creatie universitara ART. in concordanta cu prevederile leg ii si cu reglementarile generale si sectoriale ale Uniunii Europene. 187 In invatamantul superior artistic si sportiv. unitati de productie teatrale si cinematografice. ART. ART. precum si progra me de formare si dezvoltare profesionala continua. ateliere artistice. alocarea pe baze competitional e a fondurilor se face inclusiv in baza criteriilor specifice creatiei artistice si performantei sportive. ART. unitati de productie teatrala si cinematografic a. tineretului si sportului.studii universitare de docto rat. cercetarii. incluzand doctoratul stiintific si doctoratul profesional. 183 In invatamantul superior artistic si sportiv.

In realizarea acestei atributii. in realizarea achizitiilor publice si a gestio narii resurselor umane necesare derularii proiectelor. de modul d e gestionare a grantului. b) ierarhizarii programelor de studii si clasificarii universitatilor. Aceste activitati se desf asoara conform reglementarilor legale in vigoare si fac obiectul controlului fin anciar intern. in limita proiectelor de cer cetare pe care le coordoneaza. in maximum 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei l . (2) Mobilitatea interinstitutionala a personalului de cercetare dupa princip iul "grantul urmeaza cercetatorul" este garantata prin prezenta lege si se reali zeaza prin metodologii elaborate de autoritatile contractante. (4) Studentii sunt parteneri cu drepturi depline in procesul de asigurare a calitatii. Cercetarii. ART. ART. universitatile pot avansa fonduri din venitur i proprii. Ministerul Educatiei. 191 (1) Pentru granturile gestionate prin Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica. Titularul grantul ui raspunde public. IX Promovarea calitatii in invatamantul superior si in cercetarea stiintifica SECTIUNEA 1 Dispozitii generale ART. CNATDCU. Cercetarii. (2) Evaluarea in scopul autorizarii provizorii si acreditarii se realizeaza de catre ARACIS sau de alta agentie inscrisa in EQAR si are loc potrivit legii s i standardelor internationale in domeniu. Pentru diferenta. CAP. de legata de ordonatorul de credite.sau centre de cercetare ale universitatii dispune. 190 (1) La sfarsitul fiecarui an bugetar. Tineretului si Sportului datele solicitate de acesta. cu alte agentii inscrise in EQAR. Cercetarii. Refuzul sau raportarea falsa incalca princip iul raspunderii publice si duce la sanctiunile prevazute de lege. conducerea universitatii prezinta sena tului universitar un raport referitor la cuantumul regiei pentru granturile de c ercetare si la modul in care regia a fost cheltuita. Tineretului si Sportului asigura un avans de pana la 90% din valoarea grantului din momentul semnarii contractul ui de finantare. 192 (1) Asigurarea calitatii invatamantului superior si a cercetarii stiintifice universitare este o obligatie a institutiei de invatamant superior si o atribut ie fundamentala a Ministerului Educatiei. Tineretului s i Sportului colaboreaza cu ARACIS. Consiliul de etica si management universitar (CEMU) si alte org anisme cu competente in domeniu conform legislatiei in vigoare. (3) Institutiile de invatamant superior care refuza sa faca publice datele d e interes public solicitate de Ministerul Educatiei. Tineretului si Sportului sau oricare alta persoana fizica sau juridica incalca principiul raspu nderii publice si sunt sanctionate conform legii. 193 (1) Evaluarea universitatilor se realizeaza in scopul: a) autorizarii provizorii si acreditarii. conform contractului cu autoritatea contractanta. (2) Institutiile de invatamant superior au obligatia de a furniza Ministerul ui Educatiei. Cercetarii. Tineretului si Sportului si aprobate prin hotar are a Guvernului. (3) Evaluarea in scopul ierarhizarii programelor de studii si a clasificarii universitatilor se realizeaza pe baza unei metodologii de evaluare propuse de M inisterul Educatiei. ART. Tineretului si Sportului. Ministerul Educatiei. Cercetarii. precum si c u CNCS. (2) Cuantumul maximal al regiei pentru granturile si contractele de cercetar e este stabilit de finantator sau de autoritatea contractanta si nu poate fi mod ificat pe perioada derularii acestora. de autonomie si de responsabilitate personala. cu respectarea prevederilor legale. Cercetarii.

Tineretului si Sportulu i aloca preferential resurse financiare consortiilor sau universitatilor fuziona te. (4) Evaluarea programelor de studii si a institutiilor de invatamant superio r se face periodic. cercetarii. (10) Sunt finantate din fonduri publice: programe de licenta in universitati le de stat mentionate la alin. (5). pentru programele de doctorat. CNCS. cercetarii. Tineretulu i si Sportului sau a universitatilor. c). se face diferentiat pe categorii de universitati si in functie de pozitia in ierarhie a programelor de studii. (2) Universitatile acreditate la data intrarii in vigoare a prezentei legi p ot demara proceduri pentru constituirea de consortii sau pentru fuzionare prin c omasare sau absorbtie. Tineretului si Sportului. Rezultatele evaluarii sunt publice. Rez ultatele evaluarii si clasificarii sunt publice. Evaluarea este realizata periodic. (3) se face de catre un consortiu format di n: ARACIS. (3). (3). Aplicarea acestei metodologii intra in raspunderea Ministerului Educatiei. (4) lit.egi. CNATDCU si un organism international cu competente in domeniul ierarhizarii si clasificarii institutiil or de invatamant selectat pe baza de concurs. universitatile de stat si particulare pot: a) sa se constituie in consortii universitare. (6) Prin exceptie de la prevederile alin. pentru programele de licenta si master. (7) Pentru programele de licenta si master. finantarea institutiilor de inva tamant superior de stat. evaluarea interna si clasificarea departamentelor pe 5 niveluri de perfo rmanta in cercetare. pe baza unei metodologii elaborate de Mi nisterul Educatiei. de regula. i n 3 categorii: a) universitati centrate pe educatie. facuta conform prevederilor alin. master si li centa in universitatile prevazute la alin. 194 (1) Pentru promovarea calitatii si cresterea eficientei sistemului de invata mant superior. la initiativa Ministerului Educatiei. . conform unei metodologii adoptate in acest sens prin ordin al ministrului ed ucatiei. pe baza evaluarii prevazute la alin. 195 (1) Fiecare universitate are obligatia sa realizeze. (4) Universitatile se clasifica. tineretului si sportului. programe de licenta si master in uni versitatile prevazute la alin. (5) Evaluarea prevazuta la alin. (4) lit. b) universitati de educatie si cercetare stiintifica sau universitati de edu catie si creatie artistica. prima evaluare de dupa intrar ea in vigoare a prezentei legi. (3). Ministerul Educatiei. din surse publice. la intervale de maximum 5 ani. b) si programe de doctorat. tineretului si sportului. Cercetarii. cercetarii. b) sa fuzioneze intr-o singura institutie de invatamant superior cu personal itate juridica. (4) lit. (8) Statul poate finanta programele de excelenta in cercetare si educatie di n orice categorie de universitati. 160 alin. (3). 160. potrivit legii. Cercetarii. Finantarea progr amelor de doctorat se face conform prevederilor art. in jurul institutiilor din categoria universitat ilor de cercetare avansata si educatie si tinand cont de proximitatea geografica . si pe baza competitiilor prevazute la art. Cercetarii. (9) Programele de excelenta prevazute la alin. ART. confo rm ierarhizarii prevazute la alin. conform unei metodologii-cadru elaborate de CNCS si aprobat e prin ordin al ministrului educatiei. (8) se stabilesc pe baza eval uarii prevazute la alin. pentru cresterea vizibilitatii internationale si pentru concentra rea resurselor. (3). incluzand reprezentanti ai studentilor. tineretului si sportului. Tineretului si Sportului si aprobate prin ordin al ministrului educatiei. ART. din strainatate. Cercetarii. la propunerea CNFIS. a). se face n umai de catre un organism international cu competenta in domeniul ierarhizarii s i clasificarii institutiilor de invatamant superior sau de catre o agentie de as igurare a calitatii inregistrata in EQAR. (3) Fuziunea prin comasare sau absorbtie a institutiilor de invatamant super ior de stat se face. pentru informarea beneficiarilor de educatie si pentru transparenta institutionala. c) universitati de cercetare avansata si educatie.

acordate pe baza de competitie. SECTIUNEA a 2-a Sprijinirea excelentei individuale ART. Tineretulu i si Sportului. CAP. pe baza criteriilor si a standardelor de calitate stabi lite de Consiliul National al Finantarii Invatamantului Superior si aprobate de Ministerul Educatiei. inclusiv teze d e doctorat. Cercetarii.(2) Senatul universitar. ART. Metodologia de alocare si utilizare a fondului pentru dezvoltare institutionala se aproba prin hotarare a Guvernului. de minimum 30% din suma alocata la nivel national universitatilor de st at ca finantare de baza. la propunerea rectorului. astfel incat sa valorifice la nivel superior atat talentul. 197 Statul incurajeaza excelenta in institutiile de invatamant superior prin par ghii financiare specifice. conf orm normelor legale in vigoare. in termen de 12 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi. Cercetarii. b) universitatilor de stat li se aloca un fond distinct pentru dezvoltarea i nstitutionala. studentii si cercetatorii cu pe rformante exceptionale includ: a) granturi de studii sau de cercetare la universitati din tara ori din stra inatate. Cercetarii. Cercetarii. in suma. Metodologia de infiintare a acestuia se elaboreaza de catre Ministerul Educatiei. X Promovarea universitatii centrate pe student SECTIUNEA 1 Dispozitii generale ART. Tineretului si Sportului. la nivel n ational. poate dispune reorganizarea sau desfiintarea departamentelor ori institutelor neperformante. Fondul de dezvoltare institutionala se adreseaza celor mai perfo rmante institutii de invatamant superior din fiecare categorie si se aloca dupa criterii competitive bazate pe standarde internationale. existente in prezenta lege: a) universitatilor li se aloca o finantare suplimentara. (2) O persoana dobandeste statutul de student si de membru al unei comunitat i universitare numai in urma admiterii si a inmatricularii sale intr-o instituti e de invatamant superior acreditata sau autorizata sa functioneze provizoriu. ART. In invatamantul confesional stude ntii sunt membri ai comunitatii academice in calitate de discipoli. fara a prejudicia studentii. pe baza evaluarii interne . 198 Formele de sprijin pentru cadrele didactice. 199 (1) Studentii sunt considerati parteneri ai institutiilor de invatamant supe rior si membri egali ai comunitatii academice. b) granturi pentru efectuarea si finalizarea unor cercetari. numai intr-o singura institutie de invatamant su . indiferent de institutiile de invatamant care le ofera. la propunerea Ministerului Educatiei. Tineretului si Sportului. c) aprobarea unor rute educationale flexibile. cat si achizitiile realizate prin formare. Orice subventie financiara sau bursa din fonduri publice se acorda. din bugetul alocat Ministerului Educatiei. avand ca obiectiv principal sustinerea elitelor stiintifice romanesti din tara si din diaspora. 196 Guvernul Romaniei infiinteaza Institutul de Studii si Cercetari Avansate din Romania. (3) O persoana poate fi admisa si inmatriculata ca student concomitent la ce l mult doua programe de studii. Tineretului si Sportului si se adopta pr in hotarare a Guvernului. d) crearea de instrumente si mecanisme de sustinere a insertiei lor profesio nale in tara. care permit accelerarea parcu rsului de studii universitare.

respecti v artistice sau sportive. (4) Universitatile care admit in programele lor de studii mai multi studenti decat capacitatea de scolarizare. In cazul studentilor care se transfe ra intre universitati sau programe de studii. c) principiul participarii la decizie . 202 (1) Principiile care reglementeaza activitatea studentilor in cadrul comunit atii universitare sunt: a) principiul nediscriminarii . in afara orelor de curs. aprobata conform prezentei legi. de viata si de servicii sociale in spatiul univ ersitar. (5). acc es la principalele carti de specialitate si publicatii stiintifice. registrele matricole ale universitatilor si sistemele informatice aferente se elaboreaza in termen de cel mult 2 ani de la data intrarii in vigoar e a prezentei legi. pe baza registrelor existente in un iversitatile acreditate. 138 alin.in baza caruia studentii au dreptul sa isi exprime liber opiniile academice.perior. (5) Baza de date electronica aferenta RMUR inregistreaza si pastreaza eviden ta diplomelor universitare emise in Romania. b) principiul dreptului la asistenta si la servicii complementare gratuite i n invatamantul superior de stat . pentru un singur program de studii. RMUR este o baza de date electronica in care sunt inre gistrati toti studentii din Romania din universitatile de stat sau particulare a creditate ori autorizate sa functioneze provizoriu. (3) RMUR este un inscris oficial protejat legal. 200 (1) O institutie de invatamant superior poate admite si inmatricula intr-un program de studii numai acel numar de studenti pentru care sunt asigurate condit ii optime de calitate academica. (2) Oferta anuala de scolarizare este facuta publica de catre rectorul insti tutiei de invatamant superior prin declaratie pe propria raspundere.exprimat prin: consilierea si informarea stude ntului de catre cadrele didactice. institutiile de invatamant superior organizeaza examene de admitere pentru fiecare program si ciclu de studiu. cu respecta rea capacitatii de scolarizare stabilite conform art. subventiile urmeaza studentul. asigurandu-se un control riguros al diplomelor. consilierea psihologica. la propunere a CNFIS. ART. Registrele matricole ale uni versitatilor devin parte a RMUR. ART. si a admiterii intr-un program de studii pentru licent a. in cadrul institutiei de invatamant in . (4) RMUR. de numit in continuare RMUR. SECTIUNEA a 2-a Inmatricularea studentilor. incalca rasp underea lor publica si sunt sanctionate in conformitate cu prevederile prezentei legi.in baza caruia deciziile in cadrul i nstitutiilor de invatamant superior sunt luate cu participarea reprezentantilor studentilor. acces la dat ele referitoare la situatia scolara personala.in baza caruia toti studentii beneficiaza de egalitate de tratament din partea institutiei de invatamant superior. elaboreaza un regulament de alocare a codului matricol individual. d) principiul libertatii de exprimare . intre student si universita te se incheie un contract in care se specifica drepturile si obligatiile partilo r. seminar sau laborato are. (3) In urma admiterii intr-un program de studii. (2) Ministerul Educatiei. orice dis criminare directa sau indirecta fata de student este interzisa. Tineretului si Sportului. (4) In vederea testarii cunostintelor si a capacitatilor cognitive. prec um si continutul informatiilor care vor fi scrise in RMUR. consilierea in scopul orientarii profesionale. Cercetarii. Falsificarea inscrisurilor din registrul matricol se sanctioneaza potrivit legii. Registrul matricol unic al universitatilor din Romania ART. master ori doctorat. 201 (1) Se constituie Registrul matricol unic al universitatilor din Romania.

204 (1) Studentii care provin din familii cu venituri reduse beneficiaza de un s istem de imprumuturi bancare pentru efectuarea studiilor. libertatile si obligatiile studentilor sunt cuprinse in Codu l drepturilor si obligatiilor studentului. in conditiile stabilite de Carta u niversitara. I mprumuturile pot acoperi taxele de studii si costul vietii pe perioada studiilor . drepturile. Ei sunt. Asoci atiile studentilor prezinta un raport anual privind respectarea codului. (7) Organizatiile studentesti care reprezinta interesele studentilor la nive lul fiecarei comunitati universitare pot avea reprezentanti de drept in structur ile decizionale si executive ale universitatii. de stat sau particulare. in raport cu institutiile s tatului. formatii art istice si sportive. (2) Studentii sunt alesi in mod democratic.000 lei. reprezentanti leg itimi ai intereselor studentilor. (5) Studentii pot fi reprezentati in toate structurile decizionale si consul tative din universitate. organizatii. (5) Fiecare universitate va institui un sistem de aplicare si monitorizare a respectarii prevederilor Codului drepturilor si obligatiilor studentului. legal constituite. programe sau cicluri de studiu. 203 (1) Studentii au dreptul sa infiinteze. Tineretului si Sportului colaboreaza. direct si se cret. libertatile si obligatiile s tudentilor sunt stabilite si in functie de specificul dogmatic si canonic al fie carui cult. pentru care pot primi un numar de credite de studii transferabile. (4) In universitatile confesionale. (3) Agentia de credite si burse de studii propune reglementari corespunzatoa re in vederea acordarii creditelor. in conditiile legislatiei in vigoare. cercuri. (8) Ministerul Educatiei. reprezentarea studentilor la nivelul com unitatii universitare se va face cu respectarea statutului si specificului dogma tic si canonic al cultului respectiv. ART. cu federatiile nationale studentesti. in conf ormitate cu prevederile legii. cat si al universitatii. ART. cenacluri.care studiaza. 205 . (9) Studentii pot participa la actiuni de voluntariat. ART. (2) Absolventii care vor practica profesia minimum 5 ani in mediul rural vor fi scutiti de plata a 75% din imprumut. sunt organismele c are exprima interesele studentilor din universitati. de drept. in institutiile de invatamant superi or. cluburi. care es te public. e) principiul transparentei si al accesului la informatii . si se va consulta cu acestea ori de cate ori este nevoie. la nivelul diverselor formatii. prin Agentia de credite si burse de studii. studentii se organizeaza cu respectarea statutului si a normelor dogmatice si canonice ale cultului respectiv. atat in ca drul facultatilor. aceasta parte fiind preluata de catre s tat. in dezvoltarea invatamantului superior. garantate de stat. (2) In universitatile confesionale. Cercetarii. Cercetarii. (3) Drepturile. Cond ucerea institutiei de invatamant superior nu se implica in organizarea procesulu i de alegere a reprezentantilor studentilor. (4) Statutul de student reprezentant nu poate fi conditionat de catre conduc erea universitatii. in cuantum de maximum 5. Tineretului si Sportului prin ordin al ministrului a cestuia. propus de asociatiile studentesti in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi si adoptat de Minist erul Educatiei. la nivelul fiecarei comunitati academice. prin vot universal. le gal constituite.in baza caruia s tudentii au dreptul de acces liber si gratuit la informatii care privesc propriu l parcurs educational si viata comunitatii academice din care fac parte. precum si publicatii. ateliere. (3) In universitatile confesionale. conform legii. (6) Federatiile nationale studentesti.

studentii beneficiaza de tarif redus cu minimum 50% pe mijloacele de transport local in comun. respectiv.(1) Studentii beneficiaza de asistenta medicala si psihologica gratuita in c abinete medicale si psihologice universitare ori in policlinici si unitati spita licesti de stat. precum si cele care a testa statutul de student (adeverinte. care se desfasoara pe teritoriul Romaniei. culturalartistice si sportive. subve ntiile de la bugetul de stat. cercetarii.stiintifice. (12) Cheltuielile de intretinere a internatelor. (8) Prevederile alin. (16) Institutiile de invatamant superior de stat asigura. in limita resursel or financiare alocate pentru efectuarea practicii comasate a studentilor. cazare si tran sport. a caminelor si a cantinelor universitatilor se acopera din veniturile proprii ale institutiilor de invatama nt respective si din subventii de la buget cu aceasta destinatie. Cercetarii. Cercetarii. (6) Candidatii proveniti din medii cu risc socioeconomic ridicat sau margina lizate din punct de vedere social . (4) Studentii etnici romani din afara granitelor tarii. conform normelor stabilite de Ministerul Educatiei. In acest scop se pot folosi si alte surse de finantare. spectacole de teatru. (10) Ministerul Educatiei. cheltuielile cu materiile prime si consumabile si cheltuielile de intretinere curenta si. (9) Statutul de student cu taxa se modifica in conditiile stabilite de senat ul universitar. ART. bursieri ai statului roman. (6) se aplica si in cazul taberelor de creatie. Tineretului si Sportului poate acorda anual burse pentru stagii de studii universitare si postuniversitare in straina tate din fonduri constituite in acest scop. (7) Activitatile extracurriculare . in limita bugetelor aprobate. (15) Pot fi acordate subventii pentru cazare si studentilor care aleg alta f orma de cazare decat caminele institutiilor de invatamant superior. cel putin un loc pentru studii gratuite absolventilor cu diplom a de bacalaureat proveniti din centrele de plasament. transportul intern auto. tehnice.romi. carnete. (17) Toate actele de studii eliberate de universitate. beneficiaza de gratuitate la toate manifestarile prevazute la alin. ferovia r si naval. opera.pot beneficia de un numar de locuri bugetate garantate. sporti ve si de odihna ale studentilor. c oncerte.000 de locuitori . legitimatii) se elibereaza in mo d gratuit. Aceste burse se obtin prin concurs o rganizat la nivel national. (3) Studentii beneficiaza de tarife reduse cu 75% pentru accesul la muzee. Studentii orfani sau proveniti din casele de copii beneficiaza de gr atuitate pentru categoriile de transport stabilite prin ordin al ministrului edu catiei. conform legii. (3). in conditiile stabilite de senatul universitar. cheltuielile cu utilitatile. tineretului si sportului. (14) In vederea asigurarii transparentei. universitatea de stat publica peri odic balanta de venituri si cheltuieli pentru fiecare camin studentesc. (13) Tarifele practicate de universitati pentru studenti la camine si cantin e sunt cel mult egale cu diferenta dintre costurile de functionare. (11) La concursurile pentru obtinerea burselor prevazute la alin. prin hotarare a Guvernului. precum si cele pentru studentii capabili de performante sunt finant ate de la bugetul statului. cuprinzand c heltuielile de personal. film. absolventi ai liceelor din mediul rura l sau din orase cu mai putin de 10. (2) In timpul anului scolar. 206 (1) Statul roman acorda anual. (5) Institutiile de invatamant superior pot acorda. in afara cifrei de scola rizare aprobate. pe per ioada prevazuta in planurile de invatamant. (10) pot p articipa studentii si absolventii institutiilor de invatamant superior de stat s i cei ai institutiilor de invatamant superior particular acreditate. Tineretului si Sportului. in conditiile legii. cheltuielile de masa. in situatiile in care practica se desfasoara in afara centrului universit ar respectiv. un numar de burse . la alte manifestari culturale si spo rtive organizate de institutii publice.

Cadrele didactice apartinan d sectiei sau liniei de predare trebuie sa propuna cel putin 3 candidati. b) decanii sunt selectati prin concurs public. al facultatilor si departamentelor trebuie sa re specte principiul reprezentativitatii pe facultati. respectiv minimum 25% studenti. pe baza audierii in plenul consiliului facultatii. la nivelul unive rsitatii. b) decanul. sectii/linii d e predare. prorectorii. Aceste burse sunt atribuite doar acelo r universitati si programe de studii care indeplinesc cele mai ridicate standard e de calitate. directorul general administrativ. si se stabileste prin Carta universitar . 135 alin. (2) Universitatile. programe de studii. (5) La nivelul facultatii. La concurs pot participa persoane din cadrul universitatii sau din orice facultate de profil din tara ori din strainatate ca re. (7) Procesul de stabilire si de alegere a structurilor si functiilor de cond ucere la nivelul universitatii. la nivelul departamentului. prodecanii. direct si secret al tuturor cadrelor didactice si de cercetare titulare din f acultate. Pr ocedura de numire a directorului Consiliului pentru studiile universitare de doc torat este stabilita de Codul studiilor universitare de doctorat. (3) IOSUD este condusa de Consiliul pentru studiile universitare de doctorat . Reprezentantii cadrelor didactice si de cercetare in consiliul facultatii sunt alesi prin votul universa l. organizat de catre rectorul u niversitatii la nivelul facultatii. indiferent daca sunt de stat sau particulare. respectiv de directorul acestui consiliu. d) in universitatile multilingve si multiculturale. dupa caz. la nivelul universitat ii. (4) La nivelul departamentului. (6) Consiliul scolii doctorale se stabileste prin votul universal. direct si secret al conducatorilor de doctorat din scoala doctorala respectiva. directorul de departament si membrii consili ului departamentului sunt alesi prin votul universal. departamente. (2) . stabilirea structurilor si a functiilor de conduc ere se face dupa urmatoarea procedura: a) componenta membrilor consiliului facultatii este de maximum 75% cadre did actice si de cercetare. b) consiliul facultatii. XI Conducerea universitatilor SECTIUNEA 1 Dispozitii generale ART. pot dispune integral de veniturile obtinute din scolarizarea studentilor straini. potrivit regulamentului liniei de studiu conform art. CAP. iar reprezentantii studentilor sunt alesi prin vot universal. (2) Functiile de conducere sunt urmatoarele: a) rectorul. direct s i secret de catre studentii facultatii. c) directorul de departament. Consiliul facultatii are obligatia de a aviza minimu m 2 candidati. c) consiliul departamentului. au primit avizul acestuia de participare la concurs. direct si secret al tuturo r cadrelor didactice si de cercetare titulare.pentru scolarizarea studentilor straini. cu exceptia cazului in care decanul provine de la sectia sau linia de studiu c u predare in limba minoritatii nationale respective. cel putin unul dintre pr odecani se numeste la propunerea cadrelor didactice apartinand minoritatii natio nale din departamentul sectiei sau liniei de predare intr-o limba a minoritatilo r nationale. in baza autonomiei universitare. la nivelul facultatii. Functia de director al Consiliului p entru studiile universitare de doctorat este asimilata functiei de prorector. 207 (1) Structurile de conducere in institutiile de invatamant superior de stat sau particulare sunt: a) senatul universitar si consiliul de administratie. c) decanul isi desemneaza prodecanii dupa numirea de catre rector.

pe baza audierii in plenul senatului universitar nou-ales. direct si secret al tuturor cadrelor didactice si de cerceta re titulare din cadrul universitatii si al reprezentantilor studentilor din sena tul universitar si din consiliile facultatilor. . un presedinte care condu ce sedintele senatului universitar si reprezinta senatul universitar in raportur ile cu rectorul. (4) La concursul de ocupare a functiei de rector pot participa personalitati stiintifice sau academice din tara si din strainatate care. 208 (1) Senatul universitar este compus din 75% personal didactic si de cercetar e si din 25% reprezentanti ai studentilor. rectorul poate semna acte oficiale. dintre cele prevazute la alin. 211 (1) Rectorul. In cazul universitatilor confes ionale. este confirmat prin ordin al minist rului educatiei. (2) Senatul universitar isi alege. conform legii. ART. ART. diplome si certificate. acte financiare/contabile. alegerea persoanelor in functiile de conducere se face cu avizul cultului fondator. in baza unei metodologii aprobate de senatul universitar nou-ales. Senatul universitar nou-ales are obligatia de a aviza minimum 2 candidati. (2) Senatul universitar nou-ales stabileste o comisie de selectie si de recr utare a rectorului formata. Candidatii avizati de senatul universi tar nou-ales participa apoi la concursul organizat conform alin. conforma cu prezenta lege. (8) In cazul universitatilor confesionale. senatul universitar nou-ales elaboreaza si aproba metodo logia de avizare. direct si secret al tuturor cadrelor didactice si d e cercetare titulare din cadrul universitatii si al reprezentantilor studentilor din senatul universitar si din consiliile facultatilor. Dupa emiterea ordinului de confirmare.a. 210 (1) In cazul in care modalitatea aleasa pentru desemnarea rectorului este ce a pe baza unui concurs public. din personalitati stiintifice si academice din afara unive rsitatii. ART. in proportie de 50%. direct si secret al tuturor cadrelor didactice si cercetatorilor titulari. stand la baza rezolutiilor senatului universitar. respectiv al tuturor studentilor . sau b) prin votul universal. se stabileste cu minimum 6 luni inainte de fiecare desemnare a rectorului. Rapoartele de monitorizare si de control sunt prez entate periodic si discutate in senatul universitar. desemnat conform art. (2) Modalitatea de desemnare a rectorului. Comisia de concurs este comisia de selectie si recrutare prevazuta la alin. f ara exceptie. pe cote-parti de reprezentare stipulate in Carta universitara. cercetarii. tineretului si sportului. procedura de desemnare este cea prevazuta de prez entul articol. in termen de 30 de zile d e la data selectiei. din membri ai universitatii si. prin vot secret. Aceasta comisie contine minimum 12 membri . (1 ). in proportie de 50%. pr in votul universal. (3) Senatul universitar stabileste comisii de specialitate prin care control eaza activitatea conducerii executive a institutiei de invatamant superior si a consiliului de administratie. dintre care cel putin un reprezentant al studentilor sau un absolvent al unive rsitatii desemnat de catre studentii din senatul universitar. Toti membrii senatului universitar. de selectie si de recrutare a rectorului. (2). au obtinut avizul de participare la conc urs din partea acestuia. din tara si din strainatate. inscrisuri. Avizul se acorda numai pe baza votului majoritatii simp le a membrilor senatului universitar nou-ales. conform Cartei uni versitare. (2). (3). Fiecare facultate va avea reprezentanti in senatul universitar. 209 (1) Rectorul universitatilor de stat si particulare se desemneaza prin una d intre urmatoarele modalitati: a) pe baza unui concurs public. 209. organizarea senatului universitar se va face cu respectarea statutului s i specificului dogmatic si canonic al cultului fondator. ART. De asemenea. vor fi stabiliti prin votul universal. (3) Concursul public pentru desemnarea rectorului se desfasoara in baza meto dologiei prevazute la alin.

La concurs pot participa candidatii avizati de co nsiliul facultatii cu votul majoritatii simple a membrilor acestuia si pe baza u nei metodologii specifice elaborate de senatul universitar. j) controleaza activitatea rectorului si a consiliului de administratie prin comisii specializate. la propunerea rectorului si cu respectarea legislatiei in vigoare .(2) Rectorul confirmat de ministrul educatiei. cu exceptia cazului in care rectorul provine de la sectia s au linia de studiu cu predare in limba minoritatii nationale respective. (3) Ministrul educatiei. tineretului si sp ortului. (2) Rectorul poate fi demis de catre senatul universitar. Cadrele didactice apartinand sectiei sau liniei de predare trebuie sa propuna cel putin 3 candidati. f) elaboreaza si aproba Codul de asigurare a calitatii si Codul de etica si deontologie profesionala universitara. c) aproba planul strategic de dezvoltare institutionala si planurile operati onale. prorectorii. (5) Mentinerea in functie a directorului general administrativ se face pe ba za acordului scris al acestuia de sustinere executiva a planului managerial al n oului rector. 213 (1) Senatul universitar reprezinta comunitatea universitara si este cel mai inalt for de decizie si deliberare la nivelul universitatii. cuprinzand cri teriile si indicatorii de performanta manageriala. cu r espectarea prevederilor Codului drepturilor si obligatiilor studentului. cercetarii. e) aproba proiectul de buget si executia bugetara. tineretului si sp ortului incheie cu senatul universitar un contract de management. (4) Decanii sunt selectati prin concurs public organizat de noul rector si v alidat de senatul universitar. (2) Atributiile senatului universitar sunt urmatoarele: a) garanteaza libertatea academica si autonomia universitara. in urma dezbaterii cu comunitatea universitara. pe baza consultarii senatului universitar. d) aproba. tineretului si sportului poate revoca d in functie rectorul in conditiile art. ART. decanii. ale decanului si ale sefului de departament ART. 212 (1) Rectorul confirmat al universitatii de stat incheie un contract institut ional cu ministrul educatiei. cercetarii. g) adopta Codul universitar al drepturilor si obligatiilor studentului. cercetarii. Car ta universitara. tineretului si sportului. isi numeste prorectorii. cercetarii. k) valideaza concursurile publice pentru functiile din consiliul de administ . (3) Rectorul confirmat de ministrul educatiei. directorul general administrativ si un reprezentant al studentilor. ale consiliului de admini stratie. 125. (7) Consiliul de administratie al universitatilor particulare este numit de catre fondatori. Consiliul facultatii valideaza cel putin 2 candidati. ale rectorului. structura. b) elaboreaza si adopta. i) incheie contractul de management cu rectorul. h) aproba metodologiile si regulamentele privind organizarea si functionarea universitatii. (6) Consiliul de administratie al universitatilor de stat este format din re ctor. la propunerea rectorului. in conditiile spec ificate prin contractul de management si Carta universitara. drepturile si obligatiile par tilor contractuale. SECTIUNEA a 2-a Atributiile senatului universitar. In universitatile multilingve si multiculturale cel putin unul dintre prorectori es te numit de catre rector la propunerea cadrelor didactice apartinand minoritatil or nationale din departamentul sectiei sau liniei de predare intr-o limba a mino ritatilor nationale. organizarea si functionarea universitatii.

la propunerea decanului. asigurarea calitatii si respectarea etic ii universitare la nivelul facultatii. in conformi tate cu contractul de management. d) propune spre aprobare senatului universitar structura si reglementarile d e functionare ale universitatii. conform Cartei universitare. Senatul universitar valideaza raportul mentionat. (2). m) aproba. in luna aprilie a fiecarui an. c) controleaza activitatea decanului si aproba rapoartele anuale ale acestui a privind starea generala a facultatii. organizarea si functionarea f acultatii. consiliului de administratie si senatului universitar. in baza unei metodologii proprii si a legislatiei in vigoa re. e) propune spre aprobare senatului universitar proiectul de buget si raportu l privind executia bugetara. astfel incat sa se asigure eficienta decizionala si reprezentativita tea comunitatii academice. In exercitarea acestei functii. (3) Componenta si marimea senatului universitar sunt stabilite prin Carta un iversitara. Aceste documen te sunt publice. Rectorul este ordonatorul de credite al universitatii. g) conduce consiliul de administratie. l) aproba metodologia de concurs si rezultatele concursurilor pentru angajar ea personalului didactic si de cercetare si evalueaza periodic resursa umana. h) indeplineste alte atributii stabilite de senatul universitar. la propunerea rectorului. el este ajutat de consiliu . structura. 130 alin. Durata mandatului unui mem bru al senatului universitar este de 4 ani. sanctionarea personalului cu performant e profesionale slabe. numarul si durata mandatelor acestora se stab ilesc prin Carta universitara. in urma unui nou concurs. c) incheie contractul de management cu senatul universitar. C ercetarii. in baza referatelor realizate de comisiile sale de specialitate. pe baza contractului de management. d) indeplineste alte atributii.ratie. Rectorul are urmatoarele atributii: a) realizeaza managementul si conducerea operativa a universitatii. stabilite prin Carta universitara sau aproba te de senatul universitar si in conformitate cu legislatia in vigoare. cu posibilitatea innoirii succesive de maximum doua ori. (8) Atributiile prorectorilor. (11) Directorul de departament realizeaza managementul si conducerea operati va a departamentului. Decanul prezinta anual un raport consiliului facultatii privind star ea facultatii. durata mandatului se reglementeaza prin Ca rta universitara. (6) Rectorul reprezinta legal universitatea in relatiile cu tertii si realiz eaza conducerea executiva a universitatii. (4) Mandatul senatului universitar este de 4 ani. Carta universitara si legislatia in vigoare. O persoana nu poate fi rector al aceleiasi institutii de invatamant superior pe ntru mai mult de 8 ani. (5) Senatul universitar poate fi convocat de rector sau la cererea a cel put in o treime dintre membrii senatului universitar. Decanul conduce sedintele consiliului facultatii si aplica hotara rile rectorului. (9) Decanul reprezinta facultatea si raspunde de managementul si conducerea facultatii. f) prezinta senatului universitar. Tineretului si Sportului. b) aproba programele de studii gestionate de facultate. b) negociaza si semneaza contractul institutional cu Ministerul Educatiei. Atributi ile decanului sunt stabilite in conformitate cu prevederile Cartei universitare si cu legislatia in vigoare. raportul p revazut la art. indiferent de perioada in care s-au derulat mandatele si de intreruperile acestora. Mandatul poate fi innoit cel mult o data. (10) Consiliul facultatii reprezinta organismul decizional si deliberativ al facultatii. Pentru studenti. Consiliul facultatii are urmatoarele atributii: a) aproba. (7) Durata mandatului de rector este de 4 ani. n) indeplineste alte atributii. conform prevederilor Cartei universitare.

formarea. de managementul cercetarii si al calitatii si de managementul financiar al departamentului. motivarea si inceta rea relatiilor contractuale de munca ale personalului sunt de raspunderea direct orului de departament. f) propune senatului universitar strategii ale universitatii pe termen lung si mediu si politici pe domenii de interes ale universitatii. in termen de maximum 3 luni de la data vacantarii. in cazul uni versitatilor particulare si confesionale particulare. mi croproductie nu se cumuleaza. cu exceptia mandatelor in exercitiu la data intrarii in vigoare a prezentei legi. de catre rector. iar numirea pe post. Tineretului si Sportului. Membrii acestor structuri de conducere au drept de vot deliberativ egal. confor m prevederilor Cartei universitare. proiectare. a conducatorului scolii doctorale sau a decanului. Hotararile senatelor universitare. Directorul de departament raspun de de planurile de invatamant. cultural si profesional extern. precum si in alte comisii cu caracter social. in cazul directorului de departament. b) aproba executia bugetara si bilantul anual. (2) In cazul vacantarii unui loc in functiile de conducere. Cercetarii. (14) Studentii au cel putin un reprezentant in comisiile de etica. ocuparea oricarei functii de cond ucere in universitatile de stat. De asemenea . potrivit legii. 215 (1) Dupa implinirea varstei de pensionare. un reprezentant al Minist erului Educatiei. (4) Atributiile si competentele structurilor si ale functiilor de conducere din invatamantul superior sunt stabilite prin Carta universitara a institutiei. ale consiliilor facultatilor si ale departamentelor se iau cu votul majoritatii membrilor prezenti. d e director de departament sau de unitate de cercetare-dezvoltare. evaluarea periodica.l departamentului. (13) Consiliul de administratie al universitatii asigura. (3) Numarul de prorectori si de prodecani din institutiile de invatamant sup erior se stabileste prin Carta universitara. de prorector. se procedeaza la alegeri partiale. sau se organizeaza conc urs public. Presedintele comisiei de concurs este rectorul in stitutiei. 214 (1) Functiile de conducere de rector. ART. potrivit Cartei universitare. in universit atile particulare. conducerea operativa a uni versitatii si aplica deciziile strategice ale senatului universitar. c) aproba propunerile de scoatere la concurs a posturilor didactice si de ce rcetare. d) avizeaza propunerile de programe noi de studii si formuleaza propuneri ca tre senatul universitar de terminare a acelor programe de studii care nu se mai incadreaza in misiunea universitatii sau care sunt ineficiente academic si finan ciar. de statele de functii. universitatea isi poate dezvolta structuri cons ultative formate din reprezentanti ai mediului economic si personalitati din med iul academic. respectiv de fondatori. (12) Selectia. in mod obligatoriu. conform Cartei universitare. (6) Unitatile de cercetare-dezvoltare sunt conduse de directori ai unitatilo r respective. de asigurare a calitatii. ART. (7) Prin Carta universitara. sub conducerea rec torului sau a unei alte persoane desemnate prin Carta universitara. Validarea concursului se face de catre senatul universitar. in universitatile de stat. angajarea. daca numa rul celor prezenti reprezinta cel putin doua treimi din numarul total al membril or. e) aproba operatiunile financiare care depasesc plafoanele stabilite de sena tul universitar. Din comisie face parte. particulare si confesionale este interzisa. de cazari . potrivit Cartei universitare. consiliul de administratie: a) stabileste in termeni operationali bugetul institutional. Postul de director general admi nistrativ se ocupa prin concurs organizat de consiliul de administratie al insti tutiei de invatamant superior. (5) Structura administrativa a universitatii este condusa de catre un direct or administrativ si este organizata pe directii. de prodecan. de decan. (2) Persoanele care exercita o functie de conducere sau de demnitate publica .

precum si in universitati de prestigiu din a lte state. i) sustine realizarea de studii si de cercetari in invatamantul superior. Ti neretului si Sportului. Consiliul National al Cercetarii Stiintifice (C NCS). b) elaboreaza reglementarile de organizare si functionare a sistemului de in vatamant superior.au dreptul de a li se rezerva postul din sistemul educational. la nivel national. Tineretului si Sportului are urmatoare le atributii principale: a) propune politicile si strategiile nationale pentru invatamantul superior. 216 (1) Statul isi exercita atributiile in domeniul invatamantului superior prin intermediul Parlamentului. alcatuite pe criterii de prestigiu profesio nal si moral: Consiliul National de Statistica si Prognoza a Invatamantului Supe rior (CNSPIS). etica universitar a si asigurarea calitatii in invatamantul superior. Guvernului si Ministerului Educatiei. (2) Ministerul Educatiei. Cercetarii. e) controleaza gestionarea RMUR. ale Spatiului Economic Eur opean si in Confederatia Elvetiana. ca parte a bugetului educatiei si bugetului cercetarii. Consiliul de etica si management unive rsitar (CEMU) si Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintifice. (5) Functiile de conducere sau de demnitate publica se pot cumula cu functii le didactice si/sau de cercetare. ART. g) elaboreaza si propune proiectul de buget pentru invatamantul superior. managementul financiar. incaseaza sume. Ministerul Educatiei. conform unei metodologii proprii. Consiliul National de Atestare a Titlurilor. de clasificare a universitati lor si de ierarhizare a programelor de studii ale acestora. j) publica anual un raport privind starea invatamantului superior. Consi liul National pentru Finantarea Invatamantului Superior (CNFIS). ca parte a Ariei europene a invatamantului superior. cercetarea universitara. Cercetarii. 217 (1) Pentru exercitarea atributiilor sale. SECTIUNEA a 3-a Rolul statului in invatamantul superior ART. Consiliul Natio nal al Bibliotecilor Universitare (CNBU). Cercetarii. Din aceste organisme pot face parte cadre didactice si cercetatori. d) gestioneaza procesul de evaluare periodica. Dezvoltar ii Tehnologice si Inovarii (CNECSDTI). organizeaza recunoasterea automata a func tiilor didactice universitare si a calitatii de conducator de doctorat. in lei sau in valuta. Colegiul consultativ pentru cercetare-dezvoltare si inovare (CCCDI). Diplomelor si Certif icatelor Universitare (CNATDCU). pe perioada exercitarii mandatului. avand cel putin titlul de conferentiar sau de cerceta tor stiintific II ori titluri echivalente obtinute in strainatate. elaboreaza metodol ogia prin care se pot recunoaste automat diplomele si certificatele obtinute in universitati din statele membre ale Uniunii Europene. pentru recunoast erea si echivalarea diplomelor si certificatelor si pentru vizarea actelor de st udii. Tineretului si Sportului constituie registre de experti si se sprijina pe organi sme consultative. Tineretului si Sportului. membri ai Aca . Cercetarii. h) verifica si gestioneaza sistemul de indicatori statistici de referinta pe ntru invatamantul superior si bazele de date corespunzatoare pentru monitorizare a si prognozarea evolutiei invatamantului superior in raport cu piata muncii. pe baza unei liste aprobate si reactualizate de Ministerul Educatiei. (4) Functia de rector este incompatibila cu detinerea de functii de conducer e in cadrul unui partid politic. (3) Persoanele care ocupa o functie de conducere sau de demnitate publica nu pot exercita functia de rector pe perioada indeplinirii mandatului. f) organizeaza recunoasterea si echivalarea diplomelor si certificatelor con form normelor interne si in conformitate cu normele europene. c) monitorizeaza si verifica direct sau prin organismele abilitate in acest sens respectarea reglementarilor privind organizarea si functionarea invatamantu lui superior.

la solicitarea Ministerului Educatiei. structura si co mponenta organismelor specializate prevazute la alin. cercetari i. cercetarii. specificand concluzii bazate pe date si documente. b) propune metodologia-cadru prevazuta la art. (1) beneficiaza de un secretariat tehnic c are se constituie si functioneaza prin ordin al ministrului educatiei. (2) Consiliile prevazute la alin. a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare. Acest raport se face public. d) elaborarea si publicarea Codului de referinta al eticii si deontologiei u niversitare. Tinere tului si Sportului sau din proprie initiativa. tineretului si sportului. (2) Consiliul de Etica si Management Universitar se pronunta asupra litigiil or de etica universitara si are ca principale atributii: a) monitorizarea punerii in aplicare a politicilor de etica universitara la nivelul sistemului de invatamant superior. Aceste standarde se adopta prin ordin al ministrului educatiei. (3) Infiintarea. c) verifica anual. dezvoltarii si inovarii (UEFISCDI) si se constituie pe baza contractuala intre Ministerul Educatiei. gestion ate de UEFISCDI. Dezvoltarii Tehnol ogice si Inovarii este organismul prevazut de Legea nr. e) alte atributii stabilite prin lege sau prin regulamentul de organizare si . 219 (1) CNATDCU are urmatoarele atributii: a) propune un set de standarde minimale necesare si obligatorii pentru confe rirea titlurilor didactice din invatamantul superior. ART. 218 (1) Consiliul National de Statistica si Prognoza a Invatamantului Superior a re ca atributii principale elaborarea si actualizarea permanenta a indicatorilor de monitorizare a invatamantului superior si prognoza evolutiei acestuia in rap ort cu dinamica pietei muncii. Ti neretului si Sportului si UEFISCDI sau din alte surse legal constituite. Cercetarii. tineretului si sportului. tineretului si sportului. dezvoltarea tehnologica si inovare.demiei Romane si ai unor institutii de cultura. in baza unor indicatori specifici. cerc etarii. (3) Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintifice. Standardele minimale de acceptare de catre CNA TDCU a dosarului pentru obtinerea atestatului de abilitare nu depind de functia didactica sau gradul profesional al candidatului si sunt identice cu standardele de acordare a titlului de profesor universitar. (1). sau reprezentanti ai mediului de afaceri in CCCDI sau. Acest consiliu publica anual datele corespunzatoa re acestor indicatori. b) auditarea comisiilor de etica din universitati si prezentarea unui raport anual privind etica universitara. Cercetarii. Tineretului si Sportului privind resursa umana pentru activitatile didactice si de cercetare din invatamantul superior. prin ordin al ministrului educati ei. ca observatori. tineretului si sportului. cercetarii. ART. (1) se stabilesc prin ordi n al ministrului educatiei. (4) CNCS se constituie prin reorganizarea. tineretului si sportului. Bugetele acestor organisme sunt gestionate prin Unitatea executiva pentru finan tarea invatamantului superior. In arbitrarea litigiilor. 206/2004 privind buna co nduita in cercetarea stiintifica. c) constatarea incalcarii de catre o institutie de invatamant superior a obl igatiilor prevazute de prezenta lege. care este un document public. Cercetarii. cercetari i. in CNFIS. a cercetarii. modul de desfasurare a concursuri lor pentru ocuparea posturilor didactice si de cercetare din universitati. conform legii. a Consiliului National al Cercetarii S tiintifice din Invatamantul Superior. a calitatii de conducator de doctorat si a atestatului de abilitare. cu modific arile si completarile ulterioare. Acest raport este public. d) prezinta un raport anual Ministerului Educatiei. regulamentele de organizare si functionare. Consiliul d e Etica si Management Universitar se bazeaza pe principiile si procedurile elabo rate in acest document. 295 alin. precum si un membru student in C EMU si CNCU si un student cu statut de observator in CNFIS. Rapor tul de verificare institutionala este prezentat ministrului educatiei.

aprobate prin ordin al ministrului educatiei. la solicitarea Ministerului Educatiei. . (4) Consiliul National al Bibliotecilor Universitare (CNBU) are in atributii elaborarea strategiei de dezvoltare. (3) CNCS are urmatoarele atributii principale: a) stabileste standardele. Tineretului si Sportul ui un raport privind starea cercetarii stiintifice in invatamantul superior si p erformantele universitatilor. Tineretului si Sportul ui un raport privind starea finantarii invatamantului superior si masurile de op timizare ce se impun. evaluare periodica si coordonarea sistemul ui de biblioteci din invatamantul superior. a CNCS. Cercetarii. la solicitarea Ministerului Educatiei. c) prezinta anual Ministerului Educatiei. a CNFIS. d) prezinta anual Ministerului Educatiei.functionare. si se aproba prin hotarare a Guvernului. a CN ATDCU si a Autoritatii Nationale pentru Calificari. ti neretului si sportului. Tin eretului si Sportului sau din proprie initiativa. Cercetarii. un sistem de indicatori st atistici de referinta pentru invatamantul superior. (2) In exercitarea atributiilor sale. a echitatii si a relevantei invatamantului superior pentru piata muncii. Cercetarii. (1). se stabileste. ART. Raportul este public si va fi afisat pe site-ul CN CS. realizarea proiectelor de dezv oltare institutionala si eficienta gestionarii fondurilor publice de catre unive rsitati si face propuneri pentru finantarea complementara a universitatilor pe b aza de proiecte institutionale. b) auditeaza periodic. XII Finantarea si patrimoniul universitatilor SECTIUNEA 1 Dispozitii generale ART. ART. Tine retului si Sportului colaboreaza cu Consiliul National al Rectorilor si. cu autoritati si asociatii profesionale si stiintifice nationale si internati onale reprezentative. Acest raport este public. b) verifica periodic. CAP. cercetarea stiintifica univer sitara ori din unitatile de cercetare-dezvoltare. dupa ca z. Ti neretului si Sportului sau din proprie initiativa. criteriile si indicatorii de calitate pentru cerc etarea stiintifica. 220 (1) Pentru monitorizarea eficientei manageriale. Raportul anual privind starea invatamantului superior se bazeaza pe indicatorii prevazuti la alin. 221 (1) Ministerul Educatiei. 222 (1) Invatamantul universitar de stat este gratuit pentru cifra de scolarizar e aprobata anual de Guvern si cu taxa. Reprezentantii invatamantului particu lar sunt parteneri de dialog social. a ARACIS. Cercetarii. c) gestioneaza programe de cercetare si procese de evaluare a proiectelor de cercetare care sunt propuse pentru finantare competitiva. Cercetari i. (2) Sistemul de indicatori va fi elaborat de Ministerul Educatiei. federatii sindicale la nivel de ramura si federatii studen testi legal constituite la nivel national. Ministerul Educatiei. corelat cu sistemele de indi catori statistici de referinta la nivel european din domeniu. cercetarii. conform legii. (2) CNFIS are urmatoarele atributii principale: a) propune metodologia de finantare a universitatilor si stabileste costul m ediu per student echivalent pe cicluri si domenii de studii. Cercetarii. in termen de maximu m 12 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi. Tineretului si Sportului. Cercetarii. Tineretului si Sportului isi realizeaz a atributiile in domeniul cercetarii prin Autoritatea Nationala de Cercetare Sti intifica. prin consultarea Consiliului National de Statistica si Prognoza a Invatamantului Superior (CNSPIS). in conditiile legii.

ART. pentru finantarea de baza. rei nmatriculari. sponsorizari si taxe percepute in conditiile legii de la persoane fizice si juridice. Cercetarii. . (4) Executia bugetara anuala a institutiilor de invatamant superior de stat se face publica. pe baza de contract . in conformitate cu prevederile legale in vigoa re. b) asigurarea calitatii invatamantului superior la nivelul standardelor din Spatiul European al Invatamantului Superior pentru pregatirea resurselor umane s i dezvoltarea personala ca cetateni ai unei societati democratice bazate pe cuno astere. potrivit legii. Cercetarii. in conditiile autono miei universitare. iar in interiorul domeniului. (4) Ministerul Educatiei. d) dezvoltarea invatamantului superior si a cercetarii stiintifice si creati ei artistice universitare pentru integrarea la varf in viata stiintifica mondial a. venituri extrabugetare si din alte surse. (5) Finantarea invatamantului superior de stat poate fi realizata pe baza de contract si prin contributia altor ministere.(2) In invatamantul universitar de stat gratuit se pot percepe taxe pentru: depasirea duratei de scolarizare prevazute de lege. dobanzi. atat din cadrul universitatilor de stat. burse si protectia sociala a studentilor. (7) Statul poate sprijini invatamantul superior particular acreditat. (6) Toate resursele de finantare ale universitatilor de stat sunt venituri p roprii. Granturile de studii vor fi alocate prioritar spre ace le domenii care asigura dezvoltarea sustenabila si competitiva a societatii. precum si prin alte surse. realizarea de obiective de investitii. (8) Institutiile de invatamant superior de stat si particulare pot primi don atii din tara si din strainatate. prin granturi de studii calculate p e baza costului mediu per student echivalent. ca prioritate nationala. admiteri. Cercetarii. 223 (1) Institutiile de invatamant superior de stat functioneaza ca institutii f inantate din fondurile alocate de la bugetul de stat. (3) Finantarea suplimentara se acorda din fonduri publice de catre Ministeru l Educatiei. pentru acele institutii de invata mant superior care pregatesc specialisti in functie de cerintele ministerelor re spective. De asemenea. finantarea complementara si finantarea suplimentara . donatii. numarul de granturi de studii alocate unui program variind in functie de pozitia programului in aceasta ierarhie. per domeniu. inclusiv imprumuturi si ajutoare externe. in concordanta cu urmatoarele cerinte: a) considerarea dezvoltarii invatamantului superior ca responsabilitate publ ica si a invatamantului. inmatriculari. celor mai bine plasate programe in ierarhi a calitatii acestora. care depasesc prevederile planului de invatamant. c) profesionalizarea resurselor umane in concordanta cu diversificarea piete i muncii. Aceste veni turi sunt utilizate de institutiile de invatamant superior. Tineretului si Sportului asigura finan tarea de baza pentru universitatile de stat. Finantarea suplimentara se acorda conform prevederi lor art. prioritar. Tineretului si Sportului pentru a stimula excelenta ins titutiilor si a programelor de studii. a). si din alte surse. se pot percepe taxe si pentru activitati neincluse in planul de invatamant. fonduri alocate pe baza competitionala pentru incluziune. (3) Finantarea invatamantului superior de stat se asigura din fonduri public e. conform metodologiei aprobate de s enatul universitar. cat si al celor particulare. repetarea examenelor si a altor forme de verificare. (2) Veniturile acestor institutii se compun din sume alocate de la bugetul M inisterului Educatiei. fonduri alocate pe baza competitionala pentru dezvoltare institutionala. 197 lit. in vederea realizarii obiectivelor care le revin in cadrul po liticii statului din domeniul invatamantului si cercetarii stiintifice universit are. in general. precum si din venituri pro prii. per cicluri de studiu si per limba de predare. Tineretului si Sportului. romane sau straine.

(5) Finantarea de baza este multianuala, asigurandu-se pe toata durata unui ciclu de studii. (6) Finantarea complementara se realizeaza de Ministerul Educatiei, Cercetar ii, Tineretului si Sportului prin: a) subventii pentru cazare si masa; b) fonduri alocate pe baza de prioritati si norme specifice pentru dotari si alte cheltuieli de investitii si reparatii capitale; c) fonduri alocate pe baze competitionale pentru cercetarea stiintifica univ ersitara. (7) Finantarea institutiilor de invatamant superior de stat se face pe baza de contract incheiat intre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Spor tului si institutia de invatamant superior respectiva, dupa cum urmeaza: a) contract institutional pentru finantarea de baza, pentru fondul de burse si protectie sociala a studentilor, pentru fondul de dezvoltare institutionala, precum si pentru finantarea de obiective de investitii; b) contract complementar pentru finantarea reparatiilor capitale, a dotarilo r si a altor cheltuieli de investitii, precum si subventii pentru cazare si masa ; c) contractele institutionale si complementare sunt supuse controlului perio dic efectuat de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si CN FIS. (8) Finantarea cercetarii stiintifice universitare se face conform prevederi lor Ordonantei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiintifica si dezvolta rea tehnologica, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 324/2003, c u modificarile si completarile ulterioare, si legislatiei specifice domeniului c ercetarii-dezvoltarii. (9) Fondurile pentru burse si protectie sociala a studentilor se aloca in fu nctie de numarul de studenti de la invatamantul cu frecventa, fara taxa de studi i. (10) Studentii beneficiaza de burse de performanta sau de merit, pentru stim ularea excelentei, precum si de burse sociale, pentru sustinerea financiara a st udentilor cu venituri reduse. Cuantumul minim al burselor sociale se propune anu al de catre CNFIS, tinand cont de faptul ca acestea trebuie sa acopere cheltuiel ile minime de masa si cazare. (11) Universitatile pot suplimenta fondul de burse prin venituri proprii ext rabugetare. (12) Categoriile de cheltuieli eligibile si metodologia de distribuire a ace stora din finantarea complementara si suplimentara se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la initiativa Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Spo rtului, in termen de maximum 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi. (13) Rectorii universitatilor de stat, prin contractul institutional incheia t cu Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, sunt direct res ponsabili de alocarea resurselor institutiei, prioritar spre departamentele si s tructurile cele mai performante. ART. 224 Statul roman poate acorda anual burse pentru sprijinirea etnicilor romani di n tari invecinate si a etnicilor romani cu domiciliul stabil in strainatate, car e doresc sa studieze in cadrul unitatilor si institutiilor de invatamant de stat din Romania. ART. 225 (1) Programele de studii de master si doctorat in stiinte si tehnologii avan sate, cele care se desfasoara in limbi de circulatie internationala, precum si d octoratele in cotutela cu universitati de prestigiu din strainatate beneficiaza de finantare preferentiala, acordata conform propunerilor CNFIS. (2) Fondurile ramase la sfarsitul anului din executia bugetului prevazut in contractul institutional si complementar, precum si fondurile aferente cercetari i stiintifice universitare si veniturile extrabugetare raman la dispozitia unive rsitatilor si se cuprind in bugetul de venituri si cheltuieli al institutiei, fa ra varsaminte la bugetul de stat si fara afectarea alocatiilor de la bugetul de stat pentru anul urmator.

ART. 226 (1) Universitatile de stat sau particulare au patrimoniu propriu, pe care il gestioneaza conform legii. (2) Drepturile pe care le au universitatile asupra bunurilor din patrimoniul propriu pot fi drepturi reale, dupa caz, drept de proprietate sau dezmembramint e ale acestuia, uz, uzufruct, servitute si superficie, potrivit dispozitiilor Co dului civil, drept de folosinta dobandit prin inchiriere, concesiune, comodat si altele asemenea ori drept de administrare, in conditiile legii. (3) In patrimoniul universitatilor pot exista si drepturi de creanta izvorat e din contracte, conventii sau hotarari judecatoresti. (4) Universitatile de stat pot avea in patrimoniu bunuri mobile si imobile d in domeniul public sau din domeniul privat al statului. (5) Drepturile subiective ale universitatilor asupra bunurilor din domeniul public al statului pot fi drepturi de administrare, de folosinta, de concesiune ori de inchiriere, in conditiile legii. (6) Prin hotarare a Guvernului, bunurile din domeniul public al statului pot fi trecute in domeniul privat al statului si transmise in proprietate universit atilor de stat, in conditiile legii. (7) Universitatile de stat au drept de proprietate asupra bunurilor existent e in patrimoniul lor la data intrarii in vigoare a prezentei legi. Ministerul Ed ucatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului este imputernicit sa emita certifi cat de atestare a dreptului de proprietate pentru universitatile de stat pe baza documentatiei inaintate de acestea. (8) Dreptul de proprietate al universitatilor de stat asupra bunurilor preva zute la alin. (7) se exercita in conditiile prevazute de Carta universitara, cu respectarea dispozitiilor dreptului comun. (9) Dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile, precum si alte drepturi reale ale universitatilor de stat sunt supuse procedurii publicitatii imobiliar e prevazute de legislatia speciala in materie. (10) In cazul desfiintarii unei universitati de stat, bunurile aflate in pro prietate, ramase in urma lichidarii, trec in proprietatea privata a statului. (11) Universitatile particulare sunt titulare ale dreptului de proprietate o ri ale altor drepturi reale pe care le exercita asupra patrimoniului, in conditi ile legii. SECTIUNEA a 2-a Organizarea si functionarea invatamantului superior particular si confesiona l particular ART. 227 (1) Institutiile de invatamant superior particulare si institutiile de invat amant superior confesionale particulare sunt: a) fondate din initiativa si cu resursele materiale si financiare ale unei f undatii sau asociatii, ale unui cult religios ori ale unui alt furnizor de educa tie, recunoscut ca atare potrivit prevederilor prezentei legi; b) persoane juridice de drept privat. (2) Institutiile de invatamant superior particulare au autonomie universitar a, conform prevederilor prezentei legi, si autonomie economico-financiara, avand drept fundament proprietatea privata, garantata de Constitutie. (3) Structurile universitatilor particulare si confesionale particulare, atr ibutiile, durata mandatelor, precum si alte considerente legate de statutul aces tora sunt stabilite de Carta universitara, avizate de fondatori si aprobate de s enatul universitar cu respectarea stricta a prevederilor prezentei legi. SECTIUNEA a 3-a Infiintarea institutiilor de invatamant superior particulare si confesionale particulare ART. 228 (1) O institutie de invatamant superior particulara si confesionala particul

ara trebuie sa parcurga toate procedurile de autorizare provizorie si acreditare stabilite de prezenta lege. (2) Institutiile de invatamant superior particulare si confesionale particul are sunt acreditate prin lege, initiata de catre Guvern la propunerea Ministerul ui Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. (3) Universitatilor acreditate li se recunoaste perioada de functionare lega la. SECTIUNEA a 4-a Patrimoniul institutiilor de invatamant superior particulare si confesionale particulare ART. 229 (1) Patrimoniul institutiilor de invatamant superior particulare si confesio nale particulare consta in patrimoniul initial al fondatorilor, la care se adaug a patrimoniul dobandit ulterior. (2) Institutiile de invatamant superior particulare si confesionale particul are, pe durata existentei lor, dispun de patrimoniul pus la dispozitia lor, conf orm legii. (3) Toate deciziile privind patrimoniul institutiilor de invatamant superior particulare si confesionale particulare sunt luate de catre consiliul de admini stratie. SECTIUNEA a 5-a Desfiintarea institutiilor de invatamant superior particulare si confesional e particulare ART. 230 (1) Desfiintarea, dizolvarea sau lichidarea institutiilor de invatamant supe rior particulare si confesionale particulare se face in conditiile legii. Initia tiva desfiintarii institutiilor de invatamant superior particulare sau confesion ale particulare poate apartine si fondatorilor. (2) In caz de desfiintare, dizolvare sau lichidare, patrimoniul institutiilo r de invatamant superior particulare si confesionale particulare revine fondator ilor. (3) Desfiintarea universitatilor particulare se va face cu protectia interes elor studentilor. SECTIUNEA a 6-a Finantarea institutiilor de invatamant superior particulare si confesionale particulare ART. 231 Sursele de finantare ale institutiilor de invatamant superior particulare si confesionale particulare sunt compuse din: a) sumele depuse de fondatori; b) taxe de studiu si alte taxe scolare; c) sponsorizari, donatii, granturi si finantari acordate pe baza de competit ie, exploatarea rezultatelor cercetarii, dezvoltarii, inovarii si alte surse leg al constituite. TITLUL IV Statutul personalului didactic CAP. I Statutul personalului didactic din invatamantul preuniversitar SECTIUNEA 1 Dispozitii generale

didactice auxiliare. pe durata stabilita printr-o hotarare judecatoreasca definitiva de cond amnare penala. o conduita morala conforma deontologiei profesionale si sunt apte din punct de vedere medical si psihologic pentru indeplinirea functiei . 233 (1) Personalul didactic cuprinde persoanele din sistemul de invatamant respo nsabile cu instruirea si educatia. care au capacitatea de exercitare deplina a drepturilor. ordine publica si securitate n ationala si civil se constituie din personalul prevazut in prezenta lege si din corpul instructorilor militari/de informatii. b) formarea initiala si continua a personalului didactic si a personalului d e conducere. de conducere sau de indrumare si de co ntrol in invatamant persoanele care desfasoara activitati incompatibile cu demni tatea functiei didactice. c) conditiile si modalitatile de ocupare a posturilor si a functiilor didact ice. Tineretului si Sportului. de acordare a distinctiilor si de aplicare a sanct iunilor. (5) Nu pot ocupa posturile didactice. precum si ale celui de condu cere. Cercetarii. 232 Statutul reglementeaza: a) functiile. c) practicarea. precum si intr-o functie de conducere. ART. de indrumare si de control. (2) Din categoria personalului didactic pot face parte persoanele care indep linesc conditiile de studii prevazute de lege. a functiilor de conducere. b) comertul cu materiale obscene sau pornografice scrise. 234 (1) Incadrarea si mentinerea intr-o functie didactica sau didactica auxiliar a. Cercetarii . de incetare a activitatii si de pensionare a personalului didactic si didactic auxiliar. Tineretului si Sportului si Ministerul Sanatatii. ART. ordin e publica si securitate nationala. ordine publica si securitate natio nala. precum si conditiile si modalitatile de eliberare din aceste posturi si functii . de indrumare si de control sunt condit ionate de prezentarea unui certificat medical. didactic auxiliar. ordine publica si securitate nationala se face prin ordine.ART. 235 Pentru institutiile de invatamant militar si invatamant de informatii. c) personalul didactic militar/de informatii. (1) persoanele lipsite de aces t drept. audio ori vizuale. Aceeasi prevedere s e aplica. ART. in maniera obscena. p recum si personalului din unitatile conexe invatamantului. a unor activitati cu componenta lubrica sau altel e care implica exhibarea. de indrumare si de control care se considera nedreptatit poate solicita o expertiza a capacitatii de munca. de indrumare si de control. functiilor de conducere. drepturile si obligatiile sp ecifice personalului didactic si didactic auxiliar. de indrumare si de control. d) criteriile de normare. un nou examen medical complet. a corpului. cum sunt: a) prestarea de catre cadrul didactic a oricarei activitati comerciale in in cinta unitatii de invatamant sau in zona limitrofa. se prevad urmatoarele: a) aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul militar/de informatii . eliberat pe un formular specific elaborat de Ministerul Educatiei. b) personalul didactic militar/de informatii. ordine publica si securitate n . conducerea unitatii sau a institutiei de invatamant poate solicita. (3) Nu pot ocupa functiile prevazute la alin. in mod similar. (2) Personalul didactic. impreuna cu Ministerul Sanatatii. de indrumare si de control. regulamente si ins tructiuni proprii. Incompatibilitatile de ordin medical cu functia didact ica sunt stabilite prin protocol incheiat intre Ministerul Educatiei. cu acordul consiliului de administratie. competentele. responsabilitatile. in public. (4) In situatii de inaptitudine profesionala de natura psihocomportamentala. de conducere.

Acest modul poate fi urmat in p aralel cu masterul didactic sau dupa finalizarea acestuia. in conditiile stabilite de prezenta lege. sub coordonarea unui profesor mentor. precum si normele didactice. ART. d) pentru functiile didactice aferente corpului instructorilor militari/de i nformatii. Tineretului si Sportului. teoretica. formarea personalului din edu catia anteprescolara se realizeaza prin liceele pedagogice. Tineretului si Sportului intr-o institutie publ ica pot beneficia de burse de studiu finantate de la bugetul de stat. absolventii studiilor de licenta pot urma un modul de minimum 90 de credite transferabile care atesta obtinerea de co mpetente de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniulu i de specializare inscris pe diploma de licenta. (2) Programele de formare initiala teoretica in specialitate si psihopedagog ica sunt acreditate si evaluate periodic de catre Ministerul Educatiei. c) stagiul practic cu durata de un an scolar. (4) Cuantumul unei burse acordate de la bugetul de stat este egal cu salariu l net al unui profesor debutant. e) perfectionarea pregatirii personalului didactic se realizeaza conform pre vederilor prezentei legi si reglementarilor specific militare/de informatii. (3) Pentru a obtine alta specializare. poate obtine definitivarea in invatamant si gradele didactice. ordine publica si securitate nationala. se aproba de catre Ministerul Educatiei. f) personalul didactic. (1). (7) Planurile de invatamant ale studiilor de licenta in specialitatea pedago gia invatamantului primar si prescolar sunt elaborate pe baza standardelor profe . conditiile care se cer pentru ocuparea acestora. 237 (1) In calitatea sa de principal finantator. Tineretului si Sportului sta bileste reperele curriculare si calificarile de formare initiala teoretica in sp ecialitate a personalului didactic. realizata prin universitat i. (2) Prin exceptie de la prevederile alin. Cariera didactica ART. SECTIUNEA a 2-a Formarea initiala si continua. respectiv de functionar public cu statut special. in specialitate. (5) Criteriile de acordare a burselor de la bugetul de stat se stabilesc de catre Ministerul Educatiei. Cercetar ii. Ministerul Educatiei. 238 (1) Studentii si absolventii de invatamant superior care opteaza pentru prof esiunea didactica au obligatia sa absolve cursurile unui master didactic cu dura ta de 2 ani. Cercetarii. potrivit legii. prin intermediul ARACIS sau al altor organisme abi litate. (3) Studentii care frecventeaza cursurile masterului didactic acreditat de M inisterul Educatiei. Tineretului si Sportului si se acrediteaza conform legii. inclusiv cel din corpul instructorilor militari/de i nformatii. Cercetarii. pe baza analizei nevoilor de fo rmare din sistem. ord ine publica si securitate nationala. (6) Absolventilor masterului didactic li se elibereaza diploma de master did actic in domeniul programului de licenta. (2) Programele de studii ale masterului didactic sunt elaborate pe baza stan dardelor profesionale pentru functiile didactice. Tineretului si Sportului. realizat intr-o unitate de inv atamant. Cercetarii. competentele si responsabilitat ile se stabilesc prin instructiuni proprii. b) master didactic cu durata de 2 ani.ationala are drepturile si indatoririle care decurg din prezenta lege si din cal itatea de cadru militar in activitate. in cadrul unor programe acreditate potrivit legii. ART. ordine publica si securitate nationala. 236 (1) Formarea initiala pentru ocuparea functiilor didactice din invatamantul preuniversitar cuprinde: a) formarea initiala. Cercetarii.

c) este conditionata de obtinerea diplomei de licenta si a diplomei d e master didactic. Cercetarii.centre de consiliere. (4) Unitatile/institutiile de invatamant care asigura formarea initiala pot realiza independent parteneriate cu institutii ofertante de servicii in domeniu .sionale stabilite de Ministerul Educatiei. conform unei metodologii a probate prin ordin al ministrului educatiei. pot fi angajate in sistemul national de invatam . (3) Cadrelor didactice angajate cu contract de munca pe o perioada determina ta. anterior sustinerii examenului. tineretului si sportului. (5) Pregatirea practica din cadrul masterului didactic se poate derula sub f orma unei perioade de stagiu in strainatate in cadrul unui program al Uniunii Eu ropene . cercetarii. (3) Pe baza acestor acorduri-cadru. toate prevederile prezentei legi. Tineretului s i Sportului. cluburi si palate ale copiilor. pentru fiecare specialitate in parte. in conditii stabilite prin ordin al minis trului educatiei. Tineretului si Sportului. ART. in baza unor acordur i-cadru incheiate intre unitatile/institutiile de invatamant care asigura formar ea initiala si inspectoratele scolare. ART. Tineretului si Sportului. cercetarii. tineretului si sportulu i. care au promovat examenul de definitivare in invatamant. precum si toate celelalte prevederi corespunzatoare din legislatia in vigoare. si cuprinde: a) etapa I. b) repartizare de catre inspectoratul scolar judetean/al municipiului Bucure sti pe posturile ramase neocupate in urma concursului. 236 alin . centre logopedice si org anizatii nonguvernamentale.realizata de catre inspectoratele scolare in peri oada stagiului practic cu durata de un an scolar si constand in evaluarea activi tatii profesionale la nivelul unitatii de invatamant. (2) In vederea realizarii pregatirii practice din cadrul masterului didactic se constituie o retea permanenta de unitati de invatamant.realizata la finalizarea stagiului practic cu dura ta de un an scolar si constand intr-o examinare scrisa. in mod corespunzator functiei didactice ocupate temporar. li se poate asigura continuitatea pe postul didactic/catedra ocupat(a). (5) Stagiul de practica cu durata de un an scolar si examenul de definitivar e in invatamant pot fi reluate. in conditiile legii. 240 (1) Ocuparea unei functii didactice pentru perioada stagiului practic cu dur ata de un an scolar se realizeaza prin: a) concurs pe posturi/catedre vacante/rezervate. (2) Cadrele didactice care promoveaza examenul de definitivat dobandesc titl ul de profesor cu drept de practica in invatamantul preuniversitar. (2) pentru st abilirea conditiilor de organizare si desfasurare a stagiilor practice. Cercetarii. intr-un interval de timp ca re nu depaseste 5 ani de la inceperea primului stagiu de practica.componenta dedicata formarii initiale a profesorilor . (6) Persoanele care nu promoveaza examenul de definitivare in invatamant. ART. in conditiile legii. Cercetarii. (4) Persoanele care nu promoveaza examenul de definitivare in invatamant pot participa la cel mult doua alte sesiuni ale acestui examen. (2) Persoanelor aflate in perioada stagiului practic cu durata de un an scol ar li se aplica. 239 (1) Inscrierea pentru efectuarea stagiului practic prevazut la art. unitatile/institutiile de invatamant car e asigura formarea initiala incheie contracte de colaborare cu durata de 1-4 ani scolari cu unitatile de invatamant din reteaua prevazuta la alin. in conditiile prezentului articol.perioada certifi cata prin documentul Europass Mobilitate. b) etapa a II-a. pe baza unei tematici si a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educatiei. evaluarea portofoliului pr ofesional personal si in sustinerea a cel putin doua inspectii la clasa. 241 (1) Examenul national de definitivare in invatamant este organizat de Minist erul Educatiei. a stagiului de practica cu durata de un an scolar. finala . prin hotararea consiliului de administratie din unitatea de invatamant respectiva. (1) lit. in conditiile relua rii de fiecare data. eliminatorie .

Cercetarii. Tineretului si Sportului. cu abordari interdisciplinare si de c reativitate. respectiv gradul I. cu performante deo sebite in activitatea didactica si manageriala. Cercetarii. ART. precedata de cel putin doua inspectii scola re curente esalonate pe parcursul celor 4 ani. (7) Personalului didactic incadrat in invatamantul preuniversitar. examene de certificare a diferitelor niveluri de competenta. esalonate pe parcursul celor 4 ani. 242 (1) Formarea continua a cadrelor didactice cuprinde dezvoltarea profesionala si evolutia in cariera. (2) Persoana care dobandeste titlul de profesor-emerit beneficiaza de: a) prioritate la ocuparea unui post prin transfer consimtit de unitatile de invatamant implicate. Tineretului si Sportului. c) o proba orala de pedagogie. pe baza unei metodologii elaborate de Mini sterul Educatiei. respectiv I. prin promovarea urmatoarelor probe: a) un colocviu de admitere. ART. Tineretului si Sportului. co nform metodologiei Ministerului Educatiei. (10) Gradele didactice se acorda prin ordin al ministrului educatiei. b) un test din metodica specialitatii. tematica. cu statut de profesor debutant . b) o inspectie scolara speciala. (4) Gradul didactic II se obtine de catre personalul didactic de predare car e are o vechime la catedra de cel putin 4 ani de la obtinerea definitivarii in i nvatamant. i se acorda gradul didactic I. pe baza unei tematici si a unei bibliografii apr obate de Ministerul Educatiei. pot fi repetate la un interval de cel putin 2 ani scolari. Cercetarii. toate apreciate cu calificativul maxim. Tineretului si Sportului. (6) In caz de nepromovare. pentru fiec are specialitate in parte. (5) Gradul didactic I se poate obtine de catre personalul didactic de predar e care are o vechime la catedra de cel putin 4 ani de la acordarea gradului dida ctic II. la examenele pentru gradu l II. cu un an mai devreme fata de perioada prevazuta de pre zenta lege. in fata comisiei instituite. precum si procedura de organi zare si desfasurare a examenelor pentru obtinerea gradelor didactice sunt reglem entate prin metodologie elaborata de Ministerul Educatiei. acordat in baza unei metodolog ii elaborate de Ministerul Educatiei. prin promovarea urmatoarelor probe: a) o inspectie scolara speciala. Cercetarii. c) elaborarea unei lucrari metodico-stiintifice. (3) Probele de examen. precedata de cel putin doua inspectii scola re curente. examenele pentru obtinerea gradelor didactice II. Tineretului si Sportului. sub indrumarea unui conduca tor stiintific stabilit de institutia cu competente in domeniu. poate dobandi titlul de profesor -emerit in sistemul de invatamant preuniversitar.ant preuniversitar numai pe perioada determinata. cercet arii. Cercetarii. 243 (1) Personalul didactic care a obtinut gradul didactic I. (2) Evolutia in cariera se realizeaza prin gradul didactic II si gradul dida ctic I. tineretului si sportului. Cercetarii. Cercetarii. (8) Personalul didactic care a obtinut definitivarea in invatamant sau gradu l didactic II cu media 10 se poate prezenta. care cuprinde si elemente de ps ihologie si de sociologie educationala. Tineretului si Sportului. pe baza unei programe aprobate de Ministerul Educatiei. care inde plineste conditiile de formare initiala si care a obtinut titlul stiintific de d octor. elaborat pe baza unei tematici si a unei bibliografii aprobate de M inisterul Educatiei. definitivarea in invatamant si gradele didactice II si I obtinute la una dintre acestea sunt recunoscute pentru oricare dintre specialitatile dobandite prin st udii. Tineretul ui si Sportului. dupa caz. . pentru fiecare specia litate in parte. bibliografia. (9) In cazul in care profesorii au dobandit doua sau mai multe specialitati. d) sustinerea lucrarii metodico-stiintifice.

f) dezvoltarea si extinderea competentelor transversale privind interactiune a si comunicarea cu mediul social si cu mediul pedagogic. evaluarea si finantarea activitatilor de form are continua se stabilesc prin metodologie aprobata prin ordin al ministrului ed ucatiei. Cercetarii. conducerea si imbunatatirea performantei strategice a grupurilor profesionale. altele decat cele ocupate in b aza formarii initiale. de indrumare si de control. e) delegare de catre inspectoratele scolare pentru rezolvarea atributiilor a cestora in teritoriu. autocontrolul si analiza reflexiva a propriei activit ati si altele. precum s i in functie de interesele si nevoile personale de dezvoltare. de indrumare si de control. asumarea de responsabi litati privind organizarea. prin programe de conversie pentru noi speci alizari si/sau ocuparea de noi functii didactice. d) dobandirea de noi competente. prin directiile de specialitate. de conducere. de indru mare si de control si recalificarea profesionala sunt fundamentate pe standardel e profesionale pentru profesia didactica. tineretului si sportului. 244 (1) Ministerul Educatiei. Tineretului si Sportului. d) acordarea unui premiu anual in bani din fondurile programelor nationale i nitiate de Ministerul Educatiei. de indrumare si de control. educatia adultilor si altele. metodologia-cadru de organizare si desfasurare a formarii continue sunt realizate de Ministerul Educatiei. (3) Formarea continua a personalului didactic. (6) Descrierea competentelor mentionate. de indrumare si de control se realizeaza in functie de evolutiile din domeniul educatiei si for marii profesionale. b) dezvoltarea competentelor pentru evolutia in cariera didactica. c) dobandirea sau dezvoltarea competentelor de conducere. (5) Dezvoltarea profesionala a personalului didactic. inclusiv prin conversie p rofesionala. (2) Unitatile si institutiile de invatamant preuniversitar. cercetarii. precum si in domeniul psihopedagogic si m etodic. aprobate prin ordin al ministrului e ducatiei. de conducere. e) dobandirea unor competente complementare prin care se extinde categoria d e activitati ce pot fi prestate in activitatea curenta. precum si a modalitatilor de evalua re si certificare a acestora in cadrul sistemului de credite profesionale transf erabile se realizeaza prin metodologia formarii continue a personalului didactic . 245 (1) Pentru personalul didactic. stabilesc obiectivele si formarea continua. c) prioritate la ocuparea posturilor didactice in conditii de medii egale. ART. in conformitate cu strategiile si politicile nationale. de conducere. cum ar fi predarea asist ata de calculator. fo rmarea continua este un drept si o obligatie. Tineretului si Sportului stabileste ob iectivele si coordoneaza formarea continua a personalului didactic la nivel de s istem de invatamant preuniversitar. pentru angajatii proprii. (3) Acreditarea si evaluarea periodica a furnizorilor de formare continua si a programelor de formare oferite de acestia. desfasurarea. de conducere.b) calitatea de mentor pentru formarea continua a cadrelor didactice. (4) Obtinerea prin studiile corespunzatoare a unei noi specializari didactic . tineretului si sportului. (4) Casele corpului didactic sunt centre de resurse si asistenta educational a si manageriala pentru cadrele didactice si didactice auxiliare si se pot acred ita ca furnizori de formare continua. ART. cercetarii. Cerceta rii. inclusiv in ceea ce priveste curriculumul national. Cercetarii. standarde de calitate si competente pr ofesionale si au urmatoarele finalitati generale: a) actualizarea si dezvoltarea competentelor in domeniul de specializare cor espunzator functiei didactice ocupate. prin sist emul de pregatire si obtinere a gradelor didactice. predarea in limbi straine. consilierea educationala si orient area in cariera. (2) Organizarea. pe baza analizei de nevoi. Tineretului si Sportului.

mentor de dezvoltare profesionala.se normeaza cate un post la fiecare grupa/clasa. minimum 90 de credite profesionale transferabile. in institutiile cu program prel ungit sau saptamanal. psihologie sau pedagogie. de indrumare si de control din invatamantul preuniversitar este obligat sa participe periodic la programe de formare continua. profesor de educatie speciala. psiholog. i) in casele corpului didactic: profesor-metodist. recunoas tere si echivalare a creditelor profesionale transferabile. de conducere. prin programe de formare stabilite prin hotarare a Guvernului. . Tineretului si Sportului si aprobat prin ordin al mini strului educatiei. elaborat de Minister ul Educatiei. prin concurs specific. considerat de la data promovarii examenului de definitivare i n invatamant. profesor-psiholog. cadrele didactice pot dobandi c ompetente didactice. cercetarii.se normeaza c ate un post pentru fiecare clasa de elevi. (8) Evaluarea si validarea achizitiilor dobandite de personalul didactic. f) in invatamantul special si in comisiile de expertiza complexa: profesor i tinerant si de sprijin. j) in cluburile sportive scolare: profesor. psihopedagog. SECTIUNEA a 3-a Functiile didactice si didactice auxiliare. d) in invatamantul gimnazial si liceal: profesor. (7) Programele de conversie profesionala intra in atributiile institutiilor de invatamant superior si se desfasoara in baza unor norme metodologice specific e. consilier scolar. se considera formare continua. formato r. cu calificarea in psihopedagogie speciala. pentru disciplinele din acelasi domeniu fundamentat cu dome niul licentei. personalul didactic se normeaza pe ture. respectiv primar alternativ pentru fiecare gru pa sau clasa se normeaza cadre didactice conform specificului fiecarei alternati ve educationale. tineretului si sportului. logoped. 247 Functiile didactice sunt: a) in educatia anteprescolara: educator-puericultor . personalul didactic se normeaza pe ture. in institutiile cu program prelungit sau sapta manal. profesor-asociat. g) in centrele si cabinetele de asistenta psihopedagogica: profesor-psihoped agog. de indrumare si de control in unitatile de invatamant si inspectoratele scolare numai cadrele didactice membre ale corpu lui national de experti in management educational. profesor-psiholog scolar. (5) Pe langa una sau mai multe specializari.se norm eaza cate un post pentru fiecare grupa de copii. k) pentru realizarea de activitati extrascolare: profesor. profesorpsihopedagog. constituit in urma selectie i. h) in centrele logopedice interscolare si in cabinetele scolare: profesor-lo goped. diferite de specializarea curenta. cu minimum 6 0 de credite transferabile. Cercetarii. profesor-sociolog. profesor-logoped. cercetarii. antrenor. c) in invatamantul primar: profesor pentru invatamant primar . profesor-antrenor. Conditii de ocupare ART. profesor. profesor de psihodiagnoza si kinetote rapeut . de indrumare si de control prin diferite programe si forme de organi zare a formarii continue se realizeaza pe baza sistemului de acumulare. profesor -logoped. (3) Pot ocupa functii de conducere. astfel incat sa acumuleze.se normeaza cate un po st pentru fiecare grupa de copii. e) in invatamantul prescolar. (6) Personalul didactic. (2) Procedura si criteriile de selectie se stabilesc prin metodologie aproba ta prin ordin al ministrului educatiei. Cercetarii. precum si personalul de conducere. a cadrelor didactice care fac dovada absolvirii unui p rogram acreditat de formare in domeniul managementului educational. Tineretului si Sportului infiinteaza c orpul national de experti in management educational. tineretului si sportului. b) in invatamantul prescolar: profesor pentru invatamant prescolar . 246 (1) Ministerul Educatiei. la fiecare interval co nsecutiv de 5 ani. ART.e.

in baza unei metodologii de recunoastere si e chivalare elaborate de Ministerul Educatiei. profesor antrenor. Cercetarii. pana la intrarea in vigoare a prez entei legi. antrenor si care au dobandit formal. l) instructor-animator. li se considera indeplinita conditia pentru ocuparea functiilor didactice de profesor pentru invatamantul prescolar. ART. in p alatele si in cluburile copiilor. sub indrumarea unui profesor mentor si trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii minime de studii: a) absolvirea cu diploma a studiilor universitare de licenta in profilul pos tului. redactor. ART. Tineretului si Sportului. 250 Pentru ocuparea functiilor didactice auxiliare trebuie indeplinite urmatoare . i) mediator scolar. documentarist. Tineretului si Sportulu i. Cercetarii. f) instructor de educatie extrascolara. cu specializarea in ramura de sport respectiva. h) corepetitor. n) personalul didactic asociat este personalul didactic titular la alta scoa la. ai scolilor postliceale pedagogice. nonformal sau informal competente profesionale pana la intrarea in vigoare a prezentei legi indeplinesc conditia pentru ocuparea functiei didac tice de profesor pentru invatamantul prescolar. incadra ti in invatamantul prescolar si primar. (2) In vederea efectuarii stagiilor de practica pentru ocuparea unei functii didactice la nivelul inspectoratelor scolare judetene/al municipiului Bucuresti se constituie corpul profesorilor mentori in baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei. iar pentru alt e specializari decat cele psihopedagogice este necesar un stagiu atestat de preg atire teoretica si practica in educatie speciala. d) tehnician. au absolvit ciclul de licenta. maistru-instructor. in f unctia didactica corespunzatoare studiilor. (5) Pentru ocuparea functiilor didactice din invatamantul special trebuie in deplinite in mod corespunzator conditiile prevazute la alin.l) in unitatile de invatamant. personalul didactic pensionat platit in regim de plata cu ora sau specialist i consacrati in domeniul de specialitate al curriculei scolare. pentru asigurarea formarii initiale si a inse rtiei profesionale a cadrelor didactice: profesor mentor. j) secretar. profesor pentru invatamantul pri mar. c) laborant. Personalul didac tic asociat este luat in considerare la indeplinirea standardelor privind autori zarea sau acreditarea unitatii scolare. invatatori/invatatoare. cercetarii. realizat intr-o unitate de invatamant. k) administrator financiar (contabil). m) administrator de patrimoniu. (4) Absolventilor liceelor pedagogice. (3) Cadrele didactice care ocupa functii de educatori/educatoare. b) absolvirea masterului didactic cu durata de 2 ani. care. (6) Pentru ocuparea functiei de antrenor in cluburile sportive scolare. in conditiile stabilite prin o rdin al ministrului educatiei. 249 Personalul didactic auxiliar este format din: a) bibliotecar. institutor i/institutoare. e) pedagog scolar. g) asistent social. respectiv. a i colegiilor universitare de institutori sau ai altor scoli echivalente. b) informatician. respectiv profesor pentru invatamantul primar. (1). se cere absolvirea cu diploma a unui liceu si a unei scoli de antrenori ori a unei institutii de invatamant postliceal sau sup erior de profil. ART. m) in centrele de documentare si informare: profesor documentarist. 248 (1) Pentru ocuparea functiilor didactice este necesara efectuarea unui stagi u practic cu durata de un an scolar. tineretului si sportului.

k) pentru functia de administrator financiar . f) pentru functia de instructor de educatie extrascolara .absolvirea unei institutii de invatamant sup erior. a unei scoli postliceale in speci alitate ori a unui liceu pedagogic sau a echivalentului acestuia ori a altui lic eu si absolvirea cursurilor speciale pentru obtinerea certificatului de califica re profesionala pentru aceasta functie.indeplinirea conditiilor prevazute de legislatia in vigoare pentru functia de inginer/subinginer. Tineretului si Sportului. ori a unui liceu de specialit ate. Cercetarii. a unei scoli postliceale sau a liceului.absolvirea. contabil-sef. postliceal sau liceal cu diploma.absolvirea liceului cu examen de bacal aureat. in conditiile stabilit e prin ordin al ministrului educatiei. daca au urmat un curs de initiere in domeniu. specializarea mediator scolar. de documentarist si de redactor . cu examen de diploma.absolvirea cu dip loma a unei institutii de invatamant superior. a unei institut ii de invatamant superior sau a unei unitati de invatamant preuniversitar de pro fil. cu examen de licenta ori de absolvire. cercetarii. sectia de biblioteconomie. e) pentru functia de pedagog scolar . j) pentru functia de secretar . sa stabileasca si sa reglementeze noi functii didactice. l) pentru functia de administrator de patrimoniu .absolvirea unei scoli postliceale sau a liceului. a unei institutii de invatamant. pot ocupa functia de bibliotecar. h) pentru functia de corepetitor . sau a unei scoli sanitare postliceale ori a unei scoli postliceale de educatori-puericultori. ART. de documentarist sau de redactor si absolventi ai invat amantului postliceal sau liceal cu diploma in domeniu/absolvirea cu examen de di ploma a unei institutii de invatamant. este autorizat ca. cu examen de diploma.le conditii de studii: a) pentru functia de bibliotecar. in fu nctie de dinamica invatamantului. sau a altor in stitutii de invatamant ai caror absolventi au studiat in timpul scolarizarii dis ciplinele de profil din domeniul biblioteconomiei. in profilul postului. Familiei si Protectiei Sociale. cu diploma de bacalaureat sau absolvirea invatama ntului postliceal cu specialitatea tehnician in activitati de secretariat. respectiv didactice auxiliare. recunoscut de Ministerul Educatiei. ori absolvirea cu diploma de bacala ureat a oricarui alt profil liceal.absolvirea unei institutii de invatam ant superior de profil. de lunga sau de scurta durata.indeplinirea conditiilor prev azute de legislatia in vigoare pentru functia de contabil. b) pentru functia de informatician . d) tehnician . in dome niu. (2) Norma didactica pentru noile functii prevazute la alin.absolvirea cu diploma de licenta cu s pecializarea asistenta sociala sau absolvirea cu diploma de bacalaureat a liceul ui pedagogic. 251 (1) Ministerul Educatiei. tineretului si sportului. economi st. pot ocupa functia de bibliote car. la . de documentarist sau de redactor si alti absolventi ai invatamantului super ior.absolvirea unei institutii de invatamant superior de profil.absolvir ea. in domeniu/ absolvirea cu examen de diploma. respectiv a unui liceu. in colaborar e cu Ministerul Muncii. de lunga sau de scurta durata. 252 (1) Personalul didactic titular in sistemul de invatamant preuniversitar. ART. (1) se reglement eaza de Ministerul Educatiei. a unei ins titutii de invatamant superior. pe perioada determinata. sau a altor institutii de invatamant ai caror absolventi au studiat in tim pul scolarizarii disciplinele de profil din domeniul biblioteconomiei. cu diploma. a unei scoli postliceale sau a liceului. Tineretului si Sportului. g) pentru functia de asistent social .absolvirea. urmata de un curs de initiere in domeniu. c) pentru functia de laborant . sectia de bibliotecon omie. Cercetarii. Cercetarii. urmata de un curs de formare profesionala cu specializarea mediator scolar. i) pentru functia de mediator scolar . Tineretului si Sportului.

(3) In conditiile intrarii in restrangere de activitate. ART. Cercetarii. 254 (1) In unitatile de invatamant sau in consortiile scolare poate fi angajat p ersonal didactic cu contract individual de munca pe perioada nedeterminata sau p erioada determinata de cel mult un an scolar. (8) Concursul prevazut la alin. Tineretului si Sportului.data intrarii in vigoare a prezentei legi. Cercetarii. care au obtinut cel putin nota 7 si au ocupat un post/o catedra devi n titulari ai scolii respective daca: a) se certifica viabilitatea postului/catedrei. posturile didactic e se ocupa prin concurs organizat la nivelul unitatii de invatamant cu personali tate juridica. Tineretului si Sportului. conform unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei. (4) Prin restrangere de activitate se intelege: a) situatia in care postul/norma didactica nu se incadreaza in sistemul de n ormare privind efectivele de prescolari si elevi prevazute de lege. b) situatia in care se constata diminuarea numarului de ore sub nivelul unei jumatati de norma fara posibilitate de completare in aceeasi unitate sau intr-o unitate de invatamant apropiata. cu posibilitatea prelungirii contr actului. cadrele didactice t itulare in sistemul de invatamant preuniversitar beneficiaza de solutionarea res trangerii de activitate prin: a) transferul consimtit intre unitatile de invatamant preuniversitar. organizarea concursur ilor pe post si angajarea personalului didactic se iau la nivelul unitatii de in vatamant de catre consiliul de administratie al unitatii de invatamant. la propu nerea directorului. conform metodologiei elaborate de Ministerul Educatiei. precum si conditiile si modalitatile de ocupare a acestora. respectiv in plata cu ora. b) consiliul de administratie al scolii respective este de acord. corecteaza in colaborare cu unitatile d e invatamant si avizeaza oferta de posturi didactice/catedre vacante/rezervate. pana l a data de 15 noiembrie a fiecarui an. SECTIUNEA a 4-a Forme de angajare a personalului didactic ART. (2) Constituirea posturilor didactice la nivelul unitatii de invatamant sau al consortiilor scolare se face pe baza normativelor in vigoare privind formatiu nile de studiu. (5) Consiliul de administratie al unitatii de invatamant stabileste posturil e didactice/catedrele disponibile pentru angajare. coordonata de inspectoratul scol ar judetean/Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti. (2) Personalul didactic din invatamantul preuniversitar care a devenit titul ar al sistemului national de invatamant prin repartitie guvernamentala sau prin orice alta forma legala beneficiaza de aceleasi drepturi ca si personalul didact ic devenit titular prin concursul national de titularizare. conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educatiei. anteriori intrarii in vigoare a prez entei legi. isi pastreaza dreptul dobandit la co ncursul national unic de titularizare. in conditiile legii. Cercetarii. (7) Lista de posturi didactice/catedre se face publica prin afisare la inspe ctoratele scolare si la unitatile de invatamant respective si pe site-ul acestor institutii cu cel putin 30 de zile inaintea declansarii procedurilor de selecti e si angajare pe aceste posturi didactice/catedre. 253 Cadrele didactice netitulare calificate care au participat la concursul nati onal unic de titularizare in ultimii 3 ani. (6) Inspectoratul scolar analizeaza. (3) consta in: a) proba practica sau inspectie speciala la clasa si proba scrisa din didact ica specialitatii la angajarea personalului didactic cu contract individual de m . b) repartizarea pe posturi/catedre vacante. r ezervate. (3) In invatamantul preuniversitar de stat si particular. statutul acestora: vacante. Tineretului si Sportului. (4) Deciziile privind vacantarea posturilor didactice.

directorul unitatii de invatamant incheie contractul individual de munca pe o p erioada de cel mult un an scolar. In situ atia in care concursul se organizeaza in consortii scolare sau in asocieri tempo rare la nivel local ori judetean. respectiv pana la revenirea titu larului pe post.unca. d) pensionarilor. (5). in conditiile metodologiei. b) prezentarea unui curriculum vitae si sustinerea unui interviu la angajare a prin plata cu ora a personalului didactic asociat si a personalului didactic p ensionat. si au ocupat prin concurs validat. conform statutului acestor posturi didactice si catedre . (17) Inspectoratul scolar centralizeaza la nivel judetean posturile didactic e si orele ramase neocupate. Consiliul de administratie al unitatii de invatamant poate deci de prelungirea contractului individual de munca si in anul scolar urmator. prof esori debutanti. cu respectarea criteriilor de competenta profesionala. (15) Pentru candidatii care au ocupat prin concurs validat. a candidatilor participanti la concurs si nerepartizati. b) profesorilor debutanti aflati in stagiu practic. validarea concursurilor pentru ocuparea posturilor/catedrelor didactice se face de catre consiliul de administr atie al unitatii de invatamant care organizeaza concursul. (10) Comisiile de concurs se aproba de consiliul de administratie al unitati i de invatamant. Din comisia de concurs compusa din cadre didactice face parte i n mod obligatoriu si un reprezentant al inspectoratului scolar judetean. In situatia in care acesti candidati promoveaz a examenul pentru definitivarea in invatamant. (12) In invatamantul particular. de consiliul de administratie al unitatii de invatamant un post dida ctic rezervat. in conditiile me todologiei. consiliul de administratie poate hotari modificarea duratei contractului individual de munca din perioada determi nata in perioada nedeterminata. in si tuatia in care postul ramane rezervat. individual. inspectoratului scolar. directorul unitatii de invatamant incheie contractul individual d e munca pe o perioada de cel mult un an scolar. (14) Pentru candidatii care nu au dobandit definitivarea in invatamant. comisiile sunt validate de consiliile de admin istratie ale unitatilor de invatamant. de consiliul de administratie al unitatii de invatamant un post didactic vacant. (19) Posturile didactice ramase neocupate prin concurs sau eliberate in timp ul anului scolar se ocupa prin plata cu ora pana la sfarsitul anului scolar ori pana la revenirea pe post a cadrului didactic care a beneficiat de rezervarea po . precum si situatia posturilor didactice si a orelor ramase neocupate dupa concursul organizat la ni velul unitatii sau al consortiilor scolare. in conditiile metodologiei. (11) In invatamantul preuniversitar de stat. organizeaza concursul pentru ocuparea p osturilor si catedrelor. profesori cu d rept de practica. validarea concursurilor si angajarea pe pos t se fac de catre conducerea unitatii de invatamant particular si se comunica. stabilit in conditiile alin. (9) Unitatile de invatamant. si au ocupat prin concurs validat. de consiliul de administratie al unitatii de invatamant un post didactic vacant sunt titulari pe postul ocupat. c) candidatilor ramasi nerepartizati dupa concursul organizat la nivelul uni tatii sau al consortiilor scolare. i n scris. (13) Candidatii care au dobandit definitivarea in invatamant. in consortii scolare sau in asocier i temporare la nivel local ori judetean. care vor fi repartizate in ordine: a) cadrelor didactice titulare intr-o unitate de invatamant pentru completar ea normei didactice. (18) Reprezentantii organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramu ra a invatamantului participa cu statut de observator la toate etapele de organi zare si desfasurare a concursurilor organizate la nivelul unitatii sau al consor tiilor scolare. (16) Directorii unitatilor de invatamant comunica in scris inspectoratului s colar situatia angajarii pe posturi didactice a candidatilor validati dupa concu rs. Directorul unitatii de invatamant incheie cu ac estia contractul individual de munca pe perioada nedeterminata.

. (2) Prevederile alin. (20) Eliberarea din functie a personalului didactic in unitatile de invatama nt cu personalitate juridica se face de catre directorul unitatii. (1)-(6). cu contr act pe perioada nedeterminata. subprefect. De acest drept poate beneficia numai unul dintre parinti sau sustinatorii legali. iar la unitatile de invatamant particulare de catr e persoana juridica fondatoare. precum si insotitorii acestora. dupa caz. (2) Functiile de conducere din inspectoratele scolare sunt: inspector scolar general si inspector scolar general adjunct. 255 (1) Cadrele didactice titulare. i se rezerva postul didactic. Cercetarii. 256 (1) Functiile de conducere din unitatile de invatamant sunt: director si dir ector adjunct. De aceleasi drept uri beneficiaza si personalul de conducere si de specialitate de la casa corpulu i didactic. SECTIUNEA a 5-a Functiile de conducere. cel care lucreaza in organisme internationale. alese in Parlament. prin reglementari ale Ministeru lui Educatiei. activitate artistica sau sportiv a. daca sunt cadre didactice. (7) Perioada de rezervare a postului didactic. cu reze rvarea postului pe perioada respectiva. int eruniversitare sau interinstitutionale. respectiv 3 ani in cazul copiilor cu handicap. a Parlamentului. presedinte si vicepresedinte al consiliului judetean. (4) Functiile de indrumare si de control din invatamantul preuniversitar sun t: a) la inspectoratele scolare: inspector scolar. (1) se aplica si cadrelor didactice titulare. de tineret si sport. de indrumare si de control ART. conform prevederilor legale in vigoare si contractului colectiv d e munca la nivel de ramura. conform prevederilor legale in vigoare. conventii guvernamentale. Tineretului si Sportului. a inspectoratului scolar. viceprimar.stului/catedrei. pe baza de contract. Cercetarii. primar. in conditiile alin. (6) Personalul didactic are dreptul la intreruperea activitatii didactice. (3) Functiile de conducere din unitati conexe ale invatamantului preuniversi tar se stabilesc potrivit specificului acestora. Tineretului si Sportului. (3) Liderii sindicatelor reprezentative din invatamant au dreptul de rezerva re a postului. (8) Personalul didactic titular cu contract pe perioada nedeterminata poate beneficia de concediu fara plata pe timp de un an scolar. o data la 10 ani. se considera vechime in invatamant. precum si cadrele didactice numite ca personal de conducere sau in f unctii de specialitate specifice la comisiile si agentiile din subordinea Admini stratiei Prezidentiale. cu contract pe perioada nedeterminata. precum si cadrelor didactice trecute in functii de conducere. numite in Guvern sau care indeplinesc functii de specialitate spe cifice in aparatul Parlamentului. al Administratiei Prezidentiale. precum si cel e alese de Parlament in organismele centrale ale statului au drept de rezervare a postului didactic sau a catedrei pe perioada in care indeplinesc aceste functi i. cercetare. (4) De prevederile alin. Tineretului si Sportului. (1) beneficiaza si personalul didactic titular cu c ontract pe perioada nedeterminata trimis in strainatate cu misiuni de stat. ca urmare a unor acorduri. pentru cresterea si ingrijirea copilului in varsta de pan a la 2 ani. al Guvernului si in Ministerul Educatiei. cu aprobarea consiliului de administratie. ART. cu a probarea unitatii de invatamant sau. a Guvernului sau a Ministerului Educati ei. care indeplinesc functia de prefect. c u rezervarea postului. (5) Personalului didactic titular cu contract pe perioada nedeterminata soli citat in strainatate pentru predare. Cercetarii. de indrumare si de contr ol in sistemul de invatamant. de cultura.

Tineretului si Sportului. reglementat prin metodologie elaborata de Ministerul Educatiei. ART. respectiv de director adjunct. (6) Directorul unitatii de invatamant particular si confesional poate fi eli berat din functie. tineretului si sportului. functia de presedinte sau v icepresedinte in cadrul unui partid politic. cadre didactice. ART. Din comisie fac parte. tineretului si sportului. respectiv director adjunct si emite decizia de numire in functia de director. (2) Inspectorii scolari generali. (3) Directorii unitatilor destinate activitatilor extrascolare sunt numiti d e catre inspectorul scolar general sau de catre ministrul educatiei. de catre directorul adjunct sau un cadru didactic membru in cons iliul de administratie. respectiv director adjunct al unitatii de invatamant preu niversitar. Directorul incheie contract de management cu inspectoru l scolar general sau cu ministrul educatiei. pe perioada exercitarii mandatului. generali adjuncti si directorii caselor co rpului didactic sunt numiti de ministrul educatiei. un reprezentant al inspectoratului scolar. la propunerea consiliului de administratie. la nivel local. precum si un reprezentant al consiliului local. 258 (1) Consiliul de administratie stabileste comisia de concurs pentru ocuparea postului de director. cercetarii. este obligatorie realizarea unui audit de catre inspectoratul sc olar judetean/al municipiului Bucuresti. (4) Modelul-cadru al contractului de management este stabilit prin ordin al ministrului educatiei. cercetari i. tineretului si sportului. cercetarii. (2) Metodologia de organizare si desfasurare a concursului pentru ocuparea f unctiei de director si de director adjunct se stabileste prin ordin al ministrul ui educatiei. Cercetarii. pe baza unui concurs public. in functie de unitatile aflate in subordine. cu aco rdul partilor.b) la Ministerul Educatiei. pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei. Contractul de management poate fi prelungit. cu votul a 2/3 dintre membri. 259 (1) Inspectorii scolari generali. directorul incheie contract de managemen t cu primarul/primarul de sector al unitatii administrativ-teritoriale. prin decizia persoanei juridice fondatoare. (3) In urma promovarii concursului. obligatoriu. conform subordonarii acestora. inspector principal de specialitate si alte functii stabilite prin hota rare a Guvernului. in urma evaluarii performantelor manageriale. generali adjuncti si directorii caselor co rpului didactic incheie contract de management cu ministrul educatiei. in urma unui concurs p ublic. pana la organizarea unui nou concurs. (5) Directorul unitatii de invatamant de stat poate fi eliberat din functie prin hotararea consiliului de administratie. Contractul de management poate fi prelungit. c . cu votul a 2/3 di n membrii sai. Cercetarii. Cercetarii. cercetarii. prin hotarare a consiliului de administratie. cercetarii. prin consiliul de administratie. Tineretului si Sportului: inspector general. conform subordonarii acestora. cercetarii. tineretului si sportului. tineretului si sportulu i. T ineretului si Sportului. conducerea interimara este preluata. respecti v presedintele consiliului judetean pe raza careia se afla unitatea de invataman t. (2) Concursul pentru ocuparea functiilor de director sau de director adjunct se organizeaza de unitatea de invatamant. (3) Consiliul de administratie valideaza rezultatele concursului de ocupare a functiilor de director. Daca in termen de 3 0 de zile consiliul local/consiliul judetean nu se pronunta asupra contractului de management. tineretului si s portului. (4) Directorul si directorul adjunct din unitatile de invatamant preuniversi tar nu pot avea. acesta se considera aprobat tacit. judetean sau nation al. resp ectiv judetean. ART. care devine automat si ordonator de credite. In ac easta situatie. 257 (1) Functia de director si de director adjunct se ocupa prin concurs public de catre cadre didactice titulare membre ale corpului national de experti in man agement educational. (7) In conditiile vacantarii functiei de director.

analiza de lectii si intoc mirea procesului-verbal de inspectie. in conditiile legii. (2) Functiile de indrumare si de control din inspectoratele scolare se ocupa . d) calificativul "foarte bine" obtinut in ultimii 5 ani. (3) Functiile de indrumare si de control din Ministerul Educatiei. cercetarii. numita prin ordin al ministrului educatiei. analiza si evaluarea acestuia. de inspector scolar general adjunct si de director la casa corpului didacti c. anterioare. (iii) inspectorul scolar general al inspectoratului scolar pentru care se or ganizeaza concursul. b) calitati dovedite in activitatea didactica si in functii de conducere. 261 (1) Ministerul Educatiei. cercetarii. respectiv in spectoratele scolare vacanteaza. in calitate de pr esedinte. (ii) 2 inspectori scolari generali din teritoriu. in urma evaluarii performantelor manageriale. (3) Comisia ministeriala pentru ocuparea functiilor de inspector scolar gene ral. Hotararea acestuia poate fi atacat a la instanta de judecata competenta. (ii) 3 inspectori scolari generali din teritoriu. (iii) un director din Ministerul Educatiei. Cercetari i. (4) Concursul pentru ocuparea functiilor de indrumare si de control consta i n: a) curriculum vitae. ART. c) proba practica.u acordul partilor. Cercetarii. 260 (1) Functiile de conducere din inspectoratele scolare si de director la casa corpului didactic se ocupa. cu statut de observator. inspec tor scolar general adjunct si director la casa corpului didactic se desfasoara l a sediul Ministerului Educatiei. Tineretului si Sportului se ocupa prin concurs. constand din asistenta la ore. in calitate de pr esedinte. (4) In comisiile de concurs participa. Cercetarii. tineretului si sportu lui. Tineretului si Sport ului. . d) interviu in fata unei comisii de concurs privind managementul educational si deontologia profesionala. (5) Contestatiile la hotararile comisiei prevazute la alin. membre ale corpului national de experti in management educa tional. b) inspectie speciala la clasa. cu diploma de licenta. in termen de 5 zil e de la comunicarea rezultatelor concursului. prin concurs. cu competente in domeniu. Tineretului si Sportului. reprezentant ii organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramura a invatamantului. tineretului si sportului. posturile corespunzatoare functiilor de indrumare si de control cuprinse in organigramele proprii si asigu ra publicarea acestora in presa centrala/locala si la sediul propriu. Tineretului si Sportu lui. de indrumare si de control. (iv) un director din Ministerul Educatiei. cu cel put in 30 de zile inainte de organizarea concursului. b) pentru functia de inspector scolar general adjunct si de director la casa corpului didactic: (i) secretarul de stat pentru invatamantul preuniversitar. (2) Concursul pentru ocuparea functiilor de inspector scolar general. c) titlul de doctor sau gradul didactic I. care indeplinesc criteriile de competenta profesionala. de catre cadre didactice titulare. Cercetarii. prin concurs. in sistemul national de invatamant. este alcatuita din 5 membri. Cercetarii. (3) se adreseaza ministrului educatiei. cu competente in domeniu. Tineretului si Sportului. de cadre didactice din cadrul corpului national de experti. dintre care: a) pentru functia de inspector scolar general: (i) secretarul de stat pentru invatamantul preuniversitar. e) interviu in fata unei comisii de concurs privind managementul educational si deontologia profesionala. ART. manageriala si d e prestigiu moral evaluate prin: a) curriculum vitae.

b) activitati de pregatire metodico-stiintifica. (1) lit. care corespund profilului. complementare procesului de invatamant: mentorat. c) activitati de educatie. directorul general din departamentul respectiv. d) 24 de ore pe saptamana pentru profesorii de instruire practica. cu avizul Ministerului Educatiei. norma didactica se s tabileste astfel: profesori la predare . (7) Reprezentantii organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramur a a invatamantului au drept de acces la documentele comisiilor de concurs. c) 18 ore pe saptamana pentru profesorii din invatamantul secundar si tertia r non-universitar. Cercetarii.20 de ore pe saptamana. Cercetarii.in c alitate de presedinte. Cercetarii. e) pentru personalul didactic din invatamantul special. f) un post pentru personalul didactic din invatamantul special integrat. un reprezentant al Ministerului Educatiei. (6) Comisia pentru concursul de ocupare a functiilor de indrumare si de cont rol din Ministerul Educatiei. un profesor sau un conferentiar universitar din profilul postului pentru care candideaza. Tineretului si Sportului. pentru personalul didactic itinera nt. stabilit de mi nistrul educatiei. pen tru cel din centrele logopedice interscolare. tineretului si sportului. iar in functiile de indrumare si control din cadrul ministerului. (2) Activitatile concrete prevazute la alin. profesor-educator si profesor pentru instruire practica . invatare pe tot parcursul vietii. cercetarii. in functiile de indrumar e si de control din inspectoratele scolare. respectiv 40 de ore pe saptamana. pentru profesorii din unitatile si clasele cu program integra t si suplimentar de arta si sportiv. u n profesor sau un conferentiar universitar din profilul postului. specializarii si aptitudinilor persoanei care ocupa postul didactic respectiv. conform planurilor-cadru de invatamant . cu acordul partilor. Contractul de management poate fi prelungit. scoala dupa scoala. 262 (1) Activitatea personalului didactic de predare se realizeaza intr-un inter val de timp zilnic de 8 ore. prin ordin al ministrului educatiei. Tineretului si Sportului este formata din: secretarul de stat al departamentului in care se afla postul scos la concur s . sunt prevazute in fisa individuala a postului. (9) Inspectorii scolari incheie contract de management cu inspectorul scolar general.in calitate de presedinte. (1). tineretului si sportului. unde nu se po t constitui clase separate. precum si din unitatile cu activitati extra scolare si din centrele sau cabinetele de asistenta psihopedagogica. pentru profesori care efectueaza terapiile specifice. si cuprinde: a) activitati didactice de predare-invatare-evaluare si de instruire practic a si examene de final de ciclu de studii. se face de catre inspectorul scolar general. se revizuieste anual si constituie anexa la contractul individua l de munca. Ti neretului si Sportului. a) si se stabilest e dupa cum urmeaza: a) un post de profesor pentru invatamantul prescolar pentru fiecare grupa cu program normal. in u rma evaluarii performantelor manageriale. Aceasta se aproba in consiliul de administratie. SECTIUNEA a 6-a Norma didactica ART. cercetarii. b) un post de profesor pentru invatamantul primar pentru fiecare clasa din i nvatamantul primar sau pentru clase simultane din cadrul acestuia. (5) Comisia pentru concursul de ocupare a functiilor de indrumare si de cont rol din inspectoratul scolar este formata din: inspectorul scolar general . constituita in educatia timpurie.16 ore pe saptamana. profesori pentru cultu . (3) Norma didactica de predare-invatare-evaluare si de instruire practica si de evaluare curenta a prescolarilor si a elevilor in clasa reprezinta numarul d e ore corespunzator activitatilor prevazute la alin.e) proba scrisa in profilul postului pentru care candideaza. (8) Numirea personalului didactic admis la concurs.

c). (3) In situatia in care norma didactica nu se poate constitui conform preved erilor alin. Tin eretului si Sportului. in condit iile prezentei legi. Cercetarii. 262 alin. 262 alin. In invatamantul gimnazial din mediul rural norma didactica se poate constitui di n 1/2 din ore de la specialitatea sau specialitatile de baza si completata cu 1/ 2 din ore de la disciplinele stabilite la alin. (2) Prin exceptie. daca norma didactica a profesorilor din invatamantul gimn azial nu se poate constitui conform prevederilor alin. fiind incluse in norma acestora. 263 (1) Norma didactica in invatamantul preuniversitar cuprinde ore prevazute in planurile-cadru de invatamant la disciplinele corespunzatoare specializarii sau specializarilor inscrise pe diploma de licenta ori pe certificatul de absolvire a unui modul de minimum 90 de credite transferabile care atesta obtinerea de co mpetente de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniulu i de specializare inscris pe diploma. norma didactica cuprinde activitat ile prevazute in planurile de educatie corespunzatoare profilurilor cercurilor s i atelierelor. (1) lit. de profesorii pentru invatamantul primar de la grupa sau cl asa respectiva. orele de educatie fizica prevazute in planurile de invatamant sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate. se pot include si ore de la disciplinele stabilite prin metodologia aprobata de Ministerul Edu catiei. (2) ori prin adaugare de ore con form prevederilor art. (3). Orele de limbi straine din invatamantul primar pot fi predate si de profesori cu studii superioare de specialitate. Cercetarii. daca fac dovada calificarii pr in diploma de studii ori prin certificatul de competenta. (1) lit. . sau prin plata cu ora. kinetoterapie. in condit iile prezentei legi. ART. fiind incluse in norma acestora. (4) Norma didactica de predare-invatare-evaluare si de instruire practica si de evaluare curenta a prescolarilor si a elevilor in clasa se reduce cu doua or e pe saptamana in cazul cadrelor didactice care au calitatea de mentor. 262 alin. Tineretului si Sportului. educatia psihomotrica si altele. de profesorii pentru invatamantul primar de la clasa respec tiva. (7) In invatamantul primar. (5) Orele de limbi straine din invatamantul primar pot fi predate. (1) si (2). prin plata cu ora. g) un post de profesor documentarist in centrele de documentare si informare . in cazul i n care profesorii pentru invatamantul primar de la grupa ori clasa respectiva nu fac dovada calificarii prin diploma de studii sau prin certificatul de competen ta. aceasta poate fi constituita din 2/3 din ore de la specializarea sau specializ arile de baza si completata cu 1/3 din ore de la disciplinele stabilite la alin. (1) lit. tineretului si sportului. c). in limitele normelor didactice stabilite la art. in functie d e tipul si gradul de deficienta. conform metodologiei elaborate de Ministerul Ed ucatiei. aprobate prin regulament de Ministerul Educatiei. in norma didactica prevazuta la alin. Cercetarii. (6) Profesorii pentru invatamantul primar de la clasele cu predare in limbil e minoritatilor nationale sunt remunerati. (4) Orele de limbi straine din invatamantul primar pot fi predate.ra fizica medicala. (2) ori prin adaugarea de ore conform prevederilor art. de indrumare si de control poate fi d egrevat partial de norma didactica de predare. (1) si art. (8) In palatele si in cluburile copiilor. cercetarii. pe baza normelor aprobate prin or din al ministrului educatiei. 262 alin . c). Orele de limbi straine din in vatamantul primar pot fi predate si de profesori cu studii superioare de special itate. (10) Personalul didactic de conducere. daca fac dovada calificarii prin diploma de studii sau prin certificatul d e competenta si sunt remunerate prin plata cu ora. 262 alin. (9) Prin exceptie. (1). sau prin plata cu ora. Tineretului si Sportului. cu mentinerea drepturilor salarial e. aceasta se poate completa cu activitatile prevazute la art. pentru orele care depasesc numarul de ore prevazut in planurile de invatamant de la clasele cu pre dare in limba romana. in cadrul activitatilor postului. (3) .

(11) Timpul saptamanal de activitate a personalului didactic auxiliar este i dentic cu cel stabilit pentru personalul cu functii echivalente din celelalte se ctoare bugetare, potrivit legii. Sarcinile acestuia sunt prevazute in fisa indiv iduala a postului. SECTIUNEA a 7-a Distinctii ART. 264 (1) Personalul didactic din invatamantul preuniversitar beneficiaza de grada tie de merit, acordata prin concurs. Aceasta gradatie se acorda pentru 16% din p osturile didactice existente la nivelul inspectoratului scolar si reprezinta 25% din salariul de baza. Gradatia de merit se atribuie pe o perioada de 5 ani. (2) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului elaboreaza me todologia si criteriile de acordare a gradatiei de merit, cu consultarea federat iilor sindicale reprezentative la nivel de ramura de invatamant. ART. 265 (1) Personalul didactic cu rezultate excelente in activitatea didactica, edu cativa si stiintifica poate primi decoratii, ordine, medalii, titluri, potrivit legii. (2) Ordinele si medaliile care pot fi conferite personalului didactic din in vatamantul preuniversitar sunt: Ordinul Spiru Haret clasele Comandor, Cavaler si Ofiter, Medalia Membru de onoare al corpului didactic. Medalia se acorda cadrel or didactice pensionabile, cu activitate deosebita in invatamant. (3) In afara distinctiilor prevazute la alin. (2), ministrul educatiei, cerc etarii, tineretului si sportului este autorizat sa acorde personalului didactic din invatamantul preuniversitar urmatoarele distinctii: a) adresa de multumire publica; b) diploma "Gheorghe Lazar" clasele I, a II-a si a III-a; c) diploma de excelenta, care se acorda cadrelor didactice pensionate sau pe nsionabile, cu activitate deosebita in invatamant. (4) Diploma "Gheorghe Lazar" clasele I, a II-a si a III-a este insotita de u n premiu de 20%, 15% si, respectiv, 10% din suma salariilor de baza primite in u ltimele 12 luni de activitate. Diploma de excelenta este insotita de un premiu d e 20% din suma salariilor de baza primite in ultimele 12 luni de activitate. (5) Distinctiile si premiile prevazute la alin. (3) se acorda in baza unui r egulament aprobat prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului s i sportului, in limita unui procent de 1% din numarul total al posturilor didact ice din fiecare judet/sector al municipiului Bucuresti. (6) Fondurile pentru acordarea distinctiilor prevazute la alin. (3) sunt asi gurate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. SECTIUNEA a 8-a Drepturi si obligatii ART. 266 Personalul din invatamantul preuniversitar are drepturi si obligatii care de curg din legislatia in vigoare, din prezenta lege, din regulamente specifice si din prevederile contractului individual de munca. ART. 267 (1) Cadrele didactice beneficiaza de concediu anual cu plata, in perioada va cantelor scolare, cu o durata de 62 de zile lucratoare; in cazuri bine justifica te, conducerea unitatii de invatamant poate intrerupe concediul legal, persoanel e in cauza urmand a fi remunerate pentru munca depusa. (2) Perioadele de efectuare a concediului de odihna pentru fiecare cadru did actic se stabilesc de consiliul de administratie, in functie de interesul invata mantului si al celui in cauza, dar cu asigurarea personalului didactic necesar p entru desfasurarea examenelor nationale. (3) Neefectuarea concediului anual da dreptul la efectuarea concediului rest ant in vacantele anului scolar urmator.

ART. 268 (1) Cadrele didactice care redacteaza teza de doctorat sau lucrari in intere sul invatamantului pe baza de contract de cercetare ori de editare au dreptul la 6 luni de concediu platit, o singura data, cu aprobarea consiliului de administ ratie al unitatii de invatamant. (2) Personalul didactic aflat in situatia prevazuta la alin. (1) nu poate fi incadrat in activitati didactice retribuite in regim de plata cu ora. (3) In situatia desfiintarii unei unitati de invatamant de stat, salariatii disponibilizati primesc salarii compensatorii, conform legii. ART. 269 Personalul de conducere, de indrumare si de control din inspectoratele scola re si casele corpului didactic beneficiaza de concediu de odihna, conform Codulu i muncii. ART. 270 Normele metodologice referitoare la efectuarea concediului legal vor fi elab orate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului impreuna cu reprezentantii organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramura a inva tamantului. ART. 271 Dreptul la initiativa profesionala consta in: a) conceperea activitatii profesionale si realizarea obiectivelor educationa le ale disciplinelor de invatamant, prin metodologii care respecta principiile p sihopedagogice; b) utilizarea bazei materiale si a resurselor invatamantului, in scopul real izarii obligatiilor profesionale; c) punerea in practica a ideilor novatoare pentru modernizarea procesului de invatamant. SECTIUNEA a 9-a Dreptul la securitate al personalului didactic ART. 272 (1) Cadrele didactice nu pot fi perturbate in timpul desfasurarii activitati i didactice de nicio autoritate scolara sau publica. (2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), nu se considera perturbare a cadrelor didactice in timpul desfasurarii activitatii didactice interventia auto ritatilor scolare si/sau publice in situatiile in care sanatatea fizica sau psih ica a elevilor ori a personalului este pusa in pericol in orice mod, conform con statarii personalului de conducere, respectiv in timpul exercitiilor de alarmare pentru situatii de urgenta. (3) Inregistrarea prin orice procedee a activitatii didactice poate fi facut a numai cu acordul celui care o conduce. (4) Multiplicarea, sub orice forma, a inregistrarilor activitatii didactice de catre elevi sau de catre alte persoane este permisa numai cu acordul cadrului didactic respectiv. (5) Inregistrarea prin orice procedee a activitatilor desfasurate in spatiil e scolare este permisa numai cu acordul personalului de conducere, cu exceptia c elor de la alin. (3). SECTIUNEA a 10-a Dreptul de participare la viata sociala ART. 273 (1) Personalul didactic are dreptul sa participe la viata sociala si publica , in beneficiul propriu, in interesul invatamantului. (2) Personalul didactic are dreptul sa faca parte din asociatii si organizat ii sindicale, profesionale si culturale, nationale si internationale, legal cons tituite, in conformitate cu prevederile legii. (3) Personalul didactic poate exprima liber opinii profesionale in spatiul s colar si poate intreprinde actiuni in nume propriu in afara acestui spatiu, daca

acestea nu afecteaza prestigiul invatamantului si demnitatea profesiei de educa tor, respectiv prevederile prezentei legi. ART. 274 (1) Personalul didactic beneficiaza, in limita fondurilor alocate prin buget , din fonduri extrabugetare sau sponsorizari, de acoperirea integrala ori partia la a cheltuielilor de deplasare si de participare la manifestari stiintifice org anizate in strainatate, cu aprobarea consiliului de administratie al unitatii de invatamant. (2) Personalul prevazut la alin. (1) inainteaza unitatii de invatamant propu neri de valorificare a rezultatelor actiunii pentru care a primit aprobarea de d eplasare. ART. 275 (1) Cadrele didactice au obligatia morala sa isi acorde respect reciproc si sprijin in indeplinirea obligatiilor profesionale. (2) Personalul didactic de conducere, de indrumare si de control, precum si personalul didactic auxiliar au obligatia de a respecta atributiile prevazute in fisa postului. (3) Personalul didactic de conducere, de indrumare si de control, precum si personalul didactic auxiliar au obligatia de a participa la activitati de formar e continua, in conditiile legii. ART. 276 Personalului didactic din unitatile de invatamant conexe, care nu dispune de locuinta in localitatea unde are postul, i se deconteaza cheltuielile de transp ort, conform legii. ART. 277 Copiii personalului didactic aflat in activitate sunt scutiti de plata taxel or de inscriere la concursurile de admitere in invatamantul superior si benefici aza de gratuitate la cazare in camine si internate. ART. 278 Personalul didactic si didactic auxiliar din invatamant beneficiaza de o com pensatie de la bugetul asigurarilor sociale de stat de 50% din valoarea cazarii, mesei si a tratamentului in bazele de odihna si tratament. ART. 279 Personalul didactic titular care din proprie initiativa solicita sa se speci alizeze/sa continue studiile are dreptul la concediu fara plata. Durata totala a acestuia nu poate depasi 3 ani intr-un interval de 7 ani. Aprobarile in aceste situatii sunt de competenta unitatii scolare prin consiliul de administratie, da ca se face dovada activitatii respective. SECTIUNEA a 11-a Raspunderea disciplinara si patrimoniala ART. 280 (1) Personalul didactic, personalul didactic auxiliar, precum si cel de cond ucere, de indrumare si de control din invatamantul preuniversitar raspund discip linar pentru incalcarea cu vinovatie a indatoririlor ce le revin potrivit contra ctului individual de munca, precum si pentru incalcarea normelor de comportare c are dauneaza interesului invatamantului si prestigiului unitatii/institutiei, co nform legii. (2) Sanctiunile disciplinare care se pot aplica personalului prevazut la ali n. (1), in raport cu gravitatea abaterilor, sunt: a) observatie scrisa; b) avertisment; c) diminuarea salariului de baza, cumulat, cand este cazul, cu indemnizatia de conducere, de indrumare si de control, cu pana la 15%, pe o perioada de 1-6 l uni; d) suspendarea, pe o perioada de pana la 3 ani, a dreptului de inscriere la un concurs pentru ocuparea unei functii didactice superioare sau pentru obtinere a gradelor didactice ori a unei functii de conducere, de indrumare si de control ;

Audierea celui cercetat si veri ficarea apararii acestuia sunt obligatorii. tineretului si sportului. b) ministrul educatiei. imprejurarile in care au fost savarsite. Tineretului si Sportului. Cercetarii. in termen de 15 zile de la comunicare. Tin eretului si Sportului. precum si pentru personalul de conducere din inspectorate le scolare judetene/al municipiului Bucuresti. f) desfacerea disciplinara a contractului individual de munca. Tineretului si Sportului. Sesizarea se face in scris si se inregistreaza la registratura unitatii/institu tiei de invatamant. de indrumare si de control din inva tamant. Cercetarii. dintre care un reprezentant al salariatilor. precum si orice alte date concludente. Personalul de conducere. Cercetarii. iar ceilalti au functia didactica cel putin egala cu a celui c are a savarsit abaterea. iar ceilalti au functia didactica cel putin egala cu a celui care a savarsit abaterea. pentru functii le de indrumare si de control din cadrul Ministerului Educatiei. Persoanei nevinovate i se comunica in scris inexistenta faptelor pentru care a f ost cercetata. are dreptul de a c ontesta. (8) Persoanele sanctionate incadrate in unitatile de invatamant au dreptul d e a contesta. pr ecum si de a da declaratii scrise se constata prin proces-verbal si nu impiedica finalizarea cercetarii. organizarea si functionarea.e) destituirea din functia de conducere. Cercetarii. care a fost sanctionat. (4) Pentru cercetarea abaterilor prezumate savarsite de personalul didactic. din tre care unul reprezinta organizatia sindicala din care face parte persoana afla ta in discutie sau este un reprezentant al salariatilor. comisii formate din 3-5 membri. d) pentru personalul de conducere al inspectoratelor scolare judetene/al mun icipiului Bucuresti. personalul de conducere al unitatilor de invatamant preuniversitar. dintre care u nul reprezinta organizatia sindicala din care face parte persoana aflata in disc utie sau este un reprezentant al salariatilor. i ar ceilalti au functia didactica cel putin egala cu a celui care a savarsit abat erea. in termen de 15 zile de la comunicare. dintre care un reprezentant al salariatilor. comisii formate din 3-5 membri. (9) Normele privind componenta. pent ru personalul didactic si personalul de conducere al acesteia. de indrumare si de control din inspectoratele scolare si din Ministerul Educatiei. Refuzul celui cercetat de a se preze nta la audiere. Din comisie face parte si un inspector din cadrul inspectoratului scolar j udetean/al municipiului Bucuresti. Cercetarii. decizia respectiva la coleg iul de disciplina de pe langa inspectoratul scolar. b) pentru personalul de conducere al unitatilor de invatamant preuniversitar . comisiile de cercetare disciplinara se constituie dupa cum ur meaza: a) pentru personalul didactic. c) pentru personalul de indrumare si de control din cadrul Ministerului Educ atiei. comisii formate din 3-5 membri. Cadrul didactic cercetat are dreptul sa cunoasca toate actele cercetarii si sa isi produca probe in aparare. existenta sau inexistenta vi novatiei. Tineretului si Sport ului. (7) Cercetarea faptei si comunicarea deciziei se fac in termen de cel mult 3 0 de zile de la data constatarii acesteia. decizia respectiva la Colegiul c entral de disciplina al Ministerului Educatiei. (5) Comisiile de cercetare disciplinara sunt numite de: a) consiliul de administratie al unitatii de invatamant preuniversitar. (6) In cadrul cercetarii abaterii prezumate se stabilesc faptele si urmarile acestora. cercetarii. (3) Orice persoana poate sesiza unitatea de invatamant/institutia de invatam ant cu privire la savarsirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinara. Tineret ului si Sportului. desi a fost instiintat in scris cu minimum 48 de ore inainte. comisii formate din 3-5 membri. precum si atrib . consemnata in condica de inspectii sa u la registratura generala a unitatii de invatamant preuniversitar/institutiei. iar ceilalti au functia didactica cel putin egala cu a celui care a savarsit abaterea. personalul de indrumare si de control din cadrul inspectoratelor scolare si de personalul d e indrumare si de control din cadrul Ministerului Educatiei.

(5) Personalul didactic pensionat din invatamant beneficiaza de asistenta me dicala si de acces la casele de odihna si la bazele de tratament ale cadrelor di dactice. p ropunerea de sanctionare se face de catre director sau de cel putin 2/3 din numa rul total al membrilor consiliului de administratie. (4) Pentru personalul de indrumare si control din Ministerul Educatiei. precum si a celui de conducere. prin lege. precum si celelalte acte pentru recuperarea pagubelor si a prejudiciilor se f ac de conducerea unitatii sau a institutiei al carei salariat este cel in cauza. Decizia de imputar e. cercetarii. 284 (1) Personalul didactic beneficiaza de pensie in conditiile prevazute de leg islatia de asigurari sociale si pensii care reglementeaza sistemul public de pen sii. tineretului si sportului. respectiv de secret arul de stat sau de seful ierarhic al persoanei in cauza si se comunica prin ord in. 281 (1) Pentru personalul didactic din unitatile de invatamant preuniversitar. de indrumare sau de control. prin decizie scrisa. dupa caz. dupa implinirea varstei standard de pensionare. Du pa data implinirii varstei legale de pensionare. de indrumare si de control din invatam antul de stat se pensioneaza la data implinirii varstei legale de pensionare. de catre directorul unitatii de invatamant. a personalului didactic au xiliar. tineretului si sportului si se comunica prin ordin. tineretului si sportului. pe baza raportului comisiei de cercetare. propunerea de sanctionare se face de catre consiliul de administratie al unitat ii de invatamant preuniversitar si se comunica prin decizie a inspectorului scol ar general. de autor itatea care a numit aceasta comisie si se comunica celui in cauza. se interzice indeplinirea orica rei functii de conducere. propunerea de sanctionare se face de ministrul educatiei. 282 Sanctiunea se stabileste. 283 Raspunderea patrimoniala a personalului didactic. inspectorul scolar general sau ministrul educatiei. cu aprobar ea consiliului de administratie al unitatii de invatamant. ART. de indrumare si de control din invataman tul preuniversitar se stabileste potrivit legislatiei muncii. (3) Pentru motive temeinice. Tineretului si Sportului. dupa caz. de indrumare si de control se poate face si in timpul anului scolar. Cerc etarii. (3) Pentru personalul de conducere din inspectoratele scolare si casele corp ului didactic. in afara de cazurile cand. d e ministrul educatiei. Sanctiunile aprobate de con siliul de administratie sunt puse in aplicare si comunicate prin decizie a direc torului unitatii de invatamant preuniversitar. cercetarii. respectiv al inspecto ratului scolar. Tineretului si S portului se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educatie i. cerceta rii. II Statutul personalului didactic si de cercetare din invatamantul superior .utiile colegiului de disciplina de pe langa inspectoratul scolar si ale Colegiul ui central de disciplina al Ministerului Educatiei. ART. SECTIUNEA a 12-a Pensionarea ART. Cercetarii. (10) Dreptul persoanei sanctionate de a se adresa instantelor judecatoresti este garantat. ART. salariz ate prin plata cu ora. (4) Cadrele didactice pensionate pot desfasura activitati didactice. cercetarii. (2) Personalul didactic de conducere. se dispune altfel. pensionarea personalului didactic de conducere. tineretului si sportului. propunerea de sanctionare se face. CAP. (2) Pentru personalul de conducere al unitatii de invatamant preuniversitar.

(6) Acolo unde este cazul. in scoli doctorale. prin stabilirea de norme universitare. cu cel putin 15 zile inainte de inceperea fiecarui an universitar si nu se pot modifica in timpul anului univers itar. In cazul specialistilor fara grad didactic uni versitar recunoscut in tara. (3) In statul de functii sunt inscrise. b) cercetator stiintific. e) cercetator stiintific gradul I. obtinerea permisului de munca este sarcina instit utiei de invatamant superior angajatoare. ca urmare a precizarii sarcin . 286 (1) Statele de functii ale personalului didactic si de cercetare se intocmes c anual. 285 (1) In institutiile de invatamant superior functiile didactice sunt: a) asistent universitar. seminare. d) profesor universitar. in ordine ierarhica. c) normele universitare. pentru pers oanele care detin o diploma de doctor. conferentiar universit ar si profesor universitar. lucrari practice sau de laborator. c) conferentiar universitar. d) cercetator stiintific gradul I se echivaleaza cu profesor universitar. senatul universitar aproba. gradul d idactic corespunzator performantei. personal de cercetare asociat. (7) In departamente. in centr e de cercetare si microproductie sau in alte unitati pot functiona pe posturi di stincte si personal de cercetare. (5) In raport cu necesitatile academice proprii. (4) Statele de functii se intocmesc la nivelul departamentelor sau al scolil or doctorale. de cercetare si activitati echivalente acestora. indrumare a studentilor si a studentilor-doctoranzi. in conformitate cu standardele nationale.SECTIUNEA 1 Norma universitara ART. practica de specialitate. inclusiv studen ti din toate cele 3 cicluri. precum si alte categorii de personal. invitarea in cadrul institutiei de invatamant su perior a unor cadre didactice universitare si a altor specialisti cu valoare rec unoscuta in domeniu. (4) In invatamantul superior poate functiona personal didactic asociat pentr u urmatoarele functii: lector universitar/sef de lucrari. din tara sau din strainatate. in calitate de cadre didactic e universitare asociate invitate. prin evaluare. specificandu-se functiile didactice si de cercetare corespunzatoare si numarul saptamanal de ore conventionale reparti zate pe activitati de predare. (2) In institutiile de invatamant superior functiile de cercetare sunt: a) asistent cercetare. indr umare de proiecte. d) cercetator stiintific gradul II. Angajarea acestora se face conform legii. la discipline le din planul de invatamant. b) lector universitar/sef de lucrari. c) cercetator stiintific gradul III. senatul universitar poate a proba. c) cercetator stiintific gradul II se echivaleaza cu conferentiar universita r. b) cercetator stiintific gradul III se echivaleaza cu lector universitar/sef de lucrari. potrivit legi i. (2) Functiile didactice si numarul posturilor se stabilesc tinand seama de: a) planurile de invatamant. ART. pe o durata determinata. (3) Echivalenta functiilor din cercetare cu functiile didactice este urmatoa rea: a) cercetator stiintific se echivaleaza cu asistent universitar. posturile didac tice si de cercetare ocupate sau vacante. in institute de cercetare. b) formatiunile de studiu. prin consultarea membrilor acestora.

c) indrumarea elaborarii lucrarilor de licenta. a st udentilor in cadrul sistemului de credite transferabile. printr-o metodologie aprobata de senatu . seminar sau alt e activitati pot fi normate cu un coeficient suplimentar multiplicativ de 1. de decan. (2) lit. cuprinse in norma didact ica. avizata. ART. b) din invatamantul universitar de licenta. (6) Numarul posturilor pentru personalul didactic si de cercetare auxiliar s e stabileste de senatul universitar. 287 (1) Norma universitara cuprinde: a) norma didactica. (9) Activitatile prevazute la alin. impreuna cu Ministerul Muncii. al facultatii. b) norma de cercetare. ora de activitati de predare rep rezinta doua ore conventionale. al departamentului sau al scolii doctorale. (5) Ora conventionala este ora didactica de activitati prevazute la alin. b) activitati de seminar. f) alte activitati didactice. de consiliul scolii doctorale si se aproba de senatul universitar. se cuantifica in ore conventionale. constitui nd anexa la contractul individual de munca.5 ore conventionale. (8) In cazul predarii integrale in limbi de circulatie internationala.5 ore conventionale. (6) In invatamantul universitar de licenta. i) tutorat. (2 ) lit. statele de functii se completeaza pe baza notelor de comanda. Norma medie saptamanala se stabileste prin impartirea n umarului de ore conventionale din fisa individuala a postului la numarul de sapt amani inscris in planul de invatamant pentru activitatea didactica de predare si de seminar din intregul an universitar. (4) Norma didactica se stabileste conform planului de invatamant si se calcu leaza ca norma medie saptamanala. Familiei si Protectiei Sociale.ilor didactice si de cercetare de catre consiliul facultatii. ora de activitati de predare reprezinta 2. la ci clurile de licenta. al programului de studii. precum si nivelul studiilor necesare pentru ocuparea ace stor functii se elaboreaza de Ministerul Educatiei. (2) Norma didactica poate cuprinde: a) activitati de predare. in functie de bugetul si specificul institu tiei. master si doctorat. b) reprezinta 1. potrivit leg ii. indrumare de pro iecte de an. c)-j). Cercetarii. (7) Nomenclatorul general de functii didactice si de cercetare auxiliare din invatamantul superior. g) conducerea activitatilor didactico-artistice sau sportive. (7) In invatamantul universitar de master si in invatamantul universitar de doctorat. activitatile de predare. (3) Norma didactica saptamanala in invatamantul superior se cuantifica in or e conventionale. Tineretului si S portului. avizate de conducerea institutiei de invatamant superior. (8) Angajarea personalului didactic si de cercetare auxiliar si nedidactic s e face prin concurs organizat de facultate sau de scoala doctorala. La departamentele cu discipline la mai multe facultati. practice si de cercetare stiintifica inscrise in planurile de invatamant. dupa caz. indrumarea cercurilor stiintifice studentesti. (2) lit. dupa caz. (5) Statul de functii al personalului didactic si de cercetare se avizeaza d e consiliul facultatii sau. de directorul depar tamentului sau de conducatorul scolii doctorale si aprobata de rector. iar ora de activitati prevazute la alin. (9) Atributiile personalului didactic auxiliar si nedidactic sunt stabilite in fisa individuala a postului. j) participarea la consilii si in comisii in interesul invatamantului. e) indrumarea elaborarii tezelor de doctorat. Fac exceptie de la aceasta prevedere orele de predare a limbii respective. consultatii. lucrari practice si de laborator. d) indrumarea elaborarii disertatiilor de master. h) activitati de evaluare. indiferent de perioada semestrului universitar in care este efectuata.25.

(15) Prin exceptie. in baza autonomie i universitare. norma universitara efectiva. (16) Cadrele didactice titulare a caror norma didactica nu poate fi constitu ita conform prevederilor alin. c) si f). la propunerea directorului de departament. (12). cu acordul consiliului facultati i. iar ora de cercetare este echivalenta cu 0. . respectiv cu acordul consiliului s colii doctorale. (12). Cadrul d idactic isi mentine calitatea de titular in functia didactica obtinuta prin conc urs.5 ore conventionale. Tineretului si Sportului poate beneficia de o reducere a normei didactice de cel mult 30%. (20) Personalul didactic auxiliar si nedidactic din invatamantul superior de sfasoara activitati specifice stabilite in fisa individuala a postului. (18) In departamente. Senatul universitar. diferentele pana la norma didactica minima se comp leteaza cu activitati de cercetare stiintifica. (17) In limitele prevazute de prezentul articol. sau deciziei consiliului scolii doctorale.5 ore conv entionale.l universitar. de ponderea disciplinelor in pregatirea de specialitate a studentilor si de dimensiunea formatiunilor de studiu. In aceasta perioada. (22) Suma totala a orelor de munca dintr-o norma didactica sau de cercetare. Diminuarea normei didactice este de cel mult 1/2 din norma resp ectiva. scoli doctorale. (11) Prin exceptie. (19) Personalul de cercetare din invatamantul superior desfasoara activitati specifice. (21) Personalul care exercita o functie de conducere in cadrul institutiei d e invatamant superior sau de indrumare si control in cadrul Ministerului Educati ei. (12) Norma didactica nu poate depasi 16 ore conventionale pe saptamana. senatul universitar stabile ste. cu aprobarea senatului universitar. mentinandu-si calitatea de t itular in functia didactica obtinuta prin concurs. In insti tutiile de invatamant superior de stat. nu are in structura postului or e de curs se majoreaza cu doua ore conventionale. astfel incat unei ore fizice de activitati sa ii corespunda minimum 0. dintre care cel putin 4 ore co nventionale de activitati de predare. c) lector universitar/sef de lucrari: 10 ore conventionale. b). Cercetarii. in functie de programul de studii. (10) si (11) reprezinta limita minim a privind normarea activitatii didactice. norma didactica saptamanala minima. de profil si de specializare. diferentiat. (10) si (11). potrivit legii. cadrul d idactic are obligatiile personalului de cercetare din invatamantul superior. fara a depasi limita maxi ma prevazuta la alin. poate mari. (10) lit. in functie de domeniu. b) conferentiar universitar: 8 ore conventionale. de special izare. cu norma integrala de cercetare stiintifica. in situatia in care norma didactica nu poate fi alcatuit a conform alin. stabilite in fisa individuala a postului de catre conducerea departa mentului sau a scolii doctorale. d) asistent universitar: 11 ore conventionale. cu respectarea standardelor de asigurare a calitatii. datorita specificului disciplinelor. la propunerea directorului de departament. dintre care cel putin 4 or e conventionale de activitati de predare. a)-c) care. (2) lit. conform deciziei consiliului facultatii. norma personalului didactic prevazut la alin. (10) Norma didactica saptamanala minima pentru activitatile prevazute la ali n. prin regulament. (13) Norma didactica prevazuta la alin. unitati sau centre de cercetare si mi croproductie poate functiona pe posturi distincte si personal de cercetare cu co ntract de munca pe perioada determinata sau nedeterminata. timpul saptamanal de lucru al acestuia e ste identic cu cel stabilit pentru personalul cu functii echivalente din celelal te sectoare bugetare. (2) lit. a)-f) se stabileste dupa cum urmeaza: a) profesor universitar: 7 ore conventionale. f ara a depasi limita maxima prevazuta la alin. la cererea ace stora. cuprinzand activitati prevazu te la alin. dintre care cel putin doua ore conventionale de activitati de predare. (14) Norma didactica a personalului didactic care nu desfasoara activitati d e cercetare stiintifica sau echivalente acestora este superioara celei minime. (10)-(15) pot fi trecute temporar.

288 (1) Activitatile didactice care excedeaza o norma didactica prevazuta la art . (2) Activitatile din granturi sau contractele de cercetare se remunereaza co nform deciziei directorului de grant. inceteaza de drept in cazul persoanelor care au implinit varsta de pensionare. si isi pastreaza calitatea de titular. 289 (1) Personalul didactic si de cercetare se pensioneaza la implinirea varstei de 65 de ani. cadrelor didactice care au atins vars ta de pensionare. p entru excelenta didactica si de cercetare. cu aprobarea senatului universitar . b) dupa implinirea varstei de 65 de ani. (5) Regimul juridic al cumulului salariului cu pensia nu se aplica cadrelor didactice care beneficiaza de prevederile alin. 290 (1) Studentii-doctoranzi sunt incadrati de catre IOSUD sau o institutie memb ra a unei IOSUD ca asistenti de cercetare ori asistenti universitari pe perioada determinata. 287 sunt remunerate in regim de plata cu ora. (3) Sustinerea de catre personalul titular de activitati de predare si cerce tare in alte institutii de invatamant superior sau de cercetare se poate face do ar cu acordul scris al senatului universitar. indiferent de institutia la ca re se efectueaza.realizata prin cumularea ponderilor activitatilor prevazute la alin. nu poate depasi norma didactica minima. 164 alin. particular si confesional se interzice ocuparea oricarei functii de conducere sau de administrare. (3). ART. prin exceptie de la prevederile art. norma didactica fiind redusa corespunzator limitei prevazute la ar t. Contractul de cercetare s tabileste atat modalitatea de plata efectiva. poate decide continuarea activitatii unui cadru didactic sau de cercetare dupa p ensionare. cat si cuantumurile. Atributiile lor sunt . cu posibilita tea de prelungire anuala conform Cartei universitare. (4) Activitatile de cercetare pe baza de contract sunt remunerate conform le gii. Cadrele didactice pensionate pot fi platite in regim de plata cu ora. conform legii si prevederilor Cartei unive rsitare. Mandatele celor care detin functii de conducere s au de administrare. (4) Cadrele didactice si de cercetare care conduc doctorate se pensioneaza l a implinirea varstei de 65 de ani si: a) pot conduce doctoratele in desfasurare la data pensionarii pana la implin irea varstei de 70 de ani. dupa pensionare. la orice nivel al universitatii. (3) Senatul universitar din universitatile de stat. particulare si confesion ale. (5) Profesorii si conferentiarii titulari sau directorii de granturi care ti mp de 6 ani consecutivi au derulat granturi de cercetare si au functionat in ace easi universitate pot beneficia de an sabatic. Pe perioada anului sabatic. (6) Cadrele didactice care sunt alese sau numite in institutiile publice ale statului sau desfasoara activitati specifice functiei publice in ministere ori in alte organe de specialitate ale statului pot desfasura activitati didactice a ferente unei norme didactice. (1). (3) si (4). dar sunt scutiti de efectuarea activita tilor din fisa postului. ART. (2) In invatamantul superior de stat. pot conduce noi studenti-doctoranzi numai in regim de cotutela impreuna cu un cadru didactic si de cercetare care n u implineste varsta de pensionare pe toata durata desfasurarii doctoratului resp ectiv. Fac exceptie de la aceste re glementari functiile de membru al consiliului de administratie al universitatilo r particulare. Sen atul universitar poate decide conferirea titlului onorific de profesor emerit. ART. fara limita de varsta. numar ul maxim de ore platite in regim de plata cu ora. acest ia beneficiaza de pana la un salariu de baza. in baza criteriilor de performanta profesionala si a situatiei financiare. in baza unui contract pe perioada determinata de un an. este de 40 ore pe saptamana. Pentru personalul titular. 287. Cartei universitare si prevederilor contractuale. la orice nivel al u niversitatii.

Tineretului si Sportului. fara nicio discriminare. potrivit legii. 293 Ocuparea posturilor didactice. calitatea este de cadru didactic sau de cercetator asociat. ART. cu specificatia calit atii de titular. in conditiile legii. iar in celelalte. (5) Functiilor de cercetare-dezvoltare din universitati si personalului care le ocupa li se aplica prevederile Legii nr. (3) Prin personal didactic titular se intelege personalul didactic care ocup a o functie didactica intr-o universitate. in concordanta cu prog ramul si ciclul de studii. personalul didactic poate fi: titular sau asociat. in sensul prezentei legi. Cadrele didactice si de cercetare angajate pe perioada determinata au statut de cadru didactic si de cercetare asociat. in baza legislatiei in vigoare. 292 Formatiunile de studiu si dimensiunile acestora se stabilesc de catre senate le universitare. (4) Calitatea de titular exista numai in raport cu o singura institutie de i nvatamant superior sau cu o singura institutie de cercetare-dezvoltare. conform legisl atiei in vigoare. in conditiile legii. (3) Prin exceptie de la prevederile legislatiei muncii. (2) In raport cu relatiile de munca stabilite cu institutia de invatamant su perior. pe o perioada nedeterminata. 319/2003 privind Statutul personalu lui de cercetare-dezvoltare. dupa obtinerea titlului de doctor. SECTIUNEA a 2-a Ocuparea functiilor didactice si a posturilor didactice ART. obtinuta prin concurs. cu respectarea standardelor de calitate. In raport cu particip area la procesul didactic si cu gradul de pregatire profesionala. studentii-doctoranzi pot fi angajati pe o perioada determ inata de maximum 5 ani. (6) In cazul desfiintarii unei unitati de invatamant superior de stat. unul dintre titlurile universitare s au de cercetare prevazute de prezenta lege. organizat de institutia de invatamant superior. formarea continua si co ncedierea personalului didactic si de cercetare sunt de competenta universitatil or. in mod legal. Angajarea pe perioada nedeterminata pe orice functie didactica sau de cercetar e este posibila numai prin concurs public. care apartine unei institutii de inv atamant superior si care desfasoara activitati didactice si/sau de cercetare. pe perioada determinata sau pe perioada nedeterminata . dupa intrarea in vigoare a prezentei legi. propuse de ARACIS si aprobate de Ministerul Educatiei .stabilite de senatul universitar. 291 (1) Prin personal didactic si de cercetare. ART. evaluarea. se int elege personalul care detine. (2) Studentii-doctoranzi beneficiaza de toate drepturile asistentilor de cer cetare sau asistentilor universitari. cartea de munca sau registrul angajatilor. (4) Prin exceptie. calitate a de titular poate fi numai la una dintre ele. (2) La concursul pentru un post didactic sau de cercetare pot participa ceta teni romani ori straini. Salariatul opteaza unde are functia de baza. durata unei perioade determinate este de maximum 3 ani. (5) Contractul de angajare pe perioada determinata incheiat intre universita . cand un cadru didactic desfasoara activitati didactice sau de cercetare stiintifica in m ai multe institutii de invatamant superior ori de cercetare-dezvoltare. perso nalul astfel disponibilizat beneficiaza de salarii compensatorii. 294 (1) Angajarea pe un post didactic sau de cercetare se face. Tineretului si Sportului si a Cartei universitare. Institutia de invatamant superior i n care cadrul didactic este titular are obligatia de a pastra si de a gestiona. Personal didactic titular este si personalul didactic care beneficiaza de rezer vare de post. personalul did actic poate fi: personal didactic sau personal didactic auxiliar. in conditiile legii. inclusiv de vechimea in munca. Cercetarii. Cercetarii. a metodologiei-cadru stabilite de Ministerul Educatiei. ART. motivarea.

in conformitate cu prevede rile legale in vigoare. Cercetarii. (3) Universitatile au obligatia sa respecte aceasta metodologie si sa public e toate posturile scoase la concurs. . in conditiile respectarii normelor de calitate. initiata de Ministerul Educatiei. prin plata cu ora. la propunerea CNATDCU. iar inca drarea pe post se face incepand cu prima zi a semestrului urmator concursului. mergand pana la demiterea decani lor sau a rectorului. (5) Incalcarea prevederilor alin. afini si rude pana la gradul al III-lea inclusiv a functiilo r prin care unul sau una se afla fata de celalalt sau cealalta intr-o pozitie de conducere. (3) Functiile si gradele de cercetator stiintific in reteaua invatamantului superior se obtin potrivit reglementarilor legale in vigoare. modul de organizare si de desfasur are a concursului. (2) Rezultatele concursurilor sunt aprobate de senatul universitar. ART. universitatile isi stabilesc metodologia proprie de conferire a titlurilor si de ocupare a posturilor didactice si de cercetare. pentru fiecare titlu sau functie didactica. ART. (2) Metodologia va stabili. in functie de rezultatele profesionale personale. publicatii stiintifice. insotite de programa aferenta concursului. 297 (1) In baza metodologiei-cadru prevazute la art. ART. admin istrat de Ministerul Educatiei. de etica universitar a si a legislatiei in vigoare. ART. decanii facultatilor si rectorul raspund in fata senatului universitar pentru buna desfasurare a concursurilor de ocupare a posturilor. (2) In conditiile constatarii unor nereguli. care este aprob ata de catre senatul universitar. Tineretului si Sportului. control. premii. cu referire la standardele minimale stabilite conform art.te si membri ai personalului didactic si de cercetare in urma unui concurs poate fi reinnoit. conflictele de interese si i ncompatibilitatile. ceri ntele minime pentru prezentarea la concurs. 299 (1) Universitatile raspund public de modul de ocupare a posturilor didactice si de cercetare. din tara sau din strain atate. (4) Dupa intrarea in vigoare a prezentei legi se interzice ocuparea concomit enta de catre soti. Cercetarii. (2) Angajarea specialistilor cu valoare stiintifica recunoscuta in domeniu. 219 alin. Publicarea posturilor scoase la concu rs se face cel putin pe site-ul web propriu si pe un site web specializat. senatul universitar poate aplic a sanctiuni specificate in metodologia proprie. (1) lit. cu cel putin doua luni inainte de concurs. vacante ori temporar vacante sunt acoperi te cu prioritate de personalul didactic titular al institutiei ori de personalul didactic asociat. conform prezentei legi. prin inventii. evaluate pe baza criteriilor adoptate de senatul universitar. ART. 295 alin. inovatii. se avizeaza de consiliul departamentului si se aproba de consiliul facultatii. 296 (1) Posturile didactice rezervate. (3) si (4) duce la invalidarea concursului si la penalizarea celor vinovati pe baza metodologiei-cadru prevazute la alin. Ministerul Educatiei. (2) In cazul constatarii nerespectarii prevederilor legale in procedura de o cupare a posturilor didactice si de cercetare. (1) si a legislat iei in vigoare. autoritate sau evaluare institutionala directa la orice niv el in aceeasi universitate. (1). in vederea asigurarii calitatii. in calitate de profesori ori conferentiari asociati invitati. de solutionare a contestatiilor. 295 (1) Metodologia-cadru de concurs pentru ocuparea posturilor vacante va fi st abilita prin hotarare a Guvernului. 298 (1) Directorii departamentelor. a respectarii eticii univer sitare si a legislatiei in vigoare. Tineretului si Sportului. Aceasta metodologie nu poate face referire la vechime si nu poate discrimina persoanele din afara institutiei sau tarii fata d e persoanele din institutie ori din tara. Cercetarii . precum si in functie de nevoile de angajare si de resursele financiare ale institutiei. a).

specifice fu nctiei. cercetarii. ART. b) indeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice. aprobate de senatul universitar. (5) Conditiile pentru ocuparea functiei didactice de profesor universitar su nt urmatoarele: a) detinerea diplomei de doctor. specifice fun ctiei. aprobate de senatul universitar. (2) O persoana care nu a obtinut o diploma de doctor nu poate ocupa functia de asistent universitar intr-o anumita institutie de invatamant superior pentru o perioada cumulata mai mare de 5 ani. (3) Conditiile minimale pentru ocuparea functiei didactice de lector univers itar/sef de lucrari sunt urmatoarele: a) detinerea diplomei de doctor. (5) Acordarea atestatului de abilitare este propusa de CNATDCU si este aprob ata prin ordin al ministrului educatiei. conform legii. stiintifice si profesionale si care anticipea za o dezvoltare independenta a viitoarei cariere de cercetare si/sau universitar e. (6) In institutiile de invatamant superior. pe baza unui raport intocmit de Consiliul de Etica si Management Universitar. tineretului si sportului. conform legii. La implinirea acestui termen. fara impunerea unor conditii de vechime. (1) lit. fara impunerea unor conditii de vechime . b) detinerea atestatului de abilitare. 219 alin. fara impunerea unor conditii de vechime . conform legii. conform legii. (4) Conditiile pentru ocuparea functiei didactice de conferentiar universita r sunt urmatoarele: a) detinerea diplomei de doctor. prec um si indeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice. c) indeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice. functia de asistent de cercetare poate fi ocupata numai de . concursul se anuleaza si se reia. a). in tara sau in strainatate. 300 (1) Abilitarea consta in: a) redactarea unei teze de abilitare. (1) lit. ART. suplimentar fata de alte conditi i stabilite de lege. b) sustinerea publica a tezei de abilitare in fata unei comisii de specialit ate numite de CNATDCU si formata din cel putin 3 persoane. care au calitatea de conducator de doctorat. d) obtinerea atestatului de abilitare. (1) lit. 219 alin. a). (2) Teza de abilitare releva capacitatile si performantele didactice si de c ercetare. d) indeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice. 301 (1) Pentru ocuparea functiei didactice de asistent universitar sunt necesare obtinerea statutului de studentdoctorand sau detinerea diplomei de doctor. Teza prezinta in mod documentat realizarile profesionale obtinute ulte rior conferirii titlului de doctor in stiinta. b) indeplinirea standardelor minimale pentru ocuparea functiei de conferenti ar universitar. 2 19 alin. specifice fu nctiei. (3) Pot sustine examenul de abilitare numai persoanele care au titlul de doc tor in stiinta si care indeplinesc standardele minimale stabilite conform art. (4) Cererea pentru sustinerea examenului de abilitare este adresata CNATDCU. aprobate de senatul universitar. care probeaza originalitatea si r elevanta contributiilor academice. (3) In cazul in care instantele de judecata constata incalcarea procedurilor de desfasurare a concursului pentru ocuparea posturilor didactice si de cerceta re din universitati. specifice fu nctiei. aprobate de senatul universitar. contractul de munca al persoanei in cauza inceteaza de drept. c) admiterea tezei de abilitare in urma sustinerii publice. standarde aprobate conform art. standarde aprobate conform art.Tineretului si Sportului poate aplica sanctiuni prevazute de prezenta lege. fara impunerea unor conditii de vechime . c) indeplinirea standardelor minimale pentru ocuparea functiei de profesor u niversitar. a).

303 (1) Rezultatele si performantele activitatilor didactice si de cercetare ale personalului didactic si de cercetare dintr-o universitate sunt evaluate period ic. Aceasta evaluare se face in conformitate cu o metodologie aprobata si aplicata de catre senatul universitar. (3) Membrilor comunitatii universitare le este garantata libertatea academic a. art icole. precum si a drepturilor de proprieta te intelectuala asupra creatiei stiintifice. suplimentar fata de alte conditi i stabilite de lege. conform legii. (2) Fisele de post individualizate se incadreaza la nivel de departament sau scoala doctorala. (2) Evaluarea de catre studenti a prestatiei cadrelor didactice este obligat orie. In baza acesteia. (4) Personalul didactic si de cercetare are dreptul de a publica studii. functiile de cercetare de cercetator stiintific sau superio are pot fi ocupate numai de persoane care detin diploma de doctor. candidatii la concursul pentru ocupare a postului de asistent universitar trebuie sa aiba cel putin titlul de medic rez ident. (4) Contractele de munca ale personalului didactic si de cercetare includ as umarea unor standarde minime ale rezultatelor activitatilor didactice si de cerc etare si clauze privind incetarea contractelor in conditiile neindeplinirii aces tor standarde minime. (7) In institutiile de invatamant superior. 302 (1) Datele si informatiile privind situatia profesionala a personalului dida ctic si de cercetare si a celui tehnic-administrativ se consemneaza intr-o fisa personala de serviciu. volume sau opere de arta. Accesul la fisa personala de serviciu este permis numai p ersoanei in cauza. din Codul de etica universitara. din contractul indi vidual de munca. . 304 (1) Personalul din invatamantul superior are drepturi si indatoriri care dec urg din Carta universitara. in statul de functii. (3) Salarizarea personalului didactic si de cercetare se face si in functie de rezultatele si performantele acestuia. candidatii la concursul pentru ocupare a posturilor de sef de lucrari si de conferentiar trebuie sa aiba si titlul de m edic specialist. SECTIUNEA a 4-a Drepturi si obligatii ale personalului didactic ART. (2) Protectia drepturilor salariatilor. iar candidatii la concursul pentru ocuparea postului de profeso r universitar trebuie sa aiba si titlul de medic primar. Rezultatele evaluarilor sunt informatii publice. de cercetare si de creatie. (8) In invatamantul superior medical. in conformitate cu cr iteriile de calitate academica. Statul de functii constituie documentul legal in baza caruia se face salarizarea lunara a fiecarui membru al personalul ui didactic si de cercetare. de a candida la obtinerea de granturi nationale si internationale. SECTIUNEA a 3-a Evaluarea calitatii cadrelor didactice ART. fara restrictii ale libertatii academice. culturale sau artistice este garant ata si se asigura in conformitate cu prevederile Cartei universitare si cu legis latia specifica in vigoare. precum si din legislatia in vigoare. (9) In invatamantul superior medical. Fac exceptie posturile de la disciplinele care nu au corespondent in reteaua Ministerului Sanatatii si cele de la disciplinele preclinice. Fac exceptie posturile de la disciplinele care nu au corespondent in rete aua Ministerului Sanatatii si cele de la disciplinele preclinice. ei pot exprima liber opinii academice in spatiul universita r si au libertatea de predare. la intervale de maximum 5 ani. ART. titularului serviciului de resurse umane si conducatorului in stitutiei de invatamant superior.persoane care sunt studentidoctoranzi sau care detin diploma de doctor.

persoanele in cauza urma nd a fi remunerate pentru munca depusa. ori trimis pentru specializare. in conformitate cu p revederile legii. Pe toata durata man datului sau a numirii. subprefect. (8) De prevederile alin. i se rezer va postul didactic pentru perioada respectiva. daca se face dovada activitat ii respective. conducerea ins titutiei de invatamant poate intrerupe concediul legal. din surse proprii. al Avocatului Poporului. al Administratiei Prezidentiale. (6) Cadrele didactice titulare pe un post didactic din invatamant. Tineretului si Sportului. activitate artistica sau sportiva. viceprimar. precum si cadrele didactice titulare pe un post didactic din invatama nt numite ca personal de conducere sau in functii de specialitate specifice din cadrul autoritatilor si institutiilor publice. Parlamentului sau Guvernului. (6) beneficiaza si personalul didactic trimis in st rainatate cu misiuni de stat. profesionale si culturale. (15) Personalul din invatamant beneficiaza de asistenta medicala in cabinete . au drept de rezervare a postu lui didactic pe perioada in care indeplinesc aceste functii. cel care lucreaza in organisme internationale. cu o durat a de cel putin 40 de zile lucratoare. are dreptul la concedii fara plata. (6) se aplica si cadrelor didactice titulare pe un pos t didactic din invatamant. a consiliului de administratie. (13) Cadrele didactice beneficiaza de dreptul la concediu astfel: a) concediul anual cu plata. comisiilor si agentiilor din subo rdinea Administratiei Prezidentiale. pre cum si insotitorii acestora. in perioada vacantelor universitare.(5) Personalul didactic si de cercetare are dreptul sa faca parte din asocia tii si organizatii sindicale. numite in Guvern sau indeplinind functii de specialitate specifice di n aparatul Parlamentului. (12) Perioada de rezervare a postului didactic se considera vechime in invat amant. (14) Institutiile de invatamant superior pot asigura. (11) Personalul didactic titular pe un post didactic din invatamant poate be neficia de concediu fara plata pe timp de un an universitar. pe baza de contract. care indeplinesc functia de prefect. primar. precum si cele alese de Parlament in organismele centrale ale statului. de cultura. daca sunt cadre didactice titulare pe un post didac tic din invatamant. De aceleasi dreptu ri beneficiaza si personalul de conducere si de specialitate de la casa corpului didactic. (9) Personalului didactic titular pe un post didactic din invatamant. precum si din organizatii politice legal constituite. o data la 10 ani. (10) Personalul didactic titular pe un post didactic din invatamant. pres edinte si vicepresedinte al consiliului judetean. T ineretului si Sportului. conventii guvernamentale. impreuna cu reprezentantii organizatiilor sindicale rep rezentative la nivel de ramura a invatamantului. in cazuri bine justificate. nationale si internatio nale. (7) Prevederile alin. inter universitare sau interinstitutionale. integral sau partial. precum si cadrelor didactice trecute in functii de conducere. dupa caz. in functie de interesul invatama ntului si al celui in cauza. Aprobarile in aceste situatii sunt de competenta conducerii institutiei de invatamant super ior sau. solici tat in strainatate pentru predare. normele metodologice referitoare la efec tuarea concediului legal vor fi elaborate de Ministerul Educatiei. de indrumare si de control i n sistemul de invatamant. ca urmare a unor acorduri. al Curtii Constitutionale. de tineret si de sport. cercetare. transportul si cazarea cadrelor didactice care domiciliaza in alte localitati. Cercetarii. cadrele didactice pot cumula aceste functii cu activitate a didactica si de cercetare. Durat a totala a acestora nu poate depasi 3 ani intr-un interval de 7 ani. b) perioadele de efectuare a concediului de odihna pentru fiecare cadru dida ctic se stabilesc de catre senatul universitar. alese in Parlament. Cercetarii. c u aprobarea institutiei de invatamant superior. al Guvernului sau in M inisterul Educatiei. cu rezervarea catedrei pe perioa da respectiva. care di n proprie initiativa solicita sa se specializeze sau sa participe la cercetare s tiintifica in tara sau in strainatate. al Consiliului Legislativ.

prorector. director administrativ. cu rezervarea postului sau a catedrei. 2 06/2004. poate sesi za Comisiei de etica universitara abateri savarsite de membri ai comunitatii uni versitare. Raspunderea juridica pentru hotararile si activitatea comisi ei de etica universitara revine universitatii. N u pot fi membri ai comisiei de etica universitara persoanele care ocupa vreuna d intre functiile: rector. Cercetarii. ART. dir ector de departament sau de unitate de cercetare-dezvoltare. pe baza se sizarilor sau prin autosesizare. (16) Personalul didactic are dreptul la intreruperea activitatii didactice. Membrii comisiei sunt persoane cu prestigiu profesional si autoritate morala. (2) Comisia de etica universitara pastreaza confidentiala identitatea autoru lui sesizarii. in policlinici si unitati spitalicesti stabilite prin protocol incheiat intre Ministerul Educatiei. sen atului universitar si constituie un document public. din universitate sau din afara universitatii. 310 . c) contribuie la elaborarea Codului de etica si deontologie universitara.medicale si psihologice. 308 (1) Orice persoana. ART. (3) Comisia de etica universitara are urmatoarele atributii: a) analizeaza si solutioneaza abaterile de la etica universitara. comisia de etica universitara demareaza procedurile s tabilite de Codul de etica si deontologie universitara. pentru cresterea si ingrijirea copilului in varsta de pana la 2 ani. 306 (1) La nivelul fiecarei universitati functioneaza comisia de etica universit ara. avizata de senatul universitar si aprobata de rector. cu modificarile si completar ile ulterioare. conform legii. Protectia este solicitata de persoana autorizata conform Cartei universit are. 307 Hotararile comisiei de etica universitara sunt avizate de consilierul juridi c al universitatii. ca re se propune senatului universitar pentru adoptare si includere in Carta univer sitara. conform Codului de etica si deontologie univers itara. prodecan. b) realizeaza un raport anual referitor la situatia respectarii eticii unive rsitare si a eticii activitatilor de cercetare. De acest drept poate beneficia numai unul dintre parinti sau sustinatorii legali. confo rm prevederilor legale. cu modificarile si completarile ulterioare. SECTIUNEA a 5-a Etica universitara ART. Comisia raspunde autorului sesizarii in termen de 30 de zile de la primirea sesizarii si ii comunica acestu ia rezultatul procedurilor. decan. 305 Cadrele didactice si studentii sunt protejati in spatiul universitar de auto ritatile responsabile cu ordinea publica. 309 In urma unei sesizari. respectiv 3 ani in cazul copiilor cu handicap. e) alte atributii prevazute de prezenta lege sau stabilite conform Cartei un iversitare. Protectia se asigura impotriva persoan ei sau grupului de persoane care aduc atingere demnitatii umane si profesionale a cadrelor didactice ori care impiedica exercitarea drepturilor si a obligatiilo r lor. respectiv de Legea nr. micropr oductie. dupa incheierea acestora. ART. care se prezinta rectorului. ART. (2) Structura si componenta comisiei de etica universitara este propusa de c onsiliul de administratie. Tineretului si Sportul ui si Ministerul Sanatatii. proiectare. d) atributiile stabilite de Legea nr. 206/2004. ART.

cand este cazul. precum si cel de conducere. dupa caz. cu indemnizatia de conducere. Sanctiunile disciplinare prevazute la art. de indrumare si de control din invatamant ul superior raspunde disciplinar pentru incalcarea indatoririlor ce ii revin pot rivit contractului individual de munca. de conducere si de cercetare din invatamantul superior. de catre decan ori rector sau de cel putin 2/3 din numarul total al membrilor departamentului. Cavaler si Ofiter. (2) lit. c) suspendarea. personalulu . sanctiunile se comunica. SECTIUNEA a 6-a Distinctii ART. dupa caz. e) desfacerea disciplinara a contractului de munca. personalul didactic si de cercetare auxiliar. b) Ordinul Alma Mater. 312 alin. de indrumare si de control. d e master sau de licenta. de conducere. ordinul se acord a personalului didactic. clasele Comandor.Constituie abateri grave de la buna conduita in cercetarea stiintifica si ac tivitatea universitara: a) plagierea rezultatelor sau publicatiilor altor autori. pune in aplicare sanctiunile disciplinar e. b) diminuarea salariului de baza. medalia se acorda cadrelor didactice pensionabile. c) Medalia Membru de onoare al corpului didactic. microproductie. ART. pe o perioada determinata de timp. proiec tare. c)-e) se stabilesc de catre senatele universitare. clasele Comandor. 312 (1) Personalul didactic si de cercetare. Normele de comportare sunt stabilite in Carta universitara. (2) Sanctiunile disciplinare prevazute la art. (3) Decanul sau rectorul. 313 (1) In institutiile de invatamant superior. Acestia actioneaza in urma unei sesizari primite sau se autoses izeaza in cazul unei abateri constatate direct. 312 alin. in scris. (2) Sanctiunile disciplinare care se pot aplica personalului didactic si de cercetare sunt urmatoarele: a) avertisment scris. d) destituirea din functia de conducere din invatamant. cumulat. c) introducerea de informatii false in solicitarile de granturi sau de finan tare. SECTIUNEA a 7-a Sanctiuni disciplinare ART. de indrumare si de control. Cavaler si Ofiter. (2) lit. precum si pentru incalcarea normelor de comportare care dauneaza interesului invatamantului si prestigiului unitatii/ins titutiei. (4) In invatamantul superior. de indrumare si de control din invataman tul preuniversitar. a) si b) s e stabilesc de catre consiliile facultatilor. consiliului facultatii sau senatului univer sitar. ca membru in comisii de doctorat. a dreptului de inscriere la un concurs pentru ocuparea unei functii didactice superioare ori a unei funct ii de conducere. Aceasta gradatie se acorda pentru 16% din posturi le didactice existente la nivelul institutiei de invatamant superior si reprezin ta 25% din salariul de baza. Gradatia de merit se acorda pe o perioada de 5 ani. acordata prin concurs. libertatii exprimarii si libertatii academice. (2) Ordinele si medaliile care pot fi conferite personalului didactic sunt: a) Ordinul Spiru Haret. 311 (1) Personalul didactic din invatamantul superior beneficiaza de gradatie de merit. cu activitate deosebita in educatie si formare profesio nala. fara a adu ce atingere dreptului la opinie. ordinul se acor da personalului didactic. propunerea de sanctionare discip linara se face de catre seful de departament sau de unitate de cercetare. b) confectionarea de rezultate sau inlocuirea rezultatelor cu date fictive.

ART. pe o perioada determinata de timp. se constituie comis ii de analiza formate din 3-5 membri. 316 In cazul in care cel sanctionat disciplinar nu a mai savarsit abateri discip linare in cursul unui an de la aplicarea sanctiunii. (3) Comisiile de analiza sunt numite. ART. 320 . 319 Sanctiunile care se pot aplica de catre comisia de etica universitara studen tilor si studentilor-doctoranzi pentru incalcarea eticii universitare sunt urmat oarele: a) avertisment scris. 317 (1) Orice persoana poate sesiza unitatea/institutia de invatamant cu privire la savarsirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinara. d) destituirea din functia de conducere din invatamant. Cercetarii.i didactic si de cercetare. b) exmatricularea. cu indemnizatia de conducere. Masurile pentru recuperarea p agubelor si a prejudiciilor se iau potrivit legislatiei muncii. 315 Raspunderea patrimoniala a personalului didactic. b) diminuarea salariului de baza. ART. ART. ART. a dreptului de inscriere la un concurs pentru ocuparea unei functii didactice superioare ori a unei funct ii de conducere. (2) Pentru investigarea abaterilor disciplinare savarsite de personalul dida ctic. ca membru in comisii de doctorat. Tineretului si Sportului. facandu-se mentiunea corespunzatoare in statul personal de serviciu al celui in cauza. 318 Sanctiunile care se pot aplica personalului didactic si de cercetare si pers onalului didactic si de cercetare auxiliar de catre comisia de etica universitar a pentru incalcarea eticii universitare sau pentru abateri de la buna conduita i n cercetarea stiintifica sunt urmatoarele: a) avertisment scris. dupa caz. b) Ministerul Educatiei. audierea celui in cauza si verificarea sustinerilor facute de acesta in aparare. autoritatea care a aplicat sanctiunea disciplinara poate di spune ridicarea si radierea sanctiunii. c) alte sanctiuni prevazute de Codul de etica si deontologie universitara. de cercetare si didactic a uxiliar se stabileste potrivit legislatiei muncii. cu aprobarea senatului universitar. e) desfacerea disciplinara a contractului de munca. (2) Dreptul persoanei sanctionate disciplinar de a se adresa instantelor jud ecatoresti este garantat. cadre didactice care au functia didactica cel putin egala cu a celui care a savarsit abaterea si un reprezentant al organi zatiei sindicale. de indrumare si de control. precum si personalului didactic si de cercetare auxi liar din subordine de catre serviciul de resurse umane al institutiei. cumulat. cand este cazul. de: a) rector. ART. d e master sau de licenta. personalul din cercetare sau personalul administrativ. Sesizarea se face in scris si se inregistreaza la registratura unitatii/institutiei de invata mant. 314 (1) Sanctiunea disciplinara se aplica numai dupa efectuarea cercetarii fapte i sesizate. imbunatatindu-si activitate a si comportamentul. de indrumare si de control. pentru person alul de conducere al institutiilor de invatamant superior si pentru rezolvarea c ontestatiilor privind deciziile senatelor universitare. c) suspendarea. SECTIUNEA a 8-a Sanctiuni referitoare la incalcarea eticii universitare si a bunei conduite in cercetare ART.

Cercetarii. Tineretu lui si Sportului. Dezvoltarii Tehnol ogice si Inovarii analizeaza cazurile referitoare la incalcarea regulilor de bun a conduita in cercetare-dezvoltare. 206/2004. comisia d e etica universitara stabileste. ART. h) interzicerea.In cazul abaterilor de la prevederile Codului de etica si deontologie profes ionala. conform Codului de etica si de ontologie profesionala. ART. conform legii. 321 In cazul abaterilor de la buna conduita in cercetarea stiintifica. a accesului la finantarea di n fonduri publice destinata cercetarii-dezvoltarii. pentru o perioada determinata. Se anuleaza concursul pentru un post didactic sau de cercetare ocupat. e) retragerea titlului didactic universitar sau a gradului de cercetare ori retrogradarea. comisia de etica universitara stabileste. Dezvoltarii Tehn ologice si Inovarii. constatate si dovedite. stabilite conform legii. Consi liul National de Etica a Cercetarii Stiintifice. g) desfacerea disciplinara a contractului de munca. iar cont ractul de munca cu universitatea inceteaza de drept. 323 (1) Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintifice. Raspunderea juridica p entru hotararile Consiliului National de Etica a Cercetarii Stiintifice. u na sau mai multe din sanctiunile prevazute la art. ART. Codului de etica si deontologie profesionala al persona lului de cercetare-dezvoltare si Codului de etica si deontologie profesionala. ART. 322 Sanctiunile stabilite de comisia de etica si deontologie universitara sunt p use in aplicare de catre decan sau rector. Constatarea abaterilor se face de catre Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintifice. ART. in termen de 30 de zile de la stabilirea sanctiunilor. cu modificarile si completarile ulterioare. in urma sesizarilor sau prin autosesizare. Dezvo ltarii Tehnologice si Inovarii sunt avizate de directia juridica din cadrul Mini sterului Educatiei. Dezvoltarii Tehnologice si Inov arii stabileste aplicarea uneia sau mai multora din urmatoarele sanctiuni: a) avertisment scris. Dezvoltarii Tehnol ogice si Inovarii pastreaza confidentiala identitatea persoanei care a facut ses izarea. c) retragerea calitatii de conducator de doctorat sau a atestatului de abili tare. in cazurile hotararilor privind vinovatia. 326 . 3 18 sau 319. Cercetarii. b) retragerea si/sau corectarea tuturor lucrarilor publicate prin incalcarea regulilor de buna conduita. indiferent de momentul la c are s-a dovedit ca o persoana a realizat abateri grave de la buna conduita in ce rcetarea stiintifica si activitatea universitara. Dezvolt arii Tehnologice si Inovarii revine Ministerului Educatiei. f) destituirea din functia de conducere din institutia de invatamant superio r. Tineretului si Sportului. dupa caz. (3) Hotararile Consiliului National de Etica a Cercetarii Stiintifice. conform legii. 325 Se interzice ocuparea posturilor didactice si de cercetare de catre persoane cu privire la care s-a dovedit ca au realizat abateri grave de la buna conduita in cercetarea stiintifica si activitatea universitara. 318 sau 319 ori prevazute de lege. una sau mai multe dintre sanctiunile prevazute la art. conform Legii nr. (2) Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintifice. s i emite hotarari prin care se stabileste vinovatia ori nevinovatia persoanei sau persoanelor in cauza. ART. hotararile sta bilesc si sanctiunile ce urmeaza a fi aplicate. d) retragerea titlului de doctor. 324 Pentru abaterile de la buna conduita in cercetare-dezvoltare ale personalulu i din cadrul institutiilor de invatamant superior.

de condu catorii institutiilor de invatamant superior sau ai unitatilor de cercetare-dezv oltare. 328 (1) Prezentul titlu reglementeaza cadrul general si integrator al invatarii pe tot parcursul vietii in Romania. de presedintele Autoritatii Nationale pentru Cercet are Stiintifica. invatamant ul preuniversitar. dupa caz. educatia si formarea profesionala cont inua a adultilor. (5) Certificarea cunostintelor si competentelor dobandite in contexte nonfor male si informale poate fi facuta de organisme abilitate in acest sens. civica. (4) Invatarea in contexte informale reprezinta rezultatul unor activitati zi lnice legate de munca. SECTIUNEA a 9-a Salarizarea personalului didactic si de cercetare ART. (3) Invatarea in contexte nonformale este considerata ca fiind invatarea int egrata in cadrul unor activitati planificate. 327 Salarizarea personalului didactic si de cercetare se face conform legislatie i in vigoare si hotararilor senatului universitar. mediul familial. in scopul formarii sau dezvoltarii competentelor dintr-o multipla p erspectiva: personala. depinde de vointa celui care invata si se finalizeaza cu certi ficarea institutionalizata a cunostintelor si competentelor dobandite. duratei ori sprijinului pentru i nvatare. Acest tip de in vatare depinde de intentia celui care invata si nu conduce in mod automat la cer tificarea cunostintelor si competentelor dobandite. I Dispozitii generale ART. Acest tip de invatare are asociate obiective. Diplomelor s i Certificatelor Universitare. TITLUL V Invatarea pe tot parcursul vietii CAP. ART. cu obiective de invatare. de Ministerul Educatiei. Dezvoltarii Tehnologice si Inovarii sunt puse in aplicare in termen de 30 de zile de la data emiterii hotararii. nonformale si informale. ART. (2) Invatarea pe tot parcursul vietii se centreaza pe formarea si dezvoltare a competentelor-cheie si a competentelor specifice unui domeniu de activitate sa u unei calificari. Tineretului si Sportului. 330 (1) Invatarea pe tot parcursul vietii se realizeaza in contexte de invatare formale. (3) Invatarea pe tot parcursul vietii cuprinde educatia timpurie. timpul liber si nu este organizata sau s tructurata din punct de vedere al obiectivelor. de conducatorii autoritatilor contractante care a sigura finantarea din fonduri publice destinata cercetarii-dezvoltarii. invatamantul superior. (2) Educatia permanenta reprezinta totalitatea activitatilor de invatare rea lizate de fiecare persoana pe parcursul vietii in contexte formale. de Consiliul National pentru Atestarea Titlurilor. sociala ori ocupationala.Sanctiunile stabilite de Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintific e. Acest tip de invatare nu este dependent de intentia celui care invata s i nu conduce in mod automat la certificarea cunostintelor si competentelor doban dite. Cercetari i. nonformale s i informale. care nu urmeaza in mod explicit un curriculum si poate diferi ca durata. in condi . care se realizeaza intr-un cadru institutionalizat si se fundamenteaza pe o proiectare didactica explicita. (2) Invatarea in context formal reprezinta o invatare organizata si structur ata. 329 (1) Finalitatile principale ale invatarii pe tot parcursul vietii vizeaza de zvoltarea plenara a persoanei si dezvoltarea durabila a societatii. d urate si resurse.

prin fonduri ner ambursabile din programe europene. palate si cluburi ale elevilor. neintentionata si neconstientizata si se poate produce atunci cand copiii. 332 (1) Organizarea si functionarea invatamantului preuniversitar sunt reglement ate la titlul II din prezenta lege. 333 Statul garanteaza si sustine. cu calificare redusa sau necalificati. 335 Statul isi exercita atributiile in domeniul invatarii pe tot parcursul vieti . c entre de documentare. teatre. institutii culturale precum muzee. c) absolventii de invatamant nonprofesional sau cei care au absolvit studiil e invatamantului liceal sau ale invatamantului superior in domenii si calificari redundante ori nerelevante pe piata fortei de munca. centre de i ngrijire si protectie a copilului. II Responsabilitati referitoare la invatarea pe tot parcursul vietii ART. g) angajatii de peste 40 de ani cu nivel scazut de educatie.tiile legii. case de cultura. adesea. 331 (1) Institutiile sau organizatiile in care se realizeaza invatarea in contex te formale sunt: unitati si institutii de invatamant preuniversitar si superior. (1). organizatii nonguvernament ale ori guvernamentale care ofera programe autorizate in conditiile legii. precum si asociatii profes ionale. f) tinerii si adultii rezidenti in comunitati dezavantajate economic si soci al. b) tinerii care au parasit sistemul de educatie inainte de a obtine o califi care profesionala si nu sunt cuprinsi in nicio forma de educatie sau formare pro fesionala. centre culturale. I nvatarea informala este. prin conturi de educatie permanenta si prin c ontributia beneficiarilor. la locul de m unca. tinerii si adultii desfasoara activitati in familie. ART. h) elevii cu risc major de esec scolar. prin finantare si cofinant are din partea angajatorilor. la locul de munca. (3) Organizarea si functionarea formarii profesionale a adultilor sunt regle mentate de legislatia referitoare la formarea profesionala continua a adultilor si ucenicia la locul de munca. angaj atori care ofera programe de formare profesionala propriilor angajati. (2) Organizarea si functionarea invatamantului superior sunt reglementate la titlul III din prezenta lege. biblioteci. sportive ori culturale sau altele asemenea. e) tinerii si adultii care revin in tara dupa o perioada de munca in straina tate. culturale. centre de educatie si formare profesionala din subordinea ministerelor sau auto ritatilor publice locale. ART. d) persoanele cu cerinte educationale speciale. in retele sociale. sindicate. cinematografe. ART. CAP. (3) Institutiile sau organizatiile in care se realizeaza invatarea in contex te informale sunt institutiile si organizatiile prevazute la alin. 334 Finantarea invatarii pe tot parcursul vietii se realizeaza prin fonduri publ ice si private pe baza parteneriatului public-privat. accesul la educatie si for mare profesionala continua pentru: a) tinerii si adultii care nu au finalizat invatamantul obligatoriu. i) toti cetatenii care doresc sa urmeze programe de educatie permanenta. organizatiilor nonguvernamentale. (1) si (2). in comunitate. rezidenti in me diul urban si in mediul rural. ART. organizatii nonguvernamentale. (2) Institutiile sau organizatiile in care se realizeaza invatarea in contex te nonformale sunt institutii si organizatii prevazute la alin. furnizori publici si privati de educatie si formare pr ofesionala autorizati/acreditati in conditiile legii. cand se angajeaza in activ itati de voluntariat. inclusiv financiar.

prin ordine si instructiuni proprii emise de catre conducatorii acestora. artistilor si specialistilor din dome niul culturii. in sensul prezentei legi. altii decat cei din cadrul sistemulu i national de invatamant. ART. al cercetarii. specializarile. d) alte atributii prevazute de legislatia din domeniul educatiei si formarii profesionale. evaluarea. a l formarii profesionale. ART. 338 Ministerul Culturii si Patrimoniului National are ca atributii principale. Cercetarii. Parlamentului. in vederea satisfacerii necesitatilor culturale si educative ale pu blicului. Ministerului Culturii si Patrimoniului National. Tineretului si Sportului. c) monitorizarea. in domeniul invatarii pe tot parcursul vietii: a) elaborarea. Tineretului si Sportului. potrivit specificului si nivelurilor de invatamant . or dine publica si securitate nationala se reglementeaza. Ministerului Muncii. e) elaborarea. a politicilor si a strategiilor nationale privind formarea profesiona la a adultilor. asa cum apar ele specificate in legislatia din domeniul e ducatiei si formarii profesionale. profilurile. ordinii publ ice si securitatii nationale. Guvernului. b) propunerea si promovarea parteneriatelor cu autoritatile administratiei p ublice locale si cu structurile societatii civile pentru diversificarea. direct sau prin organismele abil itate. impreuna cu Ministerul Educatiei. b) reglementarea formarii profesionale la locul de munca si a formarii profe sionale prin ucenicie la locul de munca. de informatii. impreuna cu Ministerul Culturii si Patrimoniului National. c) monitorizarea. f) alte atributii. Familiei si Protectiei Sociale. i n domeniul invatarii pe tot parcursul vietii: a) stimularea cresterii gradului de acces si de participare a publicului la cultura. respectiv garantarea drepturilor si a intereselor creatorilor. c) promovarea recunoasterii competentelor profesionale. Familiei si Protectiei Sociale are ca atributii principal e. tineretului si sportului. Cercetarii. de Serviciul Roman de Informatii si d e alte institutii cu atributii in domeniul apararii. moderni zarea si optimizarea serviciilor publice oferite de institutiile si asezamintele de cultura. in domeniul invatarii pe tot parcursul vietii: a) elaborarea strategiilor si politicilor nationale in domeniul educatiei. (2) Formarea continua a personalului din institutiile publice de aparare. acreditarea si controlarea directa sau prin org anisme abilitate a furnizorilor de formare.i prin intermediul Ministerului Educatiei. Cercetarii. precum si al Ministerului Administratiei si Internelor. 336 Ministerul Educatiei. cifrele anuale de scolarizare si criteriile de selectionare a candidatilor pentru invatamantul de formare continua nonuniversitara a personalului militar. 337 Ministerul Muncii. d e Ministerul Administratiei si Internelor. ordine publica si securitate nationala se stabilesc de Ministerul Apararii Nationale. b) elaborarea reglementarilor referitoare la organizarea si functionarea sis temului de educatie din Romania. d) alte atributii prevazute de legislatia din domeniul educatiei si formarii profesionale. Ministerului Sanatatii. d) stabilirea mecanismelor si a metodologiilor de validare si recunoastere a rezultatelor invatarii. a politicilor in domeniul educatiei nonprofesionale a adultilor si varstnicilor. informatiilor. Tineretului si Sportului are ca atributii principale. (3) Structura organizatorica. ART. 339 (1) Ministerele si autoritatile centrale pot avea responsabilitati in domeni ul educatiei si formarii pentru profesiile reglementate prin legi speciale. evaluarea si controlarea. a functionarii sistemului educational si a furnizorilor de educatie. ART.

. ART. 340 (1) Se infiinteaza Autoritatea Nationala pentru Calificari prin reorganizare a Consiliului National al Calificarilor si Formarii Profesionale a Adultilor (CN CFPA) si a Unitatii Executive a Consiliului National al Calificarilor si Formari i Profesionale a Adultilor. (2) Autoritatea Nationala pentru Calificari elaboreaza Cadrul national al ca lificarilor pe baza Cadrului european al calificarilor, gestioneaza Registrul na tional al calificarilor si Registrul national al furnizorilor de formare profesi onala a adultilor. Autoritatea Nationala pentru Calificari coordoneaza autorizar ea furnizorilor de formare profesionala continua la nivel national, coordoneaza sistemul de asigurare a calitatii in formarea profesionala continua si activitat ile comitetelor sectoriale. Autoritatea Nationala pentru Calificari mai are urma toarele atributii: a) elaboreaza, implementeaza si actualizeaza Cadrul national al calificarilo r, precum si Registrul national al calificarilor; b) asigura compatibilitatea sistemului national al calificarilor cu celelalt e sisteme de calificari existente la nivel european si international; c) propune Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului elem ente de politici si de strategii nationale, acte normative referitoare la sistem ul national al calificarilor si la dezvoltarea resurselor umane, inclusiv formar ea profesionala a adultilor; d) coordoneaza si controleaza la nivel national elaborarea standardelor ocup ationale si a standardelor de pregatire profesionala; e) coordoneaza asigurarea calitatii in formarea profesionala a adultilor; f) coordoneaza si controleaza autorizarea furnizorilor de formare profesiona la a adultilor; g) intocmeste Registrul national al furnizorilor de formare profesionala a a dultilor, precum si Registrul national al evaluatorilor de competente profesiona le; h) coordoneaza autorizarea centrelor de evaluare a competentelor profesional e si certificarea evaluatorilor de competente profesionale; i) participa la elaborarea unor planuri sau programe de interes national in domeniul calificarilor si al formarii profesionale a adultilor; j) promoveaza dialogul social, sprijina si coordoneaza activitatea comitetel or sectoriale. (3) Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale Autoritatii Nationale pentru Calificari se asigura din venituri proprii si subventii de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului . (4) La nivelul Autoritatii Nationale pentru Calificari se constituie un cons iliu cu rol consultativ, format din reprezentati ai institutiilor de invatamant preuniversitar si universitar, ai studentilor, ai asociatiilor profesionale, ai administratiei publice centrale, ai patronatelor, ai sindicatelor si ai comitete lor sectoriale. Consiliul asista Autoritatea Nationala pentru Calificari in stab ilirea strategiilor nationale si a planurilor de actiuni pentru dezvoltarea Cadr ului national al calificarilor si a formarii profesionale a adultilor. (5) Autoritatea Nationala pentru Calificari este coordonata de Ministerul Ed ucatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. Structura, organizarea si functio narea acesteia se stabilesc prin hotarare a Guvernului, in termen de 3 luni de l a intrarea in vigoare a prezentei legi. ART. 341 (1) Cadrul national al calificarilor este un instrument pentru clasificarea calificarilor in conformitate cu un set de criterii care corespund unor niveluri specifice de invatare atinse, al carui scop este integrarea si coordonarea subs istemelor nationale de calificari si imbunatatirea transparentei, accesului, pro gresului si calitatii calificarilor in raport cu piata muncii si societatea civi la. (2) Implementarea Cadrului national al calificarilor vizeaza sistemul nation al de calificari obtinute in invatamantul secundar general, in invatamantul prof

esional si tehnic, in formarea profesionala continua, in ucenicie, in invatamant ul superior, atat in contexte formale, cat si in contexte informale si nonformal e, din perspectiva invatarii pe tot parcursul vietii. (3) Cadrul national al calificarilor permite recunoasterea, masurarea si rel ationarea tuturor rezultatelor invatarii dobandite in contexte de invatare forma le, nonformale si informale si asigura coerenta calificarilor si a titlurilor ce rtificate. Existenta unui cadru national al calificarilor contribuie la evitarea duplicarii si suprapunerii calificarilor, ii ajuta pe cei ce invata sa ia deciz ii in cunostinta de cauza privind planificarea carierei si faciliteaza evolutia profesionala, in perspectiva invatarii pe tot parcursul vietii. (4) Cadrul national al calificarilor contribuie la asigurarea calitatii sist emului de formare profesionala. ART. 342 (1) Autoritatea Nationala pentru Calificari evalueaza si certifica evaluator ii de competente profesionale, evaluatorii de evaluatori si evaluatorii externi. (2) Criteriile si procedurile de evaluare si certificare a evaluatorilor de competente profesionale, a evaluatorilor de evaluatori si a evaluatorilor extern i se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei le gi, aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si spo rtului. (3) Autoritatea Nationala pentru Calificari intocmeste Registrul national al evaluatorilor de competente profesionale, evaluatorilor de evaluatori si evalua torilor externi certificati. (4) Autoritatea Nationala pentru Calificari acrediteaza centrele de evaluare si organismele de evaluare, pe baza rapoartelor de evaluare intocmite de evalua torii externi. ART. 343 (1) Centrele comunitare de invatare permanenta se infiinteaza de catre autor itatile administratiei publice locale in parteneriat cu furnizorii de educatie s i formare. Acestea au rolul de a implementa politicile si strategiile in domeniu l invatarii pe tot parcursul vietii la nivelul comunitatii. Functionarea centrel or comunitare de invatare permanenta se reglementeaza prin hotarare a Guvernului , initiata de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. (2) Unitatile si institutiile de invatamant de sine statator sau in partener iat cu autoritatile locale si alte institutii si organisme publice si private: c ase de cultura, furnizori de formare continua, parteneri sociali, organizatii no nguvernamentale si altele asemenea pot organiza la nivel local centre comunitare de invatare permanenta, pe baza unor oferte de servicii educationale adaptate n evoilor specifice diferitelor grupuri-tinta interesate. (3) Finantarea centrelor comunitare de invatare permanenta se face din fondu ri publice si private, in conditiile legii. Toate veniturile obtinute de centrel e comunitare de invatare permanenta raman la dispozitia acestora. ART. 344 (1) Atributiile centrelor comunitare de invatare permanenta la nivel local s unt urmatoarele: a) realizeaza studii si analize privind nevoia de educatie si formare profes ionala la nivel local; b) elaboreaza planuri locale de interventie in domeniul educatiei permanente ; c) ofera servicii educationale pentru copii, tineri si adulti prin: (i) programe de tip remedial pentru dobandirea sau completarea competentelor -cheie, inclusiv programe educationale de tip "A doua sansa" sau programe de tip "zone de educatie prioritara" pentru tinerii si adultii care au parasit timpuri u sistemul de educatie ori care nu detin o calificare profesionala; (ii) programe pentru validarea rezultatelor invatarii nonformale si informal e; (iii) programe de dezvoltare a competentelor profesionale pentru calificare/ recalificare, reconversie profesionala, perfectionare, specializare si initiere profesionala; (iv) programe de educatie antreprenoriala;

(v) programe de dezvoltare personala sau de timp liber; (vi) organizarea de activitati de promovare a participarii la invatarea perm anenta a tuturor membrilor comunitatii; d) ofera servicii de informare, orientare si consiliere privind: (i) accesul la programe de educatie si formare profesionala; (ii) validarea rezultatelor invatarii nonformale si informale; (iii) pregatirea in vederea ocuparii unui loc de munca; e) ofera servicii de evaluare si certificare a rezultatelor invatarii nonfor male si informale; f) asigura accesul membrilor comunitatii la mijloace moderne de informare si comunicare; g) promoveaza parteneriatul cu mediul economic; h) implementeaza instrumentele dezvoltate la nivel european, Europass si You thpass, pasaportul lingvistic, precum si portofoliul de educatie permanenta; i) gestioneaza informatii cu privire la participarea beneficiarilor la servi ciile acestora. (2) Metodologia de acreditare, evaluare periodica, organizare si functionare a centrelor comunitare de invatare permanenta se aproba prin hotarare a Guvernu lui. ART. 345 (1) In intelesul prezentei legi, termenii referitori la procesele de identif icare, evaluare si recunoastere a rezultatelor invatarii se definesc dupa cum ur meaza: a) rezultatele invatarii reprezinta ceea ce o persoana cunoaste, intelege si este capabila sa faca la finalizarea procesului de invatare si sunt definite su b forma de cunostinte, abilitati si competente; b) identificarea rezultatelor invatarii reprezinta procesul prin care indivi zii, singuri sau cu sprijinul personalului specializat, devin constienti de comp etentele pe care le detin; c) evaluarea rezultatelor invatarii reprezinta procesul prin care se stabile ste faptul ca o persoana a dobandit anumite cunostinte, abilitati si competente; d) validarea rezultatelor invatarii reprezinta procesul prin care se confirm a ca rezultatele invatarii evaluate, dobandite de o persoana, corespund cerintel or specifice pentru o unitate de rezultate ale invatarii sau o calificare; e) certificarea rezultatelor invatarii reprezinta procesul prin care se conf irma in mod formal rezultatele invatarii dobandite de persoana care invata in di ferite contexte, in urma unui proces de evaluare. Aceasta se finalizeaza printro diploma sau un certificat. (2) Recunoasterea rezultatelor invatarii reprezinta procesul de atestare a r ezultatelor invatarii validate si certificate prin acordarea de unitati de rezul tate ale invatarii sau de calificari. (3) Identificarea, evaluarea si recunoasterea rezultatelor invatarii in cont exte nonformale si informale se realizeaza pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, de Ministerul Munci i, Familiei si Protectiei Sociale si de Autoritatea Nationala pentru Calificari si se aproba prin hotarare a Guvernului. (4) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului elaboreaza si aproba prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportulu i metodologia de recunoastere a rezultatelor invatarii in contexte nonformale si informale a cadrelor didactice si de echivalare a acestora in credite pentru ed ucatie si formare profesionala. ART. 346 (1) Serviciile de identificare, evaluare si recunoastere a rezultatelor inva tarii pot fi oferite de institutii de stat sau particulare autorizate in acest s ens. (2) Diplomele si certificatele acordate de institutiile autorizate in urma e valuarii rezultatelor invatarii in contexte nonformale si informale produc acele asi efecte ca si celelalte modalitati de evaluare si certificare a cunostintelor si competentelor din sistemul formal de educatie si formare profesionala in ved erea ocuparii unui loc de munca sau continuarii educatiei si formarii profesiona

ART. nonformale si informale de educatie. de Ministerul Culturii si Patrimoniului National s i de Autoritatea Nationala pentru Calificari si se aproba prin hotarare a Guvern ului. cum ar fi Europass si Youthpass. institutii de formare. universitati. 350 (1) Consilierea si orientarea carierei pe tot parcursul vietii se refera la totalitatea serviciilor si activitatilor care asista persoanele de orice varsta si in orice moment al existentei lor sa faca alegeri in sfera educationala. ART. denumi ta "Supliment descriptiv al certificatului". ART. in serviciile sociale si in sectorul privat.le in sistemele formale. centrul de evaluare acred itat elibereaza urmatoarele tipuri de certificate cu recunoastere nationala: a) certificat de calificare . dobandite anterior in contexte formale sau ca urmare a evaluarii rezultatelor invatarii nonformale si informale. 351 Statul asigura accesul gratuit la servicii de consiliere si orientare in car iera tuturor elevilor. (2) Serviciile de consiliere si orientare in cariera se realizeaza prin unit ati si institutii de invatamant.se elibereaza in cazul in care candidatul a fo st declarat competent pentru toate competentele asociate unei calificari sau une i ocupatii. (3) Rezultatele invatarii si creditele asociate acestora. Cercetarii. Tineretului si Sportului. (2) Portofoliul de educatie permanenta contine dovezi ale rezultatelor invat arii dobandite in contexte formale. conform standardului de pregatire profesionala ori standardului ocup ational. studentilor si persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca. conform standardului de pregatire profesionala sau standardului ocupational. (3) Certificatele se elibereaza insotite de o anexa a certificatului. ART. de f ormare sau munca si sa isi gestioneze cariera. (3) Portofoliul educational integreaza si instrumentele europene care eviden tiaza rezultatele invatarii unei persoane. 348 (1) Persoanele care doresc sa fie evaluate in vederea recunoasterii competen telor profesionale obtinute in alte contexte de invatare decat cele formale se a dreseaza unui centru de evaluare acreditat pentru ocupatia sau calificarea respe ctiva. b) certificat de competente profesionale -se elibereaza in cazul in care can didatul a fost declarat competent pentru una sau mai multe competente asociate u nei calificari ori unei ocupatii. ART. 347 (1) Programele de formare profesionala initiala si continua. 352 . ART. Fa miliei si Protectiei Sociale. 349 (1) Portofoliul de educatie permanenta reprezinta un instrument care facilit eaza identificarea si formularea abilitatilor si competentelor personale si valo rificarea acestora in parcursul scolar si profesional si in insertia pe piata mu ncii a fiecarui individ. Ele se pot realiza si la locul de munca. (2) In functie de procesul de evaluare desfasurat. (2) Metodologia de acordare a creditelor transferabile se elaboreaza de Mini sterul Educatiei. servicii d e ocupare a fortei de munca si servicii pentru tineret. sunt transferate si integrate in programul de formare profesional a pe care il urmeaza persoana care invata. (3) Rezultatele invatarii in contexte nonformale si informale pot fi recunos cute explicit prin evaluari in centre de evaluare si certificare a competentelor sau implicit prin finalizarea unui program formal de studii. precum si siste mele de evaluare a rezultatelor invatarii in contexte nonformale si informale vo r respecta asigurarea mobilitatii ocupationale pe orizontala si pe verticala pri n utilizarea sistemului de credite transferabile pentru educatie si formare prof esionala. in care se precizeaza unitatile de competenta pentru care candidatul a fost declarat competent. de Ministerul Muncii.

prin ordin comun. denumit in continuare cont pentr u educatie permanenta. organizarea de act ivitati comune de sensibilizare a cadrelor didactice si a formatorilor. utilizarea instrumentelor Europass si Youthpass. 353 (1) Ministerul Educatiei. sa invete despre abilitatile necesare pentru a cauta si a obtine un loc de munca. (3) Parintii copilului. ART. care reprezinta sprijinul acordat persoanelor pentru gasirea unui loc de munca. e) plasarea la locul de munca. ART. a parint ilor si a publicului larg cu privire la dimensiunea consilierii si orientarii in educatie si formarea profesionala. contribuabili. se formeaza abilitati de a face alegeri privi nd educatia. oportunitati de a experimenta diverse roluri din viata comunitatii sau din viata profesionala. (2) Suma se depune intr-un cont de depozit.In sensul prezentei legi. sa fie responsabile pentru propriile actiuni. Ministerul Educatiei. sistemul de asigurare a calitatii in formarea profesionala initiala. 355 (1) Sistemul national de asigurare a calitatii educatiei permanente cuprinde sistemul de asigurare a calitatii in invatamantul preuniversitar. prin bugetul Minister ului Muncii. Suma este acordata in scop e ducational in beneficiul titularului. Cercetarii. Familiei si Protectiei Sociale. (2) un procent de pana la 2% din valoarea impozitului anual pe veniturile . structura informala care functioneaza ca punct national de refer inta pentru asigurarea calitatii in educatie si formarea profesionala. b) educatia cu privire la cariera. munca si viata in general. instrumente pen tru planificarea carierei. de imputernicitul acestora sau de reprezentantul l egal al copilului. 356 (1) Statul sprijina dreptul la invatare pe tot parcursul vietii prin acordar ea sumei reprezentand echivalentul in lei a 500 euro. (2) Grupul National pentru Asigurarea Calitatii in Educatie si Formare Profe sionala (GNAC). ART. sa isi gestioneze cariera s i procesul de tranzitie in diferite momente. d) consilierea pentru angajare. sistemul de a sigurare a calitatii in invatamantul superior. care ajuta persoanele sa isi clarifice scopu rile imediate privind angajarea. (2) Ministerele prevazute la alin. sa isi inteleaga propriul profil educational. deschis la Trezoreria Statului pe numele copilului de ori care dintre parintii firesti. sa ia decizii info rmate. consilierea si orientarea in cariera includ urmato arele tipuri de activitati: a) informarea cu privire la cariera. pe baza certificatului de nastere. care se refera la toate informatiile ne cesare pentru a planifica. coordonea za armonizarea sistemelor de asigurare a calitatii in educatie si formarea profe sionala. (1) stabilesc. care se realizeaza in institutiile de inv atamant prin intermediul ariei curriculare "consiliere si orientare". Sunt oferi te informatii despre piata muncii. instrume nte si metodologii comune referitoare la formarea specialistilor in consiliere s i orientare. pot directiona in contul prevazut la alin. formarea. Tineretului si Sportului si Ministerul Muncii. sistemul de asigurare a calitatii in formare a profesionala continua. c) consilierea in cariera. ART. care ajuta persoanele sa isi clarifice scopurile si aspiratiile. la nasterea acestuia. f iecarui copil cetatean roman. Familiei si Protectiei Sociale realizeaza demersurile necesar e pentru integrarea Romaniei in retelele europene de consiliere si orientare pe tot parcursul vietii. Cercetarii. calculat la cursul de schi mb leu/euro comunicat de Banca Nationala a Romaniei si valabil la data platii. obtine si pastra un anumit loc de munca. 354 Pentru asigurarea transparentei serviciilor si a mobilitatii persoanelor in spatiul european. Familiei si Protectiei Sociale colaboreaza in scopul cresterii calitati i. Tineretului si Sportului si Ministerul Muncii. din bugetul de stat. pentru sincronizarea si continuitatea activitatilor de consiliere si orientar e in cariera de care beneficiaza o persoana pe parcursul intregii vieti.

(3) Metodologia de infiintare. mentor.din salarii. si pot depune sume in acest cont. cu amenda cuprinsa intre 100 lei si 1. cu Ministerul Culturii si Pat rimoniului National si cu Agentia Nationala pentru Calificari. (6) Retragerea sumelor in alte conditii decat cele prevazute la alin. ART. ART. functionare si finantare a Muzeul ui National al Stiintei se stabileste prin hotarare a Guvernului. Cercetarii. impreuna cu Mini sterul Muncii. prin prezentarea principalelor realizar i ale stiintei si tehnologiei. Tineretului si Sportului. prestata de parinte sau de tutorele l . consilier. din bugetul Ministerului Finantelor Publice. aprobat prin hotarare a Guv ernului. 357 (1) Personalul care lucreaza in domeniul educatiei permanente poate ocupa ur matoarele functii: cadru didactic. evaluator de competente. Tineretului si Sportului. Familiei si Protectiei Sociale si cu Ministerul Culturii si Patri moniului National elaboreaza un set de indicatori statistici pentru monitorizare a. (8) Sprijinul de stat pentru exercitarea dreptului la educatie permanenta pr in acordarea sumei reprezentand echivalentul in lei a 500 euro se acorda tuturor copiilor nascuti dupa data intrarii in vigoare a prezentei legi. formator. 358 (1) Guvernul infiinteaza Muzeul National al Stiintei. 86 alin. Trezore ria Statului elibereaza vouchere echivalente in valoare cu sumele solicitate. competente de facilitare a invatarii in medii virtuale. 360 (1) Urmatoarele fapte constituie contraventii si se sanctioneaza dupa cum ur meaza: a) nerespectarea dispozitiilor art. (2) Muzeul National al Stiintei are drept scop principal oferirea de experie nte de invatare nonformala si informala. Programele de formare profesionala vor cuprinde obiective specifice inv atarii permanente. organizare. Tineretu lui si Sportului. (5) Titularul contului este singura persoana care poate solicita sume din co ntul pentru educatie permanenta. profesor de sprijin si alte functii asociate activitatilor desfasurate in scopul educatiei permanente. in conditiile legii.000 lei ori cu munca echivalenta in folosul comunitatii. Cercetarii. facilitator al invatarii perman ente. Dobanzile aferente conturilor de depozit constituite la Trezoreria Statului se asigura de la bugetul de stat. instructor de practica. cadru didactic auxiliar. (4) Pentru sumele depuse in contul prevazut la alin. in conditiile legii. facilitator/tutore on-line. al tutorelui sau al reprezentantului legal. stabileste normel e metodologice de elaborare a statutului si rutei de profesionalizare a personal ului care lucreaza in domeniul educatiei permanente. (5) si /sau utilizarea acestora in alt scop decat cel stabilit de prezenta lege constit uie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la un an. (2) Ministerul Educatiei. (2) se plateste dobanda anual la o rata a dobanzii stabilita prin ordin al ministrului finantelor publi ce. mediator. Me todologia prin care se certifica faptul ca sumele au fost cheltuite pentru educa tia permanenta se elaboreaza de catre Ministerul Educatiei. analiza si prognoza activitatilor de invatare pe tot parcursul vietii. (7) Normele privind deschiderea. dezvoltarea competentelor de utilizare a tehnolo giilor moderne de informare si comunicare. Cercetarii. gestionarea si accesul la contul pentru edu catie permanenta se aproba prin hotarare a Guvernului. dupa caz. TITLUL VI Raspunderea juridica ART. ART. impreuna cu Ministerul Muncii. utilizarea invatarii pe baza de proiecte si portofolii educat ionale. din culpa parintelui sau a tutorelui legal instituit. al parintilor. 359 Ministerul Educatiei. precum: competente psihopedagogice specifice varstei si profi lului beneficiarilor invatarii. in termen de m aximum 12 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi. (3). incepand cu varsta de 16 ani si cu acordul expr es. Familiei si Protectiei Sociale.

Partea I. cu modificarile ulterioare. 12 8/1997 privind Statutul personalului didactic. 581 din 20 august 2009. 361 (1) Prezenta lege intra in vigoare la 30 de zile de la publicarea in Monitor ul Oficial al Romaniei. cu amenda de la 5. (5). 8 7/2006. 84/1995. c) examenul de bacalaureat se va desfasura in conformitate cu prevederile pr ezentei legi incepand cu generatia de elevi care incepe clasa a IX-a in anul sco lar 2012-2013. institutia de invatamant su perior fiind sanctionata cu intrarea in lichidare. nr. republicata in Monitorul Oficial al Romaniei. 75/2005 privind asigurarea calitatii educatiei. TITLUL VII Dispozitii tranzitorii si finale ART. Partea I. (3) Constatarea contraventiei si aplicarea amenzilor contraventionale prevaz ute la alin. (2) Constatarea contraventiei si aplicarea amenzilor contraventionale prevaz ute la alin. b) se fac de catre ofiterii sau agentii de politie din cad rul Ministerului Administratiei si Internelor. (3) Prin exceptie de la prevederile alin. d) admiterea la liceu se va desfasura in conformitate cu prevederile prezent ei legi incepand cu generatia de elevi care incepe clasa a V-a in anul scolar 20 11-2012. 14 alin. institutiile de invatamant superior acreditate inceteaza procesul didactic la toate specializarile/program ele de studii care nu au fost autorizate sa functioneze provizoriu sau acreditat e. art. Ordonanta Guvernului nr. 158 din 16 iulie 1997. 143 alin. b) masura introducerii clasei a IX-a in invatamantul gimnazial intra in vigo are incepand cu generatia de elevi care incepe clasa a V-a in anul scolar 2011-2 012. publicata in Monitorul Oficial al Roman iei. 8 intra in vigoare incepand cu data de 1 ianuarie 2012. 642 din 20 iulie 2005. Legea nr. (1) lit. (5) Studentii si absolventii care au fost inmatriculati la specializarile/pr ogramele de studii care si-au incetat procesul didactic conform alin. 606 din 10 decembrie 1999. la sesizarea consiliului de administratie al unitatii de invatamant. cu competente in domeniu. b) nerespectarea dispozitiilor art. cu modificarile si completarile ulterioare. nr. publicata in Monitorul Oficial al Romani ei. precum si orice alte dispozitii contr are.000 lei la 50. e) masura acordarii a 500 de euro pentru educatia permanenta a fiecarui nounascut se aplica incepand din anul 2013. autorizate sa functioneze provizoriu ori acreditate. (2) La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Legea invatamantu lui nr. Partea I.000 lei. nr. Aspectele legate de finalizarea studii .egal. g) prevederile art. aprobata cu modificari prin Legea nr. (1): a) masura introducerii clasei pregatitoare in invatamantul primar intra in v igoare incepand cu anul scolar 2012-2013. publicata in Monitorul Oficial al Romaniei. Partea I. (4) au dre ptul sa isi finalizeze studiile la specializari/programe de studii identice sau similare din acelasi domeniu al specializarii/programului de studii. nr. f) masura privind introducerea costului standard per elev si a principiului "finantarea urmeaza elevul" se aplica din anul 2012. (4) La data intrarii in vigoare a prezentei legi. cu modificarile si completarile ulterioare. a) se fac de catre persoanele imputernicite de primar in a cest scop. 10/2009 privind dre ptul studentilor inmatriculati la formele de invatamant la distanta sau cu frecv enta redusa de a continua studiile la programe de studii de licenta autorizate s a functioneze provizoriu sau acreditate. (1) lit. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. iar vinovatii urmand a fi san ctionati potrivit prevederilor legale. Partea I. Continuarea procesului didactic la aceste specializari/programe de studii sau initierea procesului didactic la alte specializari/programe de studii neautoriz ate ori neacreditate reprezinta o incalcare a legii.

(6) In termen de 8 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi. la propunerea ARACIS si cu cons ultarea Consiliului National al Rectorilor. 362 (1) Personalul didactic care ocupa.in limbile romana. functia de cercetator stiintific sau o functie de cercetare superio ara si nu au obtinut diploma de doctor inceteaza de drept. in institutii de invatama nt superior. Cercetarii. contractele de munca ale persoanelor care ocupa. ART. 365 Termenii si expresiile utilizate in cuprinsul prezentei legi sunt definiti i n anexa care face parte integranta din prezenta lege. persoanelor care ocu pa la momentul intrarii in vigoare a prezentei legi functia de asistent universi tar intr-o institutie de invatamant superior nu li se aplica respectivele preved eri. Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca . in sedinta comuna din data de 28 octombr ie 2010. reg ulamentele si celelalte acte normative care decurg din aplicarea prezentei legi si stabileste masurile tranzitorii de aplicare a acesteia. cercetarii. .lor mentionate in prezentul alineat sunt reglementate prin ordin al ministrului educatiei. 2. Tineretului si Sportului elaboreaza metodologiile. sunt: 1. (6) La implinirea termenului de 4 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi. 114 alin. care nu au obtinut diploma d e doctor. La implinirea termenului de 4 ani de la intrarea in vigoare a prezentei leg i. functia de preparator universitar si care obtine diploma de doctor in termen de 4 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi ocupa de drept functi a de asistent universitar. in urma angajarii raspunderii Guvernului in f ata Camerei Deputatilor si a Senatului. ART. Aceasta lege a fost adoptata in temeiul prevederilor art. Universitatea de Medicina si Farmacie din Targu Mures in limbile romana s i maghiara. contractele de munca ale respectivelor persoane. Minister ul Educatiei. (3) din Constitutia Romaniei. 364 (1) Senatele universitare sunt obligate ca. 363 La data intrarii in vigoare a prezentei legi. ART. conform prezentei legi. (2) La finalizarea actualului mandat. institutiile de invatamant sup erior de stat avand activitati de predare in limba minoritatilor nationale care au statut de universitati multiculturale si multilingve. (2). (3) La implinirea termenului de 4 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi. (4) Prin exceptie de la prevederile art. ART. in confo rmitate cu prezenta lege. republicata. la momentul intrarii in vigoare a prezen tei legi. inceteaza de drept. (2) La implinirea termenului de 4 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi. contractele de munca ale persoanelor care ocupa functia de asistent univer sitar sau asistent de cercetare si nu sunt studenti-doctoranzi sau nu au obtinut diploma de doctor inceteaza de drept. 301 alin. Universitatea de Arta Teatrala din Targu Mures . maghiara si germana.in limbile romana si mag hiara. contractele de munca ale persoanelor care ocupa functia de preparator univ ersitar inceteaza de drept. sa definitiveze noua carta universitara. (5) La implinirea termenului de 4 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi. noile organe de conducere ale universi tatilor se vor stabili in baza prezentei legi. in termen de 6 luni de la intrar ea in vigoare a prezentei legi. regulam entele si metodologiile de organizare si functionare a universitatilor. tineretului si sportului. 3. contractele de munca ale persoanelor care ocupa functia de lector universi tar/sef de lucrari sau o functie didactica universitara superioara si nu au obti nut diploma de doctor inceteaza de drept.

Autorizarea de functionare provizorie confera dreptul de organizare a admiterii. in conditiile prezentei legi. 5.Legea 1/2011 . 7. in conformitate cu un set de criterii ce corespund unor niveluri spe cifice de invatare. denumit in co ntinuare CNCIS. precum si de organizare si desfasurar e a procesului de invatamant. accesului. prin care se formeaza increderea beneficiarilor ca organizatia furnizoare de educatie indeplineste standardele de calitate. de elaborare. 6. 8. Asigurarea calitatii educatiei exprima capacitatea unei organizatii furni zoare de a oferi programe de educatie in conformitate cu standardele anuntate si este realizata printr-un ansamblu de actiuni de dezvoltare a capacitatii instit utionale. 4. pe baza evaluarii externe realizate in conditiile prezentei legi. Cadrul national al calificarilor are ca scop integrarea si c oordonarea subsistemelor nationale de calificari si imbunatatirea transparentei. planificare si implementare de programe de studiu. prin hotarare a autoritatii administratiei publice locale competen te.Legea invatamantului 2011 ANEXA LISTA definitiilor termenilor si a expresiilor utilizate in cuprinsul legii 1. respectiv prin hotarare a Guvernului. 9. Calificarea este rezultatul formal al unui proces de evaluare si validare . elevii si studentii.PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR ROBERTA ALMA ANASTASE p. 2. pe baza evaluarii externe realiza te. Tiner etului si Sportului. intr-un sens larg . angajatorii. 3. intreaga societate. CNCIS este parte a Cadrului nat ional al calificarilor definit la pct. Beneficiarii directi ai educatiei si formarii profesionale sunt antepresc olarii. care este obtinut atunci cand un organism competent stabileste ca o persoana a . de desfasurare a procesului de invatamant. 5 ianuarie 2011. Beneficiarii indirecti ai educatiei si formarii profesionale sunt familii le beneficiarilor directi. dobandeste calitatea de furnizor de educatie. Cercetarii. CNCIS asigura recunoastere a nationala. ALEXANDRU PERES Bucuresti. Abilitarea reprezinta certificarea calitatii unei persoane de a conduce l ucrari de doctorat si de a ocupa functia didactica si de cercetare de profesor u niversitar. PRESEDINTELE SENATULUI. comunitatea locala si. precum si compatibilitatea si comparabilitatea internationala a cal ificarilor dobandite prin invatamantul superior. Legea educatiei 2011 . 7. de organizare a examenelor de finalizare a studiilor si de a emi te diplome si certificate recunoscute de Ministerul Educatiei. progresului si calitatii calificarilor in raport cu piata muncii si societatea civila. de catre agentiile de asigurare a calitatii au torizate sa functioneze pe teritoriul Romaniei. dobandeste dreptul de organizare a admiterii. Acreditarea este procesul prin care unitatea/institutia de invatamant/org anizatia interesata. Cadrul national al calificarilor din invatamantul superior. Autorizarea de functionare provizorie este procesul prin care unitatea/in stitutia de invatamant/organizatia interesata. precum si persoanele adulte cuprinse i ntr-o forma de educatie si formare profesionala. Cadrul national al calificarilor este un instrument pentru stabilirea cal ificarilor. reprezinta instrumentul pentru stabilirea structurii calificaril or din invatamantul superior. CNCIS are ca scop asigurarea coerentei calificaril or si a titlurilor obtinute in invatamantul superior. prescolarii.

Sistemul european de credite transferabile. Tineretului si Sportului sau de organizatii neguv ernamentale in parteneriat cu Ministerul Educatiei. principii. folosite pentru a indica progresele inregistrate si completarea unui prog ram de formare care conduce catre obtinerea unei calificari. ca urmare a invatarii. reflectie critica si constructiva. precum si asteptarile beneficia rilor. Controlul calitatii educatiei in unitatile de invatamant preuniversitar semnifica activitati si tehnici cu caracter operational. 17. explicare si interpretare. 11.obtinut. Educatia si formarea profesionala reprezinta ansamblul coerent si contin . Cercetarii. Cunostintele reprezinta rezultatul asimilarii. Educatia include atat activitatile de invatare in context formal. rezultate la anumite standarde prestabilite. Criteriul reprezinta un set de standarde care se refera la un aspect fun damental de organizare si functionare a unui/unei furnizor de educatie/unitati/i nstitutii furnizoare de educatie in procesul autorizarii de functionare provizor ie/acreditarii/evaluarii si asigurarii calitatii. 18. Prin creditele de studii transfera bile se apreciaza. efectu ata de student pentru insusirea cunostintelor si competentelor specifice unei di scipline. combina si util iza adecvat cunostinte. pentru rezolvarea cu succes a unei anumite categorii de situatii de munca s au de invatare. reabilitarea si integrarea scolara si sociala a diferitelor categorii de copii/elevi/tineri cu d eficiente. Creditele de studii transferabile sunt valori numerice alocate unor unit ati de cursuri si altor activitati didactice. 22. 25. 23. cat si in con text nonformal sau informal. precum si pentru dezvoltarea profesionala ori personala in condi tii de eficacitate si eficienta. 24. sub toate aspectele ei. intelegere si utilizare a limbajului specific. interactiune sociala. avand ca scop si finalitate recuperarea. 13. Competentele transversale reprezinta achizitii valorice si atitudinale c are depasesc un anumit domeniu/program de studiu si se exprima prin urmatorii de scriptori: autonomie si responsabilitate. teorii si practici legate de un anumit domeniu de mun ca sau de studii. 21. dezvoltare perso nala si profesionala.Sistemul european de credite transferabile pentru educat ie si formare profesionala. prin invatare. 15. Calitatea educatiei este ansamblul de caracteristici ale unui program de studii sau program de calificare profesionala si ale furnizorului acestuia. cantitatea de munca. 20. compensarea. a unui ans amblu de fapte. Educatia este ansamblul proceselor de punere in aplicare a programelor s i activitatilor de invatare si formare de competente academice sau profesionale. de la un nivel de c alificare la altul si de la un sistem de invatare la altul. 19. abilitati si alte achizitii constand in valori si atitud ini. Centrul de zi este o institutie de stat sau a unei organizatii nonguvern amentale in care copiii cu deficiente. ECVET/SECTEFP . ECTS/SECT . creatia artistica si activitatile specifice performantei sportive. Creditele pentru formare profesionala reprezinta totalitatea rezultatelo r invatarii dobandite de o persoana pe parcursul unui program de formare profesi onala. Cercetarii. transfer si rezolvare de probleme. Cercetarea stiintifica universitara include cercetarea stiintifica propr iu-zisa. Centrul de educatie este o unitate de invatamant organizata de catre Min isterul Educatiei. Cunostintele se exprima prin urmatorii descriptori: cunoastere. pri n care sunt indeplinite standardele de calitate. 10. Tineretului si S portului. aplicate sistematic de o autoritate de inspectie desemnata pentru a verifica respectarea standardelor p restabilite. transportabili. Competentele profesionale sunt un ansamblu unitar si dinamic de cunostin te si abilitati. 12. in medie. sunt gazduiti si ingrijit i in timpul zilei. 14. Creditele sunt folo site pentru a permite transferul de la o calificare la alta. creativitate si inovare 16. Abili tatile se exprima prin urmatorii descriptori: aplicare. Competenta reprezinta capacitatea dovedita de a selecta.

uu de activitati si experiente de invatare prin care trece subiectul invatarii p e intreaga durata a traseului sau educational-formativ. la nivelul unei unitati/institutii de invata mant din cadrul sistemului national de invatamant. Programele educationale de tip "A doua sansa" sunt programe educationale care au ca scop sprijinirea copiilor/tinerilor/adultilor care au parasit premat ur sistemul de educatie. Indicatorul de performanta reprezinta un instrument de masurare a gradul ui de realizare a unei activitati desfasurate de furnizorul de educatie/unitatea /institutia furnizoare de educatie prin raportare la standarde. este optional si diferentiaza calitate a in mod ierarhic. Mandatul are o durata de 4 ani. obligatoriu.Cadrul european al calificarilor pentru invatare pe tot parcur sul vietii .este un instrument de referinta pentru a compara nivelurile de cali ficare ale diferitelor sisteme de calificari si care promoveaza atat invatarea d e-a lungul vietii. a masurii in care un furnizor de educatie/unitatea/inst itutia furnizoare de educatie si programele acesteia indeplinesc standardele si standardele de referinta. 35. progresiv. 30. deprinderi si competent e. aceasta insasi ia forma evaluarii interne. 28. precum si continuarea integrarii cetatenilor pe piata europeana a muncii. bazata pe selectarea si adoptarea celor mai potrivite pro ceduri. pentru invatamantul cu frecventa redusa. 34. Atunci cand evaluarea calitatii este efectuata de orga nizatie. respectiv la sta ndardele de referinta. 33. Programele de studii concretizeaza oferta educationala a unei organizati . Evaluarea institutionala a calitatii consta in examinarea multicriterial a a calitatii educatiei. analiza si actiun ea corectiva continua din partea furnizorului de educatie/unitatii/institutiei f urnizoare de educatie. 27. Programele de calificare profesionala reprezinta oferta educationala car e conduce la dobandirea unei calificari profesionale inscrise in Registrul natio nal al calificarilor. Nivelul maxim al indicatorilor de performanta corespun de cerintelor unui standard de referinta. precum si pe alegerea si aplicarea standardelor de referinta. Imbunatatirea calitatii educatiei semnifica evaluarea. cu elevii/studentii/cursantii pentru desfas urarea activitatilor aplicative obligatorii prevazute in planurile-cadru de inva tamant/planurile de invatamant. 26. desfasurarea seminarelor prin sistem tutorial si. Invatamantul este un serviciu public organizat in conditiile unui regim juridic de drept public in scopul educarii si formarii profesionale a tinerei ge neratii. 36. 31. cu frecventa redusa si la distanta sunt forme de organizare a proceselor didactice care implica: a) frecventa obligatorie pentru invatamantul cu frecventa. a tuturor activitatilor didactice care dezvolta competente si abilitati practice i n sistem fata in fata pentru invatamantul la distanta. cat si egalitatea de sanse in societatea bazata pe cunoastere . 29. 32. Invatamantul cu frecventa. c) inlocuirea orelor de predare cu activitati de studiu individual si intaln iri periodice. b) inlocuirea orelor de predare cu activitati de studiu individual si intaln iri periodice. Nivelul minim al indicatorilor de performanta corespunde cerintelor unui standard. desemnata prin vot sau prin c oncurs intr-o functie de conducere. Organizatia interesata in furnizarea de servicii de educatie este o pers oana juridica ce cuprinde in statutul sau activitati de invatamant si se supune procesului de autorizare pentru a deveni furnizor de educatie. Mandatul este perioada in care o persoana. precum si sa poata obtine o calificare profesionala. pune in aplicare programul ma nagerial pe baza caruia a fost investita. Evaluarea rezultatelor invatarii reprezinta procesul prin care se stabil este faptul ca o persoana a dobandit anumite cunostinte. aceas ta ia forma evaluarii externe. astfel incat acestia sa isi poata completa si finaliza invatamantul obligator iu. d epasind cu cel putin 4 ani varsta de scolarizare corespunzatoare acestor nivelur i. resp ectand in acelasi timp marea diversitate a sistemelor nationale de educatie. 37. EQF/CEC . Atunci cand evaluarea calita tii este efectuata de o agentie nationala sau internationala specializata. fara a finaliza invatamantul primar si/sau gimnazial. de regula saptamanal.

47. Unitatea/Institutia furnizoare de educatie/Furnizorul de educatie sunt u nitatile si institutiile de invatamant acreditate. 40. Standardul reprezinta descrierea cerintelor formulate in termen de regul i sau rezultate. co respund cerintelor specifice pentru o unitate sau o calificare. Orice standard este formulat in termeni generali sub forma unui enunt si se concretizeaza intr-un set de indicatori de performanta. car e pot fi evaluate si validate. 48. 45. cunoaste s i este capabila sa faca la finalizarea unui proces de invatare. Unitatea de rezultate ale invatarii reprezinta partea unei calificari ca re cuprinde un set coerent de cunostinte. Sistemul national de invatamant este constituit din ansamblul unitatilor si institutiilor de invatamant de stat particulare si confesionale acreditate. Standardele de referinta sunt specifice f iecarui program de studii sau fiecarei institutii. Sistemul tutorial semnifica organizarea activitatilor didactice in invat amantul la distanta de catre un cadru didactic tutore si asigura: a) desfasurarea activitatilor de invatare si evaluare atat la distanta. Transferul rezultatelor invatarii si al creditelor asociate reprezinta p rocesul prin care rezultatele invatarii si creditele asociate acestora sunt tran sferate si integrate in programul de formare profesionala pe care il urmeaza per soana care invata. 49. 41. 54. impartasita si utilizata pentru a genera prospe ritate si bunastare membrilor sai. abilitati si competente dobandite pe parcursul diferitelor experiente de invatare formala. 50. particulare sau confesionale. fiind creata. evaluate si certificate. sunt optionale si se situeaza peste nivelul minim. Programul de studii autorizat este programul de studii evaluat. nonformala si informala. 42. deprinderi si competente generale. 43. ale Spatiului Economic European si a Confederatiei Elvetiene. Societatea cunoasterii este o societate in care cunoasterea constituie p rincipala resursa. Rezultatele inva tarii se exprima prin cunostinte. niveluri si forme de organizare a activitatii de educare si formare profesionala.i furnizoare de educatie. Registrul national al calificarilor este o baza de date nationala ce cup rinde descrierea tuturor calificarilor din Romania. Statele terte reprezinta orice stat. Registrul matricol unic al universitatilor din Romania (RMUR) este o baz a de date nationala electronica in care sunt inregistrati toti studentii din ins titutiile de invatamant superior de stat. 38. b) organizarea pe discipline si grupe care cuprind maximum 25 de elevi/stude nti/cursanti. Programul de studii acreditat este programul de studii care indeplineste cerintele minime ale standardelor si indicatorilor de performanta ai acreditari i. Punctele de credit pentru formare profesionala reprezinta exprimarea num erica a importantei unei unitati de rezultate ale invatarii raportate la o calif icare. 39. . european sau mondial. 53. Constituirea RMUR se realizeaza pe baza registrelor matricole ale institutiilor de invatamant superior. cu exceptia statelor membre ale Uni unii Europene. pe baza bunelor practici existente la nivel national. Unitatea reprezinta o unitate de invatamant din invatamantul preuniversi tar. avizat f avorabil si care indeplineste conditiile autorizarii provizorii. de diferite tipuri. 46. 52. Rezultatele invatarii reprezinta ceea ce o persoana intelege. acredita te ori autorizate sa functioneze provizoriu. Standardul de referinta reprezinta descrierea cerintelor care definesc u n nivel optimal de realizare a unei activitati de catre furnizorul de educatie/u nitatea/institutia furnizoare de educatie. 44. Validarea rezultatelor invatarii reprezinta procesul prin care se confir ma ca rezultatele invatarii dobandite de o persoana. 51. cat si in sistem fata in fata. Standar dele sunt diferentiate pe criterii si domenii. care definesc nivelul minim obligatoriu de realizare a unei act ivitati in educatie.

Invatamantul public este echivalentul invatamantului de stat. Recunoasterea rezultatelor invatarii si a creditelor asociate reprezinta procesul prin care se acorda un statut oficial rezultatelor invatarii si credit elor dobandite. evaluate si validate. 58. republicata. . 57. in urma unui proces de evaluare. asa cum este definit in Constitutia Romaniei. republicata. in vederea acordarii certificatului de cal ificare profesionala. Certificarea rezultatelor invatarii reprezinta procesul prin care se con firma in mod formal rezultatele invatarii dobandite de persoana care invata. 56.55. asa cum es te definit in Constitutia Romaniei. Invatamantul privat este echivalentul invatamantului particular.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful