Legea Educatiei Nationale 2011 Monitorul Oficial

Legea educatiei 2011 - Legea 1/2011 - Legea educatiei nationale EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr.

18 din 5 ianuarie 2011

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege. TITLUL I Dispozitii generale ART. 1 Prezenta lege asigura cadrul pentru exercitarea sub autoritatea statului rom an a dreptului fundamental la invatatura pe tot parcursul vietii. Legea reglemen teaza structura, functiile, organizarea si functionarea sistemului national de i nvatamant de stat, particular si confesional. ART. 2 (1) Legea are ca viziune promovarea unui invatamant orientat pe valori, crea tivitate, capacitati cognitive, capacitati volitive si capacitati actionale, cun ostinte fundamentale si cunostinte, competente si abilitati de utilitate directa , in profesie si in societate. (2) Misiunea asumata de lege este de formare, prin educatie, a infrastructur ii mentale a societatii romanesti, in acord cu noile cerinte, derivate din statu tul Romaniei de tara membra a Uniunii Europene si din functionarea in contextul globalizarii, si de generare sustenabila a unei resurse umane nationale inalt co mpetitive, capabila sa functioneze eficient in societatea actuala si viitoare. (3) Idealul educational al scolii romanesti consta in dezvoltarea libera, in tegrala si armonioasa a individualitatii umane, in formarea personalitatii auton ome si in asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru implinirea si dezvoltarea personala, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru par ticiparea cetateneasca activa in societate, pentru incluziune sociala si pentru angajare pe piata muncii. (4) Statul asigura cetatenilor Romaniei drepturi egale de acces la toate niv elurile si formele de invatamant preuniversitar si superior, precum si la invata rea pe tot parcursul vietii, fara nicio forma de discriminare. (5) Aceleasi drepturi se asigura si cetatenilor celorlalte state membre ale Uniunii Europene, ai statelor apartinand Spatiului Economic European si ai Confe deratiei Elvetiene. (6) Drepturile prevazute la alin. (4) sunt recunoscute in mod egal minorilor care solicita sau au dobandit o forma de protectie in Romania, minorilor strain i si minorilor apatrizi a caror sedere pe teritoriul Romaniei este oficial recun oscuta conform legii. (7) In Romania invatamantul constituie prioritate nationala. ART. 3 Principiile care guverneaza invatamantul preuniversitar si superior, precum si invatarea pe tot parcursul vietii din Romania sunt: a) principiul echitatii - in baza caruia accesul la invatare se realizeaza f ara discriminare; b) principiul calitatii - in baza caruia activitatile de invatamant se rapor teaza la standarde de referinta si la bune practici nationale si internationale; c) principiul relevantei - in baza caruia educatia raspunde nevoilor de dezv oltare personala si social-economice; d) principiul eficientei - in baza caruia se urmareste obtinerea de rezultat e educationale maxime, prin gestionarea resurselor existente; e) principiul descentralizarii - in baza caruia deciziile principale se iau de catre actorii implicati direct in proces; f) principiul raspunderii publice - in baza caruia unitatile si institutiile de invatamant raspund public de performantele lor; g) principiul garantarii identitatii culturale a tuturor cetatenilor romani

si dialogului intercultural; h) principiul asumarii, promovarii si pastrarii identitatii nationale si a v alorilor culturale ale poporului roman; i) principiul recunoasterii si garantarii drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale, dreptul la pastrarea, la dezvoltarea si la exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase; j) principiul asigurarii egalitatii de sanse; k) principiul autonomiei universitare; l) principiul libertatii academice; m) principiul transparentei - concretizat in asigurarea vizibilitatii totale a deciziei si a rezultatelor, prin comunicarea periodica si adecvata a acestora ; n) principiul libertatii de gandire si al independentei fata de ideologii, d ogme religioase si doctrine politice; o) principiul incluziunii sociale; p) principiul centrarii educatiei pe beneficiarii acesteia; q) principiul participarii si responsabilitatii parintilor; r) principiul promovarii educatiei pentru sanatate, inclusiv prin educatia f izica si prin practicarea activitatilor sportive; s) principiul organizarii invatamantului confesional potrivit cerintelor spe cifice fiecarui cult recunoscut; t) principiul fundamentarii deciziilor pe dialog si consultare; u) principiul respectarii dreptului la opinie al elevului/studentului ca ben eficiar direct al sistemului de invatamant. ART. 4 Educatia si formarea profesionala a copiilor, a tinerilor si a adultilor au ca finalitate principala formarea competentelor, intelese ca ansamblu multifunct ional si transferabil de cunostinte, deprinderi/abilitati si aptitudini, necesar e pentru: a) implinirea si dezvoltarea personala, prin realizarea propriilor obiective in viata, conform intereselor si aspiratiilor fiecaruia si dorintei de a invata pe tot parcursul vietii; b) integrarea sociala si participarea cetateneasca activa in societate; c) ocuparea unui loc de munca si participarea la functionarea si dezvoltarea unei economii durabile; d) formarea unei conceptii de viata, bazate pe valorile umaniste si stiintif ice, pe cultura nationala si universala si pe stimularea dialogului intercultura l; e) educarea in spiritul demnitatii, tolerantei si respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului; f) cultivarea sensibilitatii fata de problematica umana, fata de valorile mo ral-civice si a respectului pentru natura si mediul inconjurator natural, social si cultural. ART. 5 (1) In domeniul educatiei si al formarii profesionale prin sistemul national de invatamant, dispozitiile prezentei legi prevaleaza asupra oricaror prevederi din alte acte normative. In caz de conflict intre acestea se aplica dispozitiil e prezentei legi. (2) Orice modificare sau completare a prezentei legi intra in vigoare incepa nd cu prima zi a anului scolar, respectiv universitar urmator celui in care a fo st adoptata prin lege. (3) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), dispozitiile prezentei legi c are vizeaza evaluarile nationale de la finalul invatamantului gimnazial sau lice al se aplica incepand cu promotia aflata in primul an al invatamantului gimnazia l, respectiv liceal, la data intrarii in vigoare a modificarii sau a completarii . ART. 6 (1) In Romania sunt valabile numai diplomele recunoscute de statul roman, co nform legislatiei in vigoare. (2) Regimul actelor de studii emise de unitatile si de institutiile de invat

amant se stabileste prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului. (3) Continutul si formatul actelor de studii sunt stabilite prin hotarare a Guvernului, initiata de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportul ui. ART. 7 (1) In unitatile, in institutiile de invatamant si in toate spatiile destina te educatiei si formarii profesionale sunt interzise activitatile care incalca n ormele de moralitate si orice activitati care pot pune in pericol sanatatea si i ntegritatea fizica sau psihica a copiilor si a tinerilor, respectiv a personalul ui didactic, didactic auxiliar si nedidactic, precum si activitatile de natura p olitica si prozelitismul religios. (2) Privatizarea unitatilor si a institutiilor de invatamant de stat este in terzisa. ART. 8 Pentru finantarea educatiei nationale se aloca anual din bugetul de stat si din bugetele autoritatilor publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. Suplimentar, unitatile si institutiile de invatamant pot obti ne si utiliza autonom venituri proprii. Pentru activitatea de cercetare stiintif ica se aloca anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul intern brut a l anului respectiv. ART. 9 (1) Principiile finantarii invatamantului preuniversitar sunt urmatoarele: a) transparenta fundamentarii si alocarii fondurilor; b) echitatea distribuirii fondurilor destinate unui invatamant de calitate; c) adecvarea volumului de resurse in functie de obiectivele urmarite; d) predictibilitatea, prin utilizarea unor mecanisme financiare coerente si stabile; e) eficienta utilizarii resurselor. (2) Statul asigura finantarea de baza pentru toti prescolarii si pentru toti elevii din invatamantul general obligatoriu de stat, particular si confesional acreditat. De asemenea, statul asigura finantarea de baza pentru invatamantul pr ofesional si liceal acreditat, de stat, particular si confesional, precum si pen tru cel postliceal de stat. Finantarea se face in baza si in limitele costului s tandard per elev sau per prescolar, dupa metodologia elaborata de Ministerul Edu catiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. (3) Invatamantul de stat este gratuit. Pentru unele activitati, niveluri, ci cluri si programe de studii se pot percepe taxe, in conditiile stabilite de prez enta lege. (4) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, prin organis mul specializat, stabileste anual costul standard per prescolar/elev, cost care sta la baza finantarii de baza. De suma aferenta beneficiaza toti prescolarii si elevii din invatamantul preuniversitar de stat, precum si prescolarii si elevii din invatamantul general obligatoriu, profesional si liceal, particular si conf esional, care studiaza in unitati de invatamant acreditate si evaluate periodic, conform legislatiei in vigoare. (5) Finantarea de baza a invatamantului preuniversitar se face dupa principi ul "resursa financiara urmeaza elevul", in baza caruia alocatia bugetara aferent a unui elev sau unui prescolar se transfera la unitatea de invatamant la care ac esta invata, cu respectarea prevederilor alin. (2)-(4). (6) Invatamantul poate sa fie finantat si direct de catre operatori economic i, precum si de alte persoane fizice sau juridice, in conditiile legii. (7) Invatamantul poate fi sustinut prin burse, credite de studii, taxe, dona tii, sponsorizari, surse proprii si alte surse legale. ART. 10 (1) In Romania, invatamantul este serviciu de interes public si se desfasoar a, in conditiile prezentei legi, in limba romana, precum si in limbile minoritat ilor nationale si in limbi de circulatie internationala. (2) In fiecare localitate se organizeaza si functioneaza unitati de invatama nt sau formatiuni de studiu cu limba de predare romana si/sau, dupa caz, cu pred

in colaborar e cu Ministerul Afacerilor Externe. este obl igatorie pentru toti cetatenii romani. cu consulta rea asociatiilor reprezentative ale profesorilor. ale elevilor si studentilor. incepand cu educatia timpurie. fundamenteaza si aplica strategiile nationale in domeniul educatiei. (3) Invatarea in scoala a limbii romane. precum si celor institutionalizati. de nivel national si international. tineretu lui si sportului. cercetarii. Tineretului si Sportului proiecteaza. 12 (1) Statul sustine anteprescolarii. elevii si studentii cu prob leme si nevoi sociale. structurilor asociative reprez . (2) Statul acorda burse sociale de studii elevilor si studentilor proveniti din familii defavorizate. contra cost. 11 (1) Guvernul sprijina invatamantul in limba romana in tarile in care traiesc romani. cu respectarea prevederilor legale. 14 (1) Ministerul Educatiei. ART. prin Institutul Limbii Romane. Cercetarii. poate sustine lectorate in universitati din strainatate. formarii de deprinderi/abilitati si dezvoltarii de apt itudini semnificative din perspectiva personala. (2) Invatarea pe tot parcursul vietii include totalitatea activitatilor de i nvatare realizate de fiecare persoana. (3) Statul acorda premii. Planurile de invatamant trebuie sa cuprin da numarul de ore necesar si suficient invatarii limbii romane. Autoritatile adm inistratiei publice asigura conditiile materiale si resursele umane care sa perm ita insusirea limbii romane. ART. sociala si/sau ocupatio nala. precum si pe aceia cu cerinte educationale speciale. locuri in tabere si alte asemenea stimulent e elevilor si studentilor cu performante scolare si universitare. 13 (1) Invatarea pe tot parcursul vietii este un drept garantat de lege. nominalizate prin ordin al ministrului educatiei. (8) Elevii care in localitatea de domiciliu nu au posibilitatea de a invata intr-o unitate de invatamant vor fi sprijiniti prin decontarea cheltuielilor de transport la cea mai apropiata unitate de invatamant sau vor primi cazare si mas a gratuite in internatele scolare. (6) Statul garanteaza dreptul la educatie al tuturor persoanelor cu cerinte educationale speciale. Invatamantul special si special integrat sunt parte compo nenta a sistemului national de invatamant preuniversitar. ca limba oficiala de stat. (5) Unitatile si institutiile de invatamant pot efectua si emite. in conditiile legi i. civica. burse. destinata persoanelor cu cerinte educationale specia le. precum si cursuri de limba. prescolarii. precum si cu r ezultate remarcabile in educatia si formarea lor profesionala sau in activitati culturale si sportive. (4) In sistemul national de invatamant. se intocmesc numai in limba romana. cu exceptia celor inscrisi in invatamantul po stliceal. (4) Elevii si studentii care beneficiaza de burse sociale de studii pot prim i si burse pentru performante scolare si universitare. traduceri oficiale ale documentelor si ale altor inscrisuri scolar e si universitare proprii. adaptata. precum si o forma de asistenta educationala. so ciala si medicala complexa. (5) Statul si alti factori interesati sustin financiar activitatile de perfo rmanta. documentele scolare si universitare oficiale. la cerere. ART. in scopul dobandirii de cunostinte. cultura si civiliza tie romaneasca. (2) Ministerul Educatiei. Cercetarii. Celelalte inscrisuri scola re si universitare pot fi redactate in limba de predare. (7) Invatamantul special si special integrat reprezinta o forma de instruire scolara diferentiata.area in limbile minoritatilor nationale ori se asigura scolarizarea fiecarui ele v in limba sa materna in cea mai apropiata localitate in care este posibil. poate organiz a unitati de invatamant cu predare in limba romana pe langa oficiile diplomatice si institutiile culturale ale Romaniei in strainatate. cu respectarea legislatiei statului respectiv. ART. Tineretului si Sportului.

. autoritatilor administratiei publice. copiii beneficiaza de alocatia de stat pentru copii. nu i s-au asigurat conditiile pentru frecventarea orelor la aceasta disciplina. Tineretului si Sportului si cultele r eligioase recunoscute oficial de stat. ART. in condit iile legii. (2) La solicitarea scrisa a elevului major. structurilor asocia tive ale universitatilor si scolilor de stat. ART. sindicatelor reprezentative din invatamant. (3) Disciplina Religie poate fi predata numai de personalul didactic calific at conform prevederilor prezentei legi si abilitat in baza protocoalelor incheia te intre Ministerul Educatiei. inceteaza la varsta de 18 ani. 15 (1) Cultele recunoscute oficial de stat pot solicita Ministerului Educatiei. prescolari si anteprescolari. asociatiilor reprezentative ale studentilo r. (2) Cultele recunoscute de stat au dreptul de a organiza invatamant confesio nal prin infiintarea si administrarea propriilor unitati si institutii de invata mant particular. b) cu minimum 300 de elevi. indiferent de numarul lor. Elevilor ap artinand cultelor recunoscute de stat. I Dispozitii generale ART. cu exceptia invataman tului postliceal. organizarea si functionar ea acestui invatamant se realizeaza potrivit legii. conform prevederilor prezentei legi. asoc iatiilor reprezentative ale elevilor. ART. (3) In scopul realizarii finalitatilor educatiei si a formarii profesionale prin sistemul national de invatamant. Invatamantul liceal devine obligatoriu pana cel mai tarziu in anul 2020. dupa caz. 18 (1) Planurile-cadru ale invatamantului primar. Consiliului National al Rectorilor. elevul poate sa nu frecventeze orele de religie. TITLUL II Invatamantul preuniversitar CAP. ca fac ultati cu dubla subordonare. Cercetarii. 19 (1) In sistemul national de invatamant. parte a trunchiului comun. respectiv a parintilor sau a tut orelui legal instituit pentru elevul minor. Infiintarea. In mod similar se procedeaza si pentru elevul caruia. din motive obiective. gimnazial. In acest caz. proportional cu ponderea numerica a fiecarui cult in configuratia religioasa a tarii. destinat pregatirii personalului de cult si activit atii social-misionare a cultelor.entative ale parintilor. 16 (1) Invatamantul general obligatoriu este de 10 clase si cuprinde invatamant ul primar si cel gimnazial. unitatile de invatamant de stat au p ersonalitate juridica daca se organizeaza si functioneaza. liceal si profesio nal includ religia ca disciplina scolara. astfel: a) cu minimum 300 de elevi. Cercetarii. particulare si confesionale. potrivit recensamantului oficial. Tineretului si Sportului organizarea unui invatamant teologic speci fic in cadrul invatamantului de stat in universitatile de stat existente. numai pentru absolventii invatamantului liceal . mediului de afaceri si organizatiilor n eguvernamentale finantatoare care sustin programe educative/federatii ale furniz orilor de servicii sociale. (2) Statul incurajeaza dezvoltarea parteneriatului public-privat. situatia scolara se incheie fara disciplina Religie. li se asigura dreptul constitutional de a participa la ora de religie. (2) Obligatia de a frecventa invatamantul de 10 clase. ART. conform confesiunii pro prii. Consi liului Minoritatilor Nationale. la forma cu frecventa . 17 Pe durata scolarizarii in invatamantul preuniversitar. invatamantul liceal de stat este generaliz at si gratuit.

(4) Pentru asigurarea accesului egal la educatie si formare profesionala. CAP. dupa caz. in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi sa elaboreze o metodologie de functionare aprobata prin hotarare a Guvernului. aproba organizarea. (2) Invatamantul preuniversitar este organizat pe niveluri. Tineretului si Sportului. (5) In cazul unitatilor de invatamant confesional preuniversitar de stat exi stente la data intrarii in vigoare a prezentei legi. cu predare in limba romana. fara personalitate juridica . tineretului si sportului. (3) Prin exceptie de la prevederile alin. la cererea parintilor sau tutorilor legali si in conditiil e legii. trecerea elevilor de la o unitate scolara la alta. particulare si confesionale autorizate/ac reditate. pe baza unei metodologii nat ionale aprobate prin ordin al ministrului educatiei.ca parti ale unei unitati d e invatamant cu personalitate juridica . 21 (1) Sistemul de invatamant preuniversitar are caracter deschis. pe baza pluralismulu i educational. forme de invatam ant si. 20 (1) Autoritatile administratiei publice locale asigura. (1). Cercetarii. (1). d) cu minimum 100 de elevi si/sau prescolari. in unitatile administrativ-te ritoriale in care numarul total al elevilor. (2) Prin exceptie de la prevederile alin. au toritatile administratiei publice locale. in cazul unitatilor de invatam ant special. filiere si profiluri si asigura conditiile necesare pentru dob andirea competentelor-cheie si pentru profesionalizarea progresiva. ART. 23 . de la o c lasa la alta. (3) Statul garanteaza dreptul la educatie diferentiata. functionarea si. cultele respective si Minis terul Educatiei. (4) Elevii cu performante scolare exceptionale pot promova 2 ani de studii i ntr-un an scolar la decizia unitatii de invatamant. dupa caz. in baza avizului conform al inspectora telor scolare.si subordonate aceluiasi ordonator prin cipal de credite. ART. in functie de necesitatile lo cale. ART. buna desfasurare a invatamantului preuniversitar in localitatile in care aceste a isi exercita autoritatea. dizolvarea unor st ructuri de invatamant. grupe. se organizeaza o singura unitate de i nvatamant cu personalitate juridica. in acord cu particularitatile de varsta si individuale. Tineretului si Sportului au obligatia ca.c) cu minimum 150 de prescolari si anteprescolari. (1). care stabileste relatia jur idica. (2) Neindeplinirea de catre autoritatile administratiei publice locale a obl igatiilor ce le revin in organizarea si functionarea invatamantului preuniversit ar se sanctioneaza conform legii. in conditiile legii. cu acordul unitatii primitoare. prescolarilor si anteprescolarilor nu se incadreaza in prevederile alin. financiara si administrativa. Cercetarii. in conditiile legii. de la un profil la altul si de la o filiera la alta este posibila in conditiile stabilite prin metodologia elaborata de catre Ministerul Educatiei . In invataman tul preuniversitar. clase sau unitati de invatamant preuniversitar cu personalitate juridica. patrimoniala. cercetarii. II Structura sistemului national de invatamant preuniversitar SECTIUNEA 1 Dispozitii generale ART. (2) Elevii din invatamantul preuniversitar de stat si particular se pot tran sfera la alte unitati de invatamant de stat sau particular. 22 (1) Sistemul national de invatamant preuniversitar este constituit din ansam blul unitatilor de invatamant de stat. se organizeaza.

care cuprinde grupa mica. invatamant tehnic si invatamant postliceal. care cuprinde clasele de l iceu X-XII/XIII. 27 (1) Educatia anteprescolara se organizeaza in crese si. (4) Tipurile si modalitatile de finantare a serviciilor de educatie timpurie anteprescolara se reglementeaza prin hotarare a Guvernului. pentru persoanele care au depasit cu mai mult de 3 ani varsta clasei. ART. (2) Organizarea unitatilor de educatie timpurie anteprescolara. (3) Pentru copiii cu cerinte educationale speciale sau nedeplasabili din mot ive medicale. se poate organiza invatamant la domiciliu sau pe langa unitatile d e asistenta medicala. experimentale si de aplicatie. vocationala si tehnologica. (2) Invatamantul liceal. Finantarea din resurse pub lice se poate acorda numai furnizorilor de servicii de educatie timpurie acredit . Cercetarii. in gradini te si in centre de zi. c) invatamantul secundar. cu durata intre 6 luni si 2 ani. vocational si tehnologic. impreuna cu inspectoratele scolare. Tineretului si Sportului poate stabili. Cercetarii. grupa mijlocie si grupa mare. invatam antul obligatoriu se poate organiza si in forma de invatamant cu frecventa redus a. (3) Invatamantul profesional si tehnic este format din: invatamant profesion al. formata din nivelul anteprescolar (0-3 ani) si invatamantul prescolar (3-6 ani). care cuprinde clasa pregatitoare si clasele I-IV. initiata de Ministerul Educatiei. 26 Ministerul Educatiei. ART. (2) Invatamantul tehnic cuprinde clasele a XII-a si a XIII-a din invatamantu l liceal. 24 (1) Invatamantul general obligatoriu este format din invatamantul primar si invatamantul secundar inferior. Tineretului si Sportului. cu urmatoarele filiere: teoretica. (2) Invatamantul obligatoriu este invatamant cu frecventa. (3) Asigurarea personalului didactic necesar desfasurarii educatiei antepres colare se face de catre autoritatile administratiei publice locale. standardele de calitate si metodologia de organizare ale acesteia se st abilesc prin hotarare a Guvernului. Cercetarii . care cuprinde: (i) invatamantul secundar inferior sau gimnazial. in conformi tate cu Registrul national al calificarilor. invatamantul profesional si invatamantul postliceal se organizeaza pentru specializari si calificari stab ilite de Ministerul Educatiei. care cuprinde clasele VIX. 25 (1) Formele de organizare a invatamantului preuniversitar sunt: invatamant c u frecventa si invatamant cu frecventa redusa. d) invatamantul profesional. SECTIUNEA a 2-a Educatia anteprescolara ART. Tineretului si Sportului. dupa caz. pr in hotarare a Guvernului. b) invatamantul primar. Tineretului si Sportului. in conformitate cu prevederile unei metodologii elaborate de Ministerul Educa tiei. Cercetarii. e) invatamantul tertiar nonuniversitar. In mod exceptiona l. (ii) invatamantul secundar superior sau liceal. in termen de maximum 12 luni de la intrarea in vigoa re a prezentei legi. care cuprinde invatamantul postlicea l. filiera tehnologica. ART. in termen de maximu m 12 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi.(1) Sistemul national de invatamant preuniversitar cuprinde urmatoarele nive luri: a) educatia timpurie (0-6 ani). continutul e ducativ. functionarea in sistemul de invatamant preuniversitar a unor unitati-pilot. cu respectarea standardelor de calitate si a legislatiei in vigoare.

ca parte componenta a invatarii pe to t parcursul vietii. Tineretului si Sportului poate aproba organizarea de programe educationale de tip "A doua sansa". de regula. Tineretului si Sportului. de regula. in fun ctie de veniturile familiei. pr elungit si saptamanal. care implinesc varsta de 8 ani pana la data inceper ii anului scolar. nu au absolvit acest nivel de invat amant pana la varsta de 14 ani. din diferite motive. (3) In clasa pregatitoare din invatamantul special sunt inscrisi copii cu ce rinte educationale speciale. in vederea promovari i invatamantului primar pentru persoanele care depasesc cu 4 ani varsta corespun zatoare clasei si care. gimnazial. SECTIUNEA a 4-a Invatamantul primar ART. cu pro gram de dimineata. Acestea vor fi acordate in scop educational. cel putin un program . (6) se s tabileste prin norme metodologice adoptate prin hotarare a Guvernului. 29 (1) Invatamantul primar se organizeaza si functioneaza. prin inspectoratele scolare. conform legislatiei in domeniul asistentei sociale. de stat sau privati. 30 (1) Invatamantul gimnazial se organizeaza si functioneaza. La solicitarea scrisa a parintilor. Cercetarii. pot fi inscrisi in clasa pregatitoare si copiii care implinesc varsta de 6 ani pana la sfarsitul anului calendaristic. Tineretului si Sportului si Ministerul Sanatatii. pot fi inscrisi in clasa pregatitoare si copii cu cerinte educationale speciale cu varste cuprinse intre 6 si 8 ani la data inceperii anul ui scolar. da ca dezvoltarea lor psihosomatica este corespunzatoare. din bugetul de stat. La solicitarea scrisa a parintilor. nu au absolvit invatamantul se cundar. prin bugetul Ministerului Munc ii. a tutorilor legali sau a s ustinatorilor legali. Gradinitele pot functiona ca unitati cu personalitate jur idica sau in cadrul altor unitati scolare cu personalitate juridica. (7) Modalitatea de acordare a cupoanelor sociale prevazute la alin. cu progra m de dimineata. 28 (1) Invatamantul prescolar se organizeaza in gradinite cu program normal. in vederea promovarii invatamantului gimnazial pentru persoane care depasesc cu peste 4 ani varsta cor espunzatoare clasei si care. po ate organiza programe educationale de tip "A doua sansa". SECTIUNEA a 5-a Invatamantul gimnazial ART. (3) Absolventii invatamantului gimnazial care nu continua studiile in invata mantul liceal pot sa finalizeze. pana la varsta de 18 ani. Familiei si Protectiei Sociale. Familiei si Protectiei Sociale. din diferite motive. in colaborar e cu autoritatile administratiei publice locale. Cercetarii. (5) Acreditarea furnizorilor de educatie timpurie anteprescolara se realizea za in conformitate cu prevederile metodologiei elaborate de Ministerul Educatiei . SECTIUNEA a 3-a Invatamantul prescolar ART. prin acordarea unor cupoane sociale. (2) Ministerul Educatiei. a tutorilor sau a sustinatorilor legali. Cercetarii.ati. (4) Ministerul Educatiei. (2) Autoritatile administratiei publice locale si inspectoratele scolare asi gura conditiile pentru generalizarea treptata a invatamantului prescolar. (2) In clasa pregatitoare sunt inscrisi copiii care au implinit varsta de 6 ani pana la data inceperii anului scolar. (6) Statul sprijina educatia timpurie. la propun erea Ministerului Muncii.

pentru calificari din Registr ul national al calificarilor. 32 (1) Invatamantul liceal tehnologic si vocational se poate organiza in cadrul liceelor din filiera tehnologica sau vocationala. judeten e si locale. (3) Durata studiilor in invatamantul liceal . in functie de dinamica socia la. Tineretului si Sportului este abilitat sa stabileasca prin planurile-cadru de invatamant. conform legii. nonformal sau informal competente profesionale pot sustine examen de certificare a calificari i. 31 (1) Invatamantul liceal cuprinde urmatoarele filiere si profiluri: a) filiera teoretica. cu profilurile umanist si real. avand in vedere tendintele de dezvol tare sociala si economica precizate in documentele strategice regionale. (2) Invatamantul liceal tehnologic si vocational se poate organiza si pe baz a solicitarilor din partea angajatorilor privati sau ai Agentiei Nationale pentr u Ocuparea Fortei de Munca. Pen tru unele forme de invatamant cu frecventa si cu frecventa redusa. conf orm Europass. Absolventii care promoveaza examenul de certificare doba ndesc certificat de calificare si suplimentul descriptiv al certificatului. (1). Tineretului si Sportului. in functie de nevoile pietei muncii. pe baza unor contracte de scolarizare. teologic. (4) Stagiile de pregatire practica de pe parcursul filierei tehnologice sau vocationale se pot organiza la nivelul unitatii de invatamant si/sau la operator ii economici ori institutiile publice cu care unitatea de invatamant are incheia . de regula. in colaborare cu autoritatile administratiei publice locale. in unitatile de invatamant stabilite de inspectoratul scola r. servicii. (3) Absolventii clasei a XI-a din cadrul filierei tehnologice sau vocational e care au finalizat un stagiu de pregatire practica pot sustine examen de certif icare a calificarii corespunzator nivelului de certificare stabilit prin Cadrul national al calificarilor. de 3 sau de 4 ani pentru filiera vo cationala si de 4 ani pentru filiera tehnologica. specializari diferite in cadrul profilurilor prev azute la alin. Cercetarii. b) filiera tehnologica. cu profilurile militar. ca invata mant cu frecventa. economica si educationala. judetene si locale. SECTIUNEA a 7-a Invatamantul tehnologic si vocational ART. identificate prin documente strategice de planificare a ofertei de forma re regionale. (5) Unitatile de invatamant liceal se organizeaza cu una sau mai multe filie re si unul sau mai multe profiluri. artistic si pedagogic. In cadrul profilurilor se pot organiza una s au mai multe calificari profesionale sau specializari. (6) Absolventii invatamantului liceal care au dobandit formal. sportiv. (4) Invatamantul liceal se organizeaza si functioneaza. durata studii lor se prelungeste cu un an. in conditiile legii. (7) Unitatile de invatamant in care se organizeaza filiera tehnologica sau v ocationala a liceului sunt stabilite de inspectoratele scolare.este de 3 ani pentru filiera teoretica.de pregatire profesionala care permite dobandirea unei calificari corespunzatoar e Cadrului national al calificarilor. Acesta se poate organiza si poate functiona si ca invatamant cu frecventa redusa. c) filiera vocationala. in conformitate cu planurile-c adru aprobate de Ministerul Educatiei. resurse naturale si protectia mediului. cu consultarea a utoritatilor administratiei publice locale.forma de invatamant cu frecven ta . actualizat periodic. SECTIUNEA a 6-a Invatamantul liceal ART. Cercetarii. (2) Ministerul Educatiei. cu profilurile tehnic.

ordine publica si s ecuritate nationala este invatamant de stat. SECTIUNEA a 9-a Invatamantul militar preuniversitar ART.filier a tehnologica sau vocationala. b) finantarea partiala la scolarizarea in cadrul scolilor postliceale de sta t. Tine retului si Sportului. 33 (1) Invatamantul profesional se poate organiza in scoli profesionale care po t fi unitati independente sau afiliate liceelor tehnologice. Tineretului si Sportului. pana la varsta de 18 ani. care se da publicitatii la inceputul ciclu lui. de stat sau particu lare. prin: a) recunoasterea in invatamantul tertiar nonuniversitar a studiilor obtinute in cadrul invatamantului liceal . prin consultare cu angajatorii. conform Europass. Durata stagiului de pregatire practica este stabilita prin planul-c adru de invatamant. Standardele de p regatire profesionala se realizeaza pe baza standardelor ocupationale validate d e comitetele sectoriale. (6) Absolventii invatamantului gimnazial care intrerup studiile pot finaliza .componenta de formare profesiona la initiala. Organizarea si desfasurarea examenului de certificare a cali ficarii sunt reglementate de Autoritatea Nationala pentru Calificari. stagii de pregatire practica a elevilor.filiera tehnologica sau vocationala. (9) Programele de pregatire profesionala se finalizeaza cu examen de certifi care a calificarii. c) burse speciale si alte forme de sprijin material. in urma consultarii partenerilor sociali. cel putin un program de pregatire profesionala care permite dobandirea unei calificari corespunzatoare Cadrului national al califica rilor. in conditiile in ca re sunt finalizate pana la varsta de 18 ani. sunt organ izate prin unitatile de invatamant de stat si sunt gratuite. (5) Operatorii economici care asigura. (4) Modul de organizare si de desfasurare a examenului de certificare a cali ficarii profesionale este reglementat de Ministerul Educatiei. prevazute la alin. Cercetarii. care promoveaza examenul de cert ificare a calificarii profesionale. pe baza de contract cu unitatile de i nvatamant. potrivit prevederilor legale. parte integranta a sistemului natio . pot urma cursurile invatamantului liceal cu frecventa redusa. (6). aprobat de Ministerul Educatiei.te contracte pentru pregatire practica sau la organizatii-gazda din strainatate. pe baza standardelor ocupationale. (2) Pregatirea prin invatamantul profesional se realizeaza pe baza standarde lor de pregatire profesionala aprobate de Ministerul Educatiei. (7) Programele de pregatire profesionala. (10) Statul sustine invatamantul profesional si invatamantul liceal . in cadrul unor programe ale Uniunii Europene . in baza unui regulament propriu. Tiner etului si Sportului prin metodologie. dotare a spatiilor de pregatire practica sau locuri de munca pentru absolventi pot bene ficia de facilitati fiscale. (8) Durata si continutul programelor de pregatire profesionala sunt stabilit e de unitatea de invatamant. burse de scolarizare. care promoveaza examenul de cert ificare a calificarii profesionale. (3) Absolventii invatamantului profesional. SECTIUNEA a 8-a Invatamantul profesional ART. 34 (1) Invatamantul preuniversitar din sistemul de aparare. dobandesc certificat de calificare profesion ala si suplimentul descriptiv al certificatului. (5) Absolventii invatamantului profesional. Cercetarii. Cercetarii.

38 Finantarea invatamantului preuniversitar din sistemul de aparare. ART. Ce rcetarii. comandantul/dir ectorul este ajutat de loctiitorul comandantului pentru invatamant/directorul ad junct. ordine publica si securita te nationala. de ordine si securitate publica. ART. Ministerul Administratiei si Internelor. ordine pub lica si securitate nationala este asigurata de Ministerul Apararii Nationale. (4) Programele scolare pentru disciplinele de specialitate militara se elabo reaza de Ministerul Apararii Nationale. o rdinii publice si securitatii nationale si se aproba de Ministerul Educatiei. si se avizeaza de Ministerul Educatiei. cercetarii. Ministerul Justitiei si de alte institutii cu atributii in domeniul apararii. (3) Functiile didactice pentru corpul instructorilor militari din unitatile de invatamant preuniversitar din sistemul de aparare. competentele si responsabilitatile se stabilesc prin instructiuni proprii. si cuprinde: invatamant liceal militar si invatamant postlice al pentru formarea maistrilor militari. Ministerul Administratiei si Internelor. ordine publica si securitate nationala se constituie din persona lul didactic prevazut in prezenta lege si din corpul instructorilor militari. prin inspectoratele scolare judetene/al municipiului Bucures ti. ART. 36 Conducerea operativa a unitatilor de invatamant preuniversitar din sistemul de aparare. Cercetarii. tineretului si sportului. ordinii publice si securitatii nationale potrivi t fiecarei arme. care este si presedintele consiliului de admi nistratie/consiliului de conducere. (3) Planurile-cadru de invatamant pentru invatamantul liceal militar se elab oreaza de catre Ministerul Educatiei. Cercetarii. Planurile-cadru de invat amant pentru invatamantul postliceal din sistemul de aparare. Tineretului si Sportului. ART. agentilor de politie si agentilor de penitenciare. profilurile. ordine publica si securitate nationala se elaboreaza de Ministerul Apararii Nationale. ordine p ublica si securitate nationala se propun Ministerului Educatiei. Tinere tului si Sportului. ordine publica si securitate nationala are drepturile si indatoririle care decurg din prezenta lege si din calitatea de cadru militar in activitate. (2) Structura organizatorica. Directorul adjunct/Loctiitorul comandantului pentru invatamant este si pr esedintele consiliului profesoral. ordinii publice si securitatii nationale. Ministerul Administratiei si Internelor. respectiv de functionar public cu statut special. si sunt aprobate prin ordin al minis trului educatiei. in conformit ate cu standardele nationale elaborate de institutiile responsabile cu asigurare a calitatii. Tin eretului si Sportului de ministerele interesate si de alte institutii cu respons abilitati in domeniul apararii. impreuna cu Ministerul Educatiei. a subofiterilor. Tineretului si Sportului. normele didactice . specializari si forme de organizare a invatamantului si se apro ba conform prevederilor prezentei legi valabile pentru institutiile de invataman t civil. 35 Ministerul Apararii Nationale. 37 (1) Personalul didactic din unitatile de invatamant preuniversitar din siste mul de aparare. cifrele anuale de scolarizare si criteriile de selectionare a candidati lor pentru invatamantul preuniversitar militar din sistemul de aparare.nal de invatamant. conditiile care se cer pentru ocuparea acestora. in c olaborare cu Ministerul Apararii Nationale. (2) Personalul didactic din unitatile de invatamant preuniversitar din siste mul militar de aparare. ordine publica si securitate nationala se asigura de comandantul/dir ectorul numit prin ordin al conducatorilor ministerelor si institutiilor de ordi ne publica si siguranta nationala. Mi . ordinii publice si securitatii nationale coordoneaza si controleaza unitatile de invatam ant militar preuniversitar. Cercetarii. specializarile/calificarile profe sionale. Cercetarii. Ministerul Justitiei si alte institutii cu atribut ii in domeniile apararii. Tineretului si Sportului. Mini sterul Justitiei si alte institutii cu atributii in domeniile apararii. In activitatea de conducere.

indep endente sau afiliate pe langa alte unitati de invatamant de acelasi nivel. la propunerea a utoritatilor administratiei publice locale. cluburile sportive scolare benefi ciaza de baze sportive proprii si de acces in bazele sportive care apartin celor lalte unitati de invatamant. c a si institutiile de invatamant civil. cercetarii. dupa trecerea in rezerva. gimnazial si liceal. integrat ori suplimentar. 41 Aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul militar. de ordine publi ca si securitate nationala se face prin ordine. sa ocupe functii echi valente cu cele ale absolventilor institutiilor civile de invatamant cu profil a propiat si de acelasi nivel. ART. regulamente si instructiuni prop rii. in palatele si cluburile co . ART. (5) Invatamantul de arta si invatamantul sportiv integrat se organizeaza in scolile si liceele cu program de arta. (4) Pentru activitatea sportiva si artistica de performanta. potrivit criteriilor stabilite de Ministerul Educatiei. tineretului si spor tului. c) planurile-cadru de invatamant sunt adaptate specificului acestui invatama nt. Tineretului si Sportului. Ministerul Justitiei si alte institutii c u atributii in domeniile apararii. ordinii publice si securitatii nationale din fondurile alocate din bugetul de stat. a inspectoratelor scolare. 39 Certificatele de absolvire si competente profesionale dau dreptul detinatori lor legali. (8) Pentru buna desfasurare a activitatii. e) programele scolare pentru invatamantul liceal de arta si pentru invataman tul liceal sportiv respecta obiectivele educationale stabilite pentru profilul r espectiv. se constituie ca unitati de invatamant de nivel liceal. precum si in clase cu program de arta sau sportiv. organizate in celelalte unitati de invatamant prima r. (9) Elevii au acces liber in cluburile sportive. Tineretului si Sportului se pot organiza cluburi scolare si unitati de invatamant preuniversitar de stat cu pro gram sportiv sau de arta. de regula. 40 Institutiile de invatamant preuniversitar din cadrul sistemului de aparare. (6) Organizarea invatamantului de arta si a invatamantului sportiv se face p rin regulamente aprobate de ministrul educatiei. informatiilor. ordine publica si securitate nationala. incepand cu invatamantul gimnazial . Cercetarii. (3) In invatamantul de arta si in invatamantul sportiv: a) scolarizarea se realizeaza.nisterul Administratiei si Internelor. (7) Unitatile de invatamant cu program sportiv suplimentar. SECTIUNEA a 10-a Invatamantul de arta si invatamantul sportiv ART. denumite cluburi sportive scolare. respectiv sportiv. potrivit legii. a Ministe rului Culturii si Patrimoniului National si/sau a institutiilor publice de cultu ra impreuna cu Ministerul Educatiei. Cercetarii . precum si specializarile/calificarile pr ofesionale din cadrul acestora se supun mecanismelor de asigurare a calitatii. in conditiile legii. d) studiul disciplinelor de specialitate se realizeaza pe clase. ART. (2) Unitatile in care se organizeaza invatamantul de arta si invatamantul sp ortiv de stat se stabilesc de catre autoritatile administratiei publice locale c u avizul conform al inspectoratelor scolare. cu acordul conducerilor acestor unitati de invatama nt. b) elevii pot fi inscrisi numai pe baza testarii aptitudinilor specifice. pe grupe sa u individual. 42 (1) Invatamantul de arta si invatamantul sportiv se organizeaza pentru elevi i cu aptitudini in aceste domenii.

44 (1) Invatamantul postliceal se organizeaza pentru calificari profesionale in scrise in Registrul national al calificarilor. Cercetarii. concursuri sportive sau artistice. cercetarii. prin contract incheiat c u unitatea de invatamant care asigura scolarizarea. Cercetarii. se finanteaza prin bugetele locale ale unitati lor administrativ-teritoriale. inclusiv financiar. Tineretului si Sportului. (12) Toti elevii cuprinsi in grupele de performanta sunt inscrisi intr-un Re gistru national al performantelor sportive. (3) Ministerul Culturii si Patrimoniului National si celelalte ministere int eresate. Scolarizarea poate sa fie finantata si de catre solicitanti. persoane fizice sau juridice. organizat in conformita te cu prevederile prezentei legi. precum si a competitiilor artistice si sportive de nivel regio nal si national. (5) Invatamantul postliceal are o durata de 1-3 ani. (6) Scolarizarea in invatamantul postliceal de stat. in structura Ministerului Educatiei. Cercetarii. stabilite de Ministerul Educatiei . Min isterul Educatiei. (4) Scolile de maistri sunt scoli postliceale. in functie de complexit atea calificarii si de numarul de credite pentru educatie si formare profesional a. (2) Pentru activitatile sportive. federatiile sportive nationale. in baza reglementarilor aprobate pri n ordin al ministrului educatiei. ART. aut oritatile locale. cu acordul condu cerii acestora. cu organizatii si cu alte persoane juridice. de inspectoratul scolar si se comunica Minis terului Educatiei. (10) Pentru buna desfasurare a activitatilor artistice. campionate scol are. Statul sustine si stimuleaza . prin decizie. Cerce tarii. Comitetul Olimpic si Sportiv Roman. (4) Ministerul Educatiei. prin consulta . (7) Cifra de scolarizare pentru invatamantul postliceal de stat se aproba pr in hotarare a Guvernului. precum si festivaluri si acorda burse si alte forme de sprijin material. Prin exceptie. cifra de scolarizare pentru invatamantu l postliceal de stat finantat integral de catre solicitanti. Tineretului si Sportu lui. din sumele defalcate din venituri ale bugetului d e stat si din venituri ale bugetelor locale. in part eneriat public-privat. Tineretului si Sportului si aprobate prin hotarare a Guvernului. Tineretului si Sportului functioneaza Federatia Sportului Scolar si Unive rsitar. (11) Cluburile sportive scolare pot sa fie finantate si de autoritatile admi nistratiei publice locale. respectiv al sportului. respectiv cu persoane fizice pentru asigurarea resurselor financiare si materiale necesare desfasurar ii. persoane fizice sau juridice. Tineretului si Sportului organizeaza tabere sport ive sau de creatie artistica. (8) Admiterea in invatamantul postliceal se face in conformitate cu criterii le generale stabilite de Ministerul Educatiei. 43 (1) Pentru sprijinirea activitatii sportive si artistice de performanta. (2) Invatamantul postliceal face parte din invatamantul profesional si tehni c si este partial subventionat de stat. Cercetarii. programe de studiu pentru invatamantul postliceal. tineretului si sportului. a invatamantului de arta si invatamantului sportiv integra t si suplimentar. in bune conditii. pe baza unei metodologii elaborate de unitatea de invatamant. se aproba. (3) Invatamantul postliceal special face parte din invatamantul profesional si tehnic si este integral subventionat de stat. precum si institutiile de cultura pot sprijini financiar si ma terial activitatile de performanta in domeniul artelor. Cercetarii. unitatile de invatam ant gimnazial si liceal beneficiaza de sali de repetitie si spectacol proprii sa u de acces la salile unitatilor de invatamant de acelasi nivel. Tineretului si Sportului colaboreaza c u institutii.piilor. SECTIUNEA a 11-a Invatamantul postliceal ART.

tipurile si formele de invatamant preuniversitar. ca unitati de cr edite de studii transferabile pentru nivelul licenta. absolventii de liceu. in baza deciziilor senatului universitar. (10) In unitatile conexe invatamantului preuniversitar din judetele in care functioneaza forme de invatamant in limbile minoritatilor nationale se asigura i ncadrarea cu specialisti si din randul minoritatilor nationale. Ministerul Educatiei. potrivit legii. clase sau unitati de invatam ant preuniversitar cu predare in limbile minoritatilor nationale. (9) Au dreptul sa se inscrie in invatamantul postliceal. (4) In cadrul unitatilor sau sectiilor cu predare in limbile minoritatilor n ationale. indiferent de efectivul de elevi. cu respectarea criteriilor de competenta profesionala. singulare in municipiu. (11) Cadrele didactice care predau la grupe sau clase cu predare integrala i n limba minoritatilor nationale trebuie sa faca dovada competentei profesionale in limba minoritatii nationale respective si au dreptul la pregatire si perfecti onare in limba de predare. in limbile minoritatilor nationale sau in limbi de circulatie internationala. (7) Elevii care. pentru fiecare limba materna. 45 (1) Persoanele apartinand minoritatilor nationale au dreptul sa studieze si sa se instruiasca in limba materna. SECTIUNEA a 12-a Invatamantul pentru persoanele apartinand minoritatilor nationale ART. functioneaza cel putin o unitate scolara cu personalitate juridica. (2) In functie de necesitatile locale se organizeaza. (3) La toate formele de invatamant in limba romana. (12) Ministerul Educatiei. ale inspector atelor scolare sau ale institutiilor echivalente. cu respectarea c riteriilor de competenta profesionala. Cercetarii. cu respectarea criteriilor de competenta profesionala. (13) Pentru elevii apartinand minoritatilor nationale. se pot organiza clase liceale si profesionale cu grupe de elevi de diferite profiluri. avizate de Ministerul Educatiei. la toate nivelurile. cu mai multe unitati de invatamant cu predare in limbile minoritatilor nationale. (10) Creditele pentru educatie si formare profesionala obtinute in invataman tul postliceal pot fi recunoscute pentru absolventii cu diploma de bacalaureat d e catre universitati. in conditiile legii. cu sau fara diploma de bacalaureat. u nul dintre directori va fi un cadru didactic din randul minoritatilor respective . (6) In cazul unitatilor de nivel gimnazial sau liceal cu predare in limbile minoritatilor nationale. in conditiile alin. (9) In unitatile scolare cu predare si in limbile minoritatilor nationale. oras sau comuna.rea factorilor interesati. in tara sau in strainatate. care pot fi: ma nuale elaborate in limba de predare a minoritatilor nationale si manuale traduse din limba romana sau manuale de import. in localitatea de domiciliu. singulare in localitate. (5) Pe raza unei unitati administrativ-teritoriale. Tineretului si Sportului asigura manualele scolare. Fac exceptie de la necesi tatea de a face dovada competentei profesionale in limba minoritatii nationale r espective cadrele didactice care predau limba si literatura romana. se poate inscrie si pregat i orice cetatean roman sau cetatean din tarile Uniunii Europene si Confederatia Elvetiana. se acorda pers onalitate juridica. nu au posibilitatea de a invat a in limba lor materna sunt sprijiniti prin decontul transportului la cea mai ap ropiata scoala cu predare in limba materna sau primesc cazare si masa gratuite i n internatul unitatii de invatamant cu predare in limba materna. (8). indi ferent de efectivul de elevi. indiferent de limba sa materna si de limba in care a studiat anterior . la cererea parintilor sau tutorilor legali si in conditiile legii. Cercetarii. grupe. Tineretului si Sportului asigura mate riale didactice specifice disciplinelor predate in limba materna. Cercet . in conditiile legii. (8) Minoritatile nationale au dreptul la reprezentare proportionala cu numar ul de clase in organele de conducere ale unitatilor de invatamant.

Programele si manualele disciplinei Istoria si traditiile minoritatii nationale sunt aprobate de Ministerul Educatiei. disciplinele Istoria si Geografia Romaniei se predau in acest e limbi. geografi ca si numarul redus de elevi si prescolari. c alificativele se comunica in scris si oral si in limba de predare. in comunicarea inte rna si in comunicarea cu parintii elevilor si ai prescolarilor se poate folosi s i limba de predare. gimnazial si liceal cu predare in limbile minori tatilor nationale. Tineretul . Programele scolare si manualele la aceasta disciplina sunt aprobate de Ministerul Educatiei. (4) Testele la disciplina Limba si literatura romana se elaboreaza pe baza p rogramei speciale. cu predare in limba materna. In cazul acestor unitati se are in vedere izolarea lingvistica. (7). subiectele de examen de orice tip din invatamantul preuniversitar si lucrarile semestriale pentru elevii din invatamantul cu predar e in limbile minoritatilor nationale se elaboreaza pe baza cerintelor didacticometodologice stabilite de Curriculumul national. ca parte a trunchiului comun. precum si elevii prevazuti la alin. cu obligatia transcrierii si a insusirii toponimiei si a n umelor proprii romanesti si in limba romana. 46 (1) In cadrul invatamantului preuniversitar cu predare in limbile minoritati lor nationale. Acelasi coeficient se aplica si in cazul unitatilor scolare cu predare in l imba romana. ca disciplina de studiu. (9) In invatamantul gimnazial cu predare in limbile minoritatilor nationale se introduce. ca disciplina de studiu. Tineretului si Sportului. predarea disciplinei Limba si literatura romana se face dupa manualele utilizate in unitatile de inv atamant cu predare in limba romana. (14) In invatamantul in limbile minoritatilor nationale. Cercetarii. (15) In invatamantul primar cu predare in limbile minoritatilor nationale. ca urmare a cererii parintilor sau tutorilor legali. care frecventeaza unitati d e invatamant cu predare in limba romana sau in alta limba decat cea materna. in cazul in care minoritatea respectiva nu are reprezentare parlamentara. si in conditiile legii. Tineretului si Sportului. precum si istoria si traditiile minoritatii nationale respe ctive. costul standard per elev si per prescolar se calculeaza dupa un coeficient marit pe baza factorilor de corectie.arii. (8) In invatamantul primar. luand in considerare predarea in limba minoritatii nationale sau a limbii minoritatii nat ionale. ART. (17) In finantarea de baza a unitatii de invatamant preuniversitar cu predar e in limbile minoritatilor nationale. in unitatile de invatamant cu predare in limba unei minor itati nationale. activitatea de predare si de educare la Limba si literatura materna. la solicit area organizatiei minoritatii nationale reprezentate in Parlamentul Romaniei sau . dupa programe scolare si manuale identice cu cele pentru clasele cu pre dare in limba romana. cu exceptia disc iplinei Limba si literatura romana. (16) In cadrul Institutului de Stiinte ale Educatiei din subordinea Minister ului Educatiei. la s olicitarea grupului parlamentar al minoritatilor nationale. la istoria si traditiile minoritatilor nationale re spective si la Educatia muzicala se realizeaza pe baza programelor si a metodolo giilor specifice elaborate de colective de experti cunoscatori ai limbii si ai c ulturii minoritatii nationale respective si aprobate. Istoria si traditiile minoritatilor natio nale respective. Cercetarii. potrivit legii. (5) Testele de evaluare. la cerere. (3) Prin exceptie. Cerc etarii. pentru titlurile needitate din cauza tirajului r edus. (7) Elevilor apartinand minoritatilor nationale. limba si literatura materna. li se asigura. Tineretului si Sportului va functiona si o sectie de cercetare si inovare pentru invatamantul cu predare in limbile minoritatilor na tionale. (6) In invatamantul preuniversitar. in conditii similare. toate disciplinele se studiaza in limba materna. (2) Disciplina Limba si literatura romana se preda pe tot parcursul invatama ntului preuniversitar dupa programe scolare si manuale elaborate in mod special pentru minoritatea respectiva.

in functie de g radul si tipul dizabilitatii. se realizeaza pentru toate nivelurile de invatamant. in conditiile legii. dupa caz. acest a se poate organiza si sub alte forme. ART. respectiv modulele de pregatire de specialitate. in functie de tipul si gradul def icientei. (12) In invatamantul preuniversitar. organizat pentru persoanele cu cerinte educationale speciale sau alte tipuri de cerinte educationale. diferentiat. prin servic iile de evaluare si de orientare scolara si profesionala. (4) Durata scolarizarii copiilor cu cerinte educationale speciale poate fi m ai mare decat cea precizata prin prezenta lege si se stabileste. Cercetarii. t ineretului si sportului. ca invatamant cu frecventa. Tineretului si Sportului. orientarea scolara si orientarea profesionala a copiilor. oferite copiilor cu cerinte educationale speciale.ui si Sportului. ART. (3) Continuturile invatamantului special si special integrat. asistenta psihoeducationala. uni ce in municipiu. oras. tineretului si sportului. de nivel gimnazial sau liceal. CJRAE cuprind si centrel e logopedice interscolare. in conformitate cu legislatia in vigoare.unde functioneaza mai multe unitati scolare cu predare in limba romana cel pu tin una dintre acestea are personalitate juridica. (3) Guvernul elaboreaza reglementari specifice pentru serviciile educational e si de asistenta. (10) In programele si manualele de istorie se vor reflecta istoria si tradit iile minoritatilor nationale din Romania. in oras sau in comuna au personalitate juridica indiferent de e fectivul de elevi. respectiv de Centrul Municipiului Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala. SECTIUNEA a 13-a Invatamantul special si special integrat ART. pe baza unei metodolog ii elaborate de Ministerul Educatiei. Efectivele formatiunilor de stu diu din invatamantul special si special integrat sunt stabilite de Ministerul Ed ucatiei. in unitati de invatamant special si in unitati de invatamant de masa. stabilit e prin ordin al ministrului educatiei. 47 (1) Pe raza unei unitati administrativ-teritoriale . Tineretulu i si Sportului. a elevilor si a tinerilor cu cerinte educationale spec iale se realizeaza de catre centrele judetene de resurse si de asistenta educati onala. (2) Stabilirea gradului de deficienta al elevilor cu cerinte educationale sp . prin ordin al ministrului educatiei. 49 (1) Invatamantul special se organizeaza. municipiu . Cercetarii. (2) Invatamantul special integrat se poate organiza in clase speciale si ind ividual sau in grupe integrate in clase de masa. s e realizeaza insusirea terminologiei de specialitate si in limba romana. ART. precum si pregatirea si formarea personalului care isi desfasoara activ itatea in domeniul educatiei copiilor cu cerinte educationale speciale sunt stab ilite prin metodologii elaborate de Ministerul Educatiei. (11) In invatamantul liceal si postliceal. Cercetarii.comuna. 48 (1) Invatamantul special si special integrat. (2) Invatamantul special si special integrat este gratuit si este organizat. demersurile di dactice. acor dandu-se prioritate integrarii in invatamantul de masa. In functie de necesitatile locale. de regula. denumite in continuare CJRAE. probele de admitere si probele examenel or de absolvire pot fi sustinute in limba in care au fost studiate disciplinele respective. cercetarii. denumit in continuare CMBRAE. Tineretului si Sportului. 50 (1) Evaluarea. in care predarea se face in limba materna pentru disciplinele. (2) Unitatile cu predare in limba romana. indiferent de efectivul de el evi. cercetarii. in functie de tip ul si gradul de deficienta.

pe o perioada determinata. Tinere tului si Sportului. (3) Diagnosticarea abuziva a copiilor pe criterii de rasa. adaptate tipului si gradului de dizabilitate si aprobate de Minist erul Educatiei. 54 (1) In functie de evolutia copilului se pot face propuneri de reorientare di nspre scoala speciala spre scoala de masa si invers. Cercetarii. Tineretului si Sportului. integrati in invatamantul de masa. precum si de gazduire gratuita in internate sau centre le de asistare pentru copiii cu cerinte educationale speciale din cadrul directi ilor generale judetene/a municipiului Bucuresti de asistenta sociala si protecti a copilului. 55 (1) Scolarizarea minorilor si a adultilor din centrele de reeducare. in colaborare c u comisiile pentru protectia copilului din cadrul directiilor generale judetene/ a municipiului Bucuresti de asistenta sociala si protectia copilului. pentru stimulare. din pen itenciarele pentru minori si tineri si din penitenciarele pentru adulti se reali zeaza cu respectarea Curriculumului national. religie. elevii si tinerii cu boli cronice sau cu boli care necesi ta perioade de spitalizare mai mari de 4 saptamani se organizeaza. de programe de asistenta psihopedagogica. de la caz la caz. (2) Pentru copiii. elevii si tinerii cu cerinte educationale speciale. gru pe sau clase in cadrul unitatii sanitare in care acestia sunt internati. se organizeaza scolarizare la domiciliu. (4) Obtinerea unei calificari de catre elevii/tinerii cu cerinte educational e speciale se face in unitati de invatamant special si de masa. (2) Copiii si tinerii cu cerinte educationale speciale. elevii si tinerii care. fapt ce determina includerea lor in clase cu cerinte educationale speciale. 51 (1) Copiii. ART.eciale se realizeaza de catre comisiile din cadrul CJRAE/CMBRAE. din motive medicale sau din cauza unei dizabilitati. a cazarmamentului. Decizia de reorientare se ia de catre comisia de ex pertiza din cadrul CJRAE/CMBRAE. sunt nedeplasabili. precum si de orice alt criteriu. scolarizati in unita tile de invatamant special sau de masa. respectiv infiintarea de clase sau de grupe i n spitale se fac de catre inspectoratul scolar. (4) Unitatile de invatamant special pot beneficia de sprijinul institutiilor de protectie sociala. cu consultarea f actorilor locali interesati. de manuale si de metodologii didactice alternative. inclusiv cei scolarizati in alt judet de cat cel de domiciliu. Tineretului si Sportului. limba. Cercetarii. beneficiaza de asistenta sociala constand in asigurarea al ocatiei zilnice de hrana. compensare si pe ntru reducerea gradului de dizabilitate. ART. beneficiaza de suport educational prin cadre didactice de sprijin si itinerante. la propunerea CJRAE/CMBRAE. (3) Scolarizarea la domiciliu. dupa caz. conf orm unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educatiei. Resursa umana necesara pentru scol arizarea acestora este asigurata de catre Ministerul Educatiei. ART. ART. cu acordul familiei sau al sustinatorului legal . a rechizitelor scolare. se sanctioneaza. et nie. ART. Cercetarii. Tine . 53 Invatamantul special dispune de planuri de invatamant. Organizarea serviciilor de sprijin edu cational se face de catre CJRAE/CMBRAE si se reglementeaza prin metodologii spec ifice elaborate de Ministerul Educatiei. Cercetarii. al persoanelor fiz ice sau juridice din tara si din strainatate. 52 (1) Pentru copiii. (5) Elevii si tinerii cu cerinte educationale speciale pot dobandi calificar i profesionale corespunzatoare tipului si gradului de deficienta. a imbracami ntei si a incaltamintei in cuantum egal cu cel pentru copiii aflati in sistemul de protectie a copilului. de programe scolare. (2) Propunerea de reorientare se face de catre cadrul didactic care a lucrat cu copilul in cauza sau de catre parintii copilului/tutorele legal instituit si de catre psihologul scolar. apartenenta la o categorie defavorizata. al altor organisme private autorizate. nationalitate.

recreati ve. Acolo unde acest lucru este posibil. (3) Resursele umane. Cercetarii. de accelerare a promovarii conform ritmului ind ividual de invatare. Familiei si Protectiei So ciale si cu alte organisme guvernamentale sau nonguvernamentale in vederea integ rarii in viata activa. (3) Programele "Scoala dupa scoala" se organizeaza in baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei. Aceste programe sunt de aprofundare a invatarii . 56 La absolvirea invatamantului special. (2) In vederea obtinerii unei calificari si a integrarii in viata activa a t inerilor cu cerinte educationale speciale. tabere de profil. prin decizia consiliului de administratie. Tin eretului si Sportului. Cercetarii. cercetarii. organizeaza ateliere protejate. se ofera activitati educative. tineretului si spo rtului. ART. de timp liber. tineretului si sportul ui. Tine retului si Sportului colaboreaza cu Ministerul Muncii. conform normelor meto dologice elaborate de Ministerul Educatiei. Ministerul Educatiei. potrivit calificarii obtinute si in conditiile prevazute de legislatia in vigoare. Tineretului si Sportului organizeaza olimpi ade si concursuri. prin programul "Scoala dupa scoala". (1) este asigurata de Centrul National de Instruire Diferentiata. precum si activitati de invatare remediala. prin inspectoratele scolare. de programe educative care le respecta particularitatile de invatare si de orientare a performantei. cercetarii. (2) In parteneriat cu autoritatile publice locale si cu asociatiile de parin ti. pot sa isi extinda activitatile cu elevii dupa orele de curs. infiintat prin hotarare a Guvernului. Tineretului si Sportului . Ministerul Educatiei. potrivit legii. Ministerul Educatiei. pentru consolidarea competentelor dobandite sau de accelerare a invatarii. de men torat si transfer de competenta. materiale si financiare pe ntru sustinerea copiilor si a tinerilor capabili de performante inalte se asigur a de unitatile de invatamant si de inspectoratele scolare. (4) Pentru sprijinirea copiilor si a tinerilor capabili de performante inalt e. curriculare.retului si Sportului. informationale. 57 (1) Statul sprijina copiii si tinerii capabili de performante inalte atat in unitati de invatamant. (2) Coordonarea actiunilor prevazute la alin. impreuna cu Ministerul Muncii. SECTIUNEA a 16-a Alternativele educationale . SECTIUNEA a 14-a Invatamantul pentru copiii si tinerii capabili de performante inalte ART. Cercetarii. parteneriatul se poate realiza cu organizatii nonguvernamentale c u competente in domeniu. simpozioane si alte activitati specifice si acorda burse si alte forme de sprijin material. Centrele de excelenta sun t infiintate prin ordin al ministrului educatiei. 58 (1) Unitatile de invatamant. indiferent de varsta. Tineretului si Sportului. (4) Statul poate finanta programul "Scoala dupa scoala" pentru copiii si ele vii din grupurile dezavantajate. prin programe "Scoala dupa scoala". Cercetarii. SECTIUNEA a 15-a Programul "Scoala dupa scoala" ART. Familiei si Protectiei Soc iale. (5) Copiii si tinerii capabili de performante inalte beneficiaza. de imbogatire a curriculumului cu noi domenii. de grupare pe abilitati. initia ta de Ministerul Educatiei. Cercetarii. cat si in centre de excelenta.

cu a vizul conform al inspectoratelor scolare. respectiv de catre consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti. Actul de numire se aduce la cunostinta inspectoratului scolar pe raza caruia isi desfa soara activitatea unitatea respectiva. (6) Statul sprijina si coordoneaza invatamantul particular si confesional. Tineretu lui si Sportului. avand dr ept fundament proprietatea privata. Tineretului si Sportului. respectiv evaluarea periodica a alternativelor educationale se fac potrivit legii. (5) Unitatile de invatamant preuniversitar particular si confesional acredit ate sunt sprijinite de stat. in limbile mi noritatilor nationale sau in limbi de circulatie internationala. in conformitate cu specificul alternativei. . cat si economico-financiar. acreditarea si evaluarea periodic a a unitatilor de invatamant preuniversitar particular si confesional sunt reali zate de catre Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Preunivers itar. III Reteaua scolara ART. (4) Autorizarea de functionare provizorie. cercetarii. cu respectarea criteriilor de competenta. respectiv autorizate provizoriu. se poate inscri e si pregati orice cetatean roman. asociatiile. (2) Acreditarea. Cercetarii.ART. deschise. garantata de Constitutie. standardele si indicatorii de performanta pe care trebuie sa le indeplineasca unitatile de invatamant preuniversitar particular si confesion al sunt identice cu cele pe care trebuie sa le indeplineasca unitatile de invata mant de stat. SECTIUNEA a 17-a Invatamantul particular si confesional ART. reteaua scolara se organizeaza de catre consiliul judetean. respectand in intregime drepturile acestuia. tineretului si sportului. federatiile care gestione aza dezvoltarea alternativei respective la nivel national. la toate nivelurile si for mele. cu acordul Ministerului Educatiei. (2) Criteriile. (5) Cadrele didactice care predau la grupe sau clase din alternativele educa tionale au dreptul la recunoasterea de catre inspectoratele scolare judetene si Ministerul Educatiei. Tineretului si Sportului a pregatirii si a per fectionarilor realizate de organizatiile. Cercetarii. Pentru invatamantul special liceal si special postliceal. pe baza unor regulamente aprobate prin ordin al ministrului ed ucatiei. 60 (1) Invatamantul particular si confesional se organizeaza conform principiul ui nonprofit in unitati de invatamant preuniversitar. CAP. i n conditiile legii. (4) La toate formele de invatamant alternativ in limba romana. (7) Directorii unitatilor de invatamant particular sunt numiti de conducerea persoanei juridice fondatoare. (3) Unitatile de invatamant preuniversitar alternativ dispun de autonomie or ganizatorica si functionala. conditiile fiind stabilite prin hotarare a Guvernul ui. cu consultarea partenerilor sociali si cu avizul conform al Ministerului Educatiei. (2) Reteaua scolara a unitatilor de invatamant de stat si particular preuniv ersitar se organizeaza de catre autoritatile administratiei publice locale. 61 (1) Reteaua scolara este formata din totalitatea unitatilor de invatamant ac reditate. auton ome atat din punct de vedere organizatoric. conform legislatiei in vigoare. Cercetarii. (3) Unitatile particulare de invatamant sunt unitati libere. conform legislatiei in vigoare. 59 (1) In sistemul de invatamant preuniversitar pot fi initiate si organizate a lternative educationale.

dar nu mai putin de 12 si nu mai mult de 30. pe baza unor acorduri interguvernamentale. (7) Unitatile de invatamant preuniversitar. Cercetarii. cl ase sau ani de studiu. b) utilizarea in comun a resurselor unitatilor de invatamant din consortiu. nivel. unitati de ed ucatie timpurie si de invatamant primar. 62 (1) In vederea asigurarii calitatii educatiei si a optimizarii gestionarii r esurselor. d) invatamantul gimnazial: clasa care cuprinde in medie 25 de elevi.(3) In cadrul retelei scolare se pot infiinta si pot functiona. indiferent de tip. conform legii. Autoritatile administratiei publice locale realiz eaza alocarea elevilor altor unitati scolare. 63 (1) In invatamantul preuniversitar. formatiunile de studiu cuprind grupe. cercetarii. t ineretului si sportului. dar nu mai putin de 10 si nu mai mult de 20. dar nu mai putin de 8 si nu mai mult de 12 . In situa tia in care Agentia Romana pentru Asigurarea Calitatii in Invatamantul Preuniver sitar. dar nu mai putin de 15 si nu mai mult de 30. unitati de invatamant cu clase const ituite pe baza de contracte de parteneriat intre unitati de invatamant de stat s i particulare acreditate. dupa cum urmeaza: a) educatia anteprescolara: grupa cuprinde in medie 7 copii. cu respectarea interesului copiilo r si asigurarea logisticii necesare. (5) Reteaua scolara a unitatilor de invatamant se da publicitatii la inceput ul fiecarui an. dar nu mai puti n de 5 si nu mai mult de 9. cu cel putin 6 luni inainte d e inceperea anului scolar. forma. pentru anul scolar urmator. care asigura: a) mobilitatea personalului intre unitatile membre ale consortiului. Cifra de scolarizare pentru invatama ntul de stat se aproba prin hotarare a Guvernului. conform legii. la propunerea autoritatilor a dministratiei publice locale sau din proprie initiativa. precum si intre institutii din tara si strainatate. grupe/clase in alternative educationale integrate in unitati scolare de stat sau particulare. conform legi i. liceal si postliceal. unitatile de invatamant si autoritatile administratiei publice locale pot decide infiintarea consortiilor scolare. ART. intre acestea si operatori economici. inspectoratele scolare pot solicita Ministerului Educatiei. dar nu mai putin de 12 si nu mai mult de 25. denumita in continuare ARACIP. g) invatamantul special pentru elevi cu deficiente usoare si/sau moderate: g rupa care cuprinde in medie 10 elevi. desfiintarea si functionarea consorti ilor scolare se va reglementa prin ordin al ministrului educatiei. retrage acreditarea/autorizatia de functio nare. conform legii . filiera si profil sunt supuse acreditarii si evaluarii periodice. c) invatamantul primar: clasa care cuprinde in medie 20 de elevi. unei unitati de invatamant. gimnazial. Tineretului si Sportului ridica rea acreditarii/autorizarii unei unitati de invatamant cu personalitate juridica sau a unei structuri a acesteia in conformitate cu prevederile legale. c) largirea oportunitatilor de invatare oferite elevilor si recunoasterea re ciproca a rezultatelor invatarii si evaluarii acestora. (4) Persoanele juridice si fizice pot infiinta. acea sta isi inceteaza activitatea. pentru neindeplinirea conditiilor legale. b) invatamantul prescolar: grupa cuprinde in medie 15 prescolari. (2) Consortiile scolare sunt parteneriate contractuale intre unitatile de in vatamant. e) invatamantul liceal: clasa care cuprinde in medie 25 de elevi. (6) In cadrul sistemului national de invatamant preuniversitar de stat se po t infiinta si pot functiona. ART. f) invatamantul postliceal: clasa care cuprinde in medie 25 de elevi. h) invatamantul special pentru elevi cu deficiente grave: grupa care cuprind . (8) Pentru a asigura calitatea invatamantului. (3) Cadrul general pentru infiintarea. dar nu mai putin de 15 si nu mai mult de 30.

(3) Programele scolare stabilesc. Consiliul de a dministratie al unitatii de invatamant. ART. (2) Trunchiul comun se constituie din disciplinele/domeniile de studiu/modul ele de pregatire obligatorii. Cercetarii. Tineretului si Sportului sau planurile si programe le de invatamant similare ori alternative invatamantului de stat. cu consultarea consiliului profesoral. dar nu mai putin de 4 si nu mai mult de 6. in colaborare cu fiecare cult in parte. cercetarii. (1). precum si numarul min im si maxim de ore aferente acestora. experimental si aplicativ. Tineretului si Sportului. (2) Curriculumul national reprezinta ansamblul coerent al planurilor-cadru d e invatamant si al programelor scolare din invatamantul preuniversitar. Decizia privind infiintarea si functionarea acestor formatiuni de studiu apartine Ministerului Educatiei. CAP. in proiect. str ucturii asociative a parintilor. cu consultarea consiliului de administratie al unitatii de invatamant respective. precum si a reprezentantilor comunitatii locale si. si sunt aprob ate prin ordin al ministrului educatiei. iar curriculumul la decizia scolii se constituie d in disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregatire optionale. 64 (1) In invatamantul preuniversitar se aplica Curriculumul national elaborat in conformitate cu nevoile specifice dezvoltarii personale si cu nevoile pietei fortei de munca si ale fiecarei comunitati. cercetarii. respectiv modulele de pregatire obligatorii din invatamantul preuniversit ar sunt elaborate de catre institutiile si organismele abilitate ale Ministerulu i Educatiei. Cercetarii. oferind orientari metodologice generale pentru realizarea si evaluarea acestora . consiliului consultativ al elevilor. finalitatile urmarite si evid entiaza continuturile fundamentale de ordin teoretic. 65 (1) Planurile-cadru de invatamant cuprind disciplinele.e in medie 5 elevi. (8) In invatamantul particular si confesional se utilizeaza planurile-cadru de invatamant si programele scolare pentru Curriculumul national aprobat de Mini sterul Educatiei. aprobate de Mi nisterul Educatiei. (7) In cazul alternativelor educationale. respectiv modulele de pregatire obligatorii si optionale. domeniile de studiu. in localitatile in care exist a cerere pentru forma de invatamant in limba materna a unei minoritati nationale . IV Curriculumul invatamantului preuniversitar ART. regional si local. dupa caz. Cercetarii. (10) Planurile-cadru de invatamant pentru invatamantul militar se elaboreaza . parintilor si pe baza resurselor disponibile. efectivele formatiunilor de studiu pot fi mai mici decat minimul prevazut de p rezenta lege. Tineretului si Sportului si se aproba prin ordin al min istrului educatiei. respectiv mo dulele de pregatire optionale se elaboreaza la nivelul unitatilor de invatamant. tineretului si sportului. pentru fiecare disciplina. Tineretului si Sportului. Tineretului si Sportului. planurile-cadru si programele scol are sunt elaborate. Cercetarii. Cercetarii. (2) Prin exceptie de la prevederile alin. in baza principiului subsidiaritatii . stabileste curriculumul la decizia scolii. (4) Planurile-cadru si programele scolare pentru disciplinele/domeniile de s tudiu. Tineretului si Sportului. Cercetarii. tineretului si sportului. cat si din pachete d isciplinare optionale ofertate la nivelul unitatii de invatamant. Programele scolare sunt aprobate de co nsiliul de administratie al unitatii de invatamant. (6) Programele scolare pentru disciplinele/domeniile de studiu. (5) Curriculumul la decizia scolii se constituie atat din pachete disciplina re optionale ofertate la nivel national. a operatorilor economici cu care unitatea de invatamant are relat ii pentru pregatirea practica a elevilor. de reprezentanti ai acestora si sunt aprobate de Ministerul Educatiei. in urma consultarii elevilor. domeniul de stu diu/modulul de pregatire din planul de invatamant. (9) Planurile-cadru de invatamant si programele scolare pentru invatamantul teologic si confesional se elaboreaza de catre Ministerul Educatiei.

25 de ore pe saptam ana la invatamantul gimnazial si 30 de ore pe saptamana la invatamantul liceal. lasand la dispozitia cadrului didactic 25 % din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu respectiv. In functie de ca racteristicile elevilor si de strategia scolii din care face parte. respectiv pe remedierea precoce a eventualelor deficiente de dezvoltare. profil. cat si pentru invatarea in clasa. d) competente digitale de utilizare a tehnologiei informatiei ca instrument de invatare si cunoastere. a istoriei si traditiei minoritatilor nationale si a invatamantului bilingv. (2) CJRAE. stiinte si tehnologie. Aceste ore sunt alocate atat pentru predare si evaluare. . (4) Curriculumul pentru clasele pregatitoare urmareste dezvoltarea fizica. ART. respectiv CMBRAE constituie echipe multidisciplinare de intervent ie timpurie. p entru consolidarea cunostintelor sau pentru stimularea elevilor capabili de perf ormante superioare. f) competente antreprenoriale. e) competente sociale si civice. precum si dezvoltarea cap acitatilor si a atitudinilor in invatare. (3) Disciplina Tehnologia informatiei si comunicarii constituie o disciplina optionala pentru elevii din clasele I-IV si este disciplina obligatorie in inva tamantul gimnazial si liceal. 68 (1) Curriculumul national pentru invatamantul primar si gimnazial se axeaza pe 8 domenii de competente-cheie care determina profilul de formare a elevului: a) competente de comunicare in limba romana si in limba materna. cognitiva. ART. menite sa realizeze evaluarea tuturor copiilor. (1). c) competente de baza de matematica. cercetarii. cognitiva a limbajului si comunicarii. conform prezen tei legi. tineretului si sportului.de catre Ministerul Educatiei. ART. (4) In cadrul Curriculumului national. Tineretului si Sportului. 67 (1) Curriculumul national pentru educatia timpurie este centrat pe dezvoltar ea fizica. programa scolara acopera 75% din orele de predare si evaluare. (2) Prin exceptie de la prevederile alin. (3) In cadrul Curriculumului national. a continuturilor predate. emotionala si sociala a copiilor. (5) Pentru fiecare disciplina si domeniu de studiu. conform unor planuri individuale de invatare elaborate pentr u fiecare elev. asigurand totodata puntile catre dezvo ltarea celor 8 competente-cheie. asistata de cadrul didactic. b) competente de comunicare in limbi straine. in cazul mi noritatilor nationale. Cercetarii. in colabor are cu Ministerul Apararii Nationale. monitorizarea. si sunt aprobate prin ordin al ministrului educatiei. numarul maxim de ore poate fi depasit cu numarul de ore prevazute pentru studierea limbii materne. s ocioemotionala. (5) Invatamantul liceal este centrat pe dezvoltarea si diversificarea compet entelor-cheie si formarea competentelor specifice in functie de filiera. disciplinele optionale au o pondere d e 20% in planurile-cadru pentru invatamantul obligatoriu si de 30% in cele pentr u liceu. disciplinele obligatorii au o pondere de 80% in planurile-cadru de la nivelul invatamantului obligatoriu si de 70% in cele de la nivelul liceului. profesorul d ecide daca procentul de 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu e ste folosit pentru invatare remediala. (2) Educatia fizica si sportul in invatamantul preuniversitar sunt cuprinse in trunchiul comun al planurilor de invatamant. h) competenta de a invata sa inveti. g) competente de sensibilizare si de expresie culturala. 66 (1) Numarul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de invatamant es te de maximum 20 de ore pe saptamana la invatamantul primar. depi starea si asistenta precoce corespunzatoare a celor cu cerinte educationale spec iale sau cu risc in dezvoltarea competentelor personale. in cazul copiilor cu probleme speciale.

Tineretului si Sportului. sau prin punctaje. CAP. (3) Rezultatele evaluarii se exprima. Aceste re surse digitale vor fi protejate de Legea nr. in mod similar testelor internationale. Tineretului si Sportului. (3) Cadrele didactice selecteaza si le recomanda elevilor. din motive de sanatate. Cercetarii. respectiv prin note de la 1 la 10. in scopul imbunatatirii calitatii procesului educational. Cercetari i. respectiv modul de pregatire. in baza libertati i initiativei profesionale. (5) Notarea elevilor fara utilizarea si respectarea standardelor nationale s i a metodologiilor de evaluare constituie abatere disciplinara si se sanctioneaz a conform prevederilor prezentei legi. 70 (1) Bibliotecile scolare si centrele de documentare si informare se organize aza si functioneaza pe baza unui regulament elaborat de Ministerul Educatiei. at at pentru invatamantul in limba romana. Tineretului si Sportului care vor fi utilizate i n procesul didactic.specializare sau calificare. temporar nu pot frecventa scoala. 72 . Ce rcetarii. prin continut. gestiunea si imbogatirea permanenta a Bibliotecii Scolare V irtuale si a Platformei scolare de e-learning intra in responsabilitatea Ministe rului Educatiei. 71 (1) Scopul evaluarii este acela de a orienta si de a optimiza invatarea. in invata mantul primar. dupa caz. acele manuale scolare din lista celor aprobate de Mi nisterul Educatiei. (2) Manualele scolare se elaboreaza si se evalueaza pe baza programelor scol are aprobate de Ministerul Educatiei. Tineretului si Sportului. cat si pentru cel in limbile minoritatil or nationale. cu modificarile si completarile ulterioare. Tineretului si Sportului. Cercetarii. prin calificative. (2) Toate evaluarile se realizeaza pe baza standardelor nationale de evaluar e pentru fiecare disciplina. in conditiile legii. care includ programe scolare. (4) Controlul utilizarii si al respectarii standardelor nationale de evaluar e de catre cadrele didactice se realizeaza prin inspectia scolara. (4) Infiintarea. in baza libertatii initiat ivei profesionale. exemple de probe de evaluare. ART. Cercetarii. Tineretului si Sportului reglementeaza elaborarea de manuale scolare alternative. V Evaluarea rezultatelor invatarii SECTIUNEA 1 Dispozitii generale privind evaluarea ART. 69 (1) In unitatile de invatamant de stat sau particulare se utilizeaza manuale scolare si alte auxiliare didactice aprobate de Ministerul Educatiei. sunt in conformitate cu prevederile legale in vigoare si pe care cadrele didactice le pot selecta si utiliza la clasa. Ministerul Educat iei. Cercetarii. Mini sterul Educatiei. astfel incat aceste resurse sa fie accesibile permanent si gratuit oricarui elev sau profesor. ART. (5) Auxiliarele curriculare sunt constituite din ghiduri metodologice care. Tineretului si Sportului obtinand dreptul de publicare din part ea autorilor. Cercetarii. (4) Elevii si profesorii din invatamantul de stat si din invatamantul obliga toriu particular acreditat/autorizat beneficiaza de manuale scolare gratuite. (2) Se infiinteaza Biblioteca Scolara Virtuala si Platforma scolara de e-lea rning. exemple de lectii pentru toate temele din p rogramele scolare. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe. in invatamantul secundar si in invatamantul tertiar nonuniversitar. ghiduri metodologice. domeniu de studiu. ART. (3) Unitatile de invatamant utilizeaza platforma scolara de invatare pentru a acorda asistenta elevilor in timpul sau in afara programului scolar ori pentru cei care.

precum si produs e sau rezultate ale acestor activitati. ART. ofera feed-back real elevilor si s ta la baza planurilor individuale de invatare. toate scolile. (3) La finalul clasei a IV-a. Rezultatele evaluarii si planurile individualizate s e comunica parintilor elevilor si constituie documente din portofoliul education al al elevului. socioemotionale. In acest scop se va crea o banca de instrumente de evaluare unica. se realizeaza o evaluare nat ionala obligatorie a tuturor elevilor. Proba de limba si comunicare va cuprinde limba ro mana si limba moderna I. in mod obligatoriu. prin esantionare. e) o proba practica de utilizare a calculatorului. (2) Un elev cu deficiente de invatare beneficiaza. iar pentru elevii din clasele cu predare in limbile min oritatilor nationale. (4) La finalul clasei a VI-a. a limbajului si a comunicarii. in contexte de invatare formale. (2) Portofoliul educational este elementul central al evaluarii invatarii. organizeaza si realizeaza evaluarea competentelor fundamentale: scris-citit si matematica. c ognitive. pentru a-i ajuta pe profesori in notarea la clasa. Rezultatele evaluarii si plan urile individualizate de invatare se comunica parintilor elevilor si sunt trecut e in portofoliul educational al elevului. f) o proba orala transdisciplinara de evaluare a competentelor civice si soc iale. a certificatelo r sau a altor inscrisuri obtinute in urma evaluarii competentelor dobandite sau a participarii la activitati de invatare. nonform ale si informale. c) o proba scrisa transdisciplinara la matematica si stiinte. similar testelor internationale. Tineretului si Sportului realizeaza. un raport de evaluare a dezvoltarii fizice. SECTIUNEA a 2-a Structura si caracteristicile evaluarilor ART. in baza unei metodologii elaborate de Minister ul Educatiei. Tineretu lui si Sportului. Rezultatele evaluarii se exprima printr-u n punctaj. precum si a dezvoltarii capacitatilor s i atitudinilor de invatare. 74 (1) La finalul clasei pregatitoare.(1) Evaluarea se centreaza pe competente. in baza unei metodologii elabo rate de Ministerul Educatiei. 73 (1) Portofoliul educational cuprinde totalitatea diplomelor. o evaluare la nivel national a compet entelor fundamentale dobandite in ciclul primar. Cercetarii. Rezultatele evaluarilor sunt utilizate p entru elaborarea planurilor individualizate de invatare ale elevilor si pentru p reorientarea scolara catre un anumit tip de liceu. si limba materna. Evaluarea se realizeaza prin urmatoa rele probe: a) o proba scrisa la limba si literatura romana. matematica si stiinte. Ministerul Educatiei. sustinuta in timpul anului. de ed ucatie remediala. (5) La finalul clasei a IX-a. sustinuta in timpul anulu i. Cercetarii. dupa modelul testarilor interna tionale. R ezultatele evaluarilor sunt folosite pentru elaborarea planurilor individualizat e de invatare ale elevilor. pentru diagnoza sistemului de invatamant la nivel primar. Cercetarii. Tineretului si Sportului. organizeaza s i realizeaza evaluarea elevilor prin doua probe transdisciplinare: limba si comu nicare. fiecare scoala. U tilizarea lui debuteaza incepand cu clasa pregatitoare si reprezinta cartea de i dentitate educationala a elevului. d) o proba scrisa la o limba de circulatie internationala. in baza unei metodologii elabor ate de Ministerul Educatiei. (6) Rezultatele evaluarii nationale se inscriu in portofoliul educational al . Tineretului si Sportului. in diferite contexte. Tineretului si Sportului. b) o proba scrisa la limba materna. (2) La finalul clasei a II-a. Cercetarii. avand functie orientativa. Cercetarii. cadrul didactic responsabil intocmeste. in baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei.

in conditiile legii. . cel mai tarziu la inceputul clasei a VIII-a. b) in cazul in care numarul de candidati este mai mare decat numarul locuril or oferite de unitatea de invatamant. 76 (1) Dupa absolvirea gimnaziului. pe parcursul invatamantului preu niversitar. 75 (1) Absolventii invatamantului gimnazial dobandesc diploma de absolvire. la cerere si conform unei metodologii apro bate prin ordin al ministrului educatiei. cercetarii. in raport cu standardele europene recunoscute in . (4) Metodologia-cadru de organizare si desfasurare a admiterii in clasa a Xa este elaborata de Ministerul Educatiei. . pentru fiecare generatie. Proba suplimentara de admitere se va sustine la cel mult doua discipline. pentru elevii care au urmat studiile liceale intr-o limba a minorita tilor nationale. care atesta finalizarea studiilor liceale si care confera dreptul de acces. si foaia matricola. admiterea se face luand in calcul in propo rtie de 70% portofoliul educational al elevului. parte a portofoliului educat ional. (2) Continuarea studiilor din invatamantul gimnazial in invatamantul liceal este asigurata pe baza unui proces de consiliere si de orientare scolara si prof esionala. Elevii care promoveaza. (3) Absolventii invatamantului liceal care sustin si promoveaza examenul nat ional de bacalaureat dobandesc si diploma de bacalaureat. ART. pana. precum si dreptul de sustinere a examenului de bacalaureat. examene cu recunoastere internationala pentru certificarea competent elor lingvistice in limbi straine au dreptul la recunoasterea si echivalarea rez ultatelor obtinute la aceste examene.proba D de evaluare a competentelor digitale. (4) Examenul national de bacalaureat consta in sustinerea urmatoarelor probe : . (2) Elevii care au promovat clasa a XII-a/a XIII-a vor sustine examenul nati onal de bacalaureat. Unitatile de invatamant au obligatia de a anunta public discipl ina sau disciplinele la care se sustine proba de admitere. care le da dreptul de acces in invatamantul superior.proba A de evaluare a competentelor lingvistice de comunicare orala in lim ba romana. in invatamantul p ostliceal. precum si modul de utilizare a portofoliului educat ional. tineretului si sportului. admiterea se va realiza pe baza portofoliului edu cational al elevului. Rezultatul evaluarii se expr ima prin nivelul de competenta. Tineretului si Sportului s i este data publicitatii. proceduri le de organizare a acesteia. Rezultatul evaluarii se exprima prin nivelul de competenta corespunzator Cadrului european comun de referinta pentru limbi. precum si media la probele de la evaluarea nationala de la sfa rsitul clasei a IX-a si in proportie de 30% nota obtinuta la proba de admitere s tabilita de unitatea de invatamant. Cercetarii. in conditiile legii. ART. cel mai tarziu. parte a portofoliului educational. (3) In cazul mediilor egale.proba B de evaluare a competentelor lingvistice de comunicare orala in lim ba materna.proba C de evaluare a competentei lingvistice la doua limbi de circulatie internationala studiate pe parcursul invatamantului liceal. Numarul de locuri alocate clasei a X-a este cel putin egal cu cel al a bsolventilor clasei a IX-a. elevii urmeaza liceul sau scoala profesiona la.elevului. (2) Admiterea la liceu sau la scoala profesionala se realizeaza dupa urmatoa rea procedura: a) in cazul in care numarul de candidati nu depaseste numarul locurilor ofer ite de unitatea de invatamant. programele. 77 (1) Absolventii invatamantului liceal primesc diploma de absolvire si foaia matricola. par te a portofoliului educational. ART. . media de absolvire a invatamant ului obligatoriu. diferentierea se face pe baza portofoliului edu cational al elevului. la inceputul clasei a VIII-a.

pentru fiecare generatie. . 2. cercetarii. Eliberarea acestor . biologie. chimie. liceal. b) au sustinut probele scrise E prevazute la art. pentru profilul umanist din filiera teoretica: (i) o limba de circulatie internationala. ART. Continutul. respectiv nivelul de competenta digitala. 3. specializari sau calificari. pentru filiera vocationala: (i) proba practica sau scrisa. profilurile si specializarile. (ii) proba transdisciplinara din stiinte: fizica. profilurile si specializarile. Tineretului si Sportului si se dau publicitatii. 77 alin. ex amene cu recunoastere europeana pentru certificarea competentelor digitale au dr eptul la recunoasterea si la echivalarea rezultatelor obtinute la aceste examene . (7) Absolventii invatamantului liceal care sustin si promoveaza examenul de certificare a calificarii primesc certificat de calificare corespunzator nivelul ui stabilit prin Cadrul national al calificarilor si suplimentul descriptiv al c ertificatului in format Europass. 77 alin. Cercetarii. dupa caz. Tineretului si Sportului si se dau publici tatii. (2) In urma promovarii examenului national de bacalaureat. (6) Pentru anumite filiere. Cercetarii. care au urmat studiile lic eale intr-o limba a minoritatilor nationale. 78 (1) Examenul national de bacalaureat se considera promovat de catre absolven tii invatamantului secundar superior. C si D prevazute la art. cel mai tarziu la inceputul ultimei clase de liceu. stiinte socioumane.domeniu. metodologia. Tineretului si Sportului si se dau publicitatii elevilor la ince putul primei clase de liceu. B. care indeplinesc cumulativ urmatoa rele conditii: a) au sustinut probele A. pentru profilul real din filiera teoretica: (i) matematica. stabilit e de Ministerul Educatiei. tineretului si sportului. absolventii inv atamantului liceal pot sustine un examen de certificare a calificarii. Calendarul. pe parcursul invatamantului preuniversitar.proba comuna pentru elevii de la toate filierele. c) doua probe scrise. (ii) proba transdisciplinara specifica profilului sau specializarii. calendarul si modul de organizare ale exa menului de certificare a calificarii se stabilesc de Ministerul Educatiei. c) au obtinut media aritmetica. (4) li se elibereaza certificate care atesta nivelul de compe tenta lingvistica. a notelor obtinute la probele scrise E prevazute la art. istorie. (ii) proba transdisciplinara din geografie. C si D prevazut e la art. Tineretului si Sportului. (4) cel putin egala cu 6. (4) si au obtinut cel putin nota 5 la fiecare dintre acestea. calculata cu doua zecimale exacte. dupa cum urmeaza: a) proba scrisa la Limba si literatura romana . B. separat d e examenul de bacalaureat. precu m si modul de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat se stabilesc de Ministerul Educatiei.proba comuna pentru elevii d e la toate filierele. (ii) proba transdisciplinara specifica domeniului de pregatire. absolventului i s e elibereaza diploma de bacalaureat. (8) Eliberarea certificatului de calificare nu este conditionata de promovar ea examenului de bacalaureat. la inceputul ultimei clase de liceu. b) proba scrisa la Limba si literatura materna . in conditiile legii. Elevii care promoveaza. Cerce tarii. 4. Cercetarii. la cerere si conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educa tiei. 77 alin. (5) Continuturile programelor de examen sunt stabilite de Ministerul Educati ei. diferentiate dupa cum urmeaza: 1. profiluri. pentru fiecare generatie . (4).proba E scrisa de evaluare a competentelor formate pe durata invatamantulu i liceal. 77 alin. specifica profilului ori speciali zarii. (3) Absolventilor de liceu care au sustinut evaluarile A. pentru filiera tehnologica: (i) proba scrisa disciplinara specifica profilului.

a reprezentantilor mediului de afaceri. dintr-o unitate de invatamant situata in alt judet d ecat cel in care se afla unitatea de invatamant din care provin elevii care sust in probele scrise ale examenului national de bacalaureat. in con ditiile stabilite prin metodologie specifica. in fata unei comisii stabili te de inspectoratul scolar. (3) Comunitatea locala si societatea. (9) Comisia prevazuta la alin. res pectiv a Consiliului National al Elevilor sau a altor asociatii reprezentative a le elevilor. (4) se organizeaza si se desfasoara la nivelul unitatii de invatamant. impreuna cu Consiliul National al Elevilor si organizatiile guvernamentale si nonguvernament ale reprezentative. 77 alin. (8) este alcatuita exclusiv din profesori de la alte unitati de invatamant decat cele din care provin elevii care sustin pro bele scrise ale examenului national de bacalaureat. avand titlul stiintific de doctor. 77 alin. (10) Comisia prevazuta la alin. la cerere. (4). a autoritatilor administratiei publice locale si a societatii civile. (4) care au fost promovate cu cel putin no ta 5. numit prin ordin al ministrului educatiei. Tineretului si Sportului. (4). (4) In cazul nepromovarii examenului national de bacalaureat. cercetarii. (8) Probele scrise E la examenul national de bacalaureat. avand gradul didactic I si performa nte profesionale deosebite. 79 (1) Beneficiarii primari ai invatamantului preuniversitar sunt anteprescolar ii. pot fi recunos cute in sesiunile urmatoare. sunt beneficiari tertiari ai invatamantului preuniversitar. VI Resursa umana SECTIUNEA 1 Beneficiarii educatiei ART. respectiv a structurilor asociative reprezentative ale par intilor. 77 alin. Toate deciziile majore sunt luate prin consultarea reprezentantilor beneficiarilor primari. (2) Beneficiarii secundari ai invatamantului preuniversitar sunt familiile a nteprescolarilor. ale prescolarilor si ale elevilor. sau d e un cadru didactic din invatamantul liceal. ART. B. respectiv rezultatele la probel e scrise E prevazute la art. prescolarii si elevii. prevazute la art. (5) In decursul unui an scolar se organizeaza doua sesiuni ale examenului na tional de bacalaureat. (8) este condusa de un presedinte. Tineretul ui si Sportului. CAP. (11) Rezultatele examenului national de bacalaureat se fac publice prin afis are. B. in fata unei comisii prezidate de directorul unit atii de invatamant si numite prin decizie a inspectorului scolar general. C si D s ustinute conform prevederilor art. si prin consultarea obligatorie a reprezentantilor beneficiarilor s ecundari si tertiari. pe pa rcursul semestrului al II-lea. d e cel mult doua ori. 77 alin. Cercetarii. Cercetarii.certificate nu este conditionata de promovarea probelor scrise E prevazute la ar t. 77 alin. (6) Candidatii proveniti din invatamantul preuniversitar pot sustine examenu l national de bacalaureat si examenul de certificare a calificarii. rezultatele la evaluarile A. care se aproba prin ordin al ministrului educatiei. in general. cerceta . tineretului si sportului dintre cad rele didactice universitare de predare. (2) Ministerul Educatiei. fara taxa. (7) Evaluarile A. se sustin dupa incheierea cursurilor. elaboreaza un statut in care sunt prevazute drepturile si in datoririle elevilor. C si D prevazute la art. (4). in timpul anului scolar. Prezentarile ulterioare la aceste examene sunt conditionate de achitarea unor taxe stabilite de Ministerul Educatiei. 80 (1) Invatamantul preuniversitar este centrat pe beneficiari.

potrivit prevederilor legale. (3) Autorizarea sanitara necesara functionarii unitatilor de invatamant de s tat se obtine fara taxe. (2) La inceputul fiecarui an scolar se realizeaza examinarea starii de sanat ate a elevilor. pe baza unei metodologii comune elaborate de Ministerul Educatie i. (6) Elevii etnici romani cu domiciliul stabil in strainatate beneficiaza de burse. prin unitatile de invatamant la care sunt scolariza ti. controlul si competentele unitatilor care ofer a educatie extrascolara se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al minis trului educatiei. (2) Cuantumul unei burse acordate din sumele defalcate din unele venituri al e bugetului de stat si numarul acestora se stabilesc anual prin hotarare a consi liului local. Cercetarii. 81 (1) Anteprescolarii. Criteriile specifice de acordare a burselor de performanta. Tineretului si Sportului.rii. (5) Elevii si cursantii straini din invatamantul preuniversitar pot benefici a de burse. Cercetarii. tineretului si sportului. fiecare unitate de invata mant isi elaboreaza regulamentul scolar propriu. precum si pentru transportul intern auto. in conditiile legii. turistice si de agrement sau in alte unitati acreditate in acest se ns. respectiv a consiliului judetean/consiliilor locale ale sectoarelo r municipiului Bucuresti. in cabinete medicale. pe tot parcursul anului calendaristic. la c . de merit. daca locuiesc la internat sau in gazda. 83 (1) Anteprescolarii. in limitele fondurilor repartizate si in raport cu integralitatea efectuar ii de catre elevi a activitatilor scolare. (1). ART. in tabere scolare. Tineretului si Sportului. a burselor de studiu si a celor de ajutor s ocial se stabilesc anual in consiliile de administratie ale unitatilor de invata mant. (3) Organizarea. ART. elevii orfani. 84 (1) Elevii din invatamantul obligatoriu si liceal acreditat/autorizat benefi ciaza de tarif redus cu 50% pentru transportul local in comun. psihologica si logopedica gratuita. (4) Elevii beneficiaza de tarife reduse cu 75% pentru accesul la muzee. 82 (1) Elevii de la cursurile cu frecventa din invatamantul preuniversitar de s tat pot beneficia de burse de performanta. prin activitati extrascolare organizate de Ministe rul Educatiei. de burse de merit. Tineretului si Sportului si de Ministerul Sanatatii. prescolarii si elevii din unitatile scolare de stat si particulare autorizate/acreditate beneficiaza de asistenta medicala. in limita a 50 km. (3) Criteriile generale de acordare a burselor se stabilesc de Ministerul Ed ucatiei. in palate ale copiilor. sau li se asigura decontarea sumei ce reprezinta contravaloarea a 8 calatorii dus-intors pe semestru. in ba ze sportive. (4) Elevii pot beneficia si de burse pe baza de contract incheiat cu operato ri economici ori cu alte persoane juridice sau fizice. pe baza de abonament. feroviar si naval. Cercetarii. in cluburi. pe tot parcursul an ului calendaristic. tineretului si sportului. potrivit prevederilor prezentei legi. cercetarii. precum si cei institutionalizati pot beneficia de gratuitate pe ntru toate categoriile de transport mentionate la alin. (3) Elevilor care nu pot fi scolarizati in localitatea de domiciliu li se de conteaza cheltuielile de transport din bugetul Ministerului Educatiei. nav al si subteran. (2) Activitatile extrascolare sunt realizate in cadrul unitatilor de invatam ant preuniversitar. In baza acestui statut. psihologice si logopedice scolare ori in unitati medicale de stat. de suprafata. ART. ART. Tineretului si Sportului. precum si de credite pent ru studiu acordate de banci. Cercetari i. de burse de studiu si de burse de ajutor social. elevii cu cerinte educat ionale speciale. prescolarii si elevii din invatamantul preuniversitar a u drepturi egale la educatie. (2) Ca masura de protectie speciala. acreditarea.

Cercetarii. 89 In invatamantul preuniversitar de stat si particular. cauzate de elev. in Registrul unic matri col. posturile didactice va cante si rezervate se ocupa prin concurs organizat la nivelul unitatii de invata mant cu personalitate juridica. Contractul educational-tip este aprobat prin ordin al mini strului educatiei. (4). (4) Personalul administrativ isi desfasoara activitatea in baza Legii nr. cercetarii. Tineretului si Sportului. (2) Nerespectarea prevederilor contractului educational-tip de catre unitate a de invatamant este sanctionata de inspectoratul scolar. 85 (1) In situatii justificate. li se asigura. se rvicii de transport. cu modificarile si completarile ulterioare. ART. (3) Personalul didactic auxiliar este definit conform prevederilor prezentei legi. ART. Tineretului si Sportului. tineretului si sportului si este particularizat. (3) Parintele sau tutorele legal este obligat sa ia masuri pentru scolarizar ea elevului. la spectacole de teatru. de catre autoritatile administratie i publice locale din localitatea de domiciliu. (2) Angajarea personalului didactic in unitatile de invatamant cu personalit . la nivelul fiecarei unitati de invatamant. SECTIUNEA a 2-a Personalul din invatamantul preuniversitar ART. daca servesc politicii educationale a sistemului nat ional de invatamant si daca nu sunt contrare intereselor statului roman si legis latiei in vigoare. (2) Statul subventioneaza toate costurile aferente frecventarii liceului pen tru elevii provenind din mediul rural sau din grupuri socioeconomice dezavantaja te. (4) Parintele sau tutorele legal raspunde pentru distrugerile materiale din patrimoniul scolii. 53 /2003 . (2) In invatamantul preuniversitar poate functiona personal didactic asociat . Cercetarii. (5) Elevii etnici romani din afara granitelor tarii. cu sprijinul operatorilor economi ci. elevilor din invatamantul obligatoriu. ART. bursieri ai statului ro man. de opera. un contract educational. ART. scolariz ati intr-o alta localitate decat aceea de domiciliu.Codul muncii. L a concurs se poate prezenta orice persoana care indeplineste conditiile prevazut e de legislatia in vigoare. potri vit reglementarilor legale. al societatilor de binefacere. 87 Unitatile de invatamant pot primi donatii din tara si din strainatate. Modalitatea de subventionare se stabileste prin hotarare a Guvernului. in care sunt inscrise drepturile si obligatiile re ciproce ale partilor. pe perioada invatamantului obligatoriu. in momentul inscrierii ante prescolarilor. cercetarii. dupa caz. tineretului si sportului. al colectivitatilor locale. prin decizia consiliului de administr atie. precum si pentru cei care frecventeaza scolile profesionale. conform unei metodologii-cadru elaborate de Mini sterul Educatiei. in conformitate cu pre vederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educatiei. beneficiaza de gratuitate la toate manifestarile prevazute la alin. ART. respectiv a prescolarilor sau a elevilor. de masa si de internat. 90 (1) Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice au caracter deschis.oncerte. initiata de Ministerul E ducatiei. precum si al alto r persoane juridice sau fizice. personal didactic auxiliar si personal administrativ sau nedidactic. 86 (1) Unitatile de invatamant incheie cu parintii. de film si la alte manifestari cultu rale si sportive organizate de institutii publice. 88 (1) Personalul din invatamantul preuniversitar este format din personal dida ctic.

raspunder ea disciplinara si disponibilizarea personalului didactic se iau la nivelul unit atii de invatamant de catre consiliul de administratie. ART. (7) Inspectoratele scolare judetene si Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti realizeaza auditarea periodica a resursei umane din invatamantul preun iversitar. Cerceta rii. cu votul a 2/3 din total ul membrilor. Cercetarii. (2) Ministerul Educatiei. consiliul ui de administratie al unitatii de invatamant si Ministerului Educatiei. motivarea. Cercetarii. ART. din care se premiaza excelenta didactica. cercetarii. 93 Hotararile privind angajarea. 91 (1) Organizarea si desfasurarea concursului de ocupare a posturilor didactic e auxiliare si administrative dintr-o unitate de invatamant sunt coordonate de d irector. urmatoarele atributii: a) elaboreaza. 94 (1) Ministerul Educatiei. conform legii. Cercetarii. Tineretului si Sportului. Tineretului si Sportului. Cercetarii. ca organ de specialitate al administratiei publice centrale. CAP. finantat din propriul buget. Tineretului si Sportului are drept de initiativa si de executie in domeniul politicii financiare si al resurselor umane din sfera educatiei. Cercetarii. Rezultatele auditului se aduc la cunostinta celor in cauza. precum si salarizarea personalului didactic din unitatile de invataman t particular se stabilesc prin negociere intre conducerea persoanei juridice fin antatoare si persoana in cauza. Angajatorul este unitatea de invatamant. Directorul unitatii de invatamant emite deciziile conform hotarari lor consiliului de administratie. . VII Conducerea sistemului si a unitatilor de invatamant SECTIUNEA 1 Dispozitii generale ART. monitorizeaza si evalueaza politicile educationale na tionale. cu aprobarea consiliului de admi nistratie. cu aprobarea consiliului de administratie. Tineretului si Sportului. elaboreaza si implementeaza pol itica nationala in domeniul invatamantului preuniversitar. 92 (1) La nivelul fiecarei unitati si institutii de invatamant preuniversitar s e realizeaza anual evaluarea activitatii personalului didactic si didactic auxil iar. Tineretului si Sportului exercita. cu avizul consiliului de administratie al unitat ii scolare. recompensarea. Tineretului si Sportului dezvolta prog ramul national de stimulare a excelentei didactice. in domeniul invatamantului preuniversitar. (4) Metodologia de acordare a gradatiei de merit si a implementarii programu lui national de stimulare a excelentei didactice se elaboreaza de Ministerul Edu catiei.ate juridica se face prin incheierea contractului individual de munca de catre d irectorul unitatii. tineretului si sportului. (2) Angajarea prin incheierea contractului individual de munca a personalulu i didactic auxiliar si administrativ in unitatile de invatamant cu personalitate juridica se face de catre directorul unitatii. Consiliul de administratie al unitatii de invatamant aproba comisiile d e concurs si valideaza rezultatele concursului. evaluarea. Metodologia de evaluare se stabileste prin ordin al ministrului educatiei. Ministerul Educatiei. (3) Ministerul Educatiei. (2) Rezultatele evaluarii stau la baza deciziei consiliului de administratie privind acordarea calificativului anual si a gradatiei de merit. (6) Veniturile salariale si extrasalariale ale directorilor si directorilor adjuncti. ART. aplica. (5) Salarizarea personalului didactic si a celui didactic auxiliar din unita tile de invatamant de stat se face si in functie de performantele profesionale.

incaseaza taxe. q) stabileste modalitatile de recunoastere si de echivalare a studiilor. g) aproba. impreuna cu alte ministere interesate. Cercetarii. Organizarea si functionarea acestora sunt stabilite prin ordin al mini strului educatiei. Tineretului si Sportului propune Guvernului infiintarea de agentii. spre aprobare. Ministerul Educatiei. respectiv al municipi ului Bucuresti. conform legii. Tineretului si Sportului. regulamentele de organizare si de functionare a un itatilor subordonate si a unitatilor conexe. respectiv al municipiului Bucuresti. pe baza unor norme interne. ART. formarii profesionale si al cercetarii stiintifice. a operatorilor ec onomici. s) elaboreaza metodologii si regulamente pentru asigurarea cadrului unitar a l implementarii politicilor educationale nationale. cifrele de scolarizare. a certificatelor si a titlurilor stiintifice eliberate in strainatate . avand in vedere recomandarile studiilor de prognoza. e) coordoneaza elaborarea si aproba Curriculumul national si sistemul nation al de evaluare. d) avizeaza structura retelei invatamantului preuniversitar si inainteaza Gu vernului. monitorizeaza si controleaza perfectionarea si formarea init iala si continua a personalului didactic pentru politicile de interes national. organizeaza si finanteaza comisii si consilii n ationale. 95 (1) Inspectoratele scolare judetene si Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti sunt servicii publice deconcentrate ale Ministerului Educatiei. pentru acoper irea cheltuielilor ocazionate de vizarea si de recunoasterea actelor de studii. Cercetarii. o) raspunde de evaluarea sistemului national de invatamant pe baza standarde lor nationale.b) monitorizeaza activitatea de evaluare externa. avand in principal ur matoarele atributii: a) aplica politicile si strategiile Ministerului Educatiei. in lei si in valuta. precum si a Bibliotecii Scolare Virtuale. pe baza propunerilor unitatilor de invatamant. v) da publicitatii si prezinta anual Parlamentului raportul privind starea i nvatamantului preuniversitar in Romania. p) elaboreaza. t) construieste si asigura functionarea optima a Platformei scolare de e-lea rning. u) elaboreaza norme specifice pentru constructiile scolare si pentru dotarea acestora. h) elaboreaza studii de diagnoza si de prognoza in domeniul invatamantului. centralizate. n) elaboreaza politicile nationale in domeniul resurselor umane. a d iplomelor. i) asigura omologarea mijloacelor de invatamant. Cercet arii. w) coordoneaza colectarea si asigura analiza si interpretarea datelor statis tice pentru sistemul national de indicatori privind educatia. conform legii. l) analizeaza modul in care se asigura protectia sociala in invatamant si pr opune Guvernului si autoritatilor administratiei publice locale abilitate masuri corespunzatoare. j) asigura cadrul organizatoric pentru selectionarea si pregatirea adecvata a elevilor cu aptitudini deosebite. tineretului si sportului. r) stabileste structura anului scolar. a autoritatilor administratiei publice locale. strategia colaborarii cu alte state si cu organismele internationale specializate in domeniul invatama ntului. asigura si supravegheaza respectarea acestora. aviz ate si transmise de catre inspectoratele scolare judetene. (3) In realizarea atributiilor sale. Tine retului si Sportului la nivel judetean. c) coordoneaza si controleaza sistemul national de invatamant. Ministerul Educatiei. f) evalueaza. m) coordoneaza. Cercetarii. De asemenea. cercetarii. . Tiner etului si Sportului infiinteaza. k) asigura scolarizarea specializata si asistenta psihopedagogica adecvata a copiilor si tinerilor cu dizabilitati sau cu cerinte educationale speciale. aproba si achizitioneaza manualele scolare si asigura finantar ea conform legii. cu personalitate juridica.

evaluarile nationale si concursurile scol are la nivelul unitatilor de invatamant din judet si. (4) In structura inspectoratelor scolare din judetele cu invatamant si in li mbile minoritatilor nationale sunt cuprinsi si inspectori scolari pentru acest t ip de invatamant. precum si intreaga baza de date a educatiei. f) monitorizeaza implementarea programelor nationale initiate de Ministerul Educatiei. e laborat si aprobat de consiliul de administratie. Tineretului s i Sportului reteaua scolara din raza lor teritoriala propusa de autoritatile adm inistratiei publice locale. cercetarii. din municipiul Bucuresti. (5) In structura inspectoratelor scolare sunt cuprinsi si inspectori scolari pentru problemele copiilor si tinerilor proveniti din medii socioeconomice deza vantajate. . monitorizeaza si evalueaza calitatea managementului unitatil or si institutiilor de invatamant. Cercetarii. n) gestioneaza baza de date privind cadrele didactice calificate angajate in unitatile de invatamant. tineretului si sportului. k) aplica politicile educationale nationale la nivel judetean. j) aproba. respectiv al municipiului Bucuresti. d) asigura. in conformitate cu politica educationala. Tineretului si Sportului pe aria judetului. Cercetarii. respectiv a m unicipiului Bucuresti. Cercetarii. q) asigura colectarea datelor statistice pentru sistemul national de indicat ori privind educatia. respectiv al municipiului Bucuresti. Tineretului si Sportului din aria judetului/municipiulu i Bucuresti. e) coordoneaza admiterea in licee. h) coordoneaza si controleaza activitatile unitatilor conexe ale Ministerulu i Educatiei. respectiv a Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti se stabileste prin ordin al ministrului educati ei. Acest raport se face public. m) monitorizeaza activitatile de constituire. c) controleaza. respectiv al municipiului Bucuresti. a operatorilor economi ci si a partenerilor sociali interesati. g) mediaza conflictele si litigiile survenite intre autoritatea administrati ei publice locale si unitatile de invatamant. l) acorda consiliere si asistenta unitatilor si institutiilor de invatamant in gestionarea resurselor umane si a posturilor didactice la nivelul judetului. cercetarii. la propunerea consiliului local sau a consiliilor judetene. de vacantare si de ocupare a p osturilor didactice din unitatile de invatamant. tineretului si sportului . p) realizeaza auditarea periodica a resursei umane din invatamantul preunive rsitar. scolariz area elevilor si monitorizeaza participarea la cursuri a acestora pe durata inva tamantului obligatoriu. o) inainteaza spre avizare Ministerului Educatiei. Functionarea acestora se realizeaza in baza unui regulament propriu. jude tean si local.b) controleaza aplicarea legislatiei si monitorizeaza calitatea activitatilo r de predare-invatare si respectarea standardelor nationale/indicatorilor de per formanta. precum si a proiectelor derulate de unitatile scolare si cele conexe in cadrul programelor Uniunii Europene in domeniul educatiei si tine retului. a document elor strategice privind dezvoltarea economica si sociala la nivel regional. cu consultarea grupului parlamentar al minoritatilor nationale. Acesti inspectori scolari sunt numiti respectand procedurile p rezentei legi. dupa consultarea unitatilor de invatamant. (3) Inspectoratul scolar are un consiliu de administratie si un consiliu con sultativ. (2) Structura inspectoratelor scolare judetene. invatamant primar si gimnazial. infii ntarea unitatilor pentru educatie timpurie. prin inspectia scolara. impreuna cu autoritatile administratiei publice locale. respectiv. i) prezinta un raport anual privind starea invatamantului pe teritoriul jude tului. conform regulamentului-cadru a probat prin ordin al ministrului educatiei.

dup a caz. prin hotarare adoptata cu votul secret al majoritatii. (2) In unitatile de invatamant de stat consiliul de administratie este organ de conducere si este constituit din 7. la propu nerea consiliului profesoral. inclusiv directorul. (3) Consiliul de administratie este organul de conducere al unitatii de inva tamant. consiliile de administratie si d irectorii conlucreaza cu consiliul profesoral. un reprezentant al consiliului local. cercetarii. in componenta consiliului de administratie sunt inclusi reprezentanti ai fondatorilor. (6) Consiliul de administratie se intruneste lunar sau ori de cate ori este necesar. etice sau profesionale ale cadrelor . (4) Dupa constituirea consiliului de administratie. cu urmatoarea compo nenta: 3 cadre didactice. 2 reprezentan ti ai consiliului local si 2 reprezentanti ai parintilor. 2 reprezentanti ai parintilor. 9 sau 13 membri. f) aproba planul de incadrare cu personal didactic si didactic auxiliar. b) in cazul in care consiliul de administratie este format din 9 membri. de directori si de directori adjuncti. e) organizeaza concursul de ocupare a functiilor de director si de director adjunct. la propunerea consiliului profesor al. Presedintele de sedinta este ales pentru o perioada de cel mult un an. 96 (1) Unitatile de invatamant preuniversitar cu personalitate juridica sunt co nduse de consiliile de administratie. cu comitetul de parinti si cu aut oritatile administratiei publice locale. la solicitarea directorului sau a doua treimi dintre membri. di ntre acestia 6 sunt cadre didactice. Directorul si directo rul adjunct sunt membri de drept ai consiliului de administratie din cota aferen ta cadrelor didactice din unitatea de invatamant respectiva. un reprezentant al primarului. de regula. d) stabileste pozitia scolii in relatiile cu terti.SECTIUNEA a 2-a Conducerea unitatilor de invatamant ART. h) sanctioneaza abaterile disciplinare. 3 reprezenta nti ai consiliului local si 3 reprezentanti ai parintilor. membrii acestuia aleg un presedinte de sedinta din randul cadrelor didactice. In exercitarea atributiilor ce le revin. g) aproba programe de dezvoltare profesionala a cadrelor didactice. astfel: a) in cazul unitatilor de invatamant de nivel gimnazial cu un singur rand de clase. tineretului si sportului. b) aproba planul de dezvoltare institutionala elaborat de directorul unitati i de invatamant. conduce sedintele consiliului de administratie si semneaza h otararile adoptate in aceasta perioada. (5) In invatamantul particular si confesional. La sedintele consiliului de administratie participa. din tre acestia 4 sunt cadre didactice. c) in cazul in care consiliul de administratie este format din 13 membri. consiliul de administratie cuprinde s i un reprezentant al consiliului local. si un re prezentant al elevilor. Conducerea consiliului de administratie este asigurata de persoana desemnata de fondatori. Prevederile p rezentului articol se aplica in mod corespunzator si pentru invatamantul prescol ar si primar. In unitatil e pentru invatamantul general obligatoriu. un reprezentant al primarului. un reprezentant al primarului. cu statut de observator. c) aproba curriculumul la decizia scolii. Metodologi a-cadru de organizare si de functionare a consiliului de administratie este stab ilita prin ordin al ministrului educatiei. consiliul de administratie este format din 7 membri. pre cum si schema de personal nedidactic. (7) Consiliul de administratie are urmatoarele atributii principale: a) adopta proiectul de buget si avizeaza executia bugetara la nivelul unitat ii de invatamant. Directorul si director ul adjunct sunt membri de drept ai consiliului de administratie din cota aferent a cadrelor didactice din unitatea de invatamant respectiva.

atributiile. motivarea si incetarea raporturilor de munca ale personalului din unitatea de invatamant. conform legii. In ca zul unitatilor de invatamant cu predare integrala in limbile minoritatilor natio nale. 93. a functiilor de conducere. mai putin cele prevazute la art. acordarea calificativelor. respectiv ale Min isterului Educatiei. h) prezinta anual un raport asupra calitatii educatiei in unitatea sau in in stitutia pe care o conduce. alaturi de consiliul de administratie. (2) Directorul unitatii de invatamant de stat are urmatoarele atributii: a) este reprezentantul legal al unitatii de invatamant si realizeaza conduce rea executiva a acesteia. cum ar fi procedurile pentr u ocuparea posturilor. i) aproba comisiile de concurs si valideaza rezultatul concursurilor. k) isi asuma raspunderea publica pentru performantele unitatii de invatamant . modul de constituire. restrangerea de activitate. (8) Hotararile consiliului de administratie se adopta cu majoritatea voturil or celor prezenti. raspunderea publica pen tru performantele unitatii de invatamant pe care o conduce. 97 (1) Directorul exercita conducerea executiva a unitatii de invatamant. in stricta conformitate cu responsabilitatile si atributiile conferite de lege. Cercetarii. f) raspunde de selectia. nu mirea directorului se face cu consultarea organizatiei care reprezinta minoritat ea respectiva in Parlamentul Romaniei sau. b) este ordonatorul de credite al unitatii de invatamant. l) indeplineste orice alte atributii stabilite prin ordine si metodologii al e ministrului educatiei. evaluarea periodica. la propunerea directorului sau la solicitarea a minimum o treime dintre membrii pe . (9) Deciziile privind bugetul si patrimoniul unitatii de invatamant se iau c u majoritatea din totalul membrilor consiliului de administratie. (3) Structurile si functiile de conducere ale unitatilor de invatamant parti cular si confesional. alaturi de director. ART. unul di ntre directori are obligatia cunoasterii limbii respective. formarea. tineretului si sportului. Raportul este prezentat in fata comitetului de parin ti si este adus la cunostinta autoritatilor administratiei publice locale si a i nspectoratului scolar judetean/al municipiului Bucuresti. cu consultarea Grupului parlamentar al minoritatilor nationale. Membrii consiliului de administratie c are se afla in conflict de interese nu participa la vot. j) aproba orarul unitatii de invatamant. se iau prin vot secret. aplicarea de sanctiuni si altele asemenea. cercetarii. c) isi asuma. In cazul unitatilo r de invatamant cu sectii de predare in limbile minoritatilor nationale. acordarea gradatiei de merit. Tineretului si Sportului. angajarea. (4) Directorul unitatii de invatamant particular si confesional exercita con ducerea executiva. i) coordoneaza colectarea si transmite inspectoratului scolar datele statist ice pentru sistemul national de indicatori privind educatia. daca minoritatea nu are reprezentare parlamentara. g) indeplineste alte atributii stabilite de catre consiliul de administratie . precum si durata mandat elor sunt stabilite prin regulamentele de organizare si functionare a acestora. 98 (1) Consiliul profesoral al unitatii de invatamant este format din totalitat ea cadrelor didactice din unitatea scolara cu personalitate juridica.didactice. In aceste cazuri. e) propune spre aprobare consiliului de administratie proiectul de buget si raportul de executie bugetara. conform legii. este prezi dat de catre director si se intruneste lunar sau ori de cate ori este nevoie. d) propune spre aprobare consiliului de administratie regulamentul de organi zare si functionare al unitatii de invatamant. cu hotararile consiliului de administratie al unitatii de inv atamant si cu respectarea prevederilor regulamentului de organizare si functiona re a acesteia. directorul are obligatia cunoasterii limbii respective. in concordanta cu prevederile legale. ART. Hotararile consiliului d e administratie care vizeaza personalul din unitate.

coordonate metodologi c de inspectoratul scolar. (4) Centrele judetene de resurse si asistenta educationala/Centrul Municipiu lui Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala sunt unitati specializate ale invatamantului preuniversitar. e) servicii de consultanta pentru educatie incluziva. furnizate de centrele scolare de educatie incluziva. (2) Unitatile conexe ale invatamantului preuniversitar sunt: centrul judetea n de resurse si asistenta educationala/Centrul Municipiului Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala. coordonata metod ologic de inspectoratul scolar. c entrele atestate de formare continua in limbile minoritatilor nationale. urmatoarele activitati si servicii educationale: a) servicii de asistenta psihopedagogica/psihologica. tineretului si sportului. denumita in continuare CCD. d) servicii de mediere scolara. j) alege cadrele didactice membre ale consiliului de administratie. e) propune consiliului de administratie curriculumul la dispozitia scolii. b) stabileste Codul de etica profesionala si monitorizeaza aplicarea acestui a. 99 (1) Unitatile conexe ale Ministerului Educatiei. de orientare scolara si profesionala. monitorizeaza si evalueaza. (6) Centrul judetean de resurse si asistenta educationala/Centrul Municipiul ui Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala organizeaza. k) indeplineste alte atributii stabilite de consiliul de administratie. f) propune consiliului de administratie premierea si acordarea titlului de " profesorul anului" personalului cu rezultate deosebite la catedra. cu personalitate juridica. organizarea si functionarea centrului judetean de resurse si de asistenta educationala se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al min istrului educatiei. cu personalitate juridica. (2) Atributiile consiliului profesoral sunt urmatoarele: a) gestioneaza si asigura calitatea actului didactic. Cercetarii. (5) Finantarea centrului judetean de resurse si asistenta educationala/Centr ului Municipiului Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala se asigura de l a bugetul consiliului judetean. d) propune consiliului de administratie masuri de optimizare a procesului di dactic. furnizate de mediatorii scolari.rsonalului didactic. (8) Centrul National de Instruire Diferentiata se organizeaza si functioneaz . palatele si cluburile copiilor. tineretului si sportului. cercetarii. (7) Structura. furnizate prin centrel e judetene si prin cabinetele de asistenta psihopedagogica/psihologica. Centrul National de Instruire Diferentiata. h) propune consiliului de administratie initierea procedurii legale in cazul cadrelor didactice cu performante slabe sau pentru incalcari ale eticii profesi onale. furnizate prin centrele si prin cabinetel e logopedice interscolare. c) valideaza fisele de autoevaluare ale personalului angajat al unitatii de invatamant. cercetarii. g) aproba sanctionarea abaterilor disciplinare ale elevilor. SECTIUNEA a 3-a Unitatile conexe ale invatamantului preuniversitar ART. Unitatea pentru Finantarea Invatamantului P reuniversitar. dupa caz. Structura si atributiile CCD se stabilesc prin o rdin al ministrului educatiei. c) servicii de evaluare. i) propune consiliului de administratie programele de formare si dezvoltare profesionala continua a cadrelor didactice. la nivel judetean/al municipiului Bucuresti. in baza carora se stabileste calificativul anual. coordoneaza metod ologic. casele corpului didactic. b) servicii de terapii logopedice. Tineretului si Sportului sunt: Institutul de Stiinte ale Educatiei. (3) In fiecare judet si in municipiul Bucuresti functioneaza casa corpului d idactic.

(2) Finantarea invatamantului preuniversitar particular si confesional acred itat se face din taxe. conform standardelor nationale. asociatii reprezentative profesionale ale cadre lor didactice. precum si pentru elevii din invatamantul postli ceal special de stat. . 100 (1) Palatele si cluburile copiilor sunt unitati de invatamant pentru activit ati extrascolare. din fonduri publice. profesional si liceal de stat. cu autoritati locale. din sume defalcate di n taxa pe valoarea adaugata si alte venituri ale bugetului de stat. ART. tineretului si sportului. (2) Finantarea de baza se asigura din bugetul de stat. cu asociati i reprezentative ale parintilor. sporurile. Tineretului si Sportului are drept de initiativa in domeniile politicii financiare si resurselor umane din domeniul ed ucatiei si colaboreaza cu alte ministere. Cercetarii. Atri butiile. precum si cu sindicatele reprezentative. structura. cercetarii. Cercetarii. tiner etului si sportului. Tineretului si Sportului. (2) Statul asigura finantarea de baza pentru toti prescolarii si pentru toti elevii din invatamantul primar. gimnazial. 102 (1) Finantarea invatamantului preuniversitar de stat. 101 (1) Finantarea unitatilor de invatamant preuniversitar cuprinde finantarea d e baza. prin bugetel e locale. conform metodologiei elaborate de Ministerul Educatiei. parti cular sau confesional acreditat. 104 (1) Finantarea de baza asigura desfasurarea in conditii normale a procesului de invatamant la nivel preuniversitar. taxele de scolarizare se stab ilesc de consiliul de administratie al fiecarei institutii sau unitati de invata mant. Tineretulu i si Sportului in 12 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi. CAP.a conform metodologiei elaborate de Ministerul Educatiei. respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti pot contribui din bugetele proprii la finant area de baza si complementara a unitatilor de invatamant preuniversitar de stat. ART. stabilite prin lege. cerce tarii. in cazul invatamantului prescolar. in conditiile legii. Finantarea de baza se face in limitele costului standard p er elev/prescolar. Tineretului si Sportului. (3) Palatele si cluburile copiilor sunt in subordinea inspectoratelor scolar e. Palatele copiilor au si rol metodologic. Cercetarii. VIII Finantarea si baza materiala a invatamantului preuniversitar SECTIUNEA 1 Dispozitii generale ART. indemnizatiile si alte drepturi sal ariale in bani. structuri asocia tive reprezentative ale autoritatilor administratiei publice locale. Cercetarii. (3) In invatamantul preuniversitar particular. ART. (2) Palatul National al Copiilor din Bucuresti este subordonat Ministerului Educatiei. potrivit legii. (9) Unitatea pentru Finantarea Invatamantului Preuniversitar se organizeaza in subordinea Ministerului Educatiei. precum si contributiile aferente acestora. finantarea complementara si finantarea suplimentara. Tineretului si Sportului. 103 (1) Ministerul Educatiei. (4) Organizarea si competentele palatelor si cluburilor copiilor se stabiles c prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educatiei. potrivit legii. ART. pentru urmatoarele categorii de cheltuieli: a) cheltuielile cu salariile. Cerce tarii. p rimar si gimnazial obligatoriu. precum si din alte surse. organizarea si functionarea Unitatii pentru Finantarea Invat amantului Preuniversitar se stabilesc prin ordin al ministrului educatiei. (2) Consiliile locale si consiliul judetean. particular si confesio nal se asigura din fonduri publice sau din alte surse.

conform legii. i) cheltuieli pentru asigurarea securitatii si sanatatii in munca. in conditiile prezentei legi si conform normelo r metodologice elaborate de catre Ministerul Educatiei. precum si factorii d e corectie dependenti de densitatea de elevi in zona. h) cheltuieli pentru concursuri scolare si activitati educative extrascolare organizate in cadrul sistemului de invatamant. (3) Finantarea complementara aprobata anual prin legea bugetului de stat se repartizeaza pe comune. orase. c) cheltuieli pentru evaluarea periodica nationala a elevilor. cu exceptia celor care. Alocarea fo ndurilor pentru finantarea de baza a unitatii de invatamant se face pe baza unei formule de finantare aprobate prin ordin al ministrului educatiei. severitatea dezavantajelor . b) subventii pentru internate si cantine. cheltuieli socia le si alte cheltuieli asociate procesului de invatamant preuniversitar de stat. de limba de predare si alti factori. reparatii capitale. prescolari si elevi. conform prevederilor art. pentru pe rsonalul angajat. (4) Baza de calcul al fondurilor alocate unitatilor de invatamant prin si di n bugetele locale. orase. respectiv a municipiului Bucuresti. Tineretului si Sportului si aprobate prin hotarare a Guvernului. (2) Finantarea complementara se asigura din bugetele locale ale unitatilor a dministrativ-teritoriale de care apartin unitatile de invatamant preuniversitar. (6) Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. respectiv a munici . j) gestionarea situatiilor de urgenta. din sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata. o constituie costul standard per e lev/prescolar. municipii si sectoare ale municipiului Bucuresti de catre directiile generale ale finantelor publice judetene. (5) Finantarea de baza aprobata anual prin legea bugetului de stat se repart izeaza pe comune. potrivit legii. f) cheltuieli pentru naveta cadrelor didactice. respectiv a Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti. tineretului si sportului care ia in considerare costul standard per elev/prescol ar. Tineretului si Sportului. Cercetarii. e) cheltuieli pentru transportul elevilor. g) cheltuieli pentru examinarea medicala obligatorie periodica a salariatilo r din invatamantul preuniversitar.b) cheltuielile cu formarea continua si evaluarea personalului. ai partenerilor sociali si ai stru cturilor asociative ale autoritatilor administratiei publice locale. se ef ectueaza gratuit. d) cheltuielile materiale si pentru servicii. k) cheltuieli pentru participarea in proiecte europene de cooperare in domen iul educatiei si formarii profesionale. c) cheltuielile cu evaluarea periodica interna a elevilor. specializare/domeniu. consolidari. Determinarea costului standard per elev/prescolar se face de catre Consiliul National pentru Finantare a Invatamantului Preuniversitar. profil. numarul de elevi/prescolari din unitatea de invatamant. filiera. nu pot fi executate silit pentru recuperarea creantelor stabilite prin titluri executorii in sarcina autoritatilor administratiei publice locale. 105 (1) Finantarea complementara asigura cheltuieli de capital. cu asistenta tehnica de specialitate a inspectoratelor scolare judet ene. d) cheltuieli cu bursele elevilor. pentru finantarea de baza. Costul standard per elev/prescolar se determina pentru fiecare ni vel de invatamant. municipii si sectoare ale municipiului Bucuresti de cat re directiile generale ale finantelor publice judetene. e) cheltuielile cu intretinerea curenta. 84 alin . pentru urmatoarele categorii de cheltuieli: a) investitii. (1). alocate pentr u unitatile de invatamant preuniversitar de stat ca finantare de baza. ART. (3) Finantarea de baza a unei unitati scolare rezulta prin multiplicarea cos tului standard per elev/prescolar cu coeficienti specifici unitatii scolare si c u numarul de elevi si se aproba anual prin hotarare a Guvernului. Consiliul National pentru F inantarea Invatamantului Preuniversitar cuprinde reprezentantii Ministerului Edu catiei. Cercetarii. cercetarii.

cercetarii. respectiv cu presedintele consiliului judetean/primar ul de sector. respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiu lui Bucuresti si consiliile judetene. "Satisfacator" si "Nes atisfacator". respectiv Consiliul General al Municipiulu i Bucuresti. in cazul scolilor speciale. 107 (1) Finantarea suplimentara se acorda ca suma globala fixa din bugetul Minis terului Educatiei. conform normelor metodologice de finantare a invatamantului preuniversitar elaborate de Ministerul Educatiei. ART. ca semn al exc elentei in predare. asociati ile reprezentative profesionale ale cadrelor didactice. 108 (1) Unitatile de invatamant preuniversitar de stat pot obtine venituri propr ii din activitati specifice. 106 Finantarea de baza si finantarea complementara se realizeaza pe baza contrac tului de management incheiat intre directorul unitatii de invatamant preuniversi tar si primarul localitatii/primarul de sector in a carei raza teritoriala se af la unitatea de invatamant. ART. de stat. c) performanta elevilor la olimpiadele pe discipline. complementara sau s uplimentara si sunt utilizate conform deciziilor consiliului de administratie. conform legii. tineretului si sport ului. La nivel judetean si national va fi desemnat "Profesorul anu lui" pentru fiecare disciplina din planul de invatamant. Cercetarii. sponsorizari sau din al te surse legal constituite. in conditiile leg ii. Cercetarii.. Sunt premiate atat scolile cu excelenta in incluziune.piului Bucuresti si cu asistenta tehnica a inspectoratelor scolare judetene. ART. (2) In lansarea competitiilor. in cadrul programelor nationale aprobate prin hotarare a Guvernului. particulare sau confesionale. scolile vor desemna "Profesorul anului". T ineretului si Sportului. In u rma evaluarilor dupa fiecare dintre cele doua axe. Tineretului si Sportului se consulta cu asociatiile reprezentative ale parintilor. Excelenta in predare va fi recompensata financiar. Consiliul National al El evilor si cu sindicatele reprezentative. ART. (2) Consiliile locale. cat si cele cu excelenta in performanta. Cercetarii. b) in baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei. res pectiv al municipiului Bucuresti. acordand granturi unitatilor de invatamant. de catre fiecare unitate de invatamant preuniversitar. Bun". Tineretului si Sportului pentru premierea unitati lor de invatamant preuniversitar de stat cu rezultate deosebite in domeniul incl uziunii sau in domeniul performantelor scolare. (2) Veniturile proprii nu diminueaza finantarea de baza. Ministerul Educatiei. Cercetarii. Cercetarii. 109 (1) Ministerul Educatiei. (3) Finantarea suplimentara se realizeaza pe baza de contract incheiat intre unitatea scolara si finantator. Scolile car e obtin calificativul "Satisfacator" sau "Nesatisfacator" se supun monitorizarii in vederea cresterii performantelor. urmato arele competitii: a) competitii intre scoli care se bazeaza pe evaluarea institutionala a fiec arei unitati de invatamant dupa doua axe majore: incluziune si performanta. "Foarte bun". . contribuie la finantarea suplimentara. din donatii. sumele necheltuite raman in contul unitatii de invat amant care le-a realizat si se reporteaza pentru bugetul anual urmator. L a sfarsitul anului bugetar. se va realiza o clasificare a scolilor pe 5 niveluri: "Excelent". la olimpiadele de crea tie tehnico-stiintifica si artistica si la olimpiadele sportive se recompenseaza financiar prin ordin al ministrului educatiei. (3) Directorul si consiliul de administratie al unitatii de invatamant cu pe rsonalitate juridica raspund de incadrarea in bugetul aprobat. in baza unei metodologii proprii. prin programul national de stimulare a excelentei di dactice. ART. Tineretului si Sportului finanteaza an ual. 110 (1) Bugetul de venituri si cheltuieli se intocmeste anual.

Tineretului si Sportului. Tineretului si Sportului. de modernizare si de dezvoltare a bazei materiale a institutiilor d e invatamant preuniversitar de stat. precum si bursele pentru el evii straini. cu aprobarea consiliului de administratie. cluburile sportive scolar e. a claselor de invatamant sp ecial. Tineretului si Sportului. concursur i si festivaluri cultural-artistice. Cercetarii. in vederea finantarii unitat ilor de invatamant preuniversitar de stat. stabilite prin r eglementari specifice. cu participare nationala si internationala. casele corpului didactic. se aproba si se executa conform legii. potrivit legii. se asigura din bugetul de stat. Tineretului si Sportului. (6) Cheltuielile aferente facilitatilor acordate elevilor privind transportu l pe calea ferata si cu metroul se finanteaza prin bugetul Ministerului Educatie i. (4) Consiliul judetean/consiliile locale ale sectoarelor si Consiliul Genera l al Municipiului Bucuresti aloca. (3) Finantarea unitatilor de invatamant special. a simularilor si a examenelor nationale. SECTIUNEA a 2-a Baza materiala a invatamantului preuniversitar de stat ART. Cercetarii. a unor programe anuale sau multianuale de investitii. inclusiv consolidari si reabilitari de scol i si dotari. f) finantarea. (5) Consiliul judetean/Consiliul General al Municipiului Bucuresti asigura f onduri pentru organizarea si desfasurarea olimpiadelor si a concursurilor scolar e judetene/ale municipiului Bucuresti. prin hotarare a Guvernului. (3) Cluburile sportive scolare. c) bursele. Cercetar ii. indiferent de locul de domiciliu al copiilor. a liceelor speciale si a CJRAE/CMBRA E se asigura din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale consiliilor judetene si ale sectoarelor municipiului Bucures ti. palatele si cluburile copiilor si elevilor. pe obiecte de invatamant si pe meserii. aprobate prin hotarare a Guvernului. 112 . pentru implementarea politicilor si strategiilor Ministerului Educati ei. precum si palatele si cluburile copiilor pot sa fie finantate si de autoritatile administratiei publice locale.Tineretului si Sportului. etnicii romani din afara granitelor tarii. stiintifice. aprobate prin hotarare a Guvernului. e) perfectionarea pregatirii profesionale a cadrelor didactice si didactice auxiliare. (2) Finantarea cheltuielilor privind inspectoratele scolare. cofinantate de Guvernul Romaniei si de organismele financiare internationale. fonduri din cote defal cate din impozitul pe venit la dispozitia acestora. Tineretului si Sportului si din alte surse. h) finantarea privind organizarea de concursuri pentru elevi. precum si rambur sarile de credite externe aferente proiectelor respective. Cercetarii. tehnico-aplicative. prin finantarea complementara. Tineretului si Sportului. se asigura urmatoarele cheltuieli aferente unitatilor de invatamant preuniversitar. a elevilor din invatamantul special. g) finantarea unor programe nationale de protectie sociala. Cercetarii. pentru elevii din Republica Moldova. inclusiv pentru invatamantul special: a) finantarea programelor nationale ale Ministerului Educatiei. b) componenta locala aferenta proiectelor aflate in derulare. precum si olimpiade internationale p e obiecte de invatamant. prin bugetul Ministerului Educatiei. ART. campionate si concursuri sportive scolare. de creatie. 111 (1) De la bugetul de stat. initiata de Ministerul Educatiei. d) organizarea evaluarilor. (2) Excedentele anuale rezultate din executia bugetului de venituri si chelt uieli ale activitatilor finantate integral din venituri proprii se reporteaza in anul urmator si se folosesc cu aceeasi destinatie sau. Cercetarii. prin bugetul Ministerului Educatiei. se utilizeaza pentru finantarea altor cheltuieli ale unitatii de invatamant. prin contract managerial. prin hotarari proprii.

fac parte din domeniul public al statului si sunt administrate de Ministerul Educatiei. Tineretului si Sportului. se face. precum si ale centrelor judetene de resurse si asistenta educa tionala sunt de drept proprietatea acestora si sunt administrate de catre consil iile de administratie ale acestora. iar cele de invatamant confesional apartin. prin inspectoratele scolare judetene si prin co nsiliile de administratie ale acestor unitati. resp ectiv. in functie de entitatea care l e-a infiintat. palatele si c luburile elevilor. scolilor primare. Consiliului General al Municipiului Bucuresti. precum si alte unitati din subord inea Ministerului Educatiei. numai cu avizul conform al ministrului educatiei. tineretului si sportului. ale cluburilor sportive scolare. In caz contrar. 113 Inscrierea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile apartinand Mini sterului Educatiei. Cerce tarii. (6) Schimbarea destinatiei bazei materiale a institutiilor si unitatilor de invatamant preuniversitar de stat se poate face de catre autoritatile administra tiei publice locale. inclusiv ale celorlalte nivel uri de invatamant din cadrul acestora. judetean. Celelalte componente ale bazei ma teriale sunt de drept proprietatea unitatilor si institutiilor respective si sun t administrate de acestea. ale caror che ltuieli curente si de capital se finanteaza de la bugetul de stat. cluburile sportive scolare. Palatul National al Copiilor. conform legislatiei in vigoare. in r egistrul de inscriptiuni si transcriptiuni. cercetari i. infiintate de stat. prin consiliile de administratie ale unitatilor de invatamant re spective. concesionare sau comodat. in care isi desfasoara act ivitatea unitatile de invatamant preuniversitar de stat. Tineretului si Sportului. Cercetarii. Celelalte componente ale bazei materiale a unitatilor de invatamant sp ecial de stat. cele de invatamant particular au drept fundament proprietatea pri vata. in a caror raza teritoriala isi desfasoa ra activitatea. gimnaziale si liceale. ale palatelor si cluburilor copi ilor si elevilor. centrul national de excelenta. judetene si. Cercetarii. organizarea si funct . precum si asupra bunurilor apartinand consiliilor locale. (3) Terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea unitatile de invatamant special de stat si centrele judetene de resurse si asistenta educatio nala fac parte din domeniul public judetean. (5) Nu fac parte din domeniul public local. actele de schimbare a destinatiei b azei materiale sunt nule de drept. detinute in baza unor contra cte de inchiriere. dupa caz.(1) Unitatile de invatamant de stat pot detine in administrare bunuri propri etate publica. functiile. fac parte din domeniu l public local si sunt administrate de catre consiliile locale. casele corpului didactic. (2)-(4). si sunt in administrarea consiliului judetean. cen trele recreative si de divertisment. (2) Terenurile si cladirile unitatilor de educatie timpurie. (4) Terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea inspectoratel e scolare judetene. ART. proprietarii acestora fiind alte pe rsoane fizice sau juridice. de invatamant p rescolar. Tineretului si Sportului sau institutiilor si un itatilor de invatamant si cercetare stiintifica din sistemul invatamantului de s tat. 114 (1) Prezentul titlu reglementeaza structura. respectiv al municipiului Bucuresti . uneia dintre cele doua forme de proprietate. respectiv al statului terenurile si cladirile prevazute la alin. respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti. I Dispozitii generale ART. TITLUL III Invatamantul superior CAP. cu scutire de plata taxelor prevazute de lege. Celelalte compon ente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea acestora si sunt administrat e de catre consiliile de administratie. iar fapta constituie infractiune si se pedeps este conform legii penale. in cartile funciare sau in cartile d e publicitate funciara.

ART. in scopul dezvoltarii personale. ca atare. h) principiul respectarii drepturilor si libertatilor studentilor si ale per sonalului academic. inovare si transfer tehnologic. Aceste institutii au personalitate juridica. in domeniul stiintelor. dezvoltare. sin gure sau in parteneriat cu institutii de invatamant superior acreditate din Roma nia. scoli de studii superioare si altele asemenea. b) cercetare stiintifica.ionarea invatamantului superior din Romania. numite in continuare institutii de invatamant superior sau universitati. potrivit legii. in Romania s au in alte state. trebuie sa respecte reglementarile legale in vigoare atat in Romania. (2) In invatamantul superior nu sunt admise discriminari pe criterii de vars ta. 116 (1) Sistemul national de invatamant superior include toate institutiile de i nvatamant superior acreditate. recunoscute legal. 115 (1) Invatamantul superior se poate organiza doar in institutii de invatamant superior care au obtinut autorizarea de functionare provizorie sau acreditarea. particulare sau conf esionale. f) principiul eficientei manageriale si financiare. institute. (3) Institutiile de invatamant superior pot fi de stat. al literelor. j) principiul libertatii de mobilitate nationala si internationala a student ilor. e) principiul echitatii. al stiintelor ingineres ti. au caracter nonprofit. . ART. in statul de origine. (2) Actele de finalizare a studiilor emise in Romania sunt recunoscute de ca tre stat numai in cazul in care sunt eliberate in conformitate cu prevederile le gale in vigoare. (2) Invatamantul superior este organizat in universitati. 118 (1) Sistemul national de invatamant superior se bazeaza pe urmatoarele princ ipii: a) principiul autonomiei universitare. al artelor. i) principiul independentei de ideologii. su nt de interes public si sunt apolitice. (3) Institutiile de invatamant superior romanesti pot organiza. In cazul in care ac este programe se organizeaza in strainatate. religii si doctrine politice. k) principiul consultarii partenerilor sociali in luarea deciziilor. conform procedurilor legale in vigoare. a cadrelor didactice si a cercetatorilor. devine parte a sistemului national de invatamant superior numai dupa acreditare. numai cu respectarea legislatiei in vigoare cu privire la autorizarea. prin c reatie individuala si colectiva. al insertiei profesionale a individului si a satisfacerii nevoii de c ompetenta a mediului socio-economic. prin asigurarea performantelor si dezvoltarii fizi ce si sportive. acre ditarea si asigurarea calitatii programelor de studii. precum si valorificarea si diseminarea rezultatelor acestora. etnie. orientare se xuala sau alte tipuri de discriminare. ART. 117 Misiunea invatamantului superior este de a genera si de a transfera cunoaste re catre societate prin: a) formare initiala si continua la nivel universitar. (2) Institutiile de invatamant superior din strainatate. cat si in statele respective. g) principiul transparentei. orientare politica sau religioasa. ART. sex. recunoscute ca atare de statul de origine. d) principiul asigurarii calitatii. cu exceptia masurilor afirmative prevazut e de lege. de catre institutii de invatamant superior acreditate. programe de studii comune cu institutii de invatamant superior din strainatate. c) principiul raspunderii publice. l) principiul centrarii educatiei pe student. origine sociala. academii de studii . b) principiul libertatii academice. pot organiza filiale pe teritoriul Romaniei. O institutie de invatamant superior autorizata sa functioneze provizoriu.

inclusiv pe site-ul universitatii. Tineretului si Sportului este autoritate p ublica si este abilitat sa urmareasca. Ministerul Educatiei. in cadrul institutiei care emite diploma trebuie sa existe o alta special izare acreditata intr-un domeniu inrudit cu specializarea autorizata. precum si conditii pentru desf asurarea normala a activitatilor academice. cu modificarile ul terioare. (4) In invatamantul superior exista si pot fi organizate facultati de teolog ie. (3) Initiativa infiintarii institutiei de invatamant superior de stat aparti ne Guvernului. organ izarea si functionarea proprie. prin certificate si prin alte acte de studii eliberate numai de catre institutiile de invatamant superior acreditate. (2) Diplomele corespunzatoare programelor de studii universitare sunt inscri suri oficiale si nu pot fi emise decat de institutiile acreditate. 123 (1) Autonomia universitara este garantata prin Constitutie. daca este cazul. Initiativa infiintarii institutiei de invatamant superior particu lar si confesional apartine unei fundatii. ART. Institutiile de invatamant superior se organizeaz a si functioneaza independent de orice ingerinte ideologice. cu re spectarea stricta a legislatiei in vigoare. sanctiuni. pe care il ge stioneaza conform legii. Nerespecta rea acestor prevederi se pedepseste conform legii penale. 87/2006. Cercetarii. Libertatea acade mica este garantata prin lege. activitatile. stabilite conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. Tineretului si Sportului controleaza modul in care universitatile isi exercita autonomia unive rsitara. si institute de cercetare teologica in consens cu perspectivele ecumenice si irenice internationale si in conformita te cu prevederile legale. ART. invatamantul este cu taxa. 75/2005 privind asigurarea calita tii educatiei. cu respectarea dispozitiilor legale privind acreditarea. politice sau religi oase. In acest din urm a caz. 121 Ministerul Educatiei. conform legii. sa controleze aplicarea si respectarea re glementarilor legale in domeniul invatamantului superior si sa aplice. pentru progra mele si formele de studii acreditate sau autorizate provizoriu. Cuantumul tax ei este stabilit de catre senatul universitar. recunoscut ca atare potrivit prevederilor preze ntei legi. Cercetarii. ART. 119 (1) In institutiile de invatamant superior de stat. aprobata cu modificari prin Legea nr.(3) Studentii cu dizabilitati fizice au dreptul sa aiba cai de acces adaptat e acestora in totalitatea spatiilor universitare. strategia institutionala. (2) Autonomia universitara da dreptul comunitatii universitare sa isi stabil easca misiunea proprie. conform legii. invatamantul este gratui t pentru cifra de scolarizare aprobata anual de Guvern si cu taxa. (3) Institutiile de invatamant superior au autonomie in stabilirea cuantumul ui taxelor si au obligatia sa le comunice tuturor celor interesati. denumit fondator. 15. ART. in concordanta stricta cu legislat . aprobata de senatul universitar. gestionarea resurselor materiale si umane. ART. De asemenea. Cuantumul taxei este stabilit de catre consiliul de administratie. isi asuma misiunea generala si pe cea proprie si isi exercita raspunder ea publica. (2) Institutiile de invatamant superior de stat si particulare se infiinteaz a prin lege. sociale si culturale in cadrul insti tutiilor de invatamant superior. (3) Aspectele fundamentale ale autonomiei universitare se exprima in Carta u niversitara. 122 (1) Institutiile de invatamant superior au patrimoniu propriu. 120 (1) Calificarile dobandite de absolventii programelor de studii din invatama ntul superior sunt atestate prin diplome. in conformitate cu prevederile art. structura. unei asociatii sau unui cult religios ori altui furnizor de educatie. (2) In institutiile de invatamant superior particular.

in baza propunerii Consiliului de eti ca si management universitar. atributiile. 124. (5) In institutiile de invatamant superior este asigurata libertatea cerceta rii in ceea ce priveste stabilirea temelor. (4) Autonomia universitara se exercita numai cu conditia asumarii raspunderi i publice. de s tat sau particulara: a) sa respecte legislatia in vigoare. tineretul ui si sportului numele noului rector. 124 se face de cat re Consiliul de etica si management universitar. procedeelor si v alorificarea rezultatelor. didactic auxili ar si de cercetare. c) sa respecte politicile de echitate si etica universitara. Daca in termen d e 3 luni de la data sesizarii. in conformitate cu normele legale in vigoare si cu planurile de invatamant. (2) Constatarea incalcarii obligatiilor prevazute la art. universitatea continua sa nu respecte obligatiile prevazute la art.ia in vigoare. alegerea metodelor. (2) In cazul universitatilor confesionale. si a cheltuirii fondurilor din surse publice. b) reduce sau elimina temporar sau definitiv accesul la finantarile din surs e publice. c) propune Guvernului initierea unui proiect de lege de reorganizare sau des fiintare a institutiei de invatamant superior in cauza. f) sa respecte libertatea academica a personalului didactic. precum si alte considerente le gate de statutul acestora sunt stabilite in conformitate cu prevederile prezente i legi. (6) In institutiile de invatamant superior este interzisa periclitarea sub o rice forma a dreptului la exprimarea libera a opiniilor stiintifice si artistice . b) sa aplice si sa se supuna reglementarilor in vigoare referitoare la asigu rarea si evaluarea calitatii in invatamantul superior. una sau mai multe dintre urmatoarele masuri: a) revocarea din functie a rectorului. senatu l universitar are obligatia sa desemneze un prorector care reprezinta universita tea si care devine ordonator de credite pana la confirmarea unui nou rector de c atre ministrul educatiei. raspunderea publica se extinde la respectarea statutului si a prevederilor dogmatice si canonice specifice cultul ui respectiv. precum si drepturile si libertatile studentilor. 124 (1) Raspunderea publica obliga orice institutie de invatamant superior. cu respectarea prevederilor legale in vigoare. 124. dupa cum . la propunerea Consiliului de etica si management universitar. cercetarii. Cercetarii. cu avizul consultativ al fondatorilor si cu aprobarea senatului universi tar. d) sa asigure eficienta manageriala si eficienta utilizarii resurselor. cuprinse in Cod ul de etica si deontologie profesionala aprobat de senatul universitar. conform legislatiei in vigoare. In termen de maximum 5 zile lucratoare de la data revocarii din functie a rectorului. e) sa asigure transparenta tuturor deciziilor si activitatilor sale. Cercetarii. Tineretului si Sportul ui aplica. Tineretului si Sportului sesizeaza sena tul universitar in termen de 30 de zile de la data constatarii. si trimite spre confirmare ministrului educatiei. ART. 125 (1) In cazul in care se constata nerespectarea obligatiilor prevazute la art . conf orm contractului institutional. ART. (7) Studentilor le este asigurat dreptul la libera alegere a cursurilor si s pecializarilor. modul de constituire. in c azul universitatilor de stat. senatul universitar finalizeaza pr ocedurile de desemnare a unui nou rector. conform legii. (8) Structurile si functiile de conducere ale universitatilor particulare si confesionale. Ministerul Educatiei. in termen de maximum 6 luni de la data sesizarii initiale a senatului universitar. cercetarii. cu consultarea senatului universitar. Ministerul Educatiei. In termen de 3 l uni de la revocarea din functie a rectorului. carta proprie si politicile nationale si europene in domeniul invatamantului superior. format din 11 membri. tineretului si sportului.

cercetarii. denumita in continuare ARACIS. fermelor. spatiile care apartin cultelor in care se desfasoara invatamantul confesional. in mod obligatoriu. Consiliul National pentru Finantarea Invat amantului Superior. (3) Spatiul universitar este inviolabil. ministerelor si institutiilor cu retea sanit ara proprie. statiunilor didactice experimentale. numi ti de ministrul educatiei. In urma primirii unei astfel de sesizari. Tineretului si Sportului. campusurilor universitare.urmeaza: 3 reprezentanti numiti de catre Consiliul National al Rectorilor. tineretului si sportului. denumit in continuare CNFIS. potrivit legii. Raspunsurile la aceste sesizari constituie docume nte publice si se publica pe site-ul web al Ministerului Educatiei. in care se desfasoara invatamantul medical superior. in care se desfasoara invatamant de specialitate. 126 (1) Spatiul universitar este constituit din totalitatea edificiilor. in conformitate cu legislatia in vigoare. ART. ART. Cercetarii. (2) Carta universitara se refera. precum si respectarea de catre Consiliul de etica si management universitar a ob ligatiilor prevazute la alin. 3 rep rezentanti ai Ministerului Educatiei. 124. 128 (1) Carta universitara prezinta optiunile majore ale comunitatii universitar e si se aplica in tot spatiul universitar. (1) spatiile si dotarile aferente c are apartin Ministerului Sanatatii. personal didacti c si de cercetare si personal didactic si de cercetare auxiliar. 124 si a altor obligatii legale aferente raspunderii publice. Consiliul National de Atestare a Titl urilor. Cercetarii. Nerespectarea acestor obligatii poate f i atacata in contencios administrativ de catre orice persoana fizica sau juridic a romana. denumit in continuare CNATDCU . precum si dotarile aferente. si un reprezentant al federatiilor nationale ale studentilor. indiferent de titlul juridic sub care aceasta este indr eptatita sa le utilizeze. cate un repreze ntant numit de catre Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Sup erior. Consiliul de etica si management universitar are obligatia de a investiga aspectele sesizate si de a raspunde se sizarii in termenul de 3 luni. ART. d) conditiile in care se constituie fondurile proprii si stabilirea destinat iei acestora si a conditiilor in care sunt utilizate. Consiliul National al Cercetari i Stiintifice. 127 (1) Comunitatea universitara este constituita din studenti. terenur ilor. (3) Orice persoana fizica sau juridica poate sesiza Consiliul de etica si ma nagement universitar in legatura cu nerespectarea obligatiilor prevazute la art. precum si spati ile care apartin Ministerului Apararii Nationale. prin hotarare a senatului uni versitar. folosite de institutia de invatamant superior. caselor universitare. (3) constituie un interes legitim public pentru or ice persoana fizica sau juridica romana. Diplomelor si Certificatelor Universitare. Accesul in spatiul universitar este permis numai in conditiile stabilite prin lege si prin Carta universitara. denumit in continuare CNCS. cel putin la: a) modalitatile de desemnare si revocare din functie a persoanelor care ocup a functii de conducere sau care fac parte din structurile si organismele de cond ucere ale universitatii. (3) Membrii comunitatii universitare au drepturile si indatoririle stabilite prin reglementarile legale in vigoare si prin Carta universitara. (4) Respectarea de catre institutiile de invatamant superior a obligatiilor prevazute la art. c) modul in care se realizeaza gestiunea si protectia resurselor universitat ii. e) conditiile in care se pot incheia contracte cu institutiile publice si cu . Ministerului Administratiei si Internelor si Serviciului Roman de Informatii. institutelor de cercetare. spitalelor si clinicilor universitare. b) Codul de etica si deontologie profesionala universitara. (2) Din comunitatea universitara fac parte si persoane carora li s-a conferi t calitatea de membru al comunitatii universitare. (2) Fac exceptie de la prevederile alin. gradinilor botanice. Tineretului si Sportului.

129 (1) Institutiile de invatamant superior pot infiinta. Rezolutia privind avizul de legalitate se emite de ca tre Ministerul Educatiei. in baza unui contract de parteneriat. (5) nu este respectat. Carta universitara se considera avizata potrivit procedurii aprobarii tacite. singure sau prin asoci ere. doctorat. tehnic si administrati v si organizatiile studentesti legal constituite. detine si folosi elementele aferent e bazei materiale a universitatii. fundatii sau asociatii. institutia de invatamant superior de stat poate contribui exclusiv cu bani. (2) Institutiile de invatamant superior pot constitui consortii. h) modalitatile in care se deruleaza actiunile de cooperare internationala a le institutiei de invatamant superior. Tineretului si Sportului in termen de maxi mum 30 de zile de la data solicitarii institutiei de invatamant superior. ART. afini si rude p ana la gradul al III-lea inclusiv nu pot ocupa concomitent functii astfel incat unul sau una sa se afle fata de celalalt sau cealalta intr-o pozitie de conducer e. f) conditiile in care universitatea se poate asocia cu alte institutii de in vatamant superior sau cu alte organizatii pentru indeplinirea misiunii sale. Acesta face parte din Carta universitara si include obligatoriu: a) stabilirea situatiilor de conflicte de interese si incompatibilitati. incheierea de contracte si participarea l a organizatiile europene si internationale. (5) Carta universitara se adopta numai dupa rezolutia pozitiva a Ministerulu i Educatiei. precum si sanctiunile aferente.alti operatori economici in vederea unor programe de cercetare fundamentala si aplicativa sau a cresterii nivelului de calificare a specialistilor cu studii un iversitare. Nerespectarea legilor in continutul Cartei universitare atrage nulitatea de drept a actului respectiv. b) prevederea ca persoanele care se afla in relatie de soti. fundatii sau asociatii. autoritate sau evaluare institutionala la orice nivel in aceeasi uni versitate si nu pot fi numiti in comisii de doctorat. inclusiv cu unitatile de cercetare-dezvoltare. j) orice alte aspecte considerate relevante de catre senatul universitar si care corespund legislatiei in vigoare. confor m legislatiei in vigoare. g) modalitatile in care se pot construi. a fundatiilor sau a asociatiilo r. articolelor stiint ifice sau a altor asemenea lucrari. (4) Carta universitara nu poate contine prevederi contrare legislatiei in vi goare. . necesare educatiei si cercetarii stiintifice. Universitatea po ate acorda prin contract dreptul de administrare si folosinta asupra bunurilor p atrimoniale societatilor comerciale sau asociatiilor in care are calitatea de as ociat sau actionar ori fundatiilor in care are calitatea de fondator. Conditia ca acestea sa se infiinteze este aceea ca ele sa contribuie la c resterea performantelor institutiei si sa nu influenteze negativ in niciun fel a ctivitatile de invatamant. comisii de evaluare sau co misii de concurs ale caror decizii afecteaza sotii. Dreptul de folosinta si administrare asupra bunurilor proprietate publica nu poate constitui aport al universitatii la capitalul socia l al unei societati comerciale. (3) Carta universitara se elaboreaza si se adopta de catre senatul universit ar. ART. (3) La constituirea societatilor comerciale. b revete de inventie si alte drepturi de proprietate industriala. Tineretului si Sportului privind avizul de legalitate a supra Cartei universitare. administrative si tehnice care se iau pentru garan tarea originalitatii lucrarilor de licenta. i) modalitatile de colaborare dintre structurile de conducere ale universita tilor si sindicatele personalului didactic. rudele sau afinii pana la gr adul al III-lea inclusiv. numai dupa dezbaterea cu comunitatea universitara. Cercetarii. c) masurile educationale. control. 130 (1) Institutiile de invatamant superior adopta un cod de etica si deontologi e profesionala universitara. de cercetare. master. cercetare si consultanta. (6) In cazul in care termenul prevazut la alin. cu aprobarea senatului univer sitar. cu aprobar ea senatului universitar. societati comerciale. Cercetarii.

centre pentru formarea continua a resurselor umane. II Structura organizatorica a institutiilor de invatamant superior ART. pe perioada determinat a si pe proiecte. unitati de cercetare distincte sub raportul bugetului de venit uri si cheltuieli. (4) O facultate poate include unul sau mai multe departamente. cel tarziu pana in prima zi lucratoare a lunii aprilie a fiecarui an. institute. initiata anual de Ministerul Educatiei. statiuni experimentale sau alte entit ati pentru activitati de productie si transfer de cunoastere si tehnologie. centre de consultanta. (2). Tineretului si Sportului. (2) Orice facultate se infiinteaza. (3) Componentele prevazute la alin. Facultatea corespunde unuia sau mai multor domenii ale stiinte lor. scoli doctora le. f) situatia respectarii eticii universitare si a eticii activitatilor de cer cetare. ART. productie sau transfer cognitiv si te hnologic si sa asigure sprijinul administrativ adecvat membrilor comunitatii uni versitare. sa gestioneze in mod efici ent activitatile de invatamant. unitati de pr oiectare. departamente. cu consultar ea senatului universitar. h) situatia insertiei profesionale a absolventilor din promotiile precedente . Cercetarii. (3) Raportul anual al rectorului este o componenta a raspunderii publice si constituie o conditie fundamentala pentru accesul la finantarile din bugetul pub lic. (1) si (2) sunt organizate de fiecare in stitutie de invatamant superior. g) situatia posturilor vacante.(2) Rectorul universitatii are obligatia sa prezinte anual. unita ti de microproductie si prestari servicii. e) situatia asigurarii calitatii activitatilor din cadrul universitatii. centre sau laboratoare. In s tructura institutiilor de invatamant superior functioneaza servicii tehnico-admi nistrative. artelor sau sportului. care au autonomie si statute proprii. (3) Intr-o institutie de invatamant superior de stat. muzee. Raportul este facut public pe site-ul universitatii si este transm is tuturor partilor interesate. se organizeaza sau se desfiinteaza la pr opunerea si cu aprobarea senatului universitar. studiouri si ateliere art istice. sa asigure criteriile si standardele de calitate. b) situatia fiecarui program de studii. Acest raport include cel putin: a) situatia financiara a universitatii. (2) Institutia de invatamant superior poate infiinta. in situatii temeinic justific . CAP. cercetare. Guvernul. poate sa infiinteze si sa finanteze un program de stud ii sau o facultate cu acele programe de studii care raspund unor cerinte stringe nte de instruire si formare profesionala in domenii de interes national. orice i nstitutie de invatamant superior poate cuprinde urmatoarele componente organizat orice: facultati. 132 (1) Facultatea este unitatea functionala care elaboreaza si gestioneaza prog ramele de studii. scoli postuniversitare si extensii universitare care sunt responsabile de or ganizarea programelor de studii pe tipuri si cicluri de studii universitare. prin hotarare a Guvernului privi nd structura institutiilor de invatamant superior. 131 (1) Pentru indeplinirea obiectivelor ce decurg din misiunea asumata. d) rezultatele activitatilor de cercetare. Program ele de studii astfel propuse se supun reglementarilor legale in vigoare referito are la asigurarea calitatii in invatamantul superior. (5) Prin exceptie de la prevederile alin. teatre. clinici universitare. astfel incat institutia sa isi realizeze misiun ea. un raport privind starea u niversitatii. c) situatia personalului institutiei. aprobate de senatul uni versitar. pe surse de finantare si tipuri de c heltuieli.

ART. in termen de 6 lun i de la data intrarii in vigoare a prezentei legi. se organizeaza. centrelor sau laboratoa relor de cercetare-dezvoltare este aprobata de catre senatul universitar. prin departamentul se ctiei. in limba materna. de regula. c) in cadrul institutiilor de invatamant superior pot fi organizate grupe. 135 (1) Invatamantul superior pentru minoritatile nationale se realizeaza: a) in institutii de invatamant superior in cadrul carora functioneaza facult ati/linii/programe de studii cu predare in limba materna. (3) Departamentul se infiinteaza. atat la nivelul universitatii. . b) in institutii de invatamant superior multiculturale si multilingve. s ectii sau linii de predare in limbile minoritatilor nationale. ART. cat si in cadrul unei facultati. la propunerea Ministerului Educatiei. in ac est caz. in prima zi lucratoare a lunii octom brie si include doua semestre. se constituie sectii/linii cu predare in limbile minoritatilor national e. poate infiinta facultati. se divizeaza. Structura anului universitar se aproba de catre senatul universitar. de minimum 3 saptamani de examene . In atribu irea creditelor de studii transferabile dintr-un semestru se are in vedere o per ioada de minimum 17 saptamani. care stabileste proce durile de alegere si alte aspecte specifice structurilor organizatorice ale lini ei de studiu respective in concordanta cu Carta universitara. in cadrul universitatilor de stat.ate.master si in ciclul III de studii universitare . Cadrele universitare apartinand liniei de studiu adopta si elaboreaza un regulament de functionare propriu. (4) In invatamantul universitar pentru minoritatile nationale.doctorat. se asigura pr egatirea in ciclul I de studii universitare . cu consu ltarea senatului universitar. ART. (5) Finantarea de baza se calculeaza dupa un coeficient marit pentru student ii care urmeaza cursurile in limba unei minoritati nationale. cu res pectarea legislatiei in vigoare. (3) Sectia de studiu este o forma de organizare a invatamantului universitar intr-o limba a minoritatilor nationale. Tineretului si Sportului. 134 Infiintarea institutelor. (2) Un departament poate avea in componenta centre sau laboratoare de cercet are. Guvernul. Un semestru are. Cercetarii. 133 (1) Departamentul este unitatea academica functionala care asigura producere a. in conditiile leg ii. (4) Departamentul poate organiza centre sau laboratoare de cercetare care fu nctioneaza ca unitati de venituri si cheltuieli in cadrul universitatii. in ciclul II de studii un iversitare . o durata de 14 saptam ani de activitati didactice urmate. de regula. de regula. scoli postuniversitare si extensii universitare. CAP. statiunilor experimentale. (2) Linia de studiu din cadrul universitatii multilingve si multiculturale s e organizeaza in departamente. ateliere artistice.licenta. la propunerea consil iului facultatii/facultatilor in care functioneaza. precum s i in invatamantul postuniversitar. se comaseaza sau se desfiinteaza prin hotarare a senatului universitar. transmiterea si valorificarea cunoasterii in unul sau mai multe domenii de sp ecialitate. Sectiile beneficiaza de autonomie universitara in organizarea activit atilor didactice. III Organizarea studiilor universitare SECTIUNEA 1 Structura anului universitar ART. 136 (1) Anul universitar incepe. care poate fi institutionalizata. care are in componenta programele de studiu si structurile organizatorice aferente.

promovata de catre Minist erul Educatiei. cu respectarea legislatiei in vigoare. 137 (1) Programul de studii universitare reprezinta un grup de unitati curricula re de predare. numarul de credite de studii transferabile pentru fiecare program de studii universitare. doctorat. fiecare limba de pre dare si pentru fiecare locatie geografica in care se desfasoara. Curriculumul unui p rogram de studii universitare se stabileste astfel incat sa maximizeze sansele o btinerii calificarii dorite si se aproba de catre senatul universitar. Organizarea si desfasurarea de programe de stu dii universitare care nu functioneaza legal se sanctioneaza cu nerecunoasterea s tudiilor pentru beneficiari. se stabilesc anual prin hotarare a Guvernului. SECTIUNEA a 3-a Forme de organizare ART. locatiile geografice de desfasurare. 139 Formele de organizare a programelor de studii sunt: a) cu frecventa. invatare. precum si calendarul activitat ilor educationale specifice semestrelor academice de studiu. propus de catre agentiile de evaluare a calitatii care au evaluat fiecare p rogram. potrivit l egii penale. Cercetarii.(2) Senatul universitar al fiecarei institutii de invatamant superior aproba anual. ART. precum si cu amenda pentru organizatori. Cercetari i. reglementare a nationala nu poate contraveni celei europene. specifice fiecarui ciclu de studii univ . respectiv acreditare. si cu retragerea imediata. a autorizatiei de functionare provizorie. (5) Nomenclatorul domeniilor si al programelor de studii universitare. (5) Programele de studii universitare dau acces la ocupatii si functii speci fice fiecarui ciclu de studii universitare absolvit. Pentru fiecare ciclu u niversitar organizat. (3) Concordanta dintre curriculum si calificarea oferita de programul de stu dii universitare este un criteriu obligatoriu de evaluare a asigurarii calitatii . aplicatii practice si evaluare. 138 (1) Organizarea programelor de studii este de competenta institutiilor de in vatamant superior. (4) Programele de studii universitare sunt grupate pe domenii de studii si o rganizate pe 3 cicluri de studiu: licenta. planificate astfel incat sa duca la o calificare universitara certificata printr-o diploma s i printr-un supliment de diploma. Tineretului si Sportului. master. (3) Autorizarea provizorie si acreditarea programelor de studii universitare se realizeaza distinct pentru fiecare forma de invatamant. domen iile si programele de studii universitare acreditate sau autorizate sa functione ze provizoriu. inaintea datei de 31 marti e a anului respectiv. cercetare. (2) Curriculumul programului de studii universitare este concordant cu profi lul calificarii definit in Cadrul national al calificarilor. in acord cu standardele nationale si internationale general e si specifice de calitate. (2) Un program de studii universitare functioneaza legal daca este autorizat provizoriu sau acreditat si functioneaza in conditiile stabilite prin actul de autorizare. forma de invataman t sau limba de predare. regulamentu l privind activitatea profesionala a studentilor. senatul universitar aproba un regulament propriu de organi zare si functionare. Tineretului si Sportului. SECTIUNEA a 2-a Programe de studii universitare ART. cu cel putin 3 luni inainte de inceperea anului universitar. de catre Ministerul Educatiei. precum si numarul maxim de studenti care pot fi scolariz ati. (4) Pentru profesiile reglementate la nivelul Uniunii Europene. respectiv a acreditarii pentru institutia in cauza. caracterizata prin activitati de invatamant si/sau de cerce tare programate pe durata intregii zile.

activitati de autoinvatare si autoevaluare completate de activitati specifice de tutorat. programate in mod compact si perio dic. Cercetarii. sunt echivalente. c) la distanta. in spatiul universitar. 140 (1) Programele de studii universitare de licenta se pot organiza la urmatoar ele forme de invatamant: cu frecventa. obligatiile referitoare la frecventa sunt stabilite de catre conducerea s colii doctorale organizatoare a programelor respective. 141 Institutia de invatamant superior semneaza cu fiecare student/student-doctor and/cursant/cercetator postdoctoral inmatriculat la un program de studii un cont ract de studii universitare in concordanta cu prevederile regulamentelor de orga nizare si desfasurare a programelor de studii si cu respectarea legislatiei in v igoare. completate de alte mijloace de pregatire specifi ce invatamantului la distanta. (2) Programele de studii universitare de master se pot organiza la urmatoare le forme de invatamant: cu frecventa si cu frecventa redusa. caracterizata prin utilizarea unor resurse electronice. Tineretului si Sportului. (1) si (2) programele de studii de licenta si master din domeniile reglementate la nivelul Uniunii Europene. inclusiv cifrele de scolarizare trebuie facute p . 142 (1) Ministerul Educatiei. Metodologia de organizare a examenelor. Pentru programele de studii universitare de doc torat. (5) Diplomele si certificatele de studii universitare eliberate de instituti ile de invatamant superior. indiferent de forma de invatamant absolvita. (3) Conditiile de admitere. Contractele de studii nu se modifica in timpul anului universitar. (4) Programele de studii universitare de doctorat se pot organiza numai la f orma de invatamant cu frecventa. competentele si cunostintele verificate. (1). aproximativ uniform distribuite saptamanal/zilnic pe parcursul semestr ului si presupunand intalnirea nemijlocita. Obliga tiile referitoare la frecventa constituie un criteriu de evaluare a calitatii sc olii doctorale. SECTIUNEA a 5-a Admiterea in programe de studii ART. a studentilor c u cadrele didactice de predare. in conditiile legii. b) cu frecventa redusa. inclusiv in vederea finantarii. (2) Fiecare institutie de invatamant superior elaboreaza si aplica propriul regulament de organizare a admiterii in programele de studii oferite. caracterizata prin activitati dedicate mai ales unor cursuri de sinteza si pregatirii aplicative. a studentilo r cu cadrele didactice si de cercetare. coresponden ta dintre rezultatele invatarii si notele. cu frecventa redusa si la distanta. pentru aceleasi programe de stu dii. SECTIUNEA a 4-a Contracte de studii ART. ART. Tineretului si Sportului elaboreaza an ual o metodologie-cadru privind organizarea admiterii in institutiile de invatam ant superior de stat si particulare din Romania. (6) Pot organiza programe de studii universitare la formele de invatamant cu frecventa redusa si la distanta numai institutiile de invatamant superior care au acreditat programul de invatamant respectiv la forma de invatamant cu frecven ta. diplomele sau certificatele de studii acordate trebuie sa fie identice pentru orice forma de invatamant corespunzatoa re unui anumit program de studii din cadrul unei institutii de invatamant superi or. Cercetarii. (3) Fac exceptie de la prevederile alin.ersitare. info rmatice si de comunicatii specifice. in spatiul universitar. conform unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei. presupunand intalnirea nemijlocita. Acest regu lament se elaboreaza conform metodologiei-cadru prevazute la alin. care s e pot organiza doar la forma de invatamant cu frecventa.

cercetarii. 144 . in conf ormitate cu prevederile legale in vigoare. c) examen de sustinere publica a tezei de doctorat. aprob ata prin ordin al ministrului educatiei. mai putin pe perioadele de intrerupere a studiilor. (5) Este interzisa comercializarea de lucrari stiintifice in vederea facilit arii falsificarii de catre cumparator a calitatii de autor al unei lucrari de li centa. 143 (1) Examenele de finalizare a studiilor in invatamantul superior sunt: a) examen de licenta. (2) Examenele prevazute la alin. in cazul studentilo r/absolventilor care provin de la institutii de invatamant superior si/sau progr ame de studii care au intrat in lichidare. (8) Institutiile de invatamant superior au obligatia sa restituie. fara percepere a unor taxe. d) examen de certificare. pentru un singur program de master si pentru un singur program de doctorat. care preceda examenul de licenta. SECTIUNEA a 6-a Examene de finalizare a studiilor ART. (5) Institutiile de invatamant superior pot percepe de la candidati. i n termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi. master sau doctorat are calitatea de student. pe intreaga perioada a prezentei sale in cadrul programului respectiv. desemnate de Ministerul Educatiei. dosarele candidatilor declarati respinsi sau ale celor care renunta la locul obtinut prin admitere.ublice in fiecare an. cetatenii statelor membre ale Uniun ii Europene. acr editate. tineretului si sportului. ai statelor apartinand Spatiului Economic European si ai Confederat iei Elvetiene pot candida in aceleasi conditii prevazute de lege pentru cetateni i romani. de la inmatriculare s i pana la sustinerea examenului de finalizare a studiilor sau exmatriculare. pentru programele de studii postuniversitare de ti p specializare. prin metodologiile proprii de admitere. pentru ciclul de studii universitare de licenta sau ex amen de diploma pentru invatamantul din domeniul stiintelor ingineresti. pentru ciclul de studii universitare de master. dupa afisarea rezultatelor finale. taxe de inscriere pentru organizarea si desfasurarea admiterii. Se natele universitare pot sa prevada. scut irea la plata acestor taxe sau reducerea lor. in cuantumurile aprobate de senatele universitare. pentru fiec are ciclu si program de studii universitare. Tineretului si Sportului . de diploma. (4) Indrumatorii lucrarilor de licenta. (3) Absolventii programelor de studiu din institutiile de invatamant superio r autorizate provizoriu vor finaliza studiile prin examen numai in cadrul instit utiilor de invatamant superior care au programe de studiu cu profil similar. Cercetarii. inclusiv in ceea ce priveste taxele de scolarizare. de disertatie si de doct orat raspund in solidar cu autorii acestora de asigurarea originalitatii continu tului acestora. in cel mu lt doua zile lucratoare de la depunerea cererii si neconditionat. de catre universitate. SECTIUNEA a 7-a Examenele de evaluare pe parcurs a studentilor ART. (4) La admiterea in invatamantul superior de stat si particular. pe baza unui regulament propriu aprobat de senatul universitar si care respecta metodologia-cadru. respectiv student-doctorand. de diploma. e) examen de selectie. (7) Persoana admisa la un program de studii universitare de licenta. b) examen de disertatie. (1) se organizeaza si se desfasoara numai d e catre institutiile de invatamant superior acreditate. (6) O persoana poate beneficia de finantare de la buget pentru un singur pro gram de licenta. cu cel putin 6 luni inainte de sust inerea concursului de admitere. de disertatie sau de doctorat.

aplicare practica si examinare in concordanta cu ECTS/SECT. tineretului si sportului si a unor metodologii specifice aprobate de senatul universitar al fiecarei ins titutii de invatamant superior. actele de studii se elibereaza in concordanta cu reglementarile nationale si cu prevederile acordurilor interinstitutionale. atunci cand se dovedeste ca acestea au fost obtinute in mod fraudulos sau prin incalcarea preve derilor Codului de etica si deontologie universitara. (3) Numarul minim de credite necesar promovarii anului universitar se stabil este de catre senatul universitar. ART. de studentii examin ati. un certificat sau o diploma de studii atunci cand se dovedeste ca s-a obtinut prin mijloace fraudu loase sau prin incalcarea prevederilor Codului de etica si deontologie universit ara. de absolventi in cursul examenelor de finalizare a studiilor este in exclus ivitate de competenta institutiilor de invatamant superior. (2) Munca intelectuala individuala a unui student nu poate fi mai mica decat cea corespunzatoare unui numar anual de 60 de credite de studiu transferabile. b) cu calificative. (3) Rezultatele in invatare sunt apreciate la examene: a) cu note intregi de la 10 la 1. pe baza normelor europene. Un credit de studiu transferabil consta in cantitatea de munca intelec tuala dirijata si independenta necesara pentru finalizarea individuala de catre student a unei unitati componente a unui curs din cadrul unui program de studii universitare. SECTIUNEA a 9-a Credite de studii ART. care au in vedere asigurarea calitatii si respec tarea prevederilor Codului de etica si deontologie universitara. exprimandu-l in termenii creditelor de studii trans ferabile. (2) Studiile efectuate in cadrul programului de studii intrerupt ca urmare a exmatricularii datorate incalcarii prevederilor Codului de etica si deontologie universitara nu pot fi recunoscute in cazul unei noi inmatriculari. cu respectarea metodologiei -cadru. cu aprobarea senatului universitar. pe domen ii de specializare. 145 Analiza contestatiilor depuse de candidatii la admitere. ale sistemului europe an de acumulare si transfer al creditelor de studii. 147 (1) Recunoasterea si echivalarea studiilor sau a perioadelor de studii efect uate in tara sau in strainatate se realizeaza pe baza unei metodologii-cadru sta bilite prin ordin al ministrului educatiei. se stabileste la propunerea Ministerului Educatiei. completata cu validarea rezultatelor invatarii. conform propriilor r egulamente institutionale si prevederilor Cartei universitare. ART.(1) Succesul academic al unui student pe parcursul unui program de studii es te determinat prin evaluari sumative de tip examen si prin evaluarea continua. (2) Institutiile de invatamant superior dispun de metodologii de examinare a probate de senatul universitar. 146 Rectorul poate anula. (4) Rezultatele unui examen sau ale unei evaluari pot fi anulate de catre de canul facultatii in temeiul prevederilor din Carta universitara. 148 (1) Programele de studii universitare planifica si organizeaza volumul de mu nca specific activitatilor de predare. invatare. dupa caz. SECTIUNEA a 8-a Diplome ART. nota 5 certificand dobandirea competentelo r minimale aferente unei discipline si promovarea unui examen. Cercetar . cercetarii. Decanul poate dispune reor ganizarea examenului. (4) Durata programelor de studii universitare de licenta si master. (3) In cazul unor programe de studii organizate in comun de doua sau mai mul te universitati.

realiz at prin colegiul cu durata de 3 ani sau institutul pedagogic cu durata de 3 ani. si se fin alizeaza prin nivelul 6 din EQF/CEC. Pentru aceasta operatiune. cu exceptia institutiilor de inva tamant superior medical si al ultimului an de studii. inregistrata in Registrul European pentru Asigurarea Calitatii in Invatamantul Superior (EQAR). Tineretului si Sportului aloca pentru studiile . stiinte j uridice si teologie pastorala este de 4 ani. continuarea sau finalizarea studiilor si recunoaster ea in strainatate a unor diplome eliberate anterior introducerii sistemului de c redite transferabile.Studii universitare de licenta A. institu tiile de invatamant superior pot percepe taxe in cuantumul aprobat de senatul un iversitar. de 3-4 ani si corespunde unui numar de minimum 60 de credite de studii transferabile pentru un an de studii. durata specifica a studiilor universitare de licenta este. cu ciclul I de studii universitare de licenta. Tineretului si Sportului si se aproba prin hotarare a Guvernului. pe baza informatiilor existente in registrul matricol prop riu. in conditiile prevazute de regulamentele de organizare si desfasurare a programelor de studii si cu respec tarea legislatiei in vigoare. la cerere.ii. Durata studiilor de lice nta pentru invatamantul universitar din domeniile stiinte ingineresti. potrivit legii. ART. in urma evaluarii externe realizata de catre ARACIS sau de catre o alta agentie de asigurare a calitatii. 150 (1) Acreditarea unui program de studii universitare de licenta si stabilirea numarului maxim de studenti care pot fi scolarizati in cadrul programului si ca rora li se poate acorda o diploma de absolvire se realizeaza prin hotarare a Guv ernului. Tineretului si Sportului poate echivala printr-o metodologie specifica. (6) Numarul de credite de studii transferabile aferente ciclului de studii u niversitare de doctorat se stabileste de fiecare universitate in functie de dome niul stiintific sau artistic. SECTIUNEA a 10-a Ciclul I . pe baza ECTS/SECT. cu aprobarea consiliului facultatii. Universitatile au obligatia de a asigura un minim de 30 % din locurile de practica necesare. Organizarea ART. (5) Durata totala cumulata a ciclului de studii universitare de licenta si d e master corespunde obtinerii a cel putin 300 de credite de studii transferabile . Ministerul Edu catiei. dintre care cel putin 50% in afara universi tatilor. docu mente in cadrul carora sa fie atribuit un numar de credite de studiu transferabi le disciplinelor de curs urmate de absolvent. (3) Un procent de maximum 5% din numarul studentilor cu frecventa dintr-un p rogram de studii universitare de licenta pot parcurge. dupa caz. conform ECTS/SECT. institutiile de invatamant superior acreditate pot elibera. 2 ani de studii intr-un singur an. (2) Pentru echivalarea. (2) La invatamantul cu frecventa. (5) Studiile universitare de licenta la forma de invatamant cu frecventa se pot organiza in regim de finantare de la bugetul de stat sau in regim cu taxa. 149 (1) Numarul creditelor de studii transferabile constituie elementul de refer inta pe care universitatile il pot utiliza in recunoasterea unor studii sau peri oade de studii universitare legale efectuate anterior in acelasi domeniu fundame ntal in scopul echivalarii si transferarii creditelor de studiu transferabile si a eventualei continuari a studiilor dintr-un program de studii. (4) In cadrul studiilor universitare de licenta este obligatorie efectuarea unor stagii de practica. Cercetarii. Cercetarii. Studiile universitare de licenta corespund unui numar cuprins intre minimum 180 si maximum 240 de credite de studii transferabile. (3) Pentru cadrele didactice din invatamantul preuniversitar. M inisterul Educatiei. invatamantul universitar de scurta durata. din tara sau din strainatate.

diploma de inginer sau. Procedura de auto rizare si acreditare a acestor specializari este cea prevazuta de lege. dupa caz. Diploma ART. diplomele obtinute fiind ec hivalente diplomei de master. diploma de inginer.Studii universitare de master A. (6) Senatul universitar poate infiinta duble specializari. pe diploma de inginer sau. inclusiv forma de invatamant urmata si titlul obtinut. Organizarea ART. recomandari sau bune practici europene. Acestea au o durata normala de 1-2 ani si corespund unui numar minim de credite de studii transferabile. b) master de cercetare. gratuit. care au obtinut in perioada studii lor liceale distinctii la olimpiadele scolare si/sau la alte concursuri national e sau internationale. Masterul de cercetare este exclusiv la forma de invatamant c u frecventa si poate fi organizat in cadrul scolilor doctorale. 151 (1) Pot participa la admiterea in ciclul I de studii universitare absolventi i de liceu cu diploma de bacalaureat sau diploma echivalenta. 154 (1) Programele de studii universitare de master pot fi: a) master profesional. (2) Pe diploma de licenta. (2) In cadrul metodologiei proprii. pe diploma d e urbanist se mentioneaza toate informatiile necesare pentru a descrie programul de studii absolvit. Admiterea ART. SECTIUNEA a 11-a Ciclul II . B. C. respectiv diploma de urbanist sunt insotite de suplimentul la diploma si se elibereaza.universitare de licenta la forma de invatamant cu frecventa un numar de granturi de studii finantate de la buget. diplom a de urbanist. 153 (1) Programele de studii universitare de master reprezinta al II-lea ciclu d e studii universitare si se finalizeaza prin nivelul 7 din EQF/CEC si din Cadrul National al Calificarilor. Dipl oma de licenta. in limba romana si intr-o l imba de circulatie internationala. orientat preponderent spre formarea competentelor pro fesionale. institutiile de invatamant superior pot stabili facilitati sau conditii speciale referitoare la admiterea candidatilor l a programe de studii universitare de licenta. pentru universitatile de stat. orientat preponderent spre formarea competentelor de cercetare stiintifica. Pe ntru profesii reglementate prin norme. 152 (1) Diploma conferita dupa promovarea unui program de studii universitare de licenta se numeste diploma de licenta. ART. dupa caz. (2) Diploma de absolvire sau de licenta a absolventilor invatamantului super ior de lunga durata din perioada anterioara aplicarii celor trei cicluri tip Bol ogna este echivalenta cu diploma de studii universitare de master in specialitat e. c iclul I si ciclul II de studii universitare pot fi oferite comasat. (2) Pot organiza programe de studii universitare de master intr-un domeniu a cele institutii de invatamant superior care sunt acreditate sau autorizate provi . c) master didactic. organizat exclusiv la forma de invatamant cu frecventa. intr-un prog ram unitar de studii universitare cu o durata cuprinsa intre 5 si 6 ani. la inva tamantul cu frecventa. Invatarea realizata in cadrul masterului de cercetare po ate fi echivalata cu primul an de studiu din cadrul programelor de studii univer sitare de doctorat. in conditiile prezentei legi. cuprins intre 60 si 120.

Organizarea ART. respectiv parteneriat ele sau consortiile organizatoare de una sau mai multe scoli doctorale acreditat e sau autorizate provizoriu constituie o institutie organizatoare de studii univ ersitare de doctorat. Cercetarii. Tineret ului si Sportului pana la data de 1 februarie a fiecarui an. Aceasta este insotita de suplimentul la d iploma care se elibereaza gratuit. 155 (1) Acreditarea pentru o universitate a unui domeniu de studii universitare de master. Tineretului si Sportului aloca pentru studiile universitare de master la forma de invatamant cu frecventa un numar de granturi de studii finantate de la buget. a acreditarii. programele de studii promovate sunt stabilite anual de cat re senatul universitar si comunicate Ministerului Educatiei. (2) Programele de studii universitare de doctorat se organizeaza in scoli do ctorale acreditate sau autorizate provizoriu. Admiterea ART. inclusiv forma de invatamant. pe baza autorizarii prov izorii. 157 Diploma conferita dupa promovarea unui program de studii universitare de mas ter si sustinerea cu succes a lucrarii de disertatie se numeste diploma de maste r si cuprinde toate informatiile necesare pentru a descrie programul de studii a bsolvit. 156 Pot candida la programe de studii universitare de master absolventii cu dipl oma de licenta sau echivalenta. impreuna cu stabilirea numarului maxim al studentilor care pot fi sco larizati si carora li se poate acorda o diploma de absolvire se realizeaza prin hotarare a Guvernului.zoriu in acest scop. inreg istrata in Registrul European pentru Asigurarea Calitatii in Invatamantul Superi or. respectiv a evaluarii periodice. (3) Academia Romana poate infiinta Scoala de Studii Doctorale a Academiei Ro mane. Universitatile. Acestea se desfasoara pe baza unui cod al st udiilor universitare de doctorat. Diploma ART. Cercetarii. Cercetarii. pentru universitatile de stat. acredi . asociatii profesionale si/sau institutii publice pentru dezvoltarea unor programe de studii universitare de master care sa raspunda cerintelor piet ei muncii. SECTIUNEA a 12-a Ciclul III . din tara sau strainatate. C. denumit in continuare EQAR. cu respectarea prevederilor prezentei legi in privinta autorizarii. in limba romana si o limba de circulatie inte rnationala. (2) In cadrul domeniului acreditat sau autorizat provizoriu pentru studii un iversitare de master. B. (4) Ministerul Educatiei. (3) Institutiile de invatamant superior pot stabili parteneriate cu operator i economici. pentru a fi publica te centralizat. aprobat prin hotarare a Guvernului. in urma evaluarii externe realizate de catre ARACIS sau d e catre o alta agentie de asigurare a calitatii. Scolile doctorale se pot organiza de catre o universitate sau un consortiu universitar ori de catre consortii sau parteneriate care se stabilesc legal intre o universitate sau un consortiu unive rsitar si unitati de cercetare-dezvoltare. ART. Tineretului si Sportului. 158 (1) Studiile universitare de doctorat reprezinta al III-lea ciclu de studii universitare si permit dobandirea unei calificari de nivelul 8 din EQF/CEC si di n Cadrul National al Calificarilor.Studii universitare de doctorat A. denumita in continuare IOSUD. recunoscuta ca atare de Mini sterul Educatiei.

tarii si functionarii ca institutie de invatamant superior. in conditiile stabilite prin regulamentul institutional propriu de organizare s i desfasurare a studiilor universitare de doctorat. Tineretului si Sp ortului acordarea sau. ARACIS sau agentia prev azuta la alin. retragerea acreditarii in vederea organizarii d e studii universitare de doctorat. Doctoratul stiintific este o c onditie pentru cariera profesionala in invatamantul superior si cercetare. (6) Programele de studii universitare de doctorat sunt de doua tipuri: a) doctorat stiintific. care are ca finalitate producerea de cunoastere stii ntifica originala. pe baza unor metode stiintifice. de sisteme proprii si specifice de conducere si administrare a programelor d e studii si cercetare. d e 3 ani. b) doctorat profesional. (4) propune Ministerului Educatiei. Cercetarii. (5) Pe baza rezultatelor evaluarii scolii doctorale. (3) Durata programului de studii universitare de doctorat este. pe baza propunerilor comune ale ARACIS. (7) Scolile doctorale din cadrul IOSUD se organizeaza pe discipline sau tema tici disciplinare si interdisciplinare. Fiecare scoala doctorala este evaluata periodic. (4) Fiecare scoala doctorala este evaluata individual. la prop unerea conducatorului de doctorat si in limita fondurilor disponibile. CNCS si CNATDCU . in domeniile artelor sau sportului. Scoala de Studii Doc torale a Academiei Romane poate fi IOSUD si poate organiza programe universitare de doctorat. t ineretului si sportului. in cadrul institutional al IOS UD. care are ca fin alitate producerea de cunoastere originala pe baza aplicarii metodei stiintifice si a reflectiei sistematice. (4) O scoala doctorala poate recunoaste. in vederea acreditarii. (1). Acreditarea in vederea organizarii de studii universitare de doctorat se atesta prin ordin al ministrului educatiei. (8) Studiile universitare de doctorat dispun. precum si recunoasterea unor cursu ri parcurse in cadrul programelor de studii universitare de master de cercetare. durata programului de studii universitare de doct orat poate fi prelungita cu 1-2 ani. relevanta international. pentru fiecare domeni u in parte. tineretului si sportului. Evaluarea scolii doctorale se face pe baza p erformantei scolii doctorale si a capacitatii institutionale a IOSUD din care fa ce parte scoala doctorala. (2) In domeniile de studii reglementate la nivel european. Durata acestor studii se pre . parcurgerea unor stagii anterioare de doctorat si/sau a unor stag ii de cercetare stiintifica. ART. In situatii speciale. cu aprobarea senatului universitar. in universi tati sau in centre de cercetare de prestigiu. b) un program individual de cercetare stiintifica sau creatie artistica. La nivelul IOSUD functioneaza consiliul pentru studiile universitare de doctorat. conform regulamentului propriu de o rganizare si desfasurare a studiilor universitare de doctorat si in conditiile p rezentei legi. din tara sau strainatate. cercetar ii. Evaluarea scolilor doctorale se face de catre ARACIS sau de catre o alta agentie de asigurare a calitatii. in cadrul scolii doctorale. pe baza rapoartelor CNCS referitoare la calitatea cercetarii si a rapoartelor CN ATDCU referitoare la calitatea resurselor umane. cercetarii. durata studiilor universitare de doctorat respecta reglementarile in cauza. org anizat numai la forma de invatamant cu frecventa. de regula. asupra unor creatii artistice sau asupra unor perf ormante sportive de inalt nivel national si international si care poate constitu i o baza pentru cariera profesionala in invatamantul superior si in cercetare in domeniile artelor si sportului. Sistemul de criterii si metodol ogia de evaluare se stabilesc prin ordin al ministrului educatiei. din 5 in 5 ani. Aceste structuri f unctioneaza conform prevederilor prezentei legi si ale codului studiilor univers itare de doctorat prevazut la alin. inclusiv la nivelul scolilor doctorale. dupa caz. desfasurate in tara sau in strainatate. 159 (1) Programul de studii universitare de doctorat se desfasoara in cadrul une i scoli doctorale sub coordonarea unui conducator de doctorat si cuprinde: a) un program de pregatire bazat pe studii universitare avansate. La nivelul fiec arei scoli doctorale functioneaza consiliul scolii doctorale. (5) Studiile universitare de doctorat se pot intrerupe din motive temeinice.

Studentii-doc toranzi sunt incadrati de catre IOSUD sau oricare dintre membrii IOSUD ca asiste nti de cercetare sau asistenti universitari. tineretului si sp ortului. 164 (1) Pe parcursul desfasurarii studiilor universitare de doctorat. C. fara plata contributiilor la asigurarile sociale de stat. (6) Curriculumul de pregatire si programul de cercetare sunt stabilite de co nducatorul de doctorat si de scoala doctorala. potrivit contr actului de studii de doctorat. (4). membri ai unei scoli doctorale. Cercetarii. pentru studiile universitare de doctorat stiintific si pentru doctoratul profesional din domeniul artelor si al sportului. cu perioadele cumulate ale intreruperilor aprobate. prin hotarare a Guvernului. cercetarii. Doctoratul in cotutela poate fi organizat si in cazul in c are conducatorii de doctorat sunt din aceeasi IOSUD. (2) In contextul politicilor de asigurare a mobilitatii universitare. ART. Competit iile sunt organizate in coordonarea CNCS. 166 alin. pe baza de contract. Admiterea ART. dar au specializari/domenii diferite de studiu sau unul dintre conducatorii de doctorat a atins varsta pens ionarii. in limba minoritatilor nation ale sau intr-o limba de circulatie internationala. 162 (1) Studiile universitare de doctorat se pot organiza si in cotutela. conform contractului de studi i doctorale incheiat intre IOSUD. ART. in consecinta. pe perioada determinata. in regim cu taxa sau din alte surse legal constituite. (3) Studentul-doctorand poate desfasura activitati didactice. in limita a 4-6 ore conventionale didactice pe sa . ART. studentul-doctorand beneficiaza de recunoas terea vechimii in munca si specialitate si de asistenta medicala gratuita. un numar de granturi doctorale multianuale. (2) Ministerul Educatiei. 160 (1) Studiile universitare de doctorat se organizeaza cu finantare de la buge tul de stat. (2) Pe toata durata activitatii. (3) Granturile doctorale se acorda pe baza de competitie nationala de proiec te stiintifice intre scolile doctorale sau competitie nationala de proiecte stii ntifice intre conducatorii de doctorat. caz in care studentul-doctorand isi desfasoara activitatea sub indrumarea concomitenta a unui conducator de doctorat din Romania si a unui conducator de doctorat dint r-o alta tara sau sub indrumarea concomitenta a doi conducatori de doctorat din institutii diferite din Romania. pe o durata de minimum 3 ani. Aceste granturi sunt ajustate cu coefi cienti corespunzatori pe domenii disciplinare si profesionale ale doctoratului. Grantul doctora l include cuantumul bursei individuale si costurile pentru programul de studii a vansate si pentru programul de cercetare. pe baza unui acord scris intre institutiile org anizatoare implicate.lungeste. precum si metodologia de desfasurare a competitiilor se stabilesc prin ordin al ministrului educatiei. conducatorul de doctorat si studentul-doctoran d. IOSUD poate angaja. 163 Au dreptul sa participe la concursul de admitere la studii universitare de d octorat numai absolventii cu diploma de master sau echivalenta acesteia. (4) Numarul anual de granturi doctorale alocate celor doua tipuri de competi tii prevazute la alin. specialisti din strainatate care detin dreptu l legal de a conduce doctorat. Tineretului si Sportului aloca anual. 161 Doctoratul se poate desfasura in limba romana. conform prevederilor din Carta universitara. la asigurarile sociale de sanatate si pentru accidente de munca si boli profes ionale. la asigurarile pentru somaj . persoana i nscrisa in programul de studii are calitatea de student-doctorand. B. (3). Studentul-doctorand ART. conform art.

cadrele didactice si de cercetare care au do bandit acest drept trebuie sa aiba un contract de munca cu un IOSUD sau o instit utie membra a unui IOSUD si sa fie membre ale unei scoli doctorale. Cercetarii. precum si pers oanele care au obtinut atestatul de abilitare. avand cel putin functia de lector /sef de lucrari. ale Spatiului Economic European si Confederatia Elvetiana do bandesc automat calitatea de conducator de doctorat in Romania. altele decat cele prevazute la lit. propuse de CNATDCU si aprobate prin ordin al ministrului educatiei. fie printr-o conventie internationala de recunoastere reciproca. Activitatile didactice care depasesc acest nivel vor fi remunerate in c onformitate cu legislatia in vigoare. (2) Dupa sustinerea tezei de doctorat. cercetarii. 167 . Cercetarii. tineretului si sportului. b) Ministerul Educatiei. dupa cum urmeaza: a) specialistii care au calitatea de conducator de doctorat in una din taril e Uniunii Europene. Conducatorul de doctorat ART. respectiv de cercetator stiintific gradul III. conform legislatiei in domeniul pensiilor. 166 (1) Pot fi conducatori de doctorat persoanele care au obtinut dreptul de con ducere de doctorat inaintea intrarii in vigoare a prezentei legi. cercetarii. cu exceptia cazului in care studentul-doctorand realizeaza venituri pentru care plateste. a). tineretului si sportului. in conformitate cu standardele si procedurile elaborate de Ministerul Educatiei. Standardele minimale de acceptare de catre CNATDCU a dosarului pentru obtinerea atestatului de abilitare nu depind de func tia didactica sau de gradul profesional si sunt identice cu standardele de acord are a titlului de profesor universitar. (5) Un conducator de doctorat poate indruma studenti-doctoranzi numai in dom eniul pentru care a obtinut acest drept. (2) Calitatea de conducator de doctorat este acordata prin ordin al ministru lui educatiei. aflate printre cele mai prestigioase universitati ale lumii. la asigurarile sociale de stat. fie conform prevederilor alin. in urma unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei. intrand sub incidenta Codului muncii. cercetarii. Specialistii care au calitatea de conducator de doctorat in una din institutiile aflate pe ac easta lista dobandesc automat calitatea de conducator de doctorat in Romania. din afara tarilor mentionate la lit . c) specialistii care sunt conducatori de doctorat in cadrul unor institutii din strainatate. Tineretului si Sportului stabileste o l ista a institutiilor de invatamant superior. pot obtine calit atea de conducator de doctorat in Romania. (4) Specialistii care au dobandit dreptul legal de a conduce doctorate in in stitutii de invatamant superior sau de cercetare-dezvoltare din strainatate doba ndesc calitatea de conducator de doctorat in cadrul IOSUD din Romania. contributii la asigurarile sociale. Aceste standarde se stabilesc pe baza unor criterii de evaluare relevante la nivel int ernational. pentru stabilirea stagiului de cotiz are. ART. (3) Pentru a conduce doctorate. IOSUD elibereaza o adeverinta care at esta perioada in care studentul-doctorand a urmat studiile universitare de docto rat. in aceasta perioada. pe baza unei met odologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei. la asigurarile pentru somaj. a) sau b). Tineretului si Sportului. D. potrivit legii.ptamana. la asigurarile sociale de sanatate si pentru accidente de munca s i boli profesionale. (2). la propunerea CNATDCU de ac ordare a atestatului de abilitare. tineretului si sportului. cu r espectarea drepturilor si obligatiilor ce revin salariatului si cu plata contrib utiilor datorate. 165 (1) Perioada desfasurarii studiilor universitare de doctorat este asimilata. ART. Cadrele dida ctice si de cercetare abilitate si cercetatorii stiintifici abilitati devin cond ucatori de doctorat in urma abilitarii. cercetarii. tineretului s i sportului.

A doua sust inere publica a tezei are loc in fata aceleiasi comisii de doctorat. "Satisfacator" si "Nesatisfac ator". in urma evaluarii dosarului. "Foarte bine". De regula. exceptie facand doctoratele conduse in cotutela. dupa evaluarea de catre toti referentii. propune minist rului educatiei. cercet arii. Membrii comisiei de doctorat au titlul de doctor s i au cel putin functia didactica de conferentiar universitar sau de cercetator s tiintific gradul II ori au calitatea de conducator de doctorat. ca si in ca zul primei sustineri. aflati in diverse stadii ale studiilor de doctorat. 168 (1) Teza de doctorat se elaboreaza conform cerintelor stabilite de IOSUD pri n regulamentul de organizare si desfasurare a programelor de studii universitare de doctorat si in concordanta cu reglementarile prevazute in codul studiilor un iversitare de doctorat. (4) Pe baza sustinerii publice a tezei de doctorat si a rapoartelor referent ilor oficiali. comisia de doctora t va preciza elementele de continut care urmeaza sa fie refacute sau completate in teza de doctorat si va solicita o noua sustinere publica a tezei. IOSUD primeste din partea Ministerului Educatiei. Comisia de doctorat este alcatuita din cel putin 5 membri: prese dintele. Aceasta se redacteaza si in fo rmat digital. (2) Comisia de sustinere publica a tezei de doctorat. cu part iciparea obligatorie a presedintelui comisiei si a conducatorului de doctorat. CNATDCU. iar studentul -doctorand va fi exmatriculat. Calificativele care pot fi atribuite sunt: "Excelent". redactata in baza observatiilor CNATDCU. S ustinerea publica include obligatoriu o sesiune de intrebari din partea membrilo r comisiei de doctorat si a publicului. spre validare. "Foarte bine". in decursul unui an universitar. "Bine". tineretului si sportului. (7) Titlul de doctor se atribuie prin ordin al ministrului educatiei. ART. (6) In cazul atribuirii calificativului "Nesatisfacator".(1) Un conducator de doctorat nu poate indruma simultan studenti-doctoranzi decat intr-un singur IOSUD. Daca lucrarea de doctorat se invalideaza si a doua oara. Teza de doctorat si ane . Cercetarii. este propusa de conducatorul de doctorat si aprobata de co nducerea IOSUD. (9) Teza de doctorat este un document public. in tara sau in s trainatate. conducatorul de doctorat si cel putin 3 refer enti oficiali din tara sau din strainatate. titlul de doctor nu va fi acordat. (3) Pentru activitatea pe care o desfasoara in aceasta calitate. In domeniul artelor. titlul d e doctor nu va fi acordat. calificativul "Excelent" se acorda pentru maximum 15% dintre c andidatii care obtin titlul de doctor intr-un anumit IOSUD. (2) Un conducator de doctorat poate indruma simultan maximum 8 studenti-doct oranzi. Sustinerea tezei de doctorat poate avea loc in prezenta a cel putin 4 dintre membrii comisiei de doctorat. dupa validarea tezei de doctorat de catre CNATDC U. ca reprezentant al IOSUD. specialisti in domeniul in care a fo st elaborata teza de doctorat si din care cel putin doi isi desfasoara activitat ea in afara IOSUD respective. Tineretului si Sportului o motivatie scrisa de invalidare. teza de doctorat poate fi insotita de inregis trarea pe suport digital a creatiei artistice originale. iar studentul-doctorand va fi exmatriculat. cercetarii. (8) In cazul in care CNATDCU invalideaza argumentat teza de doctorat. comisia de doctorat evalueaza si delibereaza asupra calificativul ui pe care urmeaza sa il atribuie tezei de doctorat. (3) Teza de doctorat se sustine in sedinta publica in fata comisiei de docto rat. denumita in continuare comisie de doctorat. tineretului si sportului acordarea sau neacordarea titlului de doctor. (5) Daca studentul-doctorand a indeplinit toate cerintele prevazute in progr amul de cercetare stiintifica si aprecierile asupra tezei de doctorat permit atr ibuirea calificativului "Excelent". propunere care se inainte aza CNATDCU. conducatori i de doctorat sunt remunerati in conformitate cu legislatia in vigoare. Lucr area de doctorat poate fi retransmisa CNATDCU in termen de un an de la data prim ei invalidari. "Bine" sau "Satisfacator" com isia de doctorat propune acordarea titlului de doctor. In cazul in care si la a doua sustinere publica se obtine calificativul "Nesatisfacator".

Tineretului si Sportului. in cea care c ertifica obtinerea si detinerea titlului de doctor intr-un domeniu profesional s e mentioneaza. CAP. Rezultatele pozitive ale acestor proceduri sunt conditii necesare pentru aprobare din partea Ministerului Educatiei. (2) In urma finalizarii studiilor universitare de doctorat stiintific. 172 (1) Programele postdoctorale de cercetare avansata: a) sunt programe destinate persoanelor care au obtinut o diploma de doctor i n stiinte cu cel mult 5 ani inainte de admiterea in programul postdoctoral si ca re doresc sa se perfectioneze in cadrul unei alte institutii decat cea in care a u obtinut titlul de doctor. 171 Programele postuniversitare sunt: a) programe postdoctorale de cercetare avansata. dupa caz. de CNATDCU. de Consiliul de etica si management universitar sau de Consiliul National de Etica a Cerceta rii Stiintifice. de CNCS. numai in urma reluarii procesului de acreditare. ART. domeniul disciplinar sau interdisciplinar al doctoratului pentru doctoratul stiintific. ceea ce implica retragerea drept ului scolii doctorale de a organiza concurs de admitere pentru selectarea de noi studenti-doctoranzi. c orespunzandu-i acronimul Dr. la propunerea IOSUD. corespunzandu-i acr onimul Dr. alternativ sau simultan: a) retragerea calitatii de conducator de doctorat. ART. domeniul profesional al doctoratului. intocmite. Cercetarii. b) programe postuniversitare de formare si dezvoltare profesionala continua. se c onfera de catre IOSUD diploma si titlul de doctor intr-un domeniu profesional. Ministerul Educatiei. la propunerea CNATDCU. (2) Reacreditarea scolii doctorale se poate obtine dupa cel putin 5 ani de l a pierderea acestei calitati. Procedurile de e valuare sunt stabilite de Ministerul Educatiei. Tineretului si Sport ului. 158. (3) In urma finalizarii studiilor universitare de doctorat profesional. . P. Tineretului si Sportului.xele sale se publica pe un site administrat de Ministerul Educatiei. (4) Conducatorii de doctorat sunt evaluati o data la 5 ani. in mod expres. (3) Redobandirea calitatii de conducator de doctorat se poate obtine dupa ce l putin 5 ani de la pierderea acestei calitati. in mod expres. Cercetarii. IV Organizarea invatamantului postuniversitar ART. b) asigura cadrul institutional pentru dezvoltarea cercetarilor dupa finaliz area studiilor universitare de doctorat. Cercetarii. SECTIUNEA 1 Programele postdoctorale ART. pe baza unu i raport de evaluare interna. Dezvoltarii Tehnologice si Inovarii. In diploma care certifica obtinerea si d etinerea titlului de doctor se mentioneaza. cu respectarea legislatiei in vigoare in domeniul dre pturilor de autor. ale carui aprecieri sunt validate printr-o evaluar e externa efectuata de CNATDCU. poate lua urmatoarele masu ri. Cercetarii. c onform art. c) retragerea acreditarii scolii doctorale. 170 (1) In cazul nerespectarii standardelor de calitate sau de etica profesional a. 169 (1) Diploma conferita dupa promovarea unui program de studii universitare de doctorat se numeste diploma de doctor. pe baza unor rapo arte externe de evaluare. se co nfera de catre IOSUD diploma si titlul de doctor in stiinte. Tineretului si Sportului. b) retragerea titlului de doctor.

programele postdoctorale pot fi organizate doar in cadrul scolilor doctorale acreditate pentru organizar ea de programe de studii universitare de doctorat. (2) In cadrul institutiilor de invatamant superior. la programele de studii Medicina. (5) Au dreptul sa participe la studii postuniversitare absolventii care au c el putin studii universitare cu diploma de licenta sau echivalenta. SECTIUNEA a 2-a Programele postuniversitare de formare si dezvoltare profesionala continua ART. 174 (1) Invatamantul superior din domeniile sanatate si medicina veterinara se d esfasoara cu respectarea reglementarilor generale si sectoriale din Uniunea Euro peana si anume: a) 6 ani de studii. (4) Programele postuniversitare se pot organiza in regim cu taxa sau cu fina ntare din alte surse. 173 (1) Pot organiza programe postuniversitare de formare si dezvoltare profesio nala continua toate acele institutii de invatamant superior care au acreditate c el putin programe de studii universitare de licenta in domeniul stiintific respe ctiv.500 de ore de activitate teoretica s i practica medicala pentru domeniul medicina. aprobat de senatul universitar si cu respectarea reglementari lor in vigoare. pentru minimum de 5. institutia organizatoare elibereaza un certificat de atestare a compe tentelor profesionale specifice programului.600 de ore de pregatire pentru programele de studii A sistenta Medicala Generala si Moase si de 3 ani pentru alte programe de studii d e licenta din domeniul sanatate. (3) Programele postuniversitare pot utiliza ECTS/SECT si se finalizeaza cu u n examen de certificare a competentelor profesionale asimilate de cursanti pe pa rcursul programului. Programele postdoctorale pot fi organizate si in cadrul unitatilor de cercetare-dezvoltare. (3) Admiterea la programe postdoctorale se face pe baza metodologiei elabora te de institutia gazda. e) in cadrul institutiilor de invatamant superior se desfasoara in cadrul un ei scoli doctorale pe baza planului de cercetare propus de cercetatorul postdoct oral si aprobat de scoala doctorala. (6) La finalizarea programelor postuniversitare de formare si dezvoltare pro fesionala. (2) Programele postuniversitare de formare si dezvoltare profesionala ale in stitutiilor acreditate se desfasoara pe baza unui regulament propriu de organiza re si desfasurare. Cercetatorii postdoctorali sunt incadrati. (4) Cercetatorii postdoctorali sunt incadrati de catre universitati cu contr act de munca pe perioada determinata. dar pot fi incadrati si pe functii de cercetare superioare acestora. 4 ani pentru minimum 4. in fu nctie de indeplinirea conditiilor necesare. Medicina Dentara si Medicina Veterinara.c) au o durata de minimum un an. Invatamantul su perior din domeniile sanatate si medicina veterinara ART. . IOSUD sau institutia gazda acor da un atestat de studii postdoctorale. V Invatamantul superior medical SECTIUNEA 1 Organizarea si functionarea invatamantului superior medical. d) se pot finanta de catre institutii publice sau de catre operatori economi ci. CAP. pe functia de cercetator stiintific sau cercetator stiintific gradul III. (5) La finalizarea programului postdoctoral. de regula. 5 ani pentru programul de studii Farmac ie. in conformitate cu legislatia in vigoare.

(7) Invatamantul superior si postuniversitar din domeniul sanatate se desfas oara in unitati sanitare publice. in care sunt organizat e activitati de invatamant si cercetare ale departamentelor universitare. Medicina Dentara si Medicina Veterinara cu o durata a studiilor de li centa de 6 ani. titlurile de medic/medic dentist rezident sau medic/medic dentist specialist sau farmacist/fa rmacist rezident/farmacist specialist in specialitatea postului. privind infrastructura. (11) In cadrul institutiilor de invatamant superior care organizeaza program e de pregatire in rezidentiat se constituie un departament de pregatire in rezid entiat. studiile universitare de doctorat se pot organiza in UOD si in IOSUD r ealizate prin consortii intre universitati si spitale sau clinici. de perfectionare. . in sectii cu paturi. pe baza criteriilor de calitate. pentru posturile didactice la discip linele cu corespondent in reteaua Ministerului Sanatatii pot accede doar persoan e care au obtinut. (4) Institutiile de invatamant superior cu programe de studii din domeniile sanatate si medicina veterinara si institutiile sanitare publice pot utiliza ven iturile proprii. de studii complementare in vederea obtinerii de atestate si de educatie medic ala si farmaceutica continua. pe langa fo rmele de invatamant prevazute la alin. (10) Medicii rezidenti care ocupa prin concurs posturi didactice de asistent universitar in institutii de invatamant superior din domeniul sanatate continua formarea in rezidentiat si sunt retribuiti pentru ambele activitati. i n specialitati inrudite. In institutiile de invatamant superior care organizeaza programe de preg atire de medicina si farmacie. (2) Institutiile de invatamant superior din domeniile sanatate si medicina v eterinara acreditate. Conform legii speciale . d) studiile universitare de doctorat totalizeaza 240 de credite de studii tr ansferabile. c) studiile universitare de master au intre 60 si 120 de credite de studii t ransferabile ECTS/SECT. (1).b) fiecare an universitar are cate 60 de credite de studii transferabile in ECTS/SECT. fiind totalizate 180 de credite de studii transferabile pentru progra mele cu o durata a studiilor de licenta de 3 ani. 240 de credite de studii trans ferabile pentru programele cu o durata a studiilor de licenta de 4 ani. In i nvatamantul superior din domeniul sanatate. medical veterinar si farmaceutic este de 4 ani. in institute. se pot constitui clinici universitare. in functie de gradul universitar. medico-dentare si farmac eutice pentru reteaua de asistenta medicala. in laboratoare si in cabinete. din spitale publice sau private. prin concurs. si programe postdoctorale si de form are si dezvoltare profesionala: de rezidentiat. (8) Rezidentialul reprezinta forma specifica de invatamant postuniversitar p entru absolventii licentiati ai programelor de studii medicina. in centre de diagnostic si trata ment. medicina dentara si farmacie care asigura pregatirea necesara obtinerii uneia dintre specialitat ile cuprinse in Nomenclatorul specialitatilor medicale. iar studiile avansate din cadrul scolii doctorale totalizeaza 60 de credite. pentru asigurarea unor conditii optime de activitate. (5) La selectia si promovarea personalului didactic universitar din institut iile de invatamant superior cu programe de studii din domeniul sanatate se iau i n considerare criteriile privind experienta profesionala medicala dovedita. (6) In invatamantul superior din domeniul sanatate nu se pot transforma in c redite echivalate si transfera studiile obtinute in invatamantul postliceal. din una sau mai multe sectii clinice. departamentul este subordonat conducerii universi tatii. 300 de c redite de studii transferabile pentru programul Farmacie cu o durata a studiilor de licenta de 5 ani si 360 de credite de studii transferabile pentru programele Medicina. in interes reciproc. de specializar e. (9) Admiterea la rezidentiat a cadrelor didactice din invatamantul superior din domeniul sanatate se face in aceleasi conditii ca pentru orice absolvent al invatamantului superior din domeniul sanatate. (3) Durata doctoratului pentru absolventii invatamantului superior medical u man. pot organiza. echipamentele medicale si accesul la informa tie medicala. Organizarea si finantarea rezidenti atului se reglementeaza prin acte normative specifice.

ofiterilor de politie si a altor specialisti. de informatii. de informatii. de ordine publi ca si de securitate nationala SECTIUNEA 1 Organizare si functionare ART. de ordine publica si de securitate nationala. precum si titlurile stiintifice obtinute dau dreptul detinatorilor l egali. cu profil aprop . (6) Ofiterii in activitate. VI Invatamantul superior militar si invatamantul de informatii. criteriile de selectionar e a candidatilor pentru invatamantul superior militar. dupa caz. Ministerul A dministratiei si Internelor. informatiilor. in aceleasi conditii cu institutiile de invatamant superior ci vil. ordin al ministrului educatiei. si cuprinde: invatamant universitar pentru formarea ofiterilor . precum si invatamant postunivers itar. programele de studii. Ministerul Justitiei. regulamente si instructiuni pr oprii. in rezerva sau in retragere. pentru obtinerea diplomei de lice nta in profiluri si specializari similare sau apropiate armei/specialitatii mili tare. oferta de scolarizare care contine profilurile . Serviciul Roman de Informatii si alte institutii cu atributii in domeniile apararii. de ordine publica si de securitate nationala. admiterea la studii. se supun procedurilor si conditiilor aplicab ile institutiilor de invatamant superior civil. de ordine pu blica si de securitate nationala din cadrul sistemului national de invatamant. specializari. (7) Diplomele de licenta. Serv iciul Roman de Informatii si alte institutii cu atributii in domeniile apararii. in conditiile legii. de Ministerul Aparari i Nationale. in invatamantul superior militar. de ordine publica si de se curitate nationala este invatamant de stat. dupa caz. (4) Formele de organizare a invatamantului. de informatii. de informatii. sa ocupe functii echivalen te cu cele ale absolventilor institutiilor civile de invatamant. de doctorat eliberate de institutiile d e invatamant superior militar. de informatii. Ministerul Apararii Nationale. potrivit specificului fiecarei arme. parte integranta a sistemului nation al de invatamant.SECTIUNEA a 2-a Reglementarea altor aspecte specifice ART. posesori ai diplome i de absolvire a scolii militare de ofiteri cu durata de 3 sau 4 ani. nivel si forma de organizare a invatamantului. Ministerul Administratiei si Internelor. informatiilor. ordinii p ublice si securitatii nationale pot emite ordine. in conditiile legii. derularea p rogramelor de studii. p recum si specializarile/programele de studii din cadrul acestora se supun reglem entarilor referitoare la asigurarea calitatii. 175 Reglementarea altor aspecte specifice desfasurarii activitatilor din acest d omeniu se realizeaza prin hotarare a Guvernului. cifrele anuale de scolarizare. tineretului si sportului si. (5) Pentru invatamantul superior militar. de ordine publica si de securitate nationala se stabilesc. cercetarii. ordinii publice si securitatii nationale. (2) Institutiile de invatamant superior militar. de ordine publica s i de securitate nationala. dupa trecerea in rezerva. ordin comun al ministrului s anatatii si al presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor. autorizarea si acreditarea institut iilor de invatamant. (3) Structura organizatorica. CAP. de informatii. Ministerul Justitiei. pot sa isi completeze studiile in invatamantul superior. de master. in c onditiile legii. finalizarea studiilor. inclusiv celor legate de autoriza re si acreditare. dupa caz. 176 (1) Invatamantul superior militar.

de informa tii si de ordine publica si de securitate nationala se elaboreaza de Ministerul Apararii Nationale. de informatii. Ser viciului Roman de Informatii si ale altor institutii cu atributii in domeniul ap ararii. de ordine pu blica si de securitate nationala se bucura de principiul autonomiei universitare . de infor matii. (8) Planurile de invatamant pentru invatamantul superior militar. Ministerul Administratiei si Internelor. ordinii publice si securitatii nationale. pot sa isi continue activitatea didactica. Functia de comandant se ocupa in conformit ate cu reglementarile Ministerului Apararii Nationale. informatiilor. ad aptate mediului militar. (2) Institutiile de invatamant superior militar. Cadrele didactice si de cercetare din invatamantul superior militar. ordinii publice si sigurantei nationale. 177 (1) Managementul institutiilor de invatamant superior militar. de ordine publica si de securitate nationala se ocupa si se eliber eaza in aceleasi conditii ca si cele din institutiile civile de invatamant super ior. de ordine publica si de securitate nationala se desfasoara in conformitat e cu reglementarile legale pentru institutiile civile de invatamant superior. precum si cu respectarea procedurilor specificate in a ctele normative specifice in domeniu. ordinii publice si sigurantei nationale. (4) In invatamantul superior militar. de informatii. de informatii. d e informatii. Ministerului Justitiei. de ordine s i de securitate publica. prin ordine si instructiuni ale Ministerului Apararii N ationale. de inf ormatii. SECTIUNEA a 3-a Resurse umane ART. pensionate pentru limita de varsta si vechime integrala ca militari. Serviciului Roman de Informatii si ale altor institutii cu atr ibutii in domeniul apararii. de informatii . (3) Conducerea institutiilor de invatamant militar. 178 (1) Functiile didactice si de cercetare din invatamantul superior militar. SECTIUNEA a 4-a Viata universitara ART. de informatii. Serviciul Roman de Informatii si alte institutii cu atributii in domeniul apararii. in conditiile legii. Finantarea institutiilor din invatamantul superior militar. 179 Viata universitara din institutiile de invatamant superior militar. de ordine publica si de securitate nationala se realizeaza in aceleasi conditi i ca in institutiile civile de invatamant superior. (2) Structurile si functiile de conducere din institutiile de invatamant mil itar. de ordine publica si de securitate nationala sunt aceleasi ca si cele din institutiile civile de invatamant superior si se ocupa in aceleas i conditii ca si acestea. Ministerului Administratiei si Internelor. de ordine publica si de securitate nationala se realizeaza de catre rectori care sunt si comandantii institutiilor respective. SECTIUNEA a 2-a Managementul si finantarea institutiilor ART. de ordine publica si de securitate natio . Ministerului Administrati ei si Internelor. (3) Cadrele didactice militare titulare.iat si de acelasi nivel. de informatii. in conformitate cu standardele nationa le stabilite de institutiile responsabile cu asigurarea calitatii. de informatii. de ordine publica si de securitate nationala se infiinteaza corpul instructorilor militari. in cadrul aceleiasi institutii de invatamant superior. de ordine publica si de securitat e nationala se face in conditiile legii. de ordine publica si de securitate nationala au acelasi statut ca cele din institutiile civile de invatamant superior.

ART. in concordanta cu prevederile leg ii si cu reglementarile generale si sectoriale ale Uniunii Europene.studii universitare de licenta. tineretului si sportului. precum si progra me de formare si dezvoltare profesionala continua. 184 In invatamantul superior artistic si sportiv. laboratoare . autorizate provizor iu sau acreditate. procesul educational se desfas oara prin activitati didactice si prin activitati practice de creatie si perform anta. unitati de productie teatrale si cinematografice. (3) Personalul implicat in activitati de cercetare in institute. ateliere artistice. 186 Evaluarea calitatii si clasificarea universitatilor artistice si sportive ia u in considerare criteriile specifice creatiei artistice si performantei sportiv e. in centre de proiectare. precum si in institutii din profilul artistic sau sportiv respe ctiv. pot organiza forme de invatamant prin cele 3 c icluri de studii universitare: ciclul I . cercetarii. pe baza de parteneriat institutional. 182 In invatamantul superior artistic si sportiv. ART. Aceste structuri deservesc si raspund optim cerintelor personalului implicat in cercetare. ART. dezvoltare. 183 In invatamantul superior artistic si sportiv. incluzand doctoratul stiintific si doctoratul profesional. studiouri muz icale. 180 In invatamantul superior artistic si sportiv.studii universitare de docto rat. laboratoare si atelier e artistice. VII Invatamantul superior artistic si sportiv ART.studii universitare de master si ciclul III . 189 (1) Activitatea de cercetare. VIII Activitatea de cercetare si creatie universitara ART.nala. 185 Cercetarea prin creatie artistica. 187 In invatamantul superior artistic si sportiv. CAP. doctoratul stiintific sau prof esional este o conditie pentru cariera didactica. structura anului universitar p oate fi adaptata in functie de programul activitatilor practice specifice. ART. unitati de productie teatrala si cinematografic a. conform legii. 181 Institutiile de invatamant superior artistic si sportiv. ART. inovare si creatie artistica din u niversitati se organizeaza si functioneaza pe baza legislatiei nationale si a Un iunii Europene in domeniu. ART. alocarea pe baze competitional e a fondurilor se face inclusiv in baza criteriilor specifice creatiei artistice si performantei sportive. CAP. spatii destinate performantei sportive. spatii destinate perfor mantei sportive. (2) Institutiile de invatamant superior care si-au asumat ca misiune si cerc etarea stiintifica au obligatia sa creeze structuri tehnico-administrative care sa faciliteze managementul activitatilor de cercetare si a proiectelor de cercet are-dezvoltare derulate de personalul institutiei. studiouri muzicale. ART. ciclul II . ART. proiectare si performanta sportiva se des fasoara individual sau colectiv. 188 Reglementarea altor aspecte specifice desfasurarii activitatii din aceste do menii va fi realizata prin hotarari ale Guvernului sau ordine ale ministrului ed ucatiei. practica studentilor se desfas oara in universitati: in centre de proiectare.

CAP. cu alte agentii inscrise in EQAR. (2) Mobilitatea interinstitutionala a personalului de cercetare dupa princip iul "grantul urmeaza cercetatorul" este garantata prin prezenta lege si se reali zeaza prin metodologii elaborate de autoritatile contractante. Titularul grantul ui raspunde public. Cercetarii. conform contractului cu autoritatea contractanta. Aceste activitati se desf asoara conform reglementarilor legale in vigoare si fac obiectul controlului fin anciar intern. (2) Cuantumul maximal al regiei pentru granturile si contractele de cercetar e este stabilit de finantator sau de autoritatea contractanta si nu poate fi mod ificat pe perioada derularii acestora. Pentru diferenta. de legata de ordonatorul de credite. (4) Studentii sunt parteneri cu drepturi depline in procesul de asigurare a calitatii. Refuzul sau raportarea falsa incalca princip iul raspunderii publice si duce la sanctiunile prevazute de lege. in limita proiectelor de cer cetare pe care le coordoneaza. precum si c u CNCS. Cercetarii. cu respectarea prevederilor legale. IX Promovarea calitatii in invatamantul superior si in cercetarea stiintifica SECTIUNEA 1 Dispozitii generale ART. b) ierarhizarii programelor de studii si clasificarii universitatilor. 192 (1) Asigurarea calitatii invatamantului superior si a cercetarii stiintifice universitare este o obligatie a institutiei de invatamant superior si o atribut ie fundamentala a Ministerului Educatiei. 193 (1) Evaluarea universitatilor se realizeaza in scopul: a) autorizarii provizorii si acreditarii. Tineretului si Sportului. In realizarea acestei atributii. Cercetarii. 191 (1) Pentru granturile gestionate prin Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica. Ministerul Educatiei. conducerea universitatii prezinta sena tului universitar un raport referitor la cuantumul regiei pentru granturile de c ercetare si la modul in care regia a fost cheltuita. (2) Evaluarea in scopul autorizarii provizorii si acreditarii se realizeaza de catre ARACIS sau de alta agentie inscrisa in EQAR si are loc potrivit legii s i standardelor internationale in domeniu. Cercetarii. Cercetarii. Tineretului si Sportului datele solicitate de acesta. Tineretului si Sportului si aprobate prin hotar are a Guvernului. de modul d e gestionare a grantului. universitatile pot avansa fonduri din venitur i proprii. in maximum 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei l . Consiliul de etica si management universitar (CEMU) si alte org anisme cu competente in domeniu conform legislatiei in vigoare. 190 (1) La sfarsitul fiecarui an bugetar. Tineretului si Sportului asigura un avans de pana la 90% din valoarea grantului din momentul semnarii contractul ui de finantare. ART. (3) Institutiile de invatamant superior care refuza sa faca publice datele d e interes public solicitate de Ministerul Educatiei. Ministerul Educatiei. CNATDCU. Cercetarii. in realizarea achizitiilor publice si a gestio narii resurselor umane necesare derularii proiectelor. (2) Institutiile de invatamant superior au obligatia de a furniza Ministerul ui Educatiei. (3) Evaluarea in scopul ierarhizarii programelor de studii si a clasificarii universitatilor se realizeaza pe baza unei metodologii de evaluare propuse de M inisterul Educatiei. Tineretului si Sportului sau oricare alta persoana fizica sau juridica incalca principiul raspu nderii publice si sunt sanctionate conform legii. ART. ART. Tineretului s i Sportului colaboreaza cu ARACIS.sau centre de cercetare ale universitatii dispune. de autonomie si de responsabilitate personala.

se face diferentiat pe categorii de universitati si in functie de pozitia in ierarhie a programelor de studii. finantarea institutiilor de inva tamant superior de stat. pe baza evaluarii prevazute la alin. la initiativa Ministerului Educatiei. (4) lit. (3) Fuziunea prin comasare sau absorbtie a institutiilor de invatamant super ior de stat se face. (4) lit. pentru cresterea vizibilitatii internationale si pentru concentra rea resurselor. (8) se stabilesc pe baza eval uarii prevazute la alin. Evaluarea este realizata periodic. (4) lit. Cercetarii. (3). Rez ultatele evaluarii si clasificarii sunt publice. Cercetarii. pe baza unei metodologii elaborate de Mi nisterul Educatiei. (9) Programele de excelenta prevazute la alin. tineretului si sportului. (2) Universitatile acreditate la data intrarii in vigoare a prezentei legi p ot demara proceduri pentru constituirea de consortii sau pentru fuzionare prin c omasare sau absorbtie. b) universitati de educatie si cercetare stiintifica sau universitati de edu catie si creatie artistica. . universitatile de stat si particulare pot: a) sa se constituie in consortii universitare. (4) Universitatile se clasifica. master si li centa in universitatile prevazute la alin. Cercetarii. Finantarea progr amelor de doctorat se face conform prevederilor art. si pe baza competitiilor prevazute la art. cercetarii. evaluarea interna si clasificarea departamentelor pe 5 niveluri de perfo rmanta in cercetare. in jurul institutiilor din categoria universitat ilor de cercetare avansata si educatie si tinand cont de proximitatea geografica . c) universitati de cercetare avansata si educatie. conform unei metodologii adoptate in acest sens prin ordin al ministrului ed ucatiei. 160 alin. Tineretului si Sportulu i aloca preferential resurse financiare consortiilor sau universitatilor fuziona te. (3). Aplicarea acestei metodologii intra in raspunderea Ministerului Educatiei. de regula. incluzand reprezentanti ai studentilor. (10) Sunt finantate din fonduri publice: programe de licenta in universitati le de stat mentionate la alin. (4) Evaluarea programelor de studii si a institutiilor de invatamant superio r se face periodic. a). i n 3 categorii: a) universitati centrate pe educatie. c). la intervale de maximum 5 ani. din strainatate. 195 (1) Fiecare universitate are obligatia sa realizeze. programe de licenta si master in uni versitatile prevazute la alin. pentru informarea beneficiarilor de educatie si pentru transparenta institutionala. (5). 160. conform unei metodologii-cadru elaborate de CNCS si aprobat e prin ordin al ministrului educatiei. CNCS. Ministerul Educatiei. cercetarii. 194 (1) Pentru promovarea calitatii si cresterea eficientei sistemului de invata mant superior. din surse publice. (7) Pentru programele de licenta si master. facuta conform prevederilor alin. cercetarii. ART. (3). Tineretului si Sportului. (5) Evaluarea prevazuta la alin. (3). tineretului si sportului. prima evaluare de dupa intrar ea in vigoare a prezentei legi. (3) se face de catre un consortiu format di n: ARACIS. Cercetarii. pentru programele de licenta si master. (8) Statul poate finanta programele de excelenta in cercetare si educatie di n orice categorie de universitati. Tineretului si Sportului si aprobate prin ordin al ministrului educatiei. la propunerea CNFIS. b) sa fuzioneze intr-o singura institutie de invatamant superior cu personal itate juridica. (6) Prin exceptie de la prevederile alin. CNATDCU si un organism international cu competente in domeniul ierarhizarii si clasificarii institutiil or de invatamant selectat pe baza de concurs. confo rm ierarhizarii prevazute la alin. se face n umai de catre un organism international cu competenta in domeniul ierarhizarii s i clasificarii institutiilor de invatamant superior sau de catre o agentie de as igurare a calitatii inregistrata in EQAR. potrivit legii. ART. pentru programele de doctorat. (3).egi. tineretului si sportului. Rezultatele evaluarii sunt publice. Tineretulu i si Sportului sau a universitatilor. b) si programe de doctorat.

SECTIUNEA a 2-a Sprijinirea excelentei individuale ART. din bugetul alocat Ministerului Educatiei. in suma. Fondul de dezvoltare institutionala se adreseaza celor mai perfo rmante institutii de invatamant superior din fiecare categorie si se aloca dupa criterii competitive bazate pe standarde internationale. Orice subventie financiara sau bursa din fonduri publice se acorda.(2) Senatul universitar. la nivel n ational. avand ca obiectiv principal sustinerea elitelor stiintifice romanesti din tara si din diaspora. numai intr-o singura institutie de invatamant su . conf orm normelor legale in vigoare. Tineretulu i si Sportului. (3) O persoana poate fi admisa si inmatriculata ca student concomitent la ce l mult doua programe de studii. studentii si cercetatorii cu pe rformante exceptionale includ: a) granturi de studii sau de cercetare la universitati din tara ori din stra inatate. care permit accelerarea parcu rsului de studii universitare. ART. d) crearea de instrumente si mecanisme de sustinere a insertiei lor profesio nale in tara. 198 Formele de sprijin pentru cadrele didactice. inclusiv teze d e doctorat. pe baza criteriilor si a standardelor de calitate stabi lite de Consiliul National al Finantarii Invatamantului Superior si aprobate de Ministerul Educatiei. de minimum 30% din suma alocata la nivel national universitatilor de st at ca finantare de baza. CAP. Cercetarii. la propunerea rectorului. 196 Guvernul Romaniei infiinteaza Institutul de Studii si Cercetari Avansate din Romania. Tineretului si Sportului. cat si achizitiile realizate prin formare. b) universitatilor de stat li se aloca un fond distinct pentru dezvoltarea i nstitutionala. acordate pe baza de competitie. poate dispune reorganizarea sau desfiintarea departamentelor ori institutelor neperformante. Cercetarii. in termen de 12 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi. la propunerea Ministerului Educatiei. (2) O persoana dobandeste statutul de student si de membru al unei comunitat i universitare numai in urma admiterii si a inmatricularii sale intr-o instituti e de invatamant superior acreditata sau autorizata sa functioneze provizoriu. 199 (1) Studentii sunt considerati parteneri ai institutiilor de invatamant supe rior si membri egali ai comunitatii academice. ART. astfel incat sa valorifice la nivel superior atat talentul. Cercetarii. indiferent de institutiile de invatamant care le ofera. b) granturi pentru efectuarea si finalizarea unor cercetari. Metodologia de infiintare a acestuia se elaboreaza de catre Ministerul Educatiei. Metodologia de alocare si utilizare a fondului pentru dezvoltare institutionala se aproba prin hotarare a Guvernului. pe baza evaluarii interne . Tineretului si Sportului si se adopta pr in hotarare a Guvernului. fara a prejudicia studentii. c) aprobarea unor rute educationale flexibile. 197 Statul incurajeaza excelenta in institutiile de invatamant superior prin par ghii financiare specifice. Cercetarii. Tineretului si Sportului. In invatamantul confesional stude ntii sunt membri ai comunitatii academice in calitate de discipoli. existente in prezenta lege: a) universitatilor li se aloca o finantare suplimentara. X Promovarea universitatii centrate pe student SECTIUNEA 1 Dispozitii generale ART.

200 (1) O institutie de invatamant superior poate admite si inmatricula intr-un program de studii numai acel numar de studenti pentru care sunt asigurate condit ii optime de calitate academica. (3) In urma admiterii intr-un program de studii. intre student si universita te se incheie un contract in care se specifica drepturile si obligatiile partilo r. respecti v artistice sau sportive. (4) RMUR. aprobata conform prezentei legi. prec um si continutul informatiilor care vor fi scrise in RMUR. Registrele matricole ale uni versitatilor devin parte a RMUR. (4) In vederea testarii cunostintelor si a capacitatilor cognitive. Cercetarii.in baza caruia toti studentii beneficiaza de egalitate de tratament din partea institutiei de invatamant superior. 138 alin. (4) Universitatile care admit in programele lor de studii mai multi studenti decat capacitatea de scolarizare. pe baza registrelor existente in un iversitatile acreditate. acc es la principalele carti de specialitate si publicatii stiintifice. (5) Baza de date electronica aferenta RMUR inregistreaza si pastreaza eviden ta diplomelor universitare emise in Romania. (2) Ministerul Educatiei. In cazul studentilor care se transfe ra intre universitati sau programe de studii. institutiile de invatamant superior organizeaza examene de admitere pentru fiecare program si ciclu de studiu.perior. b) principiul dreptului la asistenta si la servicii complementare gratuite i n invatamantul superior de stat . la propunere a CNFIS. Falsificarea inscrisurilor din registrul matricol se sanctioneaza potrivit legii. (2) Oferta anuala de scolarizare este facuta publica de catre rectorul insti tutiei de invatamant superior prin declaratie pe propria raspundere. RMUR este o baza de date electronica in care sunt inre gistrati toti studentii din Romania din universitatile de stat sau particulare a creditate ori autorizate sa functioneze provizoriu. ART. c) principiul participarii la decizie . Registrul matricol unic al universitatilor din Romania ART. subventiile urmeaza studentul. master ori doctorat. 202 (1) Principiile care reglementeaza activitatea studentilor in cadrul comunit atii universitare sunt: a) principiul nediscriminarii .in baza caruia deciziile in cadrul i nstitutiilor de invatamant superior sunt luate cu participarea reprezentantilor studentilor. Tineretului si Sportului. acces la dat ele referitoare la situatia scolara personala. (5).in baza caruia studentii au dreptul sa isi exprime liber opiniile academice. asigurandu-se un control riguros al diplomelor. de viata si de servicii sociale in spatiul univ ersitar. 201 (1) Se constituie Registrul matricol unic al universitatilor din Romania. si a admiterii intr-un program de studii pentru licent a. pentru un singur program de studii. incalca rasp underea lor publica si sunt sanctionate in conformitate cu prevederile prezentei legi. orice dis criminare directa sau indirecta fata de student este interzisa. ART. registrele matricole ale universitatilor si sistemele informatice aferente se elaboreaza in termen de cel mult 2 ani de la data intrarii in vigoar e a prezentei legi. consilierea in scopul orientarii profesionale. d) principiul libertatii de exprimare . consilierea psihologica.exprimat prin: consilierea si informarea stude ntului de catre cadrele didactice. cu respecta rea capacitatii de scolarizare stabilite conform art. seminar sau laborato are. in cadrul institutiei de invatamant in . in afara orelor de curs. (3) RMUR este un inscris oficial protejat legal. elaboreaza un regulament de alocare a codului matricol individual. de numit in continuare RMUR. SECTIUNEA a 2-a Inmatricularea studentilor.

de drept. 204 (1) Studentii care provin din familii cu venituri reduse beneficiaza de un s istem de imprumuturi bancare pentru efectuarea studiilor. la nivelul diverselor formatii. (9) Studentii pot participa la actiuni de voluntariat.in baza caruia s tudentii au dreptul de acces liber si gratuit la informatii care privesc propriu l parcurs educational si viata comunitatii academice din care fac parte. ART. programe sau cicluri de studiu. (7) Organizatiile studentesti care reprezinta interesele studentilor la nive lul fiecarei comunitati universitare pot avea reprezentanti de drept in structur ile decizionale si executive ale universitatii. ART. cercuri. (5) Fiecare universitate va institui un sistem de aplicare si monitorizare a respectarii prevederilor Codului drepturilor si obligatiilor studentului. Tineretului si Sportului colaboreaza. care es te public. (2) In universitatile confesionale. libertatile si obligatiile studentilor sunt cuprinse in Codu l drepturilor si obligatiilor studentului. si se va consulta cu acestea ori de cate ori este nevoie. Cond ucerea institutiei de invatamant superior nu se implica in organizarea procesulu i de alegere a reprezentantilor studentilor. ART. conform legii. Ei sunt. direct si se cret. pentru care pot primi un numar de credite de studii transferabile. in conf ormitate cu prevederile legii. (3) In universitatile confesionale. (4) Statutul de student reprezentant nu poate fi conditionat de catre conduc erea universitatii. (2) Absolventii care vor practica profesia minimum 5 ani in mediul rural vor fi scutiti de plata a 75% din imprumut. in cuantum de maximum 5. Cercetarii. formatii art istice si sportive. (4) In universitatile confesionale. Asoci atiile studentilor prezinta un raport anual privind respectarea codului. atat in ca drul facultatilor. (5) Studentii pot fi reprezentati in toate structurile decizionale si consul tative din universitate. I mprumuturile pot acoperi taxele de studii si costul vietii pe perioada studiilor . (3) Drepturile. in institutiile de invatamant superi or. garantate de stat. la nivelul fiecarei comunitati academice. 205 . (2) Studentii sunt alesi in mod democratic. sunt organismele c are exprima interesele studentilor din universitati. aceasta parte fiind preluata de catre s tat. prin Agentia de credite si burse de studii. propus de asociatiile studentesti in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi si adoptat de Minist erul Educatiei. libertatile si obligatiile s tudentilor sunt stabilite si in functie de specificul dogmatic si canonic al fie carui cult.000 lei. Tineretului si Sportului prin ordin al ministrului a cestuia. drepturile. Cercetarii. cu federatiile nationale studentesti. in dezvoltarea invatamantului superior. (3) Agentia de credite si burse de studii propune reglementari corespunzatoa re in vederea acordarii creditelor. organizatii. (8) Ministerul Educatiei. reprezentarea studentilor la nivelul com unitatii universitare se va face cu respectarea statutului si specificului dogma tic si canonic al cultului respectiv. reprezentanti leg itimi ai intereselor studentilor. legal constituite. ateliere. in raport cu institutiile s tatului. (6) Federatiile nationale studentesti. cenacluri. cluburi. in conditiile legislatiei in vigoare.care studiaza. e) principiul transparentei si al accesului la informatii . de stat sau particulare. studentii se organizeaza cu respectarea statutului si a normelor dogmatice si canonice ale cultului respectiv. in conditiile stabilite de Carta u niversitara. prin vot universal. cat si al universitatii. 203 (1) Studentii au dreptul sa infiinteze. le gal constituite. precum si publicatii.

in limita bugetelor aprobate. prin hotarare a Guvernului. (17) Toate actele de studii eliberate de universitate. (8) Prevederile alin. film.stiintifice. Cercetarii. (15) Pot fi acordate subventii pentru cazare si studentilor care aleg alta f orma de cazare decat caminele institutiilor de invatamant superior. spectacole de teatru. la alte manifestari culturale si spo rtive organizate de institutii publice. in conditiile legii. cazare si tran sport.pot beneficia de un numar de locuri bugetate garantate.000 de locuitori . transportul intern auto. in limita resursel or financiare alocate pentru efectuarea practicii comasate a studentilor. (12) Cheltuielile de intretinere a internatelor. 206 (1) Statul roman acorda anual. opera. cheltuielile de masa. studentii beneficiaza de tarif redus cu minimum 50% pe mijloacele de transport local in comun. care se desfasoara pe teritoriul Romaniei. un numar de burse . (6) se aplica si in cazul taberelor de creatie. ART. cuprinzand c heltuielile de personal. cheltuielile cu utilitatile. (4) Studentii etnici romani din afara granitelor tarii. Tineretului si Sportului poate acorda anual burse pentru stagii de studii universitare si postuniversitare in straina tate din fonduri constituite in acest scop. (6) Candidatii proveniti din medii cu risc socioeconomic ridicat sau margina lizate din punct de vedere social . (9) Statutul de student cu taxa se modifica in conditiile stabilite de senat ul universitar.romi. cheltuielile cu materiile prime si consumabile si cheltuielile de intretinere curenta si. pe per ioada prevazuta in planurile de invatamant. precum si cele pentru studentii capabili de performante sunt finant ate de la bugetul statului. Studentii orfani sau proveniti din casele de copii beneficiaza de gr atuitate pentru categoriile de transport stabilite prin ordin al ministrului edu catiei. in conditiile stabilite de senatul universitar. in situatiile in care practica se desfasoara in afara centrului universit ar respectiv. Cercetarii. (13) Tarifele practicate de universitati pentru studenti la camine si cantin e sunt cel mult egale cu diferenta dintre costurile de functionare. subve ntiile de la bugetul de stat. (5) Institutiile de invatamant superior pot acorda. Aceste burse se obtin prin concurs o rganizat la nivel national. conform legii. absolventi ai liceelor din mediul rura l sau din orase cu mai putin de 10. sporti ve si de odihna ale studentilor. (11) La concursurile pentru obtinerea burselor prevazute la alin. Tineretului si Sportului. in afara cifrei de scola rizare aprobate. In acest scop se pot folosi si alte surse de finantare. respectiv. conform normelor stabilite de Ministerul Educatiei. (14) In vederea asigurarii transparentei. (7) Activitatile extracurriculare . cel putin un loc pentru studii gratuite absolventilor cu diplom a de bacalaureat proveniti din centrele de plasament.(1) Studentii beneficiaza de asistenta medicala si psihologica gratuita in c abinete medicale si psihologice universitare ori in policlinici si unitati spita licesti de stat. a caminelor si a cantinelor universitatilor se acopera din veniturile proprii ale institutiilor de invatama nt respective si din subventii de la buget cu aceasta destinatie. universitatea de stat publica peri odic balanta de venituri si cheltuieli pentru fiecare camin studentesc. (3). (10) Ministerul Educatiei. precum si cele care a testa statutul de student (adeverinte. c oncerte. legitimatii) se elibereaza in mo d gratuit. (10) pot p articipa studentii si absolventii institutiilor de invatamant superior de stat s i cei ai institutiilor de invatamant superior particular acreditate. carnete. ferovia r si naval. (3) Studentii beneficiaza de tarife reduse cu 75% pentru accesul la muzee. (16) Institutiile de invatamant superior de stat asigura. tineretului si sportului. beneficiaza de gratuitate la toate manifestarile prevazute la alin. bursieri ai statului roman. (2) In timpul anului scolar. culturalartistice si sportive. tehnice. cercetarii.

(3) IOSUD este condusa de Consiliul pentru studiile universitare de doctorat . la nivelul unive rsitatii. b) consiliul facultatii. prodecanii. (2) Universitatile. au primit avizul acestuia de participare la concurs. (6) Consiliul scolii doctorale se stabileste prin votul universal. (5) La nivelul facultatii. dupa caz. directorul de departament si membrii consili ului departamentului sunt alesi prin votul universal. Consiliul facultatii are obligatia de a aviza minimu m 2 candidati. b) decanul. iar reprezentantii studentilor sunt alesi prin vot universal. (2) . programe de studii. (7) Procesul de stabilire si de alegere a structurilor si functiilor de cond ucere la nivelul universitatii. departamente. respectiv minimum 25% studenti. directorul general administrativ. organizat de catre rectorul u niversitatii la nivelul facultatii. La concurs pot participa persoane din cadrul universitatii sau din orice facultate de profil din tara ori din strainatate ca re. stabilirea structurilor si a functiilor de conduc ere se face dupa urmatoarea procedura: a) componenta membrilor consiliului facultatii este de maximum 75% cadre did actice si de cercetare. (2) Functiile de conducere sunt urmatoarele: a) rectorul. c) consiliul departamentului. Functia de director al Consiliului p entru studiile universitare de doctorat este asimilata functiei de prorector. c) directorul de departament. c) decanul isi desemneaza prodecanii dupa numirea de catre rector. cel putin unul dintre pr odecani se numeste la propunerea cadrelor didactice apartinand minoritatii natio nale din departamentul sectiei sau liniei de predare intr-o limba a minoritatilo r nationale. respectiv de directorul acestui consiliu. prorectorii. direct s i secret de catre studentii facultatii. in baza autonomiei universitare. 135 alin. Aceste burse sunt atribuite doar acelo r universitati si programe de studii care indeplinesc cele mai ridicate standard e de calitate.pentru scolarizarea studentilor straini. indiferent daca sunt de stat sau particulare. 207 (1) Structurile de conducere in institutiile de invatamant superior de stat sau particulare sunt: a) senatul universitar si consiliul de administratie. la nivelul universitat ii. XI Conducerea universitatilor SECTIUNEA 1 Dispozitii generale ART. CAP. si se stabileste prin Carta universitar . la nivelul departamentului. cu exceptia cazului in care decanul provine de la sectia sau linia de studiu c u predare in limba minoritatii nationale respective. pot dispune integral de veniturile obtinute din scolarizarea studentilor straini. potrivit regulamentului liniei de studiu conform art. al facultatilor si departamentelor trebuie sa re specte principiul reprezentativitatii pe facultati. pe baza audierii in plenul consiliului facultatii. direct si secret al tuturor cadrelor didactice si de cercetare titulare din f acultate. Reprezentantii cadrelor didactice si de cercetare in consiliul facultatii sunt alesi prin votul universa l. la nivelul facultatii. sectii/linii d e predare. direct si secret al conducatorilor de doctorat din scoala doctorala respectiva. d) in universitatile multilingve si multiculturale. Cadrele didactice apartinan d sectiei sau liniei de predare trebuie sa propuna cel putin 3 candidati. b) decanii sunt selectati prin concurs public. Pr ocedura de numire a directorului Consiliului pentru studiile universitare de doc torat este stabilita de Codul studiilor universitare de doctorat. direct si secret al tuturo r cadrelor didactice si de cercetare titulare. (4) La nivelul departamentului.

(2) Senatul universitar nou-ales stabileste o comisie de selectie si de recr utare a rectorului formata. procedura de desemnare este cea prevazuta de prez entul articol. in baza unei metodologii aprobate de senatul universitar nou-ales. pe cote-parti de reprezentare stipulate in Carta universitara. respectiv al tuturor studentilor . Aceasta comisie contine minimum 12 membri . din membri ai universitatii si. este confirmat prin ordin al minist rului educatiei. Rapoartele de monitorizare si de control sunt prez entate periodic si discutate in senatul universitar. 209. In cazul universitatilor confes ionale. vor fi stabiliti prin votul universal. au obtinut avizul de participare la conc urs din partea acestuia. de selectie si de recrutare a rectorului. (2). stand la baza rezolutiilor senatului universitar. De asemenea. din tara si din strainatate. pr in votul universal. f ara exceptie. (3) Senatul universitar stabileste comisii de specialitate prin care control eaza activitatea conducerii executive a institutiei de invatamant superior si a consiliului de administratie. in proportie de 50%. (1 ). senatul universitar nou-ales elaboreaza si aproba metodo logia de avizare. Dupa emiterea ordinului de confirmare. alegerea persoanelor in functiile de conducere se face cu avizul cultului fondator. dintre cele prevazute la alin. ART. conforma cu prezenta lege. in proportie de 50%.a. 209 (1) Rectorul universitatilor de stat si particulare se desemneaza prin una d intre urmatoarele modalitati: a) pe baza unui concurs public. Fiecare facultate va avea reprezentanti in senatul universitar. diplome si certificate. (2) Modalitatea de desemnare a rectorului. in termen de 30 de zile d e la data selectiei. Candidatii avizati de senatul universi tar nou-ales participa apoi la concursul organizat conform alin. 210 (1) In cazul in care modalitatea aleasa pentru desemnarea rectorului este ce a pe baza unui concurs public. (8) In cazul universitatilor confesionale. rectorul poate semna acte oficiale. 208 (1) Senatul universitar este compus din 75% personal didactic si de cercetar e si din 25% reprezentanti ai studentilor. . tineretului si sportului. cercetarii. sau b) prin votul universal. dintre care cel putin un reprezentant al studentilor sau un absolvent al unive rsitatii desemnat de catre studentii din senatul universitar. organizarea senatului universitar se va face cu respectarea statutului s i specificului dogmatic si canonic al cultului fondator. un presedinte care condu ce sedintele senatului universitar si reprezinta senatul universitar in raportur ile cu rectorul. direct si secret al tuturor cadrelor didactice si cercetatorilor titulari. Comisia de concurs este comisia de selectie si recrutare prevazuta la alin. (3). (4) La concursul de ocupare a functiei de rector pot participa personalitati stiintifice sau academice din tara si din strainatate care. Senatul universitar nou-ales are obligatia de a aviza minimum 2 candidati. desemnat conform art. ART. inscrisuri. ART. conform legii. pe baza audierii in plenul senatului universitar nou-ales. direct si secret al tuturor cadrelor didactice si de cerceta re titulare din cadrul universitatii si al reprezentantilor studentilor din sena tul universitar si din consiliile facultatilor. Toti membrii senatului universitar. din personalitati stiintifice si academice din afara unive rsitatii. Avizul se acorda numai pe baza votului majoritatii simp le a membrilor senatului universitar nou-ales. direct si secret al tuturor cadrelor didactice si d e cercetare titulare din cadrul universitatii si al reprezentantilor studentilor din senatul universitar si din consiliile facultatilor. ART. (3) Concursul public pentru desemnarea rectorului se desfasoara in baza meto dologiei prevazute la alin. (2) Senatul universitar isi alege. acte financiare/contabile. (2). conform Cartei uni versitare. prin vot secret. se stabileste cu minimum 6 luni inainte de fiecare desemnare a rectorului. 211 (1) Rectorul.

in urma dezbaterii cu comunitatea universitara. cercetarii. k) valideaza concursurile publice pentru functiile din consiliul de administ . la propunerea rectorului. cuprinzand cri teriile si indicatorii de performanta manageriala. g) adopta Codul universitar al drepturilor si obligatiilor studentului. (3) Ministrul educatiei. SECTIUNEA a 2-a Atributiile senatului universitar. In universitatile multilingve si multiculturale cel putin unul dintre prorectori es te numit de catre rector la propunerea cadrelor didactice apartinand minoritatil or nationale din departamentul sectiei sau liniei de predare intr-o limba a mino ritatilor nationale. 125. ale decanului si ale sefului de departament ART. (2) Atributiile senatului universitar sunt urmatoarele: a) garanteaza libertatea academica si autonomia universitara. tineretului si sp ortului incheie cu senatul universitar un contract de management. ART. (3) Rectorul confirmat de ministrul educatiei. (7) Consiliul de administratie al universitatilor particulare este numit de catre fondatori. (6) Consiliul de administratie al universitatilor de stat este format din re ctor. e) aproba proiectul de buget si executia bugetara. cercetarii. c) aproba planul strategic de dezvoltare institutionala si planurile operati onale. 212 (1) Rectorul confirmat al universitatii de stat incheie un contract institut ional cu ministrul educatiei. (2) Rectorul poate fi demis de catre senatul universitar. (4) Decanii sunt selectati prin concurs public organizat de noul rector si v alidat de senatul universitar. pe baza consultarii senatului universitar. Consiliul facultatii valideaza cel putin 2 candidati. h) aproba metodologiile si regulamentele privind organizarea si functionarea universitatii. ale consiliului de admini stratie. tineretului si sportului. directorul general administrativ si un reprezentant al studentilor. cercetarii. b) elaboreaza si adopta. j) controleaza activitatea rectorului si a consiliului de administratie prin comisii specializate. drepturile si obligatiile par tilor contractuale. ale rectorului. La concurs pot participa candidatii avizati de co nsiliul facultatii cu votul majoritatii simple a membrilor acestuia si pe baza u nei metodologii specifice elaborate de senatul universitar. in conditiile spec ificate prin contractul de management si Carta universitara. la propunerea rectorului si cu respectarea legislatiei in vigoare . structura. cu exceptia cazului in care rectorul provine de la sectia s au linia de studiu cu predare in limba minoritatii nationale respective. Cadrele didactice apartinand sectiei sau liniei de predare trebuie sa propuna cel putin 3 candidati.(2) Rectorul confirmat de ministrul educatiei. d) aproba. decanii. Car ta universitara. tineretului si sp ortului. f) elaboreaza si aproba Codul de asigurare a calitatii si Codul de etica si deontologie profesionala universitara. i) incheie contractul de management cu rectorul. tineretului si sportului poate revoca d in functie rectorul in conditiile art. 213 (1) Senatul universitar reprezinta comunitatea universitara si este cel mai inalt for de decizie si deliberare la nivelul universitatii. organizarea si functionarea universitatii. prorectorii. (5) Mentinerea in functie a directorului general administrativ se face pe ba za acordului scris al acestuia de sustinere executiva a planului managerial al n oului rector. isi numeste prorectorii. cu r espectarea prevederilor Codului drepturilor si obligatiilor studentului. cercetarii.

astfel incat sa se asigure eficienta decizionala si reprezentativita tea comunitatii academice. e) propune spre aprobare senatului universitar proiectul de buget si raportu l privind executia bugetara. in baza unei metodologii proprii si a legislatiei in vigoa re. O persoana nu poate fi rector al aceleiasi institutii de invatamant superior pe ntru mai mult de 8 ani. h) indeplineste alte atributii stabilite de senatul universitar. g) conduce consiliul de administratie. Decanul prezinta anual un raport consiliului facultatii privind star ea facultatii. in luna aprilie a fiecarui an. el este ajutat de consiliu . in conformi tate cu contractul de management. (6) Rectorul reprezinta legal universitatea in relatiile cu tertii si realiz eaza conducerea executiva a universitatii. la propunerea decanului. In exercitarea acestei functii. pe baza contractului de management. f) prezinta senatului universitar. structura. Tineretului si Sportului. cu posibilitatea innoirii succesive de maximum doua ori. Mandatul poate fi innoit cel mult o data. l) aproba metodologia de concurs si rezultatele concursurilor pentru angajar ea personalului didactic si de cercetare si evalueaza periodic resursa umana. (3) Componenta si marimea senatului universitar sunt stabilite prin Carta un iversitara. (11) Directorul de departament realizeaza managementul si conducerea operati va a departamentului. Consiliul facultatii are urmatoarele atributii: a) aproba. c) controleaza activitatea decanului si aproba rapoartele anuale ale acestui a privind starea generala a facultatii. b) aproba programele de studii gestionate de facultate. (9) Decanul reprezinta facultatea si raspunde de managementul si conducerea facultatii. (4) Mandatul senatului universitar este de 4 ani. b) negociaza si semneaza contractul institutional cu Ministerul Educatiei. d) indeplineste alte atributii. (2). Rectorul este ordonatorul de credite al universitatii. in urma unui nou concurs. durata mandatului se reglementeaza prin Ca rta universitara. n) indeplineste alte atributii. (7) Durata mandatului de rector este de 4 ani. Atributi ile decanului sunt stabilite in conformitate cu prevederile Cartei universitare si cu legislatia in vigoare. (8) Atributiile prorectorilor. indiferent de perioada in care s-au derulat mandatele si de intreruperile acestora. consiliului de administratie si senatului universitar. raportul p revazut la art. (10) Consiliul facultatii reprezinta organismul decizional si deliberativ al facultatii. (5) Senatul universitar poate fi convocat de rector sau la cererea a cel put in o treime dintre membrii senatului universitar. numarul si durata mandatelor acestora se stab ilesc prin Carta universitara. la propunerea rectorului. d) propune spre aprobare senatului universitar structura si reglementarile d e functionare ale universitatii. in baza referatelor realizate de comisiile sale de specialitate. Aceste documen te sunt publice. Durata mandatului unui mem bru al senatului universitar este de 4 ani. conform Cartei universitare. sanctionarea personalului cu performant e profesionale slabe. 130 alin. C ercetarii.ratie. organizarea si functionarea f acultatii. conform prevederilor Cartei universitare. c) incheie contractul de management cu senatul universitar. stabilite prin Carta universitara sau aproba te de senatul universitar si in conformitate cu legislatia in vigoare. Rectorul are urmatoarele atributii: a) realizeaza managementul si conducerea operativa a universitatii. m) aproba. Decanul conduce sedintele consiliului facultatii si aplica hotara rile rectorului. asigurarea calitatii si respectarea etic ii universitare la nivelul facultatii. Senatul universitar valideaza raportul mentionat. Carta universitara si legislatia in vigoare. Pentru studenti.

precum si in alte comisii cu caracter social. de catre rector. de managementul cercetarii si al calitatii si de managementul financiar al departamentului. e) aproba operatiunile financiare care depasesc plafoanele stabilite de sena tul universitar. in universit atile particulare. (3) Numarul de prorectori si de prodecani din institutiile de invatamant sup erior se stabileste prin Carta universitara. (14) Studentii au cel putin un reprezentant in comisiile de etica. (7) Prin Carta universitara. de decan. d e director de departament sau de unitate de cercetare-dezvoltare. cultural si profesional extern. universitatea isi poate dezvolta structuri cons ultative formate din reprezentanti ai mediului economic si personalitati din med iul academic. 215 (1) Dupa implinirea varstei de pensionare. in universitatile de stat. respectiv de fondatori. formarea. ale consiliilor facultatilor si ale departamentelor se iau cu votul majoritatii membrilor prezenti. un reprezentant al Minist erului Educatiei. evaluarea periodica. potrivit Cartei universitare. conducerea operativa a uni versitatii si aplica deciziile strategice ale senatului universitar. conform Cartei universitare. sub conducerea rec torului sau a unei alte persoane desemnate prin Carta universitara. Validarea concursului se face de catre senatul universitar. (2) In cazul vacantarii unui loc in functiile de conducere. Postul de director general admi nistrativ se ocupa prin concurs organizat de consiliul de administratie al insti tutiei de invatamant superior. particulare si confesionale este interzisa. (5) Structura administrativa a universitatii este condusa de catre un direct or administrativ si este organizata pe directii. f) propune senatului universitar strategii ale universitatii pe termen lung si mediu si politici pe domenii de interes ale universitatii. de prorector. mi croproductie nu se cumuleaza. consiliul de administratie: a) stabileste in termeni operationali bugetul institutional. confor m prevederilor Cartei universitare. d) avizeaza propunerile de programe noi de studii si formuleaza propuneri ca tre senatul universitar de terminare a acelor programe de studii care nu se mai incadreaza in misiunea universitatii sau care sunt ineficiente academic si finan ciar. ART. (6) Unitatile de cercetare-dezvoltare sunt conduse de directori ai unitatilo r respective. (13) Consiliul de administratie al universitatii asigura. sau se organizeaza conc urs public. (2) Persoanele care exercita o functie de conducere sau de demnitate publica . daca numa rul celor prezenti reprezinta cel putin doua treimi din numarul total al membril or. de statele de functii. potrivit legii. Tineretului si Sportului. de asigurare a calitatii. c) aproba propunerile de scoatere la concurs a posturilor didactice si de ce rcetare. Directorul de departament raspun de de planurile de invatamant. in cazul uni versitatilor particulare si confesionale particulare. se procedeaza la alegeri partiale. ocuparea oricarei functii de cond ucere in universitatile de stat. Membrii acestor structuri de conducere au drept de vot deliberativ egal. iar numirea pe post. cu exceptia mandatelor in exercitiu la data intrarii in vigoare a prezentei legi. de cazari . ART. motivarea si inceta rea relatiilor contractuale de munca ale personalului sunt de raspunderea direct orului de departament. angajarea. proiectare. De asemenea . a conducatorului scolii doctorale sau a decanului. (12) Selectia. 214 (1) Functiile de conducere de rector. b) aproba executia bugetara si bilantul anual. in cazul directorului de departament. potrivit Cartei universitare. Presedintele comisiei de concurs este rectorul in stitutiei. (4) Atributiile si competentele structurilor si ale functiilor de conducere din invatamantul superior sunt stabilite prin Carta universitara a institutiei. Din comisie face parte. in mod obligatoriu. Cercetarii. Hotararile senatelor universitare. de prodecan.l departamentului. in termen de maximum 3 luni de la data vacantarii.

ca parte a Ariei europene a invatamantului superior. (2) Ministerul Educatiei. pentru recunoast erea si echivalarea diplomelor si certificatelor si pentru vizarea actelor de st udii. managementul financiar. Cercetarii. Consiliul Natio nal al Bibliotecilor Universitare (CNBU). la nivel national. Cercetarii. 217 (1) Pentru exercitarea atributiilor sale. Consi liul National pentru Finantarea Invatamantului Superior (CNFIS). Cercetarii. organizeaza recunoasterea automata a func tiilor didactice universitare si a calitatii de conducator de doctorat. Din aceste organisme pot face parte cadre didactice si cercetatori. c) monitorizeaza si verifica direct sau prin organismele abilitate in acest sens respectarea reglementarilor privind organizarea si functionarea invatamantu lui superior. Cercetarii. j) publica anual un raport privind starea invatamantului superior. Guvernului si Ministerului Educatiei. Consiliul National de Atestare a Titlurilor. h) verifica si gestioneaza sistemul de indicatori statistici de referinta pe ntru invatamantul superior si bazele de date corespunzatoare pentru monitorizare a si prognozarea evolutiei invatamantului superior in raport cu piata muncii. Tineretului si Sportului. membri ai Aca . in lei sau in valuta. conform unei metodologii proprii. cercetarea universitara. g) elaboreaza si propune proiectul de buget pentru invatamantul superior. (5) Functiile de conducere sau de demnitate publica se pot cumula cu functii le didactice si/sau de cercetare. SECTIUNEA a 3-a Rolul statului in invatamantul superior ART. alcatuite pe criterii de prestigiu profesio nal si moral: Consiliul National de Statistica si Prognoza a Invatamantului Supe rior (CNSPIS). 216 (1) Statul isi exercita atributiile in domeniul invatamantului superior prin intermediul Parlamentului. i) sustine realizarea de studii si de cercetari in invatamantul superior. f) organizeaza recunoasterea si echivalarea diplomelor si certificatelor con form normelor interne si in conformitate cu normele europene. Diplomelor si Certif icatelor Universitare (CNATDCU). etica universitar a si asigurarea calitatii in invatamantul superior. Tineretului si Sportului are urmatoare le atributii principale: a) propune politicile si strategiile nationale pentru invatamantul superior. Consiliul de etica si management unive rsitar (CEMU) si Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintifice. pe baza unei liste aprobate si reactualizate de Ministerul Educatiei. incaseaza sume.au dreptul de a li se rezerva postul din sistemul educational. precum si in universitati de prestigiu din a lte state. pe perioada exercitarii mandatului. avand cel putin titlul de conferentiar sau de cerceta tor stiintific II ori titluri echivalente obtinute in strainatate. Ti neretului si Sportului. (3) Persoanele care ocupa o functie de conducere sau de demnitate publica nu pot exercita functia de rector pe perioada indeplinirii mandatului. ale Spatiului Economic Eur opean si in Confederatia Elvetiana. de clasificare a universitati lor si de ierarhizare a programelor de studii ale acestora. Consiliul National al Cercetarii Stiintifice (C NCS). Tineretului si Sportului constituie registre de experti si se sprijina pe organi sme consultative. ca parte a bugetului educatiei si bugetului cercetarii. (4) Functia de rector este incompatibila cu detinerea de functii de conducer e in cadrul unui partid politic. elaboreaza metodol ogia prin care se pot recunoaste automat diplomele si certificatele obtinute in universitati din statele membre ale Uniunii Europene. ART. b) elaboreaza reglementarile de organizare si functionare a sistemului de in vatamant superior. Colegiul consultativ pentru cercetare-dezvoltare si inovare (CCCDI). e) controleaza gestionarea RMUR. Ministerul Educatiei. Dezvoltar ii Tehnologice si Inovarii (CNECSDTI). d) gestioneaza procesul de evaluare periodica.

ART. in baza unor indicatori specifici. c) verifica anual. structura si co mponenta organismelor specializate prevazute la alin. (1). Acest consiliu publica anual datele corespunzatoa re acestor indicatori. d) prezinta un raport anual Ministerului Educatiei. 219 (1) CNATDCU are urmatoarele atributii: a) propune un set de standarde minimale necesare si obligatorii pentru confe rirea titlurilor didactice din invatamantul superior. Dezvoltarii Tehnol ogice si Inovarii este organismul prevazut de Legea nr. (4) CNCS se constituie prin reorganizarea. dezvoltarea tehnologica si inovare. tineretului si sportului. Standardele minimale de acceptare de catre CNA TDCU a dosarului pentru obtinerea atestatului de abilitare nu depind de functia didactica sau gradul profesional al candidatului si sunt identice cu standardele de acordare a titlului de profesor universitar. Acest raport se face public. Rapor tul de verificare institutionala este prezentat ministrului educatiei. tineretului si sportului. Tineretului si Sportului privind resursa umana pentru activitatile didactice si de cercetare din invatamantul superior. care este un document public. Cercetarii. e) alte atributii stabilite prin lege sau prin regulamentul de organizare si . cerc etarii. (1) se stabilesc prin ordi n al ministrului educatiei. (2) Consiliile prevazute la alin. (3) Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintifice. la solicitarea Ministerului Educatiei. cu modific arile si completarile ulterioare. a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare. Cercetarii. 218 (1) Consiliul National de Statistica si Prognoza a Invatamantului Superior a re ca atributii principale elaborarea si actualizarea permanenta a indicatorilor de monitorizare a invatamantului superior si prognoza evolutiei acestuia in rap ort cu dinamica pietei muncii. a calitatii de conducator de doctorat si a atestatului de abilitare. a cercetarii. tineretului si sportului. (3) Infiintarea. In arbitrarea litigiilor. tineretului si sportului. conform legii. cercetari i. Ti neretului si Sportului si UEFISCDI sau din alte surse legal constituite. regulamentele de organizare si functionare. prin ordin al ministrului educati ei. sau reprezentanti ai mediului de afaceri in CCCDI sau. b) auditarea comisiilor de etica din universitati si prezentarea unui raport anual privind etica universitara. Bugetele acestor organisme sunt gestionate prin Unitatea executiva pentru finan tarea invatamantului superior. Consiliul d e Etica si Management Universitar se bazeaza pe principiile si procedurile elabo rate in acest document. tineretului si sportului. in CNFIS. c) constatarea incalcarii de catre o institutie de invatamant superior a obl igatiilor prevazute de prezenta lege. dezvoltarii si inovarii (UEFISCDI) si se constituie pe baza contractuala intre Ministerul Educatiei. cercetari i. ca observatori. Acest raport este public. specificand concluzii bazate pe date si documente. Aceste standarde se adopta prin ordin al ministrului educatiei.demiei Romane si ai unor institutii de cultura. gestion ate de UEFISCDI. cercetarii. (1) beneficiaza de un secretariat tehnic c are se constituie si functioneaza prin ordin al ministrului educatiei. Tinere tului si Sportului sau din proprie initiativa. 206/2004 privind buna co nduita in cercetarea stiintifica. Cercetarii. modul de desfasurare a concursuri lor pentru ocuparea posturilor didactice si de cercetare din universitati. 295 alin. ART. a Consiliului National al Cercetarii S tiintifice din Invatamantul Superior. d) elaborarea si publicarea Codului de referinta al eticii si deontologiei u niversitare. precum si un membru student in C EMU si CNCU si un student cu statut de observator in CNFIS. cercetarii. (2) Consiliul de Etica si Management Universitar se pronunta asupra litigiil or de etica universitara si are ca principale atributii: a) monitorizarea punerii in aplicare a politicilor de etica universitara la nivelul sistemului de invatamant superior. b) propune metodologia-cadru prevazuta la art.

cercetarii. b) auditeaza periodic. a echitatii si a relevantei invatamantului superior pentru piata muncii. (2) CNFIS are urmatoarele atributii principale: a) propune metodologia de finantare a universitatilor si stabileste costul m ediu per student echivalent pe cicluri si domenii de studii. Cercetari i. (1). Acest raport este public. a CN ATDCU si a Autoritatii Nationale pentru Calificari. Raportul anual privind starea invatamantului superior se bazeaza pe indicatorii prevazuti la alin. Reprezentantii invatamantului particu lar sunt parteneri de dialog social. Tineretului si Sportul ui un raport privind starea cercetarii stiintifice in invatamantul superior si p erformantele universitatilor. Tin eretului si Sportului sau din proprie initiativa. XII Finantarea si patrimoniul universitatilor SECTIUNEA 1 Dispozitii generale ART. CAP. dupa ca z. un sistem de indicatori st atistici de referinta pentru invatamantul superior. la solicitarea Ministerului Educatiei. Tine retului si Sportului colaboreaza cu Consiliul National al Rectorilor si. Tineretului si Sportului isi realizeaz a atributiile in domeniul cercetarii prin Autoritatea Nationala de Cercetare Sti intifica. evaluare periodica si coordonarea sistemul ui de biblioteci din invatamantul superior. a ARACIS.functionare. a CNFIS. Cercetarii. (4) Consiliul National al Bibliotecilor Universitare (CNBU) are in atributii elaborarea strategiei de dezvoltare. Tineretului si Sportul ui un raport privind starea finantarii invatamantului superior si masurile de op timizare ce se impun. 220 (1) Pentru monitorizarea eficientei manageriale. la solicitarea Ministerului Educatiei. Tineretului si Sportului. ART. cu autoritati si asociatii profesionale si stiintifice nationale si internati onale reprezentative. cercetarea stiintifica univer sitara ori din unitatile de cercetare-dezvoltare. Cercetarii. ti neretului si sportului. Ti neretului si Sportului sau din proprie initiativa. Cercetarii. si se aproba prin hotarare a Guvernului. se stabileste. a CNCS. ART. Cercetarii. 222 (1) Invatamantul universitar de stat este gratuit pentru cifra de scolarizar e aprobata anual de Guvern si cu taxa. (2) In exercitarea atributiilor sale. 221 (1) Ministerul Educatiei. corelat cu sistemele de indi catori statistici de referinta la nivel european din domeniu. in termen de maximu m 12 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi. Raportul este public si va fi afisat pe site-ul CN CS. c) prezinta anual Ministerului Educatiei. criteriile si indicatorii de calitate pentru cerc etarea stiintifica. aprobate prin ordin al ministrului educatiei. federatii sindicale la nivel de ramura si federatii studen testi legal constituite la nivel national. conform legii. realizarea proiectelor de dezv oltare institutionala si eficienta gestionarii fondurilor publice de catre unive rsitati si face propuneri pentru finantarea complementara a universitatilor pe b aza de proiecte institutionale. (2) Sistemul de indicatori va fi elaborat de Ministerul Educatiei. Ministerul Educatiei. . (3) CNCS are urmatoarele atributii principale: a) stabileste standardele. d) prezinta anual Ministerului Educatiei. c) gestioneaza programe de cercetare si procese de evaluare a proiectelor de cercetare care sunt propuse pentru finantare competitiva. b) verifica periodic. Cercetarii. in conditiile legii. prin consultarea Consiliului National de Statistica si Prognoza a Invatamantului Superior (CNSPIS). Cercetarii.

romane sau straine. numarul de granturi de studii alocate unui program variind in functie de pozitia programului in aceasta ierarhie. b) asigurarea calitatii invatamantului superior la nivelul standardelor din Spatiul European al Invatamantului Superior pentru pregatirea resurselor umane s i dezvoltarea personala ca cetateni ai unei societati democratice bazate pe cuno astere. precum si din venituri pro prii. inmatriculari. ART. 197 lit. care depasesc prevederile planului de invatamant. per domeniu. si din alte surse. a). in vederea realizarii obiectivelor care le revin in cadrul po liticii statului din domeniul invatamantului si cercetarii stiintifice universit are. cat si al celor particulare. Tineretului si Sportului asigura finan tarea de baza pentru universitatile de stat. admiteri. precum si prin alte surse. rei nmatriculari. iar in interiorul domeniului. potrivit legii. sponsorizari si taxe percepute in conditiile legii de la persoane fizice si juridice. (8) Institutiile de invatamant superior de stat si particulare pot primi don atii din tara si din strainatate. Cercetarii. dobanzi. (4) Executia bugetara anuala a institutiilor de invatamant superior de stat se face publica. Tineretului si Sportului pentru a stimula excelenta ins titutiilor si a programelor de studii. prioritar. inclusiv imprumuturi si ajutoare externe. d) dezvoltarea invatamantului superior si a cercetarii stiintifice si creati ei artistice universitare pentru integrarea la varf in viata stiintifica mondial a. (5) Finantarea invatamantului superior de stat poate fi realizata pe baza de contract si prin contributia altor ministere. realizarea de obiective de investitii. c) profesionalizarea resurselor umane in concordanta cu diversificarea piete i muncii. pentru finantarea de baza. (3) Finantarea invatamantului superior de stat se asigura din fonduri public e. se pot percepe taxe si pentru activitati neincluse in planul de invatamant. in general.(2) In invatamantul universitar de stat gratuit se pot percepe taxe pentru: depasirea duratei de scolarizare prevazute de lege. (7) Statul poate sprijini invatamantul superior particular acreditat. in conformitate cu prevederile legale in vigoa re. venituri extrabugetare si din alte surse. De asemenea. burse si protectia sociala a studentilor. per cicluri de studiu si per limba de predare. fonduri alocate pe baza competitionala pentru dezvoltare institutionala. (2) Veniturile acestor institutii se compun din sume alocate de la bugetul M inisterului Educatiei. ca prioritate nationala. donatii. Tineretului si Sportului. celor mai bine plasate programe in ierarhi a calitatii acestora. 223 (1) Institutiile de invatamant superior de stat functioneaza ca institutii f inantate din fondurile alocate de la bugetul de stat. fonduri alocate pe baza competitionala pentru incluziune. prin granturi de studii calculate p e baza costului mediu per student echivalent. in concordanta cu urmatoarele cerinte: a) considerarea dezvoltarii invatamantului superior ca responsabilitate publ ica si a invatamantului. Cercetarii. (4) Ministerul Educatiei. . in conditiile autono miei universitare. Aceste veni turi sunt utilizate de institutiile de invatamant superior. finantarea complementara si finantarea suplimentara . atat din cadrul universitatilor de stat. conform metodologiei aprobate de s enatul universitar. pentru acele institutii de invata mant superior care pregatesc specialisti in functie de cerintele ministerelor re spective. repetarea examenelor si a altor forme de verificare. (3) Finantarea suplimentara se acorda din fonduri publice de catre Ministeru l Educatiei. (6) Toate resursele de finantare ale universitatilor de stat sunt venituri p roprii. Finantarea suplimentara se acorda conform prevederi lor art. pe baza de contract . Granturile de studii vor fi alocate prioritar spre ace le domenii care asigura dezvoltarea sustenabila si competitiva a societatii. Cercetarii.

(5) Finantarea de baza este multianuala, asigurandu-se pe toata durata unui ciclu de studii. (6) Finantarea complementara se realizeaza de Ministerul Educatiei, Cercetar ii, Tineretului si Sportului prin: a) subventii pentru cazare si masa; b) fonduri alocate pe baza de prioritati si norme specifice pentru dotari si alte cheltuieli de investitii si reparatii capitale; c) fonduri alocate pe baze competitionale pentru cercetarea stiintifica univ ersitara. (7) Finantarea institutiilor de invatamant superior de stat se face pe baza de contract incheiat intre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Spor tului si institutia de invatamant superior respectiva, dupa cum urmeaza: a) contract institutional pentru finantarea de baza, pentru fondul de burse si protectie sociala a studentilor, pentru fondul de dezvoltare institutionala, precum si pentru finantarea de obiective de investitii; b) contract complementar pentru finantarea reparatiilor capitale, a dotarilo r si a altor cheltuieli de investitii, precum si subventii pentru cazare si masa ; c) contractele institutionale si complementare sunt supuse controlului perio dic efectuat de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si CN FIS. (8) Finantarea cercetarii stiintifice universitare se face conform prevederi lor Ordonantei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiintifica si dezvolta rea tehnologica, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 324/2003, c u modificarile si completarile ulterioare, si legislatiei specifice domeniului c ercetarii-dezvoltarii. (9) Fondurile pentru burse si protectie sociala a studentilor se aloca in fu nctie de numarul de studenti de la invatamantul cu frecventa, fara taxa de studi i. (10) Studentii beneficiaza de burse de performanta sau de merit, pentru stim ularea excelentei, precum si de burse sociale, pentru sustinerea financiara a st udentilor cu venituri reduse. Cuantumul minim al burselor sociale se propune anu al de catre CNFIS, tinand cont de faptul ca acestea trebuie sa acopere cheltuiel ile minime de masa si cazare. (11) Universitatile pot suplimenta fondul de burse prin venituri proprii ext rabugetare. (12) Categoriile de cheltuieli eligibile si metodologia de distribuire a ace stora din finantarea complementara si suplimentara se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la initiativa Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Spo rtului, in termen de maximum 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi. (13) Rectorii universitatilor de stat, prin contractul institutional incheia t cu Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, sunt direct res ponsabili de alocarea resurselor institutiei, prioritar spre departamentele si s tructurile cele mai performante. ART. 224 Statul roman poate acorda anual burse pentru sprijinirea etnicilor romani di n tari invecinate si a etnicilor romani cu domiciliul stabil in strainatate, car e doresc sa studieze in cadrul unitatilor si institutiilor de invatamant de stat din Romania. ART. 225 (1) Programele de studii de master si doctorat in stiinte si tehnologii avan sate, cele care se desfasoara in limbi de circulatie internationala, precum si d octoratele in cotutela cu universitati de prestigiu din strainatate beneficiaza de finantare preferentiala, acordata conform propunerilor CNFIS. (2) Fondurile ramase la sfarsitul anului din executia bugetului prevazut in contractul institutional si complementar, precum si fondurile aferente cercetari i stiintifice universitare si veniturile extrabugetare raman la dispozitia unive rsitatilor si se cuprind in bugetul de venituri si cheltuieli al institutiei, fa ra varsaminte la bugetul de stat si fara afectarea alocatiilor de la bugetul de stat pentru anul urmator.

ART. 226 (1) Universitatile de stat sau particulare au patrimoniu propriu, pe care il gestioneaza conform legii. (2) Drepturile pe care le au universitatile asupra bunurilor din patrimoniul propriu pot fi drepturi reale, dupa caz, drept de proprietate sau dezmembramint e ale acestuia, uz, uzufruct, servitute si superficie, potrivit dispozitiilor Co dului civil, drept de folosinta dobandit prin inchiriere, concesiune, comodat si altele asemenea ori drept de administrare, in conditiile legii. (3) In patrimoniul universitatilor pot exista si drepturi de creanta izvorat e din contracte, conventii sau hotarari judecatoresti. (4) Universitatile de stat pot avea in patrimoniu bunuri mobile si imobile d in domeniul public sau din domeniul privat al statului. (5) Drepturile subiective ale universitatilor asupra bunurilor din domeniul public al statului pot fi drepturi de administrare, de folosinta, de concesiune ori de inchiriere, in conditiile legii. (6) Prin hotarare a Guvernului, bunurile din domeniul public al statului pot fi trecute in domeniul privat al statului si transmise in proprietate universit atilor de stat, in conditiile legii. (7) Universitatile de stat au drept de proprietate asupra bunurilor existent e in patrimoniul lor la data intrarii in vigoare a prezentei legi. Ministerul Ed ucatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului este imputernicit sa emita certifi cat de atestare a dreptului de proprietate pentru universitatile de stat pe baza documentatiei inaintate de acestea. (8) Dreptul de proprietate al universitatilor de stat asupra bunurilor preva zute la alin. (7) se exercita in conditiile prevazute de Carta universitara, cu respectarea dispozitiilor dreptului comun. (9) Dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile, precum si alte drepturi reale ale universitatilor de stat sunt supuse procedurii publicitatii imobiliar e prevazute de legislatia speciala in materie. (10) In cazul desfiintarii unei universitati de stat, bunurile aflate in pro prietate, ramase in urma lichidarii, trec in proprietatea privata a statului. (11) Universitatile particulare sunt titulare ale dreptului de proprietate o ri ale altor drepturi reale pe care le exercita asupra patrimoniului, in conditi ile legii. SECTIUNEA a 2-a Organizarea si functionarea invatamantului superior particular si confesiona l particular ART. 227 (1) Institutiile de invatamant superior particulare si institutiile de invat amant superior confesionale particulare sunt: a) fondate din initiativa si cu resursele materiale si financiare ale unei f undatii sau asociatii, ale unui cult religios ori ale unui alt furnizor de educa tie, recunoscut ca atare potrivit prevederilor prezentei legi; b) persoane juridice de drept privat. (2) Institutiile de invatamant superior particulare au autonomie universitar a, conform prevederilor prezentei legi, si autonomie economico-financiara, avand drept fundament proprietatea privata, garantata de Constitutie. (3) Structurile universitatilor particulare si confesionale particulare, atr ibutiile, durata mandatelor, precum si alte considerente legate de statutul aces tora sunt stabilite de Carta universitara, avizate de fondatori si aprobate de s enatul universitar cu respectarea stricta a prevederilor prezentei legi. SECTIUNEA a 3-a Infiintarea institutiilor de invatamant superior particulare si confesionale particulare ART. 228 (1) O institutie de invatamant superior particulara si confesionala particul

ara trebuie sa parcurga toate procedurile de autorizare provizorie si acreditare stabilite de prezenta lege. (2) Institutiile de invatamant superior particulare si confesionale particul are sunt acreditate prin lege, initiata de catre Guvern la propunerea Ministerul ui Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. (3) Universitatilor acreditate li se recunoaste perioada de functionare lega la. SECTIUNEA a 4-a Patrimoniul institutiilor de invatamant superior particulare si confesionale particulare ART. 229 (1) Patrimoniul institutiilor de invatamant superior particulare si confesio nale particulare consta in patrimoniul initial al fondatorilor, la care se adaug a patrimoniul dobandit ulterior. (2) Institutiile de invatamant superior particulare si confesionale particul are, pe durata existentei lor, dispun de patrimoniul pus la dispozitia lor, conf orm legii. (3) Toate deciziile privind patrimoniul institutiilor de invatamant superior particulare si confesionale particulare sunt luate de catre consiliul de admini stratie. SECTIUNEA a 5-a Desfiintarea institutiilor de invatamant superior particulare si confesional e particulare ART. 230 (1) Desfiintarea, dizolvarea sau lichidarea institutiilor de invatamant supe rior particulare si confesionale particulare se face in conditiile legii. Initia tiva desfiintarii institutiilor de invatamant superior particulare sau confesion ale particulare poate apartine si fondatorilor. (2) In caz de desfiintare, dizolvare sau lichidare, patrimoniul institutiilo r de invatamant superior particulare si confesionale particulare revine fondator ilor. (3) Desfiintarea universitatilor particulare se va face cu protectia interes elor studentilor. SECTIUNEA a 6-a Finantarea institutiilor de invatamant superior particulare si confesionale particulare ART. 231 Sursele de finantare ale institutiilor de invatamant superior particulare si confesionale particulare sunt compuse din: a) sumele depuse de fondatori; b) taxe de studiu si alte taxe scolare; c) sponsorizari, donatii, granturi si finantari acordate pe baza de competit ie, exploatarea rezultatelor cercetarii, dezvoltarii, inovarii si alte surse leg al constituite. TITLUL IV Statutul personalului didactic CAP. I Statutul personalului didactic din invatamantul preuniversitar SECTIUNEA 1 Dispozitii generale

responsabilitatile. Aceeasi prevedere s e aplica. in maniera obscena. de indrumare si de control. didactice auxiliare. cum sunt: a) prestarea de catre cadrul didactic a oricarei activitati comerciale in in cinta unitatii de invatamant sau in zona limitrofa. (2) Din categoria personalului didactic pot face parte persoanele care indep linesc conditiile de studii prevazute de lege. b) personalul didactic militar/de informatii. (5) Nu pot ocupa posturile didactice. de conducere sau de indrumare si de co ntrol in invatamant persoanele care desfasoara activitati incompatibile cu demni tatea functiei didactice. Tineretului si Sportului. c) practicarea. o conduita morala conforma deontologiei profesionale si sunt apte din punct de vedere medical si psihologic pentru indeplinirea functiei . (1) persoanele lipsite de aces t drept. 233 (1) Personalul didactic cuprinde persoanele din sistemul de invatamant respo nsabile cu instruirea si educatia. de acordare a distinctiilor si de aplicare a sanct iunilor. un nou examen medical complet. a unor activitati cu componenta lubrica sau altel e care implica exhibarea. conducerea unitatii sau a institutiei de invatamant poate solicita.ART. ordine publica si securitate n . pe durata stabilita printr-o hotarare judecatoreasca definitiva de cond amnare penala. (3) Nu pot ocupa functiile prevazute la alin. de indrumare si de control. in mod similar. ordine publica si securitate n ationala si civil se constituie din personalul prevazut in prezenta lege si din corpul instructorilor militari/de informatii. in public. de indrumare si de control care se considera nedreptatit poate solicita o expertiza a capacitatii de munca. de incetare a activitatii si de pensionare a personalului didactic si didactic auxiliar. a corpului. Cercetarii. eliberat pe un formular specific elaborat de Ministerul Educatiei. regulamente si ins tructiuni proprii. impreuna cu Ministerul Sanatatii. a functiilor de conducere. (4) In situatii de inaptitudine profesionala de natura psihocomportamentala. precum si conditiile si modalitatile de eliberare din aceste posturi si functii . cu acordul consiliului de administratie. precum si ale celui de condu cere. 232 Statutul reglementeaza: a) functiile. Tineretului si Sportului si Ministerul Sanatatii. de indrumare si de control. ordine publica si securitate natio nala. (2) Personalul didactic. audio ori vizuale. de indrumare si de control. se prevad urmatoarele: a) aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul militar/de informatii . drepturile si obligatiile sp ecifice personalului didactic si didactic auxiliar. c) conditiile si modalitatile de ocupare a posturilor si a functiilor didact ice. ordine publica si securitate nationala se face prin ordine. c) personalul didactic militar/de informatii. competentele. b) comertul cu materiale obscene sau pornografice scrise. care au capacitatea de exercitare deplina a drepturilor. functiilor de conducere. ART. b) formarea initiala si continua a personalului didactic si a personalului d e conducere. de conducere. ART. 234 (1) Incadrarea si mentinerea intr-o functie didactica sau didactica auxiliar a. ordin e publica si securitate nationala. de indrumare si de control sunt condit ionate de prezentarea unui certificat medical. 235 Pentru institutiile de invatamant militar si invatamant de informatii. p recum si personalului din unitatile conexe invatamantului. precum si intr-o functie de conducere. Cercetarii . d) criteriile de normare. ART. didactic auxiliar. Incompatibilitatile de ordin medical cu functia didact ica sunt stabilite prin protocol incheiat intre Ministerul Educatiei.

SECTIUNEA a 2-a Formarea initiala si continua. c) stagiul practic cu durata de un an scolar. (1). respectiv de functionar public cu statut special. b) master didactic cu durata de 2 ani. (3) Studentii care frecventeaza cursurile masterului didactic acreditat de M inisterul Educatiei. (2) Programele de studii ale masterului didactic sunt elaborate pe baza stan dardelor profesionale pentru functiile didactice. Cercetarii. in conditiile stabilite de prezenta lege. (3) Pentru a obtine alta specializare. precum si normele didactice. Cercetarii. (2) Programele de formare initiala teoretica in specialitate si psihopedagog ica sunt acreditate si evaluate periodic de catre Ministerul Educatiei. potrivit legii. prin intermediul ARACIS sau al altor organisme abi litate. Tineretului si Sportului si se acrediteaza conform legii. Cercetarii. Tineretului si Sportului.ationala are drepturile si indatoririle care decurg din prezenta lege si din cal itatea de cadru militar in activitate. (6) Absolventilor masterului didactic li se elibereaza diploma de master did actic in domeniul programului de licenta. in specialitate. ART. absolventii studiilor de licenta pot urma un modul de minimum 90 de credite transferabile care atesta obtinerea de co mpetente de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniulu i de specializare inscris pe diploma de licenta. poate obtine definitivarea in invatamant si gradele didactice. Cercetarii. 236 (1) Formarea initiala pentru ocuparea functiilor didactice din invatamantul preuniversitar cuprinde: a) formarea initiala. in cadrul unor programe acreditate potrivit legii. 238 (1) Studentii si absolventii de invatamant superior care opteaza pentru prof esiunea didactica au obligatia sa absolve cursurile unui master didactic cu dura ta de 2 ani. (4) Cuantumul unei burse acordate de la bugetul de stat este egal cu salariu l net al unui profesor debutant. f) personalul didactic. Tineretului si Sportului. (5) Criteriile de acordare a burselor de la bugetul de stat se stabilesc de catre Ministerul Educatiei. Acest modul poate fi urmat in p aralel cu masterul didactic sau dupa finalizarea acestuia. realizata prin universitat i. ordine publica si securitate nationala. sub coordonarea unui profesor mentor. realizat intr-o unitate de inv atamant. Tineretului si Sportului sta bileste reperele curriculare si calificarile de formare initiala teoretica in sp ecialitate a personalului didactic. teoretica. Cercetar ii. pe baza analizei nevoilor de fo rmare din sistem. competentele si responsabilitat ile se stabilesc prin instructiuni proprii. ord ine publica si securitate nationala. e) perfectionarea pregatirii personalului didactic se realizeaza conform pre vederilor prezentei legi si reglementarilor specific militare/de informatii. (2) Prin exceptie de la prevederile alin. conditiile care se cer pentru ocuparea acestora. Tineretului si Sportului intr-o institutie publ ica pot beneficia de burse de studiu finantate de la bugetul de stat. inclusiv cel din corpul instructorilor militari/de i nformatii. formarea personalului din edu catia anteprescolara se realizeaza prin liceele pedagogice. 237 (1) In calitatea sa de principal finantator. ART. Cariera didactica ART. d) pentru functiile didactice aferente corpului instructorilor militari/de i nformatii. ordine publica si securitate nationala. se aproba de catre Ministerul Educatiei. (7) Planurile de invatamant ale studiilor de licenta in specialitatea pedago gia invatamantului primar si prescolar sunt elaborate pe baza standardelor profe . Ministerul Educatiei.

centre logopedice si org anizatii nonguvernamentale. (4) Unitatile/institutiile de invatamant care asigura formarea initiala pot realiza independent parteneriate cu institutii ofertante de servicii in domeniu .sionale stabilite de Ministerul Educatiei. ART. conform unei metodologii a probate prin ordin al ministrului educatiei. 236 alin . unitatile/institutiile de invatamant car e asigura formarea initiala incheie contracte de colaborare cu durata de 1-4 ani scolari cu unitatile de invatamant din reteaua prevazuta la alin. in conditiile relua rii de fiecare data. evaluarea portofoliului pr ofesional personal si in sustinerea a cel putin doua inspectii la clasa. ART. 239 (1) Inscrierea pentru efectuarea stagiului practic prevazut la art. in conditiile legii. prin hotararea consiliului de administratie din unitatea de invatamant respectiva. (3) Pe baza acestor acorduri-cadru. li se poate asigura continuitatea pe postul didactic/catedra ocupat(a). a stagiului de practica cu durata de un an scolar. cercetarii. (2) In vederea realizarii pregatirii practice din cadrul masterului didactic se constituie o retea permanenta de unitati de invatamant. in baza unor acordur i-cadru incheiate intre unitatile/institutiile de invatamant care asigura formar ea initiala si inspectoratele scolare. in conditiile legii. 241 (1) Examenul national de definitivare in invatamant este organizat de Minist erul Educatiei. (5) Pregatirea practica din cadrul masterului didactic se poate derula sub f orma unei perioade de stagiu in strainatate in cadrul unui program al Uniunii Eu ropene . in conditii stabilite prin ordin al minis trului educatiei. anterior sustinerii examenului. tineretului si sportului. care au promovat examenul de definitivare in invatamant.realizata la finalizarea stagiului practic cu dura ta de un an scolar si constand intr-o examinare scrisa. pot fi angajate in sistemul national de invatam . precum si toate celelalte prevederi corespunzatoare din legislatia in vigoare. cluburi si palate ale copiilor. Cercetarii. (2) Cadrele didactice care promoveaza examenul de definitivat dobandesc titl ul de profesor cu drept de practica in invatamantul preuniversitar. Tineretului s i Sportului.realizata de catre inspectoratele scolare in peri oada stagiului practic cu durata de un an scolar si constand in evaluarea activi tatii profesionale la nivelul unitatii de invatamant. (3) Cadrelor didactice angajate cu contract de munca pe o perioada determina ta. b) etapa a II-a. (2) pentru st abilirea conditiilor de organizare si desfasurare a stagiilor practice. (4) Persoanele care nu promoveaza examenul de definitivare in invatamant pot participa la cel mult doua alte sesiuni ale acestui examen. b) repartizare de catre inspectoratul scolar judetean/al municipiului Bucure sti pe posturile ramase neocupate in urma concursului. (6) Persoanele care nu promoveaza examenul de definitivare in invatamant. (5) Stagiul de practica cu durata de un an scolar si examenul de definitivar e in invatamant pot fi reluate. Tineretului si Sportului.perioada certifi cata prin documentul Europass Mobilitate. pe baza unei tematici si a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educatiei. c) este conditionata de obtinerea diplomei de licenta si a diplomei d e master didactic. tineretului si sportulu i. toate prevederile prezentei legi. intr-un interval de timp ca re nu depaseste 5 ani de la inceperea primului stagiu de practica. Tineretului si Sportului. in conditiile prezentului articol. ART. in mod corespunzator functiei didactice ocupate temporar. Cercetarii. cercetarii. Cercetarii. pentru fiecare specialitate in parte. finala . 240 (1) Ocuparea unei functii didactice pentru perioada stagiului practic cu dur ata de un an scolar se realizeaza prin: a) concurs pe posturi/catedre vacante/rezervate.centre de consiliere.componenta dedicata formarii initiale a profesorilor . eliminatorie . (2) Persoanelor aflate in perioada stagiului practic cu durata de un an scol ar li se aplica. (1) lit. si cuprinde: a) etapa I.

(7) Personalului didactic incadrat in invatamantul preuniversitar. cercet arii. Cercetarii. d) sustinerea lucrarii metodico-stiintifice. Tineretului si Sportului. pe baza unei programe aprobate de Ministerul Educatiei. co nform metodologiei Ministerului Educatiei. Tineretul ui si Sportului. Tineretului si Sportului. precedata de cel putin doua inspectii scola re curente. (2) Persoana care dobandeste titlul de profesor-emerit beneficiaza de: a) prioritate la ocuparea unui post prin transfer consimtit de unitatile de invatamant implicate. i se acorda gradul didactic I. examene de certificare a diferitelor niveluri de competenta. ART. (8) Personalul didactic care a obtinut definitivarea in invatamant sau gradu l didactic II cu media 10 se poate prezenta. c) elaborarea unei lucrari metodico-stiintifice. poate dobandi titlul de profesor -emerit in sistemul de invatamant preuniversitar. cu abordari interdisciplinare si de c reativitate. precedata de cel putin doua inspectii scola re curente esalonate pe parcursul celor 4 ani. Cercetarii. b) o inspectie scolara speciala. (2) Evolutia in cariera se realizeaza prin gradul didactic II si gradul dida ctic I. in fata comisiei instituite. Tineretului si Sportului. cu performante deo sebite in activitatea didactica si manageriala. (9) In cazul in care profesorii au dobandit doua sau mai multe specialitati. cu un an mai devreme fata de perioada prevazuta de pre zenta lege. care cuprinde si elemente de ps ihologie si de sociologie educationala. (4) Gradul didactic II se obtine de catre personalul didactic de predare car e are o vechime la catedra de cel putin 4 ani de la obtinerea definitivarii in i nvatamant. (6) In caz de nepromovare. toate apreciate cu calificativul maxim. pentru fiecare specia litate in parte.ant preuniversitar numai pe perioada determinata. Tineretului si Sportului. . la examenele pentru gradu l II. pot fi repetate la un interval de cel putin 2 ani scolari. respectiv I. Cercetarii. (5) Gradul didactic I se poate obtine de catre personalul didactic de predar e care are o vechime la catedra de cel putin 4 ani de la acordarea gradului dida ctic II. b) un test din metodica specialitatii. precum si procedura de organi zare si desfasurare a examenelor pentru obtinerea gradelor didactice sunt reglem entate prin metodologie elaborata de Ministerul Educatiei. 242 (1) Formarea continua a cadrelor didactice cuprinde dezvoltarea profesionala si evolutia in cariera. examenele pentru obtinerea gradelor didactice II. dupa caz. Cercetarii. (10) Gradele didactice se acorda prin ordin al ministrului educatiei. Cercetarii. respectiv gradul I. Tineretului si Sportului. elaborat pe baza unei tematici si a unei bibliografii aprobate de M inisterul Educatiei. (3) Probele de examen. tineretului si sportului. tematica. prin promovarea urmatoarelor probe: a) un colocviu de admitere. Cercetarii. definitivarea in invatamant si gradele didactice II si I obtinute la una dintre acestea sunt recunoscute pentru oricare dintre specialitatile dobandite prin st udii. sub indrumarea unui conduca tor stiintific stabilit de institutia cu competente in domeniu. ART. pe baza unei metodologii elaborate de Mini sterul Educatiei. esalonate pe parcursul celor 4 ani. Tineretului si Sportului. c) o proba orala de pedagogie. care inde plineste conditiile de formare initiala si care a obtinut titlul stiintific de d octor. pe baza unei tematici si a unei bibliografii apr obate de Ministerul Educatiei. pentru fiec are specialitate in parte. cu statut de profesor debutant . Cercetarii. prin promovarea urmatoarelor probe: a) o inspectie scolara speciala. acordat in baza unei metodolog ii elaborate de Ministerul Educatiei. bibliografia. 243 (1) Personalul didactic care a obtinut gradul didactic I.

de conducere. conducerea si imbunatatirea performantei strategice a grupurilor profesionale. Tineretului si Sportului. prin sist emul de pregatire si obtinere a gradelor didactice. de indrumare si de control se realizeaza in functie de evolutiile din domeniul educatiei si for marii profesionale. f) dezvoltarea si extinderea competentelor transversale privind interactiune a si comunicarea cu mediul social si cu mediul pedagogic. precum s i in functie de interesele si nevoile personale de dezvoltare. in conformitate cu strategiile si politicile nationale. standarde de calitate si competente pr ofesionale si au urmatoarele finalitati generale: a) actualizarea si dezvoltarea competentelor in domeniul de specializare cor espunzator functiei didactice ocupate. precum si in domeniul psihopedagogic si m etodic. prin directiile de specialitate. de indrumare si de control. (3) Formarea continua a personalului didactic. e) delegare de catre inspectoratele scolare pentru rezolvarea atributiilor a cestora in teritoriu. (6) Descrierea competentelor mentionate. de indrumare si de control. evaluarea si finantarea activitatilor de form are continua se stabilesc prin metodologie aprobata prin ordin al ministrului ed ucatiei. inclusiv in ceea ce priveste curriculumul national. (5) Dezvoltarea profesionala a personalului didactic. Cercetarii. Cerceta rii. Tineretului si Sportului. ART. b) dezvoltarea competentelor pentru evolutia in cariera didactica. altele decat cele ocupate in b aza formarii initiale. asumarea de responsabi litati privind organizarea. precum si a modalitatilor de evalua re si certificare a acestora in cadrul sistemului de credite profesionale transf erabile se realizeaza prin metodologia formarii continue a personalului didactic . cercetarii. pe baza analizei de nevoi. ART. cercetarii. d) acordarea unui premiu anual in bani din fondurile programelor nationale i nitiate de Ministerul Educatiei. de conducere. desfasurarea. d) dobandirea de noi competente. de conducere. 244 (1) Ministerul Educatiei. cum ar fi predarea asist ata de calculator. aprobate prin ordin al ministrului e ducatiei. consilierea educationala si orient area in cariera. c) dobandirea sau dezvoltarea competentelor de conducere. (3) Acreditarea si evaluarea periodica a furnizorilor de formare continua si a programelor de formare oferite de acestia. (4) Obtinerea prin studiile corespunzatoare a unei noi specializari didactic . 245 (1) Pentru personalul didactic. tineretului si sportului. predarea in limbi straine. metodologia-cadru de organizare si desfasurare a formarii continue sunt realizate de Ministerul Educatiei. fo rmarea continua este un drept si o obligatie. e) dobandirea unor competente complementare prin care se extinde categoria d e activitati ce pot fi prestate in activitatea curenta. inclusiv prin conversie p rofesionala. autocontrolul si analiza reflexiva a propriei activit ati si altele. Cercetarii. (4) Casele corpului didactic sunt centre de resurse si asistenta educational a si manageriala pentru cadrele didactice si didactice auxiliare si se pot acred ita ca furnizori de formare continua. de indru mare si de control si recalificarea profesionala sunt fundamentate pe standardel e profesionale pentru profesia didactica. Tineretului si Sportului stabileste ob iectivele si coordoneaza formarea continua a personalului didactic la nivel de s istem de invatamant preuniversitar. pentru angajatii proprii. de indrumare si de control. (2) Organizarea.b) calitatea de mentor pentru formarea continua a cadrelor didactice. c) prioritate la ocuparea posturilor didactice in conditii de medii egale. prin programe de conversie pentru noi speci alizari si/sau ocuparea de noi functii didactice. stabilesc obiectivele si formarea continua. (2) Unitatile si institutiile de invatamant preuniversitar. educatia adultilor si altele. de conducere. tineretului si sportului.

profesor de educatie speciala. logoped.se normeaza c ate un post pentru fiecare clasa de elevi. (6) Personalul didactic. tineretului si sportului. d) in invatamantul gimnazial si liceal: profesor. psihologie sau pedagogie. tineretului si sportului. e) in invatamantul prescolar. prin programe de formare stabilite prin hotarare a Guvernului. formato r. astfel incat sa acumuleze. cu calificarea in psihopedagogie speciala. cercetarii. h) in centrele logopedice interscolare si in cabinetele scolare: profesor-lo goped. personalul didactic se normeaza pe ture. cu minimum 6 0 de credite transferabile. constituit in urma selectie i. profesor-logoped. b) in invatamantul prescolar: profesor pentru invatamant prescolar . antrenor. se considera formare continua. profesor-antrenor. profesor-asociat. psihopedagog. la fiecare interval co nsecutiv de 5 ani. 247 Functiile didactice sunt: a) in educatia anteprescolara: educator-puericultor . profesor-psiholog scolar. consilier scolar. k) pentru realizarea de activitati extrascolare: profesor.se norm eaza cate un post pentru fiecare grupa de copii. psiholog. (3) Pot ocupa functii de conducere. (7) Programele de conversie profesionala intra in atributiile institutiilor de invatamant superior si se desfasoara in baza unor norme metodologice specific e. profesor.se normeaza cate un post la fiecare grupa/clasa. Cercetarii. Conditii de ocupare ART. cadrele didactice pot dobandi c ompetente didactice. minimum 90 de credite profesionale transferabile. profesor de psihodiagnoza si kinetote rapeut . de conducere. 246 (1) Ministerul Educatiei. (8) Evaluarea si validarea achizitiilor dobandite de personalul didactic.e. . (5) Pe langa una sau mai multe specializari. i) in casele corpului didactic: profesor-metodist. f) in invatamantul special si in comisiile de expertiza complexa: profesor i tinerant si de sprijin. j) in cluburile sportive scolare: profesor. Tineretului si Sportului si aprobat prin ordin al mini strului educatiei. (2) Procedura si criteriile de selectie se stabilesc prin metodologie aproba ta prin ordin al ministrului educatiei. a cadrelor didactice care fac dovada absolvirii unui p rogram acreditat de formare in domeniul managementului educational. prin concurs specific. diferite de specializarea curenta. respectiv primar alternativ pentru fiecare gru pa sau clasa se normeaza cadre didactice conform specificului fiecarei alternati ve educationale.se normeaza cate un po st pentru fiecare grupa de copii. mentor de dezvoltare profesionala. profesor -logoped. Tineretului si Sportului infiinteaza c orpul national de experti in management educational. cercetarii. SECTIUNEA a 3-a Functiile didactice si didactice auxiliare. ART. de indrumare si de control prin diferite programe si forme de organi zare a formarii continue se realizeaza pe baza sistemului de acumulare. profesorpsihopedagog. precum si personalul de conducere. personalul didactic se normeaza pe ture. elaborat de Minister ul Educatiei. pentru disciplinele din acelasi domeniu fundamentat cu dome niul licentei. profesor-sociolog. de indrumare si de control in unitatile de invatamant si inspectoratele scolare numai cadrele didactice membre ale corpu lui national de experti in management educational. considerat de la data promovarii examenului de definitivare i n invatamant. g) in centrele si cabinetele de asistenta psihopedagogica: profesor-psihoped agog. c) in invatamantul primar: profesor pentru invatamant primar . de indrumare si de control din invatamantul preuniversitar este obligat sa participe periodic la programe de formare continua. in institutiile cu program prelungit sau sapta manal. profesor-psiholog. in institutiile cu program prel ungit sau saptamanal. recunoas tere si echivalare a creditelor profesionale transferabile. Cercetarii.

g) asistent social. Cercetarii. incadra ti in invatamantul prescolar si primar. institutor i/institutoare. h) corepetitor. n) personalul didactic asociat este personalul didactic titular la alta scoa la. c) laborant. b) absolvirea masterului didactic cu durata de 2 ani. 249 Personalul didactic auxiliar este format din: a) bibliotecar. 248 (1) Pentru ocuparea functiilor didactice este necesara efectuarea unui stagi u practic cu durata de un an scolar. cu specializarea in ramura de sport respectiva. sub indrumarea unui profesor mentor si trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii minime de studii: a) absolvirea cu diploma a studiilor universitare de licenta in profilul pos tului. Tineretului si Sportului. respectiv. pana la intrarea in vigoare a prez entei legi. j) secretar. 250 Pentru ocuparea functiilor didactice auxiliare trebuie indeplinite urmatoare . iar pentru alt e specializari decat cele psihopedagogice este necesar un stagiu atestat de preg atire teoretica si practica in educatie speciala. (5) Pentru ocuparea functiilor didactice din invatamantul special trebuie in deplinite in mod corespunzator conditiile prevazute la alin. ai scolilor postliceale pedagogice. m) administrator de patrimoniu. in baza unei metodologii de recunoastere si e chivalare elaborate de Ministerul Educatiei. in p alatele si in cluburile copiilor. ART. f) instructor de educatie extrascolara. documentarist. i) mediator scolar. m) in centrele de documentare si informare: profesor documentarist. l) instructor-animator.l) in unitatile de invatamant. profesor pentru invatamantul pri mar. care. (2) In vederea efectuarii stagiilor de practica pentru ocuparea unei functii didactice la nivelul inspectoratelor scolare judetene/al municipiului Bucuresti se constituie corpul profesorilor mentori in baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei. (6) Pentru ocuparea functiei de antrenor in cluburile sportive scolare. e) pedagog scolar. maistru-instructor. antrenor si care au dobandit formal. pentru asigurarea formarii initiale si a inse rtiei profesionale a cadrelor didactice: profesor mentor. b) informatician. se cere absolvirea cu diploma a unui liceu si a unei scoli de antrenori ori a unei institutii de invatamant postliceal sau sup erior de profil. ART. tineretului si sportului. (4) Absolventilor liceelor pedagogice. a i colegiilor universitare de institutori sau ai altor scoli echivalente. nonformal sau informal competente profesionale pana la intrarea in vigoare a prezentei legi indeplinesc conditia pentru ocuparea functiei didac tice de profesor pentru invatamantul prescolar. profesor antrenor. redactor. invatatori/invatatoare. (1). Tineretului si Sportulu i. (3) Cadrele didactice care ocupa functii de educatori/educatoare. au absolvit ciclul de licenta. respectiv profesor pentru invatamantul primar. ART. cercetarii. k) administrator financiar (contabil). in f unctia didactica corespunzatoare studiilor. personalul didactic pensionat platit in regim de plata cu ora sau specialist i consacrati in domeniul de specialitate al curriculei scolare. li se considera indeplinita conditia pentru ocuparea functiilor didactice de profesor pentru invatamantul prescolar. Personalul didac tic asociat este luat in considerare la indeplinirea standardelor privind autori zarea sau acreditarea unitatii scolare. Cercetarii. in conditiile stabilite prin o rdin al ministrului educatiei. realizat intr-o unitate de invatamant. d) tehnician.

252 (1) Personalul didactic titular in sistemul de invatamant preuniversitar. c) pentru functia de laborant . b) pentru functia de informatician . e) pentru functia de pedagog scolar . cu examen de licenta ori de absolvire.absolvir ea. la . Cercetarii. urmata de un curs de initiere in domeniu. Tineretului si Sportului. respectiv didactice auxiliare. in fu nctie de dinamica invatamantului. d) tehnician . k) pentru functia de administrator financiar . de lunga sau de scurta durata. a unei scoli postliceale sau a liceului. recunoscut de Ministerul Educatiei. cu examen de diploma. in colaborar e cu Ministerul Muncii. sau a altor in stitutii de invatamant ai caror absolventi au studiat in timpul scolarizarii dis ciplinele de profil din domeniul biblioteconomiei. f) pentru functia de instructor de educatie extrascolara . cu diploma de bacalaureat sau absolvirea invatama ntului postliceal cu specialitatea tehnician in activitati de secretariat. a unei scoli postliceale in speci alitate ori a unui liceu pedagogic sau a echivalentului acestuia ori a altui lic eu si absolvirea cursurilor speciale pentru obtinerea certificatului de califica re profesionala pentru aceasta functie. daca au urmat un curs de initiere in domeniu. de documentarist si de redactor . a unei ins titutii de invatamant superior. sau a altor institutii de invatamant ai caror absolventi au studiat in tim pul scolarizarii disciplinele de profil din domeniul biblioteconomiei. urmata de un curs de formare profesionala cu specializarea mediator scolar.absolvirea unei institutii de invatamant sup erior. in profilul postului. a unei institut ii de invatamant superior sau a unei unitati de invatamant preuniversitar de pro fil. respectiv a unui liceu. a unei institutii de invatamant. in conditiile stabilit e prin ordin al ministrului educatiei. cu diploma.le conditii de studii: a) pentru functia de bibliotecar. postliceal sau liceal cu diploma. l) pentru functia de administrator de patrimoniu . (2) Norma didactica pentru noile functii prevazute la alin. este autorizat ca. Tineretului si Sportului.absolvirea cu diploma de licenta cu s pecializarea asistenta sociala sau absolvirea cu diploma de bacalaureat a liceul ui pedagogic.absolvirea unei institutii de invatamant superior de profil. j) pentru functia de secretar . Tineretului si Sportului. ART. (1) se reglement eaza de Ministerul Educatiei. in domeniu/ absolvirea cu examen de diploma. economi st. cu examen de diploma. a unei scoli postliceale sau a liceului. sectia de biblioteconomie. de lunga sau de scurta durata.absolvirea unei scoli postliceale sau a liceului. ori a unui liceu de specialit ate. ori absolvirea cu diploma de bacala ureat a oricarui alt profil liceal.absolvirea. tineretului si sportului. Cercetarii. Cercetarii. pot ocupa functia de bibliotecar. contabil-sef. pot ocupa functia de bibliote car. in dome niu. 251 (1) Ministerul Educatiei. de documentarist sau de redactor si alti absolventi ai invatamantului super ior. cercetarii.absolvirea unei institutii de invatam ant superior de profil.absolvirea liceului cu examen de bacal aureat.indeplinirea conditiilor prevazute de legislatia in vigoare pentru functia de inginer/subinginer. ART. h) pentru functia de corepetitor . de documentarist sau de redactor si absolventi ai invat amantului postliceal sau liceal cu diploma in domeniu/absolvirea cu examen de di ploma a unei institutii de invatamant. sectia de bibliotecon omie. i) pentru functia de mediator scolar .absolvirea.indeplinirea conditiilor prev azute de legislatia in vigoare pentru functia de contabil. pe perioada determinata. g) pentru functia de asistent social . specializarea mediator scolar.absolvirea cu dip loma a unei institutii de invatamant superior. sau a unei scoli sanitare postliceale ori a unei scoli postliceale de educatori-puericultori. sa stabileasca si sa reglementeze noi functii didactice. Familiei si Protectiei Sociale.

(6) Inspectoratul scolar analizeaza. b) consiliul de administratie al scolii respective este de acord. corecteaza in colaborare cu unitatile d e invatamant si avizeaza oferta de posturi didactice/catedre vacante/rezervate. conform metodologiei elaborate de Ministerul Educatiei. Cercetarii. b) repartizarea pe posturi/catedre vacante. Cercetarii. pana l a data de 15 noiembrie a fiecarui an. (3) In invatamantul preuniversitar de stat si particular. (8) Concursul prevazut la alin. 254 (1) In unitatile de invatamant sau in consortiile scolare poate fi angajat p ersonal didactic cu contract individual de munca pe perioada nedeterminata sau p erioada determinata de cel mult un an scolar. ART. precum si conditiile si modalitatile de ocupare a acestora. (4) Prin restrangere de activitate se intelege: a) situatia in care postul/norma didactica nu se incadreaza in sistemul de n ormare privind efectivele de prescolari si elevi prevazute de lege. (3) In conditiile intrarii in restrangere de activitate. coordonata de inspectoratul scol ar judetean/Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti. statutul acestora: vacante. 253 Cadrele didactice netitulare calificate care au participat la concursul nati onal unic de titularizare in ultimii 3 ani. Tineretului si Sportului. (3) consta in: a) proba practica sau inspectie speciala la clasa si proba scrisa din didact ica specialitatii la angajarea personalului didactic cu contract individual de m . care au obtinut cel putin nota 7 si au ocupat un post/o catedra devi n titulari ai scolii respective daca: a) se certifica viabilitatea postului/catedrei. posturile didactic e se ocupa prin concurs organizat la nivelul unitatii de invatamant cu personali tate juridica. Tineretului si Sportului. SECTIUNEA a 4-a Forme de angajare a personalului didactic ART. (5) Consiliul de administratie al unitatii de invatamant stabileste posturil e didactice/catedrele disponibile pentru angajare. (2) Personalul didactic din invatamantul preuniversitar care a devenit titul ar al sistemului national de invatamant prin repartitie guvernamentala sau prin orice alta forma legala beneficiaza de aceleasi drepturi ca si personalul didact ic devenit titular prin concursul national de titularizare. conform unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei. cadrele didactice t itulare in sistemul de invatamant preuniversitar beneficiaza de solutionarea res trangerii de activitate prin: a) transferul consimtit intre unitatile de invatamant preuniversitar. Cercetarii. (2) Constituirea posturilor didactice la nivelul unitatii de invatamant sau al consortiilor scolare se face pe baza normativelor in vigoare privind formatiu nile de studiu. anteriori intrarii in vigoare a prez entei legi. respectiv in plata cu ora. (4) Deciziile privind vacantarea posturilor didactice. b) situatia in care se constata diminuarea numarului de ore sub nivelul unei jumatati de norma fara posibilitate de completare in aceeasi unitate sau intr-o unitate de invatamant apropiata. isi pastreaza dreptul dobandit la co ncursul national unic de titularizare. in conditiile legii. cu posibilitatea prelungirii contr actului. organizarea concursur ilor pe post si angajarea personalului didactic se iau la nivelul unitatii de in vatamant de catre consiliul de administratie al unitatii de invatamant. la propu nerea directorului. Tineretului si Sportului. r ezervate. (7) Lista de posturi didactice/catedre se face publica prin afisare la inspe ctoratele scolare si la unitatile de invatamant respective si pe site-ul acestor institutii cu cel putin 30 de zile inaintea declansarii procedurilor de selecti e si angajare pe aceste posturi didactice/catedre. conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educatiei.data intrarii in vigoare a prezentei legi.

directorul unitatii de invatamant incheie contractul individual de munca pe o p erioada de cel mult un an scolar. de consiliul de administratie al unitatii de invatamant un post dida ctic rezervat. prof esori debutanti. (11) In invatamantul preuniversitar de stat. In situ atia in care concursul se organizeaza in consortii scolare sau in asocieri tempo rare la nivel local ori judetean. (5). de consiliul de administratie al unitatii de invatamant un post didactic vacant sunt titulari pe postul ocupat. in consortii scolare sau in asocier i temporare la nivel local ori judetean. individual. (16) Directorii unitatilor de invatamant comunica in scris inspectoratului s colar situatia angajarii pe posturi didactice a candidatilor validati dupa concu rs. validarea concursurilor si angajarea pe pos t se fac de catre conducerea unitatii de invatamant particular si se comunica. (14) Pentru candidatii care nu au dobandit definitivarea in invatamant. in conditiile metodologiei. consiliul de administratie poate hotari modificarea duratei contractului individual de munca din perioada determi nata in perioada nedeterminata. (12) In invatamantul particular. de consiliul de administratie al unitatii de invatamant un post didactic vacant. in conditiile me todologiei. in si tuatia in care postul ramane rezervat. Consiliul de administratie al unitatii de invatamant poate deci de prelungirea contractului individual de munca si in anul scolar urmator. a candidatilor participanti la concurs si nerepartizati. (10) Comisiile de concurs se aproba de consiliul de administratie al unitati i de invatamant. (9) Unitatile de invatamant. profesori cu d rept de practica. cu respectarea criteriilor de competenta profesionala. b) prezentarea unui curriculum vitae si sustinerea unui interviu la angajare a prin plata cu ora a personalului didactic asociat si a personalului didactic p ensionat. directorul unitatii de invatamant incheie contractul individual d e munca pe o perioada de cel mult un an scolar. (17) Inspectoratul scolar centralizeaza la nivel judetean posturile didactic e si orele ramase neocupate. (19) Posturile didactice ramase neocupate prin concurs sau eliberate in timp ul anului scolar se ocupa prin plata cu ora pana la sfarsitul anului scolar ori pana la revenirea pe post a cadrului didactic care a beneficiat de rezervarea po . In situatia in care acesti candidati promoveaz a examenul pentru definitivarea in invatamant. comisiile sunt validate de consiliile de admin istratie ale unitatilor de invatamant. respectiv pana la revenirea titu larului pe post. care vor fi repartizate in ordine: a) cadrelor didactice titulare intr-o unitate de invatamant pentru completar ea normei didactice. inspectoratului scolar.unca. Directorul unitatii de invatamant incheie cu ac estia contractul individual de munca pe perioada nedeterminata. c) candidatilor ramasi nerepartizati dupa concursul organizat la nivelul uni tatii sau al consortiilor scolare. precum si situatia posturilor didactice si a orelor ramase neocupate dupa concursul organizat la ni velul unitatii sau al consortiilor scolare. i n scris. stabilit in conditiile alin. conform statutului acestor posturi didactice si catedre . (18) Reprezentantii organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramu ra a invatamantului participa cu statut de observator la toate etapele de organi zare si desfasurare a concursurilor organizate la nivelul unitatii sau al consor tiilor scolare. (15) Pentru candidatii care au ocupat prin concurs validat. si au ocupat prin concurs validat. (13) Candidatii care au dobandit definitivarea in invatamant. Din comisia de concurs compusa din cadre didactice face parte i n mod obligatoriu si un reprezentant al inspectoratului scolar judetean. si au ocupat prin concurs validat. organizeaza concursul pentru ocuparea p osturilor si catedrelor. in conditiile metodologiei. b) profesorilor debutanti aflati in stagiu practic. d) pensionarilor. validarea concursurilor pentru ocuparea posturilor/catedrelor didactice se face de catre consiliul de administr atie al unitatii de invatamant care organizeaza concursul.

pentru cresterea si ingrijirea copilului in varsta de pan a la 2 ani.stului/catedrei. ca urmare a unor acorduri. conventii guvernamentale. presedinte si vicepresedinte al consiliului judetean. Cercetarii. conform prevederilor legale in vigoare. c u rezervarea postului. se considera vechime in invatamant. subprefect. (8) Personalul didactic titular cu contract pe perioada nedeterminata poate beneficia de concediu fara plata pe timp de un an scolar. (4) De prevederile alin. viceprimar. (1) se aplica si cadrelor didactice titulare. cu a probarea unitatii de invatamant sau. . al Guvernului si in Ministerul Educatiei. a Parlamentului. cu aprobarea consiliului de administratie. Tineretului si Sportului. (5) Personalului didactic titular cu contract pe perioada nedeterminata soli citat in strainatate pentru predare. cu contract pe perioada nedeterminata. (20) Eliberarea din functie a personalului didactic in unitatile de invatama nt cu personalitate juridica se face de catre directorul unitatii. de indrumare si de contr ol in sistemul de invatamant. ART. 256 (1) Functiile de conducere din unitatile de invatamant sunt: director si dir ector adjunct. SECTIUNEA a 5-a Functiile de conducere. (2) Functiile de conducere din inspectoratele scolare sunt: inspector scolar general si inspector scolar general adjunct. (7) Perioada de rezervare a postului didactic. numite in Guvern sau care indeplinesc functii de specialitate spe cifice in aparatul Parlamentului. alese in Parlament. De acest drept poate beneficia numai unul dintre parinti sau sustinatorii legali. 255 (1) Cadrele didactice titulare. de indrumare si de control ART. de tineret si sport. i se rezerva postul didactic. de cultura. (1)-(6). conform prevederilor legale in vigoare si contractului colectiv d e munca la nivel de ramura. o data la 10 ani. precum si insotitorii acestora. (3) Liderii sindicatelor reprezentative din invatamant au dreptul de rezerva re a postului. primar. in conditiile alin. Tineretului si Sportului. precum si cadrele didactice numite ca personal de conducere sau in f unctii de specialitate specifice la comisiile si agentiile din subordinea Admini stratiei Prezidentiale. (1) beneficiaza si personalul didactic titular cu c ontract pe perioada nedeterminata trimis in strainatate cu misiuni de stat. Cercetarii. Tineretului si Sportului. a inspectoratului scolar. Cercetarii. dupa caz. int eruniversitare sau interinstitutionale. cel care lucreaza in organisme internationale. (3) Functiile de conducere din unitati conexe ale invatamantului preuniversi tar se stabilesc potrivit specificului acestora. precum si cadrelor didactice trecute in functii de conducere. precum si cel e alese de Parlament in organismele centrale ale statului au drept de rezervare a postului didactic sau a catedrei pe perioada in care indeplinesc aceste functi i. cercetare. (6) Personalul didactic are dreptul la intreruperea activitatii didactice. cu contr act pe perioada nedeterminata. a Guvernului sau a Ministerului Educati ei. al Administratiei Prezidentiale. prin reglementari ale Ministeru lui Educatiei. care indeplinesc functia de prefect. cu reze rvarea postului pe perioada respectiva. (4) Functiile de indrumare si de control din invatamantul preuniversitar sun t: a) la inspectoratele scolare: inspector scolar. (2) Prevederile alin. iar la unitatile de invatamant particulare de catr e persoana juridica fondatoare. daca sunt cadre didactice. De aceleasi drept uri beneficiaza si personalul de conducere si de specialitate de la casa corpulu i didactic. activitate artistica sau sportiv a. respectiv 3 ani in cazul copiilor cu handicap. pe baza de contract.

tineretului si sportului. (3) Consiliul de administratie valideaza rezultatele concursului de ocupare a functiilor de director. tineretului si s portului. T ineretului si Sportului. (3) Directorii unitatilor destinate activitatilor extrascolare sunt numiti d e catre inspectorul scolar general sau de catre ministrul educatiei. resp ectiv judetean. Directorul incheie contract de management cu inspectoru l scolar general sau cu ministrul educatiei. este obligatorie realizarea unui audit de catre inspectoratul sc olar judetean/al municipiului Bucuresti. cadre didactice. conform subordonarii acestora. conform subordonarii acestora. cu votul a 2/3 di n membrii sai. in functie de unitatile aflate in subordine. inspector principal de specialitate si alte functii stabilite prin hota rare a Guvernului. acesta se considera aprobat tacit. tineretului si sportului. tineretului si sportului. In ac easta situatie. functia de presedinte sau v icepresedinte in cadrul unui partid politic. 257 (1) Functia de director si de director adjunct se ocupa prin concurs public de catre cadre didactice titulare membre ale corpului national de experti in man agement educational. ART. Tineretului si Sportului: inspector general. in urma unui concurs p ublic. cercetarii. Cercetarii. respecti v presedintele consiliului judetean pe raza careia se afla unitatea de invataman t. cu aco rdul partilor. respectiv de director adjunct. tineretului si sportului. generali adjuncti si directorii caselor co rpului didactic sunt numiti de ministrul educatiei. 258 (1) Consiliul de administratie stabileste comisia de concurs pentru ocuparea postului de director. directorul incheie contract de managemen t cu primarul/primarul de sector al unitatii administrativ-teritoriale. (3) In urma promovarii concursului. Daca in termen de 3 0 de zile consiliul local/consiliul judetean nu se pronunta asupra contractului de management. cercetarii. (7) In conditiile vacantarii functiei de director. Din comisie fac parte. pe perioada exercitarii mandatului. judetean sau nation al. generali adjuncti si directorii caselor co rpului didactic incheie contract de management cu ministrul educatiei. Cercetarii. Tineretului si Sportului. pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei. tineretului si sportulu i. ART. (5) Directorul unitatii de invatamant de stat poate fi eliberat din functie prin hotararea consiliului de administratie. precum si un reprezentant al consiliului local. cercetarii. cu votul a 2/3 dintre membri.b) la Ministerul Educatiei. Contractul de management poate fi prelungit. reglementat prin metodologie elaborata de Ministerul Educatiei. pana la organizarea unui nou concurs. (4) Modelul-cadru al contractului de management este stabilit prin ordin al ministrului educatiei. prin hotarare a consiliului de administratie. cercetari i. (2) Inspectorii scolari generali. cercetarii. (6) Directorul unitatii de invatamant particular si confesional poate fi eli berat din functie. conducerea interimara este preluata. (2) Metodologia de organizare si desfasurare a concursului pentru ocuparea f unctiei de director si de director adjunct se stabileste prin ordin al ministrul ui educatiei. prin consiliul de administratie. 259 (1) Inspectorii scolari generali. cercetarii. respectiv director adjunct al unitatii de invatamant preu niversitar. de catre directorul adjunct sau un cadru didactic membru in cons iliul de administratie. un reprezentant al inspectoratului scolar. respectiv director adjunct si emite decizia de numire in functia de director. c . (4) Directorul si directorul adjunct din unitatile de invatamant preuniversi tar nu pot avea. care devine automat si ordonator de credite. obligatoriu. la nivel local. in urma evaluarii performantelor manageriale. pe baza unui concurs public. prin decizia persoanei juridice fondatoare. ART. Cercetarii. Contractul de management poate fi prelungit. la propunerea consiliului de administratie. (2) Concursul pentru ocuparea functiilor de director sau de director adjunct se organizeaza de unitatea de invatamant.

(ii) 2 inspectori scolari generali din teritoriu. constand din asistenta la ore. cercetarii. Tineretului si Sportului. de inspector scolar general adjunct si de director la casa corpului didacti c. in sistemul national de invatamant. 260 (1) Functiile de conducere din inspectoratele scolare si de director la casa corpului didactic se ocupa. (4) In comisiile de concurs participa. . respectiv in spectoratele scolare vacanteaza. prin concurs. (iii) un director din Ministerul Educatiei. reprezentant ii organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramura a invatamantului. (2) Concursul pentru ocuparea functiilor de inspector scolar general. Cercetarii. cu statut de observator. de indrumare si de control. este alcatuita din 5 membri. Tineretului si Sportului. c) proba practica. tineretului si sportului. (3) Functiile de indrumare si de control din Ministerul Educatiei. e) interviu in fata unei comisii de concurs privind managementul educational si deontologia profesionala. inspec tor scolar general adjunct si director la casa corpului didactic se desfasoara l a sediul Ministerului Educatiei. numita prin ordin al ministrului educatiei. (3) se adreseaza ministrului educatiei. Hotararea acestuia poate fi atacat a la instanta de judecata competenta. b) inspectie speciala la clasa. Cercetarii. (3) Comisia ministeriala pentru ocuparea functiilor de inspector scolar gene ral. cercetarii. cu competente in domeniu. manageriala si d e prestigiu moral evaluate prin: a) curriculum vitae. in urma evaluarii performantelor manageriale. analiza si evaluarea acestuia. in calitate de pr esedinte. Tineretului si Sportului se ocupa prin concurs. posturile corespunzatoare functiilor de indrumare si de control cuprinse in organigramele proprii si asigu ra publicarea acestora in presa centrala/locala si la sediul propriu. (iii) inspectorul scolar general al inspectoratului scolar pentru care se or ganizeaza concursul. cu cel put in 30 de zile inainte de organizarea concursului. (4) Concursul pentru ocuparea functiilor de indrumare si de control consta i n: a) curriculum vitae. in termen de 5 zil e de la comunicarea rezultatelor concursului. Cercetarii. Cercetari i. (iv) un director din Ministerul Educatiei. in calitate de pr esedinte. dintre care: a) pentru functia de inspector scolar general: (i) secretarul de stat pentru invatamantul preuniversitar. (2) Functiile de indrumare si de control din inspectoratele scolare se ocupa . c) titlul de doctor sau gradul didactic I. Cercetarii. (5) Contestatiile la hotararile comisiei prevazute la alin. anterioare. de cadre didactice din cadrul corpului national de experti.u acordul partilor. prin concurs. analiza de lectii si intoc mirea procesului-verbal de inspectie. (ii) 3 inspectori scolari generali din teritoriu. b) pentru functia de inspector scolar general adjunct si de director la casa corpului didactic: (i) secretarul de stat pentru invatamantul preuniversitar. ART. 261 (1) Ministerul Educatiei. Tineretului si Sportu lui. tineretului si sportu lui. care indeplinesc criteriile de competenta profesionala. cu competente in domeniu. d) interviu in fata unei comisii de concurs privind managementul educational si deontologia profesionala. membre ale corpului national de experti in management educa tional. Tineretului si Sport ului. de catre cadre didactice titulare. cu diploma de licenta. b) calitati dovedite in activitatea didactica si in functii de conducere. ART. d) calificativul "foarte bine" obtinut in ultimii 5 ani. in conditiile legii.

c) activitati de educatie.16 ore pe saptamana. cercetarii. unde nu se po t constitui clase separate.e) proba scrisa in profilul postului pentru care candideaza. b) un post de profesor pentru invatamantul primar pentru fiecare clasa din i nvatamantul primar sau pentru clase simultane din cadrul acestuia. Aceasta se aproba in consiliul de administratie. un reprezentant al Ministerului Educatiei. (5) Comisia pentru concursul de ocupare a functiilor de indrumare si de cont rol din inspectoratul scolar este formata din: inspectorul scolar general . norma didactica se s tabileste astfel: profesori la predare . Cercetarii.in calitate de presedinte. Cercetarii. f) un post pentru personalul didactic din invatamantul special integrat. e) pentru personalul didactic din invatamantul special. pen tru cel din centrele logopedice interscolare. profesor-educator si profesor pentru instruire practica . (3) Norma didactica de predare-invatare-evaluare si de instruire practica si de evaluare curenta a prescolarilor si a elevilor in clasa reprezinta numarul d e ore corespunzator activitatilor prevazute la alin.in c alitate de presedinte. profesori pentru cultu . un profesor sau un conferentiar universitar din profilul postului pentru care candideaza. SECTIUNEA a 6-a Norma didactica ART. (8) Numirea personalului didactic admis la concurs. cu acordul partilor.20 de ore pe saptamana. 262 (1) Activitatea personalului didactic de predare se realizeaza intr-un inter val de timp zilnic de 8 ore. scoala dupa scoala. (1) lit. complementare procesului de invatamant: mentorat. Cercetarii. se revizuieste anual si constituie anexa la contractul individua l de munca. conform planurilor-cadru de invatamant . in u rma evaluarii performantelor manageriale. sunt prevazute in fisa individuala a postului. invatare pe tot parcursul vietii. (2) Activitatile concrete prevazute la alin. Tineretului si Sportului este formata din: secretarul de stat al departamentului in care se afla postul scos la concur s . specializarii si aptitudinilor persoanei care ocupa postul didactic respectiv. iar in functiile de indrumare si control din cadrul ministerului. in functiile de indrumar e si de control din inspectoratele scolare. Ti neretului si Sportului. c) 18 ore pe saptamana pentru profesorii din invatamantul secundar si tertia r non-universitar. cu avizul Ministerului Educatiei. (7) Reprezentantii organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramur a a invatamantului au drept de acces la documentele comisiilor de concurs. pentru personalul didactic itinera nt. tineretului si sportului. a) si se stabilest e dupa cum urmeaza: a) un post de profesor pentru invatamantul prescolar pentru fiecare grupa cu program normal. pentru profesorii din unitatile si clasele cu program integra t si suplimentar de arta si sportiv. stabilit de mi nistrul educatiei. tineretului si sportului. directorul general din departamentul respectiv. constituita in educatia timpurie. b) activitati de pregatire metodico-stiintifica. cercetarii. Contractul de management poate fi prelungit. (1). pentru profesori care efectueaza terapiile specifice. respectiv 40 de ore pe saptamana. Tineretului si Sportului. precum si din unitatile cu activitati extra scolare si din centrele sau cabinetele de asistenta psihopedagogica. (9) Inspectorii scolari incheie contract de management cu inspectorul scolar general. care corespund profilului. prin ordin al ministrului educatiei. se face de catre inspectorul scolar general. (6) Comisia pentru concursul de ocupare a functiilor de indrumare si de cont rol din Ministerul Educatiei. d) 24 de ore pe saptamana pentru profesorii de instruire practica. si cuprinde: a) activitati didactice de predare-invatare-evaluare si de instruire practic a si examene de final de ciclu de studii. u n profesor sau un conferentiar universitar din profilul postului.

kinetoterapie. aceasta poate fi constituita din 2/3 din ore de la specializarea sau specializ arile de baza si completata cu 1/3 din ore de la disciplinele stabilite la alin. .ra fizica medicala. (3). 262 alin. daca fac dovada calificarii prin diploma de studii sau prin certificatul d e competenta si sunt remunerate prin plata cu ora. ART. Orele de limbi straine din invatamantul primar pot fi predate si de profesori cu studii superioare de specialitate. (6) Profesorii pentru invatamantul primar de la clasele cu predare in limbil e minoritatilor nationale sunt remunerati. aprobate prin regulament de Ministerul Educatiei. in cadrul activitatilor postului. Cercetarii. (1) si art. In invatamantul gimnazial din mediul rural norma didactica se poate constitui di n 1/2 din ore de la specialitatea sau specialitatile de baza si completata cu 1/ 2 din ore de la disciplinele stabilite la alin. (8) In palatele si in cluburile copiilor. Tineretului si Sportului. pentru orele care depasesc numarul de ore prevazut in planurile de invatamant de la clasele cu pre dare in limba romana. Cercetarii. pe baza normelor aprobate prin or din al ministrului educatiei. 262 alin . daca fac dovada calificarii pr in diploma de studii ori prin certificatul de competenta. Cercetarii. cu mentinerea drepturilor salarial e. 262 alin. sau prin plata cu ora. in functie d e tipul si gradul de deficienta. sau prin plata cu ora. educatia psihomotrica si altele. (3) . (1) lit. orele de educatie fizica prevazute in planurile de invatamant sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate. norma didactica cuprinde activitat ile prevazute in planurile de educatie corespunzatoare profilurilor cercurilor s i atelierelor. tineretului si sportului. de indrumare si de control poate fi d egrevat partial de norma didactica de predare. 262 alin. c). in condit iile prezentei legi. 262 alin. c). (2) ori prin adaugare de ore con form prevederilor art. de profesorii pentru invatamantul primar de la grupa sau cl asa respectiva. prin plata cu ora. (9) Prin exceptie. de profesorii pentru invatamantul primar de la clasa respec tiva. (7) In invatamantul primar. in norma didactica prevazuta la alin. in cazul i n care profesorii pentru invatamantul primar de la grupa ori clasa respectiva nu fac dovada calificarii prin diploma de studii sau prin certificatul de competen ta. in condit iile prezentei legi. (1) lit. (2) ori prin adaugarea de ore conform prevederilor art. (4) Orele de limbi straine din invatamantul primar pot fi predate. (2) Prin exceptie. conform metodologiei elaborate de Ministerul Ed ucatiei. fiind incluse in norma acestora. (1). in limitele normelor didactice stabilite la art. (5) Orele de limbi straine din invatamantul primar pot fi predate. 263 (1) Norma didactica in invatamantul preuniversitar cuprinde ore prevazute in planurile-cadru de invatamant la disciplinele corespunzatoare specializarii sau specializarilor inscrise pe diploma de licenta ori pe certificatul de absolvire a unui modul de minimum 90 de credite transferabile care atesta obtinerea de co mpetente de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniulu i de specializare inscris pe diploma. fiind incluse in norma acestora. (3) In situatia in care norma didactica nu se poate constitui conform preved erilor alin. cercetarii. c). daca norma didactica a profesorilor din invatamantul gimn azial nu se poate constitui conform prevederilor alin. (1) si (2). g) un post de profesor documentarist in centrele de documentare si informare . Orele de limbi straine din in vatamantul primar pot fi predate si de profesori cu studii superioare de special itate. aceasta se poate completa cu activitatile prevazute la art. se pot include si ore de la disciplinele stabilite prin metodologia aprobata de Ministerul Edu catiei. Tineretului si Sportului. Tin eretului si Sportului. (10) Personalul didactic de conducere. (1) lit. (4) Norma didactica de predare-invatare-evaluare si de instruire practica si de evaluare curenta a prescolarilor si a elevilor in clasa se reduce cu doua or e pe saptamana in cazul cadrelor didactice care au calitatea de mentor.

(11) Timpul saptamanal de activitate a personalului didactic auxiliar este i dentic cu cel stabilit pentru personalul cu functii echivalente din celelalte se ctoare bugetare, potrivit legii. Sarcinile acestuia sunt prevazute in fisa indiv iduala a postului. SECTIUNEA a 7-a Distinctii ART. 264 (1) Personalul didactic din invatamantul preuniversitar beneficiaza de grada tie de merit, acordata prin concurs. Aceasta gradatie se acorda pentru 16% din p osturile didactice existente la nivelul inspectoratului scolar si reprezinta 25% din salariul de baza. Gradatia de merit se atribuie pe o perioada de 5 ani. (2) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului elaboreaza me todologia si criteriile de acordare a gradatiei de merit, cu consultarea federat iilor sindicale reprezentative la nivel de ramura de invatamant. ART. 265 (1) Personalul didactic cu rezultate excelente in activitatea didactica, edu cativa si stiintifica poate primi decoratii, ordine, medalii, titluri, potrivit legii. (2) Ordinele si medaliile care pot fi conferite personalului didactic din in vatamantul preuniversitar sunt: Ordinul Spiru Haret clasele Comandor, Cavaler si Ofiter, Medalia Membru de onoare al corpului didactic. Medalia se acorda cadrel or didactice pensionabile, cu activitate deosebita in invatamant. (3) In afara distinctiilor prevazute la alin. (2), ministrul educatiei, cerc etarii, tineretului si sportului este autorizat sa acorde personalului didactic din invatamantul preuniversitar urmatoarele distinctii: a) adresa de multumire publica; b) diploma "Gheorghe Lazar" clasele I, a II-a si a III-a; c) diploma de excelenta, care se acorda cadrelor didactice pensionate sau pe nsionabile, cu activitate deosebita in invatamant. (4) Diploma "Gheorghe Lazar" clasele I, a II-a si a III-a este insotita de u n premiu de 20%, 15% si, respectiv, 10% din suma salariilor de baza primite in u ltimele 12 luni de activitate. Diploma de excelenta este insotita de un premiu d e 20% din suma salariilor de baza primite in ultimele 12 luni de activitate. (5) Distinctiile si premiile prevazute la alin. (3) se acorda in baza unui r egulament aprobat prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului s i sportului, in limita unui procent de 1% din numarul total al posturilor didact ice din fiecare judet/sector al municipiului Bucuresti. (6) Fondurile pentru acordarea distinctiilor prevazute la alin. (3) sunt asi gurate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. SECTIUNEA a 8-a Drepturi si obligatii ART. 266 Personalul din invatamantul preuniversitar are drepturi si obligatii care de curg din legislatia in vigoare, din prezenta lege, din regulamente specifice si din prevederile contractului individual de munca. ART. 267 (1) Cadrele didactice beneficiaza de concediu anual cu plata, in perioada va cantelor scolare, cu o durata de 62 de zile lucratoare; in cazuri bine justifica te, conducerea unitatii de invatamant poate intrerupe concediul legal, persoanel e in cauza urmand a fi remunerate pentru munca depusa. (2) Perioadele de efectuare a concediului de odihna pentru fiecare cadru did actic se stabilesc de consiliul de administratie, in functie de interesul invata mantului si al celui in cauza, dar cu asigurarea personalului didactic necesar p entru desfasurarea examenelor nationale. (3) Neefectuarea concediului anual da dreptul la efectuarea concediului rest ant in vacantele anului scolar urmator.

ART. 268 (1) Cadrele didactice care redacteaza teza de doctorat sau lucrari in intere sul invatamantului pe baza de contract de cercetare ori de editare au dreptul la 6 luni de concediu platit, o singura data, cu aprobarea consiliului de administ ratie al unitatii de invatamant. (2) Personalul didactic aflat in situatia prevazuta la alin. (1) nu poate fi incadrat in activitati didactice retribuite in regim de plata cu ora. (3) In situatia desfiintarii unei unitati de invatamant de stat, salariatii disponibilizati primesc salarii compensatorii, conform legii. ART. 269 Personalul de conducere, de indrumare si de control din inspectoratele scola re si casele corpului didactic beneficiaza de concediu de odihna, conform Codulu i muncii. ART. 270 Normele metodologice referitoare la efectuarea concediului legal vor fi elab orate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului impreuna cu reprezentantii organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramura a inva tamantului. ART. 271 Dreptul la initiativa profesionala consta in: a) conceperea activitatii profesionale si realizarea obiectivelor educationa le ale disciplinelor de invatamant, prin metodologii care respecta principiile p sihopedagogice; b) utilizarea bazei materiale si a resurselor invatamantului, in scopul real izarii obligatiilor profesionale; c) punerea in practica a ideilor novatoare pentru modernizarea procesului de invatamant. SECTIUNEA a 9-a Dreptul la securitate al personalului didactic ART. 272 (1) Cadrele didactice nu pot fi perturbate in timpul desfasurarii activitati i didactice de nicio autoritate scolara sau publica. (2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), nu se considera perturbare a cadrelor didactice in timpul desfasurarii activitatii didactice interventia auto ritatilor scolare si/sau publice in situatiile in care sanatatea fizica sau psih ica a elevilor ori a personalului este pusa in pericol in orice mod, conform con statarii personalului de conducere, respectiv in timpul exercitiilor de alarmare pentru situatii de urgenta. (3) Inregistrarea prin orice procedee a activitatii didactice poate fi facut a numai cu acordul celui care o conduce. (4) Multiplicarea, sub orice forma, a inregistrarilor activitatii didactice de catre elevi sau de catre alte persoane este permisa numai cu acordul cadrului didactic respectiv. (5) Inregistrarea prin orice procedee a activitatilor desfasurate in spatiil e scolare este permisa numai cu acordul personalului de conducere, cu exceptia c elor de la alin. (3). SECTIUNEA a 10-a Dreptul de participare la viata sociala ART. 273 (1) Personalul didactic are dreptul sa participe la viata sociala si publica , in beneficiul propriu, in interesul invatamantului. (2) Personalul didactic are dreptul sa faca parte din asociatii si organizat ii sindicale, profesionale si culturale, nationale si internationale, legal cons tituite, in conformitate cu prevederile legii. (3) Personalul didactic poate exprima liber opinii profesionale in spatiul s colar si poate intreprinde actiuni in nume propriu in afara acestui spatiu, daca

acestea nu afecteaza prestigiul invatamantului si demnitatea profesiei de educa tor, respectiv prevederile prezentei legi. ART. 274 (1) Personalul didactic beneficiaza, in limita fondurilor alocate prin buget , din fonduri extrabugetare sau sponsorizari, de acoperirea integrala ori partia la a cheltuielilor de deplasare si de participare la manifestari stiintifice org anizate in strainatate, cu aprobarea consiliului de administratie al unitatii de invatamant. (2) Personalul prevazut la alin. (1) inainteaza unitatii de invatamant propu neri de valorificare a rezultatelor actiunii pentru care a primit aprobarea de d eplasare. ART. 275 (1) Cadrele didactice au obligatia morala sa isi acorde respect reciproc si sprijin in indeplinirea obligatiilor profesionale. (2) Personalul didactic de conducere, de indrumare si de control, precum si personalul didactic auxiliar au obligatia de a respecta atributiile prevazute in fisa postului. (3) Personalul didactic de conducere, de indrumare si de control, precum si personalul didactic auxiliar au obligatia de a participa la activitati de formar e continua, in conditiile legii. ART. 276 Personalului didactic din unitatile de invatamant conexe, care nu dispune de locuinta in localitatea unde are postul, i se deconteaza cheltuielile de transp ort, conform legii. ART. 277 Copiii personalului didactic aflat in activitate sunt scutiti de plata taxel or de inscriere la concursurile de admitere in invatamantul superior si benefici aza de gratuitate la cazare in camine si internate. ART. 278 Personalul didactic si didactic auxiliar din invatamant beneficiaza de o com pensatie de la bugetul asigurarilor sociale de stat de 50% din valoarea cazarii, mesei si a tratamentului in bazele de odihna si tratament. ART. 279 Personalul didactic titular care din proprie initiativa solicita sa se speci alizeze/sa continue studiile are dreptul la concediu fara plata. Durata totala a acestuia nu poate depasi 3 ani intr-un interval de 7 ani. Aprobarile in aceste situatii sunt de competenta unitatii scolare prin consiliul de administratie, da ca se face dovada activitatii respective. SECTIUNEA a 11-a Raspunderea disciplinara si patrimoniala ART. 280 (1) Personalul didactic, personalul didactic auxiliar, precum si cel de cond ucere, de indrumare si de control din invatamantul preuniversitar raspund discip linar pentru incalcarea cu vinovatie a indatoririlor ce le revin potrivit contra ctului individual de munca, precum si pentru incalcarea normelor de comportare c are dauneaza interesului invatamantului si prestigiului unitatii/institutiei, co nform legii. (2) Sanctiunile disciplinare care se pot aplica personalului prevazut la ali n. (1), in raport cu gravitatea abaterilor, sunt: a) observatie scrisa; b) avertisment; c) diminuarea salariului de baza, cumulat, cand este cazul, cu indemnizatia de conducere, de indrumare si de control, cu pana la 15%, pe o perioada de 1-6 l uni; d) suspendarea, pe o perioada de pana la 3 ani, a dreptului de inscriere la un concurs pentru ocuparea unei functii didactice superioare sau pentru obtinere a gradelor didactice ori a unei functii de conducere, de indrumare si de control ;

c) pentru personalul de indrumare si de control din cadrul Ministerului Educ atiei. din tre care unul reprezinta organizatia sindicala din care face parte persoana afla ta in discutie sau este un reprezentant al salariatilor. Sesizarea se face in scris si se inregistreaza la registratura unitatii/institu tiei de invatamant. pentru functii le de indrumare si de control din cadrul Ministerului Educatiei. Tineretului si Sportului. Cercetarii. Cercetarii. organizarea si functionarea. personalul de conducere al unitatilor de invatamant preuniversitar. (8) Persoanele sanctionate incadrate in unitatile de invatamant au dreptul d e a contesta. iar ceilalti au functia didactica cel putin egala cu a celui care a savarsit abaterea. (5) Comisiile de cercetare disciplinara sunt numite de: a) consiliul de administratie al unitatii de invatamant preuniversitar. dintre care un reprezentant al salariatilor. comisii formate din 3-5 membri. precum si orice alte date concludente. (4) Pentru cercetarea abaterilor prezumate savarsite de personalul didactic. in termen de 15 zile de la comunicare. dintre care u nul reprezinta organizatia sindicala din care face parte persoana aflata in disc utie sau este un reprezentant al salariatilor. (3) Orice persoana poate sesiza unitatea de invatamant/institutia de invatam ant cu privire la savarsirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinara. precum si pentru personalul de conducere din inspectorate le scolare judetene/al municipiului Bucuresti. precum si atrib . decizia respectiva la Colegiul c entral de disciplina al Ministerului Educatiei. Cercetarii. pent ru personalul didactic si personalul de conducere al acesteia. comisii formate din 3-5 membri. tineretului si sportului. Tineretului si Sport ului. cercetarii. (7) Cercetarea faptei si comunicarea deciziei se fac in termen de cel mult 3 0 de zile de la data constatarii acesteia. iar ceilalti au functia didactica cel putin egala cu a celui care a savarsit abaterea.e) destituirea din functia de conducere. de indrumare si de control din inva tamant. iar ceilalti au functia didactica cel putin egala cu a celui c are a savarsit abaterea. comisii formate din 3-5 membri. Cercetarii. Din comisie face parte si un inspector din cadrul inspectoratului scolar j udetean/al municipiului Bucuresti. consemnata in condica de inspectii sa u la registratura generala a unitatii de invatamant preuniversitar/institutiei. care a fost sanctionat. comisii formate din 3-5 membri. d) pentru personalul de conducere al inspectoratelor scolare judetene/al mun icipiului Bucuresti. Personalul de conducere. desi a fost instiintat in scris cu minimum 48 de ore inainte. imprejurarile in care au fost savarsite. pr ecum si de a da declaratii scrise se constata prin proces-verbal si nu impiedica finalizarea cercetarii. de indrumare si de control din inspectoratele scolare si din Ministerul Educatiei. (6) In cadrul cercetarii abaterii prezumate se stabilesc faptele si urmarile acestora. i ar ceilalti au functia didactica cel putin egala cu a celui care a savarsit abat erea. (9) Normele privind componenta. personalul de indrumare si de control din cadrul inspectoratelor scolare si de personalul d e indrumare si de control din cadrul Ministerului Educatiei. Persoanei nevinovate i se comunica in scris inexistenta faptelor pentru care a f ost cercetata. f) desfacerea disciplinara a contractului individual de munca. Audierea celui cercetat si veri ficarea apararii acestuia sunt obligatorii. Tineret ului si Sportului. are dreptul de a c ontesta. comisiile de cercetare disciplinara se constituie dupa cum ur meaza: a) pentru personalul didactic. b) pentru personalul de conducere al unitatilor de invatamant preuniversitar . in termen de 15 zile de la comunicare. Refuzul celui cercetat de a se preze nta la audiere. Tin eretului si Sportului. existenta sau inexistenta vi novatiei. decizia respectiva la coleg iul de disciplina de pe langa inspectoratul scolar. Tineretului si Sportului. dintre care un reprezentant al salariatilor. b) ministrul educatiei. Cercetarii. Cadrul didactic cercetat are dreptul sa cunoasca toate actele cercetarii si sa isi produca probe in aparare.

salariz ate prin plata cu ora. (2) Pentru personalul de conducere al unitatii de invatamant preuniversitar. cercetarii. Tineretului si Sportului. se dispune altfel. II Statutul personalului didactic si de cercetare din invatamantul superior . tineretului si sportului. pe baza raportului comisiei de cercetare. (5) Personalul didactic pensionat din invatamant beneficiaza de asistenta me dicala si de acces la casele de odihna si la bazele de tratament ale cadrelor di dactice. prin decizie scrisa. precum si celelalte acte pentru recuperarea pagubelor si a prejudiciilor se f ac de conducerea unitatii sau a institutiei al carei salariat este cel in cauza. tineretului si sportului si se comunica prin ordin. de indrumare si de control se poate face si in timpul anului scolar. 281 (1) Pentru personalul didactic din unitatile de invatamant preuniversitar. d e ministrul educatiei. tineretului si sportului. 282 Sanctiunea se stabileste. ART. propunerea de sanctionare se face. de indrumare si de control din invatam antul de stat se pensioneaza la data implinirii varstei legale de pensionare. ART. dupa caz. de catre directorul unitatii de invatamant. cerceta rii. de autor itatea care a numit aceasta comisie si se comunica celui in cauza. (3) Pentru motive temeinice. SECTIUNEA a 12-a Pensionarea ART. Du pa data implinirii varstei legale de pensionare. (4) Pentru personalul de indrumare si control din Ministerul Educatiei. de indrumare sau de control. respectiv al inspecto ratului scolar. 284 (1) Personalul didactic beneficiaza de pensie in conditiile prevazute de leg islatia de asigurari sociale si pensii care reglementeaza sistemul public de pen sii. propunerea de sanctionare se face de catre consiliul de administratie al unitat ii de invatamant preuniversitar si se comunica prin decizie a inspectorului scol ar general. Cerc etarii. (3) Pentru personalul de conducere din inspectoratele scolare si casele corp ului didactic. prin lege. propunerea de sanctionare se face de ministrul educatiei. CAP. ART. Tineretului si S portului se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educatie i. inspectorul scolar general sau ministrul educatiei. (4) Cadrele didactice pensionate pot desfasura activitati didactice.utiile colegiului de disciplina de pe langa inspectoratul scolar si ale Colegiul ui central de disciplina al Ministerului Educatiei. p ropunerea de sanctionare se face de catre director sau de cel putin 2/3 din numa rul total al membrilor consiliului de administratie. cercetarii. Decizia de imputar e. Cercetarii. Sanctiunile aprobate de con siliul de administratie sunt puse in aplicare si comunicate prin decizie a direc torului unitatii de invatamant preuniversitar. precum si a celui de conducere. cu aprobar ea consiliului de administratie al unitatii de invatamant. de indrumare si de control din invataman tul preuniversitar se stabileste potrivit legislatiei muncii. 283 Raspunderea patrimoniala a personalului didactic. dupa implinirea varstei standard de pensionare. pensionarea personalului didactic de conducere. dupa caz. (10) Dreptul persoanei sanctionate de a se adresa instantelor judecatoresti este garantat. in afara de cazurile cand. cercetarii. a personalului didactic au xiliar. se interzice indeplinirea orica rei functii de conducere. respectiv de secret arul de stat sau de seful ierarhic al persoanei in cauza si se comunica prin ord in. tineretului si sportului. (2) Personalul didactic de conducere.

prin consultarea membrilor acestora. d) cercetator stiintific gradul II. 285 (1) In institutiile de invatamant superior functiile didactice sunt: a) asistent universitar. c) conferentiar universitar.SECTIUNEA 1 Norma universitara ART. senatul universitar aproba. ART. In cazul specialistilor fara grad didactic uni versitar recunoscut in tara. b) cercetator stiintific gradul III se echivaleaza cu lector universitar/sef de lucrari. c) normele universitare. lucrari practice sau de laborator. d) profesor universitar. din tara sau din strainatate. prin evaluare. pe o durata determinata. inclusiv studen ti din toate cele 3 cicluri. in conformitate cu standardele nationale. gradul d idactic corespunzator performantei. prin stabilirea de norme universitare. la discipline le din planul de invatamant. in institute de cercetare. b) lector universitar/sef de lucrari. Angajarea acestora se face conform legii. 286 (1) Statele de functii ale personalului didactic si de cercetare se intocmes c anual. personal de cercetare asociat. indrumare a studentilor si a studentilor-doctoranzi. in scoli doctorale. d) cercetator stiintific gradul I se echivaleaza cu profesor universitar. precum si alte categorii de personal. (6) Acolo unde este cazul. (5) In raport cu necesitatile academice proprii. e) cercetator stiintific gradul I. (3) In statul de functii sunt inscrise. invitarea in cadrul institutiei de invatamant su perior a unor cadre didactice universitare si a altor specialisti cu valoare rec unoscuta in domeniu. pentru pers oanele care detin o diploma de doctor. in calitate de cadre didactic e universitare asociate invitate. (4) In invatamantul superior poate functiona personal didactic asociat pentr u urmatoarele functii: lector universitar/sef de lucrari. de cercetare si activitati echivalente acestora. b) cercetator stiintific. (2) In institutiile de invatamant superior functiile de cercetare sunt: a) asistent cercetare. (3) Echivalenta functiilor din cercetare cu functiile didactice este urmatoa rea: a) cercetator stiintific se echivaleaza cu asistent universitar. (4) Statele de functii se intocmesc la nivelul departamentelor sau al scolil or doctorale. ca urmare a precizarii sarcin . senatul universitar poate a proba. c) cercetator stiintific gradul II se echivaleaza cu conferentiar universita r. indr umare de proiecte. in centr e de cercetare si microproductie sau in alte unitati pot functiona pe posturi di stincte si personal de cercetare. b) formatiunile de studiu. c) cercetator stiintific gradul III. potrivit legi i. cu cel putin 15 zile inainte de inceperea fiecarui an universitar si nu se pot modifica in timpul anului univers itar. (2) Functiile didactice si numarul posturilor se stabilesc tinand seama de: a) planurile de invatamant. posturile didac tice si de cercetare ocupate sau vacante. obtinerea permisului de munca este sarcina instit utiei de invatamant superior angajatoare. in ordine ierarhica. conferentiar universit ar si profesor universitar. (7) In departamente. seminare. practica de specialitate. specificandu-se functiile didactice si de cercetare corespunzatoare si numarul saptamanal de ore conventionale reparti zate pe activitati de predare.

ora de activitati de predare reprezinta 2.5 ore conventionale. (8) Angajarea personalului didactic si de cercetare auxiliar si nedidactic s e face prin concurs organizat de facultate sau de scoala doctorala. b) din invatamantul universitar de licenta. Fac exceptie de la aceasta prevedere orele de predare a limbii respective. e) indrumarea elaborarii tezelor de doctorat. avizate de conducerea institutiei de invatamant superior. printr-o metodologie aprobata de senatu . de directorul depar tamentului sau de conducatorul scolii doctorale si aprobata de rector. (2) lit. d) indrumarea elaborarii disertatiilor de master. master si doctorat. (8) In cazul predarii integrale in limbi de circulatie internationala. (6) Numarul posturilor pentru personalul didactic si de cercetare auxiliar s e stabileste de senatul universitar. avizata. (9) Atributiile personalului didactic auxiliar si nedidactic sunt stabilite in fisa individuala a postului. (6) In invatamantul universitar de licenta. b) norma de cercetare. ora de activitati de predare rep rezinta doua ore conventionale. dupa caz. (4) Norma didactica se stabileste conform planului de invatamant si se calcu leaza ca norma medie saptamanala. indrumare de pro iecte de an. f) alte activitati didactice. (7) In invatamantul universitar de master si in invatamantul universitar de doctorat. b) reprezinta 1. a st udentilor in cadrul sistemului de credite transferabile. potrivit leg ii.ilor didactice si de cercetare de catre consiliul facultatii. al departamentului sau al scolii doctorale. lucrari practice si de laborator. c) indrumarea elaborarii lucrarilor de licenta. (5) Ora conventionala este ora didactica de activitati prevazute la alin. (2) Norma didactica poate cuprinde: a) activitati de predare. al facultatii. seminar sau alt e activitati pot fi normate cu un coeficient suplimentar multiplicativ de 1. 287 (1) Norma universitara cuprinde: a) norma didactica. de decan.5 ore conventionale. statele de functii se completeaza pe baza notelor de comanda. impreuna cu Ministerul Muncii. (2) lit. al programului de studii. h) activitati de evaluare. la ci clurile de licenta. ART. iar ora de activitati prevazute la alin. se cuantifica in ore conventionale. (7) Nomenclatorul general de functii didactice si de cercetare auxiliare din invatamantul superior. c)-j). activitatile de predare. indrumarea cercurilor stiintifice studentesti. precum si nivelul studiilor necesare pentru ocuparea ace stor functii se elaboreaza de Ministerul Educatiei. La departamentele cu discipline la mai multe facultati. Cercetarii. j) participarea la consilii si in comisii in interesul invatamantului. (3) Norma didactica saptamanala in invatamantul superior se cuantifica in or e conventionale. Norma medie saptamanala se stabileste prin impartirea n umarului de ore conventionale din fisa individuala a postului la numarul de sapt amani inscris in planul de invatamant pentru activitatea didactica de predare si de seminar din intregul an universitar. consultatii.25. practice si de cercetare stiintifica inscrise in planurile de invatamant. indiferent de perioada semestrului universitar in care este efectuata. i) tutorat. b) activitati de seminar. g) conducerea activitatilor didactico-artistice sau sportive. Familiei si Protectiei Sociale. Tineretului si S portului. in functie de bugetul si specificul institu tiei. constitui nd anexa la contractul individual de munca. de consiliul scolii doctorale si se aproba de senatul universitar. (5) Statul de functii al personalului didactic si de cercetare se avizeaza d e consiliul facultatii sau. (2 ) lit. (9) Activitatile prevazute la alin. cuprinse in norma didact ica. dupa caz.

(10) si (11). prin regulament. Tineretului si Sportului poate beneficia de o reducere a normei didactice de cel mult 30%. (20) Personalul didactic auxiliar si nedidactic din invatamantul superior de sfasoara activitati specifice stabilite in fisa individuala a postului. timpul saptamanal de lucru al acestuia e ste identic cu cel stabilit pentru personalul cu functii echivalente din celelal te sectoare bugetare. dintre care cel putin doua ore conventionale de activitati de predare. dintre care cel putin 4 or e conventionale de activitati de predare. senatul universitar stabile ste. (18) In departamente. la propunerea directorului de departament. cu respectarea standardelor de asigurare a calitatii. (10)-(15) pot fi trecute temporar. de profil si de specializare. cadrul d idactic are obligatiile personalului de cercetare din invatamantul superior. nu are in structura postului or e de curs se majoreaza cu doua ore conventionale. b) conferentiar universitar: 8 ore conventionale. Diminuarea normei didactice este de cel mult 1/2 din norma resp ectiva. mentinandu-si calitatea de t itular in functia didactica obtinuta prin concurs. diferentiat. (12). (15) Prin exceptie. conform deciziei consiliului facultatii. In aceasta perioada. cu acordul consiliului facultati i. . (21) Personalul care exercita o functie de conducere in cadrul institutiei d e invatamant superior sau de indrumare si control in cadrul Ministerului Educati ei. la cererea ace stora. (22) Suma totala a orelor de munca dintr-o norma didactica sau de cercetare. (10) lit. f ara a depasi limita maxima prevazuta la alin. (12) Norma didactica nu poate depasi 16 ore conventionale pe saptamana. Cadrul d idactic isi mentine calitatea de titular in functia didactica obtinuta prin conc urs. astfel incat unei ore fizice de activitati sa ii corespunda minimum 0. In insti tutiile de invatamant superior de stat. (19) Personalul de cercetare din invatamantul superior desfasoara activitati specifice. cuprinzand activitati prevazu te la alin. a)-f) se stabileste dupa cum urmeaza: a) profesor universitar: 7 ore conventionale. (11) Prin exceptie. (10) Norma didactica saptamanala minima pentru activitatile prevazute la ali n. (10) si (11) reprezinta limita minim a privind normarea activitatii didactice. cu norma integrala de cercetare stiintifica. scoli doctorale. (14) Norma didactica a personalului didactic care nu desfasoara activitati d e cercetare stiintifica sau echivalente acestora este superioara celei minime. norma didactica saptamanala minima. de special izare. c) lector universitar/sef de lucrari: 10 ore conventionale. poate mari. norma personalului didactic prevazut la alin. Cercetarii. cu aprobarea senatului universitar. in baza autonomie i universitare. (13) Norma didactica prevazuta la alin. diferentele pana la norma didactica minima se comp leteaza cu activitati de cercetare stiintifica. datorita specificului disciplinelor. (16) Cadrele didactice titulare a caror norma didactica nu poate fi constitu ita conform prevederilor alin. la propunerea directorului de departament. dintre care cel putin 4 ore co nventionale de activitati de predare. d) asistent universitar: 11 ore conventionale. (2) lit. Senatul universitar. (17) In limitele prevazute de prezentul articol. c) si f). respectiv cu acordul consiliului s colii doctorale.5 ore conv entionale. stabilite in fisa individuala a postului de catre conducerea departa mentului sau a scolii doctorale. de ponderea disciplinelor in pregatirea de specialitate a studentilor si de dimensiunea formatiunilor de studiu. b).5 ore conventionale. a)-c) care. in functie de programul de studii. fara a depasi limita maxi ma prevazuta la alin. (2) lit. iar ora de cercetare este echivalenta cu 0. in situatia in care norma didactica nu poate fi alcatuit a conform alin. norma universitara efectiva. potrivit legii. sau deciziei consiliului scolii doctorale. (12).l universitar. in functie de domeniu. unitati sau centre de cercetare si mi croproductie poate functiona pe posturi distincte si personal de cercetare cu co ntract de munca pe perioada determinata sau nedeterminata.

dupa pensionare. norma didactica fiind redusa corespunzator limitei prevazute la ar t. (2) In invatamantul superior de stat. Contractul de cercetare s tabileste atat modalitatea de plata efectiva. nu poate depasi norma didactica minima. p entru excelenta didactica si de cercetare. (3). Pe perioada anului sabatic. (6) Cadrele didactice care sunt alese sau numite in institutiile publice ale statului sau desfasoara activitati specifice functiei publice in ministere ori in alte organe de specialitate ale statului pot desfasura activitati didactice a ferente unei norme didactice. in baza criteriilor de performanta profesionala si a situatiei financiare. este de 40 ore pe saptamana. ART. cadrelor didactice care au atins vars ta de pensionare. 290 (1) Studentii-doctoranzi sunt incadrati de catre IOSUD sau o institutie memb ra a unei IOSUD ca asistenti de cercetare ori asistenti universitari pe perioada determinata. Atributiile lor sunt . acest ia beneficiaza de pana la un salariu de baza. in baza unui contract pe perioada determinata de un an. Cadrele didactice pensionate pot fi platite in regim de plata cu ora. 164 alin. poate decide continuarea activitatii unui cadru didactic sau de cercetare dupa p ensionare. (3) Senatul universitar din universitatile de stat. (3) si (4). fara limita de varsta. si isi pastreaza calitatea de titular. particular si confesional se interzice ocuparea oricarei functii de conducere sau de administrare. (5) Regimul juridic al cumulului salariului cu pensia nu se aplica cadrelor didactice care beneficiaza de prevederile alin. particulare si confesion ale. inceteaza de drept in cazul persoanelor care au implinit varsta de pensionare. Mandatele celor care detin functii de conducere s au de administrare. ART. cu aprobarea senatului universitar . la orice nivel al u niversitatii. 289 (1) Personalul didactic si de cercetare se pensioneaza la implinirea varstei de 65 de ani. ART. Cartei universitare si prevederilor contractuale. dar sunt scutiti de efectuarea activita tilor din fisa postului. Pentru personalul titular. indiferent de institutia la ca re se efectueaza. (3) Sustinerea de catre personalul titular de activitati de predare si cerce tare in alte institutii de invatamant superior sau de cercetare se poate face do ar cu acordul scris al senatului universitar. numar ul maxim de ore platite in regim de plata cu ora. b) dupa implinirea varstei de 65 de ani. cat si cuantumurile. 287 sunt remunerate in regim de plata cu ora. Sen atul universitar poate decide conferirea titlului onorific de profesor emerit. 288 (1) Activitatile didactice care excedeaza o norma didactica prevazuta la art . (2) Activitatile din granturi sau contractele de cercetare se remunereaza co nform deciziei directorului de grant. prin exceptie de la prevederile art. pot conduce noi studenti-doctoranzi numai in regim de cotutela impreuna cu un cadru didactic si de cercetare care n u implineste varsta de pensionare pe toata durata desfasurarii doctoratului resp ectiv. (5) Profesorii si conferentiarii titulari sau directorii de granturi care ti mp de 6 ani consecutivi au derulat granturi de cercetare si au functionat in ace easi universitate pot beneficia de an sabatic. la orice nivel al universitatii.realizata prin cumularea ponderilor activitatilor prevazute la alin. (4) Activitatile de cercetare pe baza de contract sunt remunerate conform le gii. 287. Fac exceptie de la aceste re glementari functiile de membru al consiliului de administratie al universitatilo r particulare. conform legii si prevederilor Cartei unive rsitare. (4) Cadrele didactice si de cercetare care conduc doctorate se pensioneaza l a implinirea varstei de 65 de ani si: a) pot conduce doctoratele in desfasurare la data pensionarii pana la implin irea varstei de 70 de ani. (1). cu posibilita tea de prelungire anuala conform Cartei universitare.

Cercetarii.stabilite de senatul universitar. 294 (1) Angajarea pe un post didactic sau de cercetare se face. In raport cu particip area la procesul didactic si cu gradul de pregatire profesionala. in conditiile legii. cand un cadru didactic desfasoara activitati didactice sau de cercetare stiintifica in m ai multe institutii de invatamant superior ori de cercetare-dezvoltare. Cadrele didactice si de cercetare angajate pe perioada determinata au statut de cadru didactic si de cercetare asociat. personalul didactic poate fi: titular sau asociat. (3) Prin personal didactic titular se intelege personalul didactic care ocup a o functie didactica intr-o universitate. in sensul prezentei legi. in baza legislatiei in vigoare. cartea de munca sau registrul angajatilor. cu specificatia calit atii de titular. 293 Ocuparea posturilor didactice. a metodologiei-cadru stabilite de Ministerul Educatiei. 292 Formatiunile de studiu si dimensiunile acestora se stabilesc de catre senate le universitare. in concordanta cu prog ramul si ciclul de studii. in conditiile legii. Tineretului si Sportului si a Cartei universitare. inclusiv de vechimea in munca. cu respectarea standardelor de calitate. ART. Personal didactic titular este si personalul didactic care beneficiaza de rezer vare de post. (3) Prin exceptie de la prevederile legislatiei muncii. pe perioada determinata sau pe perioada nedeterminata . se int elege personalul care detine. studentii-doctoranzi pot fi angajati pe o perioada determ inata de maximum 5 ani. Cercetarii. iar in celelalte. in mod legal. pe o perioada nedeterminata. perso nalul astfel disponibilizat beneficiaza de salarii compensatorii. 291 (1) Prin personal didactic si de cercetare. (6) In cazul desfiintarii unei unitati de invatamant superior de stat. unul dintre titlurile universitare s au de cercetare prevazute de prezenta lege. evaluarea. dupa intrarea in vigoare a prezentei legi. (5) Contractul de angajare pe perioada determinata incheiat intre universita . obtinuta prin concurs. calitatea este de cadru didactic sau de cercetator asociat. fara nicio discriminare. Institutia de invatamant superior i n care cadrul didactic este titular are obligatia de a pastra si de a gestiona. propuse de ARACIS si aprobate de Ministerul Educatiei . dupa obtinerea titlului de doctor. (4) Prin exceptie. 319/2003 privind Statutul personalu lui de cercetare-dezvoltare. durata unei perioade determinate este de maximum 3 ani. formarea continua si co ncedierea personalului didactic si de cercetare sunt de competenta universitatil or. (2) Studentii-doctoranzi beneficiaza de toate drepturile asistentilor de cer cetare sau asistentilor universitari. (2) In raport cu relatiile de munca stabilite cu institutia de invatamant su perior. ART. ART. Salariatul opteaza unde are functia de baza. organizat de institutia de invatamant superior. (2) La concursul pentru un post didactic sau de cercetare pot participa ceta teni romani ori straini. motivarea. in conditiile legii. personalul did actic poate fi: personal didactic sau personal didactic auxiliar. calitate a de titular poate fi numai la una dintre ele. Angajarea pe perioada nedeterminata pe orice functie didactica sau de cercetar e este posibila numai prin concurs public. potrivit legii. conform legisl atiei in vigoare. SECTIUNEA a 2-a Ocuparea functiilor didactice si a posturilor didactice ART. care apartine unei institutii de inv atamant superior si care desfasoara activitati didactice si/sau de cercetare. (5) Functiilor de cercetare-dezvoltare din universitati si personalului care le ocupa li se aplica prevederile Legii nr. (4) Calitatea de titular exista numai in raport cu o singura institutie de i nvatamant superior sau cu o singura institutie de cercetare-dezvoltare. Tineretului si Sportului.

(1) si a legislat iei in vigoare. (2) Rezultatele concursurilor sunt aprobate de senatul universitar. de solutionare a contestatiilor. inovatii. (3) Universitatile au obligatia sa respecte aceasta metodologie si sa public e toate posturile scoase la concurs. admin istrat de Ministerul Educatiei. cu cel putin doua luni inainte de concurs. insotite de programa aferenta concursului. mergand pana la demiterea decani lor sau a rectorului. pentru fiecare titlu sau functie didactica. care este aprob ata de catre senatul universitar. evaluate pe baza criteriilor adoptate de senatul universitar. a). la propunerea CNATDCU. modul de organizare si de desfasur are a concursului. prin inventii. in conditiile respectarii normelor de calitate. ART. (2) In conditiile constatarii unor nereguli. publicatii stiintifice. Publicarea posturilor scoase la concu rs se face cel putin pe site-ul web propriu si pe un site web specializat. Aceasta metodologie nu poate face referire la vechime si nu poate discrimina persoanele din afara institutiei sau tarii fata d e persoanele din institutie ori din tara. precum si in functie de nevoile de angajare si de resursele financiare ale institutiei. ART. ART. Cercetarii . in vederea asigurarii calitatii. prin plata cu ora. 219 alin. in functie de rezultatele profesionale personale. se avizeaza de consiliul departamentului si se aproba de consiliul facultatii. (2) In cazul constatarii nerespectarii prevederilor legale in procedura de o cupare a posturilor didactice si de cercetare. Tineretului si Sportului. initiata de Ministerul Educatiei. (2) Angajarea specialistilor cu valoare stiintifica recunoscuta in domeniu. control. premii. (1). ART. conform prezentei legi. 296 (1) Posturile didactice rezervate. in calitate de profesori ori conferentiari asociati invitati. 295 alin. decanii facultatilor si rectorul raspund in fata senatului universitar pentru buna desfasurare a concursurilor de ocupare a posturilor. autoritate sau evaluare institutionala directa la orice niv el in aceeasi universitate. in conformitate cu prevede rile legale in vigoare. Cercetarii. a respectarii eticii univer sitare si a legislatiei in vigoare. 295 (1) Metodologia-cadru de concurs pentru ocuparea posturilor vacante va fi st abilita prin hotarare a Guvernului. vacante ori temporar vacante sunt acoperi te cu prioritate de personalul didactic titular al institutiei ori de personalul didactic asociat. (2) Metodologia va stabili. 297 (1) In baza metodologiei-cadru prevazute la art. Ministerul Educatiei. 299 (1) Universitatile raspund public de modul de ocupare a posturilor didactice si de cercetare. (5) Incalcarea prevederilor alin. afini si rude pana la gradul al III-lea inclusiv a functiilo r prin care unul sau una se afla fata de celalalt sau cealalta intr-o pozitie de conducere. din tara sau din strain atate. de etica universitar a si a legislatiei in vigoare. Cercetarii. (3) Functiile si gradele de cercetator stiintific in reteaua invatamantului superior se obtin potrivit reglementarilor legale in vigoare. (4) Dupa intrarea in vigoare a prezentei legi se interzice ocuparea concomit enta de catre soti. Tineretului si Sportului. cu referire la standardele minimale stabilite conform art. conflictele de interese si i ncompatibilitatile. senatul universitar poate aplic a sanctiuni specificate in metodologia proprie. universitatile isi stabilesc metodologia proprie de conferire a titlurilor si de ocupare a posturilor didactice si de cercetare. . iar inca drarea pe post se face incepand cu prima zi a semestrului urmator concursului. 298 (1) Directorii departamentelor. ceri ntele minime pentru prezentarea la concurs.te si membri ai personalului didactic si de cercetare in urma unui concurs poate fi reinnoit. ART. (1) lit. (3) si (4) duce la invalidarea concursului si la penalizarea celor vinovati pe baza metodologiei-cadru prevazute la alin.

a). standarde aprobate conform art. Teza prezinta in mod documentat realizarile profesionale obtinute ulte rior conferirii titlului de doctor in stiinta. conform legii. d) obtinerea atestatului de abilitare. specifice fun ctiei. d) indeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice. (3) In cazul in care instantele de judecata constata incalcarea procedurilor de desfasurare a concursului pentru ocuparea posturilor didactice si de cerceta re din universitati. a). aprobate de senatul universitar. in tara sau in strainatate. fara impunerea unor conditii de vechime . (3) Pot sustine examenul de abilitare numai persoanele care au titlul de doc tor in stiinta si care indeplinesc standardele minimale stabilite conform art. conform legii. (1) lit. prec um si indeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice. cercetarii. specifice fu nctiei. contractul de munca al persoanei in cauza inceteaza de drept. standarde aprobate conform art. conform legii. c) indeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice. (1) lit. b) indeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice. suplimentar fata de alte conditi i stabilite de lege. conform legii. a). specifice fu nctiei. c) admiterea tezei de abilitare in urma sustinerii publice. fara impunerea unor conditii de vechime. aprobate de senatul universitar. fara impunerea unor conditii de vechime . aprobate de senatul universitar. aprobate de senatul universitar. (2) O persoana care nu a obtinut o diploma de doctor nu poate ocupa functia de asistent universitar intr-o anumita institutie de invatamant superior pentru o perioada cumulata mai mare de 5 ani. 300 (1) Abilitarea consta in: a) redactarea unei teze de abilitare. 219 alin. concursul se anuleaza si se reia. functia de asistent de cercetare poate fi ocupata numai de . (2) Teza de abilitare releva capacitatile si performantele didactice si de c ercetare. fara impunerea unor conditii de vechime . ART. (4) Conditiile pentru ocuparea functiei didactice de conferentiar universita r sunt urmatoarele: a) detinerea diplomei de doctor. (1) lit. (5) Acordarea atestatului de abilitare este propusa de CNATDCU si este aprob ata prin ordin al ministrului educatiei. b) sustinerea publica a tezei de abilitare in fata unei comisii de specialit ate numite de CNATDCU si formata din cel putin 3 persoane. (4) Cererea pentru sustinerea examenului de abilitare este adresata CNATDCU. ART. La implinirea acestui termen. (5) Conditiile pentru ocuparea functiei didactice de profesor universitar su nt urmatoarele: a) detinerea diplomei de doctor. c) indeplinirea standardelor minimale pentru ocuparea functiei de profesor u niversitar. care probeaza originalitatea si r elevanta contributiilor academice. stiintifice si profesionale si care anticipea za o dezvoltare independenta a viitoarei cariere de cercetare si/sau universitar e. 219 alin. b) detinerea atestatului de abilitare. (6) In institutiile de invatamant superior. care au calitatea de conducator de doctorat. b) indeplinirea standardelor minimale pentru ocuparea functiei de conferenti ar universitar. (3) Conditiile minimale pentru ocuparea functiei didactice de lector univers itar/sef de lucrari sunt urmatoarele: a) detinerea diplomei de doctor. 2 19 alin. pe baza unui raport intocmit de Consiliul de Etica si Management Universitar. 301 (1) Pentru ocuparea functiei didactice de asistent universitar sunt necesare obtinerea statutului de studentdoctorand sau detinerea diplomei de doctor. tineretului si sportului.Tineretului si Sportului poate aplica sanctiuni prevazute de prezenta lege. specifice fu nctiei.

(9) In invatamantul superior medical. volume sau opere de arta. (3) Membrilor comunitatii universitare le este garantata libertatea academic a. din contractul indi vidual de munca. de a candida la obtinerea de granturi nationale si internationale. Rezultatele evaluarilor sunt informatii publice. in conformitate cu cr iteriile de calitate academica.persoane care sunt studentidoctoranzi sau care detin diploma de doctor. SECTIUNEA a 4-a Drepturi si obligatii ale personalului didactic ART. Accesul la fisa personala de serviciu este permis numai p ersoanei in cauza. titularului serviciului de resurse umane si conducatorului in stitutiei de invatamant superior. din Codul de etica universitara. Aceasta evaluare se face in conformitate cu o metodologie aprobata si aplicata de catre senatul universitar. ei pot exprima liber opinii academice in spatiul universita r si au libertatea de predare. SECTIUNEA a 3-a Evaluarea calitatii cadrelor didactice ART. (4) Personalul didactic si de cercetare are dreptul de a publica studii. in statul de functii. Fac exceptie posturile de la disciplinele care nu au corespondent in rete aua Ministerului Sanatatii si cele de la disciplinele preclinice. Fac exceptie posturile de la disciplinele care nu au corespondent in reteaua Ministerului Sanatatii si cele de la disciplinele preclinice. conform legii. (2) Evaluarea de catre studenti a prestatiei cadrelor didactice este obligat orie. (2) Protectia drepturilor salariatilor. (4) Contractele de munca ale personalului didactic si de cercetare includ as umarea unor standarde minime ale rezultatelor activitatilor didactice si de cerc etare si clauze privind incetarea contractelor in conditiile neindeplinirii aces tor standarde minime. (3) Salarizarea personalului didactic si de cercetare se face si in functie de rezultatele si performantele acestuia. (7) In institutiile de invatamant superior. art icole. (2) Fisele de post individualizate se incadreaza la nivel de departament sau scoala doctorala. suplimentar fata de alte conditi i stabilite de lege. 303 (1) Rezultatele si performantele activitatilor didactice si de cercetare ale personalului didactic si de cercetare dintr-o universitate sunt evaluate period ic. precum si a drepturilor de proprieta te intelectuala asupra creatiei stiintifice. la intervale de maximum 5 ani. Statul de functii constituie documentul legal in baza caruia se face salarizarea lunara a fiecarui membru al personalul ui didactic si de cercetare. candidatii la concursul pentru ocupare a postului de asistent universitar trebuie sa aiba cel putin titlul de medic rez ident. de cercetare si de creatie. functiile de cercetare de cercetator stiintific sau superio are pot fi ocupate numai de persoane care detin diploma de doctor. ART. (8) In invatamantul superior medical. 302 (1) Datele si informatiile privind situatia profesionala a personalului dida ctic si de cercetare si a celui tehnic-administrativ se consemneaza intr-o fisa personala de serviciu. candidatii la concursul pentru ocupare a posturilor de sef de lucrari si de conferentiar trebuie sa aiba si titlul de m edic specialist. precum si din legislatia in vigoare. . iar candidatii la concursul pentru ocuparea postului de profeso r universitar trebuie sa aiba si titlul de medic primar. 304 (1) Personalul din invatamantul superior are drepturi si indatoriri care dec urg din Carta universitara. culturale sau artistice este garant ata si se asigura in conformitate cu prevederile Cartei universitare si cu legis latia specifica in vigoare. fara restrictii ale libertatii academice. In baza acesteia.

cu o durat a de cel putin 40 de zile lucratoare. din surse proprii. comisiilor si agentiilor din subo rdinea Administratiei Prezidentiale. care indeplinesc functia de prefect. de tineret si de sport. b) perioadele de efectuare a concediului de odihna pentru fiecare cadru dida ctic se stabilesc de catre senatul universitar. De aceleasi dreptu ri beneficiaza si personalul de conducere si de specialitate de la casa corpului didactic. ori trimis pentru specializare. transportul si cazarea cadrelor didactice care domiciliaza in alte localitati. al Curtii Constitutionale. de indrumare si de control i n sistemul de invatamant. inter universitare sau interinstitutionale. care di n proprie initiativa solicita sa se specializeze sau sa participe la cercetare s tiintifica in tara sau in strainatate. cadrele didactice pot cumula aceste functii cu activitate a didactica si de cercetare. alese in Parlament. Tineretului si Sportului. a consiliului de administratie. (10) Personalul didactic titular pe un post didactic din invatamant. o data la 10 ani. (11) Personalul didactic titular pe un post didactic din invatamant poate be neficia de concediu fara plata pe timp de un an universitar. (8) De prevederile alin. solici tat in strainatate pentru predare. cel care lucreaza in organisme internationale. (6) se aplica si cadrelor didactice titulare pe un pos t didactic din invatamant.(5) Personalul didactic si de cercetare are dreptul sa faca parte din asocia tii si organizatii sindicale. daca sunt cadre didactice titulare pe un post didac tic din invatamant. (12) Perioada de rezervare a postului didactic se considera vechime in invat amant. viceprimar. Parlamentului sau Guvernului. precum si cadrelor didactice trecute in functii de conducere. Cercetarii. activitate artistica sau sportiva. (15) Personalul din invatamant beneficiaza de asistenta medicala in cabinete . (13) Cadrele didactice beneficiaza de dreptul la concediu astfel: a) concediul anual cu plata. al Guvernului sau in M inisterul Educatiei. precum si cele alese de Parlament in organismele centrale ale statului. al Administratiei Prezidentiale. primar. integral sau partial. cercetare. in perioada vacantelor universitare. precum si din organizatii politice legal constituite. profesionale si culturale. au drept de rezervare a postu lui didactic pe perioada in care indeplinesc aceste functii. in functie de interesul invatama ntului si al celui in cauza. al Consiliului Legislativ. (6) beneficiaza si personalul didactic trimis in st rainatate cu misiuni de stat. i se rezer va postul didactic pentru perioada respectiva. conducerea ins titutiei de invatamant poate intrerupe concediul legal. in cazuri bine justificate. c u aprobarea institutiei de invatamant superior. Pe toata durata man datului sau a numirii. are dreptul la concedii fara plata. conventii guvernamentale. numite in Guvern sau indeplinind functii de specialitate specifice di n aparatul Parlamentului. normele metodologice referitoare la efec tuarea concediului legal vor fi elaborate de Ministerul Educatiei. cu rezervarea catedrei pe perioa da respectiva. (6) Cadrele didactice titulare pe un post didactic din invatamant. pe baza de contract. subprefect. precum si cadrele didactice titulare pe un post didactic din invatama nt numite ca personal de conducere sau in functii de specialitate specifice din cadrul autoritatilor si institutiilor publice. al Avocatului Poporului. in conformitate cu p revederile legii. (7) Prevederile alin. Durat a totala a acestora nu poate depasi 3 ani intr-un interval de 7 ani. (9) Personalului didactic titular pe un post didactic din invatamant. ca urmare a unor acorduri. de cultura. Cercetarii. daca se face dovada activitat ii respective. dupa caz. pre cum si insotitorii acestora. T ineretului si Sportului. pres edinte si vicepresedinte al consiliului judetean. persoanele in cauza urma nd a fi remunerate pentru munca depusa. nationale si internatio nale. Aprobarile in aceste situatii sunt de competenta conducerii institutiei de invatamant super ior sau. (14) Institutiile de invatamant superior pot asigura. impreuna cu reprezentantii organizatiilor sindicale rep rezentative la nivel de ramura a invatamantului.

respectiv 3 ani in cazul copiilor cu handicap. dir ector de departament sau de unitate de cercetare-dezvoltare. pentru cresterea si ingrijirea copilului in varsta de pana la 2 ani. 310 . (16) Personalul didactic are dreptul la intreruperea activitatii didactice. De acest drept poate beneficia numai unul dintre parinti sau sustinatorii legali. care se prezinta rectorului. (3) Comisia de etica universitara are urmatoarele atributii: a) analizeaza si solutioneaza abaterile de la etica universitara. ART. ART. Protectia se asigura impotriva persoan ei sau grupului de persoane care aduc atingere demnitatii umane si profesionale a cadrelor didactice ori care impiedica exercitarea drepturilor si a obligatiilo r lor. respectiv de Legea nr. sen atului universitar si constituie un document public. 308 (1) Orice persoana. (2) Structura si componenta comisiei de etica universitara este propusa de c onsiliul de administratie. Raspunderea juridica pentru hotararile si activitatea comisi ei de etica universitara revine universitatii. c) contribuie la elaborarea Codului de etica si deontologie universitara. in policlinici si unitati spitalicesti stabilite prin protocol incheiat intre Ministerul Educatiei. avizata de senatul universitar si aprobata de rector. confo rm prevederilor legale. Cercetarii. prorector. SECTIUNEA a 5-a Etica universitara ART. b) realizeaza un raport anual referitor la situatia respectarii eticii unive rsitare si a eticii activitatilor de cercetare. prodecan. Comisia raspunde autorului sesizarii in termen de 30 de zile de la primirea sesizarii si ii comunica acestu ia rezultatul procedurilor. d) atributiile stabilite de Legea nr. ART. 2 06/2004. decan. pe baza se sizarilor sau prin autosesizare. conform Codului de etica si deontologie univers itara. ca re se propune senatului universitar pentru adoptare si includere in Carta univer sitara. 306 (1) La nivelul fiecarei universitati functioneaza comisia de etica universit ara. N u pot fi membri ai comisiei de etica universitara persoanele care ocupa vreuna d intre functiile: rector. micropr oductie. comisia de etica universitara demareaza procedurile s tabilite de Codul de etica si deontologie universitara. proiectare. Membrii comisiei sunt persoane cu prestigiu profesional si autoritate morala. 305 Cadrele didactice si studentii sunt protejati in spatiul universitar de auto ritatile responsabile cu ordinea publica. Protectia este solicitata de persoana autorizata conform Cartei universit are. e) alte atributii prevazute de prezenta lege sau stabilite conform Cartei un iversitare. 309 In urma unei sesizari. Tineretului si Sportul ui si Ministerul Sanatatii. ART.medicale si psihologice. din universitate sau din afara universitatii. cu modificarile si completar ile ulterioare. dupa incheierea acestora. 307 Hotararile comisiei de etica universitara sunt avizate de consilierul juridi c al universitatii. cu modificarile si completarile ulterioare. cu rezervarea postului sau a catedrei. director administrativ. poate sesi za Comisiei de etica universitara abateri savarsite de membri ai comunitatii uni versitare. conform legii. (2) Comisia de etica universitara pastreaza confidentiala identitatea autoru lui sesizarii. 206/2004. ART.

propunerea de sanctionare discip linara se face de catre seful de departament sau de unitate de cercetare. de conducere. 311 (1) Personalul didactic din invatamantul superior beneficiaza de gradatie de merit. dupa caz. 313 (1) In institutiile de invatamant superior. personalulu . (2) lit. Normele de comportare sunt stabilite in Carta universitara. precum si pentru incalcarea normelor de comportare care dauneaza interesului invatamantului si prestigiului unitatii/ins titutiei. (3) Decanul sau rectorul. de indrumare si de control din invatamant ul superior raspunde disciplinar pentru incalcarea indatoririlor ce ii revin pot rivit contractului individual de munca. (2) Sanctiunile disciplinare prevazute la art. 312 alin. ART. cumulat. de indrumare si de control. consiliului facultatii sau senatului univer sitar. a dreptului de inscriere la un concurs pentru ocuparea unei functii didactice superioare ori a unei funct ii de conducere. b) diminuarea salariului de baza. SECTIUNEA a 6-a Distinctii ART. c) Medalia Membru de onoare al corpului didactic. personalul didactic si de cercetare auxiliar. de catre decan ori rector sau de cel putin 2/3 din numarul total al membrilor departamentului. medalia se acorda cadrelor didactice pensionabile.Constituie abateri grave de la buna conduita in cercetarea stiintifica si ac tivitatea universitara: a) plagierea rezultatelor sau publicatiilor altor autori. Gradatia de merit se acorda pe o perioada de 5 ani. ca membru in comisii de doctorat. precum si cel de conducere. (2) Ordinele si medaliile care pot fi conferite personalului didactic sunt: a) Ordinul Spiru Haret. sanctiunile se comunica. SECTIUNEA a 7-a Sanctiuni disciplinare ART. (4) In invatamantul superior. Acestia actioneaza in urma unei sesizari primite sau se autoses izeaza in cazul unei abateri constatate direct. microproductie. d) destituirea din functia de conducere din invatamant. Cavaler si Ofiter. ordinul se acord a personalului didactic. dupa caz. c) suspendarea. acordata prin concurs. ordinul se acor da personalului didactic. clasele Comandor. libertatii exprimarii si libertatii academice. 312 alin. b) Ordinul Alma Mater. de conducere si de cercetare din invatamantul superior. c)-e) se stabilesc de catre senatele universitare. cu indemnizatia de conducere. 312 (1) Personalul didactic si de cercetare. d e master sau de licenta. cand este cazul. a) si b) s e stabilesc de catre consiliile facultatilor. Aceasta gradatie se acorda pentru 16% din posturi le didactice existente la nivelul institutiei de invatamant superior si reprezin ta 25% din salariul de baza. in scris. proiec tare. de indrumare si de control. b) confectionarea de rezultate sau inlocuirea rezultatelor cu date fictive. c) introducerea de informatii false in solicitarile de granturi sau de finan tare. fara a adu ce atingere dreptului la opinie. clasele Comandor. Cavaler si Ofiter. cu activitate deosebita in educatie si formare profesio nala. pune in aplicare sanctiunile disciplinar e. (2) Sanctiunile disciplinare care se pot aplica personalului didactic si de cercetare sunt urmatoarele: a) avertisment scris. (2) lit. e) desfacerea disciplinara a contractului de munca. de indrumare si de control din invataman tul preuniversitar. pe o perioada determinata de timp. Sanctiunile disciplinare prevazute la art.

Sesizarea se face in scris si se inregistreaza la registratura unitatii/institutiei de invata mant. a dreptului de inscriere la un concurs pentru ocuparea unei functii didactice superioare ori a unei funct ii de conducere. SECTIUNEA a 8-a Sanctiuni referitoare la incalcarea eticii universitare si a bunei conduite in cercetare ART. d) destituirea din functia de conducere din invatamant. cu indemnizatia de conducere. personalul din cercetare sau personalul administrativ. audierea celui in cauza si verificarea sustinerilor facute de acesta in aparare. 314 (1) Sanctiunea disciplinara se aplica numai dupa efectuarea cercetarii fapte i sesizate. 316 In cazul in care cel sanctionat disciplinar nu a mai savarsit abateri discip linare in cursul unui an de la aplicarea sanctiunii. (2) Pentru investigarea abaterilor disciplinare savarsite de personalul dida ctic. de indrumare si de control. facandu-se mentiunea corespunzatoare in statul personal de serviciu al celui in cauza. ART. se constituie comis ii de analiza formate din 3-5 membri. cadre didactice care au functia didactica cel putin egala cu a celui care a savarsit abaterea si un reprezentant al organi zatiei sindicale. Cercetarii. dupa caz. pentru person alul de conducere al institutiilor de invatamant superior si pentru rezolvarea c ontestatiilor privind deciziile senatelor universitare. imbunatatindu-si activitate a si comportamentul. de cercetare si didactic a uxiliar se stabileste potrivit legislatiei muncii. cu aprobarea senatului universitar. c) suspendarea. b) exmatricularea. autoritatea care a aplicat sanctiunea disciplinara poate di spune ridicarea si radierea sanctiunii. ART. pe o perioada determinata de timp. 315 Raspunderea patrimoniala a personalului didactic. Masurile pentru recuperarea p agubelor si a prejudiciilor se iau potrivit legislatiei muncii. ca membru in comisii de doctorat. (3) Comisiile de analiza sunt numite. ART. 320 . ART. ART. 317 (1) Orice persoana poate sesiza unitatea/institutia de invatamant cu privire la savarsirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinara.i didactic si de cercetare. (2) Dreptul persoanei sanctionate disciplinar de a se adresa instantelor jud ecatoresti este garantat. d e master sau de licenta. b) diminuarea salariului de baza. precum si personalului didactic si de cercetare auxi liar din subordine de catre serviciul de resurse umane al institutiei. Tineretului si Sportului. c) alte sanctiuni prevazute de Codul de etica si deontologie universitara. de indrumare si de control. ART. cand este cazul. 318 Sanctiunile care se pot aplica personalului didactic si de cercetare si pers onalului didactic si de cercetare auxiliar de catre comisia de etica universitar a pentru incalcarea eticii universitare sau pentru abateri de la buna conduita i n cercetarea stiintifica sunt urmatoarele: a) avertisment scris. de: a) rector. 319 Sanctiunile care se pot aplica de catre comisia de etica universitara studen tilor si studentilor-doctoranzi pentru incalcarea eticii universitare sunt urmat oarele: a) avertisment scris. b) Ministerul Educatiei. cumulat. e) desfacerea disciplinara a contractului de munca.

in termen de 30 de zile de la stabilirea sanctiunilor. Dezvoltarii Tehnol ogice si Inovarii pastreaza confidentiala identitatea persoanei care a facut ses izarea. una sau mai multe dintre sanctiunile prevazute la art. 323 (1) Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintifice. pentru o perioada determinata. 206/2004. comisia d e etica universitara stabileste. 318 sau 319 ori prevazute de lege. 325 Se interzice ocuparea posturilor didactice si de cercetare de catre persoane cu privire la care s-a dovedit ca au realizat abateri grave de la buna conduita in cercetarea stiintifica si activitatea universitara. ART. a accesului la finantarea di n fonduri publice destinata cercetarii-dezvoltarii. Tineretu lui si Sportului. 324 Pentru abaterile de la buna conduita in cercetare-dezvoltare ale personalulu i din cadrul institutiilor de invatamant superior. indiferent de momentul la c are s-a dovedit ca o persoana a realizat abateri grave de la buna conduita in ce rcetarea stiintifica si activitatea universitara. ART. Dezvoltarii Tehnologice si Inov arii stabileste aplicarea uneia sau mai multora din urmatoarele sanctiuni: a) avertisment scris. 322 Sanctiunile stabilite de comisia de etica si deontologie universitara sunt p use in aplicare de catre decan sau rector. conform Legii nr. Constatarea abaterilor se face de catre Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintifice. ART. e) retragerea titlului didactic universitar sau a gradului de cercetare ori retrogradarea. (2) Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintifice. in cazurile hotararilor privind vinovatia. 326 . Dezvo ltarii Tehnologice si Inovarii sunt avizate de directia juridica din cadrul Mini sterului Educatiei. (3) Hotararile Consiliului National de Etica a Cercetarii Stiintifice. hotararile sta bilesc si sanctiunile ce urmeaza a fi aplicate. ART. Tineretului si Sportului. cu modificarile si completarile ulterioare. ART. Cercetarii. f) destituirea din functia de conducere din institutia de invatamant superio r. comisia de etica universitara stabileste. Consi liul National de Etica a Cercetarii Stiintifice. Dezvolt arii Tehnologice si Inovarii revine Ministerului Educatiei. d) retragerea titlului de doctor. g) desfacerea disciplinara a contractului de munca. stabilite conform legii. c) retragerea calitatii de conducator de doctorat sau a atestatului de abili tare. Codului de etica si deontologie profesionala al persona lului de cercetare-dezvoltare si Codului de etica si deontologie profesionala. u na sau mai multe din sanctiunile prevazute la art. Dezvoltarii Tehnol ogice si Inovarii analizeaza cazurile referitoare la incalcarea regulilor de bun a conduita in cercetare-dezvoltare. 3 18 sau 319. in urma sesizarilor sau prin autosesizare. h) interzicerea. Raspunderea juridica p entru hotararile Consiliului National de Etica a Cercetarii Stiintifice.In cazul abaterilor de la prevederile Codului de etica si deontologie profes ionala. conform Codului de etica si de ontologie profesionala. conform legii. iar cont ractul de munca cu universitatea inceteaza de drept. b) retragerea si/sau corectarea tuturor lucrarilor publicate prin incalcarea regulilor de buna conduita. Dezvoltarii Tehn ologice si Inovarii. s i emite hotarari prin care se stabileste vinovatia ori nevinovatia persoanei sau persoanelor in cauza. Se anuleaza concursul pentru un post didactic sau de cercetare ocupat. constatate si dovedite. conform legii. ART. dupa caz. 321 In cazul abaterilor de la buna conduita in cercetarea stiintifica. Cercetarii.

(3) Invatarea pe tot parcursul vietii cuprinde educatia timpurie.Sanctiunile stabilite de Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintific e. (5) Certificarea cunostintelor si competentelor dobandite in contexte nonfor male si informale poate fi facuta de organisme abilitate in acest sens. care nu urmeaza in mod explicit un curriculum si poate diferi ca durata. 329 (1) Finalitatile principale ale invatarii pe tot parcursul vietii vizeaza de zvoltarea plenara a persoanei si dezvoltarea durabila a societatii. cu obiective de invatare. 327 Salarizarea personalului didactic si de cercetare se face conform legislatie i in vigoare si hotararilor senatului universitar. invatamantul superior. depinde de vointa celui care invata si se finalizeaza cu certi ficarea institutionalizata a cunostintelor si competentelor dobandite. in condi . Cercetari i. de Consiliul National pentru Atestarea Titlurilor. Acest tip de in vatare depinde de intentia celui care invata si nu conduce in mod automat la cer tificarea cunostintelor si competentelor dobandite. mediul familial. nonformale si informale. d urate si resurse. Dezvoltarii Tehnologice si Inovarii sunt puse in aplicare in termen de 30 de zile de la data emiterii hotararii. ART. nonformale s i informale. sociala ori ocupationala. in scopul formarii sau dezvoltarii competentelor dintr-o multipla p erspectiva: personala. timpul liber si nu este organizata sau s tructurata din punct de vedere al obiectivelor. 328 (1) Prezentul titlu reglementeaza cadrul general si integrator al invatarii pe tot parcursul vietii in Romania. de conducatorii autoritatilor contractante care a sigura finantarea din fonduri publice destinata cercetarii-dezvoltarii. I Dispozitii generale ART. (3) Invatarea in contexte nonformale este considerata ca fiind invatarea int egrata in cadrul unor activitati planificate. duratei ori sprijinului pentru i nvatare. civica. de Ministerul Educatiei. 330 (1) Invatarea pe tot parcursul vietii se realizeaza in contexte de invatare formale. invatamant ul preuniversitar. TITLUL V Invatarea pe tot parcursul vietii CAP. ART. (2) Invatarea in context formal reprezinta o invatare organizata si structur ata. de condu catorii institutiilor de invatamant superior sau ai unitatilor de cercetare-dezv oltare. educatia si formarea profesionala cont inua a adultilor. care se realizeaza intr-un cadru institutionalizat si se fundamenteaza pe o proiectare didactica explicita. SECTIUNEA a 9-a Salarizarea personalului didactic si de cercetare ART. (4) Invatarea in contexte informale reprezinta rezultatul unor activitati zi lnice legate de munca. Tineretului si Sportului. Acest tip de invatare nu este dependent de intentia celui care invata s i nu conduce in mod automat la certificarea cunostintelor si competentelor doban dite. dupa caz. Diplomelor s i Certificatelor Universitare. (2) Invatarea pe tot parcursul vietii se centreaza pe formarea si dezvoltare a competentelor-cheie si a competentelor specifice unui domeniu de activitate sa u unei calificari. Acest tip de invatare are asociate obiective. de presedintele Autoritatii Nationale pentru Cercet are Stiintifica. (2) Educatia permanenta reprezinta totalitatea activitatilor de invatare rea lizate de fiecare persoana pe parcursul vietii in contexte formale.

adesea. organizatii nonguvernamentale. tinerii si adultii desfasoara activitati in familie. cu calificare redusa sau necalificati. (2) Institutiile sau organizatiile in care se realizeaza invatarea in contex te nonformale sunt institutii si organizatii prevazute la alin. I nvatarea informala este. e) tinerii si adultii care revin in tara dupa o perioada de munca in straina tate. (1). f) tinerii si adultii rezidenti in comunitati dezavantajate economic si soci al. (1) si (2). centre de educatie si formare profesionala din subordinea ministerelor sau auto ritatilor publice locale. sportive ori culturale sau altele asemenea. rezidenti in me diul urban si in mediul rural. prin conturi de educatie permanenta si prin c ontributia beneficiarilor. II Responsabilitati referitoare la invatarea pe tot parcursul vietii ART. centre de i ngrijire si protectie a copilului.tiile legii. 335 Statul isi exercita atributiile in domeniul invatarii pe tot parcursul vieti . 334 Finantarea invatarii pe tot parcursul vietii se realizeaza prin fonduri publ ice si private pe baza parteneriatului public-privat. ART. (3) Institutiile sau organizatiile in care se realizeaza invatarea in contex te informale sunt institutiile si organizatiile prevazute la alin. d) persoanele cu cerinte educationale speciale. c) absolventii de invatamant nonprofesional sau cei care au absolvit studiil e invatamantului liceal sau ale invatamantului superior in domenii si calificari redundante ori nerelevante pe piata fortei de munca. ART. organizatii nonguvernament ale ori guvernamentale care ofera programe autorizate in conditiile legii. 332 (1) Organizarea si functionarea invatamantului preuniversitar sunt reglement ate la titlul II din prezenta lege. cinematografe. ART. angaj atori care ofera programe de formare profesionala propriilor angajati. sindicate. prin fonduri ner ambursabile din programe europene. case de cultura. palate si cluburi ale elevilor. inclusiv financiar. g) angajatii de peste 40 de ani cu nivel scazut de educatie. la locul de m unca. b) tinerii care au parasit sistemul de educatie inainte de a obtine o califi care profesionala si nu sunt cuprinsi in nicio forma de educatie sau formare pro fesionala. la locul de munca. 331 (1) Institutiile sau organizatiile in care se realizeaza invatarea in contex te formale sunt: unitati si institutii de invatamant preuniversitar si superior. CAP. organizatiilor nonguvernamentale. 333 Statul garanteaza si sustine. institutii culturale precum muzee. prin finantare si cofinant are din partea angajatorilor. culturale. precum si asociatii profes ionale. furnizori publici si privati de educatie si formare pr ofesionala autorizati/acreditati in conditiile legii. c entre de documentare. in retele sociale. accesul la educatie si for mare profesionala continua pentru: a) tinerii si adultii care nu au finalizat invatamantul obligatoriu. in comunitate. i) toti cetatenii care doresc sa urmeze programe de educatie permanenta. biblioteci. h) elevii cu risc major de esec scolar. teatre. ART. centre culturale. neintentionata si neconstientizata si se poate produce atunci cand copiii. (2) Organizarea si functionarea invatamantului superior sunt reglementate la titlul III din prezenta lege. cand se angajeaza in activ itati de voluntariat. (3) Organizarea si functionarea formarii profesionale a adultilor sunt regle mentate de legislatia referitoare la formarea profesionala continua a adultilor si ucenicia la locul de munca.

339 (1) Ministerele si autoritatile centrale pot avea responsabilitati in domeni ul educatiei si formarii pentru profesiile reglementate prin legi speciale. evaluarea. a politicilor in domeniul educatiei nonprofesionale a adultilor si varstnicilor. Cercetarii. i n domeniul invatarii pe tot parcursul vietii: a) stimularea cresterii gradului de acces si de participare a publicului la cultura. ordine publica si securitate nationala se stabilesc de Ministerul Apararii Nationale. a functionarii sistemului educational si a furnizorilor de educatie. prin ordine si instructiuni proprii emise de catre conducatorii acestora. c) monitorizarea. ART. Ministerului Sanatatii. Cercetarii. a politicilor si a strategiilor nationale privind formarea profesiona la a adultilor. or dine publica si securitate nationala se reglementeaza. Tineretului si Sportului are ca atributii principale. 337 Ministerul Muncii. in domeniul invatarii pe tot parcursul vietii: a) elaborarea. d) stabilirea mecanismelor si a metodologiilor de validare si recunoastere a rezultatelor invatarii. ART. a l formarii profesionale. in sensul prezentei legi. de informatii. b) reglementarea formarii profesionale la locul de munca si a formarii profe sionale prin ucenicie la locul de munca. cifrele anuale de scolarizare si criteriile de selectionare a candidatilor pentru invatamantul de formare continua nonuniversitara a personalului militar. precum si al Ministerului Administratiei si Internelor. specializarile. d) alte atributii prevazute de legislatia din domeniul educatiei si formarii profesionale. informatiilor. impreuna cu Ministerul Educatiei. Ministerului Culturii si Patrimoniului National. altii decat cei din cadrul sistemulu i national de invatamant. acreditarea si controlarea directa sau prin org anisme abilitate a furnizorilor de formare. evaluarea si controlarea. asa cum apar ele specificate in legislatia din domeniul e ducatiei si formarii profesionale. impreuna cu Ministerul Culturii si Patrimoniului National. direct sau prin organismele abil itate. Tineretului si Sportului. Guvernului. f) alte atributii. ordinii publ ice si securitatii nationale. in vederea satisfacerii necesitatilor culturale si educative ale pu blicului. in domeniul invatarii pe tot parcursul vietii: a) elaborarea strategiilor si politicilor nationale in domeniul educatiei. Parlamentului. profilurile. ART. d e Ministerul Administratiei si Internelor. moderni zarea si optimizarea serviciilor publice oferite de institutiile si asezamintele de cultura. (2) Formarea continua a personalului din institutiile publice de aparare. Ministerului Muncii. Cercetarii. potrivit specificului si nivelurilor de invatamant . Familiei si Protectiei Sociale. c) monitorizarea. d) alte atributii prevazute de legislatia din domeniul educatiei si formarii profesionale. Familiei si Protectiei Sociale are ca atributii principal e. e) elaborarea. Tineretului si Sportului. 338 Ministerul Culturii si Patrimoniului National are ca atributii principale. tineretului si sportului.i prin intermediul Ministerului Educatiei. al cercetarii. (3) Structura organizatorica. b) propunerea si promovarea parteneriatelor cu autoritatile administratiei p ublice locale si cu structurile societatii civile pentru diversificarea. de Serviciul Roman de Informatii si d e alte institutii cu atributii in domeniul apararii. ART. artistilor si specialistilor din dome niul culturii. respectiv garantarea drepturilor si a intereselor creatorilor. 336 Ministerul Educatiei. c) promovarea recunoasterii competentelor profesionale. b) elaborarea reglementarilor referitoare la organizarea si functionarea sis temului de educatie din Romania.

. ART. 340 (1) Se infiinteaza Autoritatea Nationala pentru Calificari prin reorganizare a Consiliului National al Calificarilor si Formarii Profesionale a Adultilor (CN CFPA) si a Unitatii Executive a Consiliului National al Calificarilor si Formari i Profesionale a Adultilor. (2) Autoritatea Nationala pentru Calificari elaboreaza Cadrul national al ca lificarilor pe baza Cadrului european al calificarilor, gestioneaza Registrul na tional al calificarilor si Registrul national al furnizorilor de formare profesi onala a adultilor. Autoritatea Nationala pentru Calificari coordoneaza autorizar ea furnizorilor de formare profesionala continua la nivel national, coordoneaza sistemul de asigurare a calitatii in formarea profesionala continua si activitat ile comitetelor sectoriale. Autoritatea Nationala pentru Calificari mai are urma toarele atributii: a) elaboreaza, implementeaza si actualizeaza Cadrul national al calificarilo r, precum si Registrul national al calificarilor; b) asigura compatibilitatea sistemului national al calificarilor cu celelalt e sisteme de calificari existente la nivel european si international; c) propune Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului elem ente de politici si de strategii nationale, acte normative referitoare la sistem ul national al calificarilor si la dezvoltarea resurselor umane, inclusiv formar ea profesionala a adultilor; d) coordoneaza si controleaza la nivel national elaborarea standardelor ocup ationale si a standardelor de pregatire profesionala; e) coordoneaza asigurarea calitatii in formarea profesionala a adultilor; f) coordoneaza si controleaza autorizarea furnizorilor de formare profesiona la a adultilor; g) intocmeste Registrul national al furnizorilor de formare profesionala a a dultilor, precum si Registrul national al evaluatorilor de competente profesiona le; h) coordoneaza autorizarea centrelor de evaluare a competentelor profesional e si certificarea evaluatorilor de competente profesionale; i) participa la elaborarea unor planuri sau programe de interes national in domeniul calificarilor si al formarii profesionale a adultilor; j) promoveaza dialogul social, sprijina si coordoneaza activitatea comitetel or sectoriale. (3) Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale Autoritatii Nationale pentru Calificari se asigura din venituri proprii si subventii de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului . (4) La nivelul Autoritatii Nationale pentru Calificari se constituie un cons iliu cu rol consultativ, format din reprezentati ai institutiilor de invatamant preuniversitar si universitar, ai studentilor, ai asociatiilor profesionale, ai administratiei publice centrale, ai patronatelor, ai sindicatelor si ai comitete lor sectoriale. Consiliul asista Autoritatea Nationala pentru Calificari in stab ilirea strategiilor nationale si a planurilor de actiuni pentru dezvoltarea Cadr ului national al calificarilor si a formarii profesionale a adultilor. (5) Autoritatea Nationala pentru Calificari este coordonata de Ministerul Ed ucatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. Structura, organizarea si functio narea acesteia se stabilesc prin hotarare a Guvernului, in termen de 3 luni de l a intrarea in vigoare a prezentei legi. ART. 341 (1) Cadrul national al calificarilor este un instrument pentru clasificarea calificarilor in conformitate cu un set de criterii care corespund unor niveluri specifice de invatare atinse, al carui scop este integrarea si coordonarea subs istemelor nationale de calificari si imbunatatirea transparentei, accesului, pro gresului si calitatii calificarilor in raport cu piata muncii si societatea civi la. (2) Implementarea Cadrului national al calificarilor vizeaza sistemul nation al de calificari obtinute in invatamantul secundar general, in invatamantul prof

esional si tehnic, in formarea profesionala continua, in ucenicie, in invatamant ul superior, atat in contexte formale, cat si in contexte informale si nonformal e, din perspectiva invatarii pe tot parcursul vietii. (3) Cadrul national al calificarilor permite recunoasterea, masurarea si rel ationarea tuturor rezultatelor invatarii dobandite in contexte de invatare forma le, nonformale si informale si asigura coerenta calificarilor si a titlurilor ce rtificate. Existenta unui cadru national al calificarilor contribuie la evitarea duplicarii si suprapunerii calificarilor, ii ajuta pe cei ce invata sa ia deciz ii in cunostinta de cauza privind planificarea carierei si faciliteaza evolutia profesionala, in perspectiva invatarii pe tot parcursul vietii. (4) Cadrul national al calificarilor contribuie la asigurarea calitatii sist emului de formare profesionala. ART. 342 (1) Autoritatea Nationala pentru Calificari evalueaza si certifica evaluator ii de competente profesionale, evaluatorii de evaluatori si evaluatorii externi. (2) Criteriile si procedurile de evaluare si certificare a evaluatorilor de competente profesionale, a evaluatorilor de evaluatori si a evaluatorilor extern i se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei le gi, aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si spo rtului. (3) Autoritatea Nationala pentru Calificari intocmeste Registrul national al evaluatorilor de competente profesionale, evaluatorilor de evaluatori si evalua torilor externi certificati. (4) Autoritatea Nationala pentru Calificari acrediteaza centrele de evaluare si organismele de evaluare, pe baza rapoartelor de evaluare intocmite de evalua torii externi. ART. 343 (1) Centrele comunitare de invatare permanenta se infiinteaza de catre autor itatile administratiei publice locale in parteneriat cu furnizorii de educatie s i formare. Acestea au rolul de a implementa politicile si strategiile in domeniu l invatarii pe tot parcursul vietii la nivelul comunitatii. Functionarea centrel or comunitare de invatare permanenta se reglementeaza prin hotarare a Guvernului , initiata de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. (2) Unitatile si institutiile de invatamant de sine statator sau in partener iat cu autoritatile locale si alte institutii si organisme publice si private: c ase de cultura, furnizori de formare continua, parteneri sociali, organizatii no nguvernamentale si altele asemenea pot organiza la nivel local centre comunitare de invatare permanenta, pe baza unor oferte de servicii educationale adaptate n evoilor specifice diferitelor grupuri-tinta interesate. (3) Finantarea centrelor comunitare de invatare permanenta se face din fondu ri publice si private, in conditiile legii. Toate veniturile obtinute de centrel e comunitare de invatare permanenta raman la dispozitia acestora. ART. 344 (1) Atributiile centrelor comunitare de invatare permanenta la nivel local s unt urmatoarele: a) realizeaza studii si analize privind nevoia de educatie si formare profes ionala la nivel local; b) elaboreaza planuri locale de interventie in domeniul educatiei permanente ; c) ofera servicii educationale pentru copii, tineri si adulti prin: (i) programe de tip remedial pentru dobandirea sau completarea competentelor -cheie, inclusiv programe educationale de tip "A doua sansa" sau programe de tip "zone de educatie prioritara" pentru tinerii si adultii care au parasit timpuri u sistemul de educatie ori care nu detin o calificare profesionala; (ii) programe pentru validarea rezultatelor invatarii nonformale si informal e; (iii) programe de dezvoltare a competentelor profesionale pentru calificare/ recalificare, reconversie profesionala, perfectionare, specializare si initiere profesionala; (iv) programe de educatie antreprenoriala;

(v) programe de dezvoltare personala sau de timp liber; (vi) organizarea de activitati de promovare a participarii la invatarea perm anenta a tuturor membrilor comunitatii; d) ofera servicii de informare, orientare si consiliere privind: (i) accesul la programe de educatie si formare profesionala; (ii) validarea rezultatelor invatarii nonformale si informale; (iii) pregatirea in vederea ocuparii unui loc de munca; e) ofera servicii de evaluare si certificare a rezultatelor invatarii nonfor male si informale; f) asigura accesul membrilor comunitatii la mijloace moderne de informare si comunicare; g) promoveaza parteneriatul cu mediul economic; h) implementeaza instrumentele dezvoltate la nivel european, Europass si You thpass, pasaportul lingvistic, precum si portofoliul de educatie permanenta; i) gestioneaza informatii cu privire la participarea beneficiarilor la servi ciile acestora. (2) Metodologia de acreditare, evaluare periodica, organizare si functionare a centrelor comunitare de invatare permanenta se aproba prin hotarare a Guvernu lui. ART. 345 (1) In intelesul prezentei legi, termenii referitori la procesele de identif icare, evaluare si recunoastere a rezultatelor invatarii se definesc dupa cum ur meaza: a) rezultatele invatarii reprezinta ceea ce o persoana cunoaste, intelege si este capabila sa faca la finalizarea procesului de invatare si sunt definite su b forma de cunostinte, abilitati si competente; b) identificarea rezultatelor invatarii reprezinta procesul prin care indivi zii, singuri sau cu sprijinul personalului specializat, devin constienti de comp etentele pe care le detin; c) evaluarea rezultatelor invatarii reprezinta procesul prin care se stabile ste faptul ca o persoana a dobandit anumite cunostinte, abilitati si competente; d) validarea rezultatelor invatarii reprezinta procesul prin care se confirm a ca rezultatele invatarii evaluate, dobandite de o persoana, corespund cerintel or specifice pentru o unitate de rezultate ale invatarii sau o calificare; e) certificarea rezultatelor invatarii reprezinta procesul prin care se conf irma in mod formal rezultatele invatarii dobandite de persoana care invata in di ferite contexte, in urma unui proces de evaluare. Aceasta se finalizeaza printro diploma sau un certificat. (2) Recunoasterea rezultatelor invatarii reprezinta procesul de atestare a r ezultatelor invatarii validate si certificate prin acordarea de unitati de rezul tate ale invatarii sau de calificari. (3) Identificarea, evaluarea si recunoasterea rezultatelor invatarii in cont exte nonformale si informale se realizeaza pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, de Ministerul Munci i, Familiei si Protectiei Sociale si de Autoritatea Nationala pentru Calificari si se aproba prin hotarare a Guvernului. (4) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului elaboreaza si aproba prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportulu i metodologia de recunoastere a rezultatelor invatarii in contexte nonformale si informale a cadrelor didactice si de echivalare a acestora in credite pentru ed ucatie si formare profesionala. ART. 346 (1) Serviciile de identificare, evaluare si recunoastere a rezultatelor inva tarii pot fi oferite de institutii de stat sau particulare autorizate in acest s ens. (2) Diplomele si certificatele acordate de institutiile autorizate in urma e valuarii rezultatelor invatarii in contexte nonformale si informale produc acele asi efecte ca si celelalte modalitati de evaluare si certificare a cunostintelor si competentelor din sistemul formal de educatie si formare profesionala in ved erea ocuparii unui loc de munca sau continuarii educatiei si formarii profesiona

Cercetarii. conform standardului de pregatire profesionala sau standardului ocupational. (2) In functie de procesul de evaluare desfasurat. 349 (1) Portofoliul de educatie permanenta reprezinta un instrument care facilit eaza identificarea si formularea abilitatilor si competentelor personale si valo rificarea acestora in parcursul scolar si profesional si in insertia pe piata mu ncii a fiecarui individ. Ele se pot realiza si la locul de munca. servicii d e ocupare a fortei de munca si servicii pentru tineret. (2) Serviciile de consiliere si orientare in cariera se realizeaza prin unit ati si institutii de invatamant. 347 (1) Programele de formare profesionala initiala si continua. 352 . (2) Portofoliul de educatie permanenta contine dovezi ale rezultatelor invat arii dobandite in contexte formale. (3) Rezultatele invatarii in contexte nonformale si informale pot fi recunos cute explicit prin evaluari in centre de evaluare si certificare a competentelor sau implicit prin finalizarea unui program formal de studii. ART. 350 (1) Consilierea si orientarea carierei pe tot parcursul vietii se refera la totalitatea serviciilor si activitatilor care asista persoanele de orice varsta si in orice moment al existentei lor sa faca alegeri in sfera educationala. 351 Statul asigura accesul gratuit la servicii de consiliere si orientare in car iera tuturor elevilor. denumi ta "Supliment descriptiv al certificatului". de Ministerul Muncii. (2) Metodologia de acordare a creditelor transferabile se elaboreaza de Mini sterul Educatiei. precum si siste mele de evaluare a rezultatelor invatarii in contexte nonformale si informale vo r respecta asigurarea mobilitatii ocupationale pe orizontala si pe verticala pri n utilizarea sistemului de credite transferabile pentru educatie si formare prof esionala. ART. cum ar fi Europass si Youthpass. (3) Rezultatele invatarii si creditele asociate acestora. de f ormare sau munca si sa isi gestioneze cariera. in care se precizeaza unitatile de competenta pentru care candidatul a fost declarat competent. Tineretului si Sportului. ART. sunt transferate si integrate in programul de formare profesional a pe care il urmeaza persoana care invata. de Ministerul Culturii si Patrimoniului National s i de Autoritatea Nationala pentru Calificari si se aproba prin hotarare a Guvern ului. Fa miliei si Protectiei Sociale. (3) Certificatele se elibereaza insotite de o anexa a certificatului. studentilor si persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca. ART. 348 (1) Persoanele care doresc sa fie evaluate in vederea recunoasterii competen telor profesionale obtinute in alte contexte de invatare decat cele formale se a dreseaza unui centru de evaluare acreditat pentru ocupatia sau calificarea respe ctiva. ART. in serviciile sociale si in sectorul privat. centrul de evaluare acred itat elibereaza urmatoarele tipuri de certificate cu recunoastere nationala: a) certificat de calificare . (3) Portofoliul educational integreaza si instrumentele europene care eviden tiaza rezultatele invatarii unei persoane.le in sistemele formale. institutii de formare. dobandite anterior in contexte formale sau ca urmare a evaluarii rezultatelor invatarii nonformale si informale. conform standardului de pregatire profesionala ori standardului ocup ational. nonformale si informale de educatie.se elibereaza in cazul in care candidatul a fo st declarat competent pentru toate competentele asociate unei calificari sau une i ocupatii. ART. universitati. b) certificat de competente profesionale -se elibereaza in cazul in care can didatul a fost declarat competent pentru una sau mai multe competente asociate u nei calificari ori unei ocupatii.

(2) un procent de pana la 2% din valoarea impozitului anual pe veniturile . ART. calculat la cursul de schi mb leu/euro comunicat de Banca Nationala a Romaniei si valabil la data platii. se formeaza abilitati de a face alegeri privi nd educatia. (2) Suma se depune intr-un cont de depozit. prin bugetul Minister ului Muncii. pe baza certificatului de nastere. denumit in continuare cont pentr u educatie permanenta. sistemul de asigurare a calitatii in formare a profesionala continua. sistemul de asigurare a calitatii in formarea profesionala initiala. instrumente pen tru planificarea carierei. Tineretului si Sportului si Ministerul Muncii. sa fie responsabile pentru propriile actiuni. care se realizeaza in institutiile de inv atamant prin intermediul ariei curriculare "consiliere si orientare". 354 Pentru asigurarea transparentei serviciilor si a mobilitatii persoanelor in spatiul european. sistemul de a sigurare a calitatii in invatamantul superior. care ajuta persoanele sa isi clarifice scopu rile imediate privind angajarea. (2) Grupul National pentru Asigurarea Calitatii in Educatie si Formare Profe sionala (GNAC). e) plasarea la locul de munca. Cercetarii. organizarea de act ivitati comune de sensibilizare a cadrelor didactice si a formatorilor. munca si viata in general. 353 (1) Ministerul Educatiei. Ministerul Educatiei. pot directiona in contul prevazut la alin. oportunitati de a experimenta diverse roluri din viata comunitatii sau din viata profesionala. Cercetarii. deschis la Trezoreria Statului pe numele copilului de ori care dintre parintii firesti. Familiei si Protectiei Sociale realizeaza demersurile necesar e pentru integrarea Romaniei in retelele europene de consiliere si orientare pe tot parcursul vietii. ART. ART. care reprezinta sprijinul acordat persoanelor pentru gasirea unui loc de munca.In sensul prezentei legi. Familiei si Protectiei Sociale. din bugetul de stat. d) consilierea pentru angajare. a parint ilor si a publicului larg cu privire la dimensiunea consilierii si orientarii in educatie si formarea profesionala. (2) Ministerele prevazute la alin. (3) Parintii copilului. 355 (1) Sistemul national de asigurare a calitatii educatiei permanente cuprinde sistemul de asigurare a calitatii in invatamantul preuniversitar. prin ordin comun. Tineretului si Sportului si Ministerul Muncii. ART. Sunt oferi te informatii despre piata muncii. care se refera la toate informatiile ne cesare pentru a planifica. instrume nte si metodologii comune referitoare la formarea specialistilor in consiliere s i orientare. structura informala care functioneaza ca punct national de refer inta pentru asigurarea calitatii in educatie si formarea profesionala. sa isi gestioneze cariera s i procesul de tranzitie in diferite momente. coordonea za armonizarea sistemelor de asigurare a calitatii in educatie si formarea profe sionala. b) educatia cu privire la cariera. (1) stabilesc. f iecarui copil cetatean roman. utilizarea instrumentelor Europass si Youthpass. Suma este acordata in scop e ducational in beneficiul titularului. contribuabili. 356 (1) Statul sprijina dreptul la invatare pe tot parcursul vietii prin acordar ea sumei reprezentand echivalentul in lei a 500 euro. Familiei si Protectiei Sociale colaboreaza in scopul cresterii calitati i. sa ia decizii info rmate. de imputernicitul acestora sau de reprezentantul l egal al copilului. pentru sincronizarea si continuitatea activitatilor de consiliere si orientar e in cariera de care beneficiaza o persoana pe parcursul intregii vieti. formarea. care ajuta persoanele sa isi clarifice scopurile si aspiratiile. consilierea si orientarea in cariera includ urmato arele tipuri de activitati: a) informarea cu privire la cariera. sa invete despre abilitatile necesare pentru a cauta si a obtine un loc de munca. la nasterea acestuia. obtine si pastra un anumit loc de munca. c) consilierea in cariera. sa isi inteleaga propriul profil educational.

Me todologia prin care se certifica faptul ca sumele au fost cheltuite pentru educa tia permanenta se elaboreaza de catre Ministerul Educatiei. facilitator/tutore on-line. din culpa parintelui sau a tutorelui legal instituit. in conditiile legii. (3). ART. analiza si prognoza activitatilor de invatare pe tot parcursul vietii. ART.000 lei ori cu munca echivalenta in folosul comunitatii. 86 alin. Tineretului si Sportului. Tineretului si Sportului. instructor de practica. Cercetarii. (3) Metodologia de infiintare. Tineretu lui si Sportului. dupa caz. si pot depune sume in acest cont. functionare si finantare a Muzeul ui National al Stiintei se stabileste prin hotarare a Guvernului. (5) Titularul contului este singura persoana care poate solicita sume din co ntul pentru educatie permanenta. ART. competente de facilitare a invatarii in medii virtuale. 360 (1) Urmatoarele fapte constituie contraventii si se sanctioneaza dupa cum ur meaza: a) nerespectarea dispozitiilor art. Familiei si Protectiei Sociale. cu amenda cuprinsa intre 100 lei si 1.din salarii. 359 Ministerul Educatiei. Cercetarii. in termen de m aximum 12 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi. mentor. organizare. (8) Sprijinul de stat pentru exercitarea dreptului la educatie permanenta pr in acordarea sumei reprezentand echivalentul in lei a 500 euro se acorda tuturor copiilor nascuti dupa data intrarii in vigoare a prezentei legi. Cercetarii. Trezore ria Statului elibereaza vouchere echivalente in valoare cu sumele solicitate. prin prezentarea principalelor realizar i ale stiintei si tehnologiei. 358 (1) Guvernul infiinteaza Muzeul National al Stiintei. in conditiile legii. gestionarea si accesul la contul pentru edu catie permanenta se aproba prin hotarare a Guvernului. Programele de formare profesionala vor cuprinde obiective specifice inv atarii permanente. din bugetul Ministerului Finantelor Publice. utilizarea invatarii pe baza de proiecte si portofolii educat ionale. precum: competente psihopedagogice specifice varstei si profi lului beneficiarilor invatarii. (7) Normele privind deschiderea. dezvoltarea competentelor de utilizare a tehnolo giilor moderne de informare si comunicare. impreuna cu Ministerul Muncii. (2) se plateste dobanda anual la o rata a dobanzii stabilita prin ordin al ministrului finantelor publi ce. consilier. formator. al tutorelui sau al reprezentantului legal. al parintilor. impreuna cu Mini sterul Muncii. (2) Ministerul Educatiei. profesor de sprijin si alte functii asociate activitatilor desfasurate in scopul educatiei permanente. aprobat prin hotarare a Guv ernului. cadru didactic auxiliar. stabileste normel e metodologice de elaborare a statutului si rutei de profesionalizare a personal ului care lucreaza in domeniul educatiei permanente. TITLUL VI Raspunderea juridica ART. (5) si /sau utilizarea acestora in alt scop decat cel stabilit de prezenta lege constit uie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la un an. (2) Muzeul National al Stiintei are drept scop principal oferirea de experie nte de invatare nonformala si informala. 357 (1) Personalul care lucreaza in domeniul educatiei permanente poate ocupa ur matoarele functii: cadru didactic. Familiei si Protectiei Sociale si cu Ministerul Culturii si Patri moniului National elaboreaza un set de indicatori statistici pentru monitorizare a. evaluator de competente. (6) Retragerea sumelor in alte conditii decat cele prevazute la alin. (4) Pentru sumele depuse in contul prevazut la alin. prestata de parinte sau de tutorele l . mediator. incepand cu varsta de 16 ani si cu acordul expr es. facilitator al invatarii perman ente. cu Ministerul Culturii si Pat rimoniului National si cu Agentia Nationala pentru Calificari. Dobanzile aferente conturilor de depozit constituite la Trezoreria Statului se asigura de la bugetul de stat.

nr.000 lei. 8 7/2006. publicata in Monitorul Oficial al Romani ei.000 lei la 50. 361 (1) Prezenta lege intra in vigoare la 30 de zile de la publicarea in Monitor ul Oficial al Romaniei. (1) lit. 581 din 20 august 2009. cu modificarile si completarile ulterioare. autorizate sa functioneze provizoriu ori acreditate. 10/2009 privind dre ptul studentilor inmatriculati la formele de invatamant la distanta sau cu frecv enta redusa de a continua studiile la programe de studii de licenta autorizate s a functioneze provizoriu sau acreditate. nr. a) se fac de catre persoanele imputernicite de primar in a cest scop. Aspectele legate de finalizarea studii .egal. d) admiterea la liceu se va desfasura in conformitate cu prevederile prezent ei legi incepand cu generatia de elevi care incepe clasa a V-a in anul scolar 20 11-2012. cu competente in domeniu. (2) Constatarea contraventiei si aplicarea amenzilor contraventionale prevaz ute la alin. Partea I. (3) Constatarea contraventiei si aplicarea amenzilor contraventionale prevaz ute la alin. f) masura privind introducerea costului standard per elev si a principiului "finantarea urmeaza elevul" se aplica din anul 2012. 8 intra in vigoare incepand cu data de 1 ianuarie 2012. (3) Prin exceptie de la prevederile alin. (1): a) masura introducerii clasei pregatitoare in invatamantul primar intra in v igoare incepand cu anul scolar 2012-2013. 84/1995. Continuarea procesului didactic la aceste specializari/programe de studii sau initierea procesului didactic la alte specializari/programe de studii neautoriz ate ori neacreditate reprezinta o incalcare a legii. TITLUL VII Dispozitii tranzitorii si finale ART. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. Legea nr. institutia de invatamant su perior fiind sanctionata cu intrarea in lichidare. Partea I. 606 din 10 decembrie 1999. Ordonanta Guvernului nr. nr. (1) lit. publicata in Monitorul Oficial al Roman iei. (5) Studentii si absolventii care au fost inmatriculati la specializarile/pr ogramele de studii care si-au incetat procesul didactic conform alin. aprobata cu modificari prin Legea nr. cu modificarile ulterioare. republicata in Monitorul Oficial al Romaniei. precum si orice alte dispozitii contr are. 75/2005 privind asigurarea calitatii educatiei. cu modificarile si completarile ulterioare. art. institutiile de invatamant superior acreditate inceteaza procesul didactic la toate specializarile/program ele de studii care nu au fost autorizate sa functioneze provizoriu sau acreditat e. cu amenda de la 5. publicata in Monitorul Oficial al Romaniei. b) nerespectarea dispozitiilor art. (4) au dre ptul sa isi finalizeze studiile la specializari/programe de studii identice sau similare din acelasi domeniu al specializarii/programului de studii. 642 din 20 iulie 2005. e) masura acordarii a 500 de euro pentru educatia permanenta a fiecarui nounascut se aplica incepand din anul 2013. Partea I. (2) La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Legea invatamantu lui nr. g) prevederile art. c) examenul de bacalaureat se va desfasura in conformitate cu prevederile pr ezentei legi incepand cu generatia de elevi care incepe clasa a IX-a in anul sco lar 2012-2013. 14 alin. la sesizarea consiliului de administratie al unitatii de invatamant. 12 8/1997 privind Statutul personalului didactic. b) se fac de catre ofiterii sau agentii de politie din cad rul Ministerului Administratiei si Internelor. nr. (5). Partea I. (4) La data intrarii in vigoare a prezentei legi. Partea I. 143 alin. iar vinovatii urmand a fi san ctionati potrivit prevederilor legale. b) masura introducerii clasei a IX-a in invatamantul gimnazial intra in vigo are incepand cu generatia de elevi care incepe clasa a V-a in anul scolar 2011-2 012. 158 din 16 iulie 1997.

lor mentionate in prezentul alineat sunt reglementate prin ordin al ministrului educatiei. Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca . la momentul intrarii in vigoare a prezen tei legi. functia de preparator universitar si care obtine diploma de doctor in termen de 4 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi ocupa de drept functi a de asistent universitar. contractele de munca ale persoanelor care ocupa functia de preparator univ ersitar inceteaza de drept.in limbile romana. 362 (1) Personalul didactic care ocupa. la propunerea ARACIS si cu cons ultarea Consiliului National al Rectorilor. (6) In termen de 8 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi. sa definitiveze noua carta universitara. institutiile de invatamant sup erior de stat avand activitati de predare in limba minoritatilor nationale care au statut de universitati multiculturale si multilingve. contractele de munca ale persoanelor care ocupa functia de lector universi tar/sef de lucrari sau o functie didactica universitara superioara si nu au obti nut diploma de doctor inceteaza de drept. (3) La implinirea termenului de 4 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi. republicata. in confo rmitate cu prezenta lege. Minister ul Educatiei. (5) La implinirea termenului de 4 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi. 364 (1) Senatele universitare sunt obligate ca. in sedinta comuna din data de 28 octombr ie 2010. contractele de munca ale persoanelor care ocupa functia de asistent univer sitar sau asistent de cercetare si nu sunt studenti-doctoranzi sau nu au obtinut diploma de doctor inceteaza de drept. reg ulamentele si celelalte acte normative care decurg din aplicarea prezentei legi si stabileste masurile tranzitorii de aplicare a acesteia. contractele de munca ale persoanelor care ocupa. care nu au obtinut diploma d e doctor. sunt: 1. inceteaza de drept. La implinirea termenului de 4 ani de la intrarea in vigoare a prezentei leg i. contractele de munca ale respectivelor persoane. in urma angajarii raspunderii Guvernului in f ata Camerei Deputatilor si a Senatului. cercetarii. (2) La finalizarea actualului mandat. 2. (2) La implinirea termenului de 4 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi. 365 Termenii si expresiile utilizate in cuprinsul prezentei legi sunt definiti i n anexa care face parte integranta din prezenta lege. ART. 114 alin. (6) La implinirea termenului de 4 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi. ART. in termen de 6 luni de la intrar ea in vigoare a prezentei legi. regulam entele si metodologiile de organizare si functionare a universitatilor. ART. conform prezentei legi. ART. noile organe de conducere ale universi tatilor se vor stabili in baza prezentei legi. persoanelor care ocu pa la momentul intrarii in vigoare a prezentei legi functia de asistent universi tar intr-o institutie de invatamant superior nu li se aplica respectivele preved eri. tineretului si sportului. . Tineretului si Sportului elaboreaza metodologiile. functia de cercetator stiintific sau o functie de cercetare superio ara si nu au obtinut diploma de doctor inceteaza de drept. Universitatea de Arta Teatrala din Targu Mures . Aceasta lege a fost adoptata in temeiul prevederilor art. in institutii de invatama nt superior. (4) Prin exceptie de la prevederile art. (3) din Constitutia Romaniei. Cercetarii. Universitatea de Medicina si Farmacie din Targu Mures in limbile romana s i maghiara.in limbile romana si mag hiara. 3. 301 alin. maghiara si germana. 363 La data intrarii in vigoare a prezentei legi. (2).

dobandeste dreptul de organizare a admiterii. CNCIS are ca scop asigurarea coerentei calificaril or si a titlurilor obtinute in invatamantul superior. progresului si calitatii calificarilor in raport cu piata muncii si societatea civila. Acreditarea este procesul prin care unitatea/institutia de invatamant/org anizatia interesata. ALEXANDRU PERES Bucuresti. 3. 9. reprezinta instrumentul pentru stabilirea structurii calificaril or din invatamantul superior. Legea educatiei 2011 . intreaga societate. intr-un sens larg . de elaborare. in conformitate cu un set de criterii ce corespund unor niveluri spe cifice de invatare. de organizare a examenelor de finalizare a studiilor si de a emi te diplome si certificate recunoscute de Ministerul Educatiei. Calificarea este rezultatul formal al unui proces de evaluare si validare . 4. precum si de organizare si desfasurar e a procesului de invatamant. 5 ianuarie 2011. 8. respectiv prin hotarare a Guvernului. Beneficiarii indirecti ai educatiei si formarii profesionale sunt familii le beneficiarilor directi.Legea invatamantului 2011 ANEXA LISTA definitiilor termenilor si a expresiilor utilizate in cuprinsul legii 1. pe baza evaluarii externe realiza te. prin hotarare a autoritatii administratiei publice locale competen te. 7. Cercetarii.PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR ROBERTA ALMA ANASTASE p. precum si compatibilitatea si comparabilitatea internationala a cal ificarilor dobandite prin invatamantul superior. accesului. Cadrul national al calificarilor din invatamantul superior. PRESEDINTELE SENATULUI. Asigurarea calitatii educatiei exprima capacitatea unei organizatii furni zoare de a oferi programe de educatie in conformitate cu standardele anuntate si este realizata printr-un ansamblu de actiuni de dezvoltare a capacitatii instit utionale. de desfasurare a procesului de invatamant. comunitatea locala si. prin care se formeaza increderea beneficiarilor ca organizatia furnizoare de educatie indeplineste standardele de calitate. 5. CNCIS asigura recunoastere a nationala. planificare si implementare de programe de studiu. de catre agentiile de asigurare a calitatii au torizate sa functioneze pe teritoriul Romaniei. precum si persoanele adulte cuprinse i ntr-o forma de educatie si formare profesionala. pe baza evaluarii externe realizate in conditiile prezentei legi. dobandeste calitatea de furnizor de educatie.Legea 1/2011 . elevii si studentii. Cadrul national al calificarilor are ca scop integrarea si c oordonarea subsistemelor nationale de calificari si imbunatatirea transparentei. Autorizarea de functionare provizorie confera dreptul de organizare a admiterii. angajatorii. prescolarii. CNCIS este parte a Cadrului nat ional al calificarilor definit la pct. Cadrul national al calificarilor este un instrument pentru stabilirea cal ificarilor. denumit in co ntinuare CNCIS. 2. in conditiile prezentei legi. Beneficiarii directi ai educatiei si formarii profesionale sunt antepresc olarii. Tiner etului si Sportului. Abilitarea reprezinta certificarea calitatii unei persoane de a conduce l ucrari de doctorat si de a ocupa functia didactica si de cercetare de profesor u niversitar. care este obtinut atunci cand un organism competent stabileste ca o persoana a . Autorizarea de functionare provizorie este procesul prin care unitatea/in stitutia de invatamant/organizatia interesata. 7. 6.

Educatia include atat activitatile de invatare in context formal. principii. transportabili. 13. ECVET/SECTEFP . pentru rezolvarea cu succes a unei anumite categorii de situatii de munca s au de invatare. explicare si interpretare. aplicate sistematic de o autoritate de inspectie desemnata pentru a verifica respectarea standardelor p restabilite. 19. 12. Criteriul reprezinta un set de standarde care se refera la un aspect fun damental de organizare si functionare a unui/unei furnizor de educatie/unitati/i nstitutii furnizoare de educatie in procesul autorizarii de functionare provizor ie/acreditarii/evaluarii si asigurarii calitatii. 11. ECTS/SECT . prin invatare. Creditele de studii transferabile sunt valori numerice alocate unor unit ati de cursuri si altor activitati didactice. avand ca scop si finalitate recuperarea. Cercetarii. reflectie critica si constructiva. pri n care sunt indeplinite standardele de calitate. Cercetarea stiintifica universitara include cercetarea stiintifica propr iu-zisa. compensarea. Abili tatile se exprima prin urmatorii descriptori: aplicare. efectu ata de student pentru insusirea cunostintelor si competentelor specifice unei di scipline. Cercetarii. 15. 23. interactiune sociala.obtinut. ca urmare a invatarii. Competentele transversale reprezinta achizitii valorice si atitudinale c are depasesc un anumit domeniu/program de studiu si se exprima prin urmatorii de scriptori: autonomie si responsabilitate. Controlul calitatii educatiei in unitatile de invatamant preuniversitar semnifica activitati si tehnici cu caracter operational. Educatia este ansamblul proceselor de punere in aplicare a programelor s i activitatilor de invatare si formare de competente academice sau profesionale. 22. creativitate si inovare 16. transfer si rezolvare de probleme. 25. combina si util iza adecvat cunostinte. de la un nivel de c alificare la altul si de la un sistem de invatare la altul. Centrul de zi este o institutie de stat sau a unei organizatii nonguvern amentale in care copiii cu deficiente. Centrul de educatie este o unitate de invatamant organizata de catre Min isterul Educatiei. Creditele pentru formare profesionala reprezinta totalitatea rezultatelo r invatarii dobandite de o persoana pe parcursul unui program de formare profesi onala. creatia artistica si activitatile specifice performantei sportive. in medie. rezultate la anumite standarde prestabilite. 21.Sistemul european de credite transferabile pentru educat ie si formare profesionala. cantitatea de munca. reabilitarea si integrarea scolara si sociala a diferitelor categorii de copii/elevi/tineri cu d eficiente. cat si in con text nonformal sau informal. teorii si practici legate de un anumit domeniu de mun ca sau de studii. a unui ans amblu de fapte. Tineretului si Sportului sau de organizatii neguv ernamentale in parteneriat cu Ministerul Educatiei. 17. folosite pentru a indica progresele inregistrate si completarea unui prog ram de formare care conduce catre obtinerea unei calificari. Tineretului si S portului. 20. Cunostintele reprezinta rezultatul asimilarii. Competentele profesionale sunt un ansamblu unitar si dinamic de cunostin te si abilitati. intelegere si utilizare a limbajului specific. 14. 10. abilitati si alte achizitii constand in valori si atitud ini. Prin creditele de studii transfera bile se apreciaza. Cunostintele se exprima prin urmatorii descriptori: cunoastere. sub toate aspectele ei. Educatia si formarea profesionala reprezinta ansamblul coerent si contin . Creditele sunt folo site pentru a permite transferul de la o calificare la alta. dezvoltare perso nala si profesionala.Sistemul european de credite transferabile. sunt gazduiti si ingrijit i in timpul zilei. 18. Calitatea educatiei este ansamblul de caracteristici ale unui program de studii sau program de calificare profesionala si ale furnizorului acestuia. Competenta reprezinta capacitatea dovedita de a selecta. precum si asteptarile beneficia rilor. 24. precum si pentru dezvoltarea profesionala ori personala in condi tii de eficacitate si eficienta.

Mandatul este perioada in care o persoana. Imbunatatirea calitatii educatiei semnifica evaluarea. Evaluarea rezultatelor invatarii reprezinta procesul prin care se stabil este faptul ca o persoana a dobandit anumite cunostinte.uu de activitati si experiente de invatare prin care trece subiectul invatarii p e intreaga durata a traseului sau educational-formativ. Mandatul are o durata de 4 ani.este un instrument de referinta pentru a compara nivelurile de cali ficare ale diferitelor sisteme de calificari si care promoveaza atat invatarea d e-a lungul vietii. aceasta insasi ia forma evaluarii interne. precum si continuarea integrarii cetatenilor pe piata europeana a muncii. 26. b) inlocuirea orelor de predare cu activitati de studiu individual si intaln iri periodice. respectiv la sta ndardele de referinta. cu frecventa redusa si la distanta sunt forme de organizare a proceselor didactice care implica: a) frecventa obligatorie pentru invatamantul cu frecventa.Cadrul european al calificarilor pentru invatare pe tot parcur sul vietii . 28. 29. d epasind cu cel putin 4 ani varsta de scolarizare corespunzatoare acestor nivelur i. Nivelul maxim al indicatorilor de performanta corespun de cerintelor unui standard de referinta. pune in aplicare programul ma nagerial pe baza caruia a fost investita. 37. Invatamantul este un serviciu public organizat in conditiile unui regim juridic de drept public in scopul educarii si formarii profesionale a tinerei ge neratii. de regula saptamanal. 30. este optional si diferentiaza calitate a in mod ierarhic. cu elevii/studentii/cursantii pentru desfas urarea activitatilor aplicative obligatorii prevazute in planurile-cadru de inva tamant/planurile de invatamant. Evaluarea institutionala a calitatii consta in examinarea multicriterial a a calitatii educatiei. deprinderi si competent e. Organizatia interesata in furnizarea de servicii de educatie este o pers oana juridica ce cuprinde in statutul sau activitati de invatamant si se supune procesului de autorizare pentru a deveni furnizor de educatie. precum si sa poata obtine o calificare profesionala. 31. Programele de studii concretizeaza oferta educationala a unei organizati . desfasurarea seminarelor prin sistem tutorial si. 33. a masurii in care un furnizor de educatie/unitatea/inst itutia furnizoare de educatie si programele acesteia indeplinesc standardele si standardele de referinta. progresiv. cat si egalitatea de sanse in societatea bazata pe cunoastere . resp ectand in acelasi timp marea diversitate a sistemelor nationale de educatie. pentru invatamantul cu frecventa redusa. Invatamantul cu frecventa. Programele de calificare profesionala reprezinta oferta educationala car e conduce la dobandirea unei calificari profesionale inscrise in Registrul natio nal al calificarilor. 35. c) inlocuirea orelor de predare cu activitati de studiu individual si intaln iri periodice. 27. precum si pe alegerea si aplicarea standardelor de referinta. 34. la nivelul unei unitati/institutii de invata mant din cadrul sistemului national de invatamant. analiza si actiun ea corectiva continua din partea furnizorului de educatie/unitatii/institutiei f urnizoare de educatie. aceas ta ia forma evaluarii externe. astfel incat acestia sa isi poata completa si finaliza invatamantul obligator iu. Nivelul minim al indicatorilor de performanta corespunde cerintelor unui standard. obligatoriu. fara a finaliza invatamantul primar si/sau gimnazial. bazata pe selectarea si adoptarea celor mai potrivite pro ceduri. desemnata prin vot sau prin c oncurs intr-o functie de conducere. 36. Atunci cand evaluarea calitatii este efectuata de orga nizatie. EQF/CEC . 32. Atunci cand evaluarea calita tii este efectuata de o agentie nationala sau internationala specializata. Indicatorul de performanta reprezinta un instrument de masurare a gradul ui de realizare a unei activitati desfasurate de furnizorul de educatie/unitatea /institutia furnizoare de educatie prin raportare la standarde. a tuturor activitatilor didactice care dezvolta competente si abilitati practice i n sistem fata in fata pentru invatamantul la distanta. Programele educationale de tip "A doua sansa" sunt programe educationale care au ca scop sprijinirea copiilor/tinerilor/adultilor care au parasit premat ur sistemul de educatie.

Standar dele sunt diferentiate pe criterii si domenii. b) organizarea pe discipline si grupe care cuprind maximum 25 de elevi/stude nti/cursanti. Standardul reprezinta descrierea cerintelor formulate in termen de regul i sau rezultate. 48. 53. Societatea cunoasterii este o societate in care cunoasterea constituie p rincipala resursa. 38. Registrul national al calificarilor este o baza de date nationala ce cup rinde descrierea tuturor calificarilor din Romania. 39. 47. 54. nonformala si informala. niveluri si forme de organizare a activitatii de educare si formare profesionala. Validarea rezultatelor invatarii reprezinta procesul prin care se confir ma ca rezultatele invatarii dobandite de o persoana. deprinderi si competente generale. 42. cat si in sistem fata in fata. Statele terte reprezinta orice stat. Standardul de referinta reprezinta descrierea cerintelor care definesc u n nivel optimal de realizare a unei activitati de catre furnizorul de educatie/u nitatea/institutia furnizoare de educatie. fiind creata. 45. 43. ale Spatiului Economic European si a Confederatiei Elvetiene. . impartasita si utilizata pentru a genera prospe ritate si bunastare membrilor sai. avizat f avorabil si care indeplineste conditiile autorizarii provizorii. co respund cerintelor specifice pentru o unitate sau o calificare. cu exceptia statelor membre ale Uni unii Europene. 49. 41. cunoaste s i este capabila sa faca la finalizarea unui proces de invatare. 50. Sistemul national de invatamant este constituit din ansamblul unitatilor si institutiilor de invatamant de stat particulare si confesionale acreditate. abilitati si competente dobandite pe parcursul diferitelor experiente de invatare formala. Registrul matricol unic al universitatilor din Romania (RMUR) este o baz a de date nationala electronica in care sunt inregistrati toti studentii din ins titutiile de invatamant superior de stat. 44. Orice standard este formulat in termeni generali sub forma unui enunt si se concretizeaza intr-un set de indicatori de performanta.i furnizoare de educatie. particulare sau confesionale. evaluate si certificate. Unitatea/Institutia furnizoare de educatie/Furnizorul de educatie sunt u nitatile si institutiile de invatamant acreditate. 46. Punctele de credit pentru formare profesionala reprezinta exprimarea num erica a importantei unei unitati de rezultate ale invatarii raportate la o calif icare. care definesc nivelul minim obligatoriu de realizare a unei act ivitati in educatie. european sau mondial. pe baza bunelor practici existente la nivel national. Rezultatele inva tarii se exprima prin cunostinte. Rezultatele invatarii reprezinta ceea ce o persoana intelege. car e pot fi evaluate si validate. Programul de studii autorizat este programul de studii evaluat. 51. acredita te ori autorizate sa functioneze provizoriu. Unitatea reprezinta o unitate de invatamant din invatamantul preuniversi tar. Standardele de referinta sunt specifice f iecarui program de studii sau fiecarei institutii. Programul de studii acreditat este programul de studii care indeplineste cerintele minime ale standardelor si indicatorilor de performanta ai acreditari i. Transferul rezultatelor invatarii si al creditelor asociate reprezinta p rocesul prin care rezultatele invatarii si creditele asociate acestora sunt tran sferate si integrate in programul de formare profesionala pe care il urmeaza per soana care invata. 40. 52. Constituirea RMUR se realizeaza pe baza registrelor matricole ale institutiilor de invatamant superior. Unitatea de rezultate ale invatarii reprezinta partea unei calificari ca re cuprinde un set coerent de cunostinte. Sistemul tutorial semnifica organizarea activitatilor didactice in invat amantul la distanta de catre un cadru didactic tutore si asigura: a) desfasurarea activitatilor de invatare si evaluare atat la distanta. de diferite tipuri. sunt optionale si se situeaza peste nivelul minim.

57. in urma unui proces de evaluare.55. asa cum es te definit in Constitutia Romaniei. Recunoasterea rezultatelor invatarii si a creditelor asociate reprezinta procesul prin care se acorda un statut oficial rezultatelor invatarii si credit elor dobandite. Invatamantul public este echivalentul invatamantului de stat. 56. Certificarea rezultatelor invatarii reprezinta procesul prin care se con firma in mod formal rezultatele invatarii dobandite de persoana care invata. Invatamantul privat este echivalentul invatamantului particular. . asa cum este definit in Constitutia Romaniei. republicata. evaluate si validate. in vederea acordarii certificatului de cal ificare profesionala. republicata. 58.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful