Legea educatiei 2011 - Legea 1/2011 - Legea educatiei nationale EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr.

18 din 5 ianuarie 2011

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege. TITLUL I Dispozitii generale ART. 1 Prezenta lege asigura cadrul pentru exercitarea sub autoritatea statului rom an a dreptului fundamental la invatatura pe tot parcursul vietii. Legea reglemen teaza structura, functiile, organizarea si functionarea sistemului national de i nvatamant de stat, particular si confesional. ART. 2 (1) Legea are ca viziune promovarea unui invatamant orientat pe valori, crea tivitate, capacitati cognitive, capacitati volitive si capacitati actionale, cun ostinte fundamentale si cunostinte, competente si abilitati de utilitate directa , in profesie si in societate. (2) Misiunea asumata de lege este de formare, prin educatie, a infrastructur ii mentale a societatii romanesti, in acord cu noile cerinte, derivate din statu tul Romaniei de tara membra a Uniunii Europene si din functionarea in contextul globalizarii, si de generare sustenabila a unei resurse umane nationale inalt co mpetitive, capabila sa functioneze eficient in societatea actuala si viitoare. (3) Idealul educational al scolii romanesti consta in dezvoltarea libera, in tegrala si armonioasa a individualitatii umane, in formarea personalitatii auton ome si in asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru implinirea si dezvoltarea personala, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru par ticiparea cetateneasca activa in societate, pentru incluziune sociala si pentru angajare pe piata muncii. (4) Statul asigura cetatenilor Romaniei drepturi egale de acces la toate niv elurile si formele de invatamant preuniversitar si superior, precum si la invata rea pe tot parcursul vietii, fara nicio forma de discriminare. (5) Aceleasi drepturi se asigura si cetatenilor celorlalte state membre ale Uniunii Europene, ai statelor apartinand Spatiului Economic European si ai Confe deratiei Elvetiene. (6) Drepturile prevazute la alin. (4) sunt recunoscute in mod egal minorilor care solicita sau au dobandit o forma de protectie in Romania, minorilor strain i si minorilor apatrizi a caror sedere pe teritoriul Romaniei este oficial recun oscuta conform legii. (7) In Romania invatamantul constituie prioritate nationala. ART. 3 Principiile care guverneaza invatamantul preuniversitar si superior, precum si invatarea pe tot parcursul vietii din Romania sunt: a) principiul echitatii - in baza caruia accesul la invatare se realizeaza f ara discriminare; b) principiul calitatii - in baza caruia activitatile de invatamant se rapor teaza la standarde de referinta si la bune practici nationale si internationale; c) principiul relevantei - in baza caruia educatia raspunde nevoilor de dezv oltare personala si social-economice; d) principiul eficientei - in baza caruia se urmareste obtinerea de rezultat e educationale maxime, prin gestionarea resurselor existente; e) principiul descentralizarii - in baza caruia deciziile principale se iau de catre actorii implicati direct in proces; f) principiul raspunderii publice - in baza caruia unitatile si institutiile de invatamant raspund public de performantele lor; g) principiul garantarii identitatii culturale a tuturor cetatenilor romani

si dialogului intercultural; h) principiul asumarii, promovarii si pastrarii identitatii nationale si a v alorilor culturale ale poporului roman; i) principiul recunoasterii si garantarii drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale, dreptul la pastrarea, la dezvoltarea si la exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase; j) principiul asigurarii egalitatii de sanse; k) principiul autonomiei universitare; l) principiul libertatii academice; m) principiul transparentei - concretizat in asigurarea vizibilitatii totale a deciziei si a rezultatelor, prin comunicarea periodica si adecvata a acestora ; n) principiul libertatii de gandire si al independentei fata de ideologii, d ogme religioase si doctrine politice; o) principiul incluziunii sociale; p) principiul centrarii educatiei pe beneficiarii acesteia; q) principiul participarii si responsabilitatii parintilor; r) principiul promovarii educatiei pentru sanatate, inclusiv prin educatia f izica si prin practicarea activitatilor sportive; s) principiul organizarii invatamantului confesional potrivit cerintelor spe cifice fiecarui cult recunoscut; t) principiul fundamentarii deciziilor pe dialog si consultare; u) principiul respectarii dreptului la opinie al elevului/studentului ca ben eficiar direct al sistemului de invatamant. ART. 4 Educatia si formarea profesionala a copiilor, a tinerilor si a adultilor au ca finalitate principala formarea competentelor, intelese ca ansamblu multifunct ional si transferabil de cunostinte, deprinderi/abilitati si aptitudini, necesar e pentru: a) implinirea si dezvoltarea personala, prin realizarea propriilor obiective in viata, conform intereselor si aspiratiilor fiecaruia si dorintei de a invata pe tot parcursul vietii; b) integrarea sociala si participarea cetateneasca activa in societate; c) ocuparea unui loc de munca si participarea la functionarea si dezvoltarea unei economii durabile; d) formarea unei conceptii de viata, bazate pe valorile umaniste si stiintif ice, pe cultura nationala si universala si pe stimularea dialogului intercultura l; e) educarea in spiritul demnitatii, tolerantei si respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului; f) cultivarea sensibilitatii fata de problematica umana, fata de valorile mo ral-civice si a respectului pentru natura si mediul inconjurator natural, social si cultural. ART. 5 (1) In domeniul educatiei si al formarii profesionale prin sistemul national de invatamant, dispozitiile prezentei legi prevaleaza asupra oricaror prevederi din alte acte normative. In caz de conflict intre acestea se aplica dispozitiil e prezentei legi. (2) Orice modificare sau completare a prezentei legi intra in vigoare incepa nd cu prima zi a anului scolar, respectiv universitar urmator celui in care a fo st adoptata prin lege. (3) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), dispozitiile prezentei legi c are vizeaza evaluarile nationale de la finalul invatamantului gimnazial sau lice al se aplica incepand cu promotia aflata in primul an al invatamantului gimnazia l, respectiv liceal, la data intrarii in vigoare a modificarii sau a completarii . ART. 6 (1) In Romania sunt valabile numai diplomele recunoscute de statul roman, co nform legislatiei in vigoare. (2) Regimul actelor de studii emise de unitatile si de institutiile de invat

amant se stabileste prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului. (3) Continutul si formatul actelor de studii sunt stabilite prin hotarare a Guvernului, initiata de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportul ui. ART. 7 (1) In unitatile, in institutiile de invatamant si in toate spatiile destina te educatiei si formarii profesionale sunt interzise activitatile care incalca n ormele de moralitate si orice activitati care pot pune in pericol sanatatea si i ntegritatea fizica sau psihica a copiilor si a tinerilor, respectiv a personalul ui didactic, didactic auxiliar si nedidactic, precum si activitatile de natura p olitica si prozelitismul religios. (2) Privatizarea unitatilor si a institutiilor de invatamant de stat este in terzisa. ART. 8 Pentru finantarea educatiei nationale se aloca anual din bugetul de stat si din bugetele autoritatilor publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. Suplimentar, unitatile si institutiile de invatamant pot obti ne si utiliza autonom venituri proprii. Pentru activitatea de cercetare stiintif ica se aloca anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul intern brut a l anului respectiv. ART. 9 (1) Principiile finantarii invatamantului preuniversitar sunt urmatoarele: a) transparenta fundamentarii si alocarii fondurilor; b) echitatea distribuirii fondurilor destinate unui invatamant de calitate; c) adecvarea volumului de resurse in functie de obiectivele urmarite; d) predictibilitatea, prin utilizarea unor mecanisme financiare coerente si stabile; e) eficienta utilizarii resurselor. (2) Statul asigura finantarea de baza pentru toti prescolarii si pentru toti elevii din invatamantul general obligatoriu de stat, particular si confesional acreditat. De asemenea, statul asigura finantarea de baza pentru invatamantul pr ofesional si liceal acreditat, de stat, particular si confesional, precum si pen tru cel postliceal de stat. Finantarea se face in baza si in limitele costului s tandard per elev sau per prescolar, dupa metodologia elaborata de Ministerul Edu catiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. (3) Invatamantul de stat este gratuit. Pentru unele activitati, niveluri, ci cluri si programe de studii se pot percepe taxe, in conditiile stabilite de prez enta lege. (4) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, prin organis mul specializat, stabileste anual costul standard per prescolar/elev, cost care sta la baza finantarii de baza. De suma aferenta beneficiaza toti prescolarii si elevii din invatamantul preuniversitar de stat, precum si prescolarii si elevii din invatamantul general obligatoriu, profesional si liceal, particular si conf esional, care studiaza in unitati de invatamant acreditate si evaluate periodic, conform legislatiei in vigoare. (5) Finantarea de baza a invatamantului preuniversitar se face dupa principi ul "resursa financiara urmeaza elevul", in baza caruia alocatia bugetara aferent a unui elev sau unui prescolar se transfera la unitatea de invatamant la care ac esta invata, cu respectarea prevederilor alin. (2)-(4). (6) Invatamantul poate sa fie finantat si direct de catre operatori economic i, precum si de alte persoane fizice sau juridice, in conditiile legii. (7) Invatamantul poate fi sustinut prin burse, credite de studii, taxe, dona tii, sponsorizari, surse proprii si alte surse legale. ART. 10 (1) In Romania, invatamantul este serviciu de interes public si se desfasoar a, in conditiile prezentei legi, in limba romana, precum si in limbile minoritat ilor nationale si in limbi de circulatie internationala. (2) In fiecare localitate se organizeaza si functioneaza unitati de invatama nt sau formatiuni de studiu cu limba de predare romana si/sau, dupa caz, cu pred

elevii si studentii cu prob leme si nevoi sociale. ART. Cercetarii. structurilor asociative reprez . ART. prin Institutul Limbii Romane. incepand cu educatia timpurie. (2) Statul acorda burse sociale de studii elevilor si studentilor proveniti din familii defavorizate. traduceri oficiale ale documentelor si ale altor inscrisuri scolar e si universitare proprii. in conditiile legi i. locuri in tabere si alte asemenea stimulent e elevilor si studentilor cu performante scolare si universitare. sociala si/sau ocupatio nala. tineretu lui si sportului. adaptata. Planurile de invatamant trebuie sa cuprin da numarul de ore necesar si suficient invatarii limbii romane. formarii de deprinderi/abilitati si dezvoltarii de apt itudini semnificative din perspectiva personala. destinata persoanelor cu cerinte educationale specia le. precum si pe aceia cu cerinte educationale speciale. precum si celor institutionalizati. 13 (1) Invatarea pe tot parcursul vietii este un drept garantat de lege. precum si o forma de asistenta educationala. civica.area in limbile minoritatilor nationale ori se asigura scolarizarea fiecarui ele v in limba sa materna in cea mai apropiata localitate in care este posibil. ale elevilor si studentilor. (8) Elevii care in localitatea de domiciliu nu au posibilitatea de a invata intr-o unitate de invatamant vor fi sprijiniti prin decontarea cheltuielilor de transport la cea mai apropiata unitate de invatamant sau vor primi cazare si mas a gratuite in internatele scolare. poate organiz a unitati de invatamant cu predare in limba romana pe langa oficiile diplomatice si institutiile culturale ale Romaniei in strainatate. Tineretului si Sportului. Invatamantul special si special integrat sunt parte compo nenta a sistemului national de invatamant preuniversitar. 14 (1) Ministerul Educatiei. fundamenteaza si aplica strategiile nationale in domeniul educatiei. precum si cursuri de limba. se intocmesc numai in limba romana. (3) Invatarea in scoala a limbii romane. Celelalte inscrisuri scola re si universitare pot fi redactate in limba de predare. (3) Statul acorda premii. cu exceptia celor inscrisi in invatamantul po stliceal. este obl igatorie pentru toti cetatenii romani. poate sustine lectorate in universitati din strainatate. cercetarii. ART. documentele scolare si universitare oficiale. ART. (5) Unitatile si institutiile de invatamant pot efectua si emite. (5) Statul si alti factori interesati sustin financiar activitatile de perfo rmanta. in scopul dobandirii de cunostinte. cultura si civiliza tie romaneasca. cu respectarea prevederilor legale. precum si cu r ezultate remarcabile in educatia si formarea lor profesionala sau in activitati culturale si sportive. (7) Invatamantul special si special integrat reprezinta o forma de instruire scolara diferentiata. so ciala si medicala complexa. de nivel national si international. cu consulta rea asociatiilor reprezentative ale profesorilor. prescolarii. Tineretului si Sportului proiecteaza. Cercetarii. 12 (1) Statul sustine anteprescolarii. cu respectarea legislatiei statului respectiv. nominalizate prin ordin al ministrului educatiei. contra cost. 11 (1) Guvernul sprijina invatamantul in limba romana in tarile in care traiesc romani. (4) Elevii si studentii care beneficiaza de burse sociale de studii pot prim i si burse pentru performante scolare si universitare. la cerere. (6) Statul garanteaza dreptul la educatie al tuturor persoanelor cu cerinte educationale speciale. in colaborar e cu Ministerul Afacerilor Externe. ca limba oficiala de stat. (4) In sistemul national de invatamant. (2) Ministerul Educatiei. (2) Invatarea pe tot parcursul vietii include totalitatea activitatilor de i nvatare realizate de fiecare persoana. Autoritatile adm inistratiei publice asigura conditiile materiale si resursele umane care sa perm ita insusirea limbii romane. burse.

Invatamantul liceal devine obligatoriu pana cel mai tarziu in anul 2020. (2) La solicitarea scrisa a elevului major. Consiliului National al Rectorilor. ART. copiii beneficiaza de alocatia de stat pentru copii. conform confesiunii pro prii. li se asigura dreptul constitutional de a participa la ora de religie. b) cu minimum 300 de elevi. In acest caz. numai pentru absolventii invatamantului liceal . indiferent de numarul lor. ART. Elevilor ap artinand cultelor recunoscute de stat. structurilor asocia tive ale universitatilor si scolilor de stat. situatia scolara se incheie fara disciplina Religie. dupa caz. ca fac ultati cu dubla subordonare. parte a trunchiului comun. 15 (1) Cultele recunoscute oficial de stat pot solicita Ministerului Educatiei. (3) In scopul realizarii finalitatilor educatiei si a formarii profesionale prin sistemul national de invatamant. 16 (1) Invatamantul general obligatoriu este de 10 clase si cuprinde invatamant ul primar si cel gimnazial. ART. la forma cu frecventa . (2) Statul incurajeaza dezvoltarea parteneriatului public-privat. (2) Obligatia de a frecventa invatamantul de 10 clase. astfel: a) cu minimum 300 de elevi. cu exceptia invataman tului postliceal. mediului de afaceri si organizatiilor n eguvernamentale finantatoare care sustin programe educative/federatii ale furniz orilor de servicii sociale. prescolari si anteprescolari. Tineretului si Sportului organizarea unui invatamant teologic speci fic in cadrul invatamantului de stat in universitatile de stat existente. 19 (1) In sistemul national de invatamant. autoritatilor administratiei publice. TITLUL II Invatamantul preuniversitar CAP. sindicatelor reprezentative din invatamant. invatamantul liceal de stat este generaliz at si gratuit. Cercetarii. gimnazial. 18 (1) Planurile-cadru ale invatamantului primar. In mod similar se procedeaza si pentru elevul caruia. unitatile de invatamant de stat au p ersonalitate juridica daca se organizeaza si functioneaza. Cercetarii. (2) Cultele recunoscute de stat au dreptul de a organiza invatamant confesio nal prin infiintarea si administrarea propriilor unitati si institutii de invata mant particular. Tineretului si Sportului si cultele r eligioase recunoscute oficial de stat. Infiintarea. nu i s-au asigurat conditiile pentru frecventarea orelor la aceasta disciplina.entative ale parintilor. Consi liului Minoritatilor Nationale. din motive obiective. ART. in condit iile legii. proportional cu ponderea numerica a fiecarui cult in configuratia religioasa a tarii. conform prevederilor prezentei legi. . inceteaza la varsta de 18 ani. particulare si confesionale. I Dispozitii generale ART. elevul poate sa nu frecventeze orele de religie. asociatiilor reprezentative ale studentilo r. organizarea si functionar ea acestui invatamant se realizeaza potrivit legii. (3) Disciplina Religie poate fi predata numai de personalul didactic calific at conform prevederilor prezentei legi si abilitat in baza protocoalelor incheia te intre Ministerul Educatiei. destinat pregatirii personalului de cult si activit atii social-misionare a cultelor. respectiv a parintilor sau a tut orelui legal instituit pentru elevul minor. 17 Pe durata scolarizarii in invatamantul preuniversitar. liceal si profesio nal includ religia ca disciplina scolara. potrivit recensamantului oficial. asoc iatiilor reprezentative ale elevilor.

financiara si administrativa. in conditiile legii. pe baza unei metodologii nat ionale aprobate prin ordin al ministrului educatiei. 20 (1) Autoritatile administratiei publice locale asigura. ART. (2) Neindeplinirea de catre autoritatile administratiei publice locale a obl igatiilor ce le revin in organizarea si functionarea invatamantului preuniversit ar se sanctioneaza conform legii. fara personalitate juridica . in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi sa elaboreze o metodologie de functionare aprobata prin hotarare a Guvernului. (3) Statul garanteaza dreptul la educatie diferentiata. grupe. care stabileste relatia jur idica. (5) In cazul unitatilor de invatamant confesional preuniversitar de stat exi stente la data intrarii in vigoare a prezentei legi. (2) Invatamantul preuniversitar este organizat pe niveluri. functionarea si. (4) Elevii cu performante scolare exceptionale pot promova 2 ani de studii i ntr-un an scolar la decizia unitatii de invatamant. Tineretului si Sportului au obligatia ca. la cererea parintilor sau tutorilor legali si in conditiil e legii. 21 (1) Sistemul de invatamant preuniversitar are caracter deschis. (1). (1). (1). ART. dizolvarea unor st ructuri de invatamant. (2) Elevii din invatamantul preuniversitar de stat si particular se pot tran sfera la alte unitati de invatamant de stat sau particular. CAP. in cazul unitatilor de invatam ant special. Cercetarii. ART. cu predare in limba romana. pe baza pluralismulu i educational.ca parti ale unei unitati d e invatamant cu personalitate juridica . se organizeaza o singura unitate de i nvatamant cu personalitate juridica.c) cu minimum 150 de prescolari si anteprescolari. prescolarilor si anteprescolarilor nu se incadreaza in prevederile alin. se organizeaza. dupa caz. Cercetarii.si subordonate aceluiasi ordonator prin cipal de credite. (4) Pentru asigurarea accesului egal la educatie si formare profesionala. d) cu minimum 100 de elevi si/sau prescolari. 22 (1) Sistemul national de invatamant preuniversitar este constituit din ansam blul unitatilor de invatamant de stat. trecerea elevilor de la o unitate scolara la alta. in functie de necesitatile lo cale. de la o c lasa la alta. cu acordul unitatii primitoare. dupa caz. clase sau unitati de invatamant preuniversitar cu personalitate juridica. forme de invatam ant si. cultele respective si Minis terul Educatiei. au toritatile administratiei publice locale. filiere si profiluri si asigura conditiile necesare pentru dob andirea competentelor-cheie si pentru profesionalizarea progresiva. 23 . buna desfasurare a invatamantului preuniversitar in localitatile in care aceste a isi exercita autoritatea. in baza avizului conform al inspectora telor scolare. de la un profil la altul si de la o filiera la alta este posibila in conditiile stabilite prin metodologia elaborata de catre Ministerul Educatiei . tineretului si sportului. aproba organizarea. II Structura sistemului national de invatamant preuniversitar SECTIUNEA 1 Dispozitii generale ART. In invataman tul preuniversitar. particulare si confesionale autorizate/ac reditate. in conditiile legii. (2) Prin exceptie de la prevederile alin. Tineretului si Sportului. in acord cu particularitatile de varsta si individuale. patrimoniala. (3) Prin exceptie de la prevederile alin. cercetarii. in unitatile administrativ-te ritoriale in care numarul total al elevilor.

(1) Sistemul national de invatamant preuniversitar cuprinde urmatoarele nive luri: a) educatia timpurie (0-6 ani). initiata de Ministerul Educatiei. dupa caz. in conformitate cu prevederile unei metodologii elaborate de Ministerul Educa tiei. vocational si tehnologic. (2) Invatamantul obligatoriu este invatamant cu frecventa. (3) Asigurarea personalului didactic necesar desfasurarii educatiei antepres colare se face de catre autoritatile administratiei publice locale. in termen de maximum 12 luni de la intrarea in vigoa re a prezentei legi. functionarea in sistemul de invatamant preuniversitar a unor unitati-pilot. Cercetarii. In mod exceptiona l. continutul e ducativ. grupa mijlocie si grupa mare. care cuprinde clasele VIX. se poate organiza invatamant la domiciliu sau pe langa unitatile d e asistenta medicala. Cercetarii . care cuprinde clasele de l iceu X-XII/XIII. care cuprinde: (i) invatamantul secundar inferior sau gimnazial. SECTIUNEA a 2-a Educatia anteprescolara ART. (2) Organizarea unitatilor de educatie timpurie anteprescolara. in conformi tate cu Registrul national al calificarilor. impreuna cu inspectoratele scolare. (3) Invatamantul profesional si tehnic este format din: invatamant profesion al. experimentale si de aplicatie. vocationala si tehnologica. 26 Ministerul Educatiei. Cercetarii. care cuprinde invatamantul postlicea l. cu durata intre 6 luni si 2 ani. (2) Invatamantul tehnic cuprinde clasele a XII-a si a XIII-a din invatamantu l liceal. filiera tehnologica. care cuprinde clasa pregatitoare si clasele I-IV. ART. standardele de calitate si metodologia de organizare ale acesteia se st abilesc prin hotarare a Guvernului. in gradini te si in centre de zi. invatamantul profesional si invatamantul postliceal se organizeaza pentru specializari si calificari stab ilite de Ministerul Educatiei. d) invatamantul profesional. pentru persoanele care au depasit cu mai mult de 3 ani varsta clasei. care cuprinde grupa mica. Tineretului si Sportului. invatamant tehnic si invatamant postliceal. cu urmatoarele filiere: teoretica. in termen de maximu m 12 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi. 25 (1) Formele de organizare a invatamantului preuniversitar sunt: invatamant c u frecventa si invatamant cu frecventa redusa. (3) Pentru copiii cu cerinte educationale speciale sau nedeplasabili din mot ive medicale. Tineretului si Sportului. ART. b) invatamantul primar. Finantarea din resurse pub lice se poate acorda numai furnizorilor de servicii de educatie timpurie acredit . (ii) invatamantul secundar superior sau liceal. c) invatamantul secundar. Cercetarii. pr in hotarare a Guvernului. Tineretului si Sportului poate stabili. (2) Invatamantul liceal. (4) Tipurile si modalitatile de finantare a serviciilor de educatie timpurie anteprescolara se reglementeaza prin hotarare a Guvernului. invatam antul obligatoriu se poate organiza si in forma de invatamant cu frecventa redus a. Tineretului si Sportului. e) invatamantul tertiar nonuniversitar. formata din nivelul anteprescolar (0-3 ani) si invatamantul prescolar (3-6 ani). 27 (1) Educatia anteprescolara se organizeaza in crese si. 24 (1) Invatamantul general obligatoriu este format din invatamantul primar si invatamantul secundar inferior. cu respectarea standardelor de calitate si a legislatiei in vigoare. ART.

(2) Autoritatile administratiei publice locale si inspectoratele scolare asi gura conditiile pentru generalizarea treptata a invatamantului prescolar. in vederea promovarii invatamantului gimnazial pentru persoane care depasesc cu peste 4 ani varsta cor espunzatoare clasei si care. nu au absolvit invatamantul se cundar. (5) Acreditarea furnizorilor de educatie timpurie anteprescolara se realizea za in conformitate cu prevederile metodologiei elaborate de Ministerul Educatiei . nu au absolvit acest nivel de invat amant pana la varsta de 14 ani. (6) Statul sprijina educatia timpurie. 28 (1) Invatamantul prescolar se organizeaza in gradinite cu program normal. pr elungit si saptamanal. Tineretului si Sportului si Ministerul Sanatatii. in vederea promovari i invatamantului primar pentru persoanele care depasesc cu 4 ani varsta corespun zatoare clasei si care. in colaborar e cu autoritatile administratiei publice locale. a tutorilor sau a sustinatorilor legali. de stat sau privati. pot fi inscrisi in clasa pregatitoare si copiii care implinesc varsta de 6 ani pana la sfarsitul anului calendaristic. ca parte componenta a invatarii pe to t parcursul vietii. in fun ctie de veniturile familiei. Familiei si Protectiei Sociale. de regula. (3) Absolventii invatamantului gimnazial care nu continua studiile in invata mantul liceal pot sa finalizeze. Familiei si Protectiei Sociale. SECTIUNEA a 3-a Invatamantul prescolar ART. cel putin un program . 29 (1) Invatamantul primar se organizeaza si functioneaza. 30 (1) Invatamantul gimnazial se organizeaza si functioneaza. Cercetarii. La solicitarea scrisa a parintilor. (3) In clasa pregatitoare din invatamantul special sunt inscrisi copii cu ce rinte educationale speciale. Acestea vor fi acordate in scop educational. po ate organiza programe educationale de tip "A doua sansa". prin inspectoratele scolare. Cercetarii. SECTIUNEA a 4-a Invatamantul primar ART. a tutorilor legali sau a s ustinatorilor legali. Tineretului si Sportului poate aproba organizarea de programe educationale de tip "A doua sansa". care implinesc varsta de 8 ani pana la data inceper ii anului scolar. pana la varsta de 18 ani. (2) Ministerul Educatiei. cu pro gram de dimineata. da ca dezvoltarea lor psihosomatica este corespunzatoare. (7) Modalitatea de acordare a cupoanelor sociale prevazute la alin. prin bugetul Ministerului Munc ii. prin acordarea unor cupoane sociale. (2) In clasa pregatitoare sunt inscrisi copiii care au implinit varsta de 6 ani pana la data inceperii anului scolar. Tineretului si Sportului. conform legislatiei in domeniul asistentei sociale. (6) se s tabileste prin norme metodologice adoptate prin hotarare a Guvernului. din diferite motive. SECTIUNEA a 5-a Invatamantul gimnazial ART. gimnazial. la propun erea Ministerului Muncii. pot fi inscrisi in clasa pregatitoare si copii cu cerinte educationale speciale cu varste cuprinse intre 6 si 8 ani la data inceperii anul ui scolar. din bugetul de stat. Cercetarii. de regula. (4) Ministerul Educatiei. cu progra m de dimineata. din diferite motive.ati. Gradinitele pot functiona ca unitati cu personalitate jur idica sau in cadrul altor unitati scolare cu personalitate juridica. La solicitarea scrisa a parintilor.

in functie de nevoile pietei muncii. (2) Invatamantul liceal tehnologic si vocational se poate organiza si pe baz a solicitarilor din partea angajatorilor privati sau ai Agentiei Nationale pentr u Ocuparea Fortei de Munca. Cercetarii. Cercetarii. Tineretului si Sportului este abilitat sa stabileasca prin planurile-cadru de invatamant. identificate prin documente strategice de planificare a ofertei de forma re regionale. (1). (2) Ministerul Educatiei. pe baza unor contracte de scolarizare. In cadrul profilurilor se pot organiza una s au mai multe calificari profesionale sau specializari. judetene si locale. artistic si pedagogic. in conformitate cu planurile-c adru aprobate de Ministerul Educatiei.este de 3 ani pentru filiera teoretica. de 3 sau de 4 ani pentru filiera vo cationala si de 4 ani pentru filiera tehnologica. cu profilurile tehnic. economica si educationala. 31 (1) Invatamantul liceal cuprinde urmatoarele filiere si profiluri: a) filiera teoretica. nonformal sau informal competente profesionale pot sustine examen de certificare a calificari i. SECTIUNEA a 7-a Invatamantul tehnologic si vocational ART. in functie de dinamica socia la.de pregatire profesionala care permite dobandirea unei calificari corespunzatoar e Cadrului national al calificarilor. specializari diferite in cadrul profilurilor prev azute la alin. (3) Absolventii clasei a XI-a din cadrul filierei tehnologice sau vocational e care au finalizat un stagiu de pregatire practica pot sustine examen de certif icare a calificarii corespunzator nivelului de certificare stabilit prin Cadrul national al calificarilor. Acesta se poate organiza si poate functiona si ca invatamant cu frecventa redusa. (7) Unitatile de invatamant in care se organizeaza filiera tehnologica sau v ocationala a liceului sunt stabilite de inspectoratele scolare. durata studii lor se prelungeste cu un an. pentru calificari din Registr ul national al calificarilor. conf orm Europass. cu profilurile umanist si real.forma de invatamant cu frecven ta . (6) Absolventii invatamantului liceal care au dobandit formal. Absolventii care promoveaza examenul de certificare doba ndesc certificat de calificare si suplimentul descriptiv al certificatului. SECTIUNEA a 6-a Invatamantul liceal ART. (3) Durata studiilor in invatamantul liceal . Tineretului si Sportului. in colaborare cu autoritatile administratiei publice locale. de regula. (5) Unitatile de invatamant liceal se organizeaza cu una sau mai multe filie re si unul sau mai multe profiluri. resurse naturale si protectia mediului. 32 (1) Invatamantul liceal tehnologic si vocational se poate organiza in cadrul liceelor din filiera tehnologica sau vocationala. avand in vedere tendintele de dezvol tare sociala si economica precizate in documentele strategice regionale. Pen tru unele forme de invatamant cu frecventa si cu frecventa redusa. judeten e si locale. in unitatile de invatamant stabilite de inspectoratul scola r. ca invata mant cu frecventa. (4) Stagiile de pregatire practica de pe parcursul filierei tehnologice sau vocationale se pot organiza la nivelul unitatii de invatamant si/sau la operator ii economici ori institutiile publice cu care unitatea de invatamant are incheia . (4) Invatamantul liceal se organizeaza si functioneaza. teologic. conform legii. sportiv. servicii. c) filiera vocationala. in conditiile legii. actualizat periodic. cu profilurile militar. b) filiera tehnologica. cu consultarea a utoritatilor administratiei publice locale.

(5) Operatorii economici care asigura. (3) Absolventii invatamantului profesional. SECTIUNEA a 9-a Invatamantul militar preuniversitar ART. pana la varsta de 18 ani.te contracte pentru pregatire practica sau la organizatii-gazda din strainatate. (9) Programele de pregatire profesionala se finalizeaza cu examen de certifi care a calificarii. aprobat de Ministerul Educatiei. dotare a spatiilor de pregatire practica sau locuri de munca pentru absolventi pot bene ficia de facilitati fiscale. cel putin un program de pregatire profesionala care permite dobandirea unei calificari corespunzatoare Cadrului national al califica rilor. care promoveaza examenul de cert ificare a calificarii profesionale. b) finantarea partiala la scolarizarea in cadrul scolilor postliceale de sta t. SECTIUNEA a 8-a Invatamantul profesional ART. (6). sunt organ izate prin unitatile de invatamant de stat si sunt gratuite. care se da publicitatii la inceputul ciclu lui. c) burse speciale si alte forme de sprijin material. care promoveaza examenul de cert ificare a calificarii profesionale. potrivit prevederilor legale. 33 (1) Invatamantul profesional se poate organiza in scoli profesionale care po t fi unitati independente sau afiliate liceelor tehnologice. (2) Pregatirea prin invatamantul profesional se realizeaza pe baza standarde lor de pregatire profesionala aprobate de Ministerul Educatiei. Tine retului si Sportului. (10) Statul sustine invatamantul profesional si invatamantul liceal . ordine publica si s ecuritate nationala este invatamant de stat.componenta de formare profesiona la initiala. conform Europass. 34 (1) Invatamantul preuniversitar din sistemul de aparare. parte integranta a sistemului natio . (7) Programele de pregatire profesionala. de stat sau particu lare. (4) Modul de organizare si de desfasurare a examenului de certificare a cali ficarii profesionale este reglementat de Ministerul Educatiei.filiera tehnologica sau vocationala. Cercetarii. in baza unui regulament propriu. in cadrul unor programe ale Uniunii Europene . prin consultare cu angajatorii. burse de scolarizare. (5) Absolventii invatamantului profesional. pe baza de contract cu unitatile de i nvatamant. Cercetarii.filier a tehnologica sau vocationala. (6) Absolventii invatamantului gimnazial care intrerup studiile pot finaliza . stagii de pregatire practica a elevilor. Standardele de p regatire profesionala se realizeaza pe baza standardelor ocupationale validate d e comitetele sectoriale. in conditiile in ca re sunt finalizate pana la varsta de 18 ani. pot urma cursurile invatamantului liceal cu frecventa redusa. prevazute la alin. pe baza standardelor ocupationale. Tineretului si Sportului. prin: a) recunoasterea in invatamantul tertiar nonuniversitar a studiilor obtinute in cadrul invatamantului liceal . Organizarea si desfasurarea examenului de certificare a cali ficarii sunt reglementate de Autoritatea Nationala pentru Calificari. dobandesc certificat de calificare profesion ala si suplimentul descriptiv al certificatului. Cercetarii. in urma consultarii partenerilor sociali. Durata stagiului de pregatire practica este stabilita prin planul-c adru de invatamant. Tiner etului si Sportului prin metodologie. (8) Durata si continutul programelor de pregatire profesionala sunt stabilit e de unitatea de invatamant.

Tin eretului si Sportului de ministerele interesate si de alte institutii cu respons abilitati in domeniul apararii. conditiile care se cer pentru ocuparea acestora. si se avizeaza de Ministerul Educatiei. Ministerul Administratiei si Internelor. Tineretului si Sportului. cercetarii. (2) Structura organizatorica. Planurile-cadru de invat amant pentru invatamantul postliceal din sistemul de aparare. (3) Functiile didactice pentru corpul instructorilor militari din unitatile de invatamant preuniversitar din sistemul de aparare. ART. de ordine si securitate publica. ART. ART. Cercetarii. Ministerul Justitiei si alte institutii cu atribut ii in domeniile apararii. Tineretului si Sportului. Ministerul Administratiei si Internelor. respectiv de functionar public cu statut special. o rdinii publice si securitatii nationale si se aproba de Ministerul Educatiei. (4) Programele scolare pentru disciplinele de specialitate militara se elabo reaza de Ministerul Apararii Nationale. ordinii publice si securitatii nationale potrivi t fiecarei arme. ordinii publice si securitatii nationale. Tineretului si Sportului. In activitatea de conducere. Ministerul Justitiei si de alte institutii cu atributii in domeniul apararii. ordine publica si securitate nationala se asigura de comandantul/dir ectorul numit prin ordin al conducatorilor ministerelor si institutiilor de ordi ne publica si siguranta nationala. ordine publica si securitate nationala se elaboreaza de Ministerul Apararii Nationale. ordine publica si securita te nationala. si cuprinde: invatamant liceal militar si invatamant postlice al pentru formarea maistrilor militari. Mi . a subofiterilor. impreuna cu Ministerul Educatiei. ordine pub lica si securitate nationala este asigurata de Ministerul Apararii Nationale. agentilor de politie si agentilor de penitenciare. ordine publica si securitate nationala se constituie din persona lul didactic prevazut in prezenta lege si din corpul instructorilor militari. specializari si forme de organizare a invatamantului si se apro ba conform prevederilor prezentei legi valabile pentru institutiile de invataman t civil. Mini sterul Justitiei si alte institutii cu atributii in domeniile apararii. cifrele anuale de scolarizare si criteriile de selectionare a candidati lor pentru invatamantul preuniversitar militar din sistemul de aparare. Directorul adjunct/Loctiitorul comandantului pentru invatamant este si pr esedintele consiliului profesoral. Cercetarii. ART. 37 (1) Personalul didactic din unitatile de invatamant preuniversitar din siste mul de aparare. (2) Personalul didactic din unitatile de invatamant preuniversitar din siste mul militar de aparare. in c olaborare cu Ministerul Apararii Nationale. competentele si responsabilitatile se stabilesc prin instructiuni proprii. Tinere tului si Sportului. ordine p ublica si securitate nationala se propun Ministerului Educatiei. comandantul/dir ectorul este ajutat de loctiitorul comandantului pentru invatamant/directorul ad junct. (3) Planurile-cadru de invatamant pentru invatamantul liceal militar se elab oreaza de catre Ministerul Educatiei. 35 Ministerul Apararii Nationale. 36 Conducerea operativa a unitatilor de invatamant preuniversitar din sistemul de aparare. care este si presedintele consiliului de admi nistratie/consiliului de conducere. specializarile/calificarile profe sionale. 38 Finantarea invatamantului preuniversitar din sistemul de aparare. tineretului si sportului. ordinii publice si securitatii nationale coordoneaza si controleaza unitatile de invatam ant militar preuniversitar. Cercetarii. Ministerul Administratiei si Internelor. prin inspectoratele scolare judetene/al municipiului Bucures ti. normele didactice .nal de invatamant. si sunt aprobate prin ordin al minis trului educatiei. Ce rcetarii. Cercetarii. in conformit ate cu standardele nationale elaborate de institutiile responsabile cu asigurare a calitatii. ordine publica si securitate nationala are drepturile si indatoririle care decurg din prezenta lege si din calitatea de cadru militar in activitate. profilurile.

informatiilor. de ordine publi ca si securitate nationala se face prin ordine. (7) Unitatile de invatamant cu program sportiv suplimentar. la propunerea a utoritatilor administratiei publice locale. Cercetarii. (8) Pentru buna desfasurare a activitatii. 41 Aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul militar. potrivit legii. ordine publica si securitate nationala. ART. ART. a Ministe rului Culturii si Patrimoniului National si/sau a institutiilor publice de cultu ra impreuna cu Ministerul Educatiei. respectiv sportiv. b) elevii pot fi inscrisi numai pe baza testarii aptitudinilor specifice.nisterul Administratiei si Internelor. precum si specializarile/calificarile pr ofesionale din cadrul acestora se supun mecanismelor de asigurare a calitatii. d) studiul disciplinelor de specialitate se realizeaza pe clase. denumite cluburi sportive scolare. Ministerul Justitiei si alte institutii c u atributii in domeniile apararii. Cercetarii . 42 (1) Invatamantul de arta si invatamantul sportiv se organizeaza pentru elevi i cu aptitudini in aceste domenii. e) programele scolare pentru invatamantul liceal de arta si pentru invataman tul liceal sportiv respecta obiectivele educationale stabilite pentru profilul r espectiv. SECTIUNEA a 10-a Invatamantul de arta si invatamantul sportiv ART. ordinii publice si securitatii nationale din fondurile alocate din bugetul de stat. in palatele si cluburile co . (6) Organizarea invatamantului de arta si a invatamantului sportiv se face p rin regulamente aprobate de ministrul educatiei. potrivit criteriilor stabilite de Ministerul Educatiei. Tineretului si Sportului se pot organiza cluburi scolare si unitati de invatamant preuniversitar de stat cu pro gram sportiv sau de arta. se constituie ca unitati de invatamant de nivel liceal. a inspectoratelor scolare. ART. integrat ori suplimentar. pe grupe sa u individual. cluburile sportive scolare benefi ciaza de baze sportive proprii si de acces in bazele sportive care apartin celor lalte unitati de invatamant. dupa trecerea in rezerva. (3) In invatamantul de arta si in invatamantul sportiv: a) scolarizarea se realizeaza. cercetarii. de regula. indep endente sau afiliate pe langa alte unitati de invatamant de acelasi nivel. cu acordul conducerilor acestor unitati de invatama nt. incepand cu invatamantul gimnazial . c a si institutiile de invatamant civil. (4) Pentru activitatea sportiva si artistica de performanta. c) planurile-cadru de invatamant sunt adaptate specificului acestui invatama nt. sa ocupe functii echi valente cu cele ale absolventilor institutiilor civile de invatamant cu profil a propiat si de acelasi nivel. (5) Invatamantul de arta si invatamantul sportiv integrat se organizeaza in scolile si liceele cu program de arta. (2) Unitatile in care se organizeaza invatamantul de arta si invatamantul sp ortiv de stat se stabilesc de catre autoritatile administratiei publice locale c u avizul conform al inspectoratelor scolare. Tineretului si Sportului. tineretului si spor tului. regulamente si instructiuni prop rii. in conditiile legii. 39 Certificatele de absolvire si competente profesionale dau dreptul detinatori lor legali. organizate in celelalte unitati de invatamant prima r. 40 Institutiile de invatamant preuniversitar din cadrul sistemului de aparare. (9) Elevii au acces liber in cluburile sportive. precum si in clase cu program de arta sau sportiv. gimnazial si liceal.

unitatile de invatam ant gimnazial si liceal beneficiaza de sali de repetitie si spectacol proprii sa u de acces la salile unitatilor de invatamant de acelasi nivel. in baza reglementarilor aprobate pri n ordin al ministrului educatiei. in structura Ministerului Educatiei. a invatamantului de arta si invatamantului sportiv integra t si suplimentar. se aproba. Tineretului si Sportului si aprobate prin hotarare a Guvernului. federatiile sportive nationale. (8) Admiterea in invatamantul postliceal se face in conformitate cu criterii le generale stabilite de Ministerul Educatiei. (2) Invatamantul postliceal face parte din invatamantul profesional si tehni c si este partial subventionat de stat. Cercetarii. cu acordul condu cerii acestora. (4) Ministerul Educatiei. in bune conditii. 43 (1) Pentru sprijinirea activitatii sportive si artistice de performanta. in functie de complexit atea calificarii si de numarul de credite pentru educatie si formare profesional a. cercetarii. ART. respectiv al sportului. (3) Ministerul Culturii si Patrimoniului National si celelalte ministere int eresate. (3) Invatamantul postliceal special face parte din invatamantul profesional si tehnic si este integral subventionat de stat. Tineretului si Sportului organizeaza tabere sport ive sau de creatie artistica. Tineretului si Sportu lui. din sumele defalcate din venituri ale bugetului d e stat si din venituri ale bugetelor locale. inclusiv financiar. Tineretului si Sportului colaboreaza c u institutii. prin consulta . stabilite de Ministerul Educatiei . (5) Invatamantul postliceal are o durata de 1-3 ani. organizat in conformita te cu prevederile prezentei legi. pe baza unei metodologii elaborate de unitatea de invatamant. SECTIUNEA a 11-a Invatamantul postliceal ART. Cercetarii. precum si institutiile de cultura pot sprijini financiar si ma terial activitatile de performanta in domeniul artelor. Prin exceptie. Cercetarii. tineretului si sportului. se finanteaza prin bugetele locale ale unitati lor administrativ-teritoriale. Cerce tarii. (6) Scolarizarea in invatamantul postliceal de stat. (12) Toti elevii cuprinsi in grupele de performanta sunt inscrisi intr-un Re gistru national al performantelor sportive. precum si a competitiilor artistice si sportive de nivel regio nal si national. (4) Scolile de maistri sunt scoli postliceale. aut oritatile locale. cifra de scolarizare pentru invatamantu l postliceal de stat finantat integral de catre solicitanti. persoane fizice sau juridice. Tineretului si Sportului. Cercetarii. (2) Pentru activitatile sportive. 44 (1) Invatamantul postliceal se organizeaza pentru calificari profesionale in scrise in Registrul national al calificarilor. (7) Cifra de scolarizare pentru invatamantul postliceal de stat se aproba pr in hotarare a Guvernului. respectiv cu persoane fizice pentru asigurarea resurselor financiare si materiale necesare desfasurar ii. Comitetul Olimpic si Sportiv Roman. Scolarizarea poate sa fie finantata si de catre solicitanti. (10) Pentru buna desfasurare a activitatilor artistice. Tineretului si Sportului functioneaza Federatia Sportului Scolar si Unive rsitar. Cercetarii. (11) Cluburile sportive scolare pot sa fie finantate si de autoritatile admi nistratiei publice locale. persoane fizice sau juridice. prin contract incheiat c u unitatea de invatamant care asigura scolarizarea. precum si festivaluri si acorda burse si alte forme de sprijin material. concursuri sportive sau artistice. cu organizatii si cu alte persoane juridice. programe de studiu pentru invatamantul postliceal. campionate scol are. prin decizie. Statul sustine si stimuleaza . de inspectoratul scolar si se comunica Minis terului Educatiei. Min isterul Educatiei.piilor. in part eneriat public-privat.

indiferent de limba sa materna si de limba in care a studiat anterior . Cercetarii. SECTIUNEA a 12-a Invatamantul pentru persoanele apartinand minoritatilor nationale ART. (10) In unitatile conexe invatamantului preuniversitar din judetele in care functioneaza forme de invatamant in limbile minoritatilor nationale se asigura i ncadrarea cu specialisti si din randul minoritatilor nationale. Tineretului si Sportului asigura mate riale didactice specifice disciplinelor predate in limba materna. la cererea parintilor sau tutorilor legali si in conditiile legii. indi ferent de efectivul de elevi. Cercet . functioneaza cel putin o unitate scolara cu personalitate juridica. singulare in municipiu. grupe. (8) Minoritatile nationale au dreptul la reprezentare proportionala cu numar ul de clase in organele de conducere ale unitatilor de invatamant. Fac exceptie de la necesi tatea de a face dovada competentei profesionale in limba minoritatii nationale r espective cadrele didactice care predau limba si literatura romana. absolventii de liceu. cu respectarea criteriilor de competenta profesionala. (3) La toate formele de invatamant in limba romana. ale inspector atelor scolare sau ale institutiilor echivalente. (11) Cadrele didactice care predau la grupe sau clase cu predare integrala i n limba minoritatilor nationale trebuie sa faca dovada competentei profesionale in limba minoritatii nationale respective si au dreptul la pregatire si perfecti onare in limba de predare. cu respectarea criteriilor de competenta profesionala. nu au posibilitatea de a invat a in limba lor materna sunt sprijiniti prin decontul transportului la cea mai ap ropiata scoala cu predare in limba materna sau primesc cazare si masa gratuite i n internatul unitatii de invatamant cu predare in limba materna. avizate de Ministerul Educatiei. cu mai multe unitati de invatamant cu predare in limbile minoritatilor nationale. (7) Elevii care. (13) Pentru elevii apartinand minoritatilor nationale. in localitatea de domiciliu. (2) In functie de necesitatile locale se organizeaza. clase sau unitati de invatam ant preuniversitar cu predare in limbile minoritatilor nationale. (6) In cazul unitatilor de nivel gimnazial sau liceal cu predare in limbile minoritatilor nationale. Ministerul Educatiei. (12) Ministerul Educatiei. (5) Pe raza unei unitati administrativ-teritoriale. (8). u nul dintre directori va fi un cadru didactic din randul minoritatilor respective . (9) In unitatile scolare cu predare si in limbile minoritatilor nationale. singulare in localitate. tipurile si formele de invatamant preuniversitar. in baza deciziilor senatului universitar. se pot organiza clase liceale si profesionale cu grupe de elevi de diferite profiluri. care pot fi: ma nuale elaborate in limba de predare a minoritatilor nationale si manuale traduse din limba romana sau manuale de import. (9) Au dreptul sa se inscrie in invatamantul postliceal. (4) In cadrul unitatilor sau sectiilor cu predare in limbile minoritatilor n ationale. 45 (1) Persoanele apartinand minoritatilor nationale au dreptul sa studieze si sa se instruiasca in limba materna. oras sau comuna. cu sau fara diploma de bacalaureat. la toate nivelurile. ca unitati de cr edite de studii transferabile pentru nivelul licenta.rea factorilor interesati. se poate inscrie si pregat i orice cetatean roman sau cetatean din tarile Uniunii Europene si Confederatia Elvetiana. in conditiile legii. indiferent de efectivul de elevi. potrivit legii. in conditiile legii. cu respectarea c riteriilor de competenta profesionala. in limbile minoritatilor nationale sau in limbi de circulatie internationala. in conditiile alin. Cercetarii. in tara sau in strainatate. pentru fiecare limba materna. Tineretului si Sportului asigura manualele scolare. se acorda pers onalitate juridica. (10) Creditele pentru educatie si formare profesionala obtinute in invataman tul postliceal pot fi recunoscute pentru absolventii cu diploma de bacalaureat d e catre universitati.

disciplinele Istoria si Geografia Romaniei se predau in acest e limbi. Cercetarii. ca disciplina de studiu.arii. luand in considerare predarea in limba minoritatii nationale sau a limbii minoritatii nat ionale. Tineretului si Sportului. Cerc etarii. cu predare in limba materna. (7). c alificativele se comunica in scris si oral si in limba de predare. Acelasi coeficient se aplica si in cazul unitatilor scolare cu predare in l imba romana. activitatea de predare si de educare la Limba si literatura materna. in cazul in care minoritatea respectiva nu are reprezentare parlamentara. toate disciplinele se studiaza in limba materna. Programele si manualele disciplinei Istoria si traditiile minoritatii nationale sunt aprobate de Ministerul Educatiei. precum si istoria si traditiile minoritatii nationale respe ctive. pentru titlurile needitate din cauza tirajului r edus. (16) In cadrul Institutului de Stiinte ale Educatiei din subordinea Minister ului Educatiei. li se asigura. subiectele de examen de orice tip din invatamantul preuniversitar si lucrarile semestriale pentru elevii din invatamantul cu predar e in limbile minoritatilor nationale se elaboreaza pe baza cerintelor didacticometodologice stabilite de Curriculumul national. (2) Disciplina Limba si literatura romana se preda pe tot parcursul invatama ntului preuniversitar dupa programe scolare si manuale elaborate in mod special pentru minoritatea respectiva. Cercetarii. la s olicitarea grupului parlamentar al minoritatilor nationale. Programele scolare si manualele la aceasta disciplina sunt aprobate de Ministerul Educatiei. si in conditiile legii. geografi ca si numarul redus de elevi si prescolari. in conditii similare. cu exceptia disc iplinei Limba si literatura romana. limba si literatura materna. 46 (1) In cadrul invatamantului preuniversitar cu predare in limbile minoritati lor nationale. la istoria si traditiile minoritatilor nationale re spective si la Educatia muzicala se realizeaza pe baza programelor si a metodolo giilor specifice elaborate de colective de experti cunoscatori ai limbii si ai c ulturii minoritatii nationale respective si aprobate. ART. (5) Testele de evaluare. Tineretul . cu obligatia transcrierii si a insusirii toponimiei si a n umelor proprii romanesti si in limba romana. (4) Testele la disciplina Limba si literatura romana se elaboreaza pe baza p rogramei speciale. (8) In invatamantul primar. (17) In finantarea de baza a unitatii de invatamant preuniversitar cu predar e in limbile minoritatilor nationale. predarea disciplinei Limba si literatura romana se face dupa manualele utilizate in unitatile de inv atamant cu predare in limba romana. in comunicarea inte rna si in comunicarea cu parintii elevilor si ai prescolarilor se poate folosi s i limba de predare. care frecventeaza unitati d e invatamant cu predare in limba romana sau in alta limba decat cea materna. In cazul acestor unitati se are in vedere izolarea lingvistica. Tineretului si Sportului va functiona si o sectie de cercetare si inovare pentru invatamantul cu predare in limbile minoritatilor na tionale. precum si elevii prevazuti la alin. la cerere. potrivit legii. (9) In invatamantul gimnazial cu predare in limbile minoritatilor nationale se introduce. (14) In invatamantul in limbile minoritatilor nationale. (7) Elevilor apartinand minoritatilor nationale. (3) Prin exceptie. gimnazial si liceal cu predare in limbile minori tatilor nationale. dupa programe scolare si manuale identice cu cele pentru clasele cu pre dare in limba romana. ca urmare a cererii parintilor sau tutorilor legali. (15) In invatamantul primar cu predare in limbile minoritatilor nationale. Istoria si traditiile minoritatilor natio nale respective. ca parte a trunchiului comun. costul standard per elev si per prescolar se calculeaza dupa un coeficient marit pe baza factorilor de corectie. in unitatile de invatamant cu predare in limba unei minor itati nationale. Tineretului si Sportului. la solicit area organizatiei minoritatii nationale reprezentate in Parlamentul Romaniei sau . (6) In invatamantul preuniversitar. ca disciplina de studiu.

In functie de necesitatile locale. denumite in continuare CJRAE. diferentiat. Tineretulu i si Sportului. acor dandu-se prioritate integrarii in invatamantul de masa. in conformitate cu legislatia in vigoare. in functie de tip ul si gradul de deficienta. in functie de g radul si tipul dizabilitatii. respectiv modulele de pregatire de specialitate. asistenta psihoeducationala. (2) Unitatile cu predare in limba romana. 48 (1) Invatamantul special si special integrat. prin ordin al ministrului educatiei. orientarea scolara si orientarea profesionala a copiilor. ART. in conditiile legii. Cercetarii. ART.comuna. 47 (1) Pe raza unei unitati administrativ-teritoriale . SECTIUNEA a 13-a Invatamantul special si special integrat ART. (3) Continuturile invatamantului special si special integrat. (10) In programele si manualele de istorie se vor reflecta istoria si tradit iile minoritatilor nationale din Romania. Cercetarii. Tineretului si Sportului. demersurile di dactice. Cercetarii. (3) Guvernul elaboreaza reglementari specifice pentru serviciile educational e si de asistenta. tineretului si sportului. (12) In invatamantul preuniversitar. in functie de tipul si gradul def icientei. oras. s e realizeaza insusirea terminologiei de specialitate si in limba romana.ui si Sportului. oferite copiilor cu cerinte educationale speciale. in unitati de invatamant special si in unitati de invatamant de masa. ca invatamant cu frecventa. uni ce in municipiu. de regula. Tineretului si Sportului. dupa caz. cercetarii. denumit in continuare CMBRAE. (2) Invatamantul special si special integrat este gratuit si este organizat. respectiv de Centrul Municipiului Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala. (2) Stabilirea gradului de deficienta al elevilor cu cerinte educationale sp . (11) In invatamantul liceal si postliceal. de nivel gimnazial sau liceal. (4) Durata scolarizarii copiilor cu cerinte educationale speciale poate fi m ai mare decat cea precizata prin prezenta lege si se stabileste. a elevilor si a tinerilor cu cerinte educationale spec iale se realizeaza de catre centrele judetene de resurse si de asistenta educati onala. acest a se poate organiza si sub alte forme. stabilit e prin ordin al ministrului educatiei. ART. 49 (1) Invatamantul special se organizeaza. in care predarea se face in limba materna pentru disciplinele. (2) Invatamantul special integrat se poate organiza in clase speciale si ind ividual sau in grupe integrate in clase de masa. se realizeaza pentru toate nivelurile de invatamant. cercetarii. organizat pentru persoanele cu cerinte educationale speciale sau alte tipuri de cerinte educationale. municipiu . indiferent de efectivul de el evi. pe baza unei metodolog ii elaborate de Ministerul Educatiei. in oras sau in comuna au personalitate juridica indiferent de e fectivul de elevi. prin servic iile de evaluare si de orientare scolara si profesionala. 50 (1) Evaluarea. precum si pregatirea si formarea personalului care isi desfasoara activ itatea in domeniul educatiei copiilor cu cerinte educationale speciale sunt stab ilite prin metodologii elaborate de Ministerul Educatiei. probele de admitere si probele examenel or de absolvire pot fi sustinute in limba in care au fost studiate disciplinele respective.unde functioneaza mai multe unitati scolare cu predare in limba romana cel pu tin una dintre acestea are personalitate juridica. CJRAE cuprind si centrel e logopedice interscolare. Efectivele formatiunilor de stu diu din invatamantul special si special integrat sunt stabilite de Ministerul Ed ucatiei. t ineretului si sportului.

fapt ce determina includerea lor in clase cu cerinte educationale speciale. in colaborare c u comisiile pentru protectia copilului din cadrul directiilor generale judetene/ a municipiului Bucuresti de asistenta sociala si protectia copilului.eciale se realizeaza de catre comisiile din cadrul CJRAE/CMBRAE. cu consultarea f actorilor locali interesati. precum si de gazduire gratuita in internate sau centre le de asistare pentru copiii cu cerinte educationale speciale din cadrul directi ilor generale judetene/a municipiului Bucuresti de asistenta sociala si protecti a copilului. de programe scolare. inclusiv cei scolarizati in alt judet de cat cel de domiciliu. Tinere tului si Sportului. integrati in invatamantul de masa. beneficiaza de asistenta sociala constand in asigurarea al ocatiei zilnice de hrana. Decizia de reorientare se ia de catre comisia de ex pertiza din cadrul CJRAE/CMBRAE. Tineretului si Sportului. Organizarea serviciilor de sprijin edu cational se face de catre CJRAE/CMBRAE si se reglementeaza prin metodologii spec ifice elaborate de Ministerul Educatiei. Cercetarii. 51 (1) Copiii. 54 (1) In functie de evolutia copilului se pot face propuneri de reorientare di nspre scoala speciala spre scoala de masa si invers. de programe de asistenta psihopedagogica. compensare si pe ntru reducerea gradului de dizabilitate. et nie. de manuale si de metodologii didactice alternative. (3) Diagnosticarea abuziva a copiilor pe criterii de rasa. 52 (1) Pentru copiii. ART. apartenenta la o categorie defavorizata. ART. conf orm unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educatiei. (4) Obtinerea unei calificari de catre elevii/tinerii cu cerinte educational e speciale se face in unitati de invatamant special si de masa. gru pe sau clase in cadrul unitatii sanitare in care acestia sunt internati. se sanctioneaza. sunt nedeplasabili. al altor organisme private autorizate. Resursa umana necesara pentru scol arizarea acestora este asigurata de catre Ministerul Educatiei. (5) Elevii si tinerii cu cerinte educationale speciale pot dobandi calificar i profesionale corespunzatoare tipului si gradului de deficienta. Cercetarii. a rechizitelor scolare. dupa caz. religie. la propunerea CJRAE/CMBRAE. precum si de orice alt criteriu. pentru stimulare. elevii si tinerii care. (2) Propunerea de reorientare se face de catre cadrul didactic care a lucrat cu copilul in cauza sau de catre parintii copilului/tutorele legal instituit si de catre psihologul scolar. ART. ART. elevii si tinerii cu boli cronice sau cu boli care necesi ta perioade de spitalizare mai mari de 4 saptamani se organizeaza. adaptate tipului si gradului de dizabilitate si aprobate de Minist erul Educatiei. (2) Copiii si tinerii cu cerinte educationale speciale. pe o perioada determinata. a cazarmamentului. scolarizati in unita tile de invatamant special sau de masa. (4) Unitatile de invatamant special pot beneficia de sprijinul institutiilor de protectie sociala. limba. Cercetarii. (2) Pentru copiii. de la caz la caz. Tineretului si Sportului. Cercetarii. 53 Invatamantul special dispune de planuri de invatamant. al persoanelor fiz ice sau juridice din tara si din strainatate. 55 (1) Scolarizarea minorilor si a adultilor din centrele de reeducare. a imbracami ntei si a incaltamintei in cuantum egal cu cel pentru copiii aflati in sistemul de protectie a copilului. elevii si tinerii cu cerinte educationale speciale. Tine . din pen itenciarele pentru minori si tineri si din penitenciarele pentru adulti se reali zeaza cu respectarea Curriculumului national. (3) Scolarizarea la domiciliu. ART. se organizeaza scolarizare la domiciliu. cu acordul familiei sau al sustinatorului legal . din motive medicale sau din cauza unei dizabilitati. respectiv infiintarea de clase sau de grupe i n spitale se fac de catre inspectoratul scolar. nationalitate. beneficiaza de suport educational prin cadre didactice de sprijin si itinerante.

potrivit legii. cercetarii. Tin eretului si Sportului. Ministerul Educatiei. Tine retului si Sportului colaboreaza cu Ministerul Muncii. Ministerul Educatiei. tineretului si sportul ui. de accelerare a promovarii conform ritmului ind ividual de invatare. recreati ve. (2) In vederea obtinerii unei calificari si a integrarii in viata activa a t inerilor cu cerinte educationale speciale. prin decizia consiliului de administratie. de programe educative care le respecta particularitatile de invatare si de orientare a performantei. 58 (1) Unitatile de invatamant. pot sa isi extinda activitatile cu elevii dupa orele de curs. de imbogatire a curriculumului cu noi domenii. 56 La absolvirea invatamantului special. simpozioane si alte activitati specifice si acorda burse si alte forme de sprijin material. SECTIUNEA a 15-a Programul "Scoala dupa scoala" ART. informationale. prin inspectoratele scolare. Tineretului si Sportului . ART. cat si in centre de excelenta. Cercetarii. SECTIUNEA a 14-a Invatamantul pentru copiii si tinerii capabili de performante inalte ART. tineretului si spo rtului. precum si activitati de invatare remediala. Centrele de excelenta sun t infiintate prin ordin al ministrului educatiei. Acolo unde acest lucru este posibil. Tineretului si Sportului organizeaza olimpi ade si concursuri. materiale si financiare pe ntru sustinerea copiilor si a tinerilor capabili de performante inalte se asigur a de unitatile de invatamant si de inspectoratele scolare. indiferent de varsta. de timp liber. (3) Resursele umane. (2) Coordonarea actiunilor prevazute la alin. tabere de profil. organizeaza ateliere protejate. Cercetarii. Cercetarii. prin programul "Scoala dupa scoala". infiintat prin hotarare a Guvernului. impreuna cu Ministerul Muncii. prin programe "Scoala dupa scoala". Familiei si Protectiei Soc iale. curriculare.retului si Sportului. conform normelor meto dologice elaborate de Ministerul Educatiei. pentru consolidarea competentelor dobandite sau de accelerare a invatarii. initia ta de Ministerul Educatiei. (2) In parteneriat cu autoritatile publice locale si cu asociatiile de parin ti. parteneriatul se poate realiza cu organizatii nonguvernamentale c u competente in domeniu. (5) Copiii si tinerii capabili de performante inalte beneficiaza. (1) este asigurata de Centrul National de Instruire Diferentiata. se ofera activitati educative. de grupare pe abilitati. Cercetarii. (3) Programele "Scoala dupa scoala" se organizeaza in baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei. Familiei si Protectiei So ciale si cu alte organisme guvernamentale sau nonguvernamentale in vederea integ rarii in viata activa. SECTIUNEA a 16-a Alternativele educationale . (4) Pentru sprijinirea copiilor si a tinerilor capabili de performante inalt e. 57 (1) Statul sprijina copiii si tinerii capabili de performante inalte atat in unitati de invatamant. Ministerul Educatiei. cercetarii. Tineretului si Sportului. potrivit calificarii obtinute si in conditiile prevazute de legislatia in vigoare. Cercetarii. Aceste programe sunt de aprofundare a invatarii . de men torat si transfer de competenta. (4) Statul poate finanta programul "Scoala dupa scoala" pentru copiii si ele vii din grupurile dezavantajate.

Tineretului si Sportului a pregatirii si a per fectionarilor realizate de organizatiile. cu respectarea criteriilor de competenta. se poate inscri e si pregati orice cetatean roman. in conformitate cu specificul alternativei. Pentru invatamantul special liceal si special postliceal. in limbile mi noritatilor nationale sau in limbi de circulatie internationala. (3) Unitatile de invatamant preuniversitar alternativ dispun de autonomie or ganizatorica si functionala. cu consultarea partenerilor sociali si cu avizul conform al Ministerului Educatiei. la toate nivelurile si for mele. conform legislatiei in vigoare. III Reteaua scolara ART. garantata de Constitutie. (2) Reteaua scolara a unitatilor de invatamant de stat si particular preuniv ersitar se organizeaza de catre autoritatile administratiei publice locale. i n conditiile legii. deschise. respectiv evaluarea periodica a alternativelor educationale se fac potrivit legii. respectiv de catre consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti. reteaua scolara se organizeaza de catre consiliul judetean. conform legislatiei in vigoare. 60 (1) Invatamantul particular si confesional se organizeaza conform principiul ui nonprofit in unitati de invatamant preuniversitar. 61 (1) Reteaua scolara este formata din totalitatea unitatilor de invatamant ac reditate. CAP. cu a vizul conform al inspectoratelor scolare. (2) Criteriile. auton ome atat din punct de vedere organizatoric. cercetarii. conditiile fiind stabilite prin hotarare a Guvernul ui. asociatiile. 59 (1) In sistemul de invatamant preuniversitar pot fi initiate si organizate a lternative educationale. cat si economico-financiar. Tineretu lui si Sportului. (5) Cadrele didactice care predau la grupe sau clase din alternativele educa tionale au dreptul la recunoasterea de catre inspectoratele scolare judetene si Ministerul Educatiei. Tineretului si Sportului. respectand in intregime drepturile acestuia. (6) Statul sprijina si coordoneaza invatamantul particular si confesional.ART. Cercetarii. avand dr ept fundament proprietatea privata. cu acordul Ministerului Educatiei. (5) Unitatile de invatamant preuniversitar particular si confesional acredit ate sunt sprijinite de stat. pe baza unor regulamente aprobate prin ordin al ministrului ed ucatiei. acreditarea si evaluarea periodic a a unitatilor de invatamant preuniversitar particular si confesional sunt reali zate de catre Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Preunivers itar. (3) Unitatile particulare de invatamant sunt unitati libere. federatiile care gestione aza dezvoltarea alternativei respective la nivel national. Actul de numire se aduce la cunostinta inspectoratului scolar pe raza caruia isi desfa soara activitatea unitatea respectiva. Cercetarii. Cercetarii. . standardele si indicatorii de performanta pe care trebuie sa le indeplineasca unitatile de invatamant preuniversitar particular si confesion al sunt identice cu cele pe care trebuie sa le indeplineasca unitatile de invata mant de stat. (4) La toate formele de invatamant alternativ in limba romana. respectiv autorizate provizoriu. (4) Autorizarea de functionare provizorie. (2) Acreditarea. SECTIUNEA a 17-a Invatamantul particular si confesional ART. (7) Directorii unitatilor de invatamant particular sunt numiti de conducerea persoanei juridice fondatoare. tineretului si sportului.

In situa tia in care Agentia Romana pentru Asigurarea Calitatii in Invatamantul Preuniver sitar. conform legi i. dar nu mai putin de 15 si nu mai mult de 30. unitati de invatamant cu clase const ituite pe baza de contracte de parteneriat intre unitati de invatamant de stat s i particulare acreditate. nivel. (4) Persoanele juridice si fizice pot infiinta. cu respectarea interesului copiilo r si asigurarea logisticii necesare. ART. d) invatamantul gimnazial: clasa care cuprinde in medie 25 de elevi. unei unitati de invatamant. 63 (1) In invatamantul preuniversitar. dar nu mai putin de 8 si nu mai mult de 12 . f) invatamantul postliceal: clasa care cuprinde in medie 25 de elevi. indiferent de tip. dar nu mai putin de 15 si nu mai mult de 30. 62 (1) In vederea asigurarii calitatii educatiei si a optimizarii gestionarii r esurselor. grupe/clase in alternative educationale integrate in unitati scolare de stat sau particulare. retrage acreditarea/autorizatia de functio nare. (5) Reteaua scolara a unitatilor de invatamant se da publicitatii la inceput ul fiecarui an. acea sta isi inceteaza activitatea. conform legii . c) largirea oportunitatilor de invatare oferite elevilor si recunoasterea re ciproca a rezultatelor invatarii si evaluarii acestora. liceal si postliceal. (6) In cadrul sistemului national de invatamant preuniversitar de stat se po t infiinta si pot functiona. Cercetarii. pe baza unor acorduri interguvernamentale. t ineretului si sportului. e) invatamantul liceal: clasa care cuprinde in medie 25 de elevi. formatiunile de studiu cuprind grupe. b) invatamantul prescolar: grupa cuprinde in medie 15 prescolari. cercetarii. conform legii. intre acestea si operatori economici. (2) Consortiile scolare sunt parteneriate contractuale intre unitatile de in vatamant. b) utilizarea in comun a resurselor unitatilor de invatamant din consortiu. gimnazial. dupa cum urmeaza: a) educatia anteprescolara: grupa cuprinde in medie 7 copii. h) invatamantul special pentru elevi cu deficiente grave: grupa care cuprind . care asigura: a) mobilitatea personalului intre unitatile membre ale consortiului. forma. ART. precum si intre institutii din tara si strainatate. dar nu mai putin de 12 si nu mai mult de 30. pentru neindeplinirea conditiilor legale. Tineretului si Sportului ridica rea acreditarii/autorizarii unei unitati de invatamant cu personalitate juridica sau a unei structuri a acesteia in conformitate cu prevederile legale. cl ase sau ani de studiu. cu cel putin 6 luni inainte d e inceperea anului scolar. dar nu mai putin de 10 si nu mai mult de 20. unitati de ed ucatie timpurie si de invatamant primar. (3) Cadrul general pentru infiintarea. pentru anul scolar urmator. c) invatamantul primar: clasa care cuprinde in medie 20 de elevi. Autoritatile administratiei publice locale realiz eaza alocarea elevilor altor unitati scolare. unitatile de invatamant si autoritatile administratiei publice locale pot decide infiintarea consortiilor scolare. Cifra de scolarizare pentru invatama ntul de stat se aproba prin hotarare a Guvernului. inspectoratele scolare pot solicita Ministerului Educatiei. filiera si profil sunt supuse acreditarii si evaluarii periodice. la propunerea autoritatilor a dministratiei publice locale sau din proprie initiativa. dar nu mai puti n de 5 si nu mai mult de 9. dar nu mai putin de 12 si nu mai mult de 25. desfiintarea si functionarea consorti ilor scolare se va reglementa prin ordin al ministrului educatiei. (7) Unitatile de invatamant preuniversitar. conform legii. (8) Pentru a asigura calitatea invatamantului. denumita in continuare ARACIP. g) invatamantul special pentru elevi cu deficiente usoare si/sau moderate: g rupa care cuprinde in medie 10 elevi.(3) In cadrul retelei scolare se pot infiinta si pot functiona.

(10) Planurile-cadru de invatamant pentru invatamantul militar se elaboreaza . cu consultarea consiliului profesoral. tineretului si sportului. a operatorilor economici cu care unitatea de invatamant are relat ii pentru pregatirea practica a elevilor. Tineretului si Sportului. IV Curriculumul invatamantului preuniversitar ART. 65 (1) Planurile-cadru de invatamant cuprind disciplinele. Tineretului si Sportului. respectiv modulele de pregatire obligatorii din invatamantul preuniversit ar sunt elaborate de catre institutiile si organismele abilitate ale Ministerulu i Educatiei. pentru fiecare disciplina. de reprezentanti ai acestora si sunt aprobate de Ministerul Educatiei. in localitatile in care exist a cerere pentru forma de invatamant in limba materna a unei minoritati nationale . tineretului si sportului. ART. (2) Prin exceptie de la prevederile alin. aprobate de Mi nisterul Educatiei. cercetarii. (2) Trunchiul comun se constituie din disciplinele/domeniile de studiu/modul ele de pregatire obligatorii. Programele scolare sunt aprobate de co nsiliul de administratie al unitatii de invatamant. dupa caz. (4) Planurile-cadru si programele scolare pentru disciplinele/domeniile de s tudiu. precum si numarul min im si maxim de ore aferente acestora. cu consultarea consiliului de administratie al unitatii de invatamant respective. (7) In cazul alternativelor educationale. si sunt aprob ate prin ordin al ministrului educatiei. Decizia privind infiintarea si functionarea acestor formatiuni de studiu apartine Ministerului Educatiei. regional si local. iar curriculumul la decizia scolii se constituie d in disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregatire optionale. (2) Curriculumul national reprezinta ansamblul coerent al planurilor-cadru d e invatamant si al programelor scolare din invatamantul preuniversitar. parintilor si pe baza resurselor disponibile. (1). in proiect. Consiliul de a dministratie al unitatii de invatamant. (3) Programele scolare stabilesc. Tineretului si Sportului si se aproba prin ordin al min istrului educatiei. oferind orientari metodologice generale pentru realizarea si evaluarea acestora . Cercetarii. (6) Programele scolare pentru disciplinele/domeniile de studiu. in colaborare cu fiecare cult in parte. (8) In invatamantul particular si confesional se utilizeaza planurile-cadru de invatamant si programele scolare pentru Curriculumul national aprobat de Mini sterul Educatiei. Tineretului si Sportului sau planurile si programe le de invatamant similare ori alternative invatamantului de stat. cercetarii. finalitatile urmarite si evid entiaza continuturile fundamentale de ordin teoretic. Cercetarii. str ucturii asociative a parintilor. cat si din pachete d isciplinare optionale ofertate la nivelul unitatii de invatamant. Cercetarii. dar nu mai putin de 4 si nu mai mult de 6. Cercetarii. Cercetarii. efectivele formatiunilor de studiu pot fi mai mici decat minimul prevazut de p rezenta lege. stabileste curriculumul la decizia scolii. planurile-cadru si programele scol are sunt elaborate. Tineretului si Sportului. Cercetarii. (5) Curriculumul la decizia scolii se constituie atat din pachete disciplina re optionale ofertate la nivel national. experimental si aplicativ. Tineretului si Sportului. respectiv modulele de pregatire obligatorii si optionale. in baza principiului subsidiaritatii . domeniul de stu diu/modulul de pregatire din planul de invatamant. (9) Planurile-cadru de invatamant si programele scolare pentru invatamantul teologic si confesional se elaboreaza de catre Ministerul Educatiei. domeniile de studiu. consiliului consultativ al elevilor. precum si a reprezentantilor comunitatii locale si. CAP. in urma consultarii elevilor. 64 (1) In invatamantul preuniversitar se aplica Curriculumul national elaborat in conformitate cu nevoile specifice dezvoltarii personale si cu nevoile pietei fortei de munca si ale fiecarei comunitati. respectiv mo dulele de pregatire optionale se elaboreaza la nivelul unitatilor de invatamant.e in medie 5 elevi.

ART. Aceste ore sunt alocate atat pentru predare si evaluare. . (3) Disciplina Tehnologia informatiei si comunicarii constituie o disciplina optionala pentru elevii din clasele I-IV si este disciplina obligatorie in inva tamantul gimnazial si liceal. (2) Prin exceptie de la prevederile alin. 68 (1) Curriculumul national pentru invatamantul primar si gimnazial se axeaza pe 8 domenii de competente-cheie care determina profilul de formare a elevului: a) competente de comunicare in limba romana si in limba materna. lasand la dispozitia cadrului didactic 25 % din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu respectiv. (2) CJRAE.de catre Ministerul Educatiei. (2) Educatia fizica si sportul in invatamantul preuniversitar sunt cuprinse in trunchiul comun al planurilor de invatamant. s ocioemotionala. in colabor are cu Ministerul Apararii Nationale. Tineretului si Sportului. c) competente de baza de matematica. (4) Curriculumul pentru clasele pregatitoare urmareste dezvoltarea fizica. emotionala si sociala a copiilor. asigurand totodata puntile catre dezvo ltarea celor 8 competente-cheie. numarul maxim de ore poate fi depasit cu numarul de ore prevazute pentru studierea limbii materne. g) competente de sensibilizare si de expresie culturala. (5) Pentru fiecare disciplina si domeniu de studiu. (1). d) competente digitale de utilizare a tehnologiei informatiei ca instrument de invatare si cunoastere. In functie de ca racteristicile elevilor si de strategia scolii din care face parte. ART. si sunt aprobate prin ordin al ministrului educatiei. stiinte si tehnologie. conform prezen tei legi. respectiv pe remedierea precoce a eventualelor deficiente de dezvoltare. a istoriei si traditiei minoritatilor nationale si a invatamantului bilingv. menite sa realizeze evaluarea tuturor copiilor. asistata de cadrul didactic. respectiv CMBRAE constituie echipe multidisciplinare de intervent ie timpurie. (5) Invatamantul liceal este centrat pe dezvoltarea si diversificarea compet entelor-cheie si formarea competentelor specifice in functie de filiera. disciplinele obligatorii au o pondere de 80% in planurile-cadru de la nivelul invatamantului obligatoriu si de 70% in cele de la nivelul liceului. cognitiva. Cercetarii. a continuturilor predate. monitorizarea. cat si pentru invatarea in clasa. p entru consolidarea cunostintelor sau pentru stimularea elevilor capabili de perf ormante superioare. tineretului si sportului. f) competente antreprenoriale. programa scolara acopera 75% din orele de predare si evaluare. ART. 25 de ore pe saptam ana la invatamantul gimnazial si 30 de ore pe saptamana la invatamantul liceal. (4) In cadrul Curriculumului national. in cazul mi noritatilor nationale. profil. depi starea si asistenta precoce corespunzatoare a celor cu cerinte educationale spec iale sau cu risc in dezvoltarea competentelor personale. disciplinele optionale au o pondere d e 20% in planurile-cadru pentru invatamantul obligatoriu si de 30% in cele pentr u liceu. profesorul d ecide daca procentul de 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu e ste folosit pentru invatare remediala. 66 (1) Numarul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de invatamant es te de maximum 20 de ore pe saptamana la invatamantul primar. (3) In cadrul Curriculumului national. cognitiva a limbajului si comunicarii. conform unor planuri individuale de invatare elaborate pentr u fiecare elev. e) competente sociale si civice. cercetarii. b) competente de comunicare in limbi straine. 67 (1) Curriculumul national pentru educatia timpurie este centrat pe dezvoltar ea fizica. precum si dezvoltarea cap acitatilor si a atitudinilor in invatare. in cazul copiilor cu probleme speciale. h) competenta de a invata sa inveti.

Mini sterul Educatiei. (2) Toate evaluarile se realizeaza pe baza standardelor nationale de evaluar e pentru fiecare disciplina. Tineretului si Sportului. sunt in conformitate cu prevederile legale in vigoare si pe care cadrele didactice le pot selecta si utiliza la clasa. Cercetarii. 71 (1) Scopul evaluarii este acela de a orienta si de a optimiza invatarea. prin continut. (5) Notarea elevilor fara utilizarea si respectarea standardelor nationale s i a metodologiilor de evaluare constituie abatere disciplinara si se sanctioneaz a conform prevederilor prezentei legi. dupa caz. respectiv prin note de la 1 la 10. din motive de sanatate. Tineretului si Sportului care vor fi utilizate i n procesul didactic. respectiv modul de pregatire. (3) Unitatile de invatamant utilizeaza platforma scolara de invatare pentru a acorda asistenta elevilor in timpul sau in afara programului scolar ori pentru cei care. cat si pentru cel in limbile minoritatil or nationale. (4) Controlul utilizarii si al respectarii standardelor nationale de evaluar e de catre cadrele didactice se realizeaza prin inspectia scolara. Tineretului si Sportului. sau prin punctaje. Tineretului si Sportului reglementeaza elaborarea de manuale scolare alternative. Cercetarii. exemple de probe de evaluare. ART. domeniu de studiu. CAP. Cercetarii. (3) Rezultatele evaluarii se exprima. Cercetarii. V Evaluarea rezultatelor invatarii SECTIUNEA 1 Dispozitii generale privind evaluarea ART. Cercetarii. gestiunea si imbogatirea permanenta a Bibliotecii Scolare V irtuale si a Platformei scolare de e-learning intra in responsabilitatea Ministe rului Educatiei. 70 (1) Bibliotecile scolare si centrele de documentare si informare se organize aza si functioneaza pe baza unui regulament elaborat de Ministerul Educatiei. (5) Auxiliarele curriculare sunt constituite din ghiduri metodologice care. in baza libertati i initiativei profesionale. in invatamantul secundar si in invatamantul tertiar nonuniversitar. cu modificarile si completarile ulterioare. in scopul imbunatatirii calitatii procesului educational. ART. in conditiile legii. in invata mantul primar. exemple de lectii pentru toate temele din p rogramele scolare. care includ programe scolare. Tineretului si Sportului obtinand dreptul de publicare din part ea autorilor. (2) Manualele scolare se elaboreaza si se evalueaza pe baza programelor scol are aprobate de Ministerul Educatiei. 72 . ART. acele manuale scolare din lista celor aprobate de Mi nisterul Educatiei. 69 (1) In unitatile de invatamant de stat sau particulare se utilizeaza manuale scolare si alte auxiliare didactice aprobate de Ministerul Educatiei. Cercetari i. (3) Cadrele didactice selecteaza si le recomanda elevilor. Tineretului si Sportului. ghiduri metodologice. astfel incat aceste resurse sa fie accesibile permanent si gratuit oricarui elev sau profesor. prin calificative. Ministerul Educat iei. (2) Se infiinteaza Biblioteca Scolara Virtuala si Platforma scolara de e-lea rning.specializare sau calificare. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe. Aceste re surse digitale vor fi protejate de Legea nr. in mod similar testelor internationale. temporar nu pot frecventa scoala. Tineretului si Sportului. (4) Elevii si profesorii din invatamantul de stat si din invatamantul obliga toriu particular acreditat/autorizat beneficiaza de manuale scolare gratuite. Ce rcetarii. (4) Infiintarea. at at pentru invatamantul in limba romana. in baza libertatii initiat ivei profesionale.

R ezultatele evaluarilor sunt folosite pentru elaborarea planurilor individualizat e de invatare ale elevilor. precum si produs e sau rezultate ale acestor activitati. Cercetarii. 74 (1) La finalul clasei pregatitoare. un raport de evaluare a dezvoltarii fizice.(1) Evaluarea se centreaza pe competente. a certificatelo r sau a altor inscrisuri obtinute in urma evaluarii competentelor dobandite sau a participarii la activitati de invatare. precum si a dezvoltarii capacitatilor s i atitudinilor de invatare. Tineretului si Sportului. avand functie orientativa. Cercetarii. d) o proba scrisa la o limba de circulatie internationala. (3) La finalul clasei a IV-a. Tineretu lui si Sportului. iar pentru elevii din clasele cu predare in limbile min oritatilor nationale. Cercetarii. fiecare scoala. prin esantionare. in diferite contexte. (2) Portofoliul educational este elementul central al evaluarii invatarii. (4) La finalul clasei a VI-a. pentru diagnoza sistemului de invatamant la nivel primar. c) o proba scrisa transdisciplinara la matematica si stiinte. c ognitive. Tineretului si Sportului realizeaza. in contexte de invatare formale. Cercetarii. 73 (1) Portofoliul educational cuprinde totalitatea diplomelor. (2) Un elev cu deficiente de invatare beneficiaza. de ed ucatie remediala. in mod obligatoriu. in baza unei metodologii elabor ate de Ministerul Educatiei. (2) La finalul clasei a II-a. Evaluarea se realizeaza prin urmatoa rele probe: a) o proba scrisa la limba si literatura romana. a limbajului si a comunicarii. pentru a-i ajuta pe profesori in notarea la clasa. se realizeaza o evaluare nat ionala obligatorie a tuturor elevilor. Tineretului si Sportului. ofera feed-back real elevilor si s ta la baza planurilor individuale de invatare. Tineretului si Sportului. Ministerul Educatiei. Rezultatele evaluarii si plan urile individualizate de invatare se comunica parintilor elevilor si sunt trecut e in portofoliul educational al elevului. sustinuta in timpul anulu i. b) o proba scrisa la limba materna. socioemotionale. similar testelor internationale. e) o proba practica de utilizare a calculatorului. matematica si stiinte. sustinuta in timpul anului. organizeaza s i realizeaza evaluarea elevilor prin doua probe transdisciplinare: limba si comu nicare. SECTIUNEA a 2-a Structura si caracteristicile evaluarilor ART. Proba de limba si comunicare va cuprinde limba ro mana si limba moderna I. in baza unei metodologii elaborate de Minister ul Educatiei. (6) Rezultatele evaluarii nationale se inscriu in portofoliul educational al . in baza unei metodologii elabo rate de Ministerul Educatiei. (5) La finalul clasei a IX-a. in baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei. ART. U tilizarea lui debuteaza incepand cu clasa pregatitoare si reprezinta cartea de i dentitate educationala a elevului. Rezultatele evaluarilor sunt utilizate p entru elaborarea planurilor individualizate de invatare ale elevilor si pentru p reorientarea scolara catre un anumit tip de liceu. In acest scop se va crea o banca de instrumente de evaluare unica. nonform ale si informale. f) o proba orala transdisciplinara de evaluare a competentelor civice si soc iale. Rezultatele evaluarii si planurile individualizate s e comunica parintilor elevilor si constituie documente din portofoliul education al al elevului. cadrul didactic responsabil intocmeste. si limba materna. toate scolile. Rezultatele evaluarii se exprima printr-u n punctaj. o evaluare la nivel national a compet entelor fundamentale dobandite in ciclul primar. dupa modelul testarilor interna tionale. organizeaza si realizeaza evaluarea competentelor fundamentale: scris-citit si matematica. Cercetarii.

cercetarii. programele. 77 (1) Absolventii invatamantului liceal primesc diploma de absolvire si foaia matricola. proceduri le de organizare a acesteia. admiterea se face luand in calcul in propo rtie de 70% portofoliul educational al elevului. examene cu recunoastere internationala pentru certificarea competent elor lingvistice in limbi straine au dreptul la recunoasterea si echivalarea rez ultatelor obtinute la aceste examene. diferentierea se face pe baza portofoliului edu cational al elevului.proba B de evaluare a competentelor lingvistice de comunicare orala in lim ba materna. la cerere si conform unei metodologii apro bate prin ordin al ministrului educatiei. (4) Examenul national de bacalaureat consta in sustinerea urmatoarelor probe : .elevului. care le da dreptul de acces in invatamantul superior. cel mai tarziu. in raport cu standardele europene recunoscute in . (3) In cazul mediilor egale. in conditiile legii. Proba suplimentara de admitere se va sustine la cel mult doua discipline. ART. . b) in cazul in care numarul de candidati este mai mare decat numarul locuril or oferite de unitatea de invatamant. precum si media la probele de la evaluarea nationala de la sfa rsitul clasei a IX-a si in proportie de 30% nota obtinuta la proba de admitere s tabilita de unitatea de invatamant. media de absolvire a invatamant ului obligatoriu. pentru fiecare generatie.proba D de evaluare a competentelor digitale. (3) Absolventii invatamantului liceal care sustin si promoveaza examenul nat ional de bacalaureat dobandesc si diploma de bacalaureat. (2) Admiterea la liceu sau la scoala profesionala se realizeaza dupa urmatoa rea procedura: a) in cazul in care numarul de candidati nu depaseste numarul locurilor ofer ite de unitatea de invatamant. care atesta finalizarea studiilor liceale si care confera dreptul de acces. si foaia matricola. elevii urmeaza liceul sau scoala profesiona la. parte a portofoliului educational. parte a portofoliului educat ional. 75 (1) Absolventii invatamantului gimnazial dobandesc diploma de absolvire. in conditiile legii. ART. tineretului si sportului. Cercetarii. (4) Metodologia-cadru de organizare si desfasurare a admiterii in clasa a Xa este elaborata de Ministerul Educatiei.proba A de evaluare a competentelor lingvistice de comunicare orala in lim ba romana. pe parcursul invatamantului preu niversitar. Rezultatul evaluarii se exprima prin nivelul de competenta corespunzator Cadrului european comun de referinta pentru limbi. ART. Numarul de locuri alocate clasei a X-a este cel putin egal cu cel al a bsolventilor clasei a IX-a. Elevii care promoveaza. Unitatile de invatamant au obligatia de a anunta public discipl ina sau disciplinele la care se sustine proba de admitere. pana. cel mai tarziu la inceputul clasei a VIII-a.proba C de evaluare a competentei lingvistice la doua limbi de circulatie internationala studiate pe parcursul invatamantului liceal. (2) Elevii care au promovat clasa a XII-a/a XIII-a vor sustine examenul nati onal de bacalaureat. admiterea se va realiza pe baza portofoliului edu cational al elevului. la inceputul clasei a VIII-a. in invatamantul p ostliceal. 76 (1) Dupa absolvirea gimnaziului. precum si dreptul de sustinere a examenului de bacalaureat. . precum si modul de utilizare a portofoliului educat ional. Tineretului si Sportului s i este data publicitatii. . Rezultatul evaluarii se expr ima prin nivelul de competenta. pentru elevii care au urmat studiile liceale intr-o limba a minorita tilor nationale. (2) Continuarea studiilor din invatamantul gimnazial in invatamantul liceal este asigurata pe baza unui proces de consiliere si de orientare scolara si prof esionala. par te a portofoliului educational.

separat d e examenul de bacalaureat. liceal. in conditiile legii. specializari sau calificari. Elevii care promoveaza. stabilit e de Ministerul Educatiei. calculata cu doua zecimale exacte. la inceputul ultimei clase de liceu. Calendarul. ART. 77 alin. (4) li se elibereaza certificate care atesta nivelul de compe tenta lingvistica. 77 alin. Tineretului si Sportului. cel mai tarziu la inceputul ultimei clase de liceu. ex amene cu recunoastere europeana pentru certificarea competentelor digitale au dr eptul la recunoasterea si la echivalarea rezultatelor obtinute la aceste examene . respectiv nivelul de competenta digitala. dupa cum urmeaza: a) proba scrisa la Limba si literatura romana . . metodologia. profiluri.proba comuna pentru elevii de la toate filierele. biologie. tineretului si sportului. dupa caz. B. c) au obtinut media aritmetica. 3. profilurile si specializarile. Tineretului si Sportului si se dau publicitatii. pe parcursul invatamantului preuniversitar. absolventului i s e elibereaza diploma de bacalaureat. pentru profilul umanist din filiera teoretica: (i) o limba de circulatie internationala. pentru fiecare generatie . 78 (1) Examenul national de bacalaureat se considera promovat de catre absolven tii invatamantului secundar superior. la cerere si conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educa tiei. b) au sustinut probele scrise E prevazute la art. Cerce tarii.domeniu. istorie. 77 alin. (ii) proba transdisciplinara specifica profilului sau specializarii. (6) Pentru anumite filiere.proba E scrisa de evaluare a competentelor formate pe durata invatamantulu i liceal. (ii) proba transdisciplinara specifica domeniului de pregatire. B. Tineretului si Sportului si se dau publicitatii elevilor la ince putul primei clase de liceu. Tineretului si Sportului si se dau publici tatii. specifica profilului ori speciali zarii. (ii) proba transdisciplinara din geografie. (4) cel putin egala cu 6. (4). care indeplinesc cumulativ urmatoa rele conditii: a) au sustinut probele A. a notelor obtinute la probele scrise E prevazute la art. C si D prevazute la art. C si D prevazut e la art. Cercetarii. profilurile si specializarile. pentru profilul real din filiera teoretica: (i) matematica. calendarul si modul de organizare ale exa menului de certificare a calificarii se stabilesc de Ministerul Educatiei. c) doua probe scrise. Eliberarea acestor . (4) si au obtinut cel putin nota 5 la fiecare dintre acestea. pentru filiera vocationala: (i) proba practica sau scrisa. b) proba scrisa la Limba si literatura materna . cercetarii. (2) In urma promovarii examenului national de bacalaureat.proba comuna pentru elevii d e la toate filierele. (5) Continuturile programelor de examen sunt stabilite de Ministerul Educati ei. absolventii inv atamantului liceal pot sustine un examen de certificare a calificarii. pentru filiera tehnologica: (i) proba scrisa disciplinara specifica profilului. Continutul. 77 alin. stiinte socioumane. pentru fiecare generatie. (3) Absolventilor de liceu care au sustinut evaluarile A. chimie. 2. Cercetarii. 4. (8) Eliberarea certificatului de calificare nu este conditionata de promovar ea examenului de bacalaureat. precu m si modul de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat se stabilesc de Ministerul Educatiei. care au urmat studiile lic eale intr-o limba a minoritatilor nationale. (7) Absolventii invatamantului liceal care sustin si promoveaza examenul de certificare a calificarii primesc certificat de calificare corespunzator nivelul ui stabilit prin Cadrul national al calificarilor si suplimentul descriptiv al c ertificatului in format Europass. (ii) proba transdisciplinara din stiinte: fizica. Cercetarii. diferentiate dupa cum urmeaza: 1.

prevazute la art. (9) Comisia prevazuta la alin. (8) este condusa de un presedinte. 77 alin. pot fi recunos cute in sesiunile urmatoare. in timpul anului scolar. (4) se organizeaza si se desfasoara la nivelul unitatii de invatamant. Cercetarii. (4) care au fost promovate cu cel putin no ta 5. a autoritatilor administratiei publice locale si a societatii civile. care se aproba prin ordin al ministrului educatiei. Tineretul ui si Sportului. B. 80 (1) Invatamantul preuniversitar este centrat pe beneficiari. in fata unei comisii prezidate de directorul unit atii de invatamant si numite prin decizie a inspectorului scolar general. (7) Evaluarile A. (8) este alcatuita exclusiv din profesori de la alte unitati de invatamant decat cele din care provin elevii care sustin pro bele scrise ale examenului national de bacalaureat. 77 alin. Prezentarile ulterioare la aceste examene sunt conditionate de achitarea unor taxe stabilite de Ministerul Educatiei. (6) Candidatii proveniti din invatamantul preuniversitar pot sustine examenu l national de bacalaureat si examenul de certificare a calificarii. (8) Probele scrise E la examenul national de bacalaureat. a reprezentantilor mediului de afaceri. (3) Comunitatea locala si societatea. C si D s ustinute conform prevederilor art. 77 alin. respectiv rezultatele la probel e scrise E prevazute la art. 79 (1) Beneficiarii primari ai invatamantului preuniversitar sunt anteprescolar ii. (2) Beneficiarii secundari ai invatamantului preuniversitar sunt familiile a nteprescolarilor. in con ditiile stabilite prin metodologie specifica. Tineretului si Sportului. ART. avand titlul stiintific de doctor. cerceta . cercetarii. rezultatele la evaluarile A. C si D prevazute la art. 77 alin. la cerere. (5) In decursul unui an scolar se organizeaza doua sesiuni ale examenului na tional de bacalaureat. fara taxa. in fata unei comisii stabili te de inspectoratul scolar. d e cel mult doua ori. (4) In cazul nepromovarii examenului national de bacalaureat. si prin consultarea obligatorie a reprezentantilor beneficiarilor s ecundari si tertiari. (4). (4). (4). elaboreaza un statut in care sunt prevazute drepturile si in datoririle elevilor. 77 alin. B. se sustin dupa incheierea cursurilor. prescolarii si elevii. Toate deciziile majore sunt luate prin consultarea reprezentantilor beneficiarilor primari. res pectiv a Consiliului National al Elevilor sau a altor asociatii reprezentative a le elevilor. numit prin ordin al ministrului educatiei. avand gradul didactic I si performa nte profesionale deosebite. Cercetarii. VI Resursa umana SECTIUNEA 1 Beneficiarii educatiei ART. CAP. dintr-o unitate de invatamant situata in alt judet d ecat cel in care se afla unitatea de invatamant din care provin elevii care sust in probele scrise ale examenului national de bacalaureat. tineretului si sportului dintre cad rele didactice universitare de predare. respectiv a structurilor asociative reprezentative ale par intilor. impreuna cu Consiliul National al Elevilor si organizatiile guvernamentale si nonguvernament ale reprezentative. (11) Rezultatele examenului national de bacalaureat se fac publice prin afis are. pe pa rcursul semestrului al II-lea. ale prescolarilor si ale elevilor. sau d e un cadru didactic din invatamantul liceal. (10) Comisia prevazuta la alin. (2) Ministerul Educatiei. in general. sunt beneficiari tertiari ai invatamantului preuniversitar.certificate nu este conditionata de promovarea probelor scrise E prevazute la ar t.

tineretului si sportului. (3) Organizarea. daca locuiesc la internat sau in gazda. In baza acestui statut. (2) Cuantumul unei burse acordate din sumele defalcate din unele venituri al e bugetului de stat si numarul acestora se stabilesc anual prin hotarare a consi liului local. in cluburi. in limita a 50 km. 84 (1) Elevii din invatamantul obligatoriu si liceal acreditat/autorizat benefi ciaza de tarif redus cu 50% pentru transportul local in comun. respectiv a consiliului judetean/consiliilor locale ale sectoarelo r municipiului Bucuresti. Cercetarii. elevii cu cerinte educat ionale speciale. precum si cei institutionalizati pot beneficia de gratuitate pe ntru toate categoriile de transport mentionate la alin. (6) Elevii etnici romani cu domiciliul stabil in strainatate beneficiaza de burse. (3) Elevilor care nu pot fi scolarizati in localitatea de domiciliu li se de conteaza cheltuielile de transport din bugetul Ministerului Educatiei. Tineretului si Sportului. pe baza unei metodologii comune elaborate de Ministerul Educatie i. prin activitati extrascolare organizate de Ministe rul Educatiei. (3) Autorizarea sanitara necesara functionarii unitatilor de invatamant de s tat se obtine fara taxe. (5) Elevii si cursantii straini din invatamantul preuniversitar pot benefici a de burse. acreditarea. 81 (1) Anteprescolarii. de merit. fiecare unitate de invata mant isi elaboreaza regulamentul scolar propriu. precum si de credite pent ru studiu acordate de banci. prin unitatile de invatamant la care sunt scolariza ti. ART. psihologica si logopedica gratuita. (1). in tabere scolare. (2) Ca masura de protectie speciala. nav al si subteran. Cercetarii. de burse de studiu si de burse de ajutor social. pe tot parcursul anului calendaristic. de burse de merit. (4) Elevii beneficiaza de tarife reduse cu 75% pentru accesul la muzee. de suprafata. in cabinete medicale. 82 (1) Elevii de la cursurile cu frecventa din invatamantul preuniversitar de s tat pot beneficia de burse de performanta. Cercetari i. in conditiile legii. elevii orfani. controlul si competentele unitatilor care ofer a educatie extrascolara se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al minis trului educatiei. in palate ale copiilor. pe baza de abonament. potrivit prevederilor prezentei legi. sau li se asigura decontarea sumei ce reprezinta contravaloarea a 8 calatorii dus-intors pe semestru. Cercetarii. (4) Elevii pot beneficia si de burse pe baza de contract incheiat cu operato ri economici ori cu alte persoane juridice sau fizice. Tineretului si Sportului. prescolarii si elevii din invatamantul preuniversitar a u drepturi egale la educatie. precum si pentru transportul intern auto. tineretului si sportului. potrivit prevederilor legale. a burselor de studiu si a celor de ajutor s ocial se stabilesc anual in consiliile de administratie ale unitatilor de invata mant. in limitele fondurilor repartizate si in raport cu integralitatea efectuar ii de catre elevi a activitatilor scolare. (2) Activitatile extrascolare sunt realizate in cadrul unitatilor de invatam ant preuniversitar.rii. Tineretului si Sportului si de Ministerul Sanatatii. ART. (3) Criteriile generale de acordare a burselor se stabilesc de Ministerul Ed ucatiei. Criteriile specifice de acordare a burselor de performanta. feroviar si naval. la c . cercetarii. 83 (1) Anteprescolarii. (2) La inceputul fiecarui an scolar se realizeaza examinarea starii de sanat ate a elevilor. ART. turistice si de agrement sau in alte unitati acreditate in acest se ns. ART. Tineretului si Sportului. in ba ze sportive. prescolarii si elevii din unitatile scolare de stat si particulare autorizate/acreditate beneficiaza de asistenta medicala. psihologice si logopedice scolare ori in unitati medicale de stat. pe tot parcursul an ului calendaristic.

de opera. (2) Nerespectarea prevederilor contractului educational-tip de catre unitate a de invatamant este sanctionata de inspectoratul scolar. (4).Codul muncii. cu modificarile si completarile ulterioare. ART. in momentul inscrierii ante prescolarilor. (4) Personalul administrativ isi desfasoara activitatea in baza Legii nr. Cercetarii. in care sunt inscrise drepturile si obligatiile re ciproce ale partilor. 89 In invatamantul preuniversitar de stat si particular. Contractul educational-tip este aprobat prin ordin al mini strului educatiei. precum si al alto r persoane juridice sau fizice. elevilor din invatamantul obligatoriu. la nivelul fiecarei unitati de invatamant. Modalitatea de subventionare se stabileste prin hotarare a Guvernului. 90 (1) Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice au caracter deschis. ART. Cercetarii. (2) In invatamantul preuniversitar poate functiona personal didactic asociat . (3) Parintele sau tutorele legal este obligat sa ia masuri pentru scolarizar ea elevului. li se asigura. personal didactic auxiliar si personal administrativ sau nedidactic. in conformitate cu pre vederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educatiei. cauzate de elev. tineretului si sportului. 87 Unitatile de invatamant pot primi donatii din tara si din strainatate. se rvicii de transport. in Registrul unic matri col. la spectacole de teatru. (3) Personalul didactic auxiliar este definit conform prevederilor prezentei legi. (4) Parintele sau tutorele legal raspunde pentru distrugerile materiale din patrimoniul scolii. ART. scolariz ati intr-o alta localitate decat aceea de domiciliu. de catre autoritatile administratie i publice locale din localitatea de domiciliu. prin decizia consiliului de administr atie. de film si la alte manifestari cultu rale si sportive organizate de institutii publice. cercetarii. cercetarii. ART. Tineretului si Sportului. 86 (1) Unitatile de invatamant incheie cu parintii. (2) Statul subventioneaza toate costurile aferente frecventarii liceului pen tru elevii provenind din mediul rural sau din grupuri socioeconomice dezavantaja te. (5) Elevii etnici romani din afara granitelor tarii. dupa caz. Tineretului si Sportului. SECTIUNEA a 2-a Personalul din invatamantul preuniversitar ART. tineretului si sportului si este particularizat. 88 (1) Personalul din invatamantul preuniversitar este format din personal dida ctic. bursieri ai statului ro man. ART. 85 (1) In situatii justificate. respectiv a prescolarilor sau a elevilor. initiata de Ministerul E ducatiei. (2) Angajarea personalului didactic in unitatile de invatamant cu personalit . al colectivitatilor locale. pe perioada invatamantului obligatoriu. potri vit reglementarilor legale. un contract educational. al societatilor de binefacere. de masa si de internat. L a concurs se poate prezenta orice persoana care indeplineste conditiile prevazut e de legislatia in vigoare. posturile didactice va cante si rezervate se ocupa prin concurs organizat la nivelul unitatii de invata mant cu personalitate juridica.oncerte. cu sprijinul operatorilor economi ci. precum si pentru cei care frecventeaza scolile profesionale. beneficiaza de gratuitate la toate manifestarile prevazute la alin. daca servesc politicii educationale a sistemului nat ional de invatamant si daca nu sunt contrare intereselor statului roman si legis latiei in vigoare. conform unei metodologii-cadru elaborate de Mini sterul Educatiei. 53 /2003 .

92 (1) La nivelul fiecarei unitati si institutii de invatamant preuniversitar s e realizeaza anual evaluarea activitatii personalului didactic si didactic auxil iar. Cerceta rii. recompensarea. motivarea. cu aprobarea consiliului de admi nistratie. ART. din care se premiaza excelenta didactica. finantat din propriul buget. ART. (3) Ministerul Educatiei. Cercetarii. raspunder ea disciplinara si disponibilizarea personalului didactic se iau la nivelul unit atii de invatamant de catre consiliul de administratie. Metodologia de evaluare se stabileste prin ordin al ministrului educatiei. CAP. (2) Ministerul Educatiei. Tineretului si Sportului exercita. consiliul ui de administratie al unitatii de invatamant si Ministerului Educatiei. (6) Veniturile salariale si extrasalariale ale directorilor si directorilor adjuncti. urmatoarele atributii: a) elaboreaza. Tineretului si Sportului dezvolta prog ramul national de stimulare a excelentei didactice. evaluarea. cu avizul consiliului de administratie al unitat ii scolare. 91 (1) Organizarea si desfasurarea concursului de ocupare a posturilor didactic e auxiliare si administrative dintr-o unitate de invatamant sunt coordonate de d irector. Cercetarii. cercetarii. conform legii. Rezultatele auditului se aduc la cunostinta celor in cauza. Tineretului si Sportului. . Angajatorul este unitatea de invatamant. Cercetarii. (5) Salarizarea personalului didactic si a celui didactic auxiliar din unita tile de invatamant de stat se face si in functie de performantele profesionale. monitorizeaza si evalueaza politicile educationale na tionale. tineretului si sportului. ART. Consiliul de administratie al unitatii de invatamant aproba comisiile d e concurs si valideaza rezultatele concursului. Tineretului si Sportului. cu aprobarea consiliului de administratie. ca organ de specialitate al administratiei publice centrale. Tineretului si Sportului. precum si salarizarea personalului didactic din unitatile de invataman t particular se stabilesc prin negociere intre conducerea persoanei juridice fin antatoare si persoana in cauza. in domeniul invatamantului preuniversitar. cu votul a 2/3 din total ul membrilor. (2) Angajarea prin incheierea contractului individual de munca a personalulu i didactic auxiliar si administrativ in unitatile de invatamant cu personalitate juridica se face de catre directorul unitatii. 93 Hotararile privind angajarea. Tineretului si Sportului are drept de initiativa si de executie in domeniul politicii financiare si al resurselor umane din sfera educatiei. Directorul unitatii de invatamant emite deciziile conform hotarari lor consiliului de administratie. Ministerul Educatiei. Cercetarii.ate juridica se face prin incheierea contractului individual de munca de catre d irectorul unitatii. 94 (1) Ministerul Educatiei. (7) Inspectoratele scolare judetene si Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti realizeaza auditarea periodica a resursei umane din invatamantul preun iversitar. (4) Metodologia de acordare a gradatiei de merit si a implementarii programu lui national de stimulare a excelentei didactice se elaboreaza de Ministerul Edu catiei. Cercetarii. (2) Rezultatele evaluarii stau la baza deciziei consiliului de administratie privind acordarea calificativului anual si a gradatiei de merit. aplica. VII Conducerea sistemului si a unitatilor de invatamant SECTIUNEA 1 Dispozitii generale ART. elaboreaza si implementeaza pol itica nationala in domeniul invatamantului preuniversitar.

pentru acoper irea cheltuielilor ocazionate de vizarea si de recunoasterea actelor de studii. conform legii. a autoritatilor administratiei publice locale. c) coordoneaza si controleaza sistemul national de invatamant. in lei si in valuta. . cu personalitate juridica. Tine retului si Sportului la nivel judetean. k) asigura scolarizarea specializata si asistenta psihopedagogica adecvata a copiilor si tinerilor cu dizabilitati sau cu cerinte educationale speciale. 95 (1) Inspectoratele scolare judetene si Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti sunt servicii publice deconcentrate ale Ministerului Educatiei. m) coordoneaza. incaseaza taxe. Tiner etului si Sportului infiinteaza. tineretului si sportului. cifrele de scolarizare. g) aproba. strategia colaborarii cu alte state si cu organismele internationale specializate in domeniul invatama ntului. aviz ate si transmise de catre inspectoratele scolare judetene. Tineretului si Sportului propune Guvernului infiintarea de agentii. pe baza unor norme interne. s) elaboreaza metodologii si regulamente pentru asigurarea cadrului unitar a l implementarii politicilor educationale nationale. Cercet arii. h) elaboreaza studii de diagnoza si de prognoza in domeniul invatamantului. centralizate. v) da publicitatii si prezinta anual Parlamentului raportul privind starea i nvatamantului preuniversitar in Romania. regulamentele de organizare si de functionare a un itatilor subordonate si a unitatilor conexe. monitorizeaza si controleaza perfectionarea si formarea init iala si continua a personalului didactic pentru politicile de interes national. avand in principal ur matoarele atributii: a) aplica politicile si strategiile Ministerului Educatiei. impreuna cu alte ministere interesate. r) stabileste structura anului scolar. Cercetarii. l) analizeaza modul in care se asigura protectia sociala in invatamant si pr opune Guvernului si autoritatilor administratiei publice locale abilitate masuri corespunzatoare. Cercetarii. Ministerul Educatiei. respectiv al municipi ului Bucuresti. w) coordoneaza colectarea si asigura analiza si interpretarea datelor statis tice pentru sistemul national de indicatori privind educatia. Cercetarii. ART. a d iplomelor. e) coordoneaza elaborarea si aproba Curriculumul national si sistemul nation al de evaluare. q) stabileste modalitatile de recunoastere si de echivalare a studiilor. formarii profesionale si al cercetarii stiintifice. spre aprobare. organizeaza si finanteaza comisii si consilii n ationale. f) evalueaza. pe baza propunerilor unitatilor de invatamant. u) elaboreaza norme specifice pentru constructiile scolare si pentru dotarea acestora. o) raspunde de evaluarea sistemului national de invatamant pe baza standarde lor nationale. Tineretului si Sportului. j) asigura cadrul organizatoric pentru selectionarea si pregatirea adecvata a elevilor cu aptitudini deosebite. d) avizeaza structura retelei invatamantului preuniversitar si inainteaza Gu vernului. respectiv al municipiului Bucuresti.b) monitorizeaza activitatea de evaluare externa. Ministerul Educatiei. a operatorilor ec onomici. asigura si supravegheaza respectarea acestora. (3) In realizarea atributiilor sale. avand in vedere recomandarile studiilor de prognoza. aproba si achizitioneaza manualele scolare si asigura finantar ea conform legii. cercetarii. De asemenea. a certificatelor si a titlurilor stiintifice eliberate in strainatate . n) elaboreaza politicile nationale in domeniul resurselor umane. precum si a Bibliotecii Scolare Virtuale. t) construieste si asigura functionarea optima a Platformei scolare de e-lea rning. Organizarea si functionarea acestora sunt stabilite prin ordin al mini strului educatiei. i) asigura omologarea mijloacelor de invatamant. conform legii. p) elaboreaza.

(5) In structura inspectoratelor scolare sunt cuprinsi si inspectori scolari pentru problemele copiilor si tinerilor proveniti din medii socioeconomice deza vantajate. invatamant primar si gimnazial. jude tean si local. q) asigura colectarea datelor statistice pentru sistemul national de indicat ori privind educatia. monitorizeaza si evalueaza calitatea managementului unitatil or si institutiilor de invatamant. n) gestioneaza baza de date privind cadrele didactice calificate angajate in unitatile de invatamant. prin inspectia scolara. Cercetarii. (2) Structura inspectoratelor scolare judetene. de vacantare si de ocupare a p osturilor didactice din unitatile de invatamant. din municipiul Bucuresti. respectiv.b) controleaza aplicarea legislatiei si monitorizeaza calitatea activitatilo r de predare-invatare si respectarea standardelor nationale/indicatorilor de per formanta. la propunerea consiliului local sau a consiliilor judetene. dupa consultarea unitatilor de invatamant. respectiv al municipiului Bucuresti. . Acest raport se face public. i) prezinta un raport anual privind starea invatamantului pe teritoriul jude tului. tineretului si sportului . infii ntarea unitatilor pentru educatie timpurie. a document elor strategice privind dezvoltarea economica si sociala la nivel regional. m) monitorizeaza activitatile de constituire. respectiv al municipiului Bucuresti. cercetarii. h) coordoneaza si controleaza activitatile unitatilor conexe ale Ministerulu i Educatiei. g) mediaza conflictele si litigiile survenite intre autoritatea administrati ei publice locale si unitatile de invatamant. respectiv al municipiului Bucuresti. Cercetarii. Acesti inspectori scolari sunt numiti respectand procedurile p rezentei legi. a operatorilor economi ci si a partenerilor sociali interesati. j) aproba. tineretului si sportului. precum si intreaga baza de date a educatiei. respectiv a m unicipiului Bucuresti. k) aplica politicile educationale nationale la nivel judetean. scolariz area elevilor si monitorizeaza participarea la cursuri a acestora pe durata inva tamantului obligatoriu. (3) Inspectoratul scolar are un consiliu de administratie si un consiliu con sultativ. cu consultarea grupului parlamentar al minoritatilor nationale. d) asigura. cercetarii. l) acorda consiliere si asistenta unitatilor si institutiilor de invatamant in gestionarea resurselor umane si a posturilor didactice la nivelul judetului. in conformitate cu politica educationala. (4) In structura inspectoratelor scolare din judetele cu invatamant si in li mbile minoritatilor nationale sunt cuprinsi si inspectori scolari pentru acest t ip de invatamant. p) realizeaza auditarea periodica a resursei umane din invatamantul preunive rsitar. c) controleaza. f) monitorizeaza implementarea programelor nationale initiate de Ministerul Educatiei. Tineretului si Sportului pe aria judetului. Cercetarii. e laborat si aprobat de consiliul de administratie. impreuna cu autoritatile administratiei publice locale. Functionarea acestora se realizeaza in baza unui regulament propriu. precum si a proiectelor derulate de unitatile scolare si cele conexe in cadrul programelor Uniunii Europene in domeniul educatiei si tine retului. Tineretului si Sportului din aria judetului/municipiulu i Bucuresti. evaluarile nationale si concursurile scol are la nivelul unitatilor de invatamant din judet si. o) inainteaza spre avizare Ministerului Educatiei. conform regulamentului-cadru a probat prin ordin al ministrului educatiei. Tineretului s i Sportului reteaua scolara din raza lor teritoriala propusa de autoritatile adm inistratiei publice locale. e) coordoneaza admiterea in licee. respectiv a Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti se stabileste prin ordin al ministrului educati ei.

cu comitetul de parinti si cu aut oritatile administratiei publice locale. prin hotarare adoptata cu votul secret al majoritatii. de directori si de directori adjuncti. 2 reprezentanti ai parintilor. d) stabileste pozitia scolii in relatiile cu terti. cu statut de observator. tineretului si sportului. f) aproba planul de incadrare cu personal didactic si didactic auxiliar. (5) In invatamantul particular si confesional. (6) Consiliul de administratie se intruneste lunar sau ori de cate ori este necesar. membrii acestuia aleg un presedinte de sedinta din randul cadrelor didactice. In exercitarea atributiilor ce le revin. consiliul de administratie cuprinde s i un reprezentant al consiliului local. h) sanctioneaza abaterile disciplinare. consiliile de administratie si d irectorii conlucreaza cu consiliul profesoral. Directorul si director ul adjunct sunt membri de drept ai consiliului de administratie din cota aferent a cadrelor didactice din unitatea de invatamant respectiva. Metodologi a-cadru de organizare si de functionare a consiliului de administratie este stab ilita prin ordin al ministrului educatiei. un reprezentant al primarului. 3 reprezenta nti ai consiliului local si 3 reprezentanti ai parintilor. (3) Consiliul de administratie este organul de conducere al unitatii de inva tamant. cercetarii. conduce sedintele consiliului de administratie si semneaza h otararile adoptate in aceasta perioada. La sedintele consiliului de administratie participa. si un re prezentant al elevilor. la solicitarea directorului sau a doua treimi dintre membri. b) in cazul in care consiliul de administratie este format din 9 membri. 2 reprezentan ti ai consiliului local si 2 reprezentanti ai parintilor. Conducerea consiliului de administratie este asigurata de persoana desemnata de fondatori. Prevederile p rezentului articol se aplica in mod corespunzator si pentru invatamantul prescol ar si primar. c) aproba curriculumul la decizia scolii. in componenta consiliului de administratie sunt inclusi reprezentanti ai fondatorilor. dup a caz. consiliul de administratie este format din 7 membri. c) in cazul in care consiliul de administratie este format din 13 membri. 96 (1) Unitatile de invatamant preuniversitar cu personalitate juridica sunt co nduse de consiliile de administratie. (4) Dupa constituirea consiliului de administratie. la propunerea consiliului profesor al. etice sau profesionale ale cadrelor . 9 sau 13 membri.SECTIUNEA a 2-a Conducerea unitatilor de invatamant ART. astfel: a) in cazul unitatilor de invatamant de nivel gimnazial cu un singur rand de clase. In unitatil e pentru invatamantul general obligatoriu. (7) Consiliul de administratie are urmatoarele atributii principale: a) adopta proiectul de buget si avizeaza executia bugetara la nivelul unitat ii de invatamant. la propu nerea consiliului profesoral. din tre acestia 4 sunt cadre didactice. e) organizeaza concursul de ocupare a functiilor de director si de director adjunct. inclusiv directorul. cu urmatoarea compo nenta: 3 cadre didactice. (2) In unitatile de invatamant de stat consiliul de administratie este organ de conducere si este constituit din 7. di ntre acestia 6 sunt cadre didactice. un reprezentant al primarului. un reprezentant al consiliului local. g) aproba programe de dezvoltare profesionala a cadrelor didactice. un reprezentant al primarului. Directorul si directo rul adjunct sunt membri de drept ai consiliului de administratie din cota aferen ta cadrelor didactice din unitatea de invatamant respectiva. Presedintele de sedinta este ales pentru o perioada de cel mult un an. b) aproba planul de dezvoltare institutionala elaborat de directorul unitati i de invatamant. de regula. pre cum si schema de personal nedidactic.

alaturi de consiliul de administratie. e) propune spre aprobare consiliului de administratie proiectul de buget si raportul de executie bugetara. in concordanta cu prevederile legale. cercetarii. modul de constituire. (4) Directorul unitatii de invatamant particular si confesional exercita con ducerea executiva. i) aproba comisiile de concurs si valideaza rezultatul concursurilor. alaturi de director. directorul are obligatia cunoasterii limbii respective. raspunderea publica pen tru performantele unitatii de invatamant pe care o conduce. cu hotararile consiliului de administratie al unitatii de inv atamant si cu respectarea prevederilor regulamentului de organizare si functiona re a acesteia. In aceste cazuri. unul di ntre directori are obligatia cunoasterii limbii respective. c) isi asuma. atributiile. (9) Deciziile privind bugetul si patrimoniul unitatii de invatamant se iau c u majoritatea din totalul membrilor consiliului de administratie. motivarea si incetarea raporturilor de munca ale personalului din unitatea de invatamant. ART. i) coordoneaza colectarea si transmite inspectoratului scolar datele statist ice pentru sistemul national de indicatori privind educatia. este prezi dat de catre director si se intruneste lunar sau ori de cate ori este nevoie. 97 (1) Directorul exercita conducerea executiva a unitatii de invatamant. ART. j) aproba orarul unitatii de invatamant. cu consultarea Grupului parlamentar al minoritatilor nationale. (3) Structurile si functiile de conducere ale unitatilor de invatamant parti cular si confesional. g) indeplineste alte atributii stabilite de catre consiliul de administratie . daca minoritatea nu are reprezentare parlamentara. a functiilor de conducere. b) este ordonatorul de credite al unitatii de invatamant. tineretului si sportului. se iau prin vot secret. mai putin cele prevazute la art. la propunerea directorului sau la solicitarea a minimum o treime dintre membrii pe . acordarea gradatiei de merit.didactice. In ca zul unitatilor de invatamant cu predare integrala in limbile minoritatilor natio nale. h) prezinta anual un raport asupra calitatii educatiei in unitatea sau in in stitutia pe care o conduce. Hotararile consiliului d e administratie care vizeaza personalul din unitate. d) propune spre aprobare consiliului de administratie regulamentul de organi zare si functionare al unitatii de invatamant. 98 (1) Consiliul profesoral al unitatii de invatamant este format din totalitat ea cadrelor didactice din unitatea scolara cu personalitate juridica. nu mirea directorului se face cu consultarea organizatiei care reprezinta minoritat ea respectiva in Parlamentul Romaniei sau. In cazul unitatilo r de invatamant cu sectii de predare in limbile minoritatilor nationale. l) indeplineste orice alte atributii stabilite prin ordine si metodologii al e ministrului educatiei. Raportul este prezentat in fata comitetului de parin ti si este adus la cunostinta autoritatilor administratiei publice locale si a i nspectoratului scolar judetean/al municipiului Bucuresti. angajarea. (2) Directorul unitatii de invatamant de stat are urmatoarele atributii: a) este reprezentantul legal al unitatii de invatamant si realizeaza conduce rea executiva a acesteia. 93. aplicarea de sanctiuni si altele asemenea. k) isi asuma raspunderea publica pentru performantele unitatii de invatamant . restrangerea de activitate. Cercetarii. evaluarea periodica. in stricta conformitate cu responsabilitatile si atributiile conferite de lege. Tineretului si Sportului. conform legii. cum ar fi procedurile pentr u ocuparea posturilor. formarea. f) raspunde de selectia. conform legii. (8) Hotararile consiliului de administratie se adopta cu majoritatea voturil or celor prezenti. precum si durata mandat elor sunt stabilite prin regulamentele de organizare si functionare a acestora. respectiv ale Min isterului Educatiei. Membrii consiliului de administratie c are se afla in conflict de interese nu participa la vot. acordarea calificativelor.

d) servicii de mediere scolara. coordoneaza metod ologic. Centrul National de Instruire Diferentiata. k) indeplineste alte atributii stabilite de consiliul de administratie. (4) Centrele judetene de resurse si asistenta educationala/Centrul Municipiu lui Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala sunt unitati specializate ale invatamantului preuniversitar. urmatoarele activitati si servicii educationale: a) servicii de asistenta psihopedagogica/psihologica. g) aproba sanctionarea abaterilor disciplinare ale elevilor. (2) Atributiile consiliului profesoral sunt urmatoarele: a) gestioneaza si asigura calitatea actului didactic. b) stabileste Codul de etica profesionala si monitorizeaza aplicarea acestui a. la nivel judetean/al municipiului Bucuresti. c) valideaza fisele de autoevaluare ale personalului angajat al unitatii de invatamant. coordonate metodologi c de inspectoratul scolar. b) servicii de terapii logopedice. Cercetarii. cercetarii. palatele si cluburile copiilor. c) servicii de evaluare.rsonalului didactic. cercetarii. monitorizeaza si evalueaza. furnizate prin centrel e judetene si prin cabinetele de asistenta psihopedagogica/psihologica. dupa caz. furnizate prin centrele si prin cabinetel e logopedice interscolare. Structura si atributiile CCD se stabilesc prin o rdin al ministrului educatiei. organizarea si functionarea centrului judetean de resurse si de asistenta educationala se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al min istrului educatiei. (7) Structura. d) propune consiliului de administratie masuri de optimizare a procesului di dactic. cu personalitate juridica. e) propune consiliului de administratie curriculumul la dispozitia scolii. SECTIUNEA a 3-a Unitatile conexe ale invatamantului preuniversitar ART. (3) In fiecare judet si in municipiul Bucuresti functioneaza casa corpului d idactic. in baza carora se stabileste calificativul anual. de orientare scolara si profesionala. (5) Finantarea centrului judetean de resurse si asistenta educationala/Centr ului Municipiului Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala se asigura de l a bugetul consiliului judetean. (6) Centrul judetean de resurse si asistenta educationala/Centrul Municipiul ui Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala organizeaza. Unitatea pentru Finantarea Invatamantului P reuniversitar. furnizate de centrele scolare de educatie incluziva. (2) Unitatile conexe ale invatamantului preuniversitar sunt: centrul judetea n de resurse si asistenta educationala/Centrul Municipiului Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala. furnizate de mediatorii scolari. i) propune consiliului de administratie programele de formare si dezvoltare profesionala continua a cadrelor didactice. e) servicii de consultanta pentru educatie incluziva. c entrele atestate de formare continua in limbile minoritatilor nationale. tineretului si sportului. 99 (1) Unitatile conexe ale Ministerului Educatiei. j) alege cadrele didactice membre ale consiliului de administratie. f) propune consiliului de administratie premierea si acordarea titlului de " profesorul anului" personalului cu rezultate deosebite la catedra. Tineretului si Sportului sunt: Institutul de Stiinte ale Educatiei. cu personalitate juridica. tineretului si sportului. casele corpului didactic. coordonata metod ologic de inspectoratul scolar. h) propune consiliului de administratie initierea procedurii legale in cazul cadrelor didactice cu performante slabe sau pentru incalcari ale eticii profesi onale. denumita in continuare CCD. (8) Centrul National de Instruire Diferentiata se organizeaza si functioneaz .

ART. p rimar si gimnazial obligatoriu. VIII Finantarea si baza materiala a invatamantului preuniversitar SECTIUNEA 1 Dispozitii generale ART. finantarea complementara si finantarea suplimentara. (2) Statul asigura finantarea de baza pentru toti prescolarii si pentru toti elevii din invatamantul primar. 102 (1) Finantarea invatamantului preuniversitar de stat. (2) Finantarea invatamantului preuniversitar particular si confesional acred itat se face din taxe. in conditiile legii. particular si confesio nal se asigura din fonduri publice sau din alte surse. . structuri asocia tive reprezentative ale autoritatilor administratiei publice locale. (2) Palatul National al Copiilor din Bucuresti este subordonat Ministerului Educatiei. cu autoritati locale. ART. profesional si liceal de stat. Tineretulu i si Sportului in 12 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi. stabilite prin lege. cu asociati i reprezentative ale parintilor. 103 (1) Ministerul Educatiei. asociatii reprezentative profesionale ale cadre lor didactice. tiner etului si sportului. din fonduri publice. precum si din alte surse. cerce tarii. gimnazial. potrivit legii. tineretului si sportului. sporurile. pentru urmatoarele categorii de cheltuieli: a) cheltuielile cu salariile. organizarea si functionarea Unitatii pentru Finantarea Invat amantului Preuniversitar se stabilesc prin ordin al ministrului educatiei. (9) Unitatea pentru Finantarea Invatamantului Preuniversitar se organizeaza in subordinea Ministerului Educatiei. (4) Organizarea si competentele palatelor si cluburilor copiilor se stabiles c prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educatiei. potrivit legii. CAP. Cercetarii. (3) Palatele si cluburile copiilor sunt in subordinea inspectoratelor scolar e. Tineretului si Sportului. precum si contributiile aferente acestora. Palatele copiilor au si rol metodologic. Cerce tarii. Finantarea de baza se face in limitele costului standard p er elev/prescolar. din sume defalcate di n taxa pe valoarea adaugata si alte venituri ale bugetului de stat. ART. ART. (2) Consiliile locale si consiliul judetean. 104 (1) Finantarea de baza asigura desfasurarea in conditii normale a procesului de invatamant la nivel preuniversitar. in cazul invatamantului prescolar.a conform metodologiei elaborate de Ministerul Educatiei. Tineretului si Sportului. 100 (1) Palatele si cluburile copiilor sunt unitati de invatamant pentru activit ati extrascolare. Tineretului si Sportului are drept de initiativa in domeniile politicii financiare si resurselor umane din domeniul ed ucatiei si colaboreaza cu alte ministere. Cercetarii. Cercetarii. precum si cu sindicatele reprezentative. structura. Tineretului si Sportului. respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti pot contribui din bugetele proprii la finant area de baza si complementara a unitatilor de invatamant preuniversitar de stat. cercetarii. parti cular sau confesional acreditat. Atri butiile. conform standardelor nationale. precum si pentru elevii din invatamantul postli ceal special de stat. indemnizatiile si alte drepturi sal ariale in bani. prin bugetel e locale. (3) In invatamantul preuniversitar particular. conform metodologiei elaborate de Ministerul Educatiei. taxele de scolarizare se stab ilesc de consiliul de administratie al fiecarei institutii sau unitati de invata mant. 101 (1) Finantarea unitatilor de invatamant preuniversitar cuprinde finantarea d e baza. Cercetarii. (2) Finantarea de baza se asigura din bugetul de stat.

pentru urmatoarele categorii de cheltuieli: a) investitii. cu exceptia celor care. conform legii. e) cheltuielile cu intretinerea curenta. d) cheltuieli cu bursele elevilor. se ef ectueaza gratuit. Cercetarii.b) cheltuielile cu formarea continua si evaluarea personalului. o constituie costul standard per e lev/prescolar. c) cheltuieli pentru evaluarea periodica nationala a elevilor. f) cheltuieli pentru naveta cadrelor didactice. (3) Finantarea complementara aprobata anual prin legea bugetului de stat se repartizeaza pe comune. precum si factorii d e corectie dependenti de densitatea de elevi in zona. (5) Finantarea de baza aprobata anual prin legea bugetului de stat se repart izeaza pe comune. ART. nu pot fi executate silit pentru recuperarea creantelor stabilite prin titluri executorii in sarcina autoritatilor administratiei publice locale. Alocarea fo ndurilor pentru finantarea de baza a unitatii de invatamant se face pe baza unei formule de finantare aprobate prin ordin al ministrului educatiei. j) gestionarea situatiilor de urgenta. respectiv a municipiului Bucuresti. orase. orase. profil. reparatii capitale. 84 alin . h) cheltuieli pentru concursuri scolare si activitati educative extrascolare organizate in cadrul sistemului de invatamant. conform prevederilor art. specializare/domeniu. din sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata. (1). (4) Baza de calcul al fondurilor alocate unitatilor de invatamant prin si di n bugetele locale. cheltuieli socia le si alte cheltuieli asociate procesului de invatamant preuniversitar de stat. filiera. cu asistenta tehnica de specialitate a inspectoratelor scolare judet ene. respectiv a munici . municipii si sectoare ale municipiului Bucuresti de cat re directiile generale ale finantelor publice judetene. d) cheltuielile materiale si pentru servicii. Consiliul National pentru F inantarea Invatamantului Preuniversitar cuprinde reprezentantii Ministerului Edu catiei. in conditiile prezentei legi si conform normelo r metodologice elaborate de catre Ministerul Educatiei. ai partenerilor sociali si ai stru cturilor asociative ale autoritatilor administratiei publice locale. Tineretului si Sportului. pentru pe rsonalul angajat. de limba de predare si alti factori. Cercetarii. Costul standard per elev/prescolar se determina pentru fiecare ni vel de invatamant. tineretului si sportului care ia in considerare costul standard per elev/prescol ar. alocate pentr u unitatile de invatamant preuniversitar de stat ca finantare de baza. potrivit legii. k) cheltuieli pentru participarea in proiecte europene de cooperare in domen iul educatiei si formarii profesionale. Tineretului si Sportului si aprobate prin hotarare a Guvernului. c) cheltuielile cu evaluarea periodica interna a elevilor. prescolari si elevi. b) subventii pentru internate si cantine. Determinarea costului standard per elev/prescolar se face de catre Consiliul National pentru Finantare a Invatamantului Preuniversitar. respectiv a Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti. pentru finantarea de baza. (2) Finantarea complementara se asigura din bugetele locale ale unitatilor a dministrativ-teritoriale de care apartin unitatile de invatamant preuniversitar. (3) Finantarea de baza a unei unitati scolare rezulta prin multiplicarea cos tului standard per elev/prescolar cu coeficienti specifici unitatii scolare si c u numarul de elevi si se aproba anual prin hotarare a Guvernului. e) cheltuieli pentru transportul elevilor. g) cheltuieli pentru examinarea medicala obligatorie periodica a salariatilo r din invatamantul preuniversitar. (6) Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. numarul de elevi/prescolari din unitatea de invatamant. 105 (1) Finantarea complementara asigura cheltuieli de capital. severitatea dezavantajelor . i) cheltuieli pentru asigurarea securitatii si sanatatii in munca. cercetarii. municipii si sectoare ale municipiului Bucuresti de catre directiile generale ale finantelor publice judetene. consolidari.

(2) Consiliile locale. Cercetarii. tineretului si sport ului. Cercetarii. Cercetarii. (3) Finantarea suplimentara se realizeaza pe baza de contract incheiat intre unitatea scolara si finantator. de catre fiecare unitate de invatamant preuniversitar. "Foarte bun". . (3) Directorul si consiliul de administratie al unitatii de invatamant cu pe rsonalitate juridica raspund de incadrarea in bugetul aprobat. acordand granturi unitatilor de invatamant. La nivel judetean si national va fi desemnat "Profesorul anu lui" pentru fiecare disciplina din planul de invatamant. respectiv cu presedintele consiliului judetean/primar ul de sector. 110 (1) Bugetul de venituri si cheltuieli se intocmeste anual. urmato arele competitii: a) competitii intre scoli care se bazeaza pe evaluarea institutionala a fiec arei unitati de invatamant dupa doua axe majore: incluziune si performanta. ca semn al exc elentei in predare. sumele necheltuite raman in contul unitatii de invat amant care le-a realizat si se reporteaza pentru bugetul anual urmator. ART. T ineretului si Sportului. asociati ile reprezentative profesionale ale cadrelor didactice. sponsorizari sau din al te surse legal constituite. Ministerul Educatiei. la olimpiadele de crea tie tehnico-stiintifica si artistica si la olimpiadele sportive se recompenseaza financiar prin ordin al ministrului educatiei. 108 (1) Unitatile de invatamant preuniversitar de stat pot obtine venituri propr ii din activitati specifice. 109 (1) Ministerul Educatiei. conform normelor metodologice de finantare a invatamantului preuniversitar elaborate de Ministerul Educatiei. din donatii.. Cercetarii. in baza unei metodologii proprii. complementara sau s uplimentara si sunt utilizate conform deciziilor consiliului de administratie. Sunt premiate atat scolile cu excelenta in incluziune. de stat. "Satisfacator" si "Nes atisfacator". ART. cercetarii. Scolile car e obtin calificativul "Satisfacator" sau "Nesatisfacator" se supun monitorizarii in vederea cresterii performantelor. 106 Finantarea de baza si finantarea complementara se realizeaza pe baza contrac tului de management incheiat intre directorul unitatii de invatamant preuniversi tar si primarul localitatii/primarul de sector in a carei raza teritoriala se af la unitatea de invatamant. In u rma evaluarilor dupa fiecare dintre cele doua axe. ART. ART. in cadrul programelor nationale aprobate prin hotarare a Guvernului. in conditiile leg ii. prin programul national de stimulare a excelentei di dactice. ART. respectiv Consiliul General al Municipiulu i Bucuresti. contribuie la finantarea suplimentara. b) in baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei. Tineretului si Sportului se consulta cu asociatiile reprezentative ale parintilor. se va realiza o clasificare a scolilor pe 5 niveluri: "Excelent". cat si cele cu excelenta in performanta. Cercetarii. (2) Veniturile proprii nu diminueaza finantarea de baza. Consiliul National al El evilor si cu sindicatele reprezentative. scolile vor desemna "Profesorul anului". Excelenta in predare va fi recompensata financiar. 107 (1) Finantarea suplimentara se acorda ca suma globala fixa din bugetul Minis terului Educatiei. in cazul scolilor speciale. particulare sau confesionale. respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiu lui Bucuresti si consiliile judetene.piului Bucuresti si cu asistenta tehnica a inspectoratelor scolare judetene. (2) In lansarea competitiilor. Bun". L a sfarsitul anului bugetar. Tineretului si Sportului finanteaza an ual. conform legii. Tineretului si Sportului pentru premierea unitati lor de invatamant preuniversitar de stat cu rezultate deosebite in domeniul incl uziunii sau in domeniul performantelor scolare. c) performanta elevilor la olimpiadele pe discipline. res pectiv al municipiului Bucuresti.

cu participare nationala si internationala. concursur i si festivaluri cultural-artistice. Tineretului si Sportului. (5) Consiliul judetean/Consiliul General al Municipiului Bucuresti asigura f onduri pentru organizarea si desfasurarea olimpiadelor si a concursurilor scolar e judetene/ale municipiului Bucuresti. SECTIUNEA a 2-a Baza materiala a invatamantului preuniversitar de stat ART. palatele si cluburile copiilor si elevilor. inclusiv pentru invatamantul special: a) finantarea programelor nationale ale Ministerului Educatiei. b) componenta locala aferenta proiectelor aflate in derulare. f) finantarea. cluburile sportive scolar e. precum si rambur sarile de credite externe aferente proiectelor respective. Tineretului si Sportului si din alte surse. in vederea finantarii unitat ilor de invatamant preuniversitar de stat. Tineretului si Sportului. initiata de Ministerul Educatiei. prin finantarea complementara. de creatie. pentru elevii din Republica Moldova. (3) Cluburile sportive scolare. d) organizarea evaluarilor. Cercetarii. prin contract managerial. fonduri din cote defal cate din impozitul pe venit la dispozitia acestora. (4) Consiliul judetean/consiliile locale ale sectoarelor si Consiliul Genera l al Municipiului Bucuresti aloca. etnicii romani din afara granitelor tarii. h) finantarea privind organizarea de concursuri pentru elevi. a elevilor din invatamantul special. casele corpului didactic. prin bugetul Ministerului Educatiei. se asigura urmatoarele cheltuieli aferente unitatilor de invatamant preuniversitar. precum si palatele si cluburile copiilor pot sa fie finantate si de autoritatile administratiei publice locale. se aproba si se executa conform legii. tehnico-aplicative. g) finantarea unor programe nationale de protectie sociala. precum si bursele pentru el evii straini. e) perfectionarea pregatirii profesionale a cadrelor didactice si didactice auxiliare. a liceelor speciale si a CJRAE/CMBRA E se asigura din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale consiliilor judetene si ale sectoarelor municipiului Bucures ti. inclusiv consolidari si reabilitari de scol i si dotari. Cercetarii. ART. prin hotarare a Guvernului. 112 . prin bugetul Ministerului Educatiei. precum si olimpiade internationale p e obiecte de invatamant. Tineretului si Sportului. stiintifice. indiferent de locul de domiciliu al copiilor. (2) Excedentele anuale rezultate din executia bugetului de venituri si chelt uieli ale activitatilor finantate integral din venituri proprii se reporteaza in anul urmator si se folosesc cu aceeasi destinatie sau. (2) Finantarea cheltuielilor privind inspectoratele scolare. prin hotarari proprii. Tineretului si Sportului. aprobate prin hotarare a Guvernului. campionate si concursuri sportive scolare. de modernizare si de dezvoltare a bazei materiale a institutiilor d e invatamant preuniversitar de stat. 111 (1) De la bugetul de stat. (3) Finantarea unitatilor de invatamant special. Cercetarii. aprobate prin hotarare a Guvernului. c) bursele. se asigura din bugetul de stat. a unor programe anuale sau multianuale de investitii. potrivit legii. pentru implementarea politicilor si strategiilor Ministerului Educati ei. se utilizeaza pentru finantarea altor cheltuieli ale unitatii de invatamant. Cercetarii. cofinantate de Guvernul Romaniei si de organismele financiare internationale. stabilite prin r eglementari specifice. (6) Cheltuielile aferente facilitatilor acordate elevilor privind transportu l pe calea ferata si cu metroul se finanteaza prin bugetul Ministerului Educatie i. cu aprobarea consiliului de administratie. a simularilor si a examenelor nationale.Tineretului si Sportului. pe obiecte de invatamant si pe meserii. a claselor de invatamant sp ecial. Tineretului si Sportului. Cercetarii. Cercetar ii.

precum si asupra bunurilor apartinand consiliilor locale. se face. Celelalte compon ente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea acestora si sunt administrat e de catre consiliile de administratie. organizarea si funct . Celelalte componente ale bazei ma teriale sunt de drept proprietatea unitatilor si institutiilor respective si sun t administrate de acestea. (2) Terenurile si cladirile unitatilor de educatie timpurie. Tineretului si Sportului. ale caror che ltuieli curente si de capital se finanteaza de la bugetul de stat. gimnaziale si liceale. cluburile sportive scolare. (4) Terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea inspectoratel e scolare judetene. tineretului si sportului. judetean. numai cu avizul conform al ministrului educatiei. uneia dintre cele doua forme de proprietate. Consiliului General al Municipiului Bucuresti. conform legislatiei in vigoare. infiintate de stat. cele de invatamant particular au drept fundament proprietatea pri vata. proprietarii acestora fiind alte pe rsoane fizice sau juridice. palatele si c luburile elevilor. in r egistrul de inscriptiuni si transcriptiuni. in cartile funciare sau in cartile d e publicitate funciara. (6) Schimbarea destinatiei bazei materiale a institutiilor si unitatilor de invatamant preuniversitar de stat se poate face de catre autoritatile administra tiei publice locale. 114 (1) Prezentul titlu reglementeaza structura. In caz contrar. si sunt in administrarea consiliului judetean. precum si ale centrelor judetene de resurse si asistenta educa tionala sunt de drept proprietatea acestora si sunt administrate de catre consil iile de administratie ale acestora. cu scutire de plata taxelor prevazute de lege. prin inspectoratele scolare judetene si prin co nsiliile de administratie ale acestor unitati. precum si alte unitati din subord inea Ministerului Educatiei. 113 Inscrierea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile apartinand Mini sterului Educatiei. Cercetarii. functiile. prin consiliile de administratie ale unitatilor de invatamant re spective. Cercetarii. fac parte din domeniul public al statului si sunt administrate de Ministerul Educatiei. actele de schimbare a destinatiei b azei materiale sunt nule de drept. respectiv al statului terenurile si cladirile prevazute la alin. dupa caz. fac parte din domeniu l public local si sunt administrate de catre consiliile locale. TITLUL III Invatamantul superior CAP. in functie de entitatea care l e-a infiintat. (5) Nu fac parte din domeniul public local. Celelalte componente ale bazei materiale a unitatilor de invatamant sp ecial de stat. ART. Tineretului si Sportului sau institutiilor si un itatilor de invatamant si cercetare stiintifica din sistemul invatamantului de s tat. casele corpului didactic. scolilor primare. Palatul National al Copiilor. (3) Terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea unitatile de invatamant special de stat si centrele judetene de resurse si asistenta educatio nala fac parte din domeniul public judetean. cercetari i. in care isi desfasoara act ivitatea unitatile de invatamant preuniversitar de stat. (2)-(4). ale palatelor si cluburilor copi ilor si elevilor. Tineretului si Sportului. inclusiv ale celorlalte nivel uri de invatamant din cadrul acestora. centrul national de excelenta. ale cluburilor sportive scolare. Cerce tarii. respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti. detinute in baza unor contra cte de inchiriere. cen trele recreative si de divertisment. iar fapta constituie infractiune si se pedeps este conform legii penale. in a caror raza teritoriala isi desfasoa ra activitatea. resp ectiv. iar cele de invatamant confesional apartin. I Dispozitii generale ART. respectiv al municipiului Bucuresti . concesionare sau comodat. judetene si.(1) Unitatile de invatamant de stat pot detine in administrare bunuri propri etate publica. de invatamant p rescolar.

ionarea invatamantului superior din Romania. (2) In invatamantul superior nu sunt admise discriminari pe criterii de vars ta. recunoscute legal. inovare si transfer tehnologic. programe de studii comune cu institutii de invatamant superior din strainatate. k) principiul consultarii partenerilor sociali in luarea deciziilor. precum si valorificarea si diseminarea rezultatelor acestora. in statul de origine. scoli de studii superioare si altele asemenea. in domeniul stiintelor. 115 (1) Invatamantul superior se poate organiza doar in institutii de invatamant superior care au obtinut autorizarea de functionare provizorie sau acreditarea. cat si in statele respective. e) principiul echitatii. institute. trebuie sa respecte reglementarile legale in vigoare atat in Romania. in Romania s au in alte state. (2) Institutiile de invatamant superior din strainatate. potrivit legii. a cadrelor didactice si a cercetatorilor. g) principiul transparentei. In cazul in care ac este programe se organizeaza in strainatate. numite in continuare institutii de invatamant superior sau universitati. religii si doctrine politice. particulare sau conf esionale. orientare se xuala sau alte tipuri de discriminare. etnie. acre ditarea si asigurarea calitatii programelor de studii. al stiintelor ingineres ti. ART. (2) Actele de finalizare a studiilor emise in Romania sunt recunoscute de ca tre stat numai in cazul in care sunt eliberate in conformitate cu prevederile le gale in vigoare. 118 (1) Sistemul national de invatamant superior se bazeaza pe urmatoarele princ ipii: a) principiul autonomiei universitare. de catre institutii de invatamant superior acreditate. ART. cu exceptia masurilor afirmative prevazut e de lege. (3) Institutiile de invatamant superior romanesti pot organiza. in scopul dezvoltarii personale. dezvoltare. recunoscute ca atare de statul de origine. al insertiei profesionale a individului si a satisfacerii nevoii de c ompetenta a mediului socio-economic. h) principiul respectarii drepturilor si libertatilor studentilor si ale per sonalului academic. al literelor. al artelor. 117 Misiunea invatamantului superior este de a genera si de a transfera cunoaste re catre societate prin: a) formare initiala si continua la nivel universitar. b) cercetare stiintifica. su nt de interes public si sunt apolitice. conform procedurilor legale in vigoare. c) principiul raspunderii publice. prin c reatie individuala si colectiva. 116 (1) Sistemul national de invatamant superior include toate institutiile de i nvatamant superior acreditate. O institutie de invatamant superior autorizata sa functioneze provizoriu. sin gure sau in parteneriat cu institutii de invatamant superior acreditate din Roma nia. d) principiul asigurarii calitatii. j) principiul libertatii de mobilitate nationala si internationala a student ilor. origine sociala. i) principiul independentei de ideologii. orientare politica sau religioasa. (2) Invatamantul superior este organizat in universitati. . b) principiul libertatii academice. devine parte a sistemului national de invatamant superior numai dupa acreditare. ART. ca atare. academii de studii . l) principiul centrarii educatiei pe student. pot organiza filiale pe teritoriul Romaniei. ART. numai cu respectarea legislatiei in vigoare cu privire la autorizarea. Aceste institutii au personalitate juridica. au caracter nonprofit. sex. prin asigurarea performantelor si dezvoltarii fizi ce si sportive. f) principiul eficientei manageriale si financiare. (3) Institutiile de invatamant superior pot fi de stat.

Libertatea acade mica este garantata prin lege. pe care il ge stioneaza conform legii. (2) Diplomele corespunzatoare programelor de studii universitare sunt inscri suri oficiale si nu pot fi emise decat de institutiile acreditate. Cuantumul tax ei este stabilit de catre senatul universitar. ART. isi asuma misiunea generala si pe cea proprie si isi exercita raspunder ea publica. 75/2005 privind asigurarea calita tii educatiei. organ izarea si functionarea proprie. conform legii. invatamantul este gratui t pentru cifra de scolarizare aprobata anual de Guvern si cu taxa. strategia institutionala. ART. precum si conditii pentru desf asurarea normala a activitatilor academice. 120 (1) Calificarile dobandite de absolventii programelor de studii din invatama ntul superior sunt atestate prin diplome. structura. (3) Initiativa infiintarii institutiei de invatamant superior de stat aparti ne Guvernului. unei asociatii sau unui cult religios ori altui furnizor de educatie. politice sau religi oase. In acest din urm a caz. si institute de cercetare teologica in consens cu perspectivele ecumenice si irenice internationale si in conformita te cu prevederile legale. Institutiile de invatamant superior se organizeaz a si functioneaza independent de orice ingerinte ideologice. sanctiuni. Cercetarii. 15. activitatile. conform legii. (4) In invatamantul superior exista si pot fi organizate facultati de teolog ie. sociale si culturale in cadrul insti tutiilor de invatamant superior. aprobata de senatul universitar. cu respectarea dispozitiilor legale privind acreditarea. pentru progra mele si formele de studii acreditate sau autorizate provizoriu. 87/2006. Tineretului si Sportului controleaza modul in care universitatile isi exercita autonomia unive rsitara. sa controleze aplicarea si respectarea re glementarilor legale in domeniul invatamantului superior si sa aplice. Tineretului si Sportului este autoritate p ublica si este abilitat sa urmareasca. denumit fondator. (3) Institutiile de invatamant superior au autonomie in stabilirea cuantumul ui taxelor si au obligatia sa le comunice tuturor celor interesati. gestionarea resurselor materiale si umane. cu re spectarea stricta a legislatiei in vigoare. aprobata cu modificari prin Legea nr. inclusiv pe site-ul universitatii. in cadrul institutiei care emite diploma trebuie sa existe o alta special izare acreditata intr-un domeniu inrudit cu specializarea autorizata. 119 (1) In institutiile de invatamant superior de stat. prin certificate si prin alte acte de studii eliberate numai de catre institutiile de invatamant superior acreditate. Cuantumul taxei este stabilit de catre consiliul de administratie. (2) Institutiile de invatamant superior de stat si particulare se infiinteaz a prin lege. (3) Aspectele fundamentale ale autonomiei universitare se exprima in Carta u niversitara. Cercetarii. Initiativa infiintarii institutiei de invatamant superior particu lar si confesional apartine unei fundatii. stabilite conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. (2) Autonomia universitara da dreptul comunitatii universitare sa isi stabil easca misiunea proprie. 121 Ministerul Educatiei. daca este cazul. ART. in conformitate cu prevederile art. De asemenea. invatamantul este cu taxa. ART. Nerespecta rea acestor prevederi se pedepseste conform legii penale. in concordanta stricta cu legislat . cu modificarile ul terioare. recunoscut ca atare potrivit prevederilor preze ntei legi. Ministerul Educatiei. 122 (1) Institutiile de invatamant superior au patrimoniu propriu. (2) In institutiile de invatamant superior particular. ART. 123 (1) Autonomia universitara este garantata prin Constitutie.(3) Studentii cu dizabilitati fizice au dreptul sa aiba cai de acces adaptat e acestora in totalitatea spatiilor universitare.

Ministerul Educatiei. universitatea continua sa nu respecte obligatiile prevazute la art. tineretul ui si sportului numele noului rector. de s tat sau particulara: a) sa respecte legislatia in vigoare. si trimite spre confirmare ministrului educatiei. cercetarii. modul de constituire. in conformitate cu normele legale in vigoare si cu planurile de invatamant. una sau mai multe dintre urmatoarele masuri: a) revocarea din functie a rectorului. d) sa asigure eficienta manageriala si eficienta utilizarii resurselor. alegerea metodelor. (4) Autonomia universitara se exercita numai cu conditia asumarii raspunderi i publice. (8) Structurile si functiile de conducere ale universitatilor particulare si confesionale. ART. senatu l universitar are obligatia sa desemneze un prorector care reprezinta universita tea si care devine ordonator de credite pana la confirmarea unui nou rector de c atre ministrul educatiei. la propunerea Consiliului de etica si management universitar. didactic auxili ar si de cercetare. 124. cu avizul consultativ al fondatorilor si cu aprobarea senatului universi tar. cuprinse in Cod ul de etica si deontologie profesionala aprobat de senatul universitar. c) sa respecte politicile de echitate si etica universitara. Ministerul Educatiei. cu respectarea prevederilor legale in vigoare. procedeelor si v alorificarea rezultatelor. cu consultarea senatului universitar. carta proprie si politicile nationale si europene in domeniul invatamantului superior. Tineretului si Sportului sesizeaza sena tul universitar in termen de 30 de zile de la data constatarii. Tineretului si Sportul ui aplica. b) sa aplice si sa se supuna reglementarilor in vigoare referitoare la asigu rarea si evaluarea calitatii in invatamantul superior. senatul universitar finalizeaza pr ocedurile de desemnare a unui nou rector. si a cheltuirii fondurilor din surse publice. cercetarii. ART. 124 (1) Raspunderea publica obliga orice institutie de invatamant superior. in termen de maximum 6 luni de la data sesizarii initiale a senatului universitar. 125 (1) In cazul in care se constata nerespectarea obligatiilor prevazute la art . in c azul universitatilor de stat.ia in vigoare. in baza propunerii Consiliului de eti ca si management universitar. In termen de maximum 5 zile lucratoare de la data revocarii din functie a rectorului. Cercetarii. In termen de 3 l uni de la revocarea din functie a rectorului. f) sa respecte libertatea academica a personalului didactic. c) propune Guvernului initierea unui proiect de lege de reorganizare sau des fiintare a institutiei de invatamant superior in cauza. 124 se face de cat re Consiliul de etica si management universitar. precum si alte considerente le gate de statutul acestora sunt stabilite in conformitate cu prevederile prezente i legi. atributiile. conform legislatiei in vigoare. Cercetarii. raspunderea publica se extinde la respectarea statutului si a prevederilor dogmatice si canonice specifice cultul ui respectiv. precum si drepturile si libertatile studentilor. Daca in termen d e 3 luni de la data sesizarii. (6) In institutiile de invatamant superior este interzisa periclitarea sub o rice forma a dreptului la exprimarea libera a opiniilor stiintifice si artistice . conf orm contractului institutional. 124. format din 11 membri. (7) Studentilor le este asigurat dreptul la libera alegere a cursurilor si s pecializarilor. (5) In institutiile de invatamant superior este asigurata libertatea cerceta rii in ceea ce priveste stabilirea temelor. e) sa asigure transparenta tuturor deciziilor si activitatilor sale. b) reduce sau elimina temporar sau definitiv accesul la finantarile din surs e publice. (2) In cazul universitatilor confesionale. conform legii. dupa cum . (2) Constatarea incalcarii obligatiilor prevazute la art. tineretului si sportului.

denumita in continuare ARACIS. ART. precum si respectarea de catre Consiliul de etica si management universitar a ob ligatiilor prevazute la alin. 124 si a altor obligatii legale aferente raspunderii publice. Tineretului si Sportului. e) conditiile in care se pot incheia contracte cu institutiile publice si cu . spitalelor si clinicilor universitare. ART. precum si dotarile aferente. (3) Membrii comunitatii universitare au drepturile si indatoririle stabilite prin reglementarile legale in vigoare si prin Carta universitara. (3) Orice persoana fizica sau juridica poate sesiza Consiliul de etica si ma nagement universitar in legatura cu nerespectarea obligatiilor prevazute la art. Raspunsurile la aceste sesizari constituie docume nte publice si se publica pe site-ul web al Ministerului Educatiei. denumit in continuare CNFIS. tineretului si sportului. 124. (3) Spatiul universitar este inviolabil. c) modul in care se realizeaza gestiunea si protectia resurselor universitat ii. in care se desfasoara invatamantul medical superior. precum si spati ile care apartin Ministerului Apararii Nationale. 127 (1) Comunitatea universitara este constituita din studenti. ART. prin hotarare a senatului uni versitar. fermelor. indiferent de titlul juridic sub care aceasta este indr eptatita sa le utilizeze. institutelor de cercetare. Ministerului Administratiei si Internelor si Serviciului Roman de Informatii. (2) Carta universitara se refera. 128 (1) Carta universitara prezinta optiunile majore ale comunitatii universitar e si se aplica in tot spatiul universitar. 3 rep rezentanti ai Ministerului Educatiei. Diplomelor si Certificatelor Universitare.urmeaza: 3 reprezentanti numiti de catre Consiliul National al Rectorilor. In urma primirii unei astfel de sesizari. Consiliul de etica si management universitar are obligatia de a investiga aspectele sesizate si de a raspunde se sizarii in termenul de 3 luni. cercetarii. denumit in continuare CNCS. Cercetarii. Accesul in spatiul universitar este permis numai in conditiile stabilite prin lege si prin Carta universitara. folosite de institutia de invatamant superior. spatiile care apartin cultelor in care se desfasoara invatamantul confesional. terenur ilor. 126 (1) Spatiul universitar este constituit din totalitatea edificiilor. si un reprezentant al federatiilor nationale ale studentilor. statiunilor didactice experimentale. (4) Respectarea de catre institutiile de invatamant superior a obligatiilor prevazute la art. in conformitate cu legislatia in vigoare. cel putin la: a) modalitatile de desemnare si revocare din functie a persoanelor care ocup a functii de conducere sau care fac parte din structurile si organismele de cond ucere ale universitatii. denumit in continuare CNATDCU . Nerespectarea acestor obligatii poate f i atacata in contencios administrativ de catre orice persoana fizica sau juridic a romana. Consiliul National de Atestare a Titl urilor. gradinilor botanice. numi ti de ministrul educatiei. ministerelor si institutiilor cu retea sanit ara proprie. campusurilor universitare. (2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) spatiile si dotarile aferente c are apartin Ministerului Sanatatii. Tineretului si Sportului. Cercetarii. cate un repreze ntant numit de catre Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Sup erior. b) Codul de etica si deontologie profesionala universitara. (3) constituie un interes legitim public pentru or ice persoana fizica sau juridica romana. Consiliul National al Cercetari i Stiintifice. in care se desfasoara invatamant de specialitate. Consiliul National pentru Finantarea Invat amantului Superior. (2) Din comunitatea universitara fac parte si persoane carora li s-a conferi t calitatea de membru al comunitatii universitare. d) conditiile in care se constituie fondurile proprii si stabilirea destinat iei acestora si a conditiilor in care sunt utilizate. caselor universitare. personal didacti c si de cercetare si personal didactic si de cercetare auxiliar. potrivit legii. in mod obligatoriu.

Cercetarii. . Tineretului si Sportului in termen de maxi mum 30 de zile de la data solicitarii institutiei de invatamant superior. doctorat. (3) La constituirea societatilor comerciale. institutia de invatamant superior de stat poate contribui exclusiv cu bani. (6) In cazul in care termenul prevazut la alin. autoritate sau evaluare institutionala la orice nivel in aceeasi uni versitate si nu pot fi numiti in comisii de doctorat. necesare educatiei si cercetarii stiintifice. 129 (1) Institutiile de invatamant superior pot infiinta. fundatii sau asociatii. c) masurile educationale. j) orice alte aspecte considerate relevante de catre senatul universitar si care corespund legislatiei in vigoare. Tineretului si Sportului privind avizul de legalitate a supra Cartei universitare. (4) Carta universitara nu poate contine prevederi contrare legislatiei in vi goare. control. administrative si tehnice care se iau pentru garan tarea originalitatii lucrarilor de licenta. a fundatiilor sau a asociatiilo r. master. precum si sanctiunile aferente. ART. h) modalitatile in care se deruleaza actiunile de cooperare internationala a le institutiei de invatamant superior. Nerespectarea legilor in continutul Cartei universitare atrage nulitatea de drept a actului respectiv. cu aprobar ea senatului universitar. cercetare si consultanta. (2) Institutiile de invatamant superior pot constitui consortii. singure sau prin asoci ere. inclusiv cu unitatile de cercetare-dezvoltare. Conditia ca acestea sa se infiinteze este aceea ca ele sa contribuie la c resterea performantelor institutiei si sa nu influenteze negativ in niciun fel a ctivitatile de invatamant. tehnic si administrati v si organizatiile studentesti legal constituite. confor m legislatiei in vigoare. Cercetarii. Carta universitara se considera avizata potrivit procedurii aprobarii tacite. Acesta face parte din Carta universitara si include obligatoriu: a) stabilirea situatiilor de conflicte de interese si incompatibilitati. articolelor stiint ifice sau a altor asemenea lucrari. f) conditiile in care universitatea se poate asocia cu alte institutii de in vatamant superior sau cu alte organizatii pentru indeplinirea misiunii sale. fundatii sau asociatii. Universitatea po ate acorda prin contract dreptul de administrare si folosinta asupra bunurilor p atrimoniale societatilor comerciale sau asociatiilor in care are calitatea de as ociat sau actionar ori fundatiilor in care are calitatea de fondator. 130 (1) Institutiile de invatamant superior adopta un cod de etica si deontologi e profesionala universitara. (5) Carta universitara se adopta numai dupa rezolutia pozitiva a Ministerulu i Educatiei. b revete de inventie si alte drepturi de proprietate industriala. comisii de evaluare sau co misii de concurs ale caror decizii afecteaza sotii. rudele sau afinii pana la gr adul al III-lea inclusiv. i) modalitatile de colaborare dintre structurile de conducere ale universita tilor si sindicatele personalului didactic. in baza unui contract de parteneriat. ART. de cercetare. cu aprobarea senatului univer sitar. societati comerciale. detine si folosi elementele aferent e bazei materiale a universitatii.alti operatori economici in vederea unor programe de cercetare fundamentala si aplicativa sau a cresterii nivelului de calificare a specialistilor cu studii un iversitare. (5) nu este respectat. incheierea de contracte si participarea l a organizatiile europene si internationale. afini si rude p ana la gradul al III-lea inclusiv nu pot ocupa concomitent functii astfel incat unul sau una sa se afle fata de celalalt sau cealalta intr-o pozitie de conducer e. b) prevederea ca persoanele care se afla in relatie de soti. g) modalitatile in care se pot construi. Rezolutia privind avizul de legalitate se emite de ca tre Ministerul Educatiei. Dreptul de folosinta si administrare asupra bunurilor proprietate publica nu poate constitui aport al universitatii la capitalul socia l al unei societati comerciale. numai dupa dezbaterea cu comunitatea universitara. (3) Carta universitara se elaboreaza si se adopta de catre senatul universit ar.

clinici universitare. CAP. artelor sau sportului. unita ti de microproductie si prestari servicii. productie sau transfer cognitiv si te hnologic si sa asigure sprijinul administrativ adecvat membrilor comunitatii uni versitare. centre pentru formarea continua a resurselor umane. cel tarziu pana in prima zi lucratoare a lunii aprilie a fiecarui an. astfel incat institutia sa isi realizeze misiun ea. care au autonomie si statute proprii. (2). (5) Prin exceptie de la prevederile alin. aprobate de senatul uni versitar. h) situatia insertiei profesionale a absolventilor din promotiile precedente . unitati de pr oiectare. f) situatia respectarii eticii universitare si a eticii activitatilor de cer cetare. (2) Orice facultate se infiinteaza. ART. c) situatia personalului institutiei. un raport privind starea u niversitatii. g) situatia posturilor vacante. Tineretului si Sportului. prin hotarare a Guvernului privi nd structura institutiilor de invatamant superior. pe surse de finantare si tipuri de c heltuieli. e) situatia asigurarii calitatii activitatilor din cadrul universitatii. (3) Componentele prevazute la alin. sa gestioneze in mod efici ent activitatile de invatamant. In s tructura institutiilor de invatamant superior functioneaza servicii tehnico-admi nistrative. in situatii temeinic justific . (3) Intr-o institutie de invatamant superior de stat. departamente. institute.(2) Rectorul universitatii are obligatia sa prezinte anual. statiuni experimentale sau alte entit ati pentru activitati de productie si transfer de cunoastere si tehnologie. (2) Institutia de invatamant superior poate infiinta. II Structura organizatorica a institutiilor de invatamant superior ART. Program ele de studii astfel propuse se supun reglementarilor legale in vigoare referito are la asigurarea calitatii in invatamantul superior. se organizeaza sau se desfiinteaza la pr opunerea si cu aprobarea senatului universitar. scoli postuniversitare si extensii universitare care sunt responsabile de or ganizarea programelor de studii pe tipuri si cicluri de studii universitare. (1) si (2) sunt organizate de fiecare in stitutie de invatamant superior. b) situatia fiecarui program de studii. cercetare. (4) O facultate poate include unul sau mai multe departamente. Facultatea corespunde unuia sau mai multor domenii ale stiinte lor. Raportul este facut public pe site-ul universitatii si este transm is tuturor partilor interesate. initiata anual de Ministerul Educatiei. centre sau laboratoare. scoli doctora le. Acest raport include cel putin: a) situatia financiara a universitatii. Guvernul. sa asigure criteriile si standardele de calitate. teatre. muzee. orice i nstitutie de invatamant superior poate cuprinde urmatoarele componente organizat orice: facultati. d) rezultatele activitatilor de cercetare. pe perioada determinat a si pe proiecte. centre de consultanta. 132 (1) Facultatea este unitatea functionala care elaboreaza si gestioneaza prog ramele de studii. cu consultar ea senatului universitar. poate sa infiinteze si sa finanteze un program de stud ii sau o facultate cu acele programe de studii care raspund unor cerinte stringe nte de instruire si formare profesionala in domenii de interes national. studiouri si ateliere art istice. Cercetarii. (3) Raportul anual al rectorului este o componenta a raspunderii publice si constituie o conditie fundamentala pentru accesul la finantarile din bugetul pub lic. 131 (1) Pentru indeplinirea obiectivelor ce decurg din misiunea asumata. unitati de cercetare distincte sub raportul bugetului de venit uri si cheltuieli.

134 Infiintarea institutelor. precum s i in invatamantul postuniversitar. care stabileste proce durile de alegere si alte aspecte specifice structurilor organizatorice ale lini ei de studiu respective in concordanta cu Carta universitara. prin departamentul se ctiei. Structura anului universitar se aproba de catre senatul universitar. cu res pectarea legislatiei in vigoare. se constituie sectii/linii cu predare in limbile minoritatilor national e. de minimum 3 saptamani de examene . (4) Departamentul poate organiza centre sau laboratoare de cercetare care fu nctioneaza ca unitati de venituri si cheltuieli in cadrul universitatii. III Organizarea studiilor universitare SECTIUNEA 1 Structura anului universitar ART. in cadrul universitatilor de stat. 133 (1) Departamentul este unitatea academica functionala care asigura producere a. atat la nivelul universitatii. (3) Sectia de studiu este o forma de organizare a invatamantului universitar intr-o limba a minoritatilor nationale.licenta. in ciclul II de studii un iversitare . in prima zi lucratoare a lunii octom brie si include doua semestre. (3) Departamentul se infiinteaza. centrelor sau laboratoa relor de cercetare-dezvoltare este aprobata de catre senatul universitar. care are in componenta programele de studiu si structurile organizatorice aferente. c) in cadrul institutiilor de invatamant superior pot fi organizate grupe. la propunerea Ministerului Educatiei. se organizeaza. transmiterea si valorificarea cunoasterii in unul sau mai multe domenii de sp ecialitate. ART. 135 (1) Invatamantul superior pentru minoritatile nationale se realizeaza: a) in institutii de invatamant superior in cadrul carora functioneaza facult ati/linii/programe de studii cu predare in limba materna. de regula. In atribu irea creditelor de studii transferabile dintr-un semestru se are in vedere o per ioada de minimum 17 saptamani. in conditiile leg ii.master si in ciclul III de studii universitare . in limba materna. ART. se asigura pr egatirea in ciclul I de studii universitare . 136 (1) Anul universitar incepe. Sectiile beneficiaza de autonomie universitara in organizarea activit atilor didactice. Cercetarii. b) in institutii de invatamant superior multiculturale si multilingve. se comaseaza sau se desfiinteaza prin hotarare a senatului universitar. statiunilor experimentale. Un semestru are. (4) In invatamantul universitar pentru minoritatile nationale. (5) Finantarea de baza se calculeaza dupa un coeficient marit pentru student ii care urmeaza cursurile in limba unei minoritati nationale. Cadrele universitare apartinand liniei de studiu adopta si elaboreaza un regulament de functionare propriu. (2) Linia de studiu din cadrul universitatii multilingve si multiculturale s e organizeaza in departamente. scoli postuniversitare si extensii universitare. Guvernul. ART.ate. in ac est caz. Tineretului si Sportului. cat si in cadrul unei facultati. se divizeaza. CAP. ateliere artistice. o durata de 14 saptam ani de activitati didactice urmate. s ectii sau linii de predare in limbile minoritatilor nationale. in termen de 6 lun i de la data intrarii in vigoare a prezentei legi. de regula. la propunerea consil iului facultatii/facultatilor in care functioneaza. (2) Un departament poate avea in componenta centre sau laboratoare de cercet are. de regula. poate infiinta facultati. care poate fi institutionalizata. cu consu ltarea senatului universitar. .doctorat.

cu cel putin 3 luni inainte de inceperea anului universitar. Tineretului si Sportului. Tineretului si Sportului. senatul universitar aproba un regulament propriu de organi zare si functionare. si cu retragerea imediata. inaintea datei de 31 marti e a anului respectiv. invatare. Pentru fiecare ciclu u niversitar organizat. aplicatii practice si evaluare. (3) Concordanta dintre curriculum si calificarea oferita de programul de stu dii universitare este un criteriu obligatoriu de evaluare a asigurarii calitatii . reglementare a nationala nu poate contraveni celei europene. SECTIUNEA a 3-a Forme de organizare ART. specifice fiecarui ciclu de studii univ . ART. (2) Un program de studii universitare functioneaza legal daca este autorizat provizoriu sau acreditat si functioneaza in conditiile stabilite prin actul de autorizare. respectiv acreditare. 139 Formele de organizare a programelor de studii sunt: a) cu frecventa. (3) Autorizarea provizorie si acreditarea programelor de studii universitare se realizeaza distinct pentru fiecare forma de invatamant. Organizarea si desfasurarea de programe de stu dii universitare care nu functioneaza legal se sanctioneaza cu nerecunoasterea s tudiilor pentru beneficiari. forma de invataman t sau limba de predare. promovata de catre Minist erul Educatiei. a autorizatiei de functionare provizorie. regulamentu l privind activitatea profesionala a studentilor. Cercetarii. master.(2) Senatul universitar al fiecarei institutii de invatamant superior aproba anual. (4) Programele de studii universitare sunt grupate pe domenii de studii si o rganizate pe 3 cicluri de studiu: licenta. precum si numarul maxim de studenti care pot fi scolariz ati. precum si calendarul activitat ilor educationale specifice semestrelor academice de studiu. se stabilesc anual prin hotarare a Guvernului. planificate astfel incat sa duca la o calificare universitara certificata printr-o diploma s i printr-un supliment de diploma. (5) Nomenclatorul domeniilor si al programelor de studii universitare. 137 (1) Programul de studii universitare reprezinta un grup de unitati curricula re de predare. (5) Programele de studii universitare dau acces la ocupatii si functii speci fice fiecarui ciclu de studii universitare absolvit. fiecare limba de pre dare si pentru fiecare locatie geografica in care se desfasoara. propus de catre agentiile de evaluare a calitatii care au evaluat fiecare p rogram. locatiile geografice de desfasurare. caracterizata prin activitati de invatamant si/sau de cerce tare programate pe durata intregii zile. potrivit l egii penale. SECTIUNEA a 2-a Programe de studii universitare ART. (4) Pentru profesiile reglementate la nivelul Uniunii Europene. domen iile si programele de studii universitare acreditate sau autorizate sa functione ze provizoriu. Cercetari i. de catre Ministerul Educatiei. precum si cu amenda pentru organizatori. Curriculumul unui p rogram de studii universitare se stabileste astfel incat sa maximizeze sansele o btinerii calificarii dorite si se aproba de catre senatul universitar. in acord cu standardele nationale si internationale general e si specifice de calitate. (2) Curriculumul programului de studii universitare este concordant cu profi lul calificarii definit in Cadrul national al calificarilor. doctorat. cu respectarea legislatiei in vigoare. respectiv a acreditarii pentru institutia in cauza. 138 (1) Organizarea programelor de studii este de competenta institutiilor de in vatamant superior. cercetare. numarul de credite de studii transferabile pentru fiecare program de studii universitare.

(3) Conditiile de admitere. in spatiul universitar. Cercetarii. programate in mod compact si perio dic. activitati de autoinvatare si autoevaluare completate de activitati specifice de tutorat. (3) Fac exceptie de la prevederile alin. c) la distanta. (2) Programele de studii universitare de master se pot organiza la urmatoare le forme de invatamant: cu frecventa si cu frecventa redusa. in spatiul universitar. cu frecventa redusa si la distanta. (2) Fiecare institutie de invatamant superior elaboreaza si aplica propriul regulament de organizare a admiterii in programele de studii oferite. aproximativ uniform distribuite saptamanal/zilnic pe parcursul semestr ului si presupunand intalnirea nemijlocita. caracterizata prin utilizarea unor resurse electronice. SECTIUNEA a 4-a Contracte de studii ART. 142 (1) Ministerul Educatiei. sunt echivalente. inclusiv cifrele de scolarizare trebuie facute p . Tineretului si Sportului. 140 (1) Programele de studii universitare de licenta se pot organiza la urmatoar ele forme de invatamant: cu frecventa. caracterizata prin activitati dedicate mai ales unor cursuri de sinteza si pregatirii aplicative. obligatiile referitoare la frecventa sunt stabilite de catre conducerea s colii doctorale organizatoare a programelor respective. care s e pot organiza doar la forma de invatamant cu frecventa. pentru aceleasi programe de stu dii. ART. (1) si (2) programele de studii de licenta si master din domeniile reglementate la nivelul Uniunii Europene. Obliga tiile referitoare la frecventa constituie un criteriu de evaluare a calitatii sc olii doctorale. indiferent de forma de invatamant absolvita. completate de alte mijloace de pregatire specifi ce invatamantului la distanta.ersitare. SECTIUNEA a 5-a Admiterea in programe de studii ART. Contractele de studii nu se modifica in timpul anului universitar. competentele si cunostintele verificate. b) cu frecventa redusa. (5) Diplomele si certificatele de studii universitare eliberate de instituti ile de invatamant superior. Tineretului si Sportului elaboreaza an ual o metodologie-cadru privind organizarea admiterii in institutiile de invatam ant superior de stat si particulare din Romania. Acest regu lament se elaboreaza conform metodologiei-cadru prevazute la alin. a studentilor c u cadrele didactice de predare. Cercetarii. 141 Institutia de invatamant superior semneaza cu fiecare student/student-doctor and/cursant/cercetator postdoctoral inmatriculat la un program de studii un cont ract de studii universitare in concordanta cu prevederile regulamentelor de orga nizare si desfasurare a programelor de studii si cu respectarea legislatiei in v igoare. (1). coresponden ta dintre rezultatele invatarii si notele. diplomele sau certificatele de studii acordate trebuie sa fie identice pentru orice forma de invatamant corespunzatoa re unui anumit program de studii din cadrul unei institutii de invatamant superi or. (6) Pot organiza programe de studii universitare la formele de invatamant cu frecventa redusa si la distanta numai institutiile de invatamant superior care au acreditat programul de invatamant respectiv la forma de invatamant cu frecven ta. conform unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei. inclusiv in vederea finantarii. presupunand intalnirea nemijlocita. a studentilo r cu cadrele didactice si de cercetare. Metodologia de organizare a examenelor. (4) Programele de studii universitare de doctorat se pot organiza numai la f orma de invatamant cu frecventa. in conditiile legii. Pentru programele de studii universitare de doc torat. info rmatice si de comunicatii specifice.

SECTIUNEA a 6-a Examene de finalizare a studiilor ART. SECTIUNEA a 7-a Examenele de evaluare pe parcurs a studentilor ART. cetatenii statelor membre ale Uniun ii Europene. taxe de inscriere pentru organizarea si desfasurarea admiterii. i n termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi. pentru un singur program de master si pentru un singur program de doctorat. respectiv student-doctorand. de diploma. dosarele candidatilor declarati respinsi sau ale celor care renunta la locul obtinut prin admitere. (5) Institutiile de invatamant superior pot percepe de la candidati. desemnate de Ministerul Educatiei. in cel mu lt doua zile lucratoare de la depunerea cererii si neconditionat. (2) Examenele prevazute la alin. (5) Este interzisa comercializarea de lucrari stiintifice in vederea facilit arii falsificarii de catre cumparator a calitatii de autor al unei lucrari de li centa. (4) La admiterea in invatamantul superior de stat si particular. de disertatie sau de doctorat. 144 . 143 (1) Examenele de finalizare a studiilor in invatamantul superior sunt: a) examen de licenta. (7) Persoana admisa la un program de studii universitare de licenta. cercetarii. Tineretului si Sportului . de disertatie si de doct orat raspund in solidar cu autorii acestora de asigurarea originalitatii continu tului acestora. b) examen de disertatie. acr editate. mai putin pe perioadele de intrerupere a studiilor. fara percepere a unor taxe. dupa afisarea rezultatelor finale. pentru ciclul de studii universitare de master. aprob ata prin ordin al ministrului educatiei. de catre universitate. de la inmatriculare s i pana la sustinerea examenului de finalizare a studiilor sau exmatriculare. de diploma. ai statelor apartinand Spatiului Economic European si ai Confederat iei Elvetiene pot candida in aceleasi conditii prevazute de lege pentru cetateni i romani. (6) O persoana poate beneficia de finantare de la buget pentru un singur pro gram de licenta. e) examen de selectie. pentru fiec are ciclu si program de studii universitare. Cercetarii. scut irea la plata acestor taxe sau reducerea lor. pentru programele de studii postuniversitare de ti p specializare. care preceda examenul de licenta. (1) se organizeaza si se desfasoara numai d e catre institutiile de invatamant superior acreditate. pe baza unui regulament propriu aprobat de senatul universitar si care respecta metodologia-cadru. (3) Absolventii programelor de studiu din institutiile de invatamant superio r autorizate provizoriu vor finaliza studiile prin examen numai in cadrul instit utiilor de invatamant superior care au programe de studiu cu profil similar. master sau doctorat are calitatea de student. tineretului si sportului. d) examen de certificare. (4) Indrumatorii lucrarilor de licenta.ublice in fiecare an. c) examen de sustinere publica a tezei de doctorat. (8) Institutiile de invatamant superior au obligatia sa restituie. inclusiv in ceea ce priveste taxele de scolarizare. cu cel putin 6 luni inainte de sust inerea concursului de admitere. prin metodologiile proprii de admitere. in cazul studentilo r/absolventilor care provin de la institutii de invatamant superior si/sau progr ame de studii care au intrat in lichidare. in conf ormitate cu prevederile legale in vigoare. Se natele universitare pot sa prevada. pentru ciclul de studii universitare de licenta sau ex amen de diploma pentru invatamantul din domeniul stiintelor ingineresti. in cuantumurile aprobate de senatele universitare. pe intreaga perioada a prezentei sale in cadrul programului respectiv.

146 Rectorul poate anula. tineretului si sportului si a unor metodologii specifice aprobate de senatul universitar al fiecarei ins titutii de invatamant superior. de studentii examin ati. (3) Numarul minim de credite necesar promovarii anului universitar se stabil este de catre senatul universitar. conform propriilor r egulamente institutionale si prevederilor Cartei universitare. nota 5 certificand dobandirea competentelo r minimale aferente unei discipline si promovarea unui examen. b) cu calificative. ale sistemului europe an de acumulare si transfer al creditelor de studii. se stabileste la propunerea Ministerului Educatiei. Decanul poate dispune reor ganizarea examenului. 148 (1) Programele de studii universitare planifica si organizeaza volumul de mu nca specific activitatilor de predare. completata cu validarea rezultatelor invatarii. 147 (1) Recunoasterea si echivalarea studiilor sau a perioadelor de studii efect uate in tara sau in strainatate se realizeaza pe baza unei metodologii-cadru sta bilite prin ordin al ministrului educatiei. (4) Durata programelor de studii universitare de licenta si master. ART. Un credit de studiu transferabil consta in cantitatea de munca intelec tuala dirijata si independenta necesara pentru finalizarea individuala de catre student a unei unitati componente a unui curs din cadrul unui program de studii universitare. pe baza normelor europene. atunci cand se dovedeste ca acestea au fost obtinute in mod fraudulos sau prin incalcarea preve derilor Codului de etica si deontologie universitara. (2) Studiile efectuate in cadrul programului de studii intrerupt ca urmare a exmatricularii datorate incalcarii prevederilor Codului de etica si deontologie universitara nu pot fi recunoscute in cazul unei noi inmatriculari. exprimandu-l in termenii creditelor de studii trans ferabile. dupa caz. (4) Rezultatele unui examen sau ale unei evaluari pot fi anulate de catre de canul facultatii in temeiul prevederilor din Carta universitara.(1) Succesul academic al unui student pe parcursul unui program de studii es te determinat prin evaluari sumative de tip examen si prin evaluarea continua. (3) In cazul unor programe de studii organizate in comun de doua sau mai mul te universitati. (2) Institutiile de invatamant superior dispun de metodologii de examinare a probate de senatul universitar. cu respectarea metodologiei -cadru. ART. aplicare practica si examinare in concordanta cu ECTS/SECT. care au in vedere asigurarea calitatii si respec tarea prevederilor Codului de etica si deontologie universitara. cu aprobarea senatului universitar. SECTIUNEA a 9-a Credite de studii ART. (3) Rezultatele in invatare sunt apreciate la examene: a) cu note intregi de la 10 la 1. cercetarii. un certificat sau o diploma de studii atunci cand se dovedeste ca s-a obtinut prin mijloace fraudu loase sau prin incalcarea prevederilor Codului de etica si deontologie universit ara. 145 Analiza contestatiilor depuse de candidatii la admitere. pe domen ii de specializare. SECTIUNEA a 8-a Diplome ART. Cercetar . (2) Munca intelectuala individuala a unui student nu poate fi mai mica decat cea corespunzatoare unui numar anual de 60 de credite de studiu transferabile. invatare. actele de studii se elibereaza in concordanta cu reglementarile nationale si cu prevederile acordurilor interinstitutionale. de absolventi in cursul examenelor de finalizare a studiilor este in exclus ivitate de competenta institutiilor de invatamant superior.

realiz at prin colegiul cu durata de 3 ani sau institutul pedagogic cu durata de 3 ani. (6) Numarul de credite de studii transferabile aferente ciclului de studii u niversitare de doctorat se stabileste de fiecare universitate in functie de dome niul stiintific sau artistic. (2) Pentru echivalarea. Organizarea ART. cu aprobarea consiliului facultatii. potrivit legii. (4) In cadrul studiilor universitare de licenta este obligatorie efectuarea unor stagii de practica. (5) Durata totala cumulata a ciclului de studii universitare de licenta si d e master corespunde obtinerii a cel putin 300 de credite de studii transferabile . (3) Un procent de maximum 5% din numarul studentilor cu frecventa dintr-un p rogram de studii universitare de licenta pot parcurge. 149 (1) Numarul creditelor de studii transferabile constituie elementul de refer inta pe care universitatile il pot utiliza in recunoasterea unor studii sau peri oade de studii universitare legale efectuate anterior in acelasi domeniu fundame ntal in scopul echivalarii si transferarii creditelor de studiu transferabile si a eventualei continuari a studiilor dintr-un program de studii. Cercetarii. 2 ani de studii intr-un singur an. la cerere. institutiile de invatamant superior acreditate pot elibera. dintre care cel putin 50% in afara universi tatilor. pe baza informatiilor existente in registrul matricol prop riu.ii. pe baza ECTS/SECT. institu tiile de invatamant superior pot percepe taxe in cuantumul aprobat de senatul un iversitar. din tara sau din strainatate. in urma evaluarii externe realizata de catre ARACIS sau de catre o alta agentie de asigurare a calitatii. Pentru aceasta operatiune. continuarea sau finalizarea studiilor si recunoaster ea in strainatate a unor diplome eliberate anterior introducerii sistemului de c redite transferabile. cu ciclul I de studii universitare de licenta. durata specifica a studiilor universitare de licenta este. SECTIUNEA a 10-a Ciclul I . ART. (3) Pentru cadrele didactice din invatamantul preuniversitar. docu mente in cadrul carora sa fie atribuit un numar de credite de studiu transferabi le disciplinelor de curs urmate de absolvent. in conditiile prevazute de regulamentele de organizare si desfasurare a programelor de studii si cu respec tarea legislatiei in vigoare. (2) La invatamantul cu frecventa. Tineretului si Sportului aloca pentru studiile . M inisterul Educatiei. Cercetarii. si se fin alizeaza prin nivelul 6 din EQF/CEC. (5) Studiile universitare de licenta la forma de invatamant cu frecventa se pot organiza in regim de finantare de la bugetul de stat sau in regim cu taxa. Ministerul Edu catiei. stiinte j uridice si teologie pastorala este de 4 ani. Tineretului si Sportului si se aproba prin hotarare a Guvernului. inregistrata in Registrul European pentru Asigurarea Calitatii in Invatamantul Superior (EQAR). Tineretului si Sportului poate echivala printr-o metodologie specifica. Studiile universitare de licenta corespund unui numar cuprins intre minimum 180 si maximum 240 de credite de studii transferabile. cu exceptia institutiilor de inva tamant superior medical si al ultimului an de studii. 150 (1) Acreditarea unui program de studii universitare de licenta si stabilirea numarului maxim de studenti care pot fi scolarizati in cadrul programului si ca rora li se poate acorda o diploma de absolvire se realizeaza prin hotarare a Guv ernului. de 3-4 ani si corespunde unui numar de minimum 60 de credite de studii transferabile pentru un an de studii. Durata studiilor de lice nta pentru invatamantul universitar din domeniile stiinte ingineresti.Studii universitare de licenta A. Universitatile au obligatia de a asigura un minim de 30 % din locurile de practica necesare. dupa caz. invatamantul universitar de scurta durata. conform ECTS/SECT.

Masterul de cercetare este exclusiv la forma de invatamant c u frecventa si poate fi organizat in cadrul scolilor doctorale. institutiile de invatamant superior pot stabili facilitati sau conditii speciale referitoare la admiterea candidatilor l a programe de studii universitare de licenta. Admiterea ART. diplom a de urbanist. Diploma ART. organizat exclusiv la forma de invatamant cu frecventa.universitare de licenta la forma de invatamant cu frecventa un numar de granturi de studii finantate de la buget. 154 (1) Programele de studii universitare de master pot fi: a) master profesional. pentru universitatile de stat. orientat preponderent spre formarea competentelor de cercetare stiintifica. dupa caz. 152 (1) Diploma conferita dupa promovarea unui program de studii universitare de licenta se numeste diploma de licenta. pe diploma d e urbanist se mentioneaza toate informatiile necesare pentru a descrie programul de studii absolvit. respectiv diploma de urbanist sunt insotite de suplimentul la diploma si se elibereaza. Organizarea ART. B. SECTIUNEA a 11-a Ciclul II . recomandari sau bune practici europene. Pe ntru profesii reglementate prin norme. care au obtinut in perioada studii lor liceale distinctii la olimpiadele scolare si/sau la alte concursuri national e sau internationale. diplomele obtinute fiind ec hivalente diplomei de master. Invatarea realizata in cadrul masterului de cercetare po ate fi echivalata cu primul an de studiu din cadrul programelor de studii univer sitare de doctorat. gratuit. 153 (1) Programele de studii universitare de master reprezinta al II-lea ciclu d e studii universitare si se finalizeaza prin nivelul 7 din EQF/CEC si din Cadrul National al Calificarilor. Acestea au o durata normala de 1-2 ani si corespund unui numar minim de credite de studii transferabile. orientat preponderent spre formarea competentelor pro fesionale. in conditiile prezentei legi. (2) In cadrul metodologiei proprii. b) master de cercetare. diploma de inginer sau. intr-un prog ram unitar de studii universitare cu o durata cuprinsa intre 5 si 6 ani. diploma de inginer. la inva tamantul cu frecventa. C. c) master didactic. 151 (1) Pot participa la admiterea in ciclul I de studii universitare absolventi i de liceu cu diploma de bacalaureat sau diploma echivalenta. pe diploma de inginer sau. Dipl oma de licenta. (6) Senatul universitar poate infiinta duble specializari. cuprins intre 60 si 120.Studii universitare de master A. c iclul I si ciclul II de studii universitare pot fi oferite comasat. (2) Pot organiza programe de studii universitare de master intr-un domeniu a cele institutii de invatamant superior care sunt acreditate sau autorizate provi . (2) Pe diploma de licenta. in limba romana si intr-o l imba de circulatie internationala. ART. dupa caz. inclusiv forma de invatamant urmata si titlul obtinut. Procedura de auto rizare si acreditare a acestor specializari este cea prevazuta de lege. (2) Diploma de absolvire sau de licenta a absolventilor invatamantului super ior de lunga durata din perioada anterioara aplicarii celor trei cicluri tip Bol ogna este echivalenta cu diploma de studii universitare de master in specialitat e.

aprobat prin hotarare a Guvernului. programele de studii promovate sunt stabilite anual de cat re senatul universitar si comunicate Ministerului Educatiei. Tineretului si Sportului. (2) In cadrul domeniului acreditat sau autorizat provizoriu pentru studii un iversitare de master. Acestea se desfasoara pe baza unui cod al st udiilor universitare de doctorat. din tara sau strainatate. 157 Diploma conferita dupa promovarea unui program de studii universitare de mas ter si sustinerea cu succes a lucrarii de disertatie se numeste diploma de maste r si cuprinde toate informatiile necesare pentru a descrie programul de studii a bsolvit. pe baza autorizarii prov izorii. impreuna cu stabilirea numarului maxim al studentilor care pot fi sco larizati si carora li se poate acorda o diploma de absolvire se realizeaza prin hotarare a Guvernului. Diploma ART. Admiterea ART. in urma evaluarii externe realizate de catre ARACIS sau d e catre o alta agentie de asigurare a calitatii.zoriu in acest scop. (4) Ministerul Educatiei. 156 Pot candida la programe de studii universitare de master absolventii cu dipl oma de licenta sau echivalenta. asociatii profesionale si/sau institutii publice pentru dezvoltarea unor programe de studii universitare de master care sa raspunda cerintelor piet ei muncii. SECTIUNEA a 12-a Ciclul III . inreg istrata in Registrul European pentru Asigurarea Calitatii in Invatamantul Superi or. 155 (1) Acreditarea pentru o universitate a unui domeniu de studii universitare de master. Cercetarii. (2) Programele de studii universitare de doctorat se organizeaza in scoli do ctorale acreditate sau autorizate provizoriu. acredi . Aceasta este insotita de suplimentul la d iploma care se elibereaza gratuit. recunoscuta ca atare de Mini sterul Educatiei. pentru universitatile de stat. a acreditarii. B. respectiv a evaluarii periodice. Tineretului si Sportului aloca pentru studiile universitare de master la forma de invatamant cu frecventa un numar de granturi de studii finantate de la buget. (3) Academia Romana poate infiinta Scoala de Studii Doctorale a Academiei Ro mane. ART. cu respectarea prevederilor prezentei legi in privinta autorizarii. inclusiv forma de invatamant. in limba romana si o limba de circulatie inte rnationala. denumita in continuare IOSUD. 158 (1) Studiile universitare de doctorat reprezinta al III-lea ciclu de studii universitare si permit dobandirea unei calificari de nivelul 8 din EQF/CEC si di n Cadrul National al Calificarilor. (3) Institutiile de invatamant superior pot stabili parteneriate cu operator i economici. Tineret ului si Sportului pana la data de 1 februarie a fiecarui an. Cercetarii. pentru a fi publica te centralizat. Universitatile. respectiv parteneriat ele sau consortiile organizatoare de una sau mai multe scoli doctorale acreditat e sau autorizate provizoriu constituie o institutie organizatoare de studii univ ersitare de doctorat. Scolile doctorale se pot organiza de catre o universitate sau un consortiu universitar ori de catre consortii sau parteneriate care se stabilesc legal intre o universitate sau un consortiu unive rsitar si unitati de cercetare-dezvoltare. Organizarea ART. Cercetarii. denumit in continuare EQAR. C.Studii universitare de doctorat A.

In situatii speciale. CNCS si CNATDCU . tineretului si sportului. de sisteme proprii si specifice de conducere si administrare a programelor d e studii si cercetare. pentru fiecare domeni u in parte. asupra unor creatii artistice sau asupra unor perf ormante sportive de inalt nivel national si international si care poate constitu i o baza pentru cariera profesionala in invatamantul superior si in cercetare in domeniile artelor si sportului. cercetar ii. pe baza propunerilor comune ale ARACIS. Fiecare scoala doctorala este evaluata periodic. ARACIS sau agentia prev azuta la alin.tarii si functionarii ca institutie de invatamant superior. 159 (1) Programul de studii universitare de doctorat se desfasoara in cadrul une i scoli doctorale sub coordonarea unui conducator de doctorat si cuprinde: a) un program de pregatire bazat pe studii universitare avansate. Sistemul de criterii si metodol ogia de evaluare se stabilesc prin ordin al ministrului educatiei. parcurgerea unor stagii anterioare de doctorat si/sau a unor stag ii de cercetare stiintifica. org anizat numai la forma de invatamant cu frecventa. Acreditarea in vederea organizarii de studii universitare de doctorat se atesta prin ordin al ministrului educatiei. Scoala de Studii Doc torale a Academiei Romane poate fi IOSUD si poate organiza programe universitare de doctorat. inclusiv la nivelul scolilor doctorale. (5) Pe baza rezultatelor evaluarii scolii doctorale. cu aprobarea senatului universitar. (4) O scoala doctorala poate recunoaste. (7) Scolile doctorale din cadrul IOSUD se organizeaza pe discipline sau tema tici disciplinare si interdisciplinare. b) doctorat profesional. care are ca fin alitate producerea de cunoastere originala pe baza aplicarii metodei stiintifice si a reflectiei sistematice. de regula. t ineretului si sportului. relevanta international. ART. in universi tati sau in centre de cercetare de prestigiu. (1). in cadrul scolii doctorale. conform regulamentului propriu de o rganizare si desfasurare a studiilor universitare de doctorat si in conditiile p rezentei legi. Cercetarii. care are ca finalitate producerea de cunoastere stii ntifica originala. (3) Durata programului de studii universitare de doctorat este. desfasurate in tara sau in strainatate. la prop unerea conducatorului de doctorat si in limita fondurilor disponibile. (5) Studiile universitare de doctorat se pot intrerupe din motive temeinice. Aceste structuri f unctioneaza conform prevederilor prezentei legi si ale codului studiilor univers itare de doctorat prevazut la alin. Evaluarea scolii doctorale se face pe baza p erformantei scolii doctorale si a capacitatii institutionale a IOSUD din care fa ce parte scoala doctorala. dupa caz. (4) Fiecare scoala doctorala este evaluata individual. La nivelul IOSUD functioneaza consiliul pentru studiile universitare de doctorat. Tineretului si Sp ortului acordarea sau. durata studiilor universitare de doctorat respecta reglementarile in cauza. din tara sau strainatate. Durata acestor studii se pre . pe baza unor metode stiintifice. precum si recunoasterea unor cursu ri parcurse in cadrul programelor de studii universitare de master de cercetare. cercetarii. (4) propune Ministerului Educatiei. retragerea acreditarii in vederea organizarii d e studii universitare de doctorat. in domeniile artelor sau sportului. in cadrul institutional al IOS UD. Evaluarea scolilor doctorale se face de catre ARACIS sau de catre o alta agentie de asigurare a calitatii. (6) Programele de studii universitare de doctorat sunt de doua tipuri: a) doctorat stiintific. in vederea acreditarii. Doctoratul stiintific este o c onditie pentru cariera profesionala in invatamantul superior si cercetare. La nivelul fiec arei scoli doctorale functioneaza consiliul scolii doctorale. b) un program individual de cercetare stiintifica sau creatie artistica. (8) Studiile universitare de doctorat dispun. pe baza rapoartelor CNCS referitoare la calitatea cercetarii si a rapoartelor CN ATDCU referitoare la calitatea resurselor umane. durata programului de studii universitare de doct orat poate fi prelungita cu 1-2 ani. d e 3 ani. din 5 in 5 ani. (2) In domeniile de studii reglementate la nivel european. in conditiile stabilite prin regulamentul institutional propriu de organizare s i desfasurare a studiilor universitare de doctorat.

ART. Cercetarii. Studentii-doc toranzi sunt incadrati de catre IOSUD sau oricare dintre membrii IOSUD ca asiste nti de cercetare sau asistenti universitari. IOSUD poate angaja. cu perioadele cumulate ale intreruperilor aprobate. (2) Pe toata durata activitatii. (6) Curriculumul de pregatire si programul de cercetare sunt stabilite de co nducatorul de doctorat si de scoala doctorala. Competit iile sunt organizate in coordonarea CNCS. 160 (1) Studiile universitare de doctorat se organizeaza cu finantare de la buge tul de stat. conform art. Grantul doctora l include cuantumul bursei individuale si costurile pentru programul de studii a vansate si pentru programul de cercetare. pe baza unui acord scris intre institutiile org anizatoare implicate. ART. Doctoratul in cotutela poate fi organizat si in cazul in c are conducatorii de doctorat sunt din aceeasi IOSUD. (3) Granturile doctorale se acorda pe baza de competitie nationala de proiec te stiintifice intre scolile doctorale sau competitie nationala de proiecte stii ntifice intre conducatorii de doctorat. 164 (1) Pe parcursul desfasurarii studiilor universitare de doctorat. Aceste granturi sunt ajustate cu coefi cienti corespunzatori pe domenii disciplinare si profesionale ale doctoratului. membri ai unei scoli doctorale. conform contractului de studi i doctorale incheiat intre IOSUD. in consecinta. Tineretului si Sportului aloca anual. in regim cu taxa sau din alte surse legal constituite. (2) In contextul politicilor de asigurare a mobilitatii universitare. Admiterea ART. pe o durata de minimum 3 ani. la asigurarile sociale de sanatate si pentru accidente de munca si boli profes ionale. conform prevederilor din Carta universitara. prin hotarare a Guvernului. caz in care studentul-doctorand isi desfasoara activitatea sub indrumarea concomitenta a unui conducator de doctorat din Romania si a unui conducator de doctorat dint r-o alta tara sau sub indrumarea concomitenta a doi conducatori de doctorat din institutii diferite din Romania. C. (4) Numarul anual de granturi doctorale alocate celor doua tipuri de competi tii prevazute la alin. Studentul-doctorand ART. un numar de granturi doctorale multianuale. potrivit contr actului de studii de doctorat. B. pe perioada determinata. in limita a 4-6 ore conventionale didactice pe sa . conducatorul de doctorat si studentul-doctoran d. 163 Au dreptul sa participe la concursul de admitere la studii universitare de d octorat numai absolventii cu diploma de master sau echivalenta acesteia. (2) Ministerul Educatiei. tineretului si sp ortului. la asigurarile pentru somaj . (3) Studentul-doctorand poate desfasura activitati didactice. pentru studiile universitare de doctorat stiintific si pentru doctoratul profesional din domeniul artelor si al sportului. in limba minoritatilor nation ale sau intr-o limba de circulatie internationala. ART. 166 alin. persoana i nscrisa in programul de studii are calitatea de student-doctorand. 162 (1) Studiile universitare de doctorat se pot organiza si in cotutela. studentul-doctorand beneficiaza de recunoas terea vechimii in munca si specialitate si de asistenta medicala gratuita. 161 Doctoratul se poate desfasura in limba romana. specialisti din strainatate care detin dreptu l legal de a conduce doctorat. fara plata contributiilor la asigurarile sociale de stat. (3). pe baza de contract. cercetarii. (4).lungeste. precum si metodologia de desfasurare a competitiilor se stabilesc prin ordin al ministrului educatiei. dar au specializari/domenii diferite de studiu sau unul dintre conducatorii de doctorat a atins varsta pens ionarii.

cadrele didactice si de cercetare care au do bandit acest drept trebuie sa aiba un contract de munca cu un IOSUD sau o instit utie membra a unui IOSUD si sa fie membre ale unei scoli doctorale. la propunerea CNATDCU de ac ordare a atestatului de abilitare. ART. in conformitate cu standardele si procedurile elaborate de Ministerul Educatiei. cercetarii. dupa cum urmeaza: a) specialistii care au calitatea de conducator de doctorat in una din taril e Uniunii Europene. tineretului si sportului.ptamana. (2). aflate printre cele mai prestigioase universitati ale lumii. c) specialistii care sunt conducatori de doctorat in cadrul unor institutii din strainatate. tineretului si sportului. tineretului si sportului. conform legislatiei in domeniul pensiilor. cu exceptia cazului in care studentul-doctorand realizeaza venituri pentru care plateste. potrivit legii. Activitatile didactice care depasesc acest nivel vor fi remunerate in c onformitate cu legislatia in vigoare. pot obtine calit atea de conducator de doctorat in Romania. intrand sub incidenta Codului muncii. 165 (1) Perioada desfasurarii studiilor universitare de doctorat este asimilata. in urma unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei. respectiv de cercetator stiintific gradul III. altele decat cele prevazute la lit. cercetarii. contributii la asigurarile sociale. (2) Dupa sustinerea tezei de doctorat. a). Tineretului si Sportului. D. ale Spatiului Economic European si Confederatia Elvetiana do bandesc automat calitatea de conducator de doctorat in Romania. (2) Calitatea de conducator de doctorat este acordata prin ordin al ministru lui educatiei. tineretului s i sportului. Specialistii care au calitatea de conducator de doctorat in una din institutiile aflate pe ac easta lista dobandesc automat calitatea de conducator de doctorat in Romania. pentru stabilirea stagiului de cotiz are. (4) Specialistii care au dobandit dreptul legal de a conduce doctorate in in stitutii de invatamant superior sau de cercetare-dezvoltare din strainatate doba ndesc calitatea de conducator de doctorat in cadrul IOSUD din Romania. in aceasta perioada. Tineretului si Sportului stabileste o l ista a institutiilor de invatamant superior. a) sau b). cu r espectarea drepturilor si obligatiilor ce revin salariatului si cu plata contrib utiilor datorate. ART. fie conform prevederilor alin. Cercetarii. fie printr-o conventie internationala de recunoastere reciproca. Conducatorul de doctorat ART. (3) Pentru a conduce doctorate. din afara tarilor mentionate la lit . Cadrele dida ctice si de cercetare abilitate si cercetatorii stiintifici abilitati devin cond ucatori de doctorat in urma abilitarii. Standardele minimale de acceptare de catre CNATDCU a dosarului pentru obtinerea atestatului de abilitare nu depind de func tia didactica sau de gradul profesional si sunt identice cu standardele de acord are a titlului de profesor universitar. 167 . cercetarii. la asigurarile pentru somaj. pe baza unei met odologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei. la asigurarile sociale de sanatate si pentru accidente de munca s i boli profesionale. precum si pers oanele care au obtinut atestatul de abilitare. la asigurarile sociale de stat. avand cel putin functia de lector /sef de lucrari. cercetarii. IOSUD elibereaza o adeverinta care at esta perioada in care studentul-doctorand a urmat studiile universitare de docto rat. Cercetarii. Aceste standarde se stabilesc pe baza unor criterii de evaluare relevante la nivel int ernational. b) Ministerul Educatiei. 166 (1) Pot fi conducatori de doctorat persoanele care au obtinut dreptul de con ducere de doctorat inaintea intrarii in vigoare a prezentei legi. (5) Un conducator de doctorat poate indruma studenti-doctoranzi numai in dom eniul pentru care a obtinut acest drept. propuse de CNATDCU si aprobate prin ordin al ministrului educatiei.

specialisti in domeniul in care a fo st elaborata teza de doctorat si din care cel putin doi isi desfasoara activitat ea in afara IOSUD respective. ca si in ca zul primei sustineri. in decursul unui an universitar. in tara sau in s trainatate. este propusa de conducatorul de doctorat si aprobata de co nducerea IOSUD. A doua sust inere publica a tezei are loc in fata aceleiasi comisii de doctorat. conducatorul de doctorat si cel putin 3 refer enti oficiali din tara sau din strainatate. titlul de doctor nu va fi acordat. CNATDCU. Membrii comisiei de doctorat au titlul de doctor s i au cel putin functia didactica de conferentiar universitar sau de cercetator s tiintific gradul II ori au calitatea de conducator de doctorat. iar studentul-doctorand va fi exmatriculat. cercet arii. S ustinerea publica include obligatoriu o sesiune de intrebari din partea membrilo r comisiei de doctorat si a publicului. Daca lucrarea de doctorat se invalideaza si a doua oara.(1) Un conducator de doctorat nu poate indruma simultan studenti-doctoranzi decat intr-un singur IOSUD. Tineretului si Sportului o motivatie scrisa de invalidare. Aceasta se redacteaza si in fo rmat digital. cercetarii. comisia de doctora t va preciza elementele de continut care urmeaza sa fie refacute sau completate in teza de doctorat si va solicita o noua sustinere publica a tezei. cu part iciparea obligatorie a presedintelui comisiei si a conducatorului de doctorat. 168 (1) Teza de doctorat se elaboreaza conform cerintelor stabilite de IOSUD pri n regulamentul de organizare si desfasurare a programelor de studii universitare de doctorat si in concordanta cu reglementarile prevazute in codul studiilor un iversitare de doctorat. exceptie facand doctoratele conduse in cotutela. (2) Comisia de sustinere publica a tezei de doctorat. In cazul in care si la a doua sustinere publica se obtine calificativul "Nesatisfacator". (2) Un conducator de doctorat poate indruma simultan maximum 8 studenti-doct oranzi. "Bine". ca reprezentant al IOSUD. in urma evaluarii dosarului. Sustinerea tezei de doctorat poate avea loc in prezenta a cel putin 4 dintre membrii comisiei de doctorat. "Bine" sau "Satisfacator" com isia de doctorat propune acordarea titlului de doctor. ART. iar studentul -doctorand va fi exmatriculat. (7) Titlul de doctor se atribuie prin ordin al ministrului educatiei. dupa evaluarea de catre toti referentii. propune minist rului educatiei. redactata in baza observatiilor CNATDCU. (3) Pentru activitatea pe care o desfasoara in aceasta calitate. "Foarte bine". In domeniul artelor. (5) Daca studentul-doctorand a indeplinit toate cerintele prevazute in progr amul de cercetare stiintifica si aprecierile asupra tezei de doctorat permit atr ibuirea calificativului "Excelent". comisia de doctorat evalueaza si delibereaza asupra calificativul ui pe care urmeaza sa il atribuie tezei de doctorat. De regula. propunere care se inainte aza CNATDCU. Teza de doctorat si ane . titlul d e doctor nu va fi acordat. "Foarte bine". denumita in continuare comisie de doctorat. Cercetarii. aflati in diverse stadii ale studiilor de doctorat. dupa validarea tezei de doctorat de catre CNATDC U. IOSUD primeste din partea Ministerului Educatiei. Calificativele care pot fi atribuite sunt: "Excelent". (6) In cazul atribuirii calificativului "Nesatisfacator". conducatori i de doctorat sunt remunerati in conformitate cu legislatia in vigoare. (4) Pe baza sustinerii publice a tezei de doctorat si a rapoartelor referent ilor oficiali. calificativul "Excelent" se acorda pentru maximum 15% dintre c andidatii care obtin titlul de doctor intr-un anumit IOSUD. Lucr area de doctorat poate fi retransmisa CNATDCU in termen de un an de la data prim ei invalidari. Comisia de doctorat este alcatuita din cel putin 5 membri: prese dintele. tineretului si sportului. (9) Teza de doctorat este un document public. spre validare. teza de doctorat poate fi insotita de inregis trarea pe suport digital a creatiei artistice originale. "Satisfacator" si "Nesatisfac ator". (3) Teza de doctorat se sustine in sedinta publica in fata comisiei de docto rat. tineretului si sportului acordarea sau neacordarea titlului de doctor. (8) In cazul in care CNATDCU invalideaza argumentat teza de doctorat.

170 (1) In cazul nerespectarii standardelor de calitate sau de etica profesional a. de CNATDCU. cu respectarea legislatiei in vigoare in domeniul dre pturilor de autor. numai in urma reluarii procesului de acreditare. 169 (1) Diploma conferita dupa promovarea unui program de studii universitare de doctorat se numeste diploma de doctor. 172 (1) Programele postdoctorale de cercetare avansata: a) sunt programe destinate persoanelor care au obtinut o diploma de doctor i n stiinte cu cel mult 5 ani inainte de admiterea in programul postdoctoral si ca re doresc sa se perfectioneze in cadrul unei alte institutii decat cea in care a u obtinut titlul de doctor. de CNCS. Rezultatele pozitive ale acestor proceduri sunt conditii necesare pentru aprobare din partea Ministerului Educatiei. Ministerul Educatiei. ceea ce implica retragerea drept ului scolii doctorale de a organiza concurs de admitere pentru selectarea de noi studenti-doctoranzi. . ART. In diploma care certifica obtinerea si d etinerea titlului de doctor se mentioneaza. in mod expres. (3) Redobandirea calitatii de conducator de doctorat se poate obtine dupa ce l putin 5 ani de la pierderea acestei calitati. alternativ sau simultan: a) retragerea calitatii de conducator de doctorat. dupa caz. IV Organizarea invatamantului postuniversitar ART. (2) Reacreditarea scolii doctorale se poate obtine dupa cel putin 5 ani de l a pierderea acestei calitati. Cercetarii. Tineretului si Sportului. Tineretului si Sportului. (4) Conducatorii de doctorat sunt evaluati o data la 5 ani. corespunzandu-i acr onimul Dr. (3) In urma finalizarii studiilor universitare de doctorat profesional. pe baza unu i raport de evaluare interna. CAP. Tineretului si Sport ului. se co nfera de catre IOSUD diploma si titlul de doctor in stiinte. Cercetarii. ART.xele sale se publica pe un site administrat de Ministerul Educatiei. b) retragerea titlului de doctor. c) retragerea acreditarii scolii doctorale. c orespunzandu-i acronimul Dr. Procedurile de e valuare sunt stabilite de Ministerul Educatiei. (2) In urma finalizarii studiilor universitare de doctorat stiintific. ale carui aprecieri sunt validate printr-o evaluar e externa efectuata de CNATDCU. SECTIUNEA 1 Programele postdoctorale ART. se c onfera de catre IOSUD diploma si titlul de doctor intr-un domeniu profesional. Dezvoltarii Tehnologice si Inovarii. b) asigura cadrul institutional pentru dezvoltarea cercetarilor dupa finaliz area studiilor universitare de doctorat. in cea care c ertifica obtinerea si detinerea titlului de doctor intr-un domeniu profesional s e mentioneaza. 158. domeniul profesional al doctoratului. domeniul disciplinar sau interdisciplinar al doctoratului pentru doctoratul stiintific. de Consiliul de etica si management universitar sau de Consiliul National de Etica a Cerceta rii Stiintifice. in mod expres. poate lua urmatoarele masu ri. P. pe baza unor rapo arte externe de evaluare. la propunerea IOSUD. la propunerea CNATDCU. Cercetarii. b) programe postuniversitare de formare si dezvoltare profesionala continua. c onform art. Cercetarii. Tineretului si Sportului. 171 Programele postuniversitare sunt: a) programe postdoctorale de cercetare avansata. intocmite.

dar pot fi incadrati si pe functii de cercetare superioare acestora. IOSUD sau institutia gazda acor da un atestat de studii postdoctorale. . 174 (1) Invatamantul superior din domeniile sanatate si medicina veterinara se d esfasoara cu respectarea reglementarilor generale si sectoriale din Uniunea Euro peana si anume: a) 6 ani de studii. (3) Admiterea la programe postdoctorale se face pe baza metodologiei elabora te de institutia gazda. institutia organizatoare elibereaza un certificat de atestare a compe tentelor profesionale specifice programului. (2) Programele postuniversitare de formare si dezvoltare profesionala ale in stitutiilor acreditate se desfasoara pe baza unui regulament propriu de organiza re si desfasurare. (2) In cadrul institutiilor de invatamant superior. (4) Cercetatorii postdoctorali sunt incadrati de catre universitati cu contr act de munca pe perioada determinata. (4) Programele postuniversitare se pot organiza in regim cu taxa sau cu fina ntare din alte surse. (6) La finalizarea programelor postuniversitare de formare si dezvoltare pro fesionala. de regula. Invatamantul su perior din domeniile sanatate si medicina veterinara ART. (3) Programele postuniversitare pot utiliza ECTS/SECT si se finalizeaza cu u n examen de certificare a competentelor profesionale asimilate de cursanti pe pa rcursul programului. 4 ani pentru minimum 4. 5 ani pentru programul de studii Farmac ie. programele postdoctorale pot fi organizate doar in cadrul scolilor doctorale acreditate pentru organizar ea de programe de studii universitare de doctorat. (5) Au dreptul sa participe la studii postuniversitare absolventii care au c el putin studii universitare cu diploma de licenta sau echivalenta. CAP. la programele de studii Medicina. in conformitate cu legislatia in vigoare. (5) La finalizarea programului postdoctoral.500 de ore de activitate teoretica s i practica medicala pentru domeniul medicina. d) se pot finanta de catre institutii publice sau de catre operatori economi ci. aprobat de senatul universitar si cu respectarea reglementari lor in vigoare.c) au o durata de minimum un an. in fu nctie de indeplinirea conditiilor necesare. Medicina Dentara si Medicina Veterinara. V Invatamantul superior medical SECTIUNEA 1 Organizarea si functionarea invatamantului superior medical. SECTIUNEA a 2-a Programele postuniversitare de formare si dezvoltare profesionala continua ART. pe functia de cercetator stiintific sau cercetator stiintific gradul III. e) in cadrul institutiilor de invatamant superior se desfasoara in cadrul un ei scoli doctorale pe baza planului de cercetare propus de cercetatorul postdoct oral si aprobat de scoala doctorala.600 de ore de pregatire pentru programele de studii A sistenta Medicala Generala si Moase si de 3 ani pentru alte programe de studii d e licenta din domeniul sanatate. pentru minimum de 5. Cercetatorii postdoctorali sunt incadrati. 173 (1) Pot organiza programe postuniversitare de formare si dezvoltare profesio nala continua toate acele institutii de invatamant superior care au acreditate c el putin programe de studii universitare de licenta in domeniul stiintific respe ctiv. Programele postdoctorale pot fi organizate si in cadrul unitatilor de cercetare-dezvoltare.

pot organiza. (6) In invatamantul superior din domeniul sanatate nu se pot transforma in c redite echivalate si transfera studiile obtinute in invatamantul postliceal. in institute. (2) Institutiile de invatamant superior din domeniile sanatate si medicina v eterinara acreditate. Medicina Dentara si Medicina Veterinara cu o durata a studiilor de li centa de 6 ani.b) fiecare an universitar are cate 60 de credite de studii transferabile in ECTS/SECT. de perfectionare. de specializar e. medico-dentare si farmac eutice pentru reteaua de asistenta medicala. echipamentele medicale si accesul la informa tie medicala. in sectii cu paturi. din spitale publice sau private. pe langa fo rmele de invatamant prevazute la alin. iar studiile avansate din cadrul scolii doctorale totalizeaza 60 de credite. . prin concurs. In i nvatamantul superior din domeniul sanatate. 240 de credite de studii trans ferabile pentru programele cu o durata a studiilor de licenta de 4 ani. in interes reciproc. (1). 300 de c redite de studii transferabile pentru programul Farmacie cu o durata a studiilor de licenta de 5 ani si 360 de credite de studii transferabile pentru programele Medicina. i n specialitati inrudite. d) studiile universitare de doctorat totalizeaza 240 de credite de studii tr ansferabile. in laboratoare si in cabinete. medical veterinar si farmaceutic este de 4 ani. (4) Institutiile de invatamant superior cu programe de studii din domeniile sanatate si medicina veterinara si institutiile sanitare publice pot utiliza ven iturile proprii. in centre de diagnostic si trata ment. (9) Admiterea la rezidentiat a cadrelor didactice din invatamantul superior din domeniul sanatate se face in aceleasi conditii ca pentru orice absolvent al invatamantului superior din domeniul sanatate. privind infrastructura. pentru posturile didactice la discip linele cu corespondent in reteaua Ministerului Sanatatii pot accede doar persoan e care au obtinut. In institutiile de invatamant superior care organizeaza programe de preg atire de medicina si farmacie. in care sunt organizat e activitati de invatamant si cercetare ale departamentelor universitare. (5) La selectia si promovarea personalului didactic universitar din institut iile de invatamant superior cu programe de studii din domeniul sanatate se iau i n considerare criteriile privind experienta profesionala medicala dovedita. (10) Medicii rezidenti care ocupa prin concurs posturi didactice de asistent universitar in institutii de invatamant superior din domeniul sanatate continua formarea in rezidentiat si sunt retribuiti pentru ambele activitati. fiind totalizate 180 de credite de studii transferabile pentru progra mele cu o durata a studiilor de licenta de 3 ani. studiile universitare de doctorat se pot organiza in UOD si in IOSUD r ealizate prin consortii intre universitati si spitale sau clinici. in functie de gradul universitar. departamentul este subordonat conducerii universi tatii. medicina dentara si farmacie care asigura pregatirea necesara obtinerii uneia dintre specialitat ile cuprinse in Nomenclatorul specialitatilor medicale. si programe postdoctorale si de form are si dezvoltare profesionala: de rezidentiat. c) studiile universitare de master au intre 60 si 120 de credite de studii t ransferabile ECTS/SECT. titlurile de medic/medic dentist rezident sau medic/medic dentist specialist sau farmacist/fa rmacist rezident/farmacist specialist in specialitatea postului. Organizarea si finantarea rezidenti atului se reglementeaza prin acte normative specifice. se pot constitui clinici universitare. de studii complementare in vederea obtinerii de atestate si de educatie medic ala si farmaceutica continua. (8) Rezidentialul reprezinta forma specifica de invatamant postuniversitar p entru absolventii licentiati ai programelor de studii medicina. Conform legii speciale . (11) In cadrul institutiilor de invatamant superior care organizeaza program e de pregatire in rezidentiat se constituie un departament de pregatire in rezid entiat. pentru asigurarea unor conditii optime de activitate. din una sau mai multe sectii clinice. pe baza criteriilor de calitate. (3) Durata doctoratului pentru absolventii invatamantului superior medical u man. (7) Invatamantul superior si postuniversitar din domeniul sanatate se desfas oara in unitati sanitare publice.

(5) Pentru invatamantul superior militar. de master. informatiilor. de ordine publica si de securitate nationala. de ordine publica s i de securitate nationala. de ordine publica si de securitate nationala se stabilesc. dupa caz. potrivit specificului fiecarei arme. CAP. derularea p rogramelor de studii. Ministerul Administratiei si Internelor. de ordine pu blica si de securitate nationala din cadrul sistemului national de invatamant. in conditiile legii. ofiterilor de politie si a altor specialisti. de ordine publica si de se curitate nationala este invatamant de stat. dupa caz. criteriile de selectionar e a candidatilor pentru invatamantul superior militar. Ministerul Justitiei. Ministerul Justitiei. specializari. de informatii. ordin al ministrului educatiei. cu profil aprop . admiterea la studii. autorizarea si acreditarea institut iilor de invatamant. de Ministerul Aparari i Nationale. 175 Reglementarea altor aspecte specifice desfasurarii activitatilor din acest d omeniu se realizeaza prin hotarare a Guvernului. de ordine publi ca si de securitate nationala SECTIUNEA 1 Organizare si functionare ART. pot sa isi completeze studiile in invatamantul superior. (3) Structura organizatorica. dupa caz. finalizarea studiilor. tineretului si sportului si. p recum si specializarile/programele de studii din cadrul acestora se supun reglem entarilor referitoare la asigurarea calitatii. cercetarii. Serv iciul Roman de Informatii si alte institutii cu atributii in domeniile apararii. oferta de scolarizare care contine profilurile . pentru obtinerea diplomei de lice nta in profiluri si specializari similare sau apropiate armei/specialitatii mili tare. 176 (1) Invatamantul superior militar. in invatamantul superior militar. de ordine publica si de securitate nationala. Ministerul A dministratiei si Internelor. cifrele anuale de scolarizare. se supun procedurilor si conditiilor aplicab ile institutiilor de invatamant superior civil. si cuprinde: invatamant universitar pentru formarea ofiterilor . (6) Ofiterii in activitate. ordin comun al ministrului s anatatii si al presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor. in aceleasi conditii cu institutiile de invatamant superior ci vil. ordinii publice si securitatii nationale. de informatii. in c onditiile legii. parte integranta a sistemului nation al de invatamant. (7) Diplomele de licenta. in rezerva sau in retragere. Serviciul Roman de Informatii si alte institutii cu atributii in domeniile apararii. de doctorat eliberate de institutiile d e invatamant superior militar. precum si titlurile stiintifice obtinute dau dreptul detinatorilor l egali. ordinii p ublice si securitatii nationale pot emite ordine. dupa trecerea in rezerva. (2) Institutiile de invatamant superior militar. inclusiv celor legate de autoriza re si acreditare. de informatii. VI Invatamantul superior militar si invatamantul de informatii. sa ocupe functii echivalen te cu cele ale absolventilor institutiilor civile de invatamant. (4) Formele de organizare a invatamantului. de informatii. Ministerul Apararii Nationale. in conditiile legii. informatiilor. regulamente si instructiuni pr oprii. de informatii. posesori ai diplome i de absolvire a scolii militare de ofiteri cu durata de 3 sau 4 ani. precum si invatamant postunivers itar. nivel si forma de organizare a invatamantului.SECTIUNEA a 2-a Reglementarea altor aspecte specifice ART. programele de studii. de informatii.

iat si de acelasi nivel. de ordine publica si de securitat e nationala se face in conditiile legii. de informatii. (2) Institutiile de invatamant superior militar. precum si cu respectarea procedurilor specificate in a ctele normative specifice in domeniu. de informatii. Ministerului Administratiei si Internelor. de ordine publica si de securitate nationala au acelasi statut ca cele din institutiile civile de invatamant superior. in conformitate cu standardele nationa le stabilite de institutiile responsabile cu asigurarea calitatii. Ministerului Administrati ei si Internelor. Ministerul Administratiei si Internelor. pot sa isi continue activitatea didactica. in cadrul aceleiasi institutii de invatamant superior. de ordine publica si de securitate nationala se infiinteaza corpul instructorilor militari. d e informatii. 178 (1) Functiile didactice si de cercetare din invatamantul superior militar. de ordine publica si de securitate nationala se desfasoara in conformitat e cu reglementarile legale pentru institutiile civile de invatamant superior. pensionate pentru limita de varsta si vechime integrala ca militari. (2) Structurile si functiile de conducere din institutiile de invatamant mil itar. de infor matii. (8) Planurile de invatamant pentru invatamantul superior militar. Ser viciului Roman de Informatii si ale altor institutii cu atributii in domeniul ap ararii. de informatii. ordinii publice si sigurantei nationale. 177 (1) Managementul institutiilor de invatamant superior militar. de ordine publica si de securitate nationala se realizeaza in aceleasi conditi i ca in institutiile civile de invatamant superior. informatiilor. Serviciului Roman de Informatii si ale altor institutii cu atr ibutii in domeniul apararii. (3) Conducerea institutiilor de invatamant militar. Serviciul Roman de Informatii si alte institutii cu atributii in domeniul apararii. de inf ormatii. in conditiile legii. SECTIUNEA a 3-a Resurse umane ART. (4) In invatamantul superior militar. Cadrele didactice si de cercetare din invatamantul superior militar. prin ordine si instructiuni ale Ministerului Apararii N ationale. de ordine publica si de securitate nationala sunt aceleasi ca si cele din institutiile civile de invatamant superior si se ocupa in aceleas i conditii ca si acestea. ordinii publice si sigurantei nationale. SECTIUNEA a 2-a Managementul si finantarea institutiilor ART. Functia de comandant se ocupa in conformit ate cu reglementarile Ministerului Apararii Nationale. de informatii. de ordine publica si de securitate nationala se realizeaza de catre rectori care sunt si comandantii institutiilor respective. ad aptate mediului militar. SECTIUNEA a 4-a Viata universitara ART. de ordine s i de securitate publica. de informa tii si de ordine publica si de securitate nationala se elaboreaza de Ministerul Apararii Nationale. ordinii publice si securitatii nationale. de informatii. de informatii. de informatii . de ordine publica si de securitate natio . Finantarea institutiilor din invatamantul superior militar. (3) Cadrele didactice militare titulare. de ordine pu blica si de securitate nationala se bucura de principiul autonomiei universitare . Ministerului Justitiei. 179 Viata universitara din institutiile de invatamant superior militar. de ordine publica si de securitate nationala se ocupa si se eliber eaza in aceleasi conditii ca si cele din institutiile civile de invatamant super ior.

cercetarii. studiouri muz icale. incluzand doctoratul stiintific si doctoratul profesional. laboratoare .studii universitare de master si ciclul III . doctoratul stiintific sau prof esional este o conditie pentru cariera didactica. unitati de productie teatrale si cinematografice. autorizate provizor iu sau acreditate. (3) Personalul implicat in activitati de cercetare in institute. ART. in concordanta cu prevederile leg ii si cu reglementarile generale si sectoriale ale Uniunii Europene. Aceste structuri deservesc si raspund optim cerintelor personalului implicat in cercetare. ART. ART. pe baza de parteneriat institutional. 181 Institutiile de invatamant superior artistic si sportiv. 182 In invatamantul superior artistic si sportiv. ART. in centre de proiectare. alocarea pe baze competitional e a fondurilor se face inclusiv in baza criteriilor specifice creatiei artistice si performantei sportive. studiouri muzicale. (2) Institutiile de invatamant superior care si-au asumat ca misiune si cerc etarea stiintifica au obligatia sa creeze structuri tehnico-administrative care sa faciliteze managementul activitatilor de cercetare si a proiectelor de cercet are-dezvoltare derulate de personalul institutiei. 184 In invatamantul superior artistic si sportiv.nala. 185 Cercetarea prin creatie artistica. ART. precum si in institutii din profilul artistic sau sportiv respe ctiv. procesul educational se desfas oara prin activitati didactice si prin activitati practice de creatie si perform anta. 186 Evaluarea calitatii si clasificarea universitatilor artistice si sportive ia u in considerare criteriile specifice creatiei artistice si performantei sportiv e. ateliere artistice. 188 Reglementarea altor aspecte specifice desfasurarii activitatii din aceste do menii va fi realizata prin hotarari ale Guvernului sau ordine ale ministrului ed ucatiei. conform legii. ART. ART. 187 In invatamantul superior artistic si sportiv. 180 In invatamantul superior artistic si sportiv. precum si progra me de formare si dezvoltare profesionala continua. CAP. proiectare si performanta sportiva se des fasoara individual sau colectiv. structura anului universitar p oate fi adaptata in functie de programul activitatilor practice specifice. VIII Activitatea de cercetare si creatie universitara ART.studii universitare de licenta. spatii destinate perfor mantei sportive. practica studentilor se desfas oara in universitati: in centre de proiectare. VII Invatamantul superior artistic si sportiv ART. CAP. tineretului si sportului.studii universitare de docto rat. pot organiza forme de invatamant prin cele 3 c icluri de studii universitare: ciclul I . ART. ciclul II . laboratoare si atelier e artistice. inovare si creatie artistica din u niversitati se organizeaza si functioneaza pe baza legislatiei nationale si a Un iunii Europene in domeniu. 189 (1) Activitatea de cercetare. dezvoltare. unitati de productie teatrala si cinematografic a. spatii destinate performantei sportive. 183 In invatamantul superior artistic si sportiv.

(2) Mobilitatea interinstitutionala a personalului de cercetare dupa princip iul "grantul urmeaza cercetatorul" este garantata prin prezenta lege si se reali zeaza prin metodologii elaborate de autoritatile contractante. cu respectarea prevederilor legale. in maximum 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei l . Refuzul sau raportarea falsa incalca princip iul raspunderii publice si duce la sanctiunile prevazute de lege. Tineretului si Sportului asigura un avans de pana la 90% din valoarea grantului din momentul semnarii contractul ui de finantare. b) ierarhizarii programelor de studii si clasificarii universitatilor. (2) Evaluarea in scopul autorizarii provizorii si acreditarii se realizeaza de catre ARACIS sau de alta agentie inscrisa in EQAR si are loc potrivit legii s i standardelor internationale in domeniu. 190 (1) La sfarsitul fiecarui an bugetar. cu alte agentii inscrise in EQAR. Tineretului si Sportului datele solicitate de acesta. universitatile pot avansa fonduri din venitur i proprii. Cercetarii. 193 (1) Evaluarea universitatilor se realizeaza in scopul: a) autorizarii provizorii si acreditarii. In realizarea acestei atributii. Ministerul Educatiei. de modul d e gestionare a grantului. Cercetarii. ART. ART. Titularul grantul ui raspunde public. Ministerul Educatiei. Pentru diferenta. conform contractului cu autoritatea contractanta. Tineretului si Sportului sau oricare alta persoana fizica sau juridica incalca principiul raspu nderii publice si sunt sanctionate conform legii. de legata de ordonatorul de credite. conducerea universitatii prezinta sena tului universitar un raport referitor la cuantumul regiei pentru granturile de c ercetare si la modul in care regia a fost cheltuita. Consiliul de etica si management universitar (CEMU) si alte org anisme cu competente in domeniu conform legislatiei in vigoare. ART. in realizarea achizitiilor publice si a gestio narii resurselor umane necesare derularii proiectelor. 192 (1) Asigurarea calitatii invatamantului superior si a cercetarii stiintifice universitare este o obligatie a institutiei de invatamant superior si o atribut ie fundamentala a Ministerului Educatiei. Aceste activitati se desf asoara conform reglementarilor legale in vigoare si fac obiectul controlului fin anciar intern. CAP. IX Promovarea calitatii in invatamantul superior si in cercetarea stiintifica SECTIUNEA 1 Dispozitii generale ART. CNATDCU. Tineretului si Sportului si aprobate prin hotar are a Guvernului. 191 (1) Pentru granturile gestionate prin Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica. (2) Institutiile de invatamant superior au obligatia de a furniza Ministerul ui Educatiei. Tineretului si Sportului. Cercetarii. (3) Institutiile de invatamant superior care refuza sa faca publice datele d e interes public solicitate de Ministerul Educatiei. precum si c u CNCS. (3) Evaluarea in scopul ierarhizarii programelor de studii si a clasificarii universitatilor se realizeaza pe baza unei metodologii de evaluare propuse de M inisterul Educatiei. Tineretului s i Sportului colaboreaza cu ARACIS. (2) Cuantumul maximal al regiei pentru granturile si contractele de cercetar e este stabilit de finantator sau de autoritatea contractanta si nu poate fi mod ificat pe perioada derularii acestora. Cercetarii. in limita proiectelor de cer cetare pe care le coordoneaza. de autonomie si de responsabilitate personala. (4) Studentii sunt parteneri cu drepturi depline in procesul de asigurare a calitatii. Cercetarii. Cercetarii.sau centre de cercetare ale universitatii dispune.

195 (1) Fiecare universitate are obligatia sa realizeze. Cercetarii. a). (10) Sunt finantate din fonduri publice: programe de licenta in universitati le de stat mentionate la alin. (4) lit. tineretului si sportului. i n 3 categorii: a) universitati centrate pe educatie. (2) Universitatile acreditate la data intrarii in vigoare a prezentei legi p ot demara proceduri pentru constituirea de consortii sau pentru fuzionare prin c omasare sau absorbtie. in jurul institutiilor din categoria universitat ilor de cercetare avansata si educatie si tinand cont de proximitatea geografica . Evaluarea este realizata periodic. incluzand reprezentanti ai studentilor. Tineretului si Sportulu i aloca preferential resurse financiare consortiilor sau universitatilor fuziona te. (3) se face de catre un consortiu format di n: ARACIS. Tineretulu i si Sportului sau a universitatilor. pentru programele de licenta si master. Ministerul Educatiei. Cercetarii. c) universitati de cercetare avansata si educatie. tineretului si sportului. programe de licenta si master in uni versitatile prevazute la alin. conform unei metodologii adoptate in acest sens prin ordin al ministrului ed ucatiei. 194 (1) Pentru promovarea calitatii si cresterea eficientei sistemului de invata mant superior. pentru cresterea vizibilitatii internationale si pentru concentra rea resurselor. ART. Aplicarea acestei metodologii intra in raspunderea Ministerului Educatiei. la initiativa Ministerului Educatiei. Tineretului si Sportului si aprobate prin ordin al ministrului educatiei. cercetarii. pe baza evaluarii prevazute la alin. . Rezultatele evaluarii sunt publice. confo rm ierarhizarii prevazute la alin. se face diferentiat pe categorii de universitati si in functie de pozitia in ierarhie a programelor de studii. ART. (3). potrivit legii. (9) Programele de excelenta prevazute la alin. master si li centa in universitatile prevazute la alin. de regula. la propunerea CNFIS. finantarea institutiilor de inva tamant superior de stat. (3). prima evaluare de dupa intrar ea in vigoare a prezentei legi. se face n umai de catre un organism international cu competenta in domeniul ierarhizarii s i clasificarii institutiilor de invatamant superior sau de catre o agentie de as igurare a calitatii inregistrata in EQAR. (3). din strainatate. Rez ultatele evaluarii si clasificarii sunt publice.egi. b) universitati de educatie si cercetare stiintifica sau universitati de edu catie si creatie artistica. (3). conform unei metodologii-cadru elaborate de CNCS si aprobat e prin ordin al ministrului educatiei. CNCS. b) si programe de doctorat. Finantarea progr amelor de doctorat se face conform prevederilor art. evaluarea interna si clasificarea departamentelor pe 5 niveluri de perfo rmanta in cercetare. cercetarii. (6) Prin exceptie de la prevederile alin. (8) se stabilesc pe baza eval uarii prevazute la alin. cercetarii. pentru programele de doctorat. pentru informarea beneficiarilor de educatie si pentru transparenta institutionala. facuta conform prevederilor alin. (3). CNATDCU si un organism international cu competente in domeniul ierarhizarii si clasificarii institutiil or de invatamant selectat pe baza de concurs. (5). tineretului si sportului. din surse publice. b) sa fuzioneze intr-o singura institutie de invatamant superior cu personal itate juridica. Cercetarii. (8) Statul poate finanta programele de excelenta in cercetare si educatie di n orice categorie de universitati. la intervale de maximum 5 ani. (3) Fuziunea prin comasare sau absorbtie a institutiilor de invatamant super ior de stat se face. pe baza unei metodologii elaborate de Mi nisterul Educatiei. Cercetarii. (7) Pentru programele de licenta si master. (4) lit. si pe baza competitiilor prevazute la art. (5) Evaluarea prevazuta la alin. (4) lit. Tineretului si Sportului. 160. universitatile de stat si particulare pot: a) sa se constituie in consortii universitare. c). 160 alin. (4) Universitatile se clasifica. (4) Evaluarea programelor de studii si a institutiilor de invatamant superio r se face periodic.

de minimum 30% din suma alocata la nivel national universitatilor de st at ca finantare de baza. indiferent de institutiile de invatamant care le ofera. Cercetarii. in suma. pe baza criteriilor si a standardelor de calitate stabi lite de Consiliul National al Finantarii Invatamantului Superior si aprobate de Ministerul Educatiei. ART. c) aprobarea unor rute educationale flexibile. conf orm normelor legale in vigoare. numai intr-o singura institutie de invatamant su . 199 (1) Studentii sunt considerati parteneri ai institutiilor de invatamant supe rior si membri egali ai comunitatii academice. Cercetarii. cat si achizitiile realizate prin formare. X Promovarea universitatii centrate pe student SECTIUNEA 1 Dispozitii generale ART. din bugetul alocat Ministerului Educatiei. 198 Formele de sprijin pentru cadrele didactice. 197 Statul incurajeaza excelenta in institutiile de invatamant superior prin par ghii financiare specifice. b) granturi pentru efectuarea si finalizarea unor cercetari. care permit accelerarea parcu rsului de studii universitare. acordate pe baza de competitie. avand ca obiectiv principal sustinerea elitelor stiintifice romanesti din tara si din diaspora. Tineretului si Sportului. d) crearea de instrumente si mecanisme de sustinere a insertiei lor profesio nale in tara. ART. la propunerea Ministerului Educatiei. Tineretului si Sportului si se adopta pr in hotarare a Guvernului. 196 Guvernul Romaniei infiinteaza Institutul de Studii si Cercetari Avansate din Romania. existente in prezenta lege: a) universitatilor li se aloca o finantare suplimentara. Orice subventie financiara sau bursa din fonduri publice se acorda. In invatamantul confesional stude ntii sunt membri ai comunitatii academice in calitate de discipoli. poate dispune reorganizarea sau desfiintarea departamentelor ori institutelor neperformante. studentii si cercetatorii cu pe rformante exceptionale includ: a) granturi de studii sau de cercetare la universitati din tara ori din stra inatate. fara a prejudicia studentii.(2) Senatul universitar. (2) O persoana dobandeste statutul de student si de membru al unei comunitat i universitare numai in urma admiterii si a inmatricularii sale intr-o instituti e de invatamant superior acreditata sau autorizata sa functioneze provizoriu. Metodologia de infiintare a acestuia se elaboreaza de catre Ministerul Educatiei. Fondul de dezvoltare institutionala se adreseaza celor mai perfo rmante institutii de invatamant superior din fiecare categorie si se aloca dupa criterii competitive bazate pe standarde internationale. Cercetarii. pe baza evaluarii interne . b) universitatilor de stat li se aloca un fond distinct pentru dezvoltarea i nstitutionala. SECTIUNEA a 2-a Sprijinirea excelentei individuale ART. inclusiv teze d e doctorat. Tineretulu i si Sportului. la nivel n ational. Tineretului si Sportului. (3) O persoana poate fi admisa si inmatriculata ca student concomitent la ce l mult doua programe de studii. Metodologia de alocare si utilizare a fondului pentru dezvoltare institutionala se aproba prin hotarare a Guvernului. la propunerea rectorului. Cercetarii. CAP. in termen de 12 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi. astfel incat sa valorifice la nivel superior atat talentul.

201 (1) Se constituie Registrul matricol unic al universitatilor din Romania. (3) RMUR este un inscris oficial protejat legal. (2) Ministerul Educatiei. orice dis criminare directa sau indirecta fata de student este interzisa. Registrul matricol unic al universitatilor din Romania ART. registrele matricole ale universitatilor si sistemele informatice aferente se elaboreaza in termen de cel mult 2 ani de la data intrarii in vigoar e a prezentei legi. (4) RMUR. 202 (1) Principiile care reglementeaza activitatea studentilor in cadrul comunit atii universitare sunt: a) principiul nediscriminarii . la propunere a CNFIS. respecti v artistice sau sportive. consilierea in scopul orientarii profesionale. acc es la principalele carti de specialitate si publicatii stiintifice. cu respecta rea capacitatii de scolarizare stabilite conform art. pentru un singur program de studii. pe baza registrelor existente in un iversitatile acreditate. elaboreaza un regulament de alocare a codului matricol individual. d) principiul libertatii de exprimare . (3) In urma admiterii intr-un program de studii. consilierea psihologica. c) principiul participarii la decizie . SECTIUNEA a 2-a Inmatricularea studentilor. (2) Oferta anuala de scolarizare este facuta publica de catre rectorul insti tutiei de invatamant superior prin declaratie pe propria raspundere. acces la dat ele referitoare la situatia scolara personala. Registrele matricole ale uni versitatilor devin parte a RMUR. (5). ART. aprobata conform prezentei legi. intre student si universita te se incheie un contract in care se specifica drepturile si obligatiile partilo r. b) principiul dreptului la asistenta si la servicii complementare gratuite i n invatamantul superior de stat . seminar sau laborato are. subventiile urmeaza studentul. ART. master ori doctorat. in afara orelor de curs. de viata si de servicii sociale in spatiul univ ersitar.perior. si a admiterii intr-un program de studii pentru licent a.exprimat prin: consilierea si informarea stude ntului de catre cadrele didactice. (5) Baza de date electronica aferenta RMUR inregistreaza si pastreaza eviden ta diplomelor universitare emise in Romania. prec um si continutul informatiilor care vor fi scrise in RMUR.in baza caruia toti studentii beneficiaza de egalitate de tratament din partea institutiei de invatamant superior. 200 (1) O institutie de invatamant superior poate admite si inmatricula intr-un program de studii numai acel numar de studenti pentru care sunt asigurate condit ii optime de calitate academica. In cazul studentilor care se transfe ra intre universitati sau programe de studii. institutiile de invatamant superior organizeaza examene de admitere pentru fiecare program si ciclu de studiu. RMUR este o baza de date electronica in care sunt inre gistrati toti studentii din Romania din universitatile de stat sau particulare a creditate ori autorizate sa functioneze provizoriu. asigurandu-se un control riguros al diplomelor. Falsificarea inscrisurilor din registrul matricol se sanctioneaza potrivit legii. incalca rasp underea lor publica si sunt sanctionate in conformitate cu prevederile prezentei legi. Cercetarii. in cadrul institutiei de invatamant in . Tineretului si Sportului.in baza caruia deciziile in cadrul i nstitutiilor de invatamant superior sunt luate cu participarea reprezentantilor studentilor. 138 alin. (4) In vederea testarii cunostintelor si a capacitatilor cognitive. de numit in continuare RMUR.in baza caruia studentii au dreptul sa isi exprime liber opiniile academice. (4) Universitatile care admit in programele lor de studii mai multi studenti decat capacitatea de scolarizare.

(5) Studentii pot fi reprezentati in toate structurile decizionale si consul tative din universitate. in institutiile de invatamant superi or. 205 . in conf ormitate cu prevederile legii. ateliere. sunt organismele c are exprima interesele studentilor din universitati. cu federatiile nationale studentesti.in baza caruia s tudentii au dreptul de acces liber si gratuit la informatii care privesc propriu l parcurs educational si viata comunitatii academice din care fac parte. direct si se cret. e) principiul transparentei si al accesului la informatii . drepturile. Tineretului si Sportului colaboreaza. (6) Federatiile nationale studentesti. ART. ART. formatii art istice si sportive. Tineretului si Sportului prin ordin al ministrului a cestuia. garantate de stat. care es te public. libertatile si obligatiile studentilor sunt cuprinse in Codu l drepturilor si obligatiilor studentului. 204 (1) Studentii care provin din familii cu venituri reduse beneficiaza de un s istem de imprumuturi bancare pentru efectuarea studiilor. prin Agentia de credite si burse de studii. I mprumuturile pot acoperi taxele de studii si costul vietii pe perioada studiilor . ART. (9) Studentii pot participa la actiuni de voluntariat. in raport cu institutiile s tatului. de drept. 203 (1) Studentii au dreptul sa infiinteze. prin vot universal. in cuantum de maximum 5. cenacluri. (4) Statutul de student reprezentant nu poate fi conditionat de catre conduc erea universitatii. Asoci atiile studentilor prezinta un raport anual privind respectarea codului. (3) Drepturile. cluburi. cercuri. Cercetarii. de stat sau particulare. (5) Fiecare universitate va institui un sistem de aplicare si monitorizare a respectarii prevederilor Codului drepturilor si obligatiilor studentului. in conditiile legislatiei in vigoare. atat in ca drul facultatilor. la nivelul diverselor formatii. (2) In universitatile confesionale. studentii se organizeaza cu respectarea statutului si a normelor dogmatice si canonice ale cultului respectiv. propus de asociatiile studentesti in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi si adoptat de Minist erul Educatiei. (4) In universitatile confesionale. (2) Absolventii care vor practica profesia minimum 5 ani in mediul rural vor fi scutiti de plata a 75% din imprumut. legal constituite. Cond ucerea institutiei de invatamant superior nu se implica in organizarea procesulu i de alegere a reprezentantilor studentilor. reprezentarea studentilor la nivelul com unitatii universitare se va face cu respectarea statutului si specificului dogma tic si canonic al cultului respectiv. cat si al universitatii. si se va consulta cu acestea ori de cate ori este nevoie. Ei sunt. (7) Organizatiile studentesti care reprezinta interesele studentilor la nive lul fiecarei comunitati universitare pot avea reprezentanti de drept in structur ile decizionale si executive ale universitatii. (3) In universitatile confesionale. aceasta parte fiind preluata de catre s tat. conform legii. reprezentanti leg itimi ai intereselor studentilor. le gal constituite. Cercetarii. pentru care pot primi un numar de credite de studii transferabile. programe sau cicluri de studiu. la nivelul fiecarei comunitati academice. in conditiile stabilite de Carta u niversitara. (2) Studentii sunt alesi in mod democratic. organizatii. in dezvoltarea invatamantului superior. (3) Agentia de credite si burse de studii propune reglementari corespunzatoa re in vederea acordarii creditelor. libertatile si obligatiile s tudentilor sunt stabilite si in functie de specificul dogmatic si canonic al fie carui cult.000 lei. (8) Ministerul Educatiei.care studiaza. precum si publicatii.

(3) Studentii beneficiaza de tarife reduse cu 75% pentru accesul la muzee.(1) Studentii beneficiaza de asistenta medicala si psihologica gratuita in c abinete medicale si psihologice universitare ori in policlinici si unitati spita licesti de stat. la alte manifestari culturale si spo rtive organizate de institutii publice. spectacole de teatru. (3). tehnice. Cercetarii. precum si cele pentru studentii capabili de performante sunt finant ate de la bugetul statului. (14) In vederea asigurarii transparentei. (8) Prevederile alin. Cercetarii. opera. absolventi ai liceelor din mediul rura l sau din orase cu mai putin de 10. Aceste burse se obtin prin concurs o rganizat la nivel national. conform normelor stabilite de Ministerul Educatiei. (4) Studentii etnici romani din afara granitelor tarii. (6) Candidatii proveniti din medii cu risc socioeconomic ridicat sau margina lizate din punct de vedere social . un numar de burse . in conditiile stabilite de senatul universitar. cercetarii. sporti ve si de odihna ale studentilor.pot beneficia de un numar de locuri bugetate garantate. respectiv. culturalartistice si sportive. cheltuielile cu utilitatile. In acest scop se pot folosi si alte surse de finantare.stiintifice. cazare si tran sport. conform legii. in limita resursel or financiare alocate pentru efectuarea practicii comasate a studentilor. (6) se aplica si in cazul taberelor de creatie. (9) Statutul de student cu taxa se modifica in conditiile stabilite de senat ul universitar. legitimatii) se elibereaza in mo d gratuit. (11) La concursurile pentru obtinerea burselor prevazute la alin. transportul intern auto. 206 (1) Statul roman acorda anual. pe per ioada prevazuta in planurile de invatamant. beneficiaza de gratuitate la toate manifestarile prevazute la alin. (16) Institutiile de invatamant superior de stat asigura.000 de locuitori . Tineretului si Sportului. ferovia r si naval. in situatiile in care practica se desfasoara in afara centrului universit ar respectiv. care se desfasoara pe teritoriul Romaniei. (7) Activitatile extracurriculare . tineretului si sportului. (12) Cheltuielile de intretinere a internatelor. (15) Pot fi acordate subventii pentru cazare si studentilor care aleg alta f orma de cazare decat caminele institutiilor de invatamant superior. carnete. precum si cele care a testa statutul de student (adeverinte. universitatea de stat publica peri odic balanta de venituri si cheltuieli pentru fiecare camin studentesc.romi. a caminelor si a cantinelor universitatilor se acopera din veniturile proprii ale institutiilor de invatama nt respective si din subventii de la buget cu aceasta destinatie. (17) Toate actele de studii eliberate de universitate. Tineretului si Sportului poate acorda anual burse pentru stagii de studii universitare si postuniversitare in straina tate din fonduri constituite in acest scop. cuprinzand c heltuielile de personal. (10) pot p articipa studentii si absolventii institutiilor de invatamant superior de stat s i cei ai institutiilor de invatamant superior particular acreditate. ART. Studentii orfani sau proveniti din casele de copii beneficiaza de gr atuitate pentru categoriile de transport stabilite prin ordin al ministrului edu catiei. cel putin un loc pentru studii gratuite absolventilor cu diplom a de bacalaureat proveniti din centrele de plasament. c oncerte. (5) Institutiile de invatamant superior pot acorda. in conditiile legii. subve ntiile de la bugetul de stat. (10) Ministerul Educatiei. cheltuielile de masa. in limita bugetelor aprobate. bursieri ai statului roman. cheltuielile cu materiile prime si consumabile si cheltuielile de intretinere curenta si. (2) In timpul anului scolar. film. studentii beneficiaza de tarif redus cu minimum 50% pe mijloacele de transport local in comun. in afara cifrei de scola rizare aprobate. prin hotarare a Guvernului. (13) Tarifele practicate de universitati pentru studenti la camine si cantin e sunt cel mult egale cu diferenta dintre costurile de functionare.

La concurs pot participa persoane din cadrul universitatii sau din orice facultate de profil din tara ori din strainatate ca re. prorectorii. au primit avizul acestuia de participare la concurs. c) consiliul departamentului. Aceste burse sunt atribuite doar acelo r universitati si programe de studii care indeplinesc cele mai ridicate standard e de calitate. c) decanul isi desemneaza prodecanii dupa numirea de catre rector. (2) Universitatile. organizat de catre rectorul u niversitatii la nivelul facultatii. (3) IOSUD este condusa de Consiliul pentru studiile universitare de doctorat . 207 (1) Structurile de conducere in institutiile de invatamant superior de stat sau particulare sunt: a) senatul universitar si consiliul de administratie. directorul de departament si membrii consili ului departamentului sunt alesi prin votul universal. la nivelul facultatii. Consiliul facultatii are obligatia de a aviza minimu m 2 candidati. la nivelul universitat ii. (2) Functiile de conducere sunt urmatoarele: a) rectorul. direct si secret al tuturor cadrelor didactice si de cercetare titulare din f acultate. sectii/linii d e predare. b) decanul. Functia de director al Consiliului p entru studiile universitare de doctorat este asimilata functiei de prorector. b) decanii sunt selectati prin concurs public. directorul general administrativ. al facultatilor si departamentelor trebuie sa re specte principiul reprezentativitatii pe facultati. stabilirea structurilor si a functiilor de conduc ere se face dupa urmatoarea procedura: a) componenta membrilor consiliului facultatii este de maximum 75% cadre did actice si de cercetare. pe baza audierii in plenul consiliului facultatii. direct s i secret de catre studentii facultatii. Reprezentantii cadrelor didactice si de cercetare in consiliul facultatii sunt alesi prin votul universa l. programe de studii. b) consiliul facultatii. pot dispune integral de veniturile obtinute din scolarizarea studentilor straini. (2) . la nivelul departamentului. potrivit regulamentului liniei de studiu conform art. Pr ocedura de numire a directorului Consiliului pentru studiile universitare de doc torat este stabilita de Codul studiilor universitare de doctorat. la nivelul unive rsitatii. (6) Consiliul scolii doctorale se stabileste prin votul universal. 135 alin. iar reprezentantii studentilor sunt alesi prin vot universal. (5) La nivelul facultatii. (4) La nivelul departamentului.pentru scolarizarea studentilor straini. respectiv de directorul acestui consiliu. departamente. (7) Procesul de stabilire si de alegere a structurilor si functiilor de cond ucere la nivelul universitatii. dupa caz. cel putin unul dintre pr odecani se numeste la propunerea cadrelor didactice apartinand minoritatii natio nale din departamentul sectiei sau liniei de predare intr-o limba a minoritatilo r nationale. direct si secret al conducatorilor de doctorat din scoala doctorala respectiva. d) in universitatile multilingve si multiculturale. c) directorul de departament. in baza autonomiei universitare. si se stabileste prin Carta universitar . Cadrele didactice apartinan d sectiei sau liniei de predare trebuie sa propuna cel putin 3 candidati. XI Conducerea universitatilor SECTIUNEA 1 Dispozitii generale ART. CAP. cu exceptia cazului in care decanul provine de la sectia sau linia de studiu c u predare in limba minoritatii nationale respective. indiferent daca sunt de stat sau particulare. direct si secret al tuturo r cadrelor didactice si de cercetare titulare. respectiv minimum 25% studenti. prodecanii.

se stabileste cu minimum 6 luni inainte de fiecare desemnare a rectorului. din personalitati stiintifice si academice din afara unive rsitatii.a. din membri ai universitatii si. diplome si certificate. este confirmat prin ordin al minist rului educatiei. 209. ART. vor fi stabiliti prin votul universal. . respectiv al tuturor studentilor . f ara exceptie. de selectie si de recrutare a rectorului. prin vot secret. ART. inscrisuri. (3) Concursul public pentru desemnarea rectorului se desfasoara in baza meto dologiei prevazute la alin. (2) Senatul universitar nou-ales stabileste o comisie de selectie si de recr utare a rectorului formata. Fiecare facultate va avea reprezentanti in senatul universitar. un presedinte care condu ce sedintele senatului universitar si reprezinta senatul universitar in raportur ile cu rectorul. in proportie de 50%. Candidatii avizati de senatul universi tar nou-ales participa apoi la concursul organizat conform alin. sau b) prin votul universal. pe baza audierii in plenul senatului universitar nou-ales. conforma cu prezenta lege. (3) Senatul universitar stabileste comisii de specialitate prin care control eaza activitatea conducerii executive a institutiei de invatamant superior si a consiliului de administratie. stand la baza rezolutiilor senatului universitar. Aceasta comisie contine minimum 12 membri . Avizul se acorda numai pe baza votului majoritatii simp le a membrilor senatului universitar nou-ales. senatul universitar nou-ales elaboreaza si aproba metodo logia de avizare. (2). pr in votul universal. procedura de desemnare este cea prevazuta de prez entul articol. ART. tineretului si sportului. din tara si din strainatate. ART. conform legii. direct si secret al tuturor cadrelor didactice si de cerceta re titulare din cadrul universitatii si al reprezentantilor studentilor din sena tul universitar si din consiliile facultatilor. (4) La concursul de ocupare a functiei de rector pot participa personalitati stiintifice sau academice din tara si din strainatate care. desemnat conform art. (2). Senatul universitar nou-ales are obligatia de a aviza minimum 2 candidati. In cazul universitatilor confes ionale. rectorul poate semna acte oficiale. Toti membrii senatului universitar. au obtinut avizul de participare la conc urs din partea acestuia. (2) Senatul universitar isi alege. 211 (1) Rectorul. dintre care cel putin un reprezentant al studentilor sau un absolvent al unive rsitatii desemnat de catre studentii din senatul universitar. Rapoartele de monitorizare si de control sunt prez entate periodic si discutate in senatul universitar. (2) Modalitatea de desemnare a rectorului. acte financiare/contabile. (8) In cazul universitatilor confesionale. dintre cele prevazute la alin. De asemenea. organizarea senatului universitar se va face cu respectarea statutului s i specificului dogmatic si canonic al cultului fondator. in proportie de 50%. 210 (1) In cazul in care modalitatea aleasa pentru desemnarea rectorului este ce a pe baza unui concurs public. in baza unei metodologii aprobate de senatul universitar nou-ales. Comisia de concurs este comisia de selectie si recrutare prevazuta la alin. (3). (1 ). pe cote-parti de reprezentare stipulate in Carta universitara. 208 (1) Senatul universitar este compus din 75% personal didactic si de cercetar e si din 25% reprezentanti ai studentilor. in termen de 30 de zile d e la data selectiei. direct si secret al tuturor cadrelor didactice si d e cercetare titulare din cadrul universitatii si al reprezentantilor studentilor din senatul universitar si din consiliile facultatilor. alegerea persoanelor in functiile de conducere se face cu avizul cultului fondator. direct si secret al tuturor cadrelor didactice si cercetatorilor titulari. Dupa emiterea ordinului de confirmare. cercetarii. 209 (1) Rectorul universitatilor de stat si particulare se desemneaza prin una d intre urmatoarele modalitati: a) pe baza unui concurs public. conform Cartei uni versitare.

(5) Mentinerea in functie a directorului general administrativ se face pe ba za acordului scris al acestuia de sustinere executiva a planului managerial al n oului rector. (7) Consiliul de administratie al universitatilor particulare este numit de catre fondatori. SECTIUNEA a 2-a Atributiile senatului universitar. c) aproba planul strategic de dezvoltare institutionala si planurile operati onale. 213 (1) Senatul universitar reprezinta comunitatea universitara si este cel mai inalt for de decizie si deliberare la nivelul universitatii. Consiliul facultatii valideaza cel putin 2 candidati. la propunerea rectorului. e) aproba proiectul de buget si executia bugetara. organizarea si functionarea universitatii. directorul general administrativ si un reprezentant al studentilor. cuprinzand cri teriile si indicatorii de performanta manageriala.(2) Rectorul confirmat de ministrul educatiei. In universitatile multilingve si multiculturale cel putin unul dintre prorectori es te numit de catre rector la propunerea cadrelor didactice apartinand minoritatil or nationale din departamentul sectiei sau liniei de predare intr-o limba a mino ritatilor nationale. k) valideaza concursurile publice pentru functiile din consiliul de administ . cu r espectarea prevederilor Codului drepturilor si obligatiilor studentului. 212 (1) Rectorul confirmat al universitatii de stat incheie un contract institut ional cu ministrul educatiei. ale consiliului de admini stratie. isi numeste prorectorii. la propunerea rectorului si cu respectarea legislatiei in vigoare . 125. cercetarii. in conditiile spec ificate prin contractul de management si Carta universitara. (6) Consiliul de administratie al universitatilor de stat este format din re ctor. j) controleaza activitatea rectorului si a consiliului de administratie prin comisii specializate. decanii. ART. f) elaboreaza si aproba Codul de asigurare a calitatii si Codul de etica si deontologie profesionala universitara. (2) Rectorul poate fi demis de catre senatul universitar. (3) Rectorul confirmat de ministrul educatiei. g) adopta Codul universitar al drepturilor si obligatiilor studentului. ale decanului si ale sefului de departament ART. tineretului si sportului. in urma dezbaterii cu comunitatea universitara. (4) Decanii sunt selectati prin concurs public organizat de noul rector si v alidat de senatul universitar. cercetarii. La concurs pot participa candidatii avizati de co nsiliul facultatii cu votul majoritatii simple a membrilor acestuia si pe baza u nei metodologii specifice elaborate de senatul universitar. drepturile si obligatiile par tilor contractuale. cercetarii. (2) Atributiile senatului universitar sunt urmatoarele: a) garanteaza libertatea academica si autonomia universitara. cercetarii. prorectorii. pe baza consultarii senatului universitar. b) elaboreaza si adopta. h) aproba metodologiile si regulamentele privind organizarea si functionarea universitatii. Car ta universitara. structura. i) incheie contractul de management cu rectorul. tineretului si sportului poate revoca d in functie rectorul in conditiile art. tineretului si sp ortului incheie cu senatul universitar un contract de management. tineretului si sp ortului. ale rectorului. cu exceptia cazului in care rectorul provine de la sectia s au linia de studiu cu predare in limba minoritatii nationale respective. (3) Ministrul educatiei. d) aproba. Cadrele didactice apartinand sectiei sau liniei de predare trebuie sa propuna cel putin 3 candidati.

Consiliul facultatii are urmatoarele atributii: a) aproba. c) controleaza activitatea decanului si aproba rapoartele anuale ale acestui a privind starea generala a facultatii. structura. consiliului de administratie si senatului universitar. (3) Componenta si marimea senatului universitar sunt stabilite prin Carta un iversitara. Rectorul este ordonatorul de credite al universitatii. asigurarea calitatii si respectarea etic ii universitare la nivelul facultatii. Carta universitara si legislatia in vigoare. Rectorul are urmatoarele atributii: a) realizeaza managementul si conducerea operativa a universitatii. in urma unui nou concurs. 130 alin. astfel incat sa se asigure eficienta decizionala si reprezentativita tea comunitatii academice. (9) Decanul reprezinta facultatea si raspunde de managementul si conducerea facultatii. Durata mandatului unui mem bru al senatului universitar este de 4 ani. d) indeplineste alte atributii. numarul si durata mandatelor acestora se stab ilesc prin Carta universitara. b) aproba programele de studii gestionate de facultate. el este ajutat de consiliu . g) conduce consiliul de administratie. O persoana nu poate fi rector al aceleiasi institutii de invatamant superior pe ntru mai mult de 8 ani. Decanul conduce sedintele consiliului facultatii si aplica hotara rile rectorului. (6) Rectorul reprezinta legal universitatea in relatiile cu tertii si realiz eaza conducerea executiva a universitatii. Pentru studenti. cu posibilitatea innoirii succesive de maximum doua ori. e) propune spre aprobare senatului universitar proiectul de buget si raportu l privind executia bugetara. C ercetarii. h) indeplineste alte atributii stabilite de senatul universitar. la propunerea decanului. (5) Senatul universitar poate fi convocat de rector sau la cererea a cel put in o treime dintre membrii senatului universitar.ratie. indiferent de perioada in care s-au derulat mandatele si de intreruperile acestora. organizarea si functionarea f acultatii. conform Cartei universitare. raportul p revazut la art. l) aproba metodologia de concurs si rezultatele concursurilor pentru angajar ea personalului didactic si de cercetare si evalueaza periodic resursa umana. In exercitarea acestei functii. c) incheie contractul de management cu senatul universitar. m) aproba. in luna aprilie a fiecarui an. Senatul universitar valideaza raportul mentionat. in conformi tate cu contractul de management. Aceste documen te sunt publice. d) propune spre aprobare senatului universitar structura si reglementarile d e functionare ale universitatii. (2). (10) Consiliul facultatii reprezinta organismul decizional si deliberativ al facultatii. (7) Durata mandatului de rector este de 4 ani. la propunerea rectorului. Mandatul poate fi innoit cel mult o data. (4) Mandatul senatului universitar este de 4 ani. sanctionarea personalului cu performant e profesionale slabe. in baza unei metodologii proprii si a legislatiei in vigoa re. conform prevederilor Cartei universitare. f) prezinta senatului universitar. n) indeplineste alte atributii. (8) Atributiile prorectorilor. (11) Directorul de departament realizeaza managementul si conducerea operati va a departamentului. pe baza contractului de management. durata mandatului se reglementeaza prin Ca rta universitara. Decanul prezinta anual un raport consiliului facultatii privind star ea facultatii. b) negociaza si semneaza contractul institutional cu Ministerul Educatiei. Tineretului si Sportului. Atributi ile decanului sunt stabilite in conformitate cu prevederile Cartei universitare si cu legislatia in vigoare. in baza referatelor realizate de comisiile sale de specialitate. stabilite prin Carta universitara sau aproba te de senatul universitar si in conformitate cu legislatia in vigoare.

de prorector. cultural si profesional extern. (6) Unitatile de cercetare-dezvoltare sunt conduse de directori ai unitatilo r respective. (7) Prin Carta universitara. proiectare. ocuparea oricarei functii de cond ucere in universitatile de stat. de catre rector. Tineretului si Sportului. d e director de departament sau de unitate de cercetare-dezvoltare. precum si in alte comisii cu caracter social. f) propune senatului universitar strategii ale universitatii pe termen lung si mediu si politici pe domenii de interes ale universitatii. in cazul uni versitatilor particulare si confesionale particulare. de managementul cercetarii si al calitatii si de managementul financiar al departamentului. Cercetarii. de cazari . in mod obligatoriu. de decan. c) aproba propunerile de scoatere la concurs a posturilor didactice si de ce rcetare. (3) Numarul de prorectori si de prodecani din institutiile de invatamant sup erior se stabileste prin Carta universitara. motivarea si inceta rea relatiilor contractuale de munca ale personalului sunt de raspunderea direct orului de departament. se procedeaza la alegeri partiale. (2) In cazul vacantarii unui loc in functiile de conducere. potrivit legii. evaluarea periodica. Postul de director general admi nistrativ se ocupa prin concurs organizat de consiliul de administratie al insti tutiei de invatamant superior. mi croproductie nu se cumuleaza. 215 (1) Dupa implinirea varstei de pensionare. conducerea operativa a uni versitatii si aplica deciziile strategice ale senatului universitar. de asigurare a calitatii.l departamentului. De asemenea . Presedintele comisiei de concurs este rectorul in stitutiei. un reprezentant al Minist erului Educatiei. (14) Studentii au cel putin un reprezentant in comisiile de etica. (5) Structura administrativa a universitatii este condusa de catre un direct or administrativ si este organizata pe directii. conform Cartei universitare. 214 (1) Functiile de conducere de rector. in termen de maximum 3 luni de la data vacantarii. b) aproba executia bugetara si bilantul anual. daca numa rul celor prezenti reprezinta cel putin doua treimi din numarul total al membril or. Din comisie face parte. (2) Persoanele care exercita o functie de conducere sau de demnitate publica . a conducatorului scolii doctorale sau a decanului. de statele de functii. in universit atile particulare. respectiv de fondatori. (13) Consiliul de administratie al universitatii asigura. Hotararile senatelor universitare. e) aproba operatiunile financiare care depasesc plafoanele stabilite de sena tul universitar. d) avizeaza propunerile de programe noi de studii si formuleaza propuneri ca tre senatul universitar de terminare a acelor programe de studii care nu se mai incadreaza in misiunea universitatii sau care sunt ineficiente academic si finan ciar. ale consiliilor facultatilor si ale departamentelor se iau cu votul majoritatii membrilor prezenti. ART. Membrii acestor structuri de conducere au drept de vot deliberativ egal. sau se organizeaza conc urs public. formarea. iar numirea pe post. ART. Directorul de departament raspun de de planurile de invatamant. (4) Atributiile si competentele structurilor si ale functiilor de conducere din invatamantul superior sunt stabilite prin Carta universitara a institutiei. cu exceptia mandatelor in exercitiu la data intrarii in vigoare a prezentei legi. potrivit Cartei universitare. universitatea isi poate dezvolta structuri cons ultative formate din reprezentanti ai mediului economic si personalitati din med iul academic. particulare si confesionale este interzisa. consiliul de administratie: a) stabileste in termeni operationali bugetul institutional. in cazul directorului de departament. in universitatile de stat. de prodecan. Validarea concursului se face de catre senatul universitar. sub conducerea rec torului sau a unei alte persoane desemnate prin Carta universitara. confor m prevederilor Cartei universitare. angajarea. (12) Selectia. potrivit Cartei universitare.

elaboreaza metodol ogia prin care se pot recunoaste automat diplomele si certificatele obtinute in universitati din statele membre ale Uniunii Europene. (5) Functiile de conducere sau de demnitate publica se pot cumula cu functii le didactice si/sau de cercetare. Consiliul National de Atestare a Titlurilor. Din aceste organisme pot face parte cadre didactice si cercetatori. pentru recunoast erea si echivalarea diplomelor si certificatelor si pentru vizarea actelor de st udii. (4) Functia de rector este incompatibila cu detinerea de functii de conducer e in cadrul unui partid politic. c) monitorizeaza si verifica direct sau prin organismele abilitate in acest sens respectarea reglementarilor privind organizarea si functionarea invatamantu lui superior. incaseaza sume. Ministerul Educatiei. Consiliul de etica si management unive rsitar (CEMU) si Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintifice. pe baza unei liste aprobate si reactualizate de Ministerul Educatiei. Diplomelor si Certif icatelor Universitare (CNATDCU). ca parte a bugetului educatiei si bugetului cercetarii. Cercetarii. membri ai Aca . Cercetarii. organizeaza recunoasterea automata a func tiilor didactice universitare si a calitatii de conducator de doctorat. e) controleaza gestionarea RMUR. f) organizeaza recunoasterea si echivalarea diplomelor si certificatelor con form normelor interne si in conformitate cu normele europene. Tineretului si Sportului are urmatoare le atributii principale: a) propune politicile si strategiile nationale pentru invatamantul superior. 216 (1) Statul isi exercita atributiile in domeniul invatamantului superior prin intermediul Parlamentului. Cercetarii. Guvernului si Ministerului Educatiei. precum si in universitati de prestigiu din a lte state. d) gestioneaza procesul de evaluare periodica. pe perioada exercitarii mandatului. Consiliul Natio nal al Bibliotecilor Universitare (CNBU). la nivel national. Ti neretului si Sportului. Consiliul National al Cercetarii Stiintifice (C NCS). SECTIUNEA a 3-a Rolul statului in invatamantul superior ART. Tineretului si Sportului constituie registre de experti si se sprijina pe organi sme consultative. (2) Ministerul Educatiei. ART. (3) Persoanele care ocupa o functie de conducere sau de demnitate publica nu pot exercita functia de rector pe perioada indeplinirii mandatului. etica universitar a si asigurarea calitatii in invatamantul superior. ale Spatiului Economic Eur opean si in Confederatia Elvetiana. cercetarea universitara. Cercetarii. ca parte a Ariei europene a invatamantului superior. managementul financiar. j) publica anual un raport privind starea invatamantului superior. alcatuite pe criterii de prestigiu profesio nal si moral: Consiliul National de Statistica si Prognoza a Invatamantului Supe rior (CNSPIS). i) sustine realizarea de studii si de cercetari in invatamantul superior. conform unei metodologii proprii. h) verifica si gestioneaza sistemul de indicatori statistici de referinta pe ntru invatamantul superior si bazele de date corespunzatoare pentru monitorizare a si prognozarea evolutiei invatamantului superior in raport cu piata muncii. 217 (1) Pentru exercitarea atributiilor sale. Dezvoltar ii Tehnologice si Inovarii (CNECSDTI). in lei sau in valuta. Tineretului si Sportului. Consi liul National pentru Finantarea Invatamantului Superior (CNFIS). avand cel putin titlul de conferentiar sau de cerceta tor stiintific II ori titluri echivalente obtinute in strainatate.au dreptul de a li se rezerva postul din sistemul educational. de clasificare a universitati lor si de ierarhizare a programelor de studii ale acestora. Colegiul consultativ pentru cercetare-dezvoltare si inovare (CCCDI). b) elaboreaza reglementarile de organizare si functionare a sistemului de in vatamant superior. g) elaboreaza si propune proiectul de buget pentru invatamantul superior.

cercetari i. Acest raport este public. a calitatii de conducator de doctorat si a atestatului de abilitare. modul de desfasurare a concursuri lor pentru ocuparea posturilor didactice si de cercetare din universitati. sau reprezentanti ai mediului de afaceri in CCCDI sau. (2) Consiliile prevazute la alin. tineretului si sportului. Rapor tul de verificare institutionala este prezentat ministrului educatiei. Cercetarii. conform legii. tineretului si sportului. (3) Infiintarea. dezvoltarii si inovarii (UEFISCDI) si se constituie pe baza contractuala intre Ministerul Educatiei. c) constatarea incalcarii de catre o institutie de invatamant superior a obl igatiilor prevazute de prezenta lege. la solicitarea Ministerului Educatiei. a Consiliului National al Cercetarii S tiintifice din Invatamantul Superior. Tinere tului si Sportului sau din proprie initiativa. cercetarii. Ti neretului si Sportului si UEFISCDI sau din alte surse legal constituite. In arbitrarea litigiilor. (2) Consiliul de Etica si Management Universitar se pronunta asupra litigiil or de etica universitara si are ca principale atributii: a) monitorizarea punerii in aplicare a politicilor de etica universitara la nivelul sistemului de invatamant superior. c) verifica anual. Tineretului si Sportului privind resursa umana pentru activitatile didactice si de cercetare din invatamantul superior. tineretului si sportului. specificand concluzii bazate pe date si documente. d) prezinta un raport anual Ministerului Educatiei. d) elaborarea si publicarea Codului de referinta al eticii si deontologiei u niversitare. regulamentele de organizare si functionare.demiei Romane si ai unor institutii de cultura. Acest raport se face public. in baza unor indicatori specifici. e) alte atributii stabilite prin lege sau prin regulamentul de organizare si . cu modific arile si completarile ulterioare. (1) se stabilesc prin ordi n al ministrului educatiei. cercetarii. ART. cercetari i. Bugetele acestor organisme sunt gestionate prin Unitatea executiva pentru finan tarea invatamantului superior. (3) Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintifice. care este un document public. 295 alin. ART. 218 (1) Consiliul National de Statistica si Prognoza a Invatamantului Superior a re ca atributii principale elaborarea si actualizarea permanenta a indicatorilor de monitorizare a invatamantului superior si prognoza evolutiei acestuia in rap ort cu dinamica pietei muncii. (4) CNCS se constituie prin reorganizarea. dezvoltarea tehnologica si inovare. 219 (1) CNATDCU are urmatoarele atributii: a) propune un set de standarde minimale necesare si obligatorii pentru confe rirea titlurilor didactice din invatamantul superior. prin ordin al ministrului educati ei. (1) beneficiaza de un secretariat tehnic c are se constituie si functioneaza prin ordin al ministrului educatiei. 206/2004 privind buna co nduita in cercetarea stiintifica. b) propune metodologia-cadru prevazuta la art. precum si un membru student in C EMU si CNCU si un student cu statut de observator in CNFIS. ca observatori. tineretului si sportului. b) auditarea comisiilor de etica din universitati si prezentarea unui raport anual privind etica universitara. Acest consiliu publica anual datele corespunzatoa re acestor indicatori. a cercetarii. Consiliul d e Etica si Management Universitar se bazeaza pe principiile si procedurile elabo rate in acest document. a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare. Aceste standarde se adopta prin ordin al ministrului educatiei. Cercetarii. Standardele minimale de acceptare de catre CNA TDCU a dosarului pentru obtinerea atestatului de abilitare nu depind de functia didactica sau gradul profesional al candidatului si sunt identice cu standardele de acordare a titlului de profesor universitar. cerc etarii. Cercetarii. in CNFIS. (1). tineretului si sportului. gestion ate de UEFISCDI. structura si co mponenta organismelor specializate prevazute la alin. Dezvoltarii Tehnol ogice si Inovarii este organismul prevazut de Legea nr.

(2) In exercitarea atributiilor sale. Reprezentantii invatamantului particu lar sunt parteneri de dialog social. 222 (1) Invatamantul universitar de stat este gratuit pentru cifra de scolarizar e aprobata anual de Guvern si cu taxa. a echitatii si a relevantei invatamantului superior pentru piata muncii. Tineretului si Sportului. si se aproba prin hotarare a Guvernului. dupa ca z. Cercetari i. 221 (1) Ministerul Educatiei. criteriile si indicatorii de calitate pentru cerc etarea stiintifica. c) gestioneaza programe de cercetare si procese de evaluare a proiectelor de cercetare care sunt propuse pentru finantare competitiva. CAP. Acest raport este public. XII Finantarea si patrimoniul universitatilor SECTIUNEA 1 Dispozitii generale ART. cercetarii. Cercetarii. . Tineretului si Sportul ui un raport privind starea finantarii invatamantului superior si masurile de op timizare ce se impun. corelat cu sistemele de indi catori statistici de referinta la nivel european din domeniu. se stabileste. ART. cercetarea stiintifica univer sitara ori din unitatile de cercetare-dezvoltare. Raportul este public si va fi afisat pe site-ul CN CS. cu autoritati si asociatii profesionale si stiintifice nationale si internati onale reprezentative. c) prezinta anual Ministerului Educatiei. in conditiile legii. evaluare periodica si coordonarea sistemul ui de biblioteci din invatamantul superior. un sistem de indicatori st atistici de referinta pentru invatamantul superior. Raportul anual privind starea invatamantului superior se bazeaza pe indicatorii prevazuti la alin. conform legii. ti neretului si sportului. b) auditeaza periodic. Cercetarii. Cercetarii. d) prezinta anual Ministerului Educatiei. aprobate prin ordin al ministrului educatiei. in termen de maximu m 12 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi. (3) CNCS are urmatoarele atributii principale: a) stabileste standardele. ART. (2) Sistemul de indicatori va fi elaborat de Ministerul Educatiei.functionare. Tin eretului si Sportului sau din proprie initiativa. a ARACIS. Cercetarii. la solicitarea Ministerului Educatiei. Ministerul Educatiei. (4) Consiliul National al Bibliotecilor Universitare (CNBU) are in atributii elaborarea strategiei de dezvoltare. prin consultarea Consiliului National de Statistica si Prognoza a Invatamantului Superior (CNSPIS). a CNFIS. 220 (1) Pentru monitorizarea eficientei manageriale. Tine retului si Sportului colaboreaza cu Consiliul National al Rectorilor si. a CNCS. Tineretului si Sportul ui un raport privind starea cercetarii stiintifice in invatamantul superior si p erformantele universitatilor. (1). b) verifica periodic. a CN ATDCU si a Autoritatii Nationale pentru Calificari. Cercetarii. Cercetarii. Ti neretului si Sportului sau din proprie initiativa. Tineretului si Sportului isi realizeaz a atributiile in domeniul cercetarii prin Autoritatea Nationala de Cercetare Sti intifica. la solicitarea Ministerului Educatiei. realizarea proiectelor de dezv oltare institutionala si eficienta gestionarii fondurilor publice de catre unive rsitati si face propuneri pentru finantarea complementara a universitatilor pe b aza de proiecte institutionale. (2) CNFIS are urmatoarele atributii principale: a) propune metodologia de finantare a universitatilor si stabileste costul m ediu per student echivalent pe cicluri si domenii de studii. federatii sindicale la nivel de ramura si federatii studen testi legal constituite la nivel national.

ART. per cicluri de studiu si per limba de predare. Granturile de studii vor fi alocate prioritar spre ace le domenii care asigura dezvoltarea sustenabila si competitiva a societatii. venituri extrabugetare si din alte surse. Cercetarii.(2) In invatamantul universitar de stat gratuit se pot percepe taxe pentru: depasirea duratei de scolarizare prevazute de lege. sponsorizari si taxe percepute in conditiile legii de la persoane fizice si juridice. (2) Veniturile acestor institutii se compun din sume alocate de la bugetul M inisterului Educatiei. care depasesc prevederile planului de invatamant. romane sau straine. (6) Toate resursele de finantare ale universitatilor de stat sunt venituri p roprii. cat si al celor particulare. (3) Finantarea suplimentara se acorda din fonduri publice de catre Ministeru l Educatiei. b) asigurarea calitatii invatamantului superior la nivelul standardelor din Spatiul European al Invatamantului Superior pentru pregatirea resurselor umane s i dezvoltarea personala ca cetateni ai unei societati democratice bazate pe cuno astere. pentru finantarea de baza. pe baza de contract . precum si din venituri pro prii. Tineretului si Sportului. inclusiv imprumuturi si ajutoare externe. repetarea examenelor si a altor forme de verificare. prin granturi de studii calculate p e baza costului mediu per student echivalent. inmatriculari. pentru acele institutii de invata mant superior care pregatesc specialisti in functie de cerintele ministerelor re spective. se pot percepe taxe si pentru activitati neincluse in planul de invatamant. per domeniu. donatii. Finantarea suplimentara se acorda conform prevederi lor art. dobanzi. 223 (1) Institutiile de invatamant superior de stat functioneaza ca institutii f inantate din fondurile alocate de la bugetul de stat. in vederea realizarii obiectivelor care le revin in cadrul po liticii statului din domeniul invatamantului si cercetarii stiintifice universit are. iar in interiorul domeniului. in conformitate cu prevederile legale in vigoa re. c) profesionalizarea resurselor umane in concordanta cu diversificarea piete i muncii. (5) Finantarea invatamantului superior de stat poate fi realizata pe baza de contract si prin contributia altor ministere. 197 lit. De asemenea. (4) Executia bugetara anuala a institutiilor de invatamant superior de stat se face publica. d) dezvoltarea invatamantului superior si a cercetarii stiintifice si creati ei artistice universitare pentru integrarea la varf in viata stiintifica mondial a. burse si protectia sociala a studentilor. fonduri alocate pe baza competitionala pentru incluziune. Aceste veni turi sunt utilizate de institutiile de invatamant superior. (3) Finantarea invatamantului superior de stat se asigura din fonduri public e. . a). Tineretului si Sportului asigura finan tarea de baza pentru universitatile de stat. atat din cadrul universitatilor de stat. admiteri. conform metodologiei aprobate de s enatul universitar. Cercetarii. precum si prin alte surse. ca prioritate nationala. realizarea de obiective de investitii. numarul de granturi de studii alocate unui program variind in functie de pozitia programului in aceasta ierarhie. prioritar. in concordanta cu urmatoarele cerinte: a) considerarea dezvoltarii invatamantului superior ca responsabilitate publ ica si a invatamantului. in conditiile autono miei universitare. fonduri alocate pe baza competitionala pentru dezvoltare institutionala. Cercetarii. (8) Institutiile de invatamant superior de stat si particulare pot primi don atii din tara si din strainatate. potrivit legii. in general. finantarea complementara si finantarea suplimentara . (4) Ministerul Educatiei. Tineretului si Sportului pentru a stimula excelenta ins titutiilor si a programelor de studii. celor mai bine plasate programe in ierarhi a calitatii acestora. rei nmatriculari. (7) Statul poate sprijini invatamantul superior particular acreditat. si din alte surse.

(5) Finantarea de baza este multianuala, asigurandu-se pe toata durata unui ciclu de studii. (6) Finantarea complementara se realizeaza de Ministerul Educatiei, Cercetar ii, Tineretului si Sportului prin: a) subventii pentru cazare si masa; b) fonduri alocate pe baza de prioritati si norme specifice pentru dotari si alte cheltuieli de investitii si reparatii capitale; c) fonduri alocate pe baze competitionale pentru cercetarea stiintifica univ ersitara. (7) Finantarea institutiilor de invatamant superior de stat se face pe baza de contract incheiat intre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Spor tului si institutia de invatamant superior respectiva, dupa cum urmeaza: a) contract institutional pentru finantarea de baza, pentru fondul de burse si protectie sociala a studentilor, pentru fondul de dezvoltare institutionala, precum si pentru finantarea de obiective de investitii; b) contract complementar pentru finantarea reparatiilor capitale, a dotarilo r si a altor cheltuieli de investitii, precum si subventii pentru cazare si masa ; c) contractele institutionale si complementare sunt supuse controlului perio dic efectuat de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si CN FIS. (8) Finantarea cercetarii stiintifice universitare se face conform prevederi lor Ordonantei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiintifica si dezvolta rea tehnologica, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 324/2003, c u modificarile si completarile ulterioare, si legislatiei specifice domeniului c ercetarii-dezvoltarii. (9) Fondurile pentru burse si protectie sociala a studentilor se aloca in fu nctie de numarul de studenti de la invatamantul cu frecventa, fara taxa de studi i. (10) Studentii beneficiaza de burse de performanta sau de merit, pentru stim ularea excelentei, precum si de burse sociale, pentru sustinerea financiara a st udentilor cu venituri reduse. Cuantumul minim al burselor sociale se propune anu al de catre CNFIS, tinand cont de faptul ca acestea trebuie sa acopere cheltuiel ile minime de masa si cazare. (11) Universitatile pot suplimenta fondul de burse prin venituri proprii ext rabugetare. (12) Categoriile de cheltuieli eligibile si metodologia de distribuire a ace stora din finantarea complementara si suplimentara se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la initiativa Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Spo rtului, in termen de maximum 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi. (13) Rectorii universitatilor de stat, prin contractul institutional incheia t cu Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, sunt direct res ponsabili de alocarea resurselor institutiei, prioritar spre departamentele si s tructurile cele mai performante. ART. 224 Statul roman poate acorda anual burse pentru sprijinirea etnicilor romani di n tari invecinate si a etnicilor romani cu domiciliul stabil in strainatate, car e doresc sa studieze in cadrul unitatilor si institutiilor de invatamant de stat din Romania. ART. 225 (1) Programele de studii de master si doctorat in stiinte si tehnologii avan sate, cele care se desfasoara in limbi de circulatie internationala, precum si d octoratele in cotutela cu universitati de prestigiu din strainatate beneficiaza de finantare preferentiala, acordata conform propunerilor CNFIS. (2) Fondurile ramase la sfarsitul anului din executia bugetului prevazut in contractul institutional si complementar, precum si fondurile aferente cercetari i stiintifice universitare si veniturile extrabugetare raman la dispozitia unive rsitatilor si se cuprind in bugetul de venituri si cheltuieli al institutiei, fa ra varsaminte la bugetul de stat si fara afectarea alocatiilor de la bugetul de stat pentru anul urmator.

ART. 226 (1) Universitatile de stat sau particulare au patrimoniu propriu, pe care il gestioneaza conform legii. (2) Drepturile pe care le au universitatile asupra bunurilor din patrimoniul propriu pot fi drepturi reale, dupa caz, drept de proprietate sau dezmembramint e ale acestuia, uz, uzufruct, servitute si superficie, potrivit dispozitiilor Co dului civil, drept de folosinta dobandit prin inchiriere, concesiune, comodat si altele asemenea ori drept de administrare, in conditiile legii. (3) In patrimoniul universitatilor pot exista si drepturi de creanta izvorat e din contracte, conventii sau hotarari judecatoresti. (4) Universitatile de stat pot avea in patrimoniu bunuri mobile si imobile d in domeniul public sau din domeniul privat al statului. (5) Drepturile subiective ale universitatilor asupra bunurilor din domeniul public al statului pot fi drepturi de administrare, de folosinta, de concesiune ori de inchiriere, in conditiile legii. (6) Prin hotarare a Guvernului, bunurile din domeniul public al statului pot fi trecute in domeniul privat al statului si transmise in proprietate universit atilor de stat, in conditiile legii. (7) Universitatile de stat au drept de proprietate asupra bunurilor existent e in patrimoniul lor la data intrarii in vigoare a prezentei legi. Ministerul Ed ucatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului este imputernicit sa emita certifi cat de atestare a dreptului de proprietate pentru universitatile de stat pe baza documentatiei inaintate de acestea. (8) Dreptul de proprietate al universitatilor de stat asupra bunurilor preva zute la alin. (7) se exercita in conditiile prevazute de Carta universitara, cu respectarea dispozitiilor dreptului comun. (9) Dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile, precum si alte drepturi reale ale universitatilor de stat sunt supuse procedurii publicitatii imobiliar e prevazute de legislatia speciala in materie. (10) In cazul desfiintarii unei universitati de stat, bunurile aflate in pro prietate, ramase in urma lichidarii, trec in proprietatea privata a statului. (11) Universitatile particulare sunt titulare ale dreptului de proprietate o ri ale altor drepturi reale pe care le exercita asupra patrimoniului, in conditi ile legii. SECTIUNEA a 2-a Organizarea si functionarea invatamantului superior particular si confesiona l particular ART. 227 (1) Institutiile de invatamant superior particulare si institutiile de invat amant superior confesionale particulare sunt: a) fondate din initiativa si cu resursele materiale si financiare ale unei f undatii sau asociatii, ale unui cult religios ori ale unui alt furnizor de educa tie, recunoscut ca atare potrivit prevederilor prezentei legi; b) persoane juridice de drept privat. (2) Institutiile de invatamant superior particulare au autonomie universitar a, conform prevederilor prezentei legi, si autonomie economico-financiara, avand drept fundament proprietatea privata, garantata de Constitutie. (3) Structurile universitatilor particulare si confesionale particulare, atr ibutiile, durata mandatelor, precum si alte considerente legate de statutul aces tora sunt stabilite de Carta universitara, avizate de fondatori si aprobate de s enatul universitar cu respectarea stricta a prevederilor prezentei legi. SECTIUNEA a 3-a Infiintarea institutiilor de invatamant superior particulare si confesionale particulare ART. 228 (1) O institutie de invatamant superior particulara si confesionala particul

ara trebuie sa parcurga toate procedurile de autorizare provizorie si acreditare stabilite de prezenta lege. (2) Institutiile de invatamant superior particulare si confesionale particul are sunt acreditate prin lege, initiata de catre Guvern la propunerea Ministerul ui Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. (3) Universitatilor acreditate li se recunoaste perioada de functionare lega la. SECTIUNEA a 4-a Patrimoniul institutiilor de invatamant superior particulare si confesionale particulare ART. 229 (1) Patrimoniul institutiilor de invatamant superior particulare si confesio nale particulare consta in patrimoniul initial al fondatorilor, la care se adaug a patrimoniul dobandit ulterior. (2) Institutiile de invatamant superior particulare si confesionale particul are, pe durata existentei lor, dispun de patrimoniul pus la dispozitia lor, conf orm legii. (3) Toate deciziile privind patrimoniul institutiilor de invatamant superior particulare si confesionale particulare sunt luate de catre consiliul de admini stratie. SECTIUNEA a 5-a Desfiintarea institutiilor de invatamant superior particulare si confesional e particulare ART. 230 (1) Desfiintarea, dizolvarea sau lichidarea institutiilor de invatamant supe rior particulare si confesionale particulare se face in conditiile legii. Initia tiva desfiintarii institutiilor de invatamant superior particulare sau confesion ale particulare poate apartine si fondatorilor. (2) In caz de desfiintare, dizolvare sau lichidare, patrimoniul institutiilo r de invatamant superior particulare si confesionale particulare revine fondator ilor. (3) Desfiintarea universitatilor particulare se va face cu protectia interes elor studentilor. SECTIUNEA a 6-a Finantarea institutiilor de invatamant superior particulare si confesionale particulare ART. 231 Sursele de finantare ale institutiilor de invatamant superior particulare si confesionale particulare sunt compuse din: a) sumele depuse de fondatori; b) taxe de studiu si alte taxe scolare; c) sponsorizari, donatii, granturi si finantari acordate pe baza de competit ie, exploatarea rezultatelor cercetarii, dezvoltarii, inovarii si alte surse leg al constituite. TITLUL IV Statutul personalului didactic CAP. I Statutul personalului didactic din invatamantul preuniversitar SECTIUNEA 1 Dispozitii generale

eliberat pe un formular specific elaborat de Ministerul Educatiei. p recum si personalului din unitatile conexe invatamantului. (1) persoanele lipsite de aces t drept. b) comertul cu materiale obscene sau pornografice scrise. de indrumare si de control. precum si conditiile si modalitatile de eliberare din aceste posturi si functii . (4) In situatii de inaptitudine profesionala de natura psihocomportamentala. (3) Nu pot ocupa functiile prevazute la alin. Cercetarii . ART. Incompatibilitatile de ordin medical cu functia didact ica sunt stabilite prin protocol incheiat intre Ministerul Educatiei. ordine publica si securitate n ationala si civil se constituie din personalul prevazut in prezenta lege si din corpul instructorilor militari/de informatii. de incetare a activitatii si de pensionare a personalului didactic si didactic auxiliar. se prevad urmatoarele: a) aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul militar/de informatii . didactice auxiliare.ART. ordine publica si securitate nationala se face prin ordine. de indrumare si de control sunt condit ionate de prezentarea unui certificat medical. de conducere. (5) Nu pot ocupa posturile didactice. c) conditiile si modalitatile de ocupare a posturilor si a functiilor didact ice. didactic auxiliar. in public. precum si intr-o functie de conducere. audio ori vizuale. ART. 232 Statutul reglementeaza: a) functiile. Cercetarii. cu acordul consiliului de administratie. drepturile si obligatiile sp ecifice personalului didactic si didactic auxiliar. cum sunt: a) prestarea de catre cadrul didactic a oricarei activitati comerciale in in cinta unitatii de invatamant sau in zona limitrofa. de conducere sau de indrumare si de co ntrol in invatamant persoanele care desfasoara activitati incompatibile cu demni tatea functiei didactice. 234 (1) Incadrarea si mentinerea intr-o functie didactica sau didactica auxiliar a. ordine publica si securitate n . de indrumare si de control care se considera nedreptatit poate solicita o expertiza a capacitatii de munca. Tineretului si Sportului si Ministerul Sanatatii. in maniera obscena. 235 Pentru institutiile de invatamant militar si invatamant de informatii. pe durata stabilita printr-o hotarare judecatoreasca definitiva de cond amnare penala. Tineretului si Sportului. a functiilor de conducere. c) practicarea. de indrumare si de control. de indrumare si de control. de indrumare si de control. ordine publica si securitate natio nala. precum si ale celui de condu cere. de acordare a distinctiilor si de aplicare a sanct iunilor. a unor activitati cu componenta lubrica sau altel e care implica exhibarea. b) personalul didactic militar/de informatii. in mod similar. d) criteriile de normare. regulamente si ins tructiuni proprii. (2) Personalul didactic. responsabilitatile. Aceeasi prevedere s e aplica. competentele. care au capacitatea de exercitare deplina a drepturilor. b) formarea initiala si continua a personalului didactic si a personalului d e conducere. un nou examen medical complet. ART. functiilor de conducere. (2) Din categoria personalului didactic pot face parte persoanele care indep linesc conditiile de studii prevazute de lege. ordin e publica si securitate nationala. conducerea unitatii sau a institutiei de invatamant poate solicita. o conduita morala conforma deontologiei profesionale si sunt apte din punct de vedere medical si psihologic pentru indeplinirea functiei . c) personalul didactic militar/de informatii. 233 (1) Personalul didactic cuprinde persoanele din sistemul de invatamant respo nsabile cu instruirea si educatia. impreuna cu Ministerul Sanatatii. a corpului.

d) pentru functiile didactice aferente corpului instructorilor militari/de i nformatii.ationala are drepturile si indatoririle care decurg din prezenta lege si din cal itatea de cadru militar in activitate. teoretica. prin intermediul ARACIS sau al altor organisme abi litate. Ministerul Educatiei. ord ine publica si securitate nationala. ordine publica si securitate nationala. se aproba de catre Ministerul Educatiei. Cercetarii. realizata prin universitat i. (6) Absolventilor masterului didactic li se elibereaza diploma de master did actic in domeniul programului de licenta. ART. Cercetarii. respectiv de functionar public cu statut special. realizat intr-o unitate de inv atamant. Cercetar ii. Tineretului si Sportului si se acrediteaza conform legii. ART. sub coordonarea unui profesor mentor. Cariera didactica ART. Acest modul poate fi urmat in p aralel cu masterul didactic sau dupa finalizarea acestuia. ordine publica si securitate nationala. absolventii studiilor de licenta pot urma un modul de minimum 90 de credite transferabile care atesta obtinerea de co mpetente de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniulu i de specializare inscris pe diploma de licenta. inclusiv cel din corpul instructorilor militari/de i nformatii. precum si normele didactice. (2) Programele de formare initiala teoretica in specialitate si psihopedagog ica sunt acreditate si evaluate periodic de catre Ministerul Educatiei. (7) Planurile de invatamant ale studiilor de licenta in specialitatea pedago gia invatamantului primar si prescolar sunt elaborate pe baza standardelor profe . (3) Studentii care frecventeaza cursurile masterului didactic acreditat de M inisterul Educatiei. c) stagiul practic cu durata de un an scolar. 237 (1) In calitatea sa de principal finantator. (2) Prin exceptie de la prevederile alin. (2) Programele de studii ale masterului didactic sunt elaborate pe baza stan dardelor profesionale pentru functiile didactice. (3) Pentru a obtine alta specializare. pe baza analizei nevoilor de fo rmare din sistem. b) master didactic cu durata de 2 ani. in specialitate. Cercetarii. (4) Cuantumul unei burse acordate de la bugetul de stat este egal cu salariu l net al unui profesor debutant. Tineretului si Sportului intr-o institutie publ ica pot beneficia de burse de studiu finantate de la bugetul de stat. Tineretului si Sportului. 238 (1) Studentii si absolventii de invatamant superior care opteaza pentru prof esiunea didactica au obligatia sa absolve cursurile unui master didactic cu dura ta de 2 ani. potrivit legii. in cadrul unor programe acreditate potrivit legii. 236 (1) Formarea initiala pentru ocuparea functiilor didactice din invatamantul preuniversitar cuprinde: a) formarea initiala. Tineretului si Sportului sta bileste reperele curriculare si calificarile de formare initiala teoretica in sp ecialitate a personalului didactic. poate obtine definitivarea in invatamant si gradele didactice. f) personalul didactic. formarea personalului din edu catia anteprescolara se realizeaza prin liceele pedagogice. SECTIUNEA a 2-a Formarea initiala si continua. Tineretului si Sportului. (5) Criteriile de acordare a burselor de la bugetul de stat se stabilesc de catre Ministerul Educatiei. in conditiile stabilite de prezenta lege. conditiile care se cer pentru ocuparea acestora. e) perfectionarea pregatirii personalului didactic se realizeaza conform pre vederilor prezentei legi si reglementarilor specific militare/de informatii. Cercetarii. competentele si responsabilitat ile se stabilesc prin instructiuni proprii. (1).

precum si toate celelalte prevederi corespunzatoare din legislatia in vigoare. li se poate asigura continuitatea pe postul didactic/catedra ocupat(a). (4) Persoanele care nu promoveaza examenul de definitivare in invatamant pot participa la cel mult doua alte sesiuni ale acestui examen. Cercetarii. cluburi si palate ale copiilor. (2) Persoanelor aflate in perioada stagiului practic cu durata de un an scol ar li se aplica.perioada certifi cata prin documentul Europass Mobilitate. prin hotararea consiliului de administratie din unitatea de invatamant respectiva. in conditiile relua rii de fiecare data. tineretului si sportulu i. in mod corespunzator functiei didactice ocupate temporar. care au promovat examenul de definitivare in invatamant. finala . tineretului si sportului. (3) Pe baza acestor acorduri-cadru. cercetarii. Cercetarii. in conditiile legii. ART. intr-un interval de timp ca re nu depaseste 5 ani de la inceperea primului stagiu de practica. cercetarii. pot fi angajate in sistemul national de invatam . (2) Cadrele didactice care promoveaza examenul de definitivat dobandesc titl ul de profesor cu drept de practica in invatamantul preuniversitar. evaluarea portofoliului pr ofesional personal si in sustinerea a cel putin doua inspectii la clasa. anterior sustinerii examenului. conform unei metodologii a probate prin ordin al ministrului educatiei. pentru fiecare specialitate in parte. 239 (1) Inscrierea pentru efectuarea stagiului practic prevazut la art.realizata la finalizarea stagiului practic cu dura ta de un an scolar si constand intr-o examinare scrisa. (2) In vederea realizarii pregatirii practice din cadrul masterului didactic se constituie o retea permanenta de unitati de invatamant. a stagiului de practica cu durata de un an scolar. (5) Stagiul de practica cu durata de un an scolar si examenul de definitivar e in invatamant pot fi reluate.sionale stabilite de Ministerul Educatiei. ART. b) etapa a II-a. ART. Tineretului si Sportului. (5) Pregatirea practica din cadrul masterului didactic se poate derula sub f orma unei perioade de stagiu in strainatate in cadrul unui program al Uniunii Eu ropene . pe baza unei tematici si a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educatiei. in conditii stabilite prin ordin al minis trului educatiei. unitatile/institutiile de invatamant car e asigura formarea initiala incheie contracte de colaborare cu durata de 1-4 ani scolari cu unitatile de invatamant din reteaua prevazuta la alin. eliminatorie . 241 (1) Examenul national de definitivare in invatamant este organizat de Minist erul Educatiei. Tineretului si Sportului. centre logopedice si org anizatii nonguvernamentale. Cercetarii. in baza unor acordur i-cadru incheiate intre unitatile/institutiile de invatamant care asigura formar ea initiala si inspectoratele scolare. in conditiile legii. Tineretului s i Sportului.componenta dedicata formarii initiale a profesorilor . (1) lit. (6) Persoanele care nu promoveaza examenul de definitivare in invatamant.centre de consiliere. 236 alin . si cuprinde: a) etapa I. (2) pentru st abilirea conditiilor de organizare si desfasurare a stagiilor practice. (3) Cadrelor didactice angajate cu contract de munca pe o perioada determina ta. b) repartizare de catre inspectoratul scolar judetean/al municipiului Bucure sti pe posturile ramase neocupate in urma concursului. (4) Unitatile/institutiile de invatamant care asigura formarea initiala pot realiza independent parteneriate cu institutii ofertante de servicii in domeniu .realizata de catre inspectoratele scolare in peri oada stagiului practic cu durata de un an scolar si constand in evaluarea activi tatii profesionale la nivelul unitatii de invatamant. toate prevederile prezentei legi. 240 (1) Ocuparea unei functii didactice pentru perioada stagiului practic cu dur ata de un an scolar se realizeaza prin: a) concurs pe posturi/catedre vacante/rezervate. in conditiile prezentului articol. c) este conditionata de obtinerea diplomei de licenta si a diplomei d e master didactic.

pot fi repetate la un interval de cel putin 2 ani scolari. c) o proba orala de pedagogie. precum si procedura de organi zare si desfasurare a examenelor pentru obtinerea gradelor didactice sunt reglem entate prin metodologie elaborata de Ministerul Educatiei. (9) In cazul in care profesorii au dobandit doua sau mai multe specialitati. sub indrumarea unui conduca tor stiintific stabilit de institutia cu competente in domeniu. Cercetarii.ant preuniversitar numai pe perioada determinata. cu abordari interdisciplinare si de c reativitate. cu statut de profesor debutant . la examenele pentru gradu l II. pentru fiec are specialitate in parte. d) sustinerea lucrarii metodico-stiintifice. Tineretului si Sportului. precedata de cel putin doua inspectii scola re curente esalonate pe parcursul celor 4 ani. cu performante deo sebite in activitatea didactica si manageriala. prin promovarea urmatoarelor probe: a) un colocviu de admitere. ART. (7) Personalului didactic incadrat in invatamantul preuniversitar. Cercetarii. Cercetarii. (3) Probele de examen. i se acorda gradul didactic I. examenele pentru obtinerea gradelor didactice II. respectiv gradul I. (10) Gradele didactice se acorda prin ordin al ministrului educatiei. Cercetarii. elaborat pe baza unei tematici si a unei bibliografii aprobate de M inisterul Educatiei. definitivarea in invatamant si gradele didactice II si I obtinute la una dintre acestea sunt recunoscute pentru oricare dintre specialitatile dobandite prin st udii. pe baza unei programe aprobate de Ministerul Educatiei. acordat in baza unei metodolog ii elaborate de Ministerul Educatiei. respectiv I. Cercetarii. Tineretul ui si Sportului. care cuprinde si elemente de ps ihologie si de sociologie educationala. co nform metodologiei Ministerului Educatiei. dupa caz. 242 (1) Formarea continua a cadrelor didactice cuprinde dezvoltarea profesionala si evolutia in cariera. c) elaborarea unei lucrari metodico-stiintifice. toate apreciate cu calificativul maxim. tineretului si sportului. (2) Persoana care dobandeste titlul de profesor-emerit beneficiaza de: a) prioritate la ocuparea unui post prin transfer consimtit de unitatile de invatamant implicate. care inde plineste conditiile de formare initiala si care a obtinut titlul stiintific de d octor. Tineretului si Sportului. Tineretului si Sportului. pentru fiecare specia litate in parte. examene de certificare a diferitelor niveluri de competenta. Tineretului si Sportului. (4) Gradul didactic II se obtine de catre personalul didactic de predare car e are o vechime la catedra de cel putin 4 ani de la obtinerea definitivarii in i nvatamant. poate dobandi titlul de profesor -emerit in sistemul de invatamant preuniversitar. in fata comisiei instituite. bibliografia. (6) In caz de nepromovare. b) un test din metodica specialitatii. Cercetarii. b) o inspectie scolara speciala. (8) Personalul didactic care a obtinut definitivarea in invatamant sau gradu l didactic II cu media 10 se poate prezenta. pe baza unei tematici si a unei bibliografii apr obate de Ministerul Educatiei. cu un an mai devreme fata de perioada prevazuta de pre zenta lege. cercet arii. (5) Gradul didactic I se poate obtine de catre personalul didactic de predar e care are o vechime la catedra de cel putin 4 ani de la acordarea gradului dida ctic II. esalonate pe parcursul celor 4 ani. precedata de cel putin doua inspectii scola re curente. . pe baza unei metodologii elaborate de Mini sterul Educatiei. 243 (1) Personalul didactic care a obtinut gradul didactic I. tematica. Tineretului si Sportului. (2) Evolutia in cariera se realizeaza prin gradul didactic II si gradul dida ctic I. ART. Tineretului si Sportului. prin promovarea urmatoarelor probe: a) o inspectie scolara speciala. Cercetarii.

d) dobandirea de noi competente. precum si in domeniul psihopedagogic si m etodic.b) calitatea de mentor pentru formarea continua a cadrelor didactice. prin programe de conversie pentru noi speci alizari si/sau ocuparea de noi functii didactice. b) dezvoltarea competentelor pentru evolutia in cariera didactica. de indru mare si de control si recalificarea profesionala sunt fundamentate pe standardel e profesionale pentru profesia didactica. autocontrolul si analiza reflexiva a propriei activit ati si altele. de indrumare si de control. precum si a modalitatilor de evalua re si certificare a acestora in cadrul sistemului de credite profesionale transf erabile se realizeaza prin metodologia formarii continue a personalului didactic . altele decat cele ocupate in b aza formarii initiale. precum s i in functie de interesele si nevoile personale de dezvoltare. ART. pe baza analizei de nevoi. de conducere. c) prioritate la ocuparea posturilor didactice in conditii de medii egale. 244 (1) Ministerul Educatiei. Tineretului si Sportului. (3) Formarea continua a personalului didactic. de indrumare si de control. e) delegare de catre inspectoratele scolare pentru rezolvarea atributiilor a cestora in teritoriu. Tineretului si Sportului. aprobate prin ordin al ministrului e ducatiei. fo rmarea continua este un drept si o obligatie. tineretului si sportului. (4) Obtinerea prin studiile corespunzatoare a unei noi specializari didactic . asumarea de responsabi litati privind organizarea. pentru angajatii proprii. cercetarii. evaluarea si finantarea activitatilor de form are continua se stabilesc prin metodologie aprobata prin ordin al ministrului ed ucatiei. Cercetarii. (5) Dezvoltarea profesionala a personalului didactic. standarde de calitate si competente pr ofesionale si au urmatoarele finalitati generale: a) actualizarea si dezvoltarea competentelor in domeniul de specializare cor espunzator functiei didactice ocupate. consilierea educationala si orient area in cariera. cercetarii. (6) Descrierea competentelor mentionate. in conformitate cu strategiile si politicile nationale. prin directiile de specialitate. predarea in limbi straine. (2) Organizarea. (4) Casele corpului didactic sunt centre de resurse si asistenta educational a si manageriala pentru cadrele didactice si didactice auxiliare si se pot acred ita ca furnizori de formare continua. Cerceta rii. de conducere. c) dobandirea sau dezvoltarea competentelor de conducere. prin sist emul de pregatire si obtinere a gradelor didactice. de conducere. desfasurarea. de indrumare si de control. e) dobandirea unor competente complementare prin care se extinde categoria d e activitati ce pot fi prestate in activitatea curenta. f) dezvoltarea si extinderea competentelor transversale privind interactiune a si comunicarea cu mediul social si cu mediul pedagogic. cum ar fi predarea asist ata de calculator. de conducere. d) acordarea unui premiu anual in bani din fondurile programelor nationale i nitiate de Ministerul Educatiei. tineretului si sportului. 245 (1) Pentru personalul didactic. stabilesc obiectivele si formarea continua. conducerea si imbunatatirea performantei strategice a grupurilor profesionale. Cercetarii. inclusiv in ceea ce priveste curriculumul national. educatia adultilor si altele. (3) Acreditarea si evaluarea periodica a furnizorilor de formare continua si a programelor de formare oferite de acestia. inclusiv prin conversie p rofesionala. Tineretului si Sportului stabileste ob iectivele si coordoneaza formarea continua a personalului didactic la nivel de s istem de invatamant preuniversitar. (2) Unitatile si institutiile de invatamant preuniversitar. de indrumare si de control se realizeaza in functie de evolutiile din domeniul educatiei si for marii profesionale. ART. metodologia-cadru de organizare si desfasurare a formarii continue sunt realizate de Ministerul Educatiei.

se considera formare continua. Cercetarii. in institutiile cu program prel ungit sau saptamanal. formato r. b) in invatamantul prescolar: profesor pentru invatamant prescolar . psihologie sau pedagogie.se normeaza cate un po st pentru fiecare grupa de copii. cadrele didactice pot dobandi c ompetente didactice. c) in invatamantul primar: profesor pentru invatamant primar . de indrumare si de control prin diferite programe si forme de organi zare a formarii continue se realizeaza pe baza sistemului de acumulare. recunoas tere si echivalare a creditelor profesionale transferabile. 246 (1) Ministerul Educatiei. profesor. considerat de la data promovarii examenului de definitivare i n invatamant. d) in invatamantul gimnazial si liceal: profesor. j) in cluburile sportive scolare: profesor. Tineretului si Sportului infiinteaza c orpul national de experti in management educational. minimum 90 de credite profesionale transferabile. personalul didactic se normeaza pe ture. h) in centrele logopedice interscolare si in cabinetele scolare: profesor-lo goped. psiholog. f) in invatamantul special si in comisiile de expertiza complexa: profesor i tinerant si de sprijin. profesor-psiholog scolar. precum si personalul de conducere. (3) Pot ocupa functii de conducere. consilier scolar. astfel incat sa acumuleze. antrenor. tineretului si sportului. prin programe de formare stabilite prin hotarare a Guvernului. cu calificarea in psihopedagogie speciala. la fiecare interval co nsecutiv de 5 ani. tineretului si sportului. logoped. respectiv primar alternativ pentru fiecare gru pa sau clasa se normeaza cadre didactice conform specificului fiecarei alternati ve educationale. cercetarii. ART. cercetarii. diferite de specializarea curenta.se normeaza cate un post la fiecare grupa/clasa. SECTIUNEA a 3-a Functiile didactice si didactice auxiliare. de indrumare si de control din invatamantul preuniversitar este obligat sa participe periodic la programe de formare continua. profesor-sociolog. (6) Personalul didactic. profesor-logoped. . profesorpsihopedagog. de conducere. elaborat de Minister ul Educatiei. 247 Functiile didactice sunt: a) in educatia anteprescolara: educator-puericultor . Cercetarii.se norm eaza cate un post pentru fiecare grupa de copii. (8) Evaluarea si validarea achizitiilor dobandite de personalul didactic. a cadrelor didactice care fac dovada absolvirii unui p rogram acreditat de formare in domeniul managementului educational. mentor de dezvoltare profesionala. personalul didactic se normeaza pe ture. g) in centrele si cabinetele de asistenta psihopedagogica: profesor-psihoped agog. (5) Pe langa una sau mai multe specializari.se normeaza c ate un post pentru fiecare clasa de elevi. psihopedagog. constituit in urma selectie i. profesor-psiholog. profesor-asociat. k) pentru realizarea de activitati extrascolare: profesor.e. (2) Procedura si criteriile de selectie se stabilesc prin metodologie aproba ta prin ordin al ministrului educatiei. de indrumare si de control in unitatile de invatamant si inspectoratele scolare numai cadrele didactice membre ale corpu lui national de experti in management educational. pentru disciplinele din acelasi domeniu fundamentat cu dome niul licentei. e) in invatamantul prescolar. profesor de psihodiagnoza si kinetote rapeut . profesor-antrenor. profesor -logoped. i) in casele corpului didactic: profesor-metodist. in institutiile cu program prelungit sau sapta manal. profesor de educatie speciala. cu minimum 6 0 de credite transferabile. Tineretului si Sportului si aprobat prin ordin al mini strului educatiei. (7) Programele de conversie profesionala intra in atributiile institutiilor de invatamant superior si se desfasoara in baza unor norme metodologice specific e. prin concurs specific. Conditii de ocupare ART.

m) administrator de patrimoniu. cu specializarea in ramura de sport respectiva. n) personalul didactic asociat este personalul didactic titular la alta scoa la. k) administrator financiar (contabil). (1). in f unctia didactica corespunzatoare studiilor. (4) Absolventilor liceelor pedagogice. (6) Pentru ocuparea functiei de antrenor in cluburile sportive scolare. e) pedagog scolar. 250 Pentru ocuparea functiilor didactice auxiliare trebuie indeplinite urmatoare . iar pentru alt e specializari decat cele psihopedagogice este necesar un stagiu atestat de preg atire teoretica si practica in educatie speciala. in baza unei metodologii de recunoastere si e chivalare elaborate de Ministerul Educatiei. documentarist. ART. invatatori/invatatoare.l) in unitatile de invatamant. personalul didactic pensionat platit in regim de plata cu ora sau specialist i consacrati in domeniul de specialitate al curriculei scolare. realizat intr-o unitate de invatamant. respectiv profesor pentru invatamantul primar. l) instructor-animator. antrenor si care au dobandit formal. ai scolilor postliceale pedagogice. (3) Cadrele didactice care ocupa functii de educatori/educatoare. g) asistent social. in p alatele si in cluburile copiilor. ART. incadra ti in invatamantul prescolar si primar. maistru-instructor. (5) Pentru ocuparea functiilor didactice din invatamantul special trebuie in deplinite in mod corespunzator conditiile prevazute la alin. d) tehnician. Cercetarii. au absolvit ciclul de licenta. Tineretului si Sportulu i. Personalul didac tic asociat este luat in considerare la indeplinirea standardelor privind autori zarea sau acreditarea unitatii scolare. f) instructor de educatie extrascolara. ART. h) corepetitor. pana la intrarea in vigoare a prez entei legi. profesor pentru invatamantul pri mar. redactor. in conditiile stabilite prin o rdin al ministrului educatiei. nonformal sau informal competente profesionale pana la intrarea in vigoare a prezentei legi indeplinesc conditia pentru ocuparea functiei didac tice de profesor pentru invatamantul prescolar. b) absolvirea masterului didactic cu durata de 2 ani. respectiv. care. c) laborant. b) informatician. li se considera indeplinita conditia pentru ocuparea functiilor didactice de profesor pentru invatamantul prescolar. Cercetarii. i) mediator scolar. j) secretar. se cere absolvirea cu diploma a unui liceu si a unei scoli de antrenori ori a unei institutii de invatamant postliceal sau sup erior de profil. a i colegiilor universitare de institutori sau ai altor scoli echivalente. institutor i/institutoare. cercetarii. 249 Personalul didactic auxiliar este format din: a) bibliotecar. sub indrumarea unui profesor mentor si trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii minime de studii: a) absolvirea cu diploma a studiilor universitare de licenta in profilul pos tului. pentru asigurarea formarii initiale si a inse rtiei profesionale a cadrelor didactice: profesor mentor. 248 (1) Pentru ocuparea functiilor didactice este necesara efectuarea unui stagi u practic cu durata de un an scolar. (2) In vederea efectuarii stagiilor de practica pentru ocuparea unei functii didactice la nivelul inspectoratelor scolare judetene/al municipiului Bucuresti se constituie corpul profesorilor mentori in baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei. tineretului si sportului. profesor antrenor. Tineretului si Sportului. m) in centrele de documentare si informare: profesor documentarist.

sau a altor institutii de invatamant ai caror absolventi au studiat in tim pul scolarizarii disciplinele de profil din domeniul biblioteconomiei. de documentarist si de redactor . de lunga sau de scurta durata. h) pentru functia de corepetitor . l) pentru functia de administrator de patrimoniu .absolvirea unei scoli postliceale sau a liceului. Cercetarii. cercetarii. ART. sectia de biblioteconomie. cu diploma. j) pentru functia de secretar . specializarea mediator scolar. k) pentru functia de administrator financiar . Tineretului si Sportului. Familiei si Protectiei Sociale. (1) se reglement eaza de Ministerul Educatiei. pot ocupa functia de bibliotecar. economi st.absolvirea. sa stabileasca si sa reglementeze noi functii didactice.absolvirea cu diploma de licenta cu s pecializarea asistenta sociala sau absolvirea cu diploma de bacalaureat a liceul ui pedagogic. urmata de un curs de initiere in domeniu. Tineretului si Sportului. a unei scoli postliceale sau a liceului. pot ocupa functia de bibliote car. a unei institutii de invatamant. a unei ins titutii de invatamant superior. de documentarist sau de redactor si alti absolventi ai invatamantului super ior. de documentarist sau de redactor si absolventi ai invat amantului postliceal sau liceal cu diploma in domeniu/absolvirea cu examen de di ploma a unei institutii de invatamant. 251 (1) Ministerul Educatiei. postliceal sau liceal cu diploma. ori absolvirea cu diploma de bacala ureat a oricarui alt profil liceal. cu diploma de bacalaureat sau absolvirea invatama ntului postliceal cu specialitatea tehnician in activitati de secretariat. tineretului si sportului. a unei scoli postliceale in speci alitate ori a unui liceu pedagogic sau a echivalentului acestuia ori a altui lic eu si absolvirea cursurilor speciale pentru obtinerea certificatului de califica re profesionala pentru aceasta functie. daca au urmat un curs de initiere in domeniu.absolvirea unei institutii de invatamant sup erior. sau a altor in stitutii de invatamant ai caror absolventi au studiat in timpul scolarizarii dis ciplinele de profil din domeniul biblioteconomiei. sau a unei scoli sanitare postliceale ori a unei scoli postliceale de educatori-puericultori. f) pentru functia de instructor de educatie extrascolara . 252 (1) Personalul didactic titular in sistemul de invatamant preuniversitar. sectia de bibliotecon omie.absolvirea liceului cu examen de bacal aureat. e) pentru functia de pedagog scolar . (2) Norma didactica pentru noile functii prevazute la alin.absolvirea cu dip loma a unei institutii de invatamant superior. in conditiile stabilit e prin ordin al ministrului educatiei. ART. a unei scoli postliceale sau a liceului. pe perioada determinata. de lunga sau de scurta durata. d) tehnician . cu examen de diploma. este autorizat ca. respectiv didactice auxiliare.le conditii de studii: a) pentru functia de bibliotecar. in domeniu/ absolvirea cu examen de diploma.absolvirea unei institutii de invatam ant superior de profil. i) pentru functia de mediator scolar .indeplinirea conditiilor prev azute de legislatia in vigoare pentru functia de contabil. g) pentru functia de asistent social . Tineretului si Sportului. in dome niu. respectiv a unui liceu. b) pentru functia de informatician . in fu nctie de dinamica invatamantului. urmata de un curs de formare profesionala cu specializarea mediator scolar. c) pentru functia de laborant . in profilul postului. la . cu examen de diploma. recunoscut de Ministerul Educatiei. Cercetarii.indeplinirea conditiilor prevazute de legislatia in vigoare pentru functia de inginer/subinginer. a unei institut ii de invatamant superior sau a unei unitati de invatamant preuniversitar de pro fil.absolvirea. cu examen de licenta ori de absolvire. in colaborar e cu Ministerul Muncii. contabil-sef. Cercetarii. ori a unui liceu de specialit ate.absolvirea unei institutii de invatamant superior de profil.absolvir ea.

organizarea concursur ilor pe post si angajarea personalului didactic se iau la nivelul unitatii de in vatamant de catre consiliul de administratie al unitatii de invatamant. in conditiile legii. (3) consta in: a) proba practica sau inspectie speciala la clasa si proba scrisa din didact ica specialitatii la angajarea personalului didactic cu contract individual de m . Tineretului si Sportului. 254 (1) In unitatile de invatamant sau in consortiile scolare poate fi angajat p ersonal didactic cu contract individual de munca pe perioada nedeterminata sau p erioada determinata de cel mult un an scolar. statutul acestora: vacante.data intrarii in vigoare a prezentei legi. care au obtinut cel putin nota 7 si au ocupat un post/o catedra devi n titulari ai scolii respective daca: a) se certifica viabilitatea postului/catedrei. conform metodologiei elaborate de Ministerul Educatiei. posturile didactic e se ocupa prin concurs organizat la nivelul unitatii de invatamant cu personali tate juridica. (5) Consiliul de administratie al unitatii de invatamant stabileste posturil e didactice/catedrele disponibile pentru angajare. cu posibilitatea prelungirii contr actului. (6) Inspectoratul scolar analizeaza. coordonata de inspectoratul scol ar judetean/Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti. (4) Prin restrangere de activitate se intelege: a) situatia in care postul/norma didactica nu se incadreaza in sistemul de n ormare privind efectivele de prescolari si elevi prevazute de lege. Cercetarii. (4) Deciziile privind vacantarea posturilor didactice. Tineretului si Sportului. pana l a data de 15 noiembrie a fiecarui an. (2) Personalul didactic din invatamantul preuniversitar care a devenit titul ar al sistemului national de invatamant prin repartitie guvernamentala sau prin orice alta forma legala beneficiaza de aceleasi drepturi ca si personalul didact ic devenit titular prin concursul national de titularizare. (7) Lista de posturi didactice/catedre se face publica prin afisare la inspe ctoratele scolare si la unitatile de invatamant respective si pe site-ul acestor institutii cu cel putin 30 de zile inaintea declansarii procedurilor de selecti e si angajare pe aceste posturi didactice/catedre. conform unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei. conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educatiei. b) situatia in care se constata diminuarea numarului de ore sub nivelul unei jumatati de norma fara posibilitate de completare in aceeasi unitate sau intr-o unitate de invatamant apropiata. Cercetarii. ART. precum si conditiile si modalitatile de ocupare a acestora. Cercetarii. corecteaza in colaborare cu unitatile d e invatamant si avizeaza oferta de posturi didactice/catedre vacante/rezervate. (3) In conditiile intrarii in restrangere de activitate. b) consiliul de administratie al scolii respective este de acord. cadrele didactice t itulare in sistemul de invatamant preuniversitar beneficiaza de solutionarea res trangerii de activitate prin: a) transferul consimtit intre unitatile de invatamant preuniversitar. SECTIUNEA a 4-a Forme de angajare a personalului didactic ART. 253 Cadrele didactice netitulare calificate care au participat la concursul nati onal unic de titularizare in ultimii 3 ani. Tineretului si Sportului. r ezervate. (3) In invatamantul preuniversitar de stat si particular. isi pastreaza dreptul dobandit la co ncursul national unic de titularizare. (8) Concursul prevazut la alin. respectiv in plata cu ora. (2) Constituirea posturilor didactice la nivelul unitatii de invatamant sau al consortiilor scolare se face pe baza normativelor in vigoare privind formatiu nile de studiu. anteriori intrarii in vigoare a prez entei legi. la propu nerea directorului. b) repartizarea pe posturi/catedre vacante.

in conditiile metodologiei. inspectoratului scolar. (10) Comisiile de concurs se aproba de consiliul de administratie al unitati i de invatamant. i n scris. a candidatilor participanti la concurs si nerepartizati. cu respectarea criteriilor de competenta profesionala. in consortii scolare sau in asocier i temporare la nivel local ori judetean. in conditiile metodologiei. (16) Directorii unitatilor de invatamant comunica in scris inspectoratului s colar situatia angajarii pe posturi didactice a candidatilor validati dupa concu rs. respectiv pana la revenirea titu larului pe post. validarea concursurilor pentru ocuparea posturilor/catedrelor didactice se face de catre consiliul de administr atie al unitatii de invatamant care organizeaza concursul. profesori cu d rept de practica. validarea concursurilor si angajarea pe pos t se fac de catre conducerea unitatii de invatamant particular si se comunica. (19) Posturile didactice ramase neocupate prin concurs sau eliberate in timp ul anului scolar se ocupa prin plata cu ora pana la sfarsitul anului scolar ori pana la revenirea pe post a cadrului didactic care a beneficiat de rezervarea po . precum si situatia posturilor didactice si a orelor ramase neocupate dupa concursul organizat la ni velul unitatii sau al consortiilor scolare. consiliul de administratie poate hotari modificarea duratei contractului individual de munca din perioada determi nata in perioada nedeterminata. prof esori debutanti. (11) In invatamantul preuniversitar de stat. (5). In situ atia in care concursul se organizeaza in consortii scolare sau in asocieri tempo rare la nivel local ori judetean. si au ocupat prin concurs validat.unca. (15) Pentru candidatii care au ocupat prin concurs validat. in conditiile me todologiei. b) prezentarea unui curriculum vitae si sustinerea unui interviu la angajare a prin plata cu ora a personalului didactic asociat si a personalului didactic p ensionat. directorul unitatii de invatamant incheie contractul individual d e munca pe o perioada de cel mult un an scolar. comisiile sunt validate de consiliile de admin istratie ale unitatilor de invatamant. conform statutului acestor posturi didactice si catedre . Consiliul de administratie al unitatii de invatamant poate deci de prelungirea contractului individual de munca si in anul scolar urmator. In situatia in care acesti candidati promoveaz a examenul pentru definitivarea in invatamant. (18) Reprezentantii organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramu ra a invatamantului participa cu statut de observator la toate etapele de organi zare si desfasurare a concursurilor organizate la nivelul unitatii sau al consor tiilor scolare. si au ocupat prin concurs validat. (9) Unitatile de invatamant. organizeaza concursul pentru ocuparea p osturilor si catedrelor. individual. (17) Inspectoratul scolar centralizeaza la nivel judetean posturile didactic e si orele ramase neocupate. in si tuatia in care postul ramane rezervat. care vor fi repartizate in ordine: a) cadrelor didactice titulare intr-o unitate de invatamant pentru completar ea normei didactice. directorul unitatii de invatamant incheie contractul individual de munca pe o p erioada de cel mult un an scolar. de consiliul de administratie al unitatii de invatamant un post dida ctic rezervat. (12) In invatamantul particular. b) profesorilor debutanti aflati in stagiu practic. de consiliul de administratie al unitatii de invatamant un post didactic vacant. Directorul unitatii de invatamant incheie cu ac estia contractul individual de munca pe perioada nedeterminata. (14) Pentru candidatii care nu au dobandit definitivarea in invatamant. c) candidatilor ramasi nerepartizati dupa concursul organizat la nivelul uni tatii sau al consortiilor scolare. (13) Candidatii care au dobandit definitivarea in invatamant. de consiliul de administratie al unitatii de invatamant un post didactic vacant sunt titulari pe postul ocupat. stabilit in conditiile alin. Din comisia de concurs compusa din cadre didactice face parte i n mod obligatoriu si un reprezentant al inspectoratului scolar judetean. d) pensionarilor.

precum si cadrelor didactice trecute in functii de conducere. primar. presedinte si vicepresedinte al consiliului judetean. al Administratiei Prezidentiale. precum si insotitorii acestora. a Guvernului sau a Ministerului Educati ei. subprefect.stului/catedrei. Tineretului si Sportului. int eruniversitare sau interinstitutionale. (2) Functiile de conducere din inspectoratele scolare sunt: inspector scolar general si inspector scolar general adjunct. dupa caz. Tineretului si Sportului. . prin reglementari ale Ministeru lui Educatiei. daca sunt cadre didactice. precum si cadrele didactice numite ca personal de conducere sau in f unctii de specialitate specifice la comisiile si agentiile din subordinea Admini stratiei Prezidentiale. o data la 10 ani. (8) Personalul didactic titular cu contract pe perioada nedeterminata poate beneficia de concediu fara plata pe timp de un an scolar. (6) Personalul didactic are dreptul la intreruperea activitatii didactice. alese in Parlament. 255 (1) Cadrele didactice titulare. conform prevederilor legale in vigoare si contractului colectiv d e munca la nivel de ramura. se considera vechime in invatamant. precum si cel e alese de Parlament in organismele centrale ale statului au drept de rezervare a postului didactic sau a catedrei pe perioada in care indeplinesc aceste functi i. de indrumare si de contr ol in sistemul de invatamant. (1) se aplica si cadrelor didactice titulare. (4) De prevederile alin. (7) Perioada de rezervare a postului didactic. 256 (1) Functiile de conducere din unitatile de invatamant sunt: director si dir ector adjunct. numite in Guvern sau care indeplinesc functii de specialitate spe cifice in aparatul Parlamentului. ca urmare a unor acorduri. de indrumare si de control ART. pe baza de contract. conventii guvernamentale. pentru cresterea si ingrijirea copilului in varsta de pan a la 2 ani. (4) Functiile de indrumare si de control din invatamantul preuniversitar sun t: a) la inspectoratele scolare: inspector scolar. conform prevederilor legale in vigoare. cel care lucreaza in organisme internationale. De aceleasi drept uri beneficiaza si personalul de conducere si de specialitate de la casa corpulu i didactic. activitate artistica sau sportiv a. cu aprobarea consiliului de administratie. cu reze rvarea postului pe perioada respectiva. de tineret si sport. (1)-(6). Tineretului si Sportului. Cercetarii. ART. cercetare. respectiv 3 ani in cazul copiilor cu handicap. c u rezervarea postului. Cercetarii. (2) Prevederile alin. in conditiile alin. cu a probarea unitatii de invatamant sau. cu contract pe perioada nedeterminata. De acest drept poate beneficia numai unul dintre parinti sau sustinatorii legali. (1) beneficiaza si personalul didactic titular cu c ontract pe perioada nedeterminata trimis in strainatate cu misiuni de stat. al Guvernului si in Ministerul Educatiei. care indeplinesc functia de prefect. SECTIUNEA a 5-a Functiile de conducere. cu contr act pe perioada nedeterminata. (3) Functiile de conducere din unitati conexe ale invatamantului preuniversi tar se stabilesc potrivit specificului acestora. viceprimar. a Parlamentului. (3) Liderii sindicatelor reprezentative din invatamant au dreptul de rezerva re a postului. (20) Eliberarea din functie a personalului didactic in unitatile de invatama nt cu personalitate juridica se face de catre directorul unitatii. iar la unitatile de invatamant particulare de catr e persoana juridica fondatoare. (5) Personalului didactic titular cu contract pe perioada nedeterminata soli citat in strainatate pentru predare. Cercetarii. de cultura. a inspectoratului scolar. i se rezerva postul didactic.

ART. cercetari i. cercetarii. obligatoriu. cercetarii. este obligatorie realizarea unui audit de catre inspectoratul sc olar judetean/al municipiului Bucuresti. Tineretului si Sportului: inspector general. (3) Consiliul de administratie valideaza rezultatele concursului de ocupare a functiilor de director. ART. conform subordonarii acestora. (4) Modelul-cadru al contractului de management este stabilit prin ordin al ministrului educatiei. tineretului si sportului. conducerea interimara este preluata. In ac easta situatie. Daca in termen de 3 0 de zile consiliul local/consiliul judetean nu se pronunta asupra contractului de management.b) la Ministerul Educatiei. Cercetarii. tineretului si sportului. respecti v presedintele consiliului judetean pe raza careia se afla unitatea de invataman t. reglementat prin metodologie elaborata de Ministerul Educatiei. Contractul de management poate fi prelungit. pe perioada exercitarii mandatului. de catre directorul adjunct sau un cadru didactic membru in cons iliul de administratie. tineretului si sportului. ART. Tineretului si Sportului. in urma evaluarii performantelor manageriale. 259 (1) Inspectorii scolari generali. un reprezentant al inspectoratului scolar. cercetarii. pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei. (6) Directorul unitatii de invatamant particular si confesional poate fi eli berat din functie. Din comisie fac parte. prin decizia persoanei juridice fondatoare. respectiv director adjunct si emite decizia de numire in functia de director. 258 (1) Consiliul de administratie stabileste comisia de concurs pentru ocuparea postului de director. resp ectiv judetean. T ineretului si Sportului. generali adjuncti si directorii caselor co rpului didactic incheie contract de management cu ministrul educatiei. Cercetarii. respectiv de director adjunct. directorul incheie contract de managemen t cu primarul/primarul de sector al unitatii administrativ-teritoriale. la propunerea consiliului de administratie. cadre didactice. (3) Directorii unitatilor destinate activitatilor extrascolare sunt numiti d e catre inspectorul scolar general sau de catre ministrul educatiei. generali adjuncti si directorii caselor co rpului didactic sunt numiti de ministrul educatiei. respectiv director adjunct al unitatii de invatamant preu niversitar. judetean sau nation al. functia de presedinte sau v icepresedinte in cadrul unui partid politic. 257 (1) Functia de director si de director adjunct se ocupa prin concurs public de catre cadre didactice titulare membre ale corpului national de experti in man agement educational. c . (5) Directorul unitatii de invatamant de stat poate fi eliberat din functie prin hotararea consiliului de administratie. prin consiliul de administratie. conform subordonarii acestora. (2) Inspectorii scolari generali. Cercetarii. Directorul incheie contract de management cu inspectoru l scolar general sau cu ministrul educatiei. (3) In urma promovarii concursului. cu votul a 2/3 di n membrii sai. inspector principal de specialitate si alte functii stabilite prin hota rare a Guvernului. (2) Concursul pentru ocuparea functiilor de director sau de director adjunct se organizeaza de unitatea de invatamant. (7) In conditiile vacantarii functiei de director. tineretului si sportului. precum si un reprezentant al consiliului local. (2) Metodologia de organizare si desfasurare a concursului pentru ocuparea f unctiei de director si de director adjunct se stabileste prin ordin al ministrul ui educatiei. la nivel local. Contractul de management poate fi prelungit. (4) Directorul si directorul adjunct din unitatile de invatamant preuniversi tar nu pot avea. pe baza unui concurs public. in functie de unitatile aflate in subordine. cu aco rdul partilor. acesta se considera aprobat tacit. care devine automat si ordonator de credite. cercetarii. tineretului si s portului. prin hotarare a consiliului de administratie. in urma unui concurs p ublic. cu votul a 2/3 dintre membri. tineretului si sportulu i. cercetarii. pana la organizarea unui nou concurs.

(3) Functiile de indrumare si de control din Ministerul Educatiei. ART. cu cel put in 30 de zile inainte de organizarea concursului. Tineretului si Sportu lui. manageriala si d e prestigiu moral evaluate prin: a) curriculum vitae. analiza de lectii si intoc mirea procesului-verbal de inspectie. posturile corespunzatoare functiilor de indrumare si de control cuprinse in organigramele proprii si asigu ra publicarea acestora in presa centrala/locala si la sediul propriu. (3) se adreseaza ministrului educatiei. b) inspectie speciala la clasa. reprezentant ii organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramura a invatamantului. membre ale corpului national de experti in management educa tional. in termen de 5 zil e de la comunicarea rezultatelor concursului. Cercetarii. d) calificativul "foarte bine" obtinut in ultimii 5 ani. e) interviu in fata unei comisii de concurs privind managementul educational si deontologia profesionala. cu diploma de licenta. cu statut de observator. d) interviu in fata unei comisii de concurs privind managementul educational si deontologia profesionala. Tineretului si Sportului se ocupa prin concurs. (iii) inspectorul scolar general al inspectoratului scolar pentru care se or ganizeaza concursul. c) titlul de doctor sau gradul didactic I. in sistemul national de invatamant. Cercetarii. Cercetarii. (3) Comisia ministeriala pentru ocuparea functiilor de inspector scolar gene ral. . (2) Functiile de indrumare si de control din inspectoratele scolare se ocupa . cu competente in domeniu. in urma evaluarii performantelor manageriale. b) calitati dovedite in activitatea didactica si in functii de conducere. (4) In comisiile de concurs participa. tineretului si sportu lui. Cercetari i. este alcatuita din 5 membri. in calitate de pr esedinte. Hotararea acestuia poate fi atacat a la instanta de judecata competenta. respectiv in spectoratele scolare vacanteaza. Tineretului si Sport ului. (2) Concursul pentru ocuparea functiilor de inspector scolar general. care indeplinesc criteriile de competenta profesionala. cercetarii. de cadre didactice din cadrul corpului national de experti. 261 (1) Ministerul Educatiei. dintre care: a) pentru functia de inspector scolar general: (i) secretarul de stat pentru invatamantul preuniversitar. Cercetarii. numita prin ordin al ministrului educatiei. c) proba practica. in conditiile legii. (4) Concursul pentru ocuparea functiilor de indrumare si de control consta i n: a) curriculum vitae. de indrumare si de control. inspec tor scolar general adjunct si director la casa corpului didactic se desfasoara l a sediul Ministerului Educatiei. constand din asistenta la ore. Tineretului si Sportului. analiza si evaluarea acestuia. 260 (1) Functiile de conducere din inspectoratele scolare si de director la casa corpului didactic se ocupa. (iv) un director din Ministerul Educatiei. ART. cercetarii. prin concurs. anterioare. prin concurs. (iii) un director din Ministerul Educatiei. tineretului si sportului. in calitate de pr esedinte. (5) Contestatiile la hotararile comisiei prevazute la alin. cu competente in domeniu. (ii) 2 inspectori scolari generali din teritoriu. (ii) 3 inspectori scolari generali din teritoriu. de catre cadre didactice titulare.u acordul partilor. b) pentru functia de inspector scolar general adjunct si de director la casa corpului didactic: (i) secretarul de stat pentru invatamantul preuniversitar. de inspector scolar general adjunct si de director la casa corpului didacti c. Tineretului si Sportului.

(1) lit. b) un post de profesor pentru invatamantul primar pentru fiecare clasa din i nvatamantul primar sau pentru clase simultane din cadrul acestuia. un profesor sau un conferentiar universitar din profilul postului pentru care candideaza. directorul general din departamentul respectiv. unde nu se po t constitui clase separate. (3) Norma didactica de predare-invatare-evaluare si de instruire practica si de evaluare curenta a prescolarilor si a elevilor in clasa reprezinta numarul d e ore corespunzator activitatilor prevazute la alin. e) pentru personalul didactic din invatamantul special. sunt prevazute in fisa individuala a postului. stabilit de mi nistrul educatiei. cu acordul partilor. iar in functiile de indrumare si control din cadrul ministerului. (9) Inspectorii scolari incheie contract de management cu inspectorul scolar general. Tineretului si Sportului este formata din: secretarul de stat al departamentului in care se afla postul scos la concur s . specializarii si aptitudinilor persoanei care ocupa postul didactic respectiv. (6) Comisia pentru concursul de ocupare a functiilor de indrumare si de cont rol din Ministerul Educatiei. Tineretului si Sportului. constituita in educatia timpurie. c) 18 ore pe saptamana pentru profesorii din invatamantul secundar si tertia r non-universitar. pentru profesori care efectueaza terapiile specifice. in functiile de indrumar e si de control din inspectoratele scolare. Aceasta se aproba in consiliul de administratie. in u rma evaluarii performantelor manageriale. si cuprinde: a) activitati didactice de predare-invatare-evaluare si de instruire practic a si examene de final de ciclu de studii. complementare procesului de invatamant: mentorat. d) 24 de ore pe saptamana pentru profesorii de instruire practica. Cercetarii. (5) Comisia pentru concursul de ocupare a functiilor de indrumare si de cont rol din inspectoratul scolar este formata din: inspectorul scolar general . precum si din unitatile cu activitati extra scolare si din centrele sau cabinetele de asistenta psihopedagogica. a) si se stabilest e dupa cum urmeaza: a) un post de profesor pentru invatamantul prescolar pentru fiecare grupa cu program normal. profesori pentru cultu . respectiv 40 de ore pe saptamana. se revizuieste anual si constituie anexa la contractul individua l de munca. Contractul de management poate fi prelungit.in c alitate de presedinte.16 ore pe saptamana. 262 (1) Activitatea personalului didactic de predare se realizeaza intr-un inter val de timp zilnic de 8 ore. cu avizul Ministerului Educatiei. u n profesor sau un conferentiar universitar din profilul postului. f) un post pentru personalul didactic din invatamantul special integrat. (2) Activitatile concrete prevazute la alin. pentru personalul didactic itinera nt. (1). Cercetarii. care corespund profilului. Ti neretului si Sportului. pentru profesorii din unitatile si clasele cu program integra t si suplimentar de arta si sportiv. SECTIUNEA a 6-a Norma didactica ART. un reprezentant al Ministerului Educatiei. scoala dupa scoala. pen tru cel din centrele logopedice interscolare. cercetarii.20 de ore pe saptamana. (7) Reprezentantii organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramur a a invatamantului au drept de acces la documentele comisiilor de concurs.e) proba scrisa in profilul postului pentru care candideaza. Cercetarii. tineretului si sportului. c) activitati de educatie. norma didactica se s tabileste astfel: profesori la predare . se face de catre inspectorul scolar general. b) activitati de pregatire metodico-stiintifica. cercetarii. (8) Numirea personalului didactic admis la concurs. tineretului si sportului. prin ordin al ministrului educatiei. profesor-educator si profesor pentru instruire practica . invatare pe tot parcursul vietii. conform planurilor-cadru de invatamant .in calitate de presedinte.

(7) In invatamantul primar. daca fac dovada calificarii pr in diploma de studii ori prin certificatul de competenta. orele de educatie fizica prevazute in planurile de invatamant sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate. de profesorii pentru invatamantul primar de la clasa respec tiva. 262 alin. (4) Norma didactica de predare-invatare-evaluare si de instruire practica si de evaluare curenta a prescolarilor si a elevilor in clasa se reduce cu doua or e pe saptamana in cazul cadrelor didactice care au calitatea de mentor. (9) Prin exceptie. (1). Tin eretului si Sportului. in condit iile prezentei legi. in limitele normelor didactice stabilite la art. (6) Profesorii pentru invatamantul primar de la clasele cu predare in limbil e minoritatilor nationale sunt remunerati. (1) lit.ra fizica medicala. (3) In situatia in care norma didactica nu se poate constitui conform preved erilor alin. aceasta poate fi constituita din 2/3 din ore de la specializarea sau specializ arile de baza si completata cu 1/3 din ore de la disciplinele stabilite la alin. aceasta se poate completa cu activitatile prevazute la art. (10) Personalul didactic de conducere. se pot include si ore de la disciplinele stabilite prin metodologia aprobata de Ministerul Edu catiei. (2) ori prin adaugare de ore con form prevederilor art. c). in cazul i n care profesorii pentru invatamantul primar de la grupa ori clasa respectiva nu fac dovada calificarii prin diploma de studii sau prin certificatul de competen ta. (5) Orele de limbi straine din invatamantul primar pot fi predate. 263 (1) Norma didactica in invatamantul preuniversitar cuprinde ore prevazute in planurile-cadru de invatamant la disciplinele corespunzatoare specializarii sau specializarilor inscrise pe diploma de licenta ori pe certificatul de absolvire a unui modul de minimum 90 de credite transferabile care atesta obtinerea de co mpetente de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniulu i de specializare inscris pe diploma. sau prin plata cu ora. Tineretului si Sportului. fiind incluse in norma acestora. in cadrul activitatilor postului. 262 alin. pe baza normelor aprobate prin or din al ministrului educatiei. Tineretului si Sportului. daca fac dovada calificarii prin diploma de studii sau prin certificatul d e competenta si sunt remunerate prin plata cu ora. Orele de limbi straine din in vatamantul primar pot fi predate si de profesori cu studii superioare de special itate. (3). In invatamantul gimnazial din mediul rural norma didactica se poate constitui di n 1/2 din ore de la specialitatea sau specialitatile de baza si completata cu 1/ 2 din ore de la disciplinele stabilite la alin. fiind incluse in norma acestora. g) un post de profesor documentarist in centrele de documentare si informare . (1) lit. educatia psihomotrica si altele. (1) lit. in functie d e tipul si gradul de deficienta. ART. prin plata cu ora. de indrumare si de control poate fi d egrevat partial de norma didactica de predare. pentru orele care depasesc numarul de ore prevazut in planurile de invatamant de la clasele cu pre dare in limba romana. c). (8) In palatele si in cluburile copiilor. Cercetarii. c). de profesorii pentru invatamantul primar de la grupa sau cl asa respectiva. 262 alin. daca norma didactica a profesorilor din invatamantul gimn azial nu se poate constitui conform prevederilor alin. (4) Orele de limbi straine din invatamantul primar pot fi predate. in norma didactica prevazuta la alin. (2) Prin exceptie. (1) si (2). conform metodologiei elaborate de Ministerul Ed ucatiei. 262 alin. Orele de limbi straine din invatamantul primar pot fi predate si de profesori cu studii superioare de specialitate. Cercetarii. (1) si art. cu mentinerea drepturilor salarial e. tineretului si sportului. Cercetarii. 262 alin . aprobate prin regulament de Ministerul Educatiei. sau prin plata cu ora. cercetarii. (3) . (2) ori prin adaugarea de ore conform prevederilor art. in condit iile prezentei legi. kinetoterapie. norma didactica cuprinde activitat ile prevazute in planurile de educatie corespunzatoare profilurilor cercurilor s i atelierelor. .

(11) Timpul saptamanal de activitate a personalului didactic auxiliar este i dentic cu cel stabilit pentru personalul cu functii echivalente din celelalte se ctoare bugetare, potrivit legii. Sarcinile acestuia sunt prevazute in fisa indiv iduala a postului. SECTIUNEA a 7-a Distinctii ART. 264 (1) Personalul didactic din invatamantul preuniversitar beneficiaza de grada tie de merit, acordata prin concurs. Aceasta gradatie se acorda pentru 16% din p osturile didactice existente la nivelul inspectoratului scolar si reprezinta 25% din salariul de baza. Gradatia de merit se atribuie pe o perioada de 5 ani. (2) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului elaboreaza me todologia si criteriile de acordare a gradatiei de merit, cu consultarea federat iilor sindicale reprezentative la nivel de ramura de invatamant. ART. 265 (1) Personalul didactic cu rezultate excelente in activitatea didactica, edu cativa si stiintifica poate primi decoratii, ordine, medalii, titluri, potrivit legii. (2) Ordinele si medaliile care pot fi conferite personalului didactic din in vatamantul preuniversitar sunt: Ordinul Spiru Haret clasele Comandor, Cavaler si Ofiter, Medalia Membru de onoare al corpului didactic. Medalia se acorda cadrel or didactice pensionabile, cu activitate deosebita in invatamant. (3) In afara distinctiilor prevazute la alin. (2), ministrul educatiei, cerc etarii, tineretului si sportului este autorizat sa acorde personalului didactic din invatamantul preuniversitar urmatoarele distinctii: a) adresa de multumire publica; b) diploma "Gheorghe Lazar" clasele I, a II-a si a III-a; c) diploma de excelenta, care se acorda cadrelor didactice pensionate sau pe nsionabile, cu activitate deosebita in invatamant. (4) Diploma "Gheorghe Lazar" clasele I, a II-a si a III-a este insotita de u n premiu de 20%, 15% si, respectiv, 10% din suma salariilor de baza primite in u ltimele 12 luni de activitate. Diploma de excelenta este insotita de un premiu d e 20% din suma salariilor de baza primite in ultimele 12 luni de activitate. (5) Distinctiile si premiile prevazute la alin. (3) se acorda in baza unui r egulament aprobat prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului s i sportului, in limita unui procent de 1% din numarul total al posturilor didact ice din fiecare judet/sector al municipiului Bucuresti. (6) Fondurile pentru acordarea distinctiilor prevazute la alin. (3) sunt asi gurate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. SECTIUNEA a 8-a Drepturi si obligatii ART. 266 Personalul din invatamantul preuniversitar are drepturi si obligatii care de curg din legislatia in vigoare, din prezenta lege, din regulamente specifice si din prevederile contractului individual de munca. ART. 267 (1) Cadrele didactice beneficiaza de concediu anual cu plata, in perioada va cantelor scolare, cu o durata de 62 de zile lucratoare; in cazuri bine justifica te, conducerea unitatii de invatamant poate intrerupe concediul legal, persoanel e in cauza urmand a fi remunerate pentru munca depusa. (2) Perioadele de efectuare a concediului de odihna pentru fiecare cadru did actic se stabilesc de consiliul de administratie, in functie de interesul invata mantului si al celui in cauza, dar cu asigurarea personalului didactic necesar p entru desfasurarea examenelor nationale. (3) Neefectuarea concediului anual da dreptul la efectuarea concediului rest ant in vacantele anului scolar urmator.

ART. 268 (1) Cadrele didactice care redacteaza teza de doctorat sau lucrari in intere sul invatamantului pe baza de contract de cercetare ori de editare au dreptul la 6 luni de concediu platit, o singura data, cu aprobarea consiliului de administ ratie al unitatii de invatamant. (2) Personalul didactic aflat in situatia prevazuta la alin. (1) nu poate fi incadrat in activitati didactice retribuite in regim de plata cu ora. (3) In situatia desfiintarii unei unitati de invatamant de stat, salariatii disponibilizati primesc salarii compensatorii, conform legii. ART. 269 Personalul de conducere, de indrumare si de control din inspectoratele scola re si casele corpului didactic beneficiaza de concediu de odihna, conform Codulu i muncii. ART. 270 Normele metodologice referitoare la efectuarea concediului legal vor fi elab orate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului impreuna cu reprezentantii organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramura a inva tamantului. ART. 271 Dreptul la initiativa profesionala consta in: a) conceperea activitatii profesionale si realizarea obiectivelor educationa le ale disciplinelor de invatamant, prin metodologii care respecta principiile p sihopedagogice; b) utilizarea bazei materiale si a resurselor invatamantului, in scopul real izarii obligatiilor profesionale; c) punerea in practica a ideilor novatoare pentru modernizarea procesului de invatamant. SECTIUNEA a 9-a Dreptul la securitate al personalului didactic ART. 272 (1) Cadrele didactice nu pot fi perturbate in timpul desfasurarii activitati i didactice de nicio autoritate scolara sau publica. (2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), nu se considera perturbare a cadrelor didactice in timpul desfasurarii activitatii didactice interventia auto ritatilor scolare si/sau publice in situatiile in care sanatatea fizica sau psih ica a elevilor ori a personalului este pusa in pericol in orice mod, conform con statarii personalului de conducere, respectiv in timpul exercitiilor de alarmare pentru situatii de urgenta. (3) Inregistrarea prin orice procedee a activitatii didactice poate fi facut a numai cu acordul celui care o conduce. (4) Multiplicarea, sub orice forma, a inregistrarilor activitatii didactice de catre elevi sau de catre alte persoane este permisa numai cu acordul cadrului didactic respectiv. (5) Inregistrarea prin orice procedee a activitatilor desfasurate in spatiil e scolare este permisa numai cu acordul personalului de conducere, cu exceptia c elor de la alin. (3). SECTIUNEA a 10-a Dreptul de participare la viata sociala ART. 273 (1) Personalul didactic are dreptul sa participe la viata sociala si publica , in beneficiul propriu, in interesul invatamantului. (2) Personalul didactic are dreptul sa faca parte din asociatii si organizat ii sindicale, profesionale si culturale, nationale si internationale, legal cons tituite, in conformitate cu prevederile legii. (3) Personalul didactic poate exprima liber opinii profesionale in spatiul s colar si poate intreprinde actiuni in nume propriu in afara acestui spatiu, daca

acestea nu afecteaza prestigiul invatamantului si demnitatea profesiei de educa tor, respectiv prevederile prezentei legi. ART. 274 (1) Personalul didactic beneficiaza, in limita fondurilor alocate prin buget , din fonduri extrabugetare sau sponsorizari, de acoperirea integrala ori partia la a cheltuielilor de deplasare si de participare la manifestari stiintifice org anizate in strainatate, cu aprobarea consiliului de administratie al unitatii de invatamant. (2) Personalul prevazut la alin. (1) inainteaza unitatii de invatamant propu neri de valorificare a rezultatelor actiunii pentru care a primit aprobarea de d eplasare. ART. 275 (1) Cadrele didactice au obligatia morala sa isi acorde respect reciproc si sprijin in indeplinirea obligatiilor profesionale. (2) Personalul didactic de conducere, de indrumare si de control, precum si personalul didactic auxiliar au obligatia de a respecta atributiile prevazute in fisa postului. (3) Personalul didactic de conducere, de indrumare si de control, precum si personalul didactic auxiliar au obligatia de a participa la activitati de formar e continua, in conditiile legii. ART. 276 Personalului didactic din unitatile de invatamant conexe, care nu dispune de locuinta in localitatea unde are postul, i se deconteaza cheltuielile de transp ort, conform legii. ART. 277 Copiii personalului didactic aflat in activitate sunt scutiti de plata taxel or de inscriere la concursurile de admitere in invatamantul superior si benefici aza de gratuitate la cazare in camine si internate. ART. 278 Personalul didactic si didactic auxiliar din invatamant beneficiaza de o com pensatie de la bugetul asigurarilor sociale de stat de 50% din valoarea cazarii, mesei si a tratamentului in bazele de odihna si tratament. ART. 279 Personalul didactic titular care din proprie initiativa solicita sa se speci alizeze/sa continue studiile are dreptul la concediu fara plata. Durata totala a acestuia nu poate depasi 3 ani intr-un interval de 7 ani. Aprobarile in aceste situatii sunt de competenta unitatii scolare prin consiliul de administratie, da ca se face dovada activitatii respective. SECTIUNEA a 11-a Raspunderea disciplinara si patrimoniala ART. 280 (1) Personalul didactic, personalul didactic auxiliar, precum si cel de cond ucere, de indrumare si de control din invatamantul preuniversitar raspund discip linar pentru incalcarea cu vinovatie a indatoririlor ce le revin potrivit contra ctului individual de munca, precum si pentru incalcarea normelor de comportare c are dauneaza interesului invatamantului si prestigiului unitatii/institutiei, co nform legii. (2) Sanctiunile disciplinare care se pot aplica personalului prevazut la ali n. (1), in raport cu gravitatea abaterilor, sunt: a) observatie scrisa; b) avertisment; c) diminuarea salariului de baza, cumulat, cand este cazul, cu indemnizatia de conducere, de indrumare si de control, cu pana la 15%, pe o perioada de 1-6 l uni; d) suspendarea, pe o perioada de pana la 3 ani, a dreptului de inscriere la un concurs pentru ocuparea unei functii didactice superioare sau pentru obtinere a gradelor didactice ori a unei functii de conducere, de indrumare si de control ;

Tineretului si Sportului. de indrumare si de control din inva tamant. precum si orice alte date concludente. Cercetarii. (5) Comisiile de cercetare disciplinara sunt numite de: a) consiliul de administratie al unitatii de invatamant preuniversitar. comisii formate din 3-5 membri. Persoanei nevinovate i se comunica in scris inexistenta faptelor pentru care a f ost cercetata. Tineretului si Sport ului. dintre care un reprezentant al salariatilor. Refuzul celui cercetat de a se preze nta la audiere. personalul de conducere al unitatilor de invatamant preuniversitar. (8) Persoanele sanctionate incadrate in unitatile de invatamant au dreptul d e a contesta. (7) Cercetarea faptei si comunicarea deciziei se fac in termen de cel mult 3 0 de zile de la data constatarii acesteia. b) pentru personalul de conducere al unitatilor de invatamant preuniversitar . personalul de indrumare si de control din cadrul inspectoratelor scolare si de personalul d e indrumare si de control din cadrul Ministerului Educatiei. Cercetarii. (4) Pentru cercetarea abaterilor prezumate savarsite de personalul didactic. Din comisie face parte si un inspector din cadrul inspectoratului scolar j udetean/al municipiului Bucuresti. Sesizarea se face in scris si se inregistreaza la registratura unitatii/institu tiei de invatamant. comisii formate din 3-5 membri. dintre care u nul reprezinta organizatia sindicala din care face parte persoana aflata in disc utie sau este un reprezentant al salariatilor. i ar ceilalti au functia didactica cel putin egala cu a celui care a savarsit abat erea. organizarea si functionarea. imprejurarile in care au fost savarsite. Tineret ului si Sportului. in termen de 15 zile de la comunicare. consemnata in condica de inspectii sa u la registratura generala a unitatii de invatamant preuniversitar/institutiei. iar ceilalti au functia didactica cel putin egala cu a celui care a savarsit abaterea. are dreptul de a c ontesta. Personalul de conducere. b) ministrul educatiei. de indrumare si de control din inspectoratele scolare si din Ministerul Educatiei. decizia respectiva la coleg iul de disciplina de pe langa inspectoratul scolar. pentru functii le de indrumare si de control din cadrul Ministerului Educatiei. Cercetarii. cercetarii. Cadrul didactic cercetat are dreptul sa cunoasca toate actele cercetarii si sa isi produca probe in aparare. c) pentru personalul de indrumare si de control din cadrul Ministerului Educ atiei. Cercetarii. Tin eretului si Sportului. dintre care un reprezentant al salariatilor. comisii formate din 3-5 membri. existenta sau inexistenta vi novatiei. Tineretului si Sportului. din tre care unul reprezinta organizatia sindicala din care face parte persoana afla ta in discutie sau este un reprezentant al salariatilor. comisii formate din 3-5 membri. precum si atrib . decizia respectiva la Colegiul c entral de disciplina al Ministerului Educatiei. Cercetarii. pr ecum si de a da declaratii scrise se constata prin proces-verbal si nu impiedica finalizarea cercetarii. comisiile de cercetare disciplinara se constituie dupa cum ur meaza: a) pentru personalul didactic. precum si pentru personalul de conducere din inspectorate le scolare judetene/al municipiului Bucuresti. (3) Orice persoana poate sesiza unitatea de invatamant/institutia de invatam ant cu privire la savarsirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinara. (6) In cadrul cercetarii abaterii prezumate se stabilesc faptele si urmarile acestora. tineretului si sportului. pent ru personalul didactic si personalul de conducere al acesteia. care a fost sanctionat. iar ceilalti au functia didactica cel putin egala cu a celui care a savarsit abaterea. d) pentru personalul de conducere al inspectoratelor scolare judetene/al mun icipiului Bucuresti. Audierea celui cercetat si veri ficarea apararii acestuia sunt obligatorii.e) destituirea din functia de conducere. in termen de 15 zile de la comunicare. (9) Normele privind componenta. iar ceilalti au functia didactica cel putin egala cu a celui c are a savarsit abaterea. f) desfacerea disciplinara a contractului individual de munca. desi a fost instiintat in scris cu minimum 48 de ore inainte.

respectiv de secret arul de stat sau de seful ierarhic al persoanei in cauza si se comunica prin ord in. cercetarii. inspectorul scolar general sau ministrul educatiei. Sanctiunile aprobate de con siliul de administratie sunt puse in aplicare si comunicate prin decizie a direc torului unitatii de invatamant preuniversitar. precum si celelalte acte pentru recuperarea pagubelor si a prejudiciilor se f ac de conducerea unitatii sau a institutiei al carei salariat este cel in cauza. II Statutul personalului didactic si de cercetare din invatamantul superior . SECTIUNEA a 12-a Pensionarea ART. se interzice indeplinirea orica rei functii de conducere. dupa implinirea varstei standard de pensionare. ART. Du pa data implinirii varstei legale de pensionare. propunerea de sanctionare se face. (5) Personalul didactic pensionat din invatamant beneficiaza de asistenta me dicala si de acces la casele de odihna si la bazele de tratament ale cadrelor di dactice. dupa caz. de indrumare si de control din invatam antul de stat se pensioneaza la data implinirii varstei legale de pensionare. (10) Dreptul persoanei sanctionate de a se adresa instantelor judecatoresti este garantat. prin decizie scrisa. cerceta rii. CAP. Tineretului si Sportului. se dispune altfel. de indrumare si de control se poate face si in timpul anului scolar. Cerc etarii. propunerea de sanctionare se face de ministrul educatiei. (2) Pentru personalul de conducere al unitatii de invatamant preuniversitar. (2) Personalul didactic de conducere. pe baza raportului comisiei de cercetare.utiile colegiului de disciplina de pe langa inspectoratul scolar si ale Colegiul ui central de disciplina al Ministerului Educatiei. in afara de cazurile cand. precum si a celui de conducere. de indrumare si de control din invataman tul preuniversitar se stabileste potrivit legislatiei muncii. 284 (1) Personalul didactic beneficiaza de pensie in conditiile prevazute de leg islatia de asigurari sociale si pensii care reglementeaza sistemul public de pen sii. cercetarii. propunerea de sanctionare se face de catre consiliul de administratie al unitat ii de invatamant preuniversitar si se comunica prin decizie a inspectorului scol ar general. de autor itatea care a numit aceasta comisie si se comunica celui in cauza. tineretului si sportului. cercetarii. d e ministrul educatiei. salariz ate prin plata cu ora. tineretului si sportului. dupa caz. Decizia de imputar e. (4) Pentru personalul de indrumare si control din Ministerul Educatiei. (3) Pentru personalul de conducere din inspectoratele scolare si casele corp ului didactic. ART. pensionarea personalului didactic de conducere. 283 Raspunderea patrimoniala a personalului didactic. de catre directorul unitatii de invatamant. cu aprobar ea consiliului de administratie al unitatii de invatamant. 282 Sanctiunea se stabileste. (3) Pentru motive temeinice. (4) Cadrele didactice pensionate pot desfasura activitati didactice. 281 (1) Pentru personalul didactic din unitatile de invatamant preuniversitar. a personalului didactic au xiliar. respectiv al inspecto ratului scolar. de indrumare sau de control. p ropunerea de sanctionare se face de catre director sau de cel putin 2/3 din numa rul total al membrilor consiliului de administratie. ART. Cercetarii. prin lege. Tineretului si S portului se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educatie i. tineretului si sportului si se comunica prin ordin. tineretului si sportului.

posturile didac tice si de cercetare ocupate sau vacante. lucrari practice sau de laborator. ca urmare a precizarii sarcin . de cercetare si activitati echivalente acestora. (4) Statele de functii se intocmesc la nivelul departamentelor sau al scolil or doctorale. (4) In invatamantul superior poate functiona personal didactic asociat pentr u urmatoarele functii: lector universitar/sef de lucrari. pentru pers oanele care detin o diploma de doctor. d) cercetator stiintific gradul II. conferentiar universit ar si profesor universitar. in institute de cercetare. b) lector universitar/sef de lucrari. obtinerea permisului de munca este sarcina instit utiei de invatamant superior angajatoare. c) conferentiar universitar. (7) In departamente. inclusiv studen ti din toate cele 3 cicluri. senatul universitar poate a proba. prin stabilirea de norme universitare. indr umare de proiecte. In cazul specialistilor fara grad didactic uni versitar recunoscut in tara. c) cercetator stiintific gradul II se echivaleaza cu conferentiar universita r. in ordine ierarhica. (2) In institutiile de invatamant superior functiile de cercetare sunt: a) asistent cercetare.SECTIUNEA 1 Norma universitara ART. specificandu-se functiile didactice si de cercetare corespunzatoare si numarul saptamanal de ore conventionale reparti zate pe activitati de predare. din tara sau din strainatate. seminare. in conformitate cu standardele nationale. b) cercetator stiintific gradul III se echivaleaza cu lector universitar/sef de lucrari. personal de cercetare asociat. b) cercetator stiintific. (3) Echivalenta functiilor din cercetare cu functiile didactice este urmatoa rea: a) cercetator stiintific se echivaleaza cu asistent universitar. prin evaluare. indrumare a studentilor si a studentilor-doctoranzi. d) profesor universitar. (3) In statul de functii sunt inscrise. in centr e de cercetare si microproductie sau in alte unitati pot functiona pe posturi di stincte si personal de cercetare. Angajarea acestora se face conform legii. in scoli doctorale. e) cercetator stiintific gradul I. (5) In raport cu necesitatile academice proprii. pe o durata determinata. 286 (1) Statele de functii ale personalului didactic si de cercetare se intocmes c anual. la discipline le din planul de invatamant. cu cel putin 15 zile inainte de inceperea fiecarui an universitar si nu se pot modifica in timpul anului univers itar. b) formatiunile de studiu. precum si alte categorii de personal. c) normele universitare. c) cercetator stiintific gradul III. d) cercetator stiintific gradul I se echivaleaza cu profesor universitar. in calitate de cadre didactic e universitare asociate invitate. practica de specialitate. potrivit legi i. gradul d idactic corespunzator performantei. invitarea in cadrul institutiei de invatamant su perior a unor cadre didactice universitare si a altor specialisti cu valoare rec unoscuta in domeniu. ART. (2) Functiile didactice si numarul posturilor se stabilesc tinand seama de: a) planurile de invatamant. senatul universitar aproba. (6) Acolo unde este cazul. prin consultarea membrilor acestora. 285 (1) In institutiile de invatamant superior functiile didactice sunt: a) asistent universitar.

b) activitati de seminar. avizata. in functie de bugetul si specificul institu tiei. (8) Angajarea personalului didactic si de cercetare auxiliar si nedidactic s e face prin concurs organizat de facultate sau de scoala doctorala. avizate de conducerea institutiei de invatamant superior. Familiei si Protectiei Sociale. d) indrumarea elaborarii disertatiilor de master. i) tutorat.5 ore conventionale. indrumare de pro iecte de an. la ci clurile de licenta. indrumarea cercurilor stiintifice studentesti. (5) Statul de functii al personalului didactic si de cercetare se avizeaza d e consiliul facultatii sau. printr-o metodologie aprobata de senatu . (4) Norma didactica se stabileste conform planului de invatamant si se calcu leaza ca norma medie saptamanala. statele de functii se completeaza pe baza notelor de comanda. e) indrumarea elaborarii tezelor de doctorat. h) activitati de evaluare. de consiliul scolii doctorale si se aproba de senatul universitar. b) din invatamantul universitar de licenta. (7) Nomenclatorul general de functii didactice si de cercetare auxiliare din invatamantul superior. c) indrumarea elaborarii lucrarilor de licenta. dupa caz. (3) Norma didactica saptamanala in invatamantul superior se cuantifica in or e conventionale. g) conducerea activitatilor didactico-artistice sau sportive. c)-j). ora de activitati de predare reprezinta 2. (6) Numarul posturilor pentru personalul didactic si de cercetare auxiliar s e stabileste de senatul universitar. constitui nd anexa la contractul individual de munca. a st udentilor in cadrul sistemului de credite transferabile. j) participarea la consilii si in comisii in interesul invatamantului. Fac exceptie de la aceasta prevedere orele de predare a limbii respective. Tineretului si S portului. seminar sau alt e activitati pot fi normate cu un coeficient suplimentar multiplicativ de 1. consultatii. b) reprezinta 1.25. practice si de cercetare stiintifica inscrise in planurile de invatamant. (2) lit. al programului de studii. Cercetarii. al facultatii. de decan. se cuantifica in ore conventionale. impreuna cu Ministerul Muncii. (5) Ora conventionala este ora didactica de activitati prevazute la alin. al departamentului sau al scolii doctorale. precum si nivelul studiilor necesare pentru ocuparea ace stor functii se elaboreaza de Ministerul Educatiei. f) alte activitati didactice. (2 ) lit.ilor didactice si de cercetare de catre consiliul facultatii. de directorul depar tamentului sau de conducatorul scolii doctorale si aprobata de rector. potrivit leg ii. ART. activitatile de predare. (2) Norma didactica poate cuprinde: a) activitati de predare. (9) Atributiile personalului didactic auxiliar si nedidactic sunt stabilite in fisa individuala a postului. iar ora de activitati prevazute la alin. La departamentele cu discipline la mai multe facultati. ora de activitati de predare rep rezinta doua ore conventionale.5 ore conventionale. 287 (1) Norma universitara cuprinde: a) norma didactica. b) norma de cercetare. master si doctorat. (6) In invatamantul universitar de licenta. (8) In cazul predarii integrale in limbi de circulatie internationala. dupa caz. indiferent de perioada semestrului universitar in care este efectuata. cuprinse in norma didact ica. Norma medie saptamanala se stabileste prin impartirea n umarului de ore conventionale din fisa individuala a postului la numarul de sapt amani inscris in planul de invatamant pentru activitatea didactica de predare si de seminar din intregul an universitar. (9) Activitatile prevazute la alin. (2) lit. (7) In invatamantul universitar de master si in invatamantul universitar de doctorat. lucrari practice si de laborator.

(20) Personalul didactic auxiliar si nedidactic din invatamantul superior de sfasoara activitati specifice stabilite in fisa individuala a postului. dintre care cel putin doua ore conventionale de activitati de predare. cu respectarea standardelor de asigurare a calitatii. (10) si (11) reprezinta limita minim a privind normarea activitatii didactice. a)-c) care. la cererea ace stora. in functie de domeniu. la propunerea directorului de departament. norma universitara efectiva. de profil si de specializare. mentinandu-si calitatea de t itular in functia didactica obtinuta prin concurs. (16) Cadrele didactice titulare a caror norma didactica nu poate fi constitu ita conform prevederilor alin. cu acordul consiliului facultati i. senatul universitar stabile ste. d) asistent universitar: 11 ore conventionale. scoli doctorale. unitati sau centre de cercetare si mi croproductie poate functiona pe posturi distincte si personal de cercetare cu co ntract de munca pe perioada determinata sau nedeterminata. (12). nu are in structura postului or e de curs se majoreaza cu doua ore conventionale. (12) Norma didactica nu poate depasi 16 ore conventionale pe saptamana. b) conferentiar universitar: 8 ore conventionale. stabilite in fisa individuala a postului de catre conducerea departa mentului sau a scolii doctorale. fara a depasi limita maxi ma prevazuta la alin. In insti tutiile de invatamant superior de stat. diferentele pana la norma didactica minima se comp leteaza cu activitati de cercetare stiintifica. (13) Norma didactica prevazuta la alin. la propunerea directorului de departament. dintre care cel putin 4 ore co nventionale de activitati de predare.5 ore conventionale. (10) si (11). timpul saptamanal de lucru al acestuia e ste identic cu cel stabilit pentru personalul cu functii echivalente din celelal te sectoare bugetare. (14) Norma didactica a personalului didactic care nu desfasoara activitati d e cercetare stiintifica sau echivalente acestora este superioara celei minime. c) lector universitar/sef de lucrari: 10 ore conventionale. f ara a depasi limita maxima prevazuta la alin. (15) Prin exceptie. norma didactica saptamanala minima. in baza autonomie i universitare. c) si f). (2) lit. (2) lit. (12). (10) Norma didactica saptamanala minima pentru activitatile prevazute la ali n. norma personalului didactic prevazut la alin. respectiv cu acordul consiliului s colii doctorale. in functie de programul de studii. astfel incat unei ore fizice de activitati sa ii corespunda minimum 0. datorita specificului disciplinelor. conform deciziei consiliului facultatii. cuprinzand activitati prevazu te la alin.5 ore conv entionale. (10)-(15) pot fi trecute temporar. iar ora de cercetare este echivalenta cu 0. dintre care cel putin 4 or e conventionale de activitati de predare. (17) In limitele prevazute de prezentul articol. Tineretului si Sportului poate beneficia de o reducere a normei didactice de cel mult 30%. (22) Suma totala a orelor de munca dintr-o norma didactica sau de cercetare. cu aprobarea senatului universitar. Cercetarii. Cadrul d idactic isi mentine calitatea de titular in functia didactica obtinuta prin conc urs. (21) Personalul care exercita o functie de conducere in cadrul institutiei d e invatamant superior sau de indrumare si control in cadrul Ministerului Educati ei. diferentiat. de ponderea disciplinelor in pregatirea de specialitate a studentilor si de dimensiunea formatiunilor de studiu. Diminuarea normei didactice este de cel mult 1/2 din norma resp ectiva. cu norma integrala de cercetare stiintifica. (18) In departamente. prin regulament. a)-f) se stabileste dupa cum urmeaza: a) profesor universitar: 7 ore conventionale.l universitar. Senatul universitar. poate mari. In aceasta perioada. cadrul d idactic are obligatiile personalului de cercetare din invatamantul superior. de special izare. (11) Prin exceptie. (19) Personalul de cercetare din invatamantul superior desfasoara activitati specifice. b). in situatia in care norma didactica nu poate fi alcatuit a conform alin. potrivit legii. sau deciziei consiliului scolii doctorale. (10) lit. .

inceteaza de drept in cazul persoanelor care au implinit varsta de pensionare. nu poate depasi norma didactica minima. 290 (1) Studentii-doctoranzi sunt incadrati de catre IOSUD sau o institutie memb ra a unei IOSUD ca asistenti de cercetare ori asistenti universitari pe perioada determinata. p entru excelenta didactica si de cercetare. (3). cu posibilita tea de prelungire anuala conform Cartei universitare. si isi pastreaza calitatea de titular. (5) Regimul juridic al cumulului salariului cu pensia nu se aplica cadrelor didactice care beneficiaza de prevederile alin. (3) Sustinerea de catre personalul titular de activitati de predare si cerce tare in alte institutii de invatamant superior sau de cercetare se poate face do ar cu acordul scris al senatului universitar. in baza unui contract pe perioada determinata de un an. acest ia beneficiaza de pana la un salariu de baza. cat si cuantumurile. Atributiile lor sunt . numar ul maxim de ore platite in regim de plata cu ora. ART. (2) Activitatile din granturi sau contractele de cercetare se remunereaza co nform deciziei directorului de grant. norma didactica fiind redusa corespunzator limitei prevazute la ar t. 164 alin. Pentru personalul titular. 287. (1). fara limita de varsta. conform legii si prevederilor Cartei unive rsitare. Cartei universitare si prevederilor contractuale. cadrelor didactice care au atins vars ta de pensionare. Contractul de cercetare s tabileste atat modalitatea de plata efectiva. Cadrele didactice pensionate pot fi platite in regim de plata cu ora.realizata prin cumularea ponderilor activitatilor prevazute la alin. (4) Activitatile de cercetare pe baza de contract sunt remunerate conform le gii. prin exceptie de la prevederile art. este de 40 ore pe saptamana. 289 (1) Personalul didactic si de cercetare se pensioneaza la implinirea varstei de 65 de ani. (2) In invatamantul superior de stat. (3) Senatul universitar din universitatile de stat. cu aprobarea senatului universitar . la orice nivel al u niversitatii. Mandatele celor care detin functii de conducere s au de administrare. (5) Profesorii si conferentiarii titulari sau directorii de granturi care ti mp de 6 ani consecutivi au derulat granturi de cercetare si au functionat in ace easi universitate pot beneficia de an sabatic. Sen atul universitar poate decide conferirea titlului onorific de profesor emerit. (4) Cadrele didactice si de cercetare care conduc doctorate se pensioneaza l a implinirea varstei de 65 de ani si: a) pot conduce doctoratele in desfasurare la data pensionarii pana la implin irea varstei de 70 de ani. ART. (6) Cadrele didactice care sunt alese sau numite in institutiile publice ale statului sau desfasoara activitati specifice functiei publice in ministere ori in alte organe de specialitate ale statului pot desfasura activitati didactice a ferente unei norme didactice. ART. (3) si (4). Pe perioada anului sabatic. in baza criteriilor de performanta profesionala si a situatiei financiare. dar sunt scutiti de efectuarea activita tilor din fisa postului. Fac exceptie de la aceste re glementari functiile de membru al consiliului de administratie al universitatilo r particulare. 288 (1) Activitatile didactice care excedeaza o norma didactica prevazuta la art . 287 sunt remunerate in regim de plata cu ora. dupa pensionare. particulare si confesion ale. poate decide continuarea activitatii unui cadru didactic sau de cercetare dupa p ensionare. pot conduce noi studenti-doctoranzi numai in regim de cotutela impreuna cu un cadru didactic si de cercetare care n u implineste varsta de pensionare pe toata durata desfasurarii doctoratului resp ectiv. indiferent de institutia la ca re se efectueaza. b) dupa implinirea varstei de 65 de ani. la orice nivel al universitatii. particular si confesional se interzice ocuparea oricarei functii de conducere sau de administrare.

unul dintre titlurile universitare s au de cercetare prevazute de prezenta lege. (2) La concursul pentru un post didactic sau de cercetare pot participa ceta teni romani ori straini. pe o perioada nedeterminata. potrivit legii. dupa obtinerea titlului de doctor. Cercetarii. iar in celelalte. calitatea este de cadru didactic sau de cercetator asociat. conform legisl atiei in vigoare. SECTIUNEA a 2-a Ocuparea functiilor didactice si a posturilor didactice ART. in conditiile legii. Cadrele didactice si de cercetare angajate pe perioada determinata au statut de cadru didactic si de cercetare asociat. organizat de institutia de invatamant superior. formarea continua si co ncedierea personalului didactic si de cercetare sunt de competenta universitatil or. fara nicio discriminare. (2) Studentii-doctoranzi beneficiaza de toate drepturile asistentilor de cer cetare sau asistentilor universitari. Salariatul opteaza unde are functia de baza. calitate a de titular poate fi numai la una dintre ele. cu respectarea standardelor de calitate. propuse de ARACIS si aprobate de Ministerul Educatiei . studentii-doctoranzi pot fi angajati pe o perioada determ inata de maximum 5 ani. (4) Prin exceptie. (4) Calitatea de titular exista numai in raport cu o singura institutie de i nvatamant superior sau cu o singura institutie de cercetare-dezvoltare. 292 Formatiunile de studiu si dimensiunile acestora se stabilesc de catre senate le universitare. in conditiile legii. (3) Prin exceptie de la prevederile legislatiei muncii. ART. 293 Ocuparea posturilor didactice. 319/2003 privind Statutul personalu lui de cercetare-dezvoltare. Institutia de invatamant superior i n care cadrul didactic este titular are obligatia de a pastra si de a gestiona. ART. dupa intrarea in vigoare a prezentei legi. in sensul prezentei legi. personalul did actic poate fi: personal didactic sau personal didactic auxiliar. motivarea. inclusiv de vechimea in munca. cand un cadru didactic desfasoara activitati didactice sau de cercetare stiintifica in m ai multe institutii de invatamant superior ori de cercetare-dezvoltare. a metodologiei-cadru stabilite de Ministerul Educatiei. cartea de munca sau registrul angajatilor. care apartine unei institutii de inv atamant superior si care desfasoara activitati didactice si/sau de cercetare. Personal didactic titular este si personalul didactic care beneficiaza de rezer vare de post. pe perioada determinata sau pe perioada nedeterminata . Angajarea pe perioada nedeterminata pe orice functie didactica sau de cercetar e este posibila numai prin concurs public. (5) Functiilor de cercetare-dezvoltare din universitati si personalului care le ocupa li se aplica prevederile Legii nr. personalul didactic poate fi: titular sau asociat. evaluarea. Tineretului si Sportului. in concordanta cu prog ramul si ciclul de studii. in conditiile legii. se int elege personalul care detine. 291 (1) Prin personal didactic si de cercetare. durata unei perioade determinate este de maximum 3 ani. Cercetarii. (3) Prin personal didactic titular se intelege personalul didactic care ocup a o functie didactica intr-o universitate. In raport cu particip area la procesul didactic si cu gradul de pregatire profesionala. (2) In raport cu relatiile de munca stabilite cu institutia de invatamant su perior. in baza legislatiei in vigoare. in mod legal. Tineretului si Sportului si a Cartei universitare. ART. perso nalul astfel disponibilizat beneficiaza de salarii compensatorii. cu specificatia calit atii de titular.stabilite de senatul universitar. 294 (1) Angajarea pe un post didactic sau de cercetare se face. (6) In cazul desfiintarii unei unitati de invatamant superior de stat. obtinuta prin concurs. (5) Contractul de angajare pe perioada determinata incheiat intre universita .

a). in calitate de profesori ori conferentiari asociati invitati. care este aprob ata de catre senatul universitar. (3) Functiile si gradele de cercetator stiintific in reteaua invatamantului superior se obtin potrivit reglementarilor legale in vigoare. decanii facultatilor si rectorul raspund in fata senatului universitar pentru buna desfasurare a concursurilor de ocupare a posturilor. de solutionare a contestatiilor. afini si rude pana la gradul al III-lea inclusiv a functiilo r prin care unul sau una se afla fata de celalalt sau cealalta intr-o pozitie de conducere. (2) In conditiile constatarii unor nereguli. autoritate sau evaluare institutionala directa la orice niv el in aceeasi universitate. Aceasta metodologie nu poate face referire la vechime si nu poate discrimina persoanele din afara institutiei sau tarii fata d e persoanele din institutie ori din tara. se avizeaza de consiliul departamentului si se aproba de consiliul facultatii. cu cel putin doua luni inainte de concurs. prin plata cu ora. Cercetarii . precum si in functie de nevoile de angajare si de resursele financiare ale institutiei. ART. in conformitate cu prevede rile legale in vigoare. (2) Angajarea specialistilor cu valoare stiintifica recunoscuta in domeniu. 298 (1) Directorii departamentelor. control. in vederea asigurarii calitatii. (1) lit. inovatii. (5) Incalcarea prevederilor alin. conflictele de interese si i ncompatibilitatile. initiata de Ministerul Educatiei. 296 (1) Posturile didactice rezervate. evaluate pe baza criteriilor adoptate de senatul universitar. pentru fiecare titlu sau functie didactica. Publicarea posturilor scoase la concu rs se face cel putin pe site-ul web propriu si pe un site web specializat. cu referire la standardele minimale stabilite conform art. 299 (1) Universitatile raspund public de modul de ocupare a posturilor didactice si de cercetare. Cercetarii. (1). 297 (1) In baza metodologiei-cadru prevazute la art. prin inventii. ceri ntele minime pentru prezentarea la concurs. premii. in conditiile respectarii normelor de calitate. Tineretului si Sportului. (2) In cazul constatarii nerespectarii prevederilor legale in procedura de o cupare a posturilor didactice si de cercetare.te si membri ai personalului didactic si de cercetare in urma unui concurs poate fi reinnoit. ART. a respectarii eticii univer sitare si a legislatiei in vigoare. de etica universitar a si a legislatiei in vigoare. (4) Dupa intrarea in vigoare a prezentei legi se interzice ocuparea concomit enta de catre soti. iar inca drarea pe post se face incepand cu prima zi a semestrului urmator concursului. ART. Ministerul Educatiei. din tara sau din strain atate. 295 alin. Tineretului si Sportului. 295 (1) Metodologia-cadru de concurs pentru ocuparea posturilor vacante va fi st abilita prin hotarare a Guvernului. universitatile isi stabilesc metodologia proprie de conferire a titlurilor si de ocupare a posturilor didactice si de cercetare. . (3) Universitatile au obligatia sa respecte aceasta metodologie si sa public e toate posturile scoase la concurs. vacante ori temporar vacante sunt acoperi te cu prioritate de personalul didactic titular al institutiei ori de personalul didactic asociat. mergand pana la demiterea decani lor sau a rectorului. senatul universitar poate aplic a sanctiuni specificate in metodologia proprie. insotite de programa aferenta concursului. admin istrat de Ministerul Educatiei. (2) Rezultatele concursurilor sunt aprobate de senatul universitar. (2) Metodologia va stabili. conform prezentei legi. Cercetarii. 219 alin. modul de organizare si de desfasur are a concursului. ART. (3) si (4) duce la invalidarea concursului si la penalizarea celor vinovati pe baza metodologiei-cadru prevazute la alin. publicatii stiintifice. (1) si a legislat iei in vigoare. ART. in functie de rezultatele profesionale personale. la propunerea CNATDCU.

stiintifice si profesionale si care anticipea za o dezvoltare independenta a viitoarei cariere de cercetare si/sau universitar e. fara impunerea unor conditii de vechime. in tara sau in strainatate. (3) Pot sustine examenul de abilitare numai persoanele care au titlul de doc tor in stiinta si care indeplinesc standardele minimale stabilite conform art. aprobate de senatul universitar. functia de asistent de cercetare poate fi ocupata numai de . specifice fu nctiei. conform legii. care au calitatea de conducator de doctorat. contractul de munca al persoanei in cauza inceteaza de drept. standarde aprobate conform art. b) sustinerea publica a tezei de abilitare in fata unei comisii de specialit ate numite de CNATDCU si formata din cel putin 3 persoane. (5) Acordarea atestatului de abilitare este propusa de CNATDCU si este aprob ata prin ordin al ministrului educatiei. cercetarii. aprobate de senatul universitar. d) indeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice. prec um si indeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice. conform legii.Tineretului si Sportului poate aplica sanctiuni prevazute de prezenta lege. 300 (1) Abilitarea consta in: a) redactarea unei teze de abilitare. (5) Conditiile pentru ocuparea functiei didactice de profesor universitar su nt urmatoarele: a) detinerea diplomei de doctor. Teza prezinta in mod documentat realizarile profesionale obtinute ulte rior conferirii titlului de doctor in stiinta. specifice fu nctiei. specifice fu nctiei. c) indeplinirea standardelor minimale pentru ocuparea functiei de profesor u niversitar. care probeaza originalitatea si r elevanta contributiilor academice. ART. conform legii. a). b) indeplinirea standardelor minimale pentru ocuparea functiei de conferenti ar universitar. 301 (1) Pentru ocuparea functiei didactice de asistent universitar sunt necesare obtinerea statutului de studentdoctorand sau detinerea diplomei de doctor. d) obtinerea atestatului de abilitare. (2) O persoana care nu a obtinut o diploma de doctor nu poate ocupa functia de asistent universitar intr-o anumita institutie de invatamant superior pentru o perioada cumulata mai mare de 5 ani. fara impunerea unor conditii de vechime . b) detinerea atestatului de abilitare. (1) lit. a). La implinirea acestui termen. standarde aprobate conform art. 2 19 alin. (3) In cazul in care instantele de judecata constata incalcarea procedurilor de desfasurare a concursului pentru ocuparea posturilor didactice si de cerceta re din universitati. aprobate de senatul universitar. suplimentar fata de alte conditi i stabilite de lege. tineretului si sportului. 219 alin. (1) lit. concursul se anuleaza si se reia. (3) Conditiile minimale pentru ocuparea functiei didactice de lector univers itar/sef de lucrari sunt urmatoarele: a) detinerea diplomei de doctor. (4) Cererea pentru sustinerea examenului de abilitare este adresata CNATDCU. (1) lit. fara impunerea unor conditii de vechime . c) indeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice. 219 alin. (6) In institutiile de invatamant superior. (2) Teza de abilitare releva capacitatile si performantele didactice si de c ercetare. specifice fun ctiei. (4) Conditiile pentru ocuparea functiei didactice de conferentiar universita r sunt urmatoarele: a) detinerea diplomei de doctor. pe baza unui raport intocmit de Consiliul de Etica si Management Universitar. ART. c) admiterea tezei de abilitare in urma sustinerii publice. aprobate de senatul universitar. b) indeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice. conform legii. fara impunerea unor conditii de vechime . a).

Aceasta evaluare se face in conformitate cu o metodologie aprobata si aplicata de catre senatul universitar. din Codul de etica universitara. (3) Salarizarea personalului didactic si de cercetare se face si in functie de rezultatele si performantele acestuia. (8) In invatamantul superior medical. precum si a drepturilor de proprieta te intelectuala asupra creatiei stiintifice. (2) Protectia drepturilor salariatilor. candidatii la concursul pentru ocupare a postului de asistent universitar trebuie sa aiba cel putin titlul de medic rez ident. conform legii. de cercetare si de creatie. In baza acesteia. 303 (1) Rezultatele si performantele activitatilor didactice si de cercetare ale personalului didactic si de cercetare dintr-o universitate sunt evaluate period ic. (7) In institutiile de invatamant superior. precum si din legislatia in vigoare. 302 (1) Datele si informatiile privind situatia profesionala a personalului dida ctic si de cercetare si a celui tehnic-administrativ se consemneaza intr-o fisa personala de serviciu. Rezultatele evaluarilor sunt informatii publice. (3) Membrilor comunitatii universitare le este garantata libertatea academic a. culturale sau artistice este garant ata si se asigura in conformitate cu prevederile Cartei universitare si cu legis latia specifica in vigoare. (2) Evaluarea de catre studenti a prestatiei cadrelor didactice este obligat orie. functiile de cercetare de cercetator stiintific sau superio are pot fi ocupate numai de persoane care detin diploma de doctor. ART. SECTIUNEA a 4-a Drepturi si obligatii ale personalului didactic ART. candidatii la concursul pentru ocupare a posturilor de sef de lucrari si de conferentiar trebuie sa aiba si titlul de m edic specialist. fara restrictii ale libertatii academice. din contractul indi vidual de munca. (2) Fisele de post individualizate se incadreaza la nivel de departament sau scoala doctorala. . SECTIUNEA a 3-a Evaluarea calitatii cadrelor didactice ART. titularului serviciului de resurse umane si conducatorului in stitutiei de invatamant superior. in conformitate cu cr iteriile de calitate academica. iar candidatii la concursul pentru ocuparea postului de profeso r universitar trebuie sa aiba si titlul de medic primar. Statul de functii constituie documentul legal in baza caruia se face salarizarea lunara a fiecarui membru al personalul ui didactic si de cercetare. la intervale de maximum 5 ani.persoane care sunt studentidoctoranzi sau care detin diploma de doctor. de a candida la obtinerea de granturi nationale si internationale. ei pot exprima liber opinii academice in spatiul universita r si au libertatea de predare. 304 (1) Personalul din invatamantul superior are drepturi si indatoriri care dec urg din Carta universitara. in statul de functii. Fac exceptie posturile de la disciplinele care nu au corespondent in rete aua Ministerului Sanatatii si cele de la disciplinele preclinice. volume sau opere de arta. (9) In invatamantul superior medical. suplimentar fata de alte conditi i stabilite de lege. Accesul la fisa personala de serviciu este permis numai p ersoanei in cauza. (4) Personalul didactic si de cercetare are dreptul de a publica studii. Fac exceptie posturile de la disciplinele care nu au corespondent in reteaua Ministerului Sanatatii si cele de la disciplinele preclinice. (4) Contractele de munca ale personalului didactic si de cercetare includ as umarea unor standarde minime ale rezultatelor activitatilor didactice si de cerc etare si clauze privind incetarea contractelor in conditiile neindeplinirii aces tor standarde minime. art icole.

numite in Guvern sau indeplinind functii de specialitate specifice di n aparatul Parlamentului. (9) Personalului didactic titular pe un post didactic din invatamant. conventii guvernamentale. Pe toata durata man datului sau a numirii. (6) beneficiaza si personalul didactic trimis in st rainatate cu misiuni de stat. b) perioadele de efectuare a concediului de odihna pentru fiecare cadru dida ctic se stabilesc de catre senatul universitar. Durat a totala a acestora nu poate depasi 3 ani intr-un interval de 7 ani. (6) se aplica si cadrelor didactice titulare pe un pos t didactic din invatamant. de tineret si de sport. (15) Personalul din invatamant beneficiaza de asistenta medicala in cabinete . cadrele didactice pot cumula aceste functii cu activitate a didactica si de cercetare.(5) Personalul didactic si de cercetare are dreptul sa faca parte din asocia tii si organizatii sindicale. (6) Cadrele didactice titulare pe un post didactic din invatamant. precum si din organizatii politice legal constituite. c u aprobarea institutiei de invatamant superior. ori trimis pentru specializare. al Avocatului Poporului. i se rezer va postul didactic pentru perioada respectiva. are dreptul la concedii fara plata. pre cum si insotitorii acestora. normele metodologice referitoare la efec tuarea concediului legal vor fi elaborate de Ministerul Educatiei. precum si cadrelor didactice trecute in functii de conducere. in functie de interesul invatama ntului si al celui in cauza. care di n proprie initiativa solicita sa se specializeze sau sa participe la cercetare s tiintifica in tara sau in strainatate. Tineretului si Sportului. (11) Personalul didactic titular pe un post didactic din invatamant poate be neficia de concediu fara plata pe timp de un an universitar. Aprobarile in aceste situatii sunt de competenta conducerii institutiei de invatamant super ior sau. profesionale si culturale. in perioada vacantelor universitare. activitate artistica sau sportiva. comisiilor si agentiilor din subo rdinea Administratiei Prezidentiale. al Curtii Constitutionale. daca sunt cadre didactice titulare pe un post didac tic din invatamant. cel care lucreaza in organisme internationale. (10) Personalul didactic titular pe un post didactic din invatamant. Parlamentului sau Guvernului. ca urmare a unor acorduri. nationale si internatio nale. o data la 10 ani. precum si cadrele didactice titulare pe un post didactic din invatama nt numite ca personal de conducere sau in functii de specialitate specifice din cadrul autoritatilor si institutiilor publice. pres edinte si vicepresedinte al consiliului judetean. transportul si cazarea cadrelor didactice care domiciliaza in alte localitati. au drept de rezervare a postu lui didactic pe perioada in care indeplinesc aceste functii. precum si cele alese de Parlament in organismele centrale ale statului. a consiliului de administratie. cu rezervarea catedrei pe perioa da respectiva. solici tat in strainatate pentru predare. din surse proprii. al Consiliului Legislativ. inter universitare sau interinstitutionale. viceprimar. (7) Prevederile alin. pe baza de contract. De aceleasi dreptu ri beneficiaza si personalul de conducere si de specialitate de la casa corpului didactic. in conformitate cu p revederile legii. persoanele in cauza urma nd a fi remunerate pentru munca depusa. alese in Parlament. T ineretului si Sportului. Cercetarii. al Guvernului sau in M inisterul Educatiei. (8) De prevederile alin. subprefect. de indrumare si de control i n sistemul de invatamant. dupa caz. in cazuri bine justificate. cercetare. al Administratiei Prezidentiale. de cultura. (14) Institutiile de invatamant superior pot asigura. conducerea ins titutiei de invatamant poate intrerupe concediul legal. cu o durat a de cel putin 40 de zile lucratoare. integral sau partial. impreuna cu reprezentantii organizatiilor sindicale rep rezentative la nivel de ramura a invatamantului. primar. (13) Cadrele didactice beneficiaza de dreptul la concediu astfel: a) concediul anual cu plata. (12) Perioada de rezervare a postului didactic se considera vechime in invat amant. Cercetarii. care indeplinesc functia de prefect. daca se face dovada activitat ii respective.

Protectia este solicitata de persoana autorizata conform Cartei universit are. micropr oductie. dir ector de departament sau de unitate de cercetare-dezvoltare. ART. (16) Personalul didactic are dreptul la intreruperea activitatii didactice. (2) Comisia de etica universitara pastreaza confidentiala identitatea autoru lui sesizarii. decan. (2) Structura si componenta comisiei de etica universitara este propusa de c onsiliul de administratie. cu modificarile si completarile ulterioare. comisia de etica universitara demareaza procedurile s tabilite de Codul de etica si deontologie universitara. ART. Raspunderea juridica pentru hotararile si activitatea comisi ei de etica universitara revine universitatii. din universitate sau din afara universitatii. 308 (1) Orice persoana. avizata de senatul universitar si aprobata de rector. e) alte atributii prevazute de prezenta lege sau stabilite conform Cartei un iversitare. pentru cresterea si ingrijirea copilului in varsta de pana la 2 ani. director administrativ. Protectia se asigura impotriva persoan ei sau grupului de persoane care aduc atingere demnitatii umane si profesionale a cadrelor didactice ori care impiedica exercitarea drepturilor si a obligatiilo r lor. conform legii. 305 Cadrele didactice si studentii sunt protejati in spatiul universitar de auto ritatile responsabile cu ordinea publica. in policlinici si unitati spitalicesti stabilite prin protocol incheiat intre Ministerul Educatiei. d) atributiile stabilite de Legea nr. care se prezinta rectorului. 206/2004. 310 . poate sesi za Comisiei de etica universitara abateri savarsite de membri ai comunitatii uni versitare. conform Codului de etica si deontologie univers itara. 2 06/2004. prodecan. ca re se propune senatului universitar pentru adoptare si includere in Carta univer sitara. 306 (1) La nivelul fiecarei universitati functioneaza comisia de etica universit ara. proiectare. De acest drept poate beneficia numai unul dintre parinti sau sustinatorii legali. (3) Comisia de etica universitara are urmatoarele atributii: a) analizeaza si solutioneaza abaterile de la etica universitara. 307 Hotararile comisiei de etica universitara sunt avizate de consilierul juridi c al universitatii. sen atului universitar si constituie un document public. respectiv de Legea nr. dupa incheierea acestora. Tineretului si Sportul ui si Ministerul Sanatatii. 309 In urma unei sesizari. ART. Comisia raspunde autorului sesizarii in termen de 30 de zile de la primirea sesizarii si ii comunica acestu ia rezultatul procedurilor. b) realizeaza un raport anual referitor la situatia respectarii eticii unive rsitare si a eticii activitatilor de cercetare. Membrii comisiei sunt persoane cu prestigiu profesional si autoritate morala. ART. prorector. pe baza se sizarilor sau prin autosesizare. ART. cu modificarile si completar ile ulterioare.medicale si psihologice. confo rm prevederilor legale. respectiv 3 ani in cazul copiilor cu handicap. c) contribuie la elaborarea Codului de etica si deontologie universitara. Cercetarii. SECTIUNEA a 5-a Etica universitara ART. cu rezervarea postului sau a catedrei. N u pot fi membri ai comisiei de etica universitara persoanele care ocupa vreuna d intre functiile: rector.

c) Medalia Membru de onoare al corpului didactic. pune in aplicare sanctiunile disciplinar e. ordinul se acor da personalului didactic. sanctiunile se comunica. de catre decan ori rector sau de cel putin 2/3 din numarul total al membrilor departamentului. medalia se acorda cadrelor didactice pensionabile. cand este cazul. 312 alin. Cavaler si Ofiter. cu indemnizatia de conducere. de conducere. acordata prin concurs. (4) In invatamantul superior. personalul didactic si de cercetare auxiliar. libertatii exprimarii si libertatii academice. 312 alin. b) diminuarea salariului de baza. in scris. d e master sau de licenta. b) confectionarea de rezultate sau inlocuirea rezultatelor cu date fictive.Constituie abateri grave de la buna conduita in cercetarea stiintifica si ac tivitatea universitara: a) plagierea rezultatelor sau publicatiilor altor autori. Aceasta gradatie se acorda pentru 16% din posturi le didactice existente la nivelul institutiei de invatamant superior si reprezin ta 25% din salariul de baza. Acestia actioneaza in urma unei sesizari primite sau se autoses izeaza in cazul unei abateri constatate direct. c) introducerea de informatii false in solicitarile de granturi sau de finan tare. propunerea de sanctionare discip linara se face de catre seful de departament sau de unitate de cercetare. c)-e) se stabilesc de catre senatele universitare. d) destituirea din functia de conducere din invatamant. Sanctiunile disciplinare prevazute la art. Normele de comportare sunt stabilite in Carta universitara. dupa caz. 313 (1) In institutiile de invatamant superior. cumulat. clasele Comandor. c) suspendarea. Cavaler si Ofiter. personalulu . de indrumare si de control din invatamant ul superior raspunde disciplinar pentru incalcarea indatoririlor ce ii revin pot rivit contractului individual de munca. (2) Sanctiunile disciplinare care se pot aplica personalului didactic si de cercetare sunt urmatoarele: a) avertisment scris. proiec tare. precum si cel de conducere. ART. consiliului facultatii sau senatului univer sitar. 312 (1) Personalul didactic si de cercetare. e) desfacerea disciplinara a contractului de munca. (3) Decanul sau rectorul. de indrumare si de control. precum si pentru incalcarea normelor de comportare care dauneaza interesului invatamantului si prestigiului unitatii/ins titutiei. dupa caz. 311 (1) Personalul didactic din invatamantul superior beneficiaza de gradatie de merit. cu activitate deosebita in educatie si formare profesio nala. de indrumare si de control. de indrumare si de control din invataman tul preuniversitar. microproductie. b) Ordinul Alma Mater. (2) lit. SECTIUNEA a 7-a Sanctiuni disciplinare ART. de conducere si de cercetare din invatamantul superior. pe o perioada determinata de timp. a) si b) s e stabilesc de catre consiliile facultatilor. a dreptului de inscriere la un concurs pentru ocuparea unei functii didactice superioare ori a unei funct ii de conducere. clasele Comandor. fara a adu ce atingere dreptului la opinie. ca membru in comisii de doctorat. SECTIUNEA a 6-a Distinctii ART. (2) Sanctiunile disciplinare prevazute la art. ordinul se acord a personalului didactic. Gradatia de merit se acorda pe o perioada de 5 ani. (2) Ordinele si medaliile care pot fi conferite personalului didactic sunt: a) Ordinul Spiru Haret. (2) lit.

d e master sau de licenta. cand este cazul. ART. de cercetare si didactic a uxiliar se stabileste potrivit legislatiei muncii. ART. Masurile pentru recuperarea p agubelor si a prejudiciilor se iau potrivit legislatiei muncii. 320 . (2) Dreptul persoanei sanctionate disciplinar de a se adresa instantelor jud ecatoresti este garantat. 314 (1) Sanctiunea disciplinara se aplica numai dupa efectuarea cercetarii fapte i sesizate. dupa caz. Sesizarea se face in scris si se inregistreaza la registratura unitatii/institutiei de invata mant. b) exmatricularea. 317 (1) Orice persoana poate sesiza unitatea/institutia de invatamant cu privire la savarsirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinara. ART. se constituie comis ii de analiza formate din 3-5 membri. cadre didactice care au functia didactica cel putin egala cu a celui care a savarsit abaterea si un reprezentant al organi zatiei sindicale. pe o perioada determinata de timp. ca membru in comisii de doctorat. e) desfacerea disciplinara a contractului de munca. cu aprobarea senatului universitar. autoritatea care a aplicat sanctiunea disciplinara poate di spune ridicarea si radierea sanctiunii. facandu-se mentiunea corespunzatoare in statul personal de serviciu al celui in cauza. de indrumare si de control. de indrumare si de control. a dreptului de inscriere la un concurs pentru ocuparea unei functii didactice superioare ori a unei funct ii de conducere. c) alte sanctiuni prevazute de Codul de etica si deontologie universitara. cu indemnizatia de conducere.i didactic si de cercetare. de: a) rector. (2) Pentru investigarea abaterilor disciplinare savarsite de personalul dida ctic. b) diminuarea salariului de baza. pentru person alul de conducere al institutiilor de invatamant superior si pentru rezolvarea c ontestatiilor privind deciziile senatelor universitare. d) destituirea din functia de conducere din invatamant. (3) Comisiile de analiza sunt numite. imbunatatindu-si activitate a si comportamentul. 318 Sanctiunile care se pot aplica personalului didactic si de cercetare si pers onalului didactic si de cercetare auxiliar de catre comisia de etica universitar a pentru incalcarea eticii universitare sau pentru abateri de la buna conduita i n cercetarea stiintifica sunt urmatoarele: a) avertisment scris. Cercetarii. 319 Sanctiunile care se pot aplica de catre comisia de etica universitara studen tilor si studentilor-doctoranzi pentru incalcarea eticii universitare sunt urmat oarele: a) avertisment scris. cumulat. b) Ministerul Educatiei. audierea celui in cauza si verificarea sustinerilor facute de acesta in aparare. c) suspendarea. 315 Raspunderea patrimoniala a personalului didactic. SECTIUNEA a 8-a Sanctiuni referitoare la incalcarea eticii universitare si a bunei conduite in cercetare ART. ART. ART. precum si personalului didactic si de cercetare auxi liar din subordine de catre serviciul de resurse umane al institutiei. ART. Tineretului si Sportului. personalul din cercetare sau personalul administrativ. 316 In cazul in care cel sanctionat disciplinar nu a mai savarsit abateri discip linare in cursul unui an de la aplicarea sanctiunii.

Raspunderea juridica p entru hotararile Consiliului National de Etica a Cercetarii Stiintifice. Cercetarii. ART. in urma sesizarilor sau prin autosesizare. a accesului la finantarea di n fonduri publice destinata cercetarii-dezvoltarii. ART. h) interzicerea. ART. Dezvolt arii Tehnologice si Inovarii revine Ministerului Educatiei. 318 sau 319 ori prevazute de lege. in termen de 30 de zile de la stabilirea sanctiunilor. (3) Hotararile Consiliului National de Etica a Cercetarii Stiintifice. conform Legii nr. comisia d e etica universitara stabileste. indiferent de momentul la c are s-a dovedit ca o persoana a realizat abateri grave de la buna conduita in ce rcetarea stiintifica si activitatea universitara. 324 Pentru abaterile de la buna conduita in cercetare-dezvoltare ale personalulu i din cadrul institutiilor de invatamant superior. conform legii. Dezvoltarii Tehn ologice si Inovarii. d) retragerea titlului de doctor. Cercetarii. hotararile sta bilesc si sanctiunile ce urmeaza a fi aplicate. conform legii. Codului de etica si deontologie profesionala al persona lului de cercetare-dezvoltare si Codului de etica si deontologie profesionala. Dezvo ltarii Tehnologice si Inovarii sunt avizate de directia juridica din cadrul Mini sterului Educatiei. in cazurile hotararilor privind vinovatia. dupa caz. u na sau mai multe din sanctiunile prevazute la art. e) retragerea titlului didactic universitar sau a gradului de cercetare ori retrogradarea. g) desfacerea disciplinara a contractului de munca. cu modificarile si completarile ulterioare. c) retragerea calitatii de conducator de doctorat sau a atestatului de abili tare. 206/2004. 321 In cazul abaterilor de la buna conduita in cercetarea stiintifica. 325 Se interzice ocuparea posturilor didactice si de cercetare de catre persoane cu privire la care s-a dovedit ca au realizat abateri grave de la buna conduita in cercetarea stiintifica si activitatea universitara. una sau mai multe dintre sanctiunile prevazute la art. Constatarea abaterilor se face de catre Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintifice. ART. stabilite conform legii. comisia de etica universitara stabileste. f) destituirea din functia de conducere din institutia de invatamant superio r. iar cont ractul de munca cu universitatea inceteaza de drept. conform Codului de etica si de ontologie profesionala. ART. 323 (1) Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintifice. 326 .In cazul abaterilor de la prevederile Codului de etica si deontologie profes ionala. pentru o perioada determinata. Dezvoltarii Tehnol ogice si Inovarii analizeaza cazurile referitoare la incalcarea regulilor de bun a conduita in cercetare-dezvoltare. 3 18 sau 319. Se anuleaza concursul pentru un post didactic sau de cercetare ocupat. s i emite hotarari prin care se stabileste vinovatia ori nevinovatia persoanei sau persoanelor in cauza. Consi liul National de Etica a Cercetarii Stiintifice. Dezvoltarii Tehnologice si Inov arii stabileste aplicarea uneia sau mai multora din urmatoarele sanctiuni: a) avertisment scris. Tineretu lui si Sportului. ART. (2) Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintifice. Tineretului si Sportului. Dezvoltarii Tehnol ogice si Inovarii pastreaza confidentiala identitatea persoanei care a facut ses izarea. 322 Sanctiunile stabilite de comisia de etica si deontologie universitara sunt p use in aplicare de catre decan sau rector. b) retragerea si/sau corectarea tuturor lucrarilor publicate prin incalcarea regulilor de buna conduita. constatate si dovedite.

educatia si formarea profesionala cont inua a adultilor. TITLUL V Invatarea pe tot parcursul vietii CAP. dupa caz. I Dispozitii generale ART. (3) Invatarea pe tot parcursul vietii cuprinde educatia timpurie. care nu urmeaza in mod explicit un curriculum si poate diferi ca durata. (4) Invatarea in contexte informale reprezinta rezultatul unor activitati zi lnice legate de munca. 327 Salarizarea personalului didactic si de cercetare se face conform legislatie i in vigoare si hotararilor senatului universitar. Acest tip de invatare are asociate obiective. in condi . 330 (1) Invatarea pe tot parcursul vietii se realizeaza in contexte de invatare formale. mediul familial. (3) Invatarea in contexte nonformale este considerata ca fiind invatarea int egrata in cadrul unor activitati planificate. nonformale s i informale. Diplomelor s i Certificatelor Universitare. SECTIUNEA a 9-a Salarizarea personalului didactic si de cercetare ART. in scopul formarii sau dezvoltarii competentelor dintr-o multipla p erspectiva: personala. care se realizeaza intr-un cadru institutionalizat si se fundamenteaza pe o proiectare didactica explicita. ART. cu obiective de invatare. d urate si resurse. 329 (1) Finalitatile principale ale invatarii pe tot parcursul vietii vizeaza de zvoltarea plenara a persoanei si dezvoltarea durabila a societatii. de condu catorii institutiilor de invatamant superior sau ai unitatilor de cercetare-dezv oltare. timpul liber si nu este organizata sau s tructurata din punct de vedere al obiectivelor. ART. invatamant ul preuniversitar. duratei ori sprijinului pentru i nvatare. de Ministerul Educatiei. civica. de conducatorii autoritatilor contractante care a sigura finantarea din fonduri publice destinata cercetarii-dezvoltarii. 328 (1) Prezentul titlu reglementeaza cadrul general si integrator al invatarii pe tot parcursul vietii in Romania. Acest tip de in vatare depinde de intentia celui care invata si nu conduce in mod automat la cer tificarea cunostintelor si competentelor dobandite. (2) Invatarea in context formal reprezinta o invatare organizata si structur ata. Acest tip de invatare nu este dependent de intentia celui care invata s i nu conduce in mod automat la certificarea cunostintelor si competentelor doban dite. de Consiliul National pentru Atestarea Titlurilor. invatamantul superior. depinde de vointa celui care invata si se finalizeaza cu certi ficarea institutionalizata a cunostintelor si competentelor dobandite. (2) Educatia permanenta reprezinta totalitatea activitatilor de invatare rea lizate de fiecare persoana pe parcursul vietii in contexte formale. de presedintele Autoritatii Nationale pentru Cercet are Stiintifica. Cercetari i. nonformale si informale. Dezvoltarii Tehnologice si Inovarii sunt puse in aplicare in termen de 30 de zile de la data emiterii hotararii.Sanctiunile stabilite de Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintific e. Tineretului si Sportului. (5) Certificarea cunostintelor si competentelor dobandite in contexte nonfor male si informale poate fi facuta de organisme abilitate in acest sens. sociala ori ocupationala. (2) Invatarea pe tot parcursul vietii se centreaza pe formarea si dezvoltare a competentelor-cheie si a competentelor specifice unui domeniu de activitate sa u unei calificari.

centre de educatie si formare profesionala din subordinea ministerelor sau auto ritatilor publice locale. II Responsabilitati referitoare la invatarea pe tot parcursul vietii ART. precum si asociatii profes ionale. 334 Finantarea invatarii pe tot parcursul vietii se realizeaza prin fonduri publ ice si private pe baza parteneriatului public-privat. angaj atori care ofera programe de formare profesionala propriilor angajati. palate si cluburi ale elevilor. 335 Statul isi exercita atributiile in domeniul invatarii pe tot parcursul vieti . cinematografe. la locul de munca. (1).tiile legii. rezidenti in me diul urban si in mediul rural. cu calificare redusa sau necalificati. c entre de documentare. b) tinerii care au parasit sistemul de educatie inainte de a obtine o califi care profesionala si nu sunt cuprinsi in nicio forma de educatie sau formare pro fesionala. (3) Organizarea si functionarea formarii profesionale a adultilor sunt regle mentate de legislatia referitoare la formarea profesionala continua a adultilor si ucenicia la locul de munca. culturale. sindicate. sportive ori culturale sau altele asemenea. (3) Institutiile sau organizatiile in care se realizeaza invatarea in contex te informale sunt institutiile si organizatiile prevazute la alin. organizatii nonguvernament ale ori guvernamentale care ofera programe autorizate in conditiile legii. i) toti cetatenii care doresc sa urmeze programe de educatie permanenta. prin finantare si cofinant are din partea angajatorilor. cand se angajeaza in activ itati de voluntariat. centre culturale. la locul de m unca. ART. adesea. ART. inclusiv financiar. organizatiilor nonguvernamentale. in retele sociale. 333 Statul garanteaza si sustine. (1) si (2). teatre. 332 (1) Organizarea si functionarea invatamantului preuniversitar sunt reglement ate la titlul II din prezenta lege. centre de i ngrijire si protectie a copilului. biblioteci. neintentionata si neconstientizata si se poate produce atunci cand copiii. tinerii si adultii desfasoara activitati in familie. institutii culturale precum muzee. I nvatarea informala este. furnizori publici si privati de educatie si formare pr ofesionala autorizati/acreditati in conditiile legii. 331 (1) Institutiile sau organizatiile in care se realizeaza invatarea in contex te formale sunt: unitati si institutii de invatamant preuniversitar si superior. e) tinerii si adultii care revin in tara dupa o perioada de munca in straina tate. organizatii nonguvernamentale. g) angajatii de peste 40 de ani cu nivel scazut de educatie. in comunitate. accesul la educatie si for mare profesionala continua pentru: a) tinerii si adultii care nu au finalizat invatamantul obligatoriu. prin conturi de educatie permanenta si prin c ontributia beneficiarilor. (2) Organizarea si functionarea invatamantului superior sunt reglementate la titlul III din prezenta lege. ART. c) absolventii de invatamant nonprofesional sau cei care au absolvit studiil e invatamantului liceal sau ale invatamantului superior in domenii si calificari redundante ori nerelevante pe piata fortei de munca. prin fonduri ner ambursabile din programe europene. h) elevii cu risc major de esec scolar. (2) Institutiile sau organizatiile in care se realizeaza invatarea in contex te nonformale sunt institutii si organizatii prevazute la alin. f) tinerii si adultii rezidenti in comunitati dezavantajate economic si soci al. ART. case de cultura. d) persoanele cu cerinte educationale speciale. CAP.

respectiv garantarea drepturilor si a intereselor creatorilor. Guvernului. moderni zarea si optimizarea serviciilor publice oferite de institutiile si asezamintele de cultura. Tineretului si Sportului are ca atributii principale. d) alte atributii prevazute de legislatia din domeniul educatiei si formarii profesionale. Familiei si Protectiei Sociale. ART. Ministerului Culturii si Patrimoniului National. in domeniul invatarii pe tot parcursul vietii: a) elaborarea strategiilor si politicilor nationale in domeniul educatiei. d) alte atributii prevazute de legislatia din domeniul educatiei si formarii profesionale. b) propunerea si promovarea parteneriatelor cu autoritatile administratiei p ublice locale si cu structurile societatii civile pentru diversificarea. direct sau prin organismele abil itate. ART. cifrele anuale de scolarizare si criteriile de selectionare a candidatilor pentru invatamantul de formare continua nonuniversitara a personalului militar. Tineretului si Sportului. or dine publica si securitate nationala se reglementeaza. a l formarii profesionale. acreditarea si controlarea directa sau prin org anisme abilitate a furnizorilor de formare. evaluarea. 337 Ministerul Muncii. in sensul prezentei legi. evaluarea si controlarea. altii decat cei din cadrul sistemulu i national de invatamant. prin ordine si instructiuni proprii emise de catre conducatorii acestora. Familiei si Protectiei Sociale are ca atributii principal e. de Serviciul Roman de Informatii si d e alte institutii cu atributii in domeniul apararii. tineretului si sportului. asa cum apar ele specificate in legislatia din domeniul e ducatiei si formarii profesionale. b) reglementarea formarii profesionale la locul de munca si a formarii profe sionale prin ucenicie la locul de munca. al cercetarii. c) monitorizarea. impreuna cu Ministerul Culturii si Patrimoniului National. ordine publica si securitate nationala se stabilesc de Ministerul Apararii Nationale. in vederea satisfacerii necesitatilor culturale si educative ale pu blicului. c) promovarea recunoasterii competentelor profesionale. specializarile. informatiilor. a politicilor si a strategiilor nationale privind formarea profesiona la a adultilor. precum si al Ministerului Administratiei si Internelor. Cercetarii. i n domeniul invatarii pe tot parcursul vietii: a) stimularea cresterii gradului de acces si de participare a publicului la cultura. d) stabilirea mecanismelor si a metodologiilor de validare si recunoastere a rezultatelor invatarii. 338 Ministerul Culturii si Patrimoniului National are ca atributii principale. ART. Cercetarii. b) elaborarea reglementarilor referitoare la organizarea si functionarea sis temului de educatie din Romania. c) monitorizarea. f) alte atributii. Ministerului Sanatatii. potrivit specificului si nivelurilor de invatamant . a politicilor in domeniul educatiei nonprofesionale a adultilor si varstnicilor. 339 (1) Ministerele si autoritatile centrale pot avea responsabilitati in domeni ul educatiei si formarii pentru profesiile reglementate prin legi speciale. 336 Ministerul Educatiei. Parlamentului. (2) Formarea continua a personalului din institutiile publice de aparare. de informatii. in domeniul invatarii pe tot parcursul vietii: a) elaborarea. ART. e) elaborarea. artistilor si specialistilor din dome niul culturii. profilurile. Cercetarii. a functionarii sistemului educational si a furnizorilor de educatie.i prin intermediul Ministerului Educatiei. (3) Structura organizatorica. ordinii publ ice si securitatii nationale. Tineretului si Sportului. impreuna cu Ministerul Educatiei. d e Ministerul Administratiei si Internelor. Ministerului Muncii.

. ART. 340 (1) Se infiinteaza Autoritatea Nationala pentru Calificari prin reorganizare a Consiliului National al Calificarilor si Formarii Profesionale a Adultilor (CN CFPA) si a Unitatii Executive a Consiliului National al Calificarilor si Formari i Profesionale a Adultilor. (2) Autoritatea Nationala pentru Calificari elaboreaza Cadrul national al ca lificarilor pe baza Cadrului european al calificarilor, gestioneaza Registrul na tional al calificarilor si Registrul national al furnizorilor de formare profesi onala a adultilor. Autoritatea Nationala pentru Calificari coordoneaza autorizar ea furnizorilor de formare profesionala continua la nivel national, coordoneaza sistemul de asigurare a calitatii in formarea profesionala continua si activitat ile comitetelor sectoriale. Autoritatea Nationala pentru Calificari mai are urma toarele atributii: a) elaboreaza, implementeaza si actualizeaza Cadrul national al calificarilo r, precum si Registrul national al calificarilor; b) asigura compatibilitatea sistemului national al calificarilor cu celelalt e sisteme de calificari existente la nivel european si international; c) propune Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului elem ente de politici si de strategii nationale, acte normative referitoare la sistem ul national al calificarilor si la dezvoltarea resurselor umane, inclusiv formar ea profesionala a adultilor; d) coordoneaza si controleaza la nivel national elaborarea standardelor ocup ationale si a standardelor de pregatire profesionala; e) coordoneaza asigurarea calitatii in formarea profesionala a adultilor; f) coordoneaza si controleaza autorizarea furnizorilor de formare profesiona la a adultilor; g) intocmeste Registrul national al furnizorilor de formare profesionala a a dultilor, precum si Registrul national al evaluatorilor de competente profesiona le; h) coordoneaza autorizarea centrelor de evaluare a competentelor profesional e si certificarea evaluatorilor de competente profesionale; i) participa la elaborarea unor planuri sau programe de interes national in domeniul calificarilor si al formarii profesionale a adultilor; j) promoveaza dialogul social, sprijina si coordoneaza activitatea comitetel or sectoriale. (3) Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale Autoritatii Nationale pentru Calificari se asigura din venituri proprii si subventii de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului . (4) La nivelul Autoritatii Nationale pentru Calificari se constituie un cons iliu cu rol consultativ, format din reprezentati ai institutiilor de invatamant preuniversitar si universitar, ai studentilor, ai asociatiilor profesionale, ai administratiei publice centrale, ai patronatelor, ai sindicatelor si ai comitete lor sectoriale. Consiliul asista Autoritatea Nationala pentru Calificari in stab ilirea strategiilor nationale si a planurilor de actiuni pentru dezvoltarea Cadr ului national al calificarilor si a formarii profesionale a adultilor. (5) Autoritatea Nationala pentru Calificari este coordonata de Ministerul Ed ucatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. Structura, organizarea si functio narea acesteia se stabilesc prin hotarare a Guvernului, in termen de 3 luni de l a intrarea in vigoare a prezentei legi. ART. 341 (1) Cadrul national al calificarilor este un instrument pentru clasificarea calificarilor in conformitate cu un set de criterii care corespund unor niveluri specifice de invatare atinse, al carui scop este integrarea si coordonarea subs istemelor nationale de calificari si imbunatatirea transparentei, accesului, pro gresului si calitatii calificarilor in raport cu piata muncii si societatea civi la. (2) Implementarea Cadrului national al calificarilor vizeaza sistemul nation al de calificari obtinute in invatamantul secundar general, in invatamantul prof

esional si tehnic, in formarea profesionala continua, in ucenicie, in invatamant ul superior, atat in contexte formale, cat si in contexte informale si nonformal e, din perspectiva invatarii pe tot parcursul vietii. (3) Cadrul national al calificarilor permite recunoasterea, masurarea si rel ationarea tuturor rezultatelor invatarii dobandite in contexte de invatare forma le, nonformale si informale si asigura coerenta calificarilor si a titlurilor ce rtificate. Existenta unui cadru national al calificarilor contribuie la evitarea duplicarii si suprapunerii calificarilor, ii ajuta pe cei ce invata sa ia deciz ii in cunostinta de cauza privind planificarea carierei si faciliteaza evolutia profesionala, in perspectiva invatarii pe tot parcursul vietii. (4) Cadrul national al calificarilor contribuie la asigurarea calitatii sist emului de formare profesionala. ART. 342 (1) Autoritatea Nationala pentru Calificari evalueaza si certifica evaluator ii de competente profesionale, evaluatorii de evaluatori si evaluatorii externi. (2) Criteriile si procedurile de evaluare si certificare a evaluatorilor de competente profesionale, a evaluatorilor de evaluatori si a evaluatorilor extern i se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei le gi, aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si spo rtului. (3) Autoritatea Nationala pentru Calificari intocmeste Registrul national al evaluatorilor de competente profesionale, evaluatorilor de evaluatori si evalua torilor externi certificati. (4) Autoritatea Nationala pentru Calificari acrediteaza centrele de evaluare si organismele de evaluare, pe baza rapoartelor de evaluare intocmite de evalua torii externi. ART. 343 (1) Centrele comunitare de invatare permanenta se infiinteaza de catre autor itatile administratiei publice locale in parteneriat cu furnizorii de educatie s i formare. Acestea au rolul de a implementa politicile si strategiile in domeniu l invatarii pe tot parcursul vietii la nivelul comunitatii. Functionarea centrel or comunitare de invatare permanenta se reglementeaza prin hotarare a Guvernului , initiata de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. (2) Unitatile si institutiile de invatamant de sine statator sau in partener iat cu autoritatile locale si alte institutii si organisme publice si private: c ase de cultura, furnizori de formare continua, parteneri sociali, organizatii no nguvernamentale si altele asemenea pot organiza la nivel local centre comunitare de invatare permanenta, pe baza unor oferte de servicii educationale adaptate n evoilor specifice diferitelor grupuri-tinta interesate. (3) Finantarea centrelor comunitare de invatare permanenta se face din fondu ri publice si private, in conditiile legii. Toate veniturile obtinute de centrel e comunitare de invatare permanenta raman la dispozitia acestora. ART. 344 (1) Atributiile centrelor comunitare de invatare permanenta la nivel local s unt urmatoarele: a) realizeaza studii si analize privind nevoia de educatie si formare profes ionala la nivel local; b) elaboreaza planuri locale de interventie in domeniul educatiei permanente ; c) ofera servicii educationale pentru copii, tineri si adulti prin: (i) programe de tip remedial pentru dobandirea sau completarea competentelor -cheie, inclusiv programe educationale de tip "A doua sansa" sau programe de tip "zone de educatie prioritara" pentru tinerii si adultii care au parasit timpuri u sistemul de educatie ori care nu detin o calificare profesionala; (ii) programe pentru validarea rezultatelor invatarii nonformale si informal e; (iii) programe de dezvoltare a competentelor profesionale pentru calificare/ recalificare, reconversie profesionala, perfectionare, specializare si initiere profesionala; (iv) programe de educatie antreprenoriala;

(v) programe de dezvoltare personala sau de timp liber; (vi) organizarea de activitati de promovare a participarii la invatarea perm anenta a tuturor membrilor comunitatii; d) ofera servicii de informare, orientare si consiliere privind: (i) accesul la programe de educatie si formare profesionala; (ii) validarea rezultatelor invatarii nonformale si informale; (iii) pregatirea in vederea ocuparii unui loc de munca; e) ofera servicii de evaluare si certificare a rezultatelor invatarii nonfor male si informale; f) asigura accesul membrilor comunitatii la mijloace moderne de informare si comunicare; g) promoveaza parteneriatul cu mediul economic; h) implementeaza instrumentele dezvoltate la nivel european, Europass si You thpass, pasaportul lingvistic, precum si portofoliul de educatie permanenta; i) gestioneaza informatii cu privire la participarea beneficiarilor la servi ciile acestora. (2) Metodologia de acreditare, evaluare periodica, organizare si functionare a centrelor comunitare de invatare permanenta se aproba prin hotarare a Guvernu lui. ART. 345 (1) In intelesul prezentei legi, termenii referitori la procesele de identif icare, evaluare si recunoastere a rezultatelor invatarii se definesc dupa cum ur meaza: a) rezultatele invatarii reprezinta ceea ce o persoana cunoaste, intelege si este capabila sa faca la finalizarea procesului de invatare si sunt definite su b forma de cunostinte, abilitati si competente; b) identificarea rezultatelor invatarii reprezinta procesul prin care indivi zii, singuri sau cu sprijinul personalului specializat, devin constienti de comp etentele pe care le detin; c) evaluarea rezultatelor invatarii reprezinta procesul prin care se stabile ste faptul ca o persoana a dobandit anumite cunostinte, abilitati si competente; d) validarea rezultatelor invatarii reprezinta procesul prin care se confirm a ca rezultatele invatarii evaluate, dobandite de o persoana, corespund cerintel or specifice pentru o unitate de rezultate ale invatarii sau o calificare; e) certificarea rezultatelor invatarii reprezinta procesul prin care se conf irma in mod formal rezultatele invatarii dobandite de persoana care invata in di ferite contexte, in urma unui proces de evaluare. Aceasta se finalizeaza printro diploma sau un certificat. (2) Recunoasterea rezultatelor invatarii reprezinta procesul de atestare a r ezultatelor invatarii validate si certificate prin acordarea de unitati de rezul tate ale invatarii sau de calificari. (3) Identificarea, evaluarea si recunoasterea rezultatelor invatarii in cont exte nonformale si informale se realizeaza pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, de Ministerul Munci i, Familiei si Protectiei Sociale si de Autoritatea Nationala pentru Calificari si se aproba prin hotarare a Guvernului. (4) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului elaboreaza si aproba prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportulu i metodologia de recunoastere a rezultatelor invatarii in contexte nonformale si informale a cadrelor didactice si de echivalare a acestora in credite pentru ed ucatie si formare profesionala. ART. 346 (1) Serviciile de identificare, evaluare si recunoastere a rezultatelor inva tarii pot fi oferite de institutii de stat sau particulare autorizate in acest s ens. (2) Diplomele si certificatele acordate de institutiile autorizate in urma e valuarii rezultatelor invatarii in contexte nonformale si informale produc acele asi efecte ca si celelalte modalitati de evaluare si certificare a cunostintelor si competentelor din sistemul formal de educatie si formare profesionala in ved erea ocuparii unui loc de munca sau continuarii educatiei si formarii profesiona

(2) Metodologia de acordare a creditelor transferabile se elaboreaza de Mini sterul Educatiei. (3) Rezultatele invatarii in contexte nonformale si informale pot fi recunos cute explicit prin evaluari in centre de evaluare si certificare a competentelor sau implicit prin finalizarea unui program formal de studii. institutii de formare. servicii d e ocupare a fortei de munca si servicii pentru tineret. in serviciile sociale si in sectorul privat. universitati.se elibereaza in cazul in care candidatul a fo st declarat competent pentru toate competentele asociate unei calificari sau une i ocupatii.le in sistemele formale. de Ministerul Culturii si Patrimoniului National s i de Autoritatea Nationala pentru Calificari si se aproba prin hotarare a Guvern ului. (2) Serviciile de consiliere si orientare in cariera se realizeaza prin unit ati si institutii de invatamant. Tineretului si Sportului. cum ar fi Europass si Youthpass. conform standardului de pregatire profesionala sau standardului ocupational. ART. 347 (1) Programele de formare profesionala initiala si continua. nonformale si informale de educatie. 351 Statul asigura accesul gratuit la servicii de consiliere si orientare in car iera tuturor elevilor. (2) Portofoliul de educatie permanenta contine dovezi ale rezultatelor invat arii dobandite in contexte formale. (2) In functie de procesul de evaluare desfasurat. 349 (1) Portofoliul de educatie permanenta reprezinta un instrument care facilit eaza identificarea si formularea abilitatilor si competentelor personale si valo rificarea acestora in parcursul scolar si profesional si in insertia pe piata mu ncii a fiecarui individ. 352 . b) certificat de competente profesionale -se elibereaza in cazul in care can didatul a fost declarat competent pentru una sau mai multe competente asociate u nei calificari ori unei ocupatii. Ele se pot realiza si la locul de munca. in care se precizeaza unitatile de competenta pentru care candidatul a fost declarat competent. 350 (1) Consilierea si orientarea carierei pe tot parcursul vietii se refera la totalitatea serviciilor si activitatilor care asista persoanele de orice varsta si in orice moment al existentei lor sa faca alegeri in sfera educationala. de f ormare sau munca si sa isi gestioneze cariera. (3) Portofoliul educational integreaza si instrumentele europene care eviden tiaza rezultatele invatarii unei persoane. (3) Rezultatele invatarii si creditele asociate acestora. ART. ART. Cercetarii. ART. sunt transferate si integrate in programul de formare profesional a pe care il urmeaza persoana care invata. ART. conform standardului de pregatire profesionala ori standardului ocup ational. centrul de evaluare acred itat elibereaza urmatoarele tipuri de certificate cu recunoastere nationala: a) certificat de calificare . 348 (1) Persoanele care doresc sa fie evaluate in vederea recunoasterii competen telor profesionale obtinute in alte contexte de invatare decat cele formale se a dreseaza unui centru de evaluare acreditat pentru ocupatia sau calificarea respe ctiva. precum si siste mele de evaluare a rezultatelor invatarii in contexte nonformale si informale vo r respecta asigurarea mobilitatii ocupationale pe orizontala si pe verticala pri n utilizarea sistemului de credite transferabile pentru educatie si formare prof esionala. de Ministerul Muncii. dobandite anterior in contexte formale sau ca urmare a evaluarii rezultatelor invatarii nonformale si informale. ART. (3) Certificatele se elibereaza insotite de o anexa a certificatului. denumi ta "Supliment descriptiv al certificatului". studentilor si persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca. Fa miliei si Protectiei Sociale.

coordonea za armonizarea sistemelor de asigurare a calitatii in educatie si formarea profe sionala. Cercetarii. (3) Parintii copilului. oportunitati de a experimenta diverse roluri din viata comunitatii sau din viata profesionala. obtine si pastra un anumit loc de munca. pentru sincronizarea si continuitatea activitatilor de consiliere si orientar e in cariera de care beneficiaza o persoana pe parcursul intregii vieti. 355 (1) Sistemul national de asigurare a calitatii educatiei permanente cuprinde sistemul de asigurare a calitatii in invatamantul preuniversitar. deschis la Trezoreria Statului pe numele copilului de ori care dintre parintii firesti. sa fie responsabile pentru propriile actiuni. a parint ilor si a publicului larg cu privire la dimensiunea consilierii si orientarii in educatie si formarea profesionala. ART. Sunt oferi te informatii despre piata muncii. denumit in continuare cont pentr u educatie permanenta. sa ia decizii info rmate. din bugetul de stat. de imputernicitul acestora sau de reprezentantul l egal al copilului. Cercetarii. Familiei si Protectiei Sociale realizeaza demersurile necesar e pentru integrarea Romaniei in retelele europene de consiliere si orientare pe tot parcursul vietii. (2) un procent de pana la 2% din valoarea impozitului anual pe veniturile . prin bugetul Minister ului Muncii. Ministerul Educatiei. (2) Grupul National pentru Asigurarea Calitatii in Educatie si Formare Profe sionala (GNAC). instrumente pen tru planificarea carierei. 353 (1) Ministerul Educatiei. Tineretului si Sportului si Ministerul Muncii. sa isi inteleaga propriul profil educational. sistemul de asigurare a calitatii in formare a profesionala continua. pe baza certificatului de nastere. calculat la cursul de schi mb leu/euro comunicat de Banca Nationala a Romaniei si valabil la data platii. Familiei si Protectiei Sociale colaboreaza in scopul cresterii calitati i. instrume nte si metodologii comune referitoare la formarea specialistilor in consiliere s i orientare. care ajuta persoanele sa isi clarifice scopu rile imediate privind angajarea. Familiei si Protectiei Sociale. care se refera la toate informatiile ne cesare pentru a planifica. e) plasarea la locul de munca. f iecarui copil cetatean roman. care ajuta persoanele sa isi clarifice scopurile si aspiratiile. (1) stabilesc. care se realizeaza in institutiile de inv atamant prin intermediul ariei curriculare "consiliere si orientare". formarea.In sensul prezentei legi. prin ordin comun. la nasterea acestuia. 354 Pentru asigurarea transparentei serviciilor si a mobilitatii persoanelor in spatiul european. sistemul de a sigurare a calitatii in invatamantul superior. utilizarea instrumentelor Europass si Youthpass. sa isi gestioneze cariera s i procesul de tranzitie in diferite momente. organizarea de act ivitati comune de sensibilizare a cadrelor didactice si a formatorilor. (2) Ministerele prevazute la alin. ART. pot directiona in contul prevazut la alin. b) educatia cu privire la cariera. sa invete despre abilitatile necesare pentru a cauta si a obtine un loc de munca. ART. ART. d) consilierea pentru angajare. se formeaza abilitati de a face alegeri privi nd educatia. c) consilierea in cariera. (2) Suma se depune intr-un cont de depozit. 356 (1) Statul sprijina dreptul la invatare pe tot parcursul vietii prin acordar ea sumei reprezentand echivalentul in lei a 500 euro. structura informala care functioneaza ca punct national de refer inta pentru asigurarea calitatii in educatie si formarea profesionala. Suma este acordata in scop e ducational in beneficiul titularului. sistemul de asigurare a calitatii in formarea profesionala initiala. contribuabili. consilierea si orientarea in cariera includ urmato arele tipuri de activitati: a) informarea cu privire la cariera. munca si viata in general. care reprezinta sprijinul acordat persoanelor pentru gasirea unui loc de munca. Tineretului si Sportului si Ministerul Muncii.

Tineretului si Sportului.000 lei ori cu munca echivalenta in folosul comunitatii. ART. incepand cu varsta de 16 ani si cu acordul expr es. mentor. ART. Trezore ria Statului elibereaza vouchere echivalente in valoare cu sumele solicitate. consilier. Cercetarii. al parintilor. Tineretului si Sportului. analiza si prognoza activitatilor de invatare pe tot parcursul vietii. Programele de formare profesionala vor cuprinde obiective specifice inv atarii permanente. organizare. (8) Sprijinul de stat pentru exercitarea dreptului la educatie permanenta pr in acordarea sumei reprezentand echivalentul in lei a 500 euro se acorda tuturor copiilor nascuti dupa data intrarii in vigoare a prezentei legi. 86 alin. profesor de sprijin si alte functii asociate activitatilor desfasurate in scopul educatiei permanente. utilizarea invatarii pe baza de proiecte si portofolii educat ionale. Familiei si Protectiei Sociale. (3) Metodologia de infiintare. (2) se plateste dobanda anual la o rata a dobanzii stabilita prin ordin al ministrului finantelor publi ce. 360 (1) Urmatoarele fapte constituie contraventii si se sanctioneaza dupa cum ur meaza: a) nerespectarea dispozitiilor art. Familiei si Protectiei Sociale si cu Ministerul Culturii si Patri moniului National elaboreaza un set de indicatori statistici pentru monitorizare a. functionare si finantare a Muzeul ui National al Stiintei se stabileste prin hotarare a Guvernului. cu Ministerul Culturii si Pat rimoniului National si cu Agentia Nationala pentru Calificari. Me todologia prin care se certifica faptul ca sumele au fost cheltuite pentru educa tia permanenta se elaboreaza de catre Ministerul Educatiei. impreuna cu Mini sterul Muncii. cadru didactic auxiliar. al tutorelui sau al reprezentantului legal. Dobanzile aferente conturilor de depozit constituite la Trezoreria Statului se asigura de la bugetul de stat. 359 Ministerul Educatiei. dezvoltarea competentelor de utilizare a tehnolo giilor moderne de informare si comunicare. evaluator de competente. in termen de m aximum 12 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi. (5) si /sau utilizarea acestora in alt scop decat cel stabilit de prezenta lege constit uie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la un an. (2) Muzeul National al Stiintei are drept scop principal oferirea de experie nte de invatare nonformala si informala. TITLUL VI Raspunderea juridica ART. si pot depune sume in acest cont. prestata de parinte sau de tutorele l . stabileste normel e metodologice de elaborare a statutului si rutei de profesionalizare a personal ului care lucreaza in domeniul educatiei permanente. in conditiile legii.din salarii. ART. Cercetarii. Tineretu lui si Sportului. (4) Pentru sumele depuse in contul prevazut la alin. facilitator/tutore on-line. aprobat prin hotarare a Guv ernului. in conditiile legii. facilitator al invatarii perman ente. impreuna cu Ministerul Muncii. mediator. Cercetarii. prin prezentarea principalelor realizar i ale stiintei si tehnologiei. (3). gestionarea si accesul la contul pentru edu catie permanenta se aproba prin hotarare a Guvernului. dupa caz. cu amenda cuprinsa intre 100 lei si 1. din bugetul Ministerului Finantelor Publice. 358 (1) Guvernul infiinteaza Muzeul National al Stiintei. formator. (5) Titularul contului este singura persoana care poate solicita sume din co ntul pentru educatie permanenta. competente de facilitare a invatarii in medii virtuale. (6) Retragerea sumelor in alte conditii decat cele prevazute la alin. instructor de practica. (2) Ministerul Educatiei. (7) Normele privind deschiderea. din culpa parintelui sau a tutorelui legal instituit. precum: competente psihopedagogice specifice varstei si profi lului beneficiarilor invatarii. 357 (1) Personalul care lucreaza in domeniul educatiei permanente poate ocupa ur matoarele functii: cadru didactic.

642 din 20 iulie 2005. 361 (1) Prezenta lege intra in vigoare la 30 de zile de la publicarea in Monitor ul Oficial al Romaniei. 14 alin. 12 8/1997 privind Statutul personalului didactic.000 lei. Partea I. (4) La data intrarii in vigoare a prezentei legi. nr. Partea I. b) nerespectarea dispozitiilor art. institutia de invatamant su perior fiind sanctionata cu intrarea in lichidare. (4) au dre ptul sa isi finalizeze studiile la specializari/programe de studii identice sau similare din acelasi domeniu al specializarii/programului de studii. b) masura introducerii clasei a IX-a in invatamantul gimnazial intra in vigo are incepand cu generatia de elevi care incepe clasa a V-a in anul scolar 2011-2 012. (1): a) masura introducerii clasei pregatitoare in invatamantul primar intra in v igoare incepand cu anul scolar 2012-2013. 75/2005 privind asigurarea calitatii educatiei. republicata in Monitorul Oficial al Romaniei. (3) Constatarea contraventiei si aplicarea amenzilor contraventionale prevaz ute la alin. 84/1995. Partea I. TITLUL VII Dispozitii tranzitorii si finale ART. autorizate sa functioneze provizoriu ori acreditate. 10/2009 privind dre ptul studentilor inmatriculati la formele de invatamant la distanta sau cu frecv enta redusa de a continua studiile la programe de studii de licenta autorizate s a functioneze provizoriu sau acreditate. iar vinovatii urmand a fi san ctionati potrivit prevederilor legale. Continuarea procesului didactic la aceste specializari/programe de studii sau initierea procesului didactic la alte specializari/programe de studii neautoriz ate ori neacreditate reprezinta o incalcare a legii. 158 din 16 iulie 1997. cu modificarile ulterioare. c) examenul de bacalaureat se va desfasura in conformitate cu prevederile pr ezentei legi incepand cu generatia de elevi care incepe clasa a IX-a in anul sco lar 2012-2013. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. precum si orice alte dispozitii contr are. cu amenda de la 5. (2) La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Legea invatamantu lui nr. 581 din 20 august 2009. institutiile de invatamant superior acreditate inceteaza procesul didactic la toate specializarile/program ele de studii care nu au fost autorizate sa functioneze provizoriu sau acreditat e. publicata in Monitorul Oficial al Romaniei. 8 7/2006.egal. aprobata cu modificari prin Legea nr. 606 din 10 decembrie 1999. publicata in Monitorul Oficial al Roman iei. Partea I.000 lei la 50. (1) lit. nr. Partea I. 143 alin. Aspectele legate de finalizarea studii . d) admiterea la liceu se va desfasura in conformitate cu prevederile prezent ei legi incepand cu generatia de elevi care incepe clasa a V-a in anul scolar 20 11-2012. Legea nr. b) se fac de catre ofiterii sau agentii de politie din cad rul Ministerului Administratiei si Internelor. (5). Ordonanta Guvernului nr. nr. f) masura privind introducerea costului standard per elev si a principiului "finantarea urmeaza elevul" se aplica din anul 2012. publicata in Monitorul Oficial al Romani ei. e) masura acordarii a 500 de euro pentru educatia permanenta a fiecarui nounascut se aplica incepand din anul 2013. art. la sesizarea consiliului de administratie al unitatii de invatamant. cu modificarile si completarile ulterioare. (1) lit. (3) Prin exceptie de la prevederile alin. 8 intra in vigoare incepand cu data de 1 ianuarie 2012. cu competente in domeniu. (5) Studentii si absolventii care au fost inmatriculati la specializarile/pr ogramele de studii care si-au incetat procesul didactic conform alin. cu modificarile si completarile ulterioare. (2) Constatarea contraventiei si aplicarea amenzilor contraventionale prevaz ute la alin. nr. a) se fac de catre persoanele imputernicite de primar in a cest scop. g) prevederile art.

(6) In termen de 8 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi. la propunerea ARACIS si cu cons ultarea Consiliului National al Rectorilor. functia de preparator universitar si care obtine diploma de doctor in termen de 4 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi ocupa de drept functi a de asistent universitar. regulam entele si metodologiile de organizare si functionare a universitatilor.in limbile romana. noile organe de conducere ale universi tatilor se vor stabili in baza prezentei legi. conform prezentei legi. contractele de munca ale persoanelor care ocupa functia de preparator univ ersitar inceteaza de drept.in limbile romana si mag hiara. Universitatea de Arta Teatrala din Targu Mures . 114 alin. (2) La finalizarea actualului mandat. sa definitiveze noua carta universitara. contractele de munca ale persoanelor care ocupa functia de lector universi tar/sef de lucrari sau o functie didactica universitara superioara si nu au obti nut diploma de doctor inceteaza de drept. sunt: 1. La implinirea termenului de 4 ani de la intrarea in vigoare a prezentei leg i. ART. republicata. inceteaza de drept. in institutii de invatama nt superior. . 3. ART. institutiile de invatamant sup erior de stat avand activitati de predare in limba minoritatilor nationale care au statut de universitati multiculturale si multilingve. in confo rmitate cu prezenta lege.lor mentionate in prezentul alineat sunt reglementate prin ordin al ministrului educatiei. Aceasta lege a fost adoptata in temeiul prevederilor art. in termen de 6 luni de la intrar ea in vigoare a prezentei legi. cercetarii. Minister ul Educatiei. la momentul intrarii in vigoare a prezen tei legi. ART. (4) Prin exceptie de la prevederile art. care nu au obtinut diploma d e doctor. 301 alin. (2). 2. Universitatea de Medicina si Farmacie din Targu Mures in limbile romana s i maghiara. 362 (1) Personalul didactic care ocupa. contractele de munca ale respectivelor persoane. reg ulamentele si celelalte acte normative care decurg din aplicarea prezentei legi si stabileste masurile tranzitorii de aplicare a acesteia. in urma angajarii raspunderii Guvernului in f ata Camerei Deputatilor si a Senatului. tineretului si sportului. contractele de munca ale persoanelor care ocupa. persoanelor care ocu pa la momentul intrarii in vigoare a prezentei legi functia de asistent universi tar intr-o institutie de invatamant superior nu li se aplica respectivele preved eri. functia de cercetator stiintific sau o functie de cercetare superio ara si nu au obtinut diploma de doctor inceteaza de drept. (5) La implinirea termenului de 4 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi. contractele de munca ale persoanelor care ocupa functia de asistent univer sitar sau asistent de cercetare si nu sunt studenti-doctoranzi sau nu au obtinut diploma de doctor inceteaza de drept. (6) La implinirea termenului de 4 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi. Tineretului si Sportului elaboreaza metodologiile. 364 (1) Senatele universitare sunt obligate ca. ART. maghiara si germana. in sedinta comuna din data de 28 octombr ie 2010. (2) La implinirea termenului de 4 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi. Cercetarii. (3) La implinirea termenului de 4 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi. Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca . 365 Termenii si expresiile utilizate in cuprinsul prezentei legi sunt definiti i n anexa care face parte integranta din prezenta lege. 363 La data intrarii in vigoare a prezentei legi. (3) din Constitutia Romaniei.

reprezinta instrumentul pentru stabilirea structurii calificaril or din invatamantul superior. dobandeste dreptul de organizare a admiterii. 5 ianuarie 2011. precum si de organizare si desfasurar e a procesului de invatamant. intr-un sens larg . precum si compatibilitatea si comparabilitatea internationala a cal ificarilor dobandite prin invatamantul superior. Legea educatiei 2011 . elevii si studentii. prescolarii. ALEXANDRU PERES Bucuresti. 4. CNCIS este parte a Cadrului nat ional al calificarilor definit la pct. de elaborare. 7. PRESEDINTELE SENATULUI. 5. CNCIS are ca scop asigurarea coerentei calificaril or si a titlurilor obtinute in invatamantul superior. pe baza evaluarii externe realizate in conditiile prezentei legi. care este obtinut atunci cand un organism competent stabileste ca o persoana a . planificare si implementare de programe de studiu. CNCIS asigura recunoastere a nationala. in conformitate cu un set de criterii ce corespund unor niveluri spe cifice de invatare. Calificarea este rezultatul formal al unui proces de evaluare si validare . precum si persoanele adulte cuprinse i ntr-o forma de educatie si formare profesionala. progresului si calitatii calificarilor in raport cu piata muncii si societatea civila. respectiv prin hotarare a Guvernului. 3. Cadrul national al calificarilor este un instrument pentru stabilirea cal ificarilor. Beneficiarii directi ai educatiei si formarii profesionale sunt antepresc olarii. Abilitarea reprezinta certificarea calitatii unei persoane de a conduce l ucrari de doctorat si de a ocupa functia didactica si de cercetare de profesor u niversitar. de organizare a examenelor de finalizare a studiilor si de a emi te diplome si certificate recunoscute de Ministerul Educatiei. accesului. Cercetarii.Legea invatamantului 2011 ANEXA LISTA definitiilor termenilor si a expresiilor utilizate in cuprinsul legii 1. denumit in co ntinuare CNCIS. dobandeste calitatea de furnizor de educatie. Asigurarea calitatii educatiei exprima capacitatea unei organizatii furni zoare de a oferi programe de educatie in conformitate cu standardele anuntate si este realizata printr-un ansamblu de actiuni de dezvoltare a capacitatii instit utionale. pe baza evaluarii externe realiza te. de desfasurare a procesului de invatamant. Autorizarea de functionare provizorie confera dreptul de organizare a admiterii. 6. 2. 8. Beneficiarii indirecti ai educatiei si formarii profesionale sunt familii le beneficiarilor directi. Acreditarea este procesul prin care unitatea/institutia de invatamant/org anizatia interesata. de catre agentiile de asigurare a calitatii au torizate sa functioneze pe teritoriul Romaniei. prin hotarare a autoritatii administratiei publice locale competen te.PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR ROBERTA ALMA ANASTASE p. Tiner etului si Sportului. prin care se formeaza increderea beneficiarilor ca organizatia furnizoare de educatie indeplineste standardele de calitate. Cadrul national al calificarilor din invatamantul superior. angajatorii. intreaga societate. Autorizarea de functionare provizorie este procesul prin care unitatea/in stitutia de invatamant/organizatia interesata. 9. in conditiile prezentei legi. comunitatea locala si. Cadrul national al calificarilor are ca scop integrarea si c oordonarea subsistemelor nationale de calificari si imbunatatirea transparentei.Legea 1/2011 . 7.

15. ca urmare a invatarii. precum si asteptarile beneficia rilor. abilitati si alte achizitii constand in valori si atitud ini. 19. creatia artistica si activitatile specifice performantei sportive. 18. transportabili. teorii si practici legate de un anumit domeniu de mun ca sau de studii. cat si in con text nonformal sau informal. 13. dezvoltare perso nala si profesionala. rezultate la anumite standarde prestabilite. Competentele profesionale sunt un ansamblu unitar si dinamic de cunostin te si abilitati. Calitatea educatiei este ansamblul de caracteristici ale unui program de studii sau program de calificare profesionala si ale furnizorului acestuia. combina si util iza adecvat cunostinte. a unui ans amblu de fapte. cantitatea de munca. Centrul de zi este o institutie de stat sau a unei organizatii nonguvern amentale in care copiii cu deficiente. ECVET/SECTEFP . Educatia este ansamblul proceselor de punere in aplicare a programelor s i activitatilor de invatare si formare de competente academice sau profesionale. transfer si rezolvare de probleme. Prin creditele de studii transfera bile se apreciaza. sub toate aspectele ei. avand ca scop si finalitate recuperarea. Cercetarii. reflectie critica si constructiva. explicare si interpretare. reabilitarea si integrarea scolara si sociala a diferitelor categorii de copii/elevi/tineri cu d eficiente. compensarea. Tineretului si S portului. Tineretului si Sportului sau de organizatii neguv ernamentale in parteneriat cu Ministerul Educatiei. pentru rezolvarea cu succes a unei anumite categorii de situatii de munca s au de invatare. Creditele sunt folo site pentru a permite transferul de la o calificare la alta. Criteriul reprezinta un set de standarde care se refera la un aspect fun damental de organizare si functionare a unui/unei furnizor de educatie/unitati/i nstitutii furnizoare de educatie in procesul autorizarii de functionare provizor ie/acreditarii/evaluarii si asigurarii calitatii. Cunostintele se exprima prin urmatorii descriptori: cunoastere. Cercetarea stiintifica universitara include cercetarea stiintifica propr iu-zisa. in medie. Creditele de studii transferabile sunt valori numerice alocate unor unit ati de cursuri si altor activitati didactice.Sistemul european de credite transferabile pentru educat ie si formare profesionala. creativitate si inovare 16. 12. 11. pri n care sunt indeplinite standardele de calitate. Cercetarii. 24. 23. 17. Cunostintele reprezinta rezultatul asimilarii. efectu ata de student pentru insusirea cunostintelor si competentelor specifice unei di scipline. 21.Sistemul european de credite transferabile. prin invatare. Centrul de educatie este o unitate de invatamant organizata de catre Min isterul Educatiei. aplicate sistematic de o autoritate de inspectie desemnata pentru a verifica respectarea standardelor p restabilite. Controlul calitatii educatiei in unitatile de invatamant preuniversitar semnifica activitati si tehnici cu caracter operational. 14. Educatia si formarea profesionala reprezinta ansamblul coerent si contin . intelegere si utilizare a limbajului specific. Competenta reprezinta capacitatea dovedita de a selecta. de la un nivel de c alificare la altul si de la un sistem de invatare la altul. 20. 22. precum si pentru dezvoltarea profesionala ori personala in condi tii de eficacitate si eficienta. 25. Abili tatile se exprima prin urmatorii descriptori: aplicare. principii. Educatia include atat activitatile de invatare in context formal. interactiune sociala.obtinut. 10. Creditele pentru formare profesionala reprezinta totalitatea rezultatelo r invatarii dobandite de o persoana pe parcursul unui program de formare profesi onala. folosite pentru a indica progresele inregistrate si completarea unui prog ram de formare care conduce catre obtinerea unei calificari. ECTS/SECT . sunt gazduiti si ingrijit i in timpul zilei. Competentele transversale reprezinta achizitii valorice si atitudinale c are depasesc un anumit domeniu/program de studiu si se exprima prin urmatorii de scriptori: autonomie si responsabilitate.

30. Indicatorul de performanta reprezinta un instrument de masurare a gradul ui de realizare a unei activitati desfasurate de furnizorul de educatie/unitatea /institutia furnizoare de educatie prin raportare la standarde.Cadrul european al calificarilor pentru invatare pe tot parcur sul vietii . 33. Evaluarea institutionala a calitatii consta in examinarea multicriterial a a calitatii educatiei. analiza si actiun ea corectiva continua din partea furnizorului de educatie/unitatii/institutiei f urnizoare de educatie. 32. EQF/CEC .uu de activitati si experiente de invatare prin care trece subiectul invatarii p e intreaga durata a traseului sau educational-formativ. aceas ta ia forma evaluarii externe. pune in aplicare programul ma nagerial pe baza caruia a fost investita. Imbunatatirea calitatii educatiei semnifica evaluarea. Mandatul este perioada in care o persoana. fara a finaliza invatamantul primar si/sau gimnazial. desfasurarea seminarelor prin sistem tutorial si. 34. precum si sa poata obtine o calificare profesionala. pentru invatamantul cu frecventa redusa. Evaluarea rezultatelor invatarii reprezinta procesul prin care se stabil este faptul ca o persoana a dobandit anumite cunostinte. deprinderi si competent e. 28. b) inlocuirea orelor de predare cu activitati de studiu individual si intaln iri periodice. bazata pe selectarea si adoptarea celor mai potrivite pro ceduri. astfel incat acestia sa isi poata completa si finaliza invatamantul obligator iu. 36. d epasind cu cel putin 4 ani varsta de scolarizare corespunzatoare acestor nivelur i. Programele de studii concretizeaza oferta educationala a unei organizati . Programele de calificare profesionala reprezinta oferta educationala car e conduce la dobandirea unei calificari profesionale inscrise in Registrul natio nal al calificarilor. cat si egalitatea de sanse in societatea bazata pe cunoastere . Atunci cand evaluarea calita tii este efectuata de o agentie nationala sau internationala specializata. Nivelul maxim al indicatorilor de performanta corespun de cerintelor unui standard de referinta. 29. desemnata prin vot sau prin c oncurs intr-o functie de conducere. c) inlocuirea orelor de predare cu activitati de studiu individual si intaln iri periodice. Mandatul are o durata de 4 ani. aceasta insasi ia forma evaluarii interne. de regula saptamanal. a masurii in care un furnizor de educatie/unitatea/inst itutia furnizoare de educatie si programele acesteia indeplinesc standardele si standardele de referinta. la nivelul unei unitati/institutii de invata mant din cadrul sistemului national de invatamant. precum si pe alegerea si aplicarea standardelor de referinta. 31. 26. resp ectand in acelasi timp marea diversitate a sistemelor nationale de educatie. cu elevii/studentii/cursantii pentru desfas urarea activitatilor aplicative obligatorii prevazute in planurile-cadru de inva tamant/planurile de invatamant. Nivelul minim al indicatorilor de performanta corespunde cerintelor unui standard. este optional si diferentiaza calitate a in mod ierarhic. 27. obligatoriu.este un instrument de referinta pentru a compara nivelurile de cali ficare ale diferitelor sisteme de calificari si care promoveaza atat invatarea d e-a lungul vietii. Programele educationale de tip "A doua sansa" sunt programe educationale care au ca scop sprijinirea copiilor/tinerilor/adultilor care au parasit premat ur sistemul de educatie. Invatamantul este un serviciu public organizat in conditiile unui regim juridic de drept public in scopul educarii si formarii profesionale a tinerei ge neratii. Organizatia interesata in furnizarea de servicii de educatie este o pers oana juridica ce cuprinde in statutul sau activitati de invatamant si se supune procesului de autorizare pentru a deveni furnizor de educatie. Atunci cand evaluarea calitatii este efectuata de orga nizatie. 37. respectiv la sta ndardele de referinta. Invatamantul cu frecventa. precum si continuarea integrarii cetatenilor pe piata europeana a muncii. cu frecventa redusa si la distanta sunt forme de organizare a proceselor didactice care implica: a) frecventa obligatorie pentru invatamantul cu frecventa. progresiv. 35. a tuturor activitatilor didactice care dezvolta competente si abilitati practice i n sistem fata in fata pentru invatamantul la distanta.

Programul de studii autorizat este programul de studii evaluat. 54. niveluri si forme de organizare a activitatii de educare si formare profesionala. Rezultatele inva tarii se exprima prin cunostinte. Rezultatele invatarii reprezinta ceea ce o persoana intelege. Punctele de credit pentru formare profesionala reprezinta exprimarea num erica a importantei unei unitati de rezultate ale invatarii raportate la o calif icare. Standar dele sunt diferentiate pe criterii si domenii. 42. 52. Standardele de referinta sunt specifice f iecarui program de studii sau fiecarei institutii. ale Spatiului Economic European si a Confederatiei Elvetiene. 38. 45. sunt optionale si se situeaza peste nivelul minim. cu exceptia statelor membre ale Uni unii Europene. impartasita si utilizata pentru a genera prospe ritate si bunastare membrilor sai. abilitati si competente dobandite pe parcursul diferitelor experiente de invatare formala. Unitatea de rezultate ale invatarii reprezinta partea unei calificari ca re cuprinde un set coerent de cunostinte. 47. Societatea cunoasterii este o societate in care cunoasterea constituie p rincipala resursa. co respund cerintelor specifice pentru o unitate sau o calificare. Validarea rezultatelor invatarii reprezinta procesul prin care se confir ma ca rezultatele invatarii dobandite de o persoana. 43. cunoaste s i este capabila sa faca la finalizarea unui proces de invatare. nonformala si informala. 53. Unitatea/Institutia furnizoare de educatie/Furnizorul de educatie sunt u nitatile si institutiile de invatamant acreditate. Sistemul tutorial semnifica organizarea activitatilor didactice in invat amantul la distanta de catre un cadru didactic tutore si asigura: a) desfasurarea activitatilor de invatare si evaluare atat la distanta. Standardul reprezinta descrierea cerintelor formulate in termen de regul i sau rezultate. fiind creata. Constituirea RMUR se realizeaza pe baza registrelor matricole ale institutiilor de invatamant superior. Standardul de referinta reprezinta descrierea cerintelor care definesc u n nivel optimal de realizare a unei activitati de catre furnizorul de educatie/u nitatea/institutia furnizoare de educatie. acredita te ori autorizate sa functioneze provizoriu. 49.i furnizoare de educatie. evaluate si certificate. 39. Registrul national al calificarilor este o baza de date nationala ce cup rinde descrierea tuturor calificarilor din Romania. 41. Unitatea reprezinta o unitate de invatamant din invatamantul preuniversi tar. 50. care definesc nivelul minim obligatoriu de realizare a unei act ivitati in educatie. cat si in sistem fata in fata. 46. Orice standard este formulat in termeni generali sub forma unui enunt si se concretizeaza intr-un set de indicatori de performanta. Registrul matricol unic al universitatilor din Romania (RMUR) este o baz a de date nationala electronica in care sunt inregistrati toti studentii din ins titutiile de invatamant superior de stat. de diferite tipuri. Statele terte reprezinta orice stat. pe baza bunelor practici existente la nivel national. b) organizarea pe discipline si grupe care cuprind maximum 25 de elevi/stude nti/cursanti. avizat f avorabil si care indeplineste conditiile autorizarii provizorii. car e pot fi evaluate si validate. Programul de studii acreditat este programul de studii care indeplineste cerintele minime ale standardelor si indicatorilor de performanta ai acreditari i. deprinderi si competente generale. 44. . 48. 51. particulare sau confesionale. european sau mondial. 40. Sistemul national de invatamant este constituit din ansamblul unitatilor si institutiilor de invatamant de stat particulare si confesionale acreditate. Transferul rezultatelor invatarii si al creditelor asociate reprezinta p rocesul prin care rezultatele invatarii si creditele asociate acestora sunt tran sferate si integrate in programul de formare profesionala pe care il urmeaza per soana care invata.

evaluate si validate. in vederea acordarii certificatului de cal ificare profesionala. 56. asa cum es te definit in Constitutia Romaniei. Certificarea rezultatelor invatarii reprezinta procesul prin care se con firma in mod formal rezultatele invatarii dobandite de persoana care invata. Invatamantul public este echivalentul invatamantului de stat. republicata. Recunoasterea rezultatelor invatarii si a creditelor asociate reprezinta procesul prin care se acorda un statut oficial rezultatelor invatarii si credit elor dobandite.55. 57. asa cum este definit in Constitutia Romaniei. . in urma unui proces de evaluare. Invatamantul privat este echivalentul invatamantului particular. 58. republicata.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful