P. 1
Legea Educatiei Nationale 2011 Monitorul Oficial

Legea Educatiei Nationale 2011 Monitorul Oficial

|Views: 509|Likes:
Published by victoriadoslea5706

More info:

Published by: victoriadoslea5706 on Jul 31, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as TXT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/27/2012

pdf

text

original

Legea educatiei 2011 - Legea 1/2011 - Legea educatiei nationale EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr.

18 din 5 ianuarie 2011

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege. TITLUL I Dispozitii generale ART. 1 Prezenta lege asigura cadrul pentru exercitarea sub autoritatea statului rom an a dreptului fundamental la invatatura pe tot parcursul vietii. Legea reglemen teaza structura, functiile, organizarea si functionarea sistemului national de i nvatamant de stat, particular si confesional. ART. 2 (1) Legea are ca viziune promovarea unui invatamant orientat pe valori, crea tivitate, capacitati cognitive, capacitati volitive si capacitati actionale, cun ostinte fundamentale si cunostinte, competente si abilitati de utilitate directa , in profesie si in societate. (2) Misiunea asumata de lege este de formare, prin educatie, a infrastructur ii mentale a societatii romanesti, in acord cu noile cerinte, derivate din statu tul Romaniei de tara membra a Uniunii Europene si din functionarea in contextul globalizarii, si de generare sustenabila a unei resurse umane nationale inalt co mpetitive, capabila sa functioneze eficient in societatea actuala si viitoare. (3) Idealul educational al scolii romanesti consta in dezvoltarea libera, in tegrala si armonioasa a individualitatii umane, in formarea personalitatii auton ome si in asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru implinirea si dezvoltarea personala, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru par ticiparea cetateneasca activa in societate, pentru incluziune sociala si pentru angajare pe piata muncii. (4) Statul asigura cetatenilor Romaniei drepturi egale de acces la toate niv elurile si formele de invatamant preuniversitar si superior, precum si la invata rea pe tot parcursul vietii, fara nicio forma de discriminare. (5) Aceleasi drepturi se asigura si cetatenilor celorlalte state membre ale Uniunii Europene, ai statelor apartinand Spatiului Economic European si ai Confe deratiei Elvetiene. (6) Drepturile prevazute la alin. (4) sunt recunoscute in mod egal minorilor care solicita sau au dobandit o forma de protectie in Romania, minorilor strain i si minorilor apatrizi a caror sedere pe teritoriul Romaniei este oficial recun oscuta conform legii. (7) In Romania invatamantul constituie prioritate nationala. ART. 3 Principiile care guverneaza invatamantul preuniversitar si superior, precum si invatarea pe tot parcursul vietii din Romania sunt: a) principiul echitatii - in baza caruia accesul la invatare se realizeaza f ara discriminare; b) principiul calitatii - in baza caruia activitatile de invatamant se rapor teaza la standarde de referinta si la bune practici nationale si internationale; c) principiul relevantei - in baza caruia educatia raspunde nevoilor de dezv oltare personala si social-economice; d) principiul eficientei - in baza caruia se urmareste obtinerea de rezultat e educationale maxime, prin gestionarea resurselor existente; e) principiul descentralizarii - in baza caruia deciziile principale se iau de catre actorii implicati direct in proces; f) principiul raspunderii publice - in baza caruia unitatile si institutiile de invatamant raspund public de performantele lor; g) principiul garantarii identitatii culturale a tuturor cetatenilor romani

si dialogului intercultural; h) principiul asumarii, promovarii si pastrarii identitatii nationale si a v alorilor culturale ale poporului roman; i) principiul recunoasterii si garantarii drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale, dreptul la pastrarea, la dezvoltarea si la exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase; j) principiul asigurarii egalitatii de sanse; k) principiul autonomiei universitare; l) principiul libertatii academice; m) principiul transparentei - concretizat in asigurarea vizibilitatii totale a deciziei si a rezultatelor, prin comunicarea periodica si adecvata a acestora ; n) principiul libertatii de gandire si al independentei fata de ideologii, d ogme religioase si doctrine politice; o) principiul incluziunii sociale; p) principiul centrarii educatiei pe beneficiarii acesteia; q) principiul participarii si responsabilitatii parintilor; r) principiul promovarii educatiei pentru sanatate, inclusiv prin educatia f izica si prin practicarea activitatilor sportive; s) principiul organizarii invatamantului confesional potrivit cerintelor spe cifice fiecarui cult recunoscut; t) principiul fundamentarii deciziilor pe dialog si consultare; u) principiul respectarii dreptului la opinie al elevului/studentului ca ben eficiar direct al sistemului de invatamant. ART. 4 Educatia si formarea profesionala a copiilor, a tinerilor si a adultilor au ca finalitate principala formarea competentelor, intelese ca ansamblu multifunct ional si transferabil de cunostinte, deprinderi/abilitati si aptitudini, necesar e pentru: a) implinirea si dezvoltarea personala, prin realizarea propriilor obiective in viata, conform intereselor si aspiratiilor fiecaruia si dorintei de a invata pe tot parcursul vietii; b) integrarea sociala si participarea cetateneasca activa in societate; c) ocuparea unui loc de munca si participarea la functionarea si dezvoltarea unei economii durabile; d) formarea unei conceptii de viata, bazate pe valorile umaniste si stiintif ice, pe cultura nationala si universala si pe stimularea dialogului intercultura l; e) educarea in spiritul demnitatii, tolerantei si respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului; f) cultivarea sensibilitatii fata de problematica umana, fata de valorile mo ral-civice si a respectului pentru natura si mediul inconjurator natural, social si cultural. ART. 5 (1) In domeniul educatiei si al formarii profesionale prin sistemul national de invatamant, dispozitiile prezentei legi prevaleaza asupra oricaror prevederi din alte acte normative. In caz de conflict intre acestea se aplica dispozitiil e prezentei legi. (2) Orice modificare sau completare a prezentei legi intra in vigoare incepa nd cu prima zi a anului scolar, respectiv universitar urmator celui in care a fo st adoptata prin lege. (3) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), dispozitiile prezentei legi c are vizeaza evaluarile nationale de la finalul invatamantului gimnazial sau lice al se aplica incepand cu promotia aflata in primul an al invatamantului gimnazia l, respectiv liceal, la data intrarii in vigoare a modificarii sau a completarii . ART. 6 (1) In Romania sunt valabile numai diplomele recunoscute de statul roman, co nform legislatiei in vigoare. (2) Regimul actelor de studii emise de unitatile si de institutiile de invat

amant se stabileste prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului. (3) Continutul si formatul actelor de studii sunt stabilite prin hotarare a Guvernului, initiata de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportul ui. ART. 7 (1) In unitatile, in institutiile de invatamant si in toate spatiile destina te educatiei si formarii profesionale sunt interzise activitatile care incalca n ormele de moralitate si orice activitati care pot pune in pericol sanatatea si i ntegritatea fizica sau psihica a copiilor si a tinerilor, respectiv a personalul ui didactic, didactic auxiliar si nedidactic, precum si activitatile de natura p olitica si prozelitismul religios. (2) Privatizarea unitatilor si a institutiilor de invatamant de stat este in terzisa. ART. 8 Pentru finantarea educatiei nationale se aloca anual din bugetul de stat si din bugetele autoritatilor publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. Suplimentar, unitatile si institutiile de invatamant pot obti ne si utiliza autonom venituri proprii. Pentru activitatea de cercetare stiintif ica se aloca anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul intern brut a l anului respectiv. ART. 9 (1) Principiile finantarii invatamantului preuniversitar sunt urmatoarele: a) transparenta fundamentarii si alocarii fondurilor; b) echitatea distribuirii fondurilor destinate unui invatamant de calitate; c) adecvarea volumului de resurse in functie de obiectivele urmarite; d) predictibilitatea, prin utilizarea unor mecanisme financiare coerente si stabile; e) eficienta utilizarii resurselor. (2) Statul asigura finantarea de baza pentru toti prescolarii si pentru toti elevii din invatamantul general obligatoriu de stat, particular si confesional acreditat. De asemenea, statul asigura finantarea de baza pentru invatamantul pr ofesional si liceal acreditat, de stat, particular si confesional, precum si pen tru cel postliceal de stat. Finantarea se face in baza si in limitele costului s tandard per elev sau per prescolar, dupa metodologia elaborata de Ministerul Edu catiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. (3) Invatamantul de stat este gratuit. Pentru unele activitati, niveluri, ci cluri si programe de studii se pot percepe taxe, in conditiile stabilite de prez enta lege. (4) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, prin organis mul specializat, stabileste anual costul standard per prescolar/elev, cost care sta la baza finantarii de baza. De suma aferenta beneficiaza toti prescolarii si elevii din invatamantul preuniversitar de stat, precum si prescolarii si elevii din invatamantul general obligatoriu, profesional si liceal, particular si conf esional, care studiaza in unitati de invatamant acreditate si evaluate periodic, conform legislatiei in vigoare. (5) Finantarea de baza a invatamantului preuniversitar se face dupa principi ul "resursa financiara urmeaza elevul", in baza caruia alocatia bugetara aferent a unui elev sau unui prescolar se transfera la unitatea de invatamant la care ac esta invata, cu respectarea prevederilor alin. (2)-(4). (6) Invatamantul poate sa fie finantat si direct de catre operatori economic i, precum si de alte persoane fizice sau juridice, in conditiile legii. (7) Invatamantul poate fi sustinut prin burse, credite de studii, taxe, dona tii, sponsorizari, surse proprii si alte surse legale. ART. 10 (1) In Romania, invatamantul este serviciu de interes public si se desfasoar a, in conditiile prezentei legi, in limba romana, precum si in limbile minoritat ilor nationale si in limbi de circulatie internationala. (2) In fiecare localitate se organizeaza si functioneaza unitati de invatama nt sau formatiuni de studiu cu limba de predare romana si/sau, dupa caz, cu pred

Cercetarii. 12 (1) Statul sustine anteprescolarii. (5) Statul si alti factori interesati sustin financiar activitatile de perfo rmanta. precum si o forma de asistenta educationala. cu exceptia celor inscrisi in invatamantul po stliceal. ale elevilor si studentilor. poate sustine lectorate in universitati din strainatate. ART. de nivel national si international. (6) Statul garanteaza dreptul la educatie al tuturor persoanelor cu cerinte educationale speciale. (7) Invatamantul special si special integrat reprezinta o forma de instruire scolara diferentiata. tineretu lui si sportului. la cerere. (2) Ministerul Educatiei. in scopul dobandirii de cunostinte. adaptata.area in limbile minoritatilor nationale ori se asigura scolarizarea fiecarui ele v in limba sa materna in cea mai apropiata localitate in care este posibil. (2) Statul acorda burse sociale de studii elevilor si studentilor proveniti din familii defavorizate. sociala si/sau ocupatio nala. Planurile de invatamant trebuie sa cuprin da numarul de ore necesar si suficient invatarii limbii romane. precum si cursuri de limba. poate organiz a unitati de invatamant cu predare in limba romana pe langa oficiile diplomatice si institutiile culturale ale Romaniei in strainatate. cu consulta rea asociatiilor reprezentative ale profesorilor. ART. contra cost. precum si cu r ezultate remarcabile in educatia si formarea lor profesionala sau in activitati culturale si sportive. formarii de deprinderi/abilitati si dezvoltarii de apt itudini semnificative din perspectiva personala. traduceri oficiale ale documentelor si ale altor inscrisuri scolar e si universitare proprii. cu respectarea legislatiei statului respectiv. Autoritatile adm inistratiei publice asigura conditiile materiale si resursele umane care sa perm ita insusirea limbii romane. precum si celor institutionalizati. cu respectarea prevederilor legale. 13 (1) Invatarea pe tot parcursul vietii este un drept garantat de lege. Tineretului si Sportului proiecteaza. elevii si studentii cu prob leme si nevoi sociale. fundamenteaza si aplica strategiile nationale in domeniul educatiei. prin Institutul Limbii Romane. (8) Elevii care in localitatea de domiciliu nu au posibilitatea de a invata intr-o unitate de invatamant vor fi sprijiniti prin decontarea cheltuielilor de transport la cea mai apropiata unitate de invatamant sau vor primi cazare si mas a gratuite in internatele scolare. destinata persoanelor cu cerinte educationale specia le. Cercetarii. (4) Elevii si studentii care beneficiaza de burse sociale de studii pot prim i si burse pentru performante scolare si universitare. burse. Invatamantul special si special integrat sunt parte compo nenta a sistemului national de invatamant preuniversitar. nominalizate prin ordin al ministrului educatiei. prescolarii. se intocmesc numai in limba romana. Tineretului si Sportului. in colaborar e cu Ministerul Afacerilor Externe. (3) Invatarea in scoala a limbii romane. documentele scolare si universitare oficiale. in conditiile legi i. ART. ART. cercetarii. incepand cu educatia timpurie. so ciala si medicala complexa. (5) Unitatile si institutiile de invatamant pot efectua si emite. Celelalte inscrisuri scola re si universitare pot fi redactate in limba de predare. cultura si civiliza tie romaneasca. ca limba oficiala de stat. (3) Statul acorda premii. 14 (1) Ministerul Educatiei. (4) In sistemul national de invatamant. civica. este obl igatorie pentru toti cetatenii romani. structurilor asociative reprez . precum si pe aceia cu cerinte educationale speciale. (2) Invatarea pe tot parcursul vietii include totalitatea activitatilor de i nvatare realizate de fiecare persoana. locuri in tabere si alte asemenea stimulent e elevilor si studentilor cu performante scolare si universitare. 11 (1) Guvernul sprijina invatamantul in limba romana in tarile in care traiesc romani.

nu i s-au asigurat conditiile pentru frecventarea orelor la aceasta disciplina. respectiv a parintilor sau a tut orelui legal instituit pentru elevul minor. Consi liului Minoritatilor Nationale. autoritatilor administratiei publice. conform prevederilor prezentei legi. invatamantul liceal de stat este generaliz at si gratuit. asoc iatiilor reprezentative ale elevilor. Elevilor ap artinand cultelor recunoscute de stat. dupa caz. Tineretului si Sportului organizarea unui invatamant teologic speci fic in cadrul invatamantului de stat in universitatile de stat existente. (2) Cultele recunoscute de stat au dreptul de a organiza invatamant confesio nal prin infiintarea si administrarea propriilor unitati si institutii de invata mant particular. numai pentru absolventii invatamantului liceal . mediului de afaceri si organizatiilor n eguvernamentale finantatoare care sustin programe educative/federatii ale furniz orilor de servicii sociale. Tineretului si Sportului si cultele r eligioase recunoscute oficial de stat. ca fac ultati cu dubla subordonare. asociatiilor reprezentative ale studentilo r. particulare si confesionale. (3) Disciplina Religie poate fi predata numai de personalul didactic calific at conform prevederilor prezentei legi si abilitat in baza protocoalelor incheia te intre Ministerul Educatiei. (2) Obligatia de a frecventa invatamantul de 10 clase. 16 (1) Invatamantul general obligatoriu este de 10 clase si cuprinde invatamant ul primar si cel gimnazial. in condit iile legii. Cercetarii. prescolari si anteprescolari. I Dispozitii generale ART. astfel: a) cu minimum 300 de elevi. Cercetarii. Infiintarea. gimnazial. 17 Pe durata scolarizarii in invatamantul preuniversitar. ART.entative ale parintilor. indiferent de numarul lor. structurilor asocia tive ale universitatilor si scolilor de stat. TITLUL II Invatamantul preuniversitar CAP. Invatamantul liceal devine obligatoriu pana cel mai tarziu in anul 2020. unitatile de invatamant de stat au p ersonalitate juridica daca se organizeaza si functioneaza. proportional cu ponderea numerica a fiecarui cult in configuratia religioasa a tarii. li se asigura dreptul constitutional de a participa la ora de religie. ART. din motive obiective. elevul poate sa nu frecventeze orele de religie. Consiliului National al Rectorilor. la forma cu frecventa . (2) Statul incurajeaza dezvoltarea parteneriatului public-privat. inceteaza la varsta de 18 ani. ART. (3) In scopul realizarii finalitatilor educatiei si a formarii profesionale prin sistemul national de invatamant. ART. cu exceptia invataman tului postliceal. liceal si profesio nal includ religia ca disciplina scolara. 15 (1) Cultele recunoscute oficial de stat pot solicita Ministerului Educatiei. In mod similar se procedeaza si pentru elevul caruia. 19 (1) In sistemul national de invatamant. parte a trunchiului comun. organizarea si functionar ea acestui invatamant se realizeaza potrivit legii. . sindicatelor reprezentative din invatamant. conform confesiunii pro prii. (2) La solicitarea scrisa a elevului major. destinat pregatirii personalului de cult si activit atii social-misionare a cultelor. copiii beneficiaza de alocatia de stat pentru copii. situatia scolara se incheie fara disciplina Religie. 18 (1) Planurile-cadru ale invatamantului primar. In acest caz. potrivit recensamantului oficial. b) cu minimum 300 de elevi.

fara personalitate juridica . la cererea parintilor sau tutorilor legali si in conditiil e legii.ca parti ale unei unitati d e invatamant cu personalitate juridica . II Structura sistemului national de invatamant preuniversitar SECTIUNEA 1 Dispozitii generale ART. (3) Prin exceptie de la prevederile alin. (2) Prin exceptie de la prevederile alin. Cercetarii. (3) Statul garanteaza dreptul la educatie diferentiata. clase sau unitati de invatamant preuniversitar cu personalitate juridica. in cazul unitatilor de invatam ant special. in functie de necesitatile lo cale. cu acordul unitatii primitoare. (2) Invatamantul preuniversitar este organizat pe niveluri. ART. pe baza unei metodologii nat ionale aprobate prin ordin al ministrului educatiei. ART.c) cu minimum 150 de prescolari si anteprescolari. care stabileste relatia jur idica. in unitatile administrativ-te ritoriale in care numarul total al elevilor. (1). dupa caz. d) cu minimum 100 de elevi si/sau prescolari. au toritatile administratiei publice locale. (1). patrimoniala. in baza avizului conform al inspectora telor scolare. Tineretului si Sportului. Tineretului si Sportului au obligatia ca. se organizeaza. forme de invatam ant si. dupa caz. (4) Elevii cu performante scolare exceptionale pot promova 2 ani de studii i ntr-un an scolar la decizia unitatii de invatamant. in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi sa elaboreze o metodologie de functionare aprobata prin hotarare a Guvernului. (5) In cazul unitatilor de invatamant confesional preuniversitar de stat exi stente la data intrarii in vigoare a prezentei legi. ART. 22 (1) Sistemul national de invatamant preuniversitar este constituit din ansam blul unitatilor de invatamant de stat. filiere si profiluri si asigura conditiile necesare pentru dob andirea competentelor-cheie si pentru profesionalizarea progresiva. pe baza pluralismulu i educational. dizolvarea unor st ructuri de invatamant. cercetarii. (4) Pentru asigurarea accesului egal la educatie si formare profesionala. (2) Neindeplinirea de catre autoritatile administratiei publice locale a obl igatiilor ce le revin in organizarea si functionarea invatamantului preuniversit ar se sanctioneaza conform legii. 21 (1) Sistemul de invatamant preuniversitar are caracter deschis. CAP. grupe. financiara si administrativa. de la o c lasa la alta. trecerea elevilor de la o unitate scolara la alta. functionarea si. tineretului si sportului. se organizeaza o singura unitate de i nvatamant cu personalitate juridica. (1). In invataman tul preuniversitar. 20 (1) Autoritatile administratiei publice locale asigura. prescolarilor si anteprescolarilor nu se incadreaza in prevederile alin. 23 . in conditiile legii. aproba organizarea. particulare si confesionale autorizate/ac reditate.si subordonate aceluiasi ordonator prin cipal de credite. de la un profil la altul si de la o filiera la alta este posibila in conditiile stabilite prin metodologia elaborata de catre Ministerul Educatiei . cultele respective si Minis terul Educatiei. Cercetarii. cu predare in limba romana. (2) Elevii din invatamantul preuniversitar de stat si particular se pot tran sfera la alte unitati de invatamant de stat sau particular. in conditiile legii. buna desfasurare a invatamantului preuniversitar in localitatile in care aceste a isi exercita autoritatea. in acord cu particularitatile de varsta si individuale.

care cuprinde: (i) invatamantul secundar inferior sau gimnazial. vocational si tehnologic. (3) Pentru copiii cu cerinte educationale speciale sau nedeplasabili din mot ive medicale. (2) Invatamantul tehnic cuprinde clasele a XII-a si a XIII-a din invatamantu l liceal. Cercetarii. (2) Organizarea unitatilor de educatie timpurie anteprescolara. care cuprinde invatamantul postlicea l. invatam antul obligatoriu se poate organiza si in forma de invatamant cu frecventa redus a. formata din nivelul anteprescolar (0-3 ani) si invatamantul prescolar (3-6 ani). in conformitate cu prevederile unei metodologii elaborate de Ministerul Educa tiei. b) invatamantul primar. e) invatamantul tertiar nonuniversitar.(1) Sistemul national de invatamant preuniversitar cuprinde urmatoarele nive luri: a) educatia timpurie (0-6 ani). vocationala si tehnologica. in termen de maximum 12 luni de la intrarea in vigoa re a prezentei legi. 24 (1) Invatamantul general obligatoriu este format din invatamantul primar si invatamantul secundar inferior. grupa mijlocie si grupa mare. c) invatamantul secundar. care cuprinde clasele VIX. in gradini te si in centre de zi. 26 Ministerul Educatiei. filiera tehnologica. functionarea in sistemul de invatamant preuniversitar a unor unitati-pilot. Tineretului si Sportului poate stabili. ART. Tineretului si Sportului. SECTIUNEA a 2-a Educatia anteprescolara ART. in termen de maximu m 12 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi. Cercetarii. Cercetarii . Finantarea din resurse pub lice se poate acorda numai furnizorilor de servicii de educatie timpurie acredit . cu durata intre 6 luni si 2 ani. impreuna cu inspectoratele scolare. continutul e ducativ. pentru persoanele care au depasit cu mai mult de 3 ani varsta clasei. ART. care cuprinde clasele de l iceu X-XII/XIII. (2) Invatamantul liceal. 27 (1) Educatia anteprescolara se organizeaza in crese si. (3) Invatamantul profesional si tehnic este format din: invatamant profesion al. ART. (4) Tipurile si modalitatile de finantare a serviciilor de educatie timpurie anteprescolara se reglementeaza prin hotarare a Guvernului. standardele de calitate si metodologia de organizare ale acesteia se st abilesc prin hotarare a Guvernului. dupa caz. (ii) invatamantul secundar superior sau liceal. (2) Invatamantul obligatoriu este invatamant cu frecventa. cu respectarea standardelor de calitate si a legislatiei in vigoare. Tineretului si Sportului. Cercetarii. in conformi tate cu Registrul national al calificarilor. initiata de Ministerul Educatiei. care cuprinde clasa pregatitoare si clasele I-IV. experimentale si de aplicatie. 25 (1) Formele de organizare a invatamantului preuniversitar sunt: invatamant c u frecventa si invatamant cu frecventa redusa. invatamant tehnic si invatamant postliceal. Tineretului si Sportului. pr in hotarare a Guvernului. In mod exceptiona l. invatamantul profesional si invatamantul postliceal se organizeaza pentru specializari si calificari stab ilite de Ministerul Educatiei. se poate organiza invatamant la domiciliu sau pe langa unitatile d e asistenta medicala. (3) Asigurarea personalului didactic necesar desfasurarii educatiei antepres colare se face de catre autoritatile administratiei publice locale. d) invatamantul profesional. care cuprinde grupa mica. cu urmatoarele filiere: teoretica.

28 (1) Invatamantul prescolar se organizeaza in gradinite cu program normal. cu pro gram de dimineata. Tineretului si Sportului si Ministerul Sanatatii. prin acordarea unor cupoane sociale. SECTIUNEA a 4-a Invatamantul primar ART. din bugetul de stat.ati. pana la varsta de 18 ani. (5) Acreditarea furnizorilor de educatie timpurie anteprescolara se realizea za in conformitate cu prevederile metodologiei elaborate de Ministerul Educatiei . conform legislatiei in domeniul asistentei sociale. in colaborar e cu autoritatile administratiei publice locale. (4) Ministerul Educatiei. gimnazial. nu au absolvit acest nivel de invat amant pana la varsta de 14 ani. (2) Ministerul Educatiei. (7) Modalitatea de acordare a cupoanelor sociale prevazute la alin. SECTIUNEA a 3-a Invatamantul prescolar ART. cel putin un program . de regula. cu progra m de dimineata. 30 (1) Invatamantul gimnazial se organizeaza si functioneaza. SECTIUNEA a 5-a Invatamantul gimnazial ART. Tineretului si Sportului poate aproba organizarea de programe educationale de tip "A doua sansa". la propun erea Ministerului Muncii. ca parte componenta a invatarii pe to t parcursul vietii. pot fi inscrisi in clasa pregatitoare si copiii care implinesc varsta de 6 ani pana la sfarsitul anului calendaristic. La solicitarea scrisa a parintilor. (6) Statul sprijina educatia timpurie. in fun ctie de veniturile familiei. in vederea promovarii invatamantului gimnazial pentru persoane care depasesc cu peste 4 ani varsta cor espunzatoare clasei si care. Gradinitele pot functiona ca unitati cu personalitate jur idica sau in cadrul altor unitati scolare cu personalitate juridica. in vederea promovari i invatamantului primar pentru persoanele care depasesc cu 4 ani varsta corespun zatoare clasei si care. (3) Absolventii invatamantului gimnazial care nu continua studiile in invata mantul liceal pot sa finalizeze. (6) se s tabileste prin norme metodologice adoptate prin hotarare a Guvernului. a tutorilor legali sau a s ustinatorilor legali. (2) In clasa pregatitoare sunt inscrisi copiii care au implinit varsta de 6 ani pana la data inceperii anului scolar. (3) In clasa pregatitoare din invatamantul special sunt inscrisi copii cu ce rinte educationale speciale. de stat sau privati. Cercetarii. Tineretului si Sportului. da ca dezvoltarea lor psihosomatica este corespunzatoare. nu au absolvit invatamantul se cundar. Acestea vor fi acordate in scop educational. Familiei si Protectiei Sociale. 29 (1) Invatamantul primar se organizeaza si functioneaza. Cercetarii. La solicitarea scrisa a parintilor. Cercetarii. (2) Autoritatile administratiei publice locale si inspectoratele scolare asi gura conditiile pentru generalizarea treptata a invatamantului prescolar. a tutorilor sau a sustinatorilor legali. pr elungit si saptamanal. Familiei si Protectiei Sociale. de regula. din diferite motive. din diferite motive. po ate organiza programe educationale de tip "A doua sansa". care implinesc varsta de 8 ani pana la data inceper ii anului scolar. prin bugetul Ministerului Munc ii. pot fi inscrisi in clasa pregatitoare si copii cu cerinte educationale speciale cu varste cuprinse intre 6 si 8 ani la data inceperii anul ui scolar. prin inspectoratele scolare.

Acesta se poate organiza si poate functiona si ca invatamant cu frecventa redusa. in unitatile de invatamant stabilite de inspectoratul scola r. SECTIUNEA a 7-a Invatamantul tehnologic si vocational ART. SECTIUNEA a 6-a Invatamantul liceal ART. conform legii. (6) Absolventii invatamantului liceal care au dobandit formal. in conditiile legii.forma de invatamant cu frecven ta . identificate prin documente strategice de planificare a ofertei de forma re regionale. cu profilurile tehnic. specializari diferite in cadrul profilurilor prev azute la alin. servicii. sportiv. judetene si locale. resurse naturale si protectia mediului. nonformal sau informal competente profesionale pot sustine examen de certificare a calificari i. (4) Invatamantul liceal se organizeaza si functioneaza. pentru calificari din Registr ul national al calificarilor. Pen tru unele forme de invatamant cu frecventa si cu frecventa redusa. in functie de dinamica socia la. economica si educationala. c) filiera vocationala. de regula.de pregatire profesionala care permite dobandirea unei calificari corespunzatoar e Cadrului national al calificarilor. teologic. (3) Durata studiilor in invatamantul liceal . cu profilurile militar. ca invata mant cu frecventa. in conformitate cu planurile-c adru aprobate de Ministerul Educatiei. (3) Absolventii clasei a XI-a din cadrul filierei tehnologice sau vocational e care au finalizat un stagiu de pregatire practica pot sustine examen de certif icare a calificarii corespunzator nivelului de certificare stabilit prin Cadrul national al calificarilor. in colaborare cu autoritatile administratiei publice locale. cu consultarea a utoritatilor administratiei publice locale. Tineretului si Sportului. Cercetarii. in functie de nevoile pietei muncii. pe baza unor contracte de scolarizare. (1). (7) Unitatile de invatamant in care se organizeaza filiera tehnologica sau v ocationala a liceului sunt stabilite de inspectoratele scolare. b) filiera tehnologica. (5) Unitatile de invatamant liceal se organizeaza cu una sau mai multe filie re si unul sau mai multe profiluri. de 3 sau de 4 ani pentru filiera vo cationala si de 4 ani pentru filiera tehnologica. (2) Invatamantul liceal tehnologic si vocational se poate organiza si pe baz a solicitarilor din partea angajatorilor privati sau ai Agentiei Nationale pentr u Ocuparea Fortei de Munca. avand in vedere tendintele de dezvol tare sociala si economica precizate in documentele strategice regionale. In cadrul profilurilor se pot organiza una s au mai multe calificari profesionale sau specializari. 31 (1) Invatamantul liceal cuprinde urmatoarele filiere si profiluri: a) filiera teoretica. (4) Stagiile de pregatire practica de pe parcursul filierei tehnologice sau vocationale se pot organiza la nivelul unitatii de invatamant si/sau la operator ii economici ori institutiile publice cu care unitatea de invatamant are incheia . judeten e si locale. actualizat periodic. Cercetarii. Absolventii care promoveaza examenul de certificare doba ndesc certificat de calificare si suplimentul descriptiv al certificatului. artistic si pedagogic. (2) Ministerul Educatiei. conf orm Europass. cu profilurile umanist si real. 32 (1) Invatamantul liceal tehnologic si vocational se poate organiza in cadrul liceelor din filiera tehnologica sau vocationala.este de 3 ani pentru filiera teoretica. Tineretului si Sportului este abilitat sa stabileasca prin planurile-cadru de invatamant. durata studii lor se prelungeste cu un an.

pana la varsta de 18 ani. prin: a) recunoasterea in invatamantul tertiar nonuniversitar a studiilor obtinute in cadrul invatamantului liceal . (10) Statul sustine invatamantul profesional si invatamantul liceal . in conditiile in ca re sunt finalizate pana la varsta de 18 ani.filier a tehnologica sau vocationala. (6). 33 (1) Invatamantul profesional se poate organiza in scoli profesionale care po t fi unitati independente sau afiliate liceelor tehnologice. prin consultare cu angajatorii. ordine publica si s ecuritate nationala este invatamant de stat. c) burse speciale si alte forme de sprijin material. in urma consultarii partenerilor sociali. Tineretului si Sportului. Tine retului si Sportului. SECTIUNEA a 9-a Invatamantul militar preuniversitar ART. conform Europass. dotare a spatiilor de pregatire practica sau locuri de munca pentru absolventi pot bene ficia de facilitati fiscale.componenta de formare profesiona la initiala. parte integranta a sistemului natio . (5) Operatorii economici care asigura. (9) Programele de pregatire profesionala se finalizeaza cu examen de certifi care a calificarii. cel putin un program de pregatire profesionala care permite dobandirea unei calificari corespunzatoare Cadrului national al califica rilor. dobandesc certificat de calificare profesion ala si suplimentul descriptiv al certificatului. in cadrul unor programe ale Uniunii Europene . Tiner etului si Sportului prin metodologie. Durata stagiului de pregatire practica este stabilita prin planul-c adru de invatamant. care promoveaza examenul de cert ificare a calificarii profesionale. de stat sau particu lare. (7) Programele de pregatire profesionala. pot urma cursurile invatamantului liceal cu frecventa redusa. pe baza standardelor ocupationale. (6) Absolventii invatamantului gimnazial care intrerup studiile pot finaliza .te contracte pentru pregatire practica sau la organizatii-gazda din strainatate. SECTIUNEA a 8-a Invatamantul profesional ART. (8) Durata si continutul programelor de pregatire profesionala sunt stabilit e de unitatea de invatamant. care promoveaza examenul de cert ificare a calificarii profesionale. (4) Modul de organizare si de desfasurare a examenului de certificare a cali ficarii profesionale este reglementat de Ministerul Educatiei.filiera tehnologica sau vocationala. 34 (1) Invatamantul preuniversitar din sistemul de aparare. care se da publicitatii la inceputul ciclu lui. (5) Absolventii invatamantului profesional. Organizarea si desfasurarea examenului de certificare a cali ficarii sunt reglementate de Autoritatea Nationala pentru Calificari. stagii de pregatire practica a elevilor. Standardele de p regatire profesionala se realizeaza pe baza standardelor ocupationale validate d e comitetele sectoriale. (3) Absolventii invatamantului profesional. Cercetarii. prevazute la alin. (2) Pregatirea prin invatamantul profesional se realizeaza pe baza standarde lor de pregatire profesionala aprobate de Ministerul Educatiei. Cercetarii. b) finantarea partiala la scolarizarea in cadrul scolilor postliceale de sta t. potrivit prevederilor legale. burse de scolarizare. sunt organ izate prin unitatile de invatamant de stat si sunt gratuite. in baza unui regulament propriu. Cercetarii. aprobat de Ministerul Educatiei. pe baza de contract cu unitatile de i nvatamant.

si cuprinde: invatamant liceal militar si invatamant postlice al pentru formarea maistrilor militari. si se avizeaza de Ministerul Educatiei. normele didactice . care este si presedintele consiliului de admi nistratie/consiliului de conducere. impreuna cu Ministerul Educatiei. ART. agentilor de politie si agentilor de penitenciare. in conformit ate cu standardele nationale elaborate de institutiile responsabile cu asigurare a calitatii. (2) Personalul didactic din unitatile de invatamant preuniversitar din siste mul militar de aparare. ordine publica si securitate nationala se constituie din persona lul didactic prevazut in prezenta lege si din corpul instructorilor militari. Ministerul Administratiei si Internelor. (2) Structura organizatorica. respectiv de functionar public cu statut special. ART. ordine publica si securitate nationala se elaboreaza de Ministerul Apararii Nationale. In activitatea de conducere. de ordine si securitate publica. Mi . ordine pub lica si securitate nationala este asigurata de Ministerul Apararii Nationale. profilurile. ART. conditiile care se cer pentru ocuparea acestora. (3) Planurile-cadru de invatamant pentru invatamantul liceal militar se elab oreaza de catre Ministerul Educatiei. comandantul/dir ectorul este ajutat de loctiitorul comandantului pentru invatamant/directorul ad junct. 37 (1) Personalul didactic din unitatile de invatamant preuniversitar din siste mul de aparare. Cercetarii. specializari si forme de organizare a invatamantului si se apro ba conform prevederilor prezentei legi valabile pentru institutiile de invataman t civil. 36 Conducerea operativa a unitatilor de invatamant preuniversitar din sistemul de aparare. tineretului si sportului. ordine publica si securita te nationala. specializarile/calificarile profe sionale. Tineretului si Sportului. in c olaborare cu Ministerul Apararii Nationale. ordinii publice si securitatii nationale. Tineretului si Sportului. 35 Ministerul Apararii Nationale. Mini sterul Justitiei si alte institutii cu atributii in domeniile apararii. cercetarii. ordinii publice si securitatii nationale coordoneaza si controleaza unitatile de invatam ant militar preuniversitar. Ministerul Administratiei si Internelor. cifrele anuale de scolarizare si criteriile de selectionare a candidati lor pentru invatamantul preuniversitar militar din sistemul de aparare. (3) Functiile didactice pentru corpul instructorilor militari din unitatile de invatamant preuniversitar din sistemul de aparare. a subofiterilor. (4) Programele scolare pentru disciplinele de specialitate militara se elabo reaza de Ministerul Apararii Nationale.nal de invatamant. ordine publica si securitate nationala are drepturile si indatoririle care decurg din prezenta lege si din calitatea de cadru militar in activitate. Ministerul Administratiei si Internelor. Cercetarii. Planurile-cadru de invat amant pentru invatamantul postliceal din sistemul de aparare. Cercetarii. 38 Finantarea invatamantului preuniversitar din sistemul de aparare. ordine publica si securitate nationala se asigura de comandantul/dir ectorul numit prin ordin al conducatorilor ministerelor si institutiilor de ordi ne publica si siguranta nationala. Cercetarii. ordine p ublica si securitate nationala se propun Ministerului Educatiei. ordinii publice si securitatii nationale potrivi t fiecarei arme. Ce rcetarii. o rdinii publice si securitatii nationale si se aproba de Ministerul Educatiei. ART. prin inspectoratele scolare judetene/al municipiului Bucures ti. Ministerul Justitiei si de alte institutii cu atributii in domeniul apararii. si sunt aprobate prin ordin al minis trului educatiei. Tin eretului si Sportului de ministerele interesate si de alte institutii cu respons abilitati in domeniul apararii. Tinere tului si Sportului. Ministerul Justitiei si alte institutii cu atribut ii in domeniile apararii. Directorul adjunct/Loctiitorul comandantului pentru invatamant este si pr esedintele consiliului profesoral. Tineretului si Sportului. competentele si responsabilitatile se stabilesc prin instructiuni proprii.

b) elevii pot fi inscrisi numai pe baza testarii aptitudinilor specifice. SECTIUNEA a 10-a Invatamantul de arta si invatamantul sportiv ART.nisterul Administratiei si Internelor. denumite cluburi sportive scolare. in conditiile legii. c a si institutiile de invatamant civil. cercetarii. 39 Certificatele de absolvire si competente profesionale dau dreptul detinatori lor legali. ART. (9) Elevii au acces liber in cluburile sportive. 41 Aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul militar. ordinii publice si securitatii nationale din fondurile alocate din bugetul de stat. Cercetarii. la propunerea a utoritatilor administratiei publice locale. cu acordul conducerilor acestor unitati de invatama nt. gimnazial si liceal. 40 Institutiile de invatamant preuniversitar din cadrul sistemului de aparare. e) programele scolare pentru invatamantul liceal de arta si pentru invataman tul liceal sportiv respecta obiectivele educationale stabilite pentru profilul r espectiv. (4) Pentru activitatea sportiva si artistica de performanta. pe grupe sa u individual. indep endente sau afiliate pe langa alte unitati de invatamant de acelasi nivel. potrivit criteriilor stabilite de Ministerul Educatiei. dupa trecerea in rezerva. de regula. organizate in celelalte unitati de invatamant prima r. Tineretului si Sportului. cluburile sportive scolare benefi ciaza de baze sportive proprii si de acces in bazele sportive care apartin celor lalte unitati de invatamant. ART. a inspectoratelor scolare. ordine publica si securitate nationala. d) studiul disciplinelor de specialitate se realizeaza pe clase. precum si in clase cu program de arta sau sportiv. informatiilor. (5) Invatamantul de arta si invatamantul sportiv integrat se organizeaza in scolile si liceele cu program de arta. in palatele si cluburile co . Ministerul Justitiei si alte institutii c u atributii in domeniile apararii. de ordine publi ca si securitate nationala se face prin ordine. Cercetarii . respectiv sportiv. (7) Unitatile de invatamant cu program sportiv suplimentar. (8) Pentru buna desfasurare a activitatii. sa ocupe functii echi valente cu cele ale absolventilor institutiilor civile de invatamant cu profil a propiat si de acelasi nivel. integrat ori suplimentar. (6) Organizarea invatamantului de arta si a invatamantului sportiv se face p rin regulamente aprobate de ministrul educatiei. c) planurile-cadru de invatamant sunt adaptate specificului acestui invatama nt. potrivit legii. regulamente si instructiuni prop rii. 42 (1) Invatamantul de arta si invatamantul sportiv se organizeaza pentru elevi i cu aptitudini in aceste domenii. precum si specializarile/calificarile pr ofesionale din cadrul acestora se supun mecanismelor de asigurare a calitatii. (3) In invatamantul de arta si in invatamantul sportiv: a) scolarizarea se realizeaza. tineretului si spor tului. Tineretului si Sportului se pot organiza cluburi scolare si unitati de invatamant preuniversitar de stat cu pro gram sportiv sau de arta. se constituie ca unitati de invatamant de nivel liceal. ART. (2) Unitatile in care se organizeaza invatamantul de arta si invatamantul sp ortiv de stat se stabilesc de catre autoritatile administratiei publice locale c u avizul conform al inspectoratelor scolare. incepand cu invatamantul gimnazial . a Ministe rului Culturii si Patrimoniului National si/sau a institutiilor publice de cultu ra impreuna cu Ministerul Educatiei.

in structura Ministerului Educatiei. Tineretului si Sportului organizeaza tabere sport ive sau de creatie artistica. persoane fizice sau juridice. (5) Invatamantul postliceal are o durata de 1-3 ani. SECTIUNEA a 11-a Invatamantul postliceal ART. (4) Ministerul Educatiei. cifra de scolarizare pentru invatamantu l postliceal de stat finantat integral de catre solicitanti. stabilite de Ministerul Educatiei . pe baza unei metodologii elaborate de unitatea de invatamant. unitatile de invatam ant gimnazial si liceal beneficiaza de sali de repetitie si spectacol proprii sa u de acces la salile unitatilor de invatamant de acelasi nivel. respectiv al sportului. Comitetul Olimpic si Sportiv Roman. respectiv cu persoane fizice pentru asigurarea resurselor financiare si materiale necesare desfasurar ii. tineretului si sportului. Cercetarii. in baza reglementarilor aprobate pri n ordin al ministrului educatiei. ART. prin contract incheiat c u unitatea de invatamant care asigura scolarizarea. prin decizie. in functie de complexit atea calificarii si de numarul de credite pentru educatie si formare profesional a. precum si institutiile de cultura pot sprijini financiar si ma terial activitatile de performanta in domeniul artelor. se finanteaza prin bugetele locale ale unitati lor administrativ-teritoriale. precum si festivaluri si acorda burse si alte forme de sprijin material. Cercetarii. Scolarizarea poate sa fie finantata si de catre solicitanti. (3) Ministerul Culturii si Patrimoniului National si celelalte ministere int eresate. programe de studiu pentru invatamantul postliceal. 44 (1) Invatamantul postliceal se organizeaza pentru calificari profesionale in scrise in Registrul national al calificarilor. federatiile sportive nationale. Cercetarii. precum si a competitiilor artistice si sportive de nivel regio nal si national. Tineretului si Sportului functioneaza Federatia Sportului Scolar si Unive rsitar. organizat in conformita te cu prevederile prezentei legi. in bune conditii. Cerce tarii. a invatamantului de arta si invatamantului sportiv integra t si suplimentar. Cercetarii. Min isterul Educatiei. (2) Pentru activitatile sportive. prin consulta . Cercetarii. (8) Admiterea in invatamantul postliceal se face in conformitate cu criterii le generale stabilite de Ministerul Educatiei. Tineretului si Sportului. Tineretului si Sportului si aprobate prin hotarare a Guvernului. 43 (1) Pentru sprijinirea activitatii sportive si artistice de performanta. Statul sustine si stimuleaza . (11) Cluburile sportive scolare pot sa fie finantate si de autoritatile admi nistratiei publice locale. (12) Toti elevii cuprinsi in grupele de performanta sunt inscrisi intr-un Re gistru national al performantelor sportive. (10) Pentru buna desfasurare a activitatilor artistice. cu acordul condu cerii acestora. din sumele defalcate din venituri ale bugetului d e stat si din venituri ale bugetelor locale. (6) Scolarizarea in invatamantul postliceal de stat. Prin exceptie. cercetarii. (3) Invatamantul postliceal special face parte din invatamantul profesional si tehnic si este integral subventionat de stat. persoane fizice sau juridice. concursuri sportive sau artistice. Tineretului si Sportului colaboreaza c u institutii. (2) Invatamantul postliceal face parte din invatamantul profesional si tehni c si este partial subventionat de stat. in part eneriat public-privat. (4) Scolile de maistri sunt scoli postliceale. inclusiv financiar. Tineretului si Sportu lui. aut oritatile locale. cu organizatii si cu alte persoane juridice. de inspectoratul scolar si se comunica Minis terului Educatiei. (7) Cifra de scolarizare pentru invatamantul postliceal de stat se aproba pr in hotarare a Guvernului. se aproba. campionate scol are.piilor.

care pot fi: ma nuale elaborate in limba de predare a minoritatilor nationale si manuale traduse din limba romana sau manuale de import. cu respectarea criteriilor de competenta profesionala. 45 (1) Persoanele apartinand minoritatilor nationale au dreptul sa studieze si sa se instruiasca in limba materna. se acorda pers onalitate juridica. tipurile si formele de invatamant preuniversitar. (5) Pe raza unei unitati administrativ-teritoriale. (9) In unitatile scolare cu predare si in limbile minoritatilor nationale. SECTIUNEA a 12-a Invatamantul pentru persoanele apartinand minoritatilor nationale ART. (4) In cadrul unitatilor sau sectiilor cu predare in limbile minoritatilor n ationale. se poate inscrie si pregat i orice cetatean roman sau cetatean din tarile Uniunii Europene si Confederatia Elvetiana. ca unitati de cr edite de studii transferabile pentru nivelul licenta. (3) La toate formele de invatamant in limba romana.rea factorilor interesati. la cererea parintilor sau tutorilor legali si in conditiile legii. Tineretului si Sportului asigura mate riale didactice specifice disciplinelor predate in limba materna. potrivit legii. in conditiile legii. Ministerul Educatiei. Fac exceptie de la necesi tatea de a face dovada competentei profesionale in limba minoritatii nationale r espective cadrele didactice care predau limba si literatura romana. (8). indi ferent de efectivul de elevi. ale inspector atelor scolare sau ale institutiilor echivalente. in tara sau in strainatate. cu mai multe unitati de invatamant cu predare in limbile minoritatilor nationale. in baza deciziilor senatului universitar. absolventii de liceu. pentru fiecare limba materna. cu respectarea c riteriilor de competenta profesionala. (10) Creditele pentru educatie si formare profesionala obtinute in invataman tul postliceal pot fi recunoscute pentru absolventii cu diploma de bacalaureat d e catre universitati. (11) Cadrele didactice care predau la grupe sau clase cu predare integrala i n limba minoritatilor nationale trebuie sa faca dovada competentei profesionale in limba minoritatii nationale respective si au dreptul la pregatire si perfecti onare in limba de predare. se pot organiza clase liceale si profesionale cu grupe de elevi de diferite profiluri. cu sau fara diploma de bacalaureat. (8) Minoritatile nationale au dreptul la reprezentare proportionala cu numar ul de clase in organele de conducere ale unitatilor de invatamant. cu respectarea criteriilor de competenta profesionala. Cercetarii. Cercet . (7) Elevii care. (10) In unitatile conexe invatamantului preuniversitar din judetele in care functioneaza forme de invatamant in limbile minoritatilor nationale se asigura i ncadrarea cu specialisti si din randul minoritatilor nationale. in conditiile alin. indiferent de efectivul de elevi. (6) In cazul unitatilor de nivel gimnazial sau liceal cu predare in limbile minoritatilor nationale. avizate de Ministerul Educatiei. u nul dintre directori va fi un cadru didactic din randul minoritatilor respective . indiferent de limba sa materna si de limba in care a studiat anterior . (2) In functie de necesitatile locale se organizeaza. in conditiile legii. Tineretului si Sportului asigura manualele scolare. (13) Pentru elevii apartinand minoritatilor nationale. nu au posibilitatea de a invat a in limba lor materna sunt sprijiniti prin decontul transportului la cea mai ap ropiata scoala cu predare in limba materna sau primesc cazare si masa gratuite i n internatul unitatii de invatamant cu predare in limba materna. (9) Au dreptul sa se inscrie in invatamantul postliceal. (12) Ministerul Educatiei. oras sau comuna. functioneaza cel putin o unitate scolara cu personalitate juridica. singulare in localitate. singulare in municipiu. in localitatea de domiciliu. clase sau unitati de invatam ant preuniversitar cu predare in limbile minoritatilor nationale. grupe. Cercetarii. la toate nivelurile. in limbile minoritatilor nationale sau in limbi de circulatie internationala.

Tineretului si Sportului. luand in considerare predarea in limba minoritatii nationale sau a limbii minoritatii nat ionale. in cazul in care minoritatea respectiva nu are reprezentare parlamentara. la solicit area organizatiei minoritatii nationale reprezentate in Parlamentul Romaniei sau . si in conditiile legii. gimnazial si liceal cu predare in limbile minori tatilor nationale. la s olicitarea grupului parlamentar al minoritatilor nationale. in comunicarea inte rna si in comunicarea cu parintii elevilor si ai prescolarilor se poate folosi s i limba de predare. ca disciplina de studiu. c alificativele se comunica in scris si oral si in limba de predare. li se asigura. (5) Testele de evaluare. dupa programe scolare si manuale identice cu cele pentru clasele cu pre dare in limba romana. Programele si manualele disciplinei Istoria si traditiile minoritatii nationale sunt aprobate de Ministerul Educatiei. care frecventeaza unitati d e invatamant cu predare in limba romana sau in alta limba decat cea materna. 46 (1) In cadrul invatamantului preuniversitar cu predare in limbile minoritati lor nationale. pentru titlurile needitate din cauza tirajului r edus. (15) In invatamantul primar cu predare in limbile minoritatilor nationale. in unitatile de invatamant cu predare in limba unei minor itati nationale. (14) In invatamantul in limbile minoritatilor nationale. Tineretului si Sportului. limba si literatura materna. la cerere. cu obligatia transcrierii si a insusirii toponimiei si a n umelor proprii romanesti si in limba romana. Acelasi coeficient se aplica si in cazul unitatilor scolare cu predare in l imba romana. Cercetarii. precum si istoria si traditiile minoritatii nationale respe ctive. cu exceptia disc iplinei Limba si literatura romana. ART. Cercetarii. potrivit legii. ca disciplina de studiu. in conditii similare. cu predare in limba materna. predarea disciplinei Limba si literatura romana se face dupa manualele utilizate in unitatile de inv atamant cu predare in limba romana. (6) In invatamantul preuniversitar. (8) In invatamantul primar. Istoria si traditiile minoritatilor natio nale respective. toate disciplinele se studiaza in limba materna. costul standard per elev si per prescolar se calculeaza dupa un coeficient marit pe baza factorilor de corectie. precum si elevii prevazuti la alin. In cazul acestor unitati se are in vedere izolarea lingvistica. ca parte a trunchiului comun. Tineretul . (4) Testele la disciplina Limba si literatura romana se elaboreaza pe baza p rogramei speciale. la istoria si traditiile minoritatilor nationale re spective si la Educatia muzicala se realizeaza pe baza programelor si a metodolo giilor specifice elaborate de colective de experti cunoscatori ai limbii si ai c ulturii minoritatii nationale respective si aprobate. geografi ca si numarul redus de elevi si prescolari. ca urmare a cererii parintilor sau tutorilor legali. activitatea de predare si de educare la Limba si literatura materna. Cerc etarii.arii. (3) Prin exceptie. (7) Elevilor apartinand minoritatilor nationale. Tineretului si Sportului va functiona si o sectie de cercetare si inovare pentru invatamantul cu predare in limbile minoritatilor na tionale. (17) In finantarea de baza a unitatii de invatamant preuniversitar cu predar e in limbile minoritatilor nationale. disciplinele Istoria si Geografia Romaniei se predau in acest e limbi. Programele scolare si manualele la aceasta disciplina sunt aprobate de Ministerul Educatiei. (9) In invatamantul gimnazial cu predare in limbile minoritatilor nationale se introduce. (2) Disciplina Limba si literatura romana se preda pe tot parcursul invatama ntului preuniversitar dupa programe scolare si manuale elaborate in mod special pentru minoritatea respectiva. (7). subiectele de examen de orice tip din invatamantul preuniversitar si lucrarile semestriale pentru elevii din invatamantul cu predar e in limbile minoritatilor nationale se elaboreaza pe baza cerintelor didacticometodologice stabilite de Curriculumul national. (16) In cadrul Institutului de Stiinte ale Educatiei din subordinea Minister ului Educatiei.

ART. in conditiile legii. 49 (1) Invatamantul special se organizeaza. (2) Invatamantul special integrat se poate organiza in clase speciale si ind ividual sau in grupe integrate in clase de masa. diferentiat. cercetarii. acor dandu-se prioritate integrarii in invatamantul de masa. se realizeaza pentru toate nivelurile de invatamant.comuna. 50 (1) Evaluarea. orientarea scolara si orientarea profesionala a copiilor. prin ordin al ministrului educatiei. oras. Cercetarii. de regula. respectiv modulele de pregatire de specialitate. Cercetarii. in care predarea se face in limba materna pentru disciplinele. asistenta psihoeducationala. (10) In programele si manualele de istorie se vor reflecta istoria si tradit iile minoritatilor nationale din Romania. tineretului si sportului. prin servic iile de evaluare si de orientare scolara si profesionala. in conformitate cu legislatia in vigoare. (3) Guvernul elaboreaza reglementari specifice pentru serviciile educational e si de asistenta. in unitati de invatamant special si in unitati de invatamant de masa. Cercetarii. in functie de tip ul si gradul de deficienta. ART. SECTIUNEA a 13-a Invatamantul special si special integrat ART. (12) In invatamantul preuniversitar. (4) Durata scolarizarii copiilor cu cerinte educationale speciale poate fi m ai mare decat cea precizata prin prezenta lege si se stabileste.unde functioneaza mai multe unitati scolare cu predare in limba romana cel pu tin una dintre acestea are personalitate juridica. In functie de necesitatile locale. demersurile di dactice. ca invatamant cu frecventa. Tineretulu i si Sportului. indiferent de efectivul de el evi. denumit in continuare CMBRAE. uni ce in municipiu. ART. 47 (1) Pe raza unei unitati administrativ-teritoriale . acest a se poate organiza si sub alte forme. organizat pentru persoanele cu cerinte educationale speciale sau alte tipuri de cerinte educationale. oferite copiilor cu cerinte educationale speciale. precum si pregatirea si formarea personalului care isi desfasoara activ itatea in domeniul educatiei copiilor cu cerinte educationale speciale sunt stab ilite prin metodologii elaborate de Ministerul Educatiei. (2) Unitatile cu predare in limba romana. denumite in continuare CJRAE. (2) Stabilirea gradului de deficienta al elevilor cu cerinte educationale sp . CJRAE cuprind si centrel e logopedice interscolare. de nivel gimnazial sau liceal. s e realizeaza insusirea terminologiei de specialitate si in limba romana. probele de admitere si probele examenel or de absolvire pot fi sustinute in limba in care au fost studiate disciplinele respective. in oras sau in comuna au personalitate juridica indiferent de e fectivul de elevi. a elevilor si a tinerilor cu cerinte educationale spec iale se realizeaza de catre centrele judetene de resurse si de asistenta educati onala. municipiu . pe baza unei metodolog ii elaborate de Ministerul Educatiei. t ineretului si sportului. cercetarii. in functie de g radul si tipul dizabilitatii. Tineretului si Sportului. Efectivele formatiunilor de stu diu din invatamantul special si special integrat sunt stabilite de Ministerul Ed ucatiei. (3) Continuturile invatamantului special si special integrat. stabilit e prin ordin al ministrului educatiei. 48 (1) Invatamantul special si special integrat. in functie de tipul si gradul def icientei. dupa caz. respectiv de Centrul Municipiului Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala.ui si Sportului. Tineretului si Sportului. (2) Invatamantul special si special integrat este gratuit si este organizat. (11) In invatamantul liceal si postliceal.

al persoanelor fiz ice sau juridice din tara si din strainatate. Cercetarii. (2) Pentru copiii. Cercetarii. precum si de gazduire gratuita in internate sau centre le de asistare pentru copiii cu cerinte educationale speciale din cadrul directi ilor generale judetene/a municipiului Bucuresti de asistenta sociala si protecti a copilului. de la caz la caz. Tineretului si Sportului. dupa caz. ART. ART. pe o perioada determinata. 54 (1) In functie de evolutia copilului se pot face propuneri de reorientare di nspre scoala speciala spre scoala de masa si invers. elevii si tinerii care. (2) Copiii si tinerii cu cerinte educationale speciale. (5) Elevii si tinerii cu cerinte educationale speciale pot dobandi calificar i profesionale corespunzatoare tipului si gradului de deficienta. apartenenta la o categorie defavorizata. Cercetarii. din pen itenciarele pentru minori si tineri si din penitenciarele pentru adulti se reali zeaza cu respectarea Curriculumului national. gru pe sau clase in cadrul unitatii sanitare in care acestia sunt internati. a imbracami ntei si a incaltamintei in cuantum egal cu cel pentru copiii aflati in sistemul de protectie a copilului.eciale se realizeaza de catre comisiile din cadrul CJRAE/CMBRAE. a rechizitelor scolare. elevii si tinerii cu boli cronice sau cu boli care necesi ta perioade de spitalizare mai mari de 4 saptamani se organizeaza. limba. Decizia de reorientare se ia de catre comisia de ex pertiza din cadrul CJRAE/CMBRAE. Resursa umana necesara pentru scol arizarea acestora este asigurata de catre Ministerul Educatiei. Tinere tului si Sportului. Tine . de programe scolare. 53 Invatamantul special dispune de planuri de invatamant. ART. sunt nedeplasabili. compensare si pe ntru reducerea gradului de dizabilitate. Cercetarii. ART. de manuale si de metodologii didactice alternative. se organizeaza scolarizare la domiciliu. ART. elevii si tinerii cu cerinte educationale speciale. beneficiaza de asistenta sociala constand in asigurarea al ocatiei zilnice de hrana. respectiv infiintarea de clase sau de grupe i n spitale se fac de catre inspectoratul scolar. religie. (4) Unitatile de invatamant special pot beneficia de sprijinul institutiilor de protectie sociala. 55 (1) Scolarizarea minorilor si a adultilor din centrele de reeducare. in colaborare c u comisiile pentru protectia copilului din cadrul directiilor generale judetene/ a municipiului Bucuresti de asistenta sociala si protectia copilului. de programe de asistenta psihopedagogica. la propunerea CJRAE/CMBRAE. Tineretului si Sportului. a cazarmamentului. integrati in invatamantul de masa. cu consultarea f actorilor locali interesati. et nie. cu acordul familiei sau al sustinatorului legal . (3) Diagnosticarea abuziva a copiilor pe criterii de rasa. al altor organisme private autorizate. nationalitate. din motive medicale sau din cauza unei dizabilitati. inclusiv cei scolarizati in alt judet de cat cel de domiciliu. (2) Propunerea de reorientare se face de catre cadrul didactic care a lucrat cu copilul in cauza sau de catre parintii copilului/tutorele legal instituit si de catre psihologul scolar. adaptate tipului si gradului de dizabilitate si aprobate de Minist erul Educatiei. 51 (1) Copiii. beneficiaza de suport educational prin cadre didactice de sprijin si itinerante. conf orm unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educatiei. (4) Obtinerea unei calificari de catre elevii/tinerii cu cerinte educational e speciale se face in unitati de invatamant special si de masa. Organizarea serviciilor de sprijin edu cational se face de catre CJRAE/CMBRAE si se reglementeaza prin metodologii spec ifice elaborate de Ministerul Educatiei. se sanctioneaza. precum si de orice alt criteriu. (3) Scolarizarea la domiciliu. pentru stimulare. 52 (1) Pentru copiii. fapt ce determina includerea lor in clase cu cerinte educationale speciale. scolarizati in unita tile de invatamant special sau de masa.

pot sa isi extinda activitatile cu elevii dupa orele de curs. curriculare. Ministerul Educatiei. 58 (1) Unitatile de invatamant. Tineretului si Sportului . (4) Pentru sprijinirea copiilor si a tinerilor capabili de performante inalt e. tineretului si sportul ui. 57 (1) Statul sprijina copiii si tinerii capabili de performante inalte atat in unitati de invatamant. recreati ve. precum si activitati de invatare remediala. simpozioane si alte activitati specifice si acorda burse si alte forme de sprijin material. tineretului si spo rtului. de grupare pe abilitati. de programe educative care le respecta particularitatile de invatare si de orientare a performantei. (5) Copiii si tinerii capabili de performante inalte beneficiaza. (4) Statul poate finanta programul "Scoala dupa scoala" pentru copiii si ele vii din grupurile dezavantajate. Tine retului si Sportului colaboreaza cu Ministerul Muncii. Aceste programe sunt de aprofundare a invatarii . SECTIUNEA a 16-a Alternativele educationale . ART. organizeaza ateliere protejate. SECTIUNEA a 15-a Programul "Scoala dupa scoala" ART. cercetarii. SECTIUNEA a 14-a Invatamantul pentru copiii si tinerii capabili de performante inalte ART. Familiei si Protectiei Soc iale. (2) In parteneriat cu autoritatile publice locale si cu asociatiile de parin ti. initia ta de Ministerul Educatiei. (3) Resursele umane. Cercetarii. (1) este asigurata de Centrul National de Instruire Diferentiata. Cercetarii. potrivit legii. de imbogatire a curriculumului cu noi domenii. de timp liber. prin decizia consiliului de administratie. indiferent de varsta. impreuna cu Ministerul Muncii. Ministerul Educatiei. Centrele de excelenta sun t infiintate prin ordin al ministrului educatiei. Cercetarii. Acolo unde acest lucru este posibil. cercetarii. (2) In vederea obtinerii unei calificari si a integrarii in viata activa a t inerilor cu cerinte educationale speciale. Tin eretului si Sportului. cat si in centre de excelenta.retului si Sportului. informationale. conform normelor meto dologice elaborate de Ministerul Educatiei. Tineretului si Sportului. prin programul "Scoala dupa scoala". materiale si financiare pe ntru sustinerea copiilor si a tinerilor capabili de performante inalte se asigur a de unitatile de invatamant si de inspectoratele scolare. pentru consolidarea competentelor dobandite sau de accelerare a invatarii. de men torat si transfer de competenta. (3) Programele "Scoala dupa scoala" se organizeaza in baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei. Cercetarii. potrivit calificarii obtinute si in conditiile prevazute de legislatia in vigoare. infiintat prin hotarare a Guvernului. Tineretului si Sportului organizeaza olimpi ade si concursuri. de accelerare a promovarii conform ritmului ind ividual de invatare. tabere de profil. parteneriatul se poate realiza cu organizatii nonguvernamentale c u competente in domeniu. prin programe "Scoala dupa scoala". prin inspectoratele scolare. Familiei si Protectiei So ciale si cu alte organisme guvernamentale sau nonguvernamentale in vederea integ rarii in viata activa. (2) Coordonarea actiunilor prevazute la alin. 56 La absolvirea invatamantului special. Cercetarii. Ministerul Educatiei. se ofera activitati educative.

reteaua scolara se organizeaza de catre consiliul judetean. Cercetarii. CAP. conditiile fiind stabilite prin hotarare a Guvernul ui. (2) Reteaua scolara a unitatilor de invatamant de stat si particular preuniv ersitar se organizeaza de catre autoritatile administratiei publice locale. acreditarea si evaluarea periodic a a unitatilor de invatamant preuniversitar particular si confesional sunt reali zate de catre Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Preunivers itar. respectiv autorizate provizoriu. la toate nivelurile si for mele. 60 (1) Invatamantul particular si confesional se organizeaza conform principiul ui nonprofit in unitati de invatamant preuniversitar. Pentru invatamantul special liceal si special postliceal. cercetarii. tineretului si sportului. respectiv evaluarea periodica a alternativelor educationale se fac potrivit legii. III Reteaua scolara ART. Actul de numire se aduce la cunostinta inspectoratului scolar pe raza caruia isi desfa soara activitatea unitatea respectiva. (4) Autorizarea de functionare provizorie. standardele si indicatorii de performanta pe care trebuie sa le indeplineasca unitatile de invatamant preuniversitar particular si confesion al sunt identice cu cele pe care trebuie sa le indeplineasca unitatile de invata mant de stat. 59 (1) In sistemul de invatamant preuniversitar pot fi initiate si organizate a lternative educationale. (6) Statul sprijina si coordoneaza invatamantul particular si confesional. federatiile care gestione aza dezvoltarea alternativei respective la nivel national. . in limbile mi noritatilor nationale sau in limbi de circulatie internationala. (2) Acreditarea. Tineretului si Sportului a pregatirii si a per fectionarilor realizate de organizatiile. (7) Directorii unitatilor de invatamant particular sunt numiti de conducerea persoanei juridice fondatoare. asociatiile. pe baza unor regulamente aprobate prin ordin al ministrului ed ucatiei. (2) Criteriile. 61 (1) Reteaua scolara este formata din totalitatea unitatilor de invatamant ac reditate. cu respectarea criteriilor de competenta. conform legislatiei in vigoare. i n conditiile legii. cu a vizul conform al inspectoratelor scolare. (3) Unitatile particulare de invatamant sunt unitati libere. Cercetarii. se poate inscri e si pregati orice cetatean roman. respectand in intregime drepturile acestuia. respectiv de catre consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti. conform legislatiei in vigoare. Cercetarii. avand dr ept fundament proprietatea privata. (5) Cadrele didactice care predau la grupe sau clase din alternativele educa tionale au dreptul la recunoasterea de catre inspectoratele scolare judetene si Ministerul Educatiei. in conformitate cu specificul alternativei. cat si economico-financiar. Tineretului si Sportului. (5) Unitatile de invatamant preuniversitar particular si confesional acredit ate sunt sprijinite de stat. (3) Unitatile de invatamant preuniversitar alternativ dispun de autonomie or ganizatorica si functionala.ART. deschise. SECTIUNEA a 17-a Invatamantul particular si confesional ART. Tineretu lui si Sportului. cu acordul Ministerului Educatiei. cu consultarea partenerilor sociali si cu avizul conform al Ministerului Educatiei. garantata de Constitutie. auton ome atat din punct de vedere organizatoric. (4) La toate formele de invatamant alternativ in limba romana.

(6) In cadrul sistemului national de invatamant preuniversitar de stat se po t infiinta si pot functiona. inspectoratele scolare pot solicita Ministerului Educatiei. conform legii. (4) Persoanele juridice si fizice pot infiinta. (2) Consortiile scolare sunt parteneriate contractuale intre unitatile de in vatamant.(3) In cadrul retelei scolare se pot infiinta si pot functiona. Cercetarii. f) invatamantul postliceal: clasa care cuprinde in medie 25 de elevi. nivel. unei unitati de invatamant. c) largirea oportunitatilor de invatare oferite elevilor si recunoasterea re ciproca a rezultatelor invatarii si evaluarii acestora. Cifra de scolarizare pentru invatama ntul de stat se aproba prin hotarare a Guvernului. (8) Pentru a asigura calitatea invatamantului. (5) Reteaua scolara a unitatilor de invatamant se da publicitatii la inceput ul fiecarui an. ART. dar nu mai putin de 15 si nu mai mult de 30. filiera si profil sunt supuse acreditarii si evaluarii periodice. d) invatamantul gimnazial: clasa care cuprinde in medie 25 de elevi. b) utilizarea in comun a resurselor unitatilor de invatamant din consortiu. desfiintarea si functionarea consorti ilor scolare se va reglementa prin ordin al ministrului educatiei. indiferent de tip. denumita in continuare ARACIP. g) invatamantul special pentru elevi cu deficiente usoare si/sau moderate: g rupa care cuprinde in medie 10 elevi. pentru neindeplinirea conditiilor legale. 62 (1) In vederea asigurarii calitatii educatiei si a optimizarii gestionarii r esurselor. conform legii . acea sta isi inceteaza activitatea. Tineretului si Sportului ridica rea acreditarii/autorizarii unei unitati de invatamant cu personalitate juridica sau a unei structuri a acesteia in conformitate cu prevederile legale. unitatile de invatamant si autoritatile administratiei publice locale pot decide infiintarea consortiilor scolare. dar nu mai putin de 10 si nu mai mult de 20. In situa tia in care Agentia Romana pentru Asigurarea Calitatii in Invatamantul Preuniver sitar. precum si intre institutii din tara si strainatate. la propunerea autoritatilor a dministratiei publice locale sau din proprie initiativa. t ineretului si sportului. care asigura: a) mobilitatea personalului intre unitatile membre ale consortiului. ART. dar nu mai putin de 15 si nu mai mult de 30. cercetarii. Autoritatile administratiei publice locale realiz eaza alocarea elevilor altor unitati scolare. unitati de ed ucatie timpurie si de invatamant primar. pentru anul scolar urmator. (7) Unitatile de invatamant preuniversitar. intre acestea si operatori economici. dar nu mai putin de 12 si nu mai mult de 30. dar nu mai puti n de 5 si nu mai mult de 9. h) invatamantul special pentru elevi cu deficiente grave: grupa care cuprind . forma. 63 (1) In invatamantul preuniversitar. c) invatamantul primar: clasa care cuprinde in medie 20 de elevi. grupe/clase in alternative educationale integrate in unitati scolare de stat sau particulare. e) invatamantul liceal: clasa care cuprinde in medie 25 de elevi. dar nu mai putin de 8 si nu mai mult de 12 . pe baza unor acorduri interguvernamentale. conform legii. dar nu mai putin de 12 si nu mai mult de 25. formatiunile de studiu cuprind grupe. cu respectarea interesului copiilo r si asigurarea logisticii necesare. cu cel putin 6 luni inainte d e inceperea anului scolar. cl ase sau ani de studiu. conform legi i. unitati de invatamant cu clase const ituite pe baza de contracte de parteneriat intre unitati de invatamant de stat s i particulare acreditate. retrage acreditarea/autorizatia de functio nare. gimnazial. (3) Cadrul general pentru infiintarea. liceal si postliceal. b) invatamantul prescolar: grupa cuprinde in medie 15 prescolari. dupa cum urmeaza: a) educatia anteprescolara: grupa cuprinde in medie 7 copii.

domeniul de stu diu/modulul de pregatire din planul de invatamant. precum si numarul min im si maxim de ore aferente acestora. consiliului consultativ al elevilor. in urma consultarii elevilor. 65 (1) Planurile-cadru de invatamant cuprind disciplinele. si sunt aprob ate prin ordin al ministrului educatiei. 64 (1) In invatamantul preuniversitar se aplica Curriculumul national elaborat in conformitate cu nevoile specifice dezvoltarii personale si cu nevoile pietei fortei de munca si ale fiecarei comunitati. Cercetarii. planurile-cadru si programele scol are sunt elaborate. precum si a reprezentantilor comunitatii locale si. cu consultarea consiliului de administratie al unitatii de invatamant respective. tineretului si sportului. Cercetarii. (9) Planurile-cadru de invatamant si programele scolare pentru invatamantul teologic si confesional se elaboreaza de catre Ministerul Educatiei. respectiv modulele de pregatire obligatorii si optionale. a operatorilor economici cu care unitatea de invatamant are relat ii pentru pregatirea practica a elevilor. Decizia privind infiintarea si functionarea acestor formatiuni de studiu apartine Ministerului Educatiei. Tineretului si Sportului si se aproba prin ordin al min istrului educatiei. stabileste curriculumul la decizia scolii. tineretului si sportului. respectiv mo dulele de pregatire optionale se elaboreaza la nivelul unitatilor de invatamant. cu consultarea consiliului profesoral. in colaborare cu fiecare cult in parte. dar nu mai putin de 4 si nu mai mult de 6. (2) Prin exceptie de la prevederile alin. (2) Trunchiul comun se constituie din disciplinele/domeniile de studiu/modul ele de pregatire obligatorii. (10) Planurile-cadru de invatamant pentru invatamantul militar se elaboreaza . regional si local. ART. finalitatile urmarite si evid entiaza continuturile fundamentale de ordin teoretic. Tineretului si Sportului. cercetarii. Tineretului si Sportului. iar curriculumul la decizia scolii se constituie d in disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregatire optionale. dupa caz. Cercetarii. oferind orientari metodologice generale pentru realizarea si evaluarea acestora . efectivele formatiunilor de studiu pot fi mai mici decat minimul prevazut de p rezenta lege. cat si din pachete d isciplinare optionale ofertate la nivelul unitatii de invatamant. (3) Programele scolare stabilesc. experimental si aplicativ. Tineretului si Sportului.e in medie 5 elevi. in baza principiului subsidiaritatii . cercetarii. Cercetarii. CAP. pentru fiecare disciplina. Cercetarii. str ucturii asociative a parintilor. in localitatile in care exist a cerere pentru forma de invatamant in limba materna a unei minoritati nationale . Tineretului si Sportului. Cercetarii. respectiv modulele de pregatire obligatorii din invatamantul preuniversit ar sunt elaborate de catre institutiile si organismele abilitate ale Ministerulu i Educatiei. (1). aprobate de Mi nisterul Educatiei. (2) Curriculumul national reprezinta ansamblul coerent al planurilor-cadru d e invatamant si al programelor scolare din invatamantul preuniversitar. Programele scolare sunt aprobate de co nsiliul de administratie al unitatii de invatamant. (4) Planurile-cadru si programele scolare pentru disciplinele/domeniile de s tudiu. (5) Curriculumul la decizia scolii se constituie atat din pachete disciplina re optionale ofertate la nivel national. de reprezentanti ai acestora si sunt aprobate de Ministerul Educatiei. in proiect. parintilor si pe baza resurselor disponibile. (6) Programele scolare pentru disciplinele/domeniile de studiu. domeniile de studiu. (7) In cazul alternativelor educationale. IV Curriculumul invatamantului preuniversitar ART. Consiliul de a dministratie al unitatii de invatamant. Tineretului si Sportului sau planurile si programe le de invatamant similare ori alternative invatamantului de stat. (8) In invatamantul particular si confesional se utilizeaza planurile-cadru de invatamant si programele scolare pentru Curriculumul national aprobat de Mini sterul Educatiei.

numarul maxim de ore poate fi depasit cu numarul de ore prevazute pentru studierea limbii materne. conform prezen tei legi. asistata de cadrul didactic. b) competente de comunicare in limbi straine. d) competente digitale de utilizare a tehnologiei informatiei ca instrument de invatare si cunoastere. in cazul copiilor cu probleme speciale. h) competenta de a invata sa inveti. (5) Pentru fiecare disciplina si domeniu de studiu. 68 (1) Curriculumul national pentru invatamantul primar si gimnazial se axeaza pe 8 domenii de competente-cheie care determina profilul de formare a elevului: a) competente de comunicare in limba romana si in limba materna. ART. 66 (1) Numarul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de invatamant es te de maximum 20 de ore pe saptamana la invatamantul primar. in cazul mi noritatilor nationale. disciplinele optionale au o pondere d e 20% in planurile-cadru pentru invatamantul obligatoriu si de 30% in cele pentr u liceu. 67 (1) Curriculumul national pentru educatia timpurie este centrat pe dezvoltar ea fizica. (3) Disciplina Tehnologia informatiei si comunicarii constituie o disciplina optionala pentru elevii din clasele I-IV si este disciplina obligatorie in inva tamantul gimnazial si liceal. c) competente de baza de matematica. f) competente antreprenoriale. (1).de catre Ministerul Educatiei. Aceste ore sunt alocate atat pentru predare si evaluare. profil. ART. In functie de ca racteristicile elevilor si de strategia scolii din care face parte. a istoriei si traditiei minoritatilor nationale si a invatamantului bilingv. in colabor are cu Ministerul Apararii Nationale. respectiv CMBRAE constituie echipe multidisciplinare de intervent ie timpurie. cat si pentru invatarea in clasa. cognitiva. emotionala si sociala a copiilor. p entru consolidarea cunostintelor sau pentru stimularea elevilor capabili de perf ormante superioare. menite sa realizeze evaluarea tuturor copiilor. e) competente sociale si civice. (2) Prin exceptie de la prevederile alin. monitorizarea. (4) Curriculumul pentru clasele pregatitoare urmareste dezvoltarea fizica. . 25 de ore pe saptam ana la invatamantul gimnazial si 30 de ore pe saptamana la invatamantul liceal. respectiv pe remedierea precoce a eventualelor deficiente de dezvoltare. (5) Invatamantul liceal este centrat pe dezvoltarea si diversificarea compet entelor-cheie si formarea competentelor specifice in functie de filiera. (2) Educatia fizica si sportul in invatamantul preuniversitar sunt cuprinse in trunchiul comun al planurilor de invatamant. cognitiva a limbajului si comunicarii. Tineretului si Sportului. tineretului si sportului. Cercetarii. (2) CJRAE. precum si dezvoltarea cap acitatilor si a atitudinilor in invatare. programa scolara acopera 75% din orele de predare si evaluare. asigurand totodata puntile catre dezvo ltarea celor 8 competente-cheie. stiinte si tehnologie. depi starea si asistenta precoce corespunzatoare a celor cu cerinte educationale spec iale sau cu risc in dezvoltarea competentelor personale. ART. conform unor planuri individuale de invatare elaborate pentr u fiecare elev. disciplinele obligatorii au o pondere de 80% in planurile-cadru de la nivelul invatamantului obligatoriu si de 70% in cele de la nivelul liceului. si sunt aprobate prin ordin al ministrului educatiei. profesorul d ecide daca procentul de 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu e ste folosit pentru invatare remediala. g) competente de sensibilizare si de expresie culturala. lasand la dispozitia cadrului didactic 25 % din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu respectiv. s ocioemotionala. (3) In cadrul Curriculumului national. a continuturilor predate. cercetarii. (4) In cadrul Curriculumului national.

respectiv modul de pregatire. at at pentru invatamantul in limba romana. in mod similar testelor internationale. Aceste re surse digitale vor fi protejate de Legea nr. (4) Infiintarea. Ce rcetarii. 71 (1) Scopul evaluarii este acela de a orienta si de a optimiza invatarea. Ministerul Educat iei. Tineretului si Sportului reglementeaza elaborarea de manuale scolare alternative. in conditiile legii. (3) Cadrele didactice selecteaza si le recomanda elevilor. cu modificarile si completarile ulterioare. exemple de probe de evaluare. Mini sterul Educatiei. Cercetarii. prin calificative. Cercetari i. ART. (2) Manualele scolare se elaboreaza si se evalueaza pe baza programelor scol are aprobate de Ministerul Educatiei. (2) Toate evaluarile se realizeaza pe baza standardelor nationale de evaluar e pentru fiecare disciplina. Tineretului si Sportului. (3) Rezultatele evaluarii se exprima. Cercetarii. cat si pentru cel in limbile minoritatil or nationale. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe. (5) Notarea elevilor fara utilizarea si respectarea standardelor nationale s i a metodologiilor de evaluare constituie abatere disciplinara si se sanctioneaz a conform prevederilor prezentei legi. in invatamantul secundar si in invatamantul tertiar nonuniversitar. (5) Auxiliarele curriculare sunt constituite din ghiduri metodologice care. Cercetarii. din motive de sanatate. in invata mantul primar. in baza libertatii initiat ivei profesionale. Tineretului si Sportului. (2) Se infiinteaza Biblioteca Scolara Virtuala si Platforma scolara de e-lea rning. astfel incat aceste resurse sa fie accesibile permanent si gratuit oricarui elev sau profesor. ghiduri metodologice. gestiunea si imbogatirea permanenta a Bibliotecii Scolare V irtuale si a Platformei scolare de e-learning intra in responsabilitatea Ministe rului Educatiei.specializare sau calificare. 72 . ART. Tineretului si Sportului obtinand dreptul de publicare din part ea autorilor. Tineretului si Sportului. sunt in conformitate cu prevederile legale in vigoare si pe care cadrele didactice le pot selecta si utiliza la clasa. prin continut. V Evaluarea rezultatelor invatarii SECTIUNEA 1 Dispozitii generale privind evaluarea ART. in baza libertati i initiativei profesionale. in scopul imbunatatirii calitatii procesului educational. 70 (1) Bibliotecile scolare si centrele de documentare si informare se organize aza si functioneaza pe baza unui regulament elaborat de Ministerul Educatiei. dupa caz. CAP. (3) Unitatile de invatamant utilizeaza platforma scolara de invatare pentru a acorda asistenta elevilor in timpul sau in afara programului scolar ori pentru cei care. Tineretului si Sportului. Cercetarii. temporar nu pot frecventa scoala. Cercetarii. domeniu de studiu. Tineretului si Sportului care vor fi utilizate i n procesul didactic. care includ programe scolare. 69 (1) In unitatile de invatamant de stat sau particulare se utilizeaza manuale scolare si alte auxiliare didactice aprobate de Ministerul Educatiei. respectiv prin note de la 1 la 10. acele manuale scolare din lista celor aprobate de Mi nisterul Educatiei. (4) Elevii si profesorii din invatamantul de stat si din invatamantul obliga toriu particular acreditat/autorizat beneficiaza de manuale scolare gratuite. (4) Controlul utilizarii si al respectarii standardelor nationale de evaluar e de catre cadrele didactice se realizeaza prin inspectia scolara. sau prin punctaje. ART. exemple de lectii pentru toate temele din p rogramele scolare.

d) o proba scrisa la o limba de circulatie internationala. SECTIUNEA a 2-a Structura si caracteristicile evaluarilor ART. Rezultatele evaluarilor sunt utilizate p entru elaborarea planurilor individualizate de invatare ale elevilor si pentru p reorientarea scolara catre un anumit tip de liceu. similar testelor internationale. 73 (1) Portofoliul educational cuprinde totalitatea diplomelor. (3) La finalul clasei a IV-a. si limba materna. c) o proba scrisa transdisciplinara la matematica si stiinte. Evaluarea se realizeaza prin urmatoa rele probe: a) o proba scrisa la limba si literatura romana. organizeaza s i realizeaza evaluarea elevilor prin doua probe transdisciplinare: limba si comu nicare. se realizeaza o evaluare nat ionala obligatorie a tuturor elevilor. o evaluare la nivel national a compet entelor fundamentale dobandite in ciclul primar. Tineretului si Sportului. Rezultatele evaluarii se exprima printr-u n punctaj. Cercetarii. in mod obligatoriu. (2) La finalul clasei a II-a. Rezultatele evaluarii si planurile individualizate s e comunica parintilor elevilor si constituie documente din portofoliul education al al elevului. nonform ale si informale. precum si a dezvoltarii capacitatilor s i atitudinilor de invatare. (4) La finalul clasei a VI-a. dupa modelul testarilor interna tionale. a limbajului si a comunicarii. in diferite contexte. Tineretu lui si Sportului. e) o proba practica de utilizare a calculatorului. (6) Rezultatele evaluarii nationale se inscriu in portofoliul educational al . precum si produs e sau rezultate ale acestor activitati. un raport de evaluare a dezvoltarii fizice. b) o proba scrisa la limba materna. cadrul didactic responsabil intocmeste. prin esantionare. sustinuta in timpul anului. avand functie orientativa. c ognitive. in baza unei metodologii elabo rate de Ministerul Educatiei. organizeaza si realizeaza evaluarea competentelor fundamentale: scris-citit si matematica. pentru a-i ajuta pe profesori in notarea la clasa. Tineretului si Sportului. Cercetarii. toate scolile. a certificatelo r sau a altor inscrisuri obtinute in urma evaluarii competentelor dobandite sau a participarii la activitati de invatare. ofera feed-back real elevilor si s ta la baza planurilor individuale de invatare. ART. socioemotionale. Rezultatele evaluarii si plan urile individualizate de invatare se comunica parintilor elevilor si sunt trecut e in portofoliul educational al elevului. matematica si stiinte. Cercetarii. in contexte de invatare formale. Proba de limba si comunicare va cuprinde limba ro mana si limba moderna I. R ezultatele evaluarilor sunt folosite pentru elaborarea planurilor individualizat e de invatare ale elevilor. in baza unei metodologii elaborate de Minister ul Educatiei. Tineretului si Sportului. Cercetarii. in baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei. Tineretului si Sportului realizeaza. Cercetarii. 74 (1) La finalul clasei pregatitoare. (2) Un elev cu deficiente de invatare beneficiaza. Ministerul Educatiei. fiecare scoala. f) o proba orala transdisciplinara de evaluare a competentelor civice si soc iale. sustinuta in timpul anulu i. de ed ucatie remediala.(1) Evaluarea se centreaza pe competente. U tilizarea lui debuteaza incepand cu clasa pregatitoare si reprezinta cartea de i dentitate educationala a elevului. (2) Portofoliul educational este elementul central al evaluarii invatarii. in baza unei metodologii elabor ate de Ministerul Educatiei. In acest scop se va crea o banca de instrumente de evaluare unica. iar pentru elevii din clasele cu predare in limbile min oritatilor nationale. (5) La finalul clasei a IX-a. pentru diagnoza sistemului de invatamant la nivel primar.

Tineretului si Sportului s i este data publicitatii. (2) Continuarea studiilor din invatamantul gimnazial in invatamantul liceal este asigurata pe baza unui proces de consiliere si de orientare scolara si prof esionala.proba B de evaluare a competentelor lingvistice de comunicare orala in lim ba materna. ART. Unitatile de invatamant au obligatia de a anunta public discipl ina sau disciplinele la care se sustine proba de admitere.proba D de evaluare a competentelor digitale. . cel mai tarziu la inceputul clasei a VIII-a. pentru elevii care au urmat studiile liceale intr-o limba a minorita tilor nationale. la cerere si conform unei metodologii apro bate prin ordin al ministrului educatiei. (4) Examenul national de bacalaureat consta in sustinerea urmatoarelor probe : . parte a portofoliului educational. media de absolvire a invatamant ului obligatoriu. la inceputul clasei a VIII-a. Numarul de locuri alocate clasei a X-a este cel putin egal cu cel al a bsolventilor clasei a IX-a. precum si modul de utilizare a portofoliului educat ional. Rezultatul evaluarii se expr ima prin nivelul de competenta. (4) Metodologia-cadru de organizare si desfasurare a admiterii in clasa a Xa este elaborata de Ministerul Educatiei. diferentierea se face pe baza portofoliului edu cational al elevului. Proba suplimentara de admitere se va sustine la cel mult doua discipline.proba A de evaluare a competentelor lingvistice de comunicare orala in lim ba romana. (3) In cazul mediilor egale. si foaia matricola. admiterea se va realiza pe baza portofoliului edu cational al elevului. ART. pe parcursul invatamantului preu niversitar. Rezultatul evaluarii se exprima prin nivelul de competenta corespunzator Cadrului european comun de referinta pentru limbi. . in raport cu standardele europene recunoscute in .elevului. examene cu recunoastere internationala pentru certificarea competent elor lingvistice in limbi straine au dreptul la recunoasterea si echivalarea rez ultatelor obtinute la aceste examene. par te a portofoliului educational. pana. admiterea se face luand in calcul in propo rtie de 70% portofoliul educational al elevului. in conditiile legii. b) in cazul in care numarul de candidati este mai mare decat numarul locuril or oferite de unitatea de invatamant. cercetarii. precum si media la probele de la evaluarea nationala de la sfa rsitul clasei a IX-a si in proportie de 30% nota obtinuta la proba de admitere s tabilita de unitatea de invatamant. precum si dreptul de sustinere a examenului de bacalaureat. pentru fiecare generatie. parte a portofoliului educat ional. 76 (1) Dupa absolvirea gimnaziului. care le da dreptul de acces in invatamantul superior. . tineretului si sportului. 75 (1) Absolventii invatamantului gimnazial dobandesc diploma de absolvire. 77 (1) Absolventii invatamantului liceal primesc diploma de absolvire si foaia matricola. proceduri le de organizare a acesteia. elevii urmeaza liceul sau scoala profesiona la. care atesta finalizarea studiilor liceale si care confera dreptul de acces. (2) Admiterea la liceu sau la scoala profesionala se realizeaza dupa urmatoa rea procedura: a) in cazul in care numarul de candidati nu depaseste numarul locurilor ofer ite de unitatea de invatamant. cel mai tarziu. (2) Elevii care au promovat clasa a XII-a/a XIII-a vor sustine examenul nati onal de bacalaureat. in conditiile legii. Elevii care promoveaza. in invatamantul p ostliceal.proba C de evaluare a competentei lingvistice la doua limbi de circulatie internationala studiate pe parcursul invatamantului liceal. programele. (3) Absolventii invatamantului liceal care sustin si promoveaza examenul nat ional de bacalaureat dobandesc si diploma de bacalaureat. ART. Cercetarii.

Cerce tarii. profilurile si specializarile. (4) cel putin egala cu 6. calendarul si modul de organizare ale exa menului de certificare a calificarii se stabilesc de Ministerul Educatiei. (7) Absolventii invatamantului liceal care sustin si promoveaza examenul de certificare a calificarii primesc certificat de calificare corespunzator nivelul ui stabilit prin Cadrul national al calificarilor si suplimentul descriptiv al c ertificatului in format Europass. dupa caz. 77 alin. care au urmat studiile lic eale intr-o limba a minoritatilor nationale. la inceputul ultimei clase de liceu. absolventului i s e elibereaza diploma de bacalaureat. pentru profilul umanist din filiera teoretica: (i) o limba de circulatie internationala. Tineretului si Sportului si se dau publicitatii. Eliberarea acestor . profilurile si specializarile. biologie. tineretului si sportului.proba comuna pentru elevii d e la toate filierele. respectiv nivelul de competenta digitala. liceal. 77 alin. 77 alin. specifica profilului ori speciali zarii. (ii) proba transdisciplinara specifica profilului sau specializarii. pentru filiera tehnologica: (i) proba scrisa disciplinara specifica profilului. stiinte socioumane. Cercetarii. absolventii inv atamantului liceal pot sustine un examen de certificare a calificarii. b) au sustinut probele scrise E prevazute la art. cel mai tarziu la inceputul ultimei clase de liceu. Calendarul. Cercetarii. B. 4. 78 (1) Examenul national de bacalaureat se considera promovat de catre absolven tii invatamantului secundar superior. (4) si au obtinut cel putin nota 5 la fiecare dintre acestea. separat d e examenul de bacalaureat. in conditiile legii. stabilit e de Ministerul Educatiei. istorie. (3) Absolventilor de liceu care au sustinut evaluarile A. (4) li se elibereaza certificate care atesta nivelul de compe tenta lingvistica. (5) Continuturile programelor de examen sunt stabilite de Ministerul Educati ei. precu m si modul de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat se stabilesc de Ministerul Educatiei. Tineretului si Sportului. c) au obtinut media aritmetica. 77 alin. (2) In urma promovarii examenului national de bacalaureat. 2. C si D prevazut e la art. b) proba scrisa la Limba si literatura materna . B. cercetarii. Tineretului si Sportului si se dau publicitatii elevilor la ince putul primei clase de liceu. C si D prevazute la art. (8) Eliberarea certificatului de calificare nu este conditionata de promovar ea examenului de bacalaureat. ex amene cu recunoastere europeana pentru certificarea competentelor digitale au dr eptul la recunoasterea si la echivalarea rezultatelor obtinute la aceste examene . (ii) proba transdisciplinara din geografie. Continutul. care indeplinesc cumulativ urmatoa rele conditii: a) au sustinut probele A.domeniu. pentru fiecare generatie. a notelor obtinute la probele scrise E prevazute la art. (6) Pentru anumite filiere. pentru fiecare generatie .proba comuna pentru elevii de la toate filierele. (ii) proba transdisciplinara din stiinte: fizica. metodologia. Cercetarii.proba E scrisa de evaluare a competentelor formate pe durata invatamantulu i liceal. Elevii care promoveaza. calculata cu doua zecimale exacte. pentru profilul real din filiera teoretica: (i) matematica. profiluri. specializari sau calificari. 3. (ii) proba transdisciplinara specifica domeniului de pregatire. . pentru filiera vocationala: (i) proba practica sau scrisa. la cerere si conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educa tiei. diferentiate dupa cum urmeaza: 1. pe parcursul invatamantului preuniversitar. dupa cum urmeaza: a) proba scrisa la Limba si literatura romana . c) doua probe scrise. ART. (4). Tineretului si Sportului si se dau publici tatii. chimie.

Cercetarii.certificate nu este conditionata de promovarea probelor scrise E prevazute la ar t. in timpul anului scolar. (9) Comisia prevazuta la alin. respectiv a structurilor asociative reprezentative ale par intilor. care se aproba prin ordin al ministrului educatiei. la cerere. se sustin dupa incheierea cursurilor. 77 alin. 77 alin. (3) Comunitatea locala si societatea. in con ditiile stabilite prin metodologie specifica. (4). 77 alin. dintr-o unitate de invatamant situata in alt judet d ecat cel in care se afla unitatea de invatamant din care provin elevii care sust in probele scrise ale examenului national de bacalaureat. elaboreaza un statut in care sunt prevazute drepturile si in datoririle elevilor. cerceta . (8) este condusa de un presedinte. (7) Evaluarile A. (2) Ministerul Educatiei. C si D s ustinute conform prevederilor art. (11) Rezultatele examenului national de bacalaureat se fac publice prin afis are. a reprezentantilor mediului de afaceri. Prezentarile ulterioare la aceste examene sunt conditionate de achitarea unor taxe stabilite de Ministerul Educatiei. impreuna cu Consiliul National al Elevilor si organizatiile guvernamentale si nonguvernament ale reprezentative. ART. si prin consultarea obligatorie a reprezentantilor beneficiarilor s ecundari si tertiari. in fata unei comisii stabili te de inspectoratul scolar. B. res pectiv a Consiliului National al Elevilor sau a altor asociatii reprezentative a le elevilor. cercetarii. (10) Comisia prevazuta la alin. tineretului si sportului dintre cad rele didactice universitare de predare. C si D prevazute la art. sunt beneficiari tertiari ai invatamantului preuniversitar. CAP. Tineretul ui si Sportului. in general. (4) care au fost promovate cu cel putin no ta 5. (4). (8) Probele scrise E la examenul national de bacalaureat. ale prescolarilor si ale elevilor. (6) Candidatii proveniti din invatamantul preuniversitar pot sustine examenu l national de bacalaureat si examenul de certificare a calificarii. sau d e un cadru didactic din invatamantul liceal. B. rezultatele la evaluarile A. 77 alin. (5) In decursul unui an scolar se organizeaza doua sesiuni ale examenului na tional de bacalaureat. (8) este alcatuita exclusiv din profesori de la alte unitati de invatamant decat cele din care provin elevii care sustin pro bele scrise ale examenului national de bacalaureat. (4) In cazul nepromovarii examenului national de bacalaureat. avand titlul stiintific de doctor. fara taxa. avand gradul didactic I si performa nte profesionale deosebite. 79 (1) Beneficiarii primari ai invatamantului preuniversitar sunt anteprescolar ii. prevazute la art. 80 (1) Invatamantul preuniversitar este centrat pe beneficiari. d e cel mult doua ori. pot fi recunos cute in sesiunile urmatoare. in fata unei comisii prezidate de directorul unit atii de invatamant si numite prin decizie a inspectorului scolar general. Cercetarii. VI Resursa umana SECTIUNEA 1 Beneficiarii educatiei ART. Tineretului si Sportului. Toate deciziile majore sunt luate prin consultarea reprezentantilor beneficiarilor primari. pe pa rcursul semestrului al II-lea. prescolarii si elevii. 77 alin. numit prin ordin al ministrului educatiei. respectiv rezultatele la probel e scrise E prevazute la art. (4) se organizeaza si se desfasoara la nivelul unitatii de invatamant. (2) Beneficiarii secundari ai invatamantului preuniversitar sunt familiile a nteprescolarilor. a autoritatilor administratiei publice locale si a societatii civile. (4).

prin unitatile de invatamant la care sunt scolariza ti. (3) Autorizarea sanitara necesara functionarii unitatilor de invatamant de s tat se obtine fara taxe. (6) Elevii etnici romani cu domiciliul stabil in strainatate beneficiaza de burse. prescolarii si elevii din unitatile scolare de stat si particulare autorizate/acreditate beneficiaza de asistenta medicala. prescolarii si elevii din invatamantul preuniversitar a u drepturi egale la educatie. Criteriile specifice de acordare a burselor de performanta. psihologica si logopedica gratuita. pe baza de abonament. de burse de merit. In baza acestui statut. (3) Elevilor care nu pot fi scolarizati in localitatea de domiciliu li se de conteaza cheltuielile de transport din bugetul Ministerului Educatiei. de suprafata. Cercetarii. Tineretului si Sportului. acreditarea. in ba ze sportive. ART. tineretului si sportului. fiecare unitate de invata mant isi elaboreaza regulamentul scolar propriu. prin activitati extrascolare organizate de Ministe rul Educatiei. de merit. (1). 81 (1) Anteprescolarii. (2) La inceputul fiecarui an scolar se realizeaza examinarea starii de sanat ate a elevilor. precum si cei institutionalizati pot beneficia de gratuitate pe ntru toate categoriile de transport mentionate la alin. (3) Criteriile generale de acordare a burselor se stabilesc de Ministerul Ed ucatiei. 82 (1) Elevii de la cursurile cu frecventa din invatamantul preuniversitar de s tat pot beneficia de burse de performanta. (2) Cuantumul unei burse acordate din sumele defalcate din unele venituri al e bugetului de stat si numarul acestora se stabilesc anual prin hotarare a consi liului local. Cercetarii. 84 (1) Elevii din invatamantul obligatoriu si liceal acreditat/autorizat benefi ciaza de tarif redus cu 50% pentru transportul local in comun. daca locuiesc la internat sau in gazda. pe baza unei metodologii comune elaborate de Ministerul Educatie i. Cercetari i. nav al si subteran. cercetarii. in limitele fondurilor repartizate si in raport cu integralitatea efectuar ii de catre elevi a activitatilor scolare. psihologice si logopedice scolare ori in unitati medicale de stat. sau li se asigura decontarea sumei ce reprezinta contravaloarea a 8 calatorii dus-intors pe semestru. potrivit prevederilor prezentei legi. Tineretului si Sportului. ART. (2) Ca masura de protectie speciala. in tabere scolare. in cluburi. (4) Elevii beneficiaza de tarife reduse cu 75% pentru accesul la muzee. Tineretului si Sportului si de Ministerul Sanatatii. in conditiile legii.rii. (3) Organizarea. la c . potrivit prevederilor legale. in cabinete medicale. de burse de studiu si de burse de ajutor social. 83 (1) Anteprescolarii. a burselor de studiu si a celor de ajutor s ocial se stabilesc anual in consiliile de administratie ale unitatilor de invata mant. pe tot parcursul an ului calendaristic. turistice si de agrement sau in alte unitati acreditate in acest se ns. controlul si competentele unitatilor care ofer a educatie extrascolara se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al minis trului educatiei. precum si pentru transportul intern auto. (4) Elevii pot beneficia si de burse pe baza de contract incheiat cu operato ri economici ori cu alte persoane juridice sau fizice. feroviar si naval. Tineretului si Sportului. (5) Elevii si cursantii straini din invatamantul preuniversitar pot benefici a de burse. in limita a 50 km. pe tot parcursul anului calendaristic. respectiv a consiliului judetean/consiliilor locale ale sectoarelo r municipiului Bucuresti. elevii cu cerinte educat ionale speciale. ART. ART. precum si de credite pent ru studiu acordate de banci. tineretului si sportului. elevii orfani. (2) Activitatile extrascolare sunt realizate in cadrul unitatilor de invatam ant preuniversitar. in palate ale copiilor. Cercetarii.

conform unei metodologii-cadru elaborate de Mini sterul Educatiei. ART. potri vit reglementarilor legale. (4). 89 In invatamantul preuniversitar de stat si particular. beneficiaza de gratuitate la toate manifestarile prevazute la alin. la spectacole de teatru. (2) In invatamantul preuniversitar poate functiona personal didactic asociat . ART. cercetarii. prin decizia consiliului de administr atie. (4) Personalul administrativ isi desfasoara activitatea in baza Legii nr. in Registrul unic matri col. dupa caz. (3) Personalul didactic auxiliar este definit conform prevederilor prezentei legi. L a concurs se poate prezenta orice persoana care indeplineste conditiile prevazut e de legislatia in vigoare. elevilor din invatamantul obligatoriu. 86 (1) Unitatile de invatamant incheie cu parintii. SECTIUNEA a 2-a Personalul din invatamantul preuniversitar ART. posturile didactice va cante si rezervate se ocupa prin concurs organizat la nivelul unitatii de invata mant cu personalitate juridica. 53 /2003 . cu modificarile si completarile ulterioare. Modalitatea de subventionare se stabileste prin hotarare a Guvernului. li se asigura. de masa si de internat. personal didactic auxiliar si personal administrativ sau nedidactic.Codul muncii. ART. initiata de Ministerul E ducatiei. (2) Angajarea personalului didactic in unitatile de invatamant cu personalit .oncerte. daca servesc politicii educationale a sistemului nat ional de invatamant si daca nu sunt contrare intereselor statului roman si legis latiei in vigoare. Tineretului si Sportului. de film si la alte manifestari cultu rale si sportive organizate de institutii publice. tineretului si sportului si este particularizat. (2) Statul subventioneaza toate costurile aferente frecventarii liceului pen tru elevii provenind din mediul rural sau din grupuri socioeconomice dezavantaja te. in momentul inscrierii ante prescolarilor. (3) Parintele sau tutorele legal este obligat sa ia masuri pentru scolarizar ea elevului. de catre autoritatile administratie i publice locale din localitatea de domiciliu. cauzate de elev. Tineretului si Sportului. 85 (1) In situatii justificate. respectiv a prescolarilor sau a elevilor. 88 (1) Personalul din invatamantul preuniversitar este format din personal dida ctic. se rvicii de transport. scolariz ati intr-o alta localitate decat aceea de domiciliu. la nivelul fiecarei unitati de invatamant. cu sprijinul operatorilor economi ci. in care sunt inscrise drepturile si obligatiile re ciproce ale partilor. al colectivitatilor locale. ART. 90 (1) Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice au caracter deschis. (4) Parintele sau tutorele legal raspunde pentru distrugerile materiale din patrimoniul scolii. precum si pentru cei care frecventeaza scolile profesionale. de opera. (2) Nerespectarea prevederilor contractului educational-tip de catre unitate a de invatamant este sanctionata de inspectoratul scolar. ART. (5) Elevii etnici romani din afara granitelor tarii. Cercetarii. pe perioada invatamantului obligatoriu. Cercetarii. tineretului si sportului. un contract educational. cercetarii. in conformitate cu pre vederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educatiei. bursieri ai statului ro man. al societatilor de binefacere. 87 Unitatile de invatamant pot primi donatii din tara si din strainatate. precum si al alto r persoane juridice sau fizice. Contractul educational-tip este aprobat prin ordin al mini strului educatiei.

(4) Metodologia de acordare a gradatiei de merit si a implementarii programu lui national de stimulare a excelentei didactice se elaboreaza de Ministerul Edu catiei. Directorul unitatii de invatamant emite deciziile conform hotarari lor consiliului de administratie. CAP. monitorizeaza si evalueaza politicile educationale na tionale. din care se premiaza excelenta didactica. (2) Ministerul Educatiei. tineretului si sportului. Tineretului si Sportului. evaluarea. Cercetarii. cu avizul consiliului de administratie al unitat ii scolare. . 91 (1) Organizarea si desfasurarea concursului de ocupare a posturilor didactic e auxiliare si administrative dintr-o unitate de invatamant sunt coordonate de d irector. Cercetarii. (6) Veniturile salariale si extrasalariale ale directorilor si directorilor adjuncti. Rezultatele auditului se aduc la cunostinta celor in cauza. Cercetarii. Cerceta rii. (2) Rezultatele evaluarii stau la baza deciziei consiliului de administratie privind acordarea calificativului anual si a gradatiei de merit. 92 (1) La nivelul fiecarei unitati si institutii de invatamant preuniversitar s e realizeaza anual evaluarea activitatii personalului didactic si didactic auxil iar. ca organ de specialitate al administratiei publice centrale. Consiliul de administratie al unitatii de invatamant aproba comisiile d e concurs si valideaza rezultatele concursului. (5) Salarizarea personalului didactic si a celui didactic auxiliar din unita tile de invatamant de stat se face si in functie de performantele profesionale. finantat din propriul buget. (2) Angajarea prin incheierea contractului individual de munca a personalulu i didactic auxiliar si administrativ in unitatile de invatamant cu personalitate juridica se face de catre directorul unitatii. Metodologia de evaluare se stabileste prin ordin al ministrului educatiei. consiliul ui de administratie al unitatii de invatamant si Ministerului Educatiei. Tineretului si Sportului exercita. Tineretului si Sportului dezvolta prog ramul national de stimulare a excelentei didactice. raspunder ea disciplinara si disponibilizarea personalului didactic se iau la nivelul unit atii de invatamant de catre consiliul de administratie. Ministerul Educatiei. Cercetarii. conform legii. elaboreaza si implementeaza pol itica nationala in domeniul invatamantului preuniversitar. cu aprobarea consiliului de admi nistratie. Tineretului si Sportului. urmatoarele atributii: a) elaboreaza. precum si salarizarea personalului didactic din unitatile de invataman t particular se stabilesc prin negociere intre conducerea persoanei juridice fin antatoare si persoana in cauza. ART.ate juridica se face prin incheierea contractului individual de munca de catre d irectorul unitatii. ART. Tineretului si Sportului. 94 (1) Ministerul Educatiei. Tineretului si Sportului are drept de initiativa si de executie in domeniul politicii financiare si al resurselor umane din sfera educatiei. aplica. (3) Ministerul Educatiei. 93 Hotararile privind angajarea. Cercetarii. in domeniul invatamantului preuniversitar. ART. cercetarii. motivarea. recompensarea. VII Conducerea sistemului si a unitatilor de invatamant SECTIUNEA 1 Dispozitii generale ART. (7) Inspectoratele scolare judetene si Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti realizeaza auditarea periodica a resursei umane din invatamantul preun iversitar. Angajatorul este unitatea de invatamant. cu votul a 2/3 din total ul membrilor. cu aprobarea consiliului de administratie.

b) monitorizeaza activitatea de evaluare externa. impreuna cu alte ministere interesate. w) coordoneaza colectarea si asigura analiza si interpretarea datelor statis tice pentru sistemul national de indicatori privind educatia. Ministerul Educatiei. Cercetarii. 95 (1) Inspectoratele scolare judetene si Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti sunt servicii publice deconcentrate ale Ministerului Educatiei. k) asigura scolarizarea specializata si asistenta psihopedagogica adecvata a copiilor si tinerilor cu dizabilitati sau cu cerinte educationale speciale. Cercet arii. Tineretului si Sportului propune Guvernului infiintarea de agentii. e) coordoneaza elaborarea si aproba Curriculumul national si sistemul nation al de evaluare. Ministerul Educatiei. asigura si supravegheaza respectarea acestora. avand in principal ur matoarele atributii: a) aplica politicile si strategiile Ministerului Educatiei. a autoritatilor administratiei publice locale. u) elaboreaza norme specifice pentru constructiile scolare si pentru dotarea acestora. n) elaboreaza politicile nationale in domeniul resurselor umane. c) coordoneaza si controleaza sistemul national de invatamant. l) analizeaza modul in care se asigura protectia sociala in invatamant si pr opune Guvernului si autoritatilor administratiei publice locale abilitate masuri corespunzatoare. cercetarii. conform legii. s) elaboreaza metodologii si regulamente pentru asigurarea cadrului unitar a l implementarii politicilor educationale nationale. o) raspunde de evaluarea sistemului national de invatamant pe baza standarde lor nationale. . g) aproba. incaseaza taxe. respectiv al municipiului Bucuresti. pentru acoper irea cheltuielilor ocazionate de vizarea si de recunoasterea actelor de studii. pe baza unor norme interne. Cercetarii. aproba si achizitioneaza manualele scolare si asigura finantar ea conform legii. De asemenea. Cercetarii. aviz ate si transmise de catre inspectoratele scolare judetene. d) avizeaza structura retelei invatamantului preuniversitar si inainteaza Gu vernului. t) construieste si asigura functionarea optima a Platformei scolare de e-lea rning. Organizarea si functionarea acestora sunt stabilite prin ordin al mini strului educatiei. precum si a Bibliotecii Scolare Virtuale. centralizate. cifrele de scolarizare. r) stabileste structura anului scolar. (3) In realizarea atributiilor sale. conform legii. regulamentele de organizare si de functionare a un itatilor subordonate si a unitatilor conexe. Tine retului si Sportului la nivel judetean. a certificatelor si a titlurilor stiintifice eliberate in strainatate . formarii profesionale si al cercetarii stiintifice. Tiner etului si Sportului infiinteaza. h) elaboreaza studii de diagnoza si de prognoza in domeniul invatamantului. pe baza propunerilor unitatilor de invatamant. avand in vedere recomandarile studiilor de prognoza. monitorizeaza si controleaza perfectionarea si formarea init iala si continua a personalului didactic pentru politicile de interes national. spre aprobare. organizeaza si finanteaza comisii si consilii n ationale. q) stabileste modalitatile de recunoastere si de echivalare a studiilor. a operatorilor ec onomici. strategia colaborarii cu alte state si cu organismele internationale specializate in domeniul invatama ntului. m) coordoneaza. ART. tineretului si sportului. v) da publicitatii si prezinta anual Parlamentului raportul privind starea i nvatamantului preuniversitar in Romania. Tineretului si Sportului. i) asigura omologarea mijloacelor de invatamant. f) evalueaza. j) asigura cadrul organizatoric pentru selectionarea si pregatirea adecvata a elevilor cu aptitudini deosebite. cu personalitate juridica. p) elaboreaza. in lei si in valuta. a d iplomelor. respectiv al municipi ului Bucuresti.

Cercetarii. precum si intreaga baza de date a educatiei. a document elor strategice privind dezvoltarea economica si sociala la nivel regional. . f) monitorizeaza implementarea programelor nationale initiate de Ministerul Educatiei. in conformitate cu politica educationala. g) mediaza conflictele si litigiile survenite intre autoritatea administrati ei publice locale si unitatile de invatamant. cercetarii. respectiv al municipiului Bucuresti. c) controleaza. Acest raport se face public. Cercetarii. cu consultarea grupului parlamentar al minoritatilor nationale. din municipiul Bucuresti. la propunerea consiliului local sau a consiliilor judetene. conform regulamentului-cadru a probat prin ordin al ministrului educatiei.b) controleaza aplicarea legislatiei si monitorizeaza calitatea activitatilo r de predare-invatare si respectarea standardelor nationale/indicatorilor de per formanta. tineretului si sportului. l) acorda consiliere si asistenta unitatilor si institutiilor de invatamant in gestionarea resurselor umane si a posturilor didactice la nivelul judetului. respectiv al municipiului Bucuresti. de vacantare si de ocupare a p osturilor didactice din unitatile de invatamant. q) asigura colectarea datelor statistice pentru sistemul national de indicat ori privind educatia. p) realizeaza auditarea periodica a resursei umane din invatamantul preunive rsitar. infii ntarea unitatilor pentru educatie timpurie. (3) Inspectoratul scolar are un consiliu de administratie si un consiliu con sultativ. i) prezinta un raport anual privind starea invatamantului pe teritoriul jude tului. precum si a proiectelor derulate de unitatile scolare si cele conexe in cadrul programelor Uniunii Europene in domeniul educatiei si tine retului. e) coordoneaza admiterea in licee. impreuna cu autoritatile administratiei publice locale. monitorizeaza si evalueaza calitatea managementului unitatil or si institutiilor de invatamant. (5) In structura inspectoratelor scolare sunt cuprinsi si inspectori scolari pentru problemele copiilor si tinerilor proveniti din medii socioeconomice deza vantajate. m) monitorizeaza activitatile de constituire. prin inspectia scolara. j) aproba. (2) Structura inspectoratelor scolare judetene. h) coordoneaza si controleaza activitatile unitatilor conexe ale Ministerulu i Educatiei. n) gestioneaza baza de date privind cadrele didactice calificate angajate in unitatile de invatamant. invatamant primar si gimnazial. dupa consultarea unitatilor de invatamant. e laborat si aprobat de consiliul de administratie. Acesti inspectori scolari sunt numiti respectand procedurile p rezentei legi. Tineretului si Sportului din aria judetului/municipiulu i Bucuresti. Functionarea acestora se realizeaza in baza unui regulament propriu. o) inainteaza spre avizare Ministerului Educatiei. d) asigura. scolariz area elevilor si monitorizeaza participarea la cursuri a acestora pe durata inva tamantului obligatoriu. tineretului si sportului . k) aplica politicile educationale nationale la nivel judetean. Tineretului si Sportului pe aria judetului. Cercetarii. respectiv a Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti se stabileste prin ordin al ministrului educati ei. jude tean si local. evaluarile nationale si concursurile scol are la nivelul unitatilor de invatamant din judet si. respectiv. respectiv al municipiului Bucuresti. (4) In structura inspectoratelor scolare din judetele cu invatamant si in li mbile minoritatilor nationale sunt cuprinsi si inspectori scolari pentru acest t ip de invatamant. Tineretului s i Sportului reteaua scolara din raza lor teritoriala propusa de autoritatile adm inistratiei publice locale. respectiv a m unicipiului Bucuresti. a operatorilor economi ci si a partenerilor sociali interesati. cercetarii.

e) organizeaza concursul de ocupare a functiilor de director si de director adjunct. etice sau profesionale ale cadrelor . cercetarii.SECTIUNEA a 2-a Conducerea unitatilor de invatamant ART. consiliul de administratie cuprinde s i un reprezentant al consiliului local. un reprezentant al primarului. (3) Consiliul de administratie este organul de conducere al unitatii de inva tamant. (7) Consiliul de administratie are urmatoarele atributii principale: a) adopta proiectul de buget si avizeaza executia bugetara la nivelul unitat ii de invatamant. Metodologi a-cadru de organizare si de functionare a consiliului de administratie este stab ilita prin ordin al ministrului educatiei. (2) In unitatile de invatamant de stat consiliul de administratie este organ de conducere si este constituit din 7. f) aproba planul de incadrare cu personal didactic si didactic auxiliar. Conducerea consiliului de administratie este asigurata de persoana desemnata de fondatori. un reprezentant al consiliului local. tineretului si sportului. In exercitarea atributiilor ce le revin. 96 (1) Unitatile de invatamant preuniversitar cu personalitate juridica sunt co nduse de consiliile de administratie. conduce sedintele consiliului de administratie si semneaza h otararile adoptate in aceasta perioada. consiliul de administratie este format din 7 membri. de regula. Directorul si director ul adjunct sunt membri de drept ai consiliului de administratie din cota aferent a cadrelor didactice din unitatea de invatamant respectiva. h) sanctioneaza abaterile disciplinare. prin hotarare adoptata cu votul secret al majoritatii. La sedintele consiliului de administratie participa. cu comitetul de parinti si cu aut oritatile administratiei publice locale. membrii acestuia aleg un presedinte de sedinta din randul cadrelor didactice. in componenta consiliului de administratie sunt inclusi reprezentanti ai fondatorilor. d) stabileste pozitia scolii in relatiile cu terti. b) in cazul in care consiliul de administratie este format din 9 membri. di ntre acestia 6 sunt cadre didactice. Presedintele de sedinta este ales pentru o perioada de cel mult un an. Prevederile p rezentului articol se aplica in mod corespunzator si pentru invatamantul prescol ar si primar. din tre acestia 4 sunt cadre didactice. 2 reprezentanti ai parintilor. inclusiv directorul. cu statut de observator. la solicitarea directorului sau a doua treimi dintre membri. b) aproba planul de dezvoltare institutionala elaborat de directorul unitati i de invatamant. consiliile de administratie si d irectorii conlucreaza cu consiliul profesoral. la propu nerea consiliului profesoral. si un re prezentant al elevilor. (5) In invatamantul particular si confesional. un reprezentant al primarului. c) aproba curriculumul la decizia scolii. pre cum si schema de personal nedidactic. la propunerea consiliului profesor al. Directorul si directo rul adjunct sunt membri de drept ai consiliului de administratie din cota aferen ta cadrelor didactice din unitatea de invatamant respectiva. g) aproba programe de dezvoltare profesionala a cadrelor didactice. (6) Consiliul de administratie se intruneste lunar sau ori de cate ori este necesar. In unitatil e pentru invatamantul general obligatoriu. c) in cazul in care consiliul de administratie este format din 13 membri. astfel: a) in cazul unitatilor de invatamant de nivel gimnazial cu un singur rand de clase. 9 sau 13 membri. de directori si de directori adjuncti. (4) Dupa constituirea consiliului de administratie. un reprezentant al primarului. cu urmatoarea compo nenta: 3 cadre didactice. 3 reprezenta nti ai consiliului local si 3 reprezentanti ai parintilor. dup a caz. 2 reprezentan ti ai consiliului local si 2 reprezentanti ai parintilor.

i) coordoneaza colectarea si transmite inspectoratului scolar datele statist ice pentru sistemul national de indicatori privind educatia. 93. respectiv ale Min isterului Educatiei. a functiilor de conducere. g) indeplineste alte atributii stabilite de catre consiliul de administratie . (3) Structurile si functiile de conducere ale unitatilor de invatamant parti cular si confesional. alaturi de consiliul de administratie. cercetarii. d) propune spre aprobare consiliului de administratie regulamentul de organi zare si functionare al unitatii de invatamant. l) indeplineste orice alte atributii stabilite prin ordine si metodologii al e ministrului educatiei. acordarea calificativelor. Hotararile consiliului d e administratie care vizeaza personalul din unitate. conform legii. alaturi de director. in stricta conformitate cu responsabilitatile si atributiile conferite de lege. daca minoritatea nu are reprezentare parlamentara. evaluarea periodica. ART. 97 (1) Directorul exercita conducerea executiva a unitatii de invatamant. formarea. conform legii. nu mirea directorului se face cu consultarea organizatiei care reprezinta minoritat ea respectiva in Parlamentul Romaniei sau. In aceste cazuri. acordarea gradatiei de merit. c) isi asuma. la propunerea directorului sau la solicitarea a minimum o treime dintre membrii pe . (8) Hotararile consiliului de administratie se adopta cu majoritatea voturil or celor prezenti. In cazul unitatilo r de invatamant cu sectii de predare in limbile minoritatilor nationale.didactice. motivarea si incetarea raporturilor de munca ale personalului din unitatea de invatamant. 98 (1) Consiliul profesoral al unitatii de invatamant este format din totalitat ea cadrelor didactice din unitatea scolara cu personalitate juridica. angajarea. h) prezinta anual un raport asupra calitatii educatiei in unitatea sau in in stitutia pe care o conduce. i) aproba comisiile de concurs si valideaza rezultatul concursurilor. Tineretului si Sportului. f) raspunde de selectia. raspunderea publica pen tru performantele unitatii de invatamant pe care o conduce. unul di ntre directori are obligatia cunoasterii limbii respective. se iau prin vot secret. mai putin cele prevazute la art. tineretului si sportului. atributiile. j) aproba orarul unitatii de invatamant. directorul are obligatia cunoasterii limbii respective. (9) Deciziile privind bugetul si patrimoniul unitatii de invatamant se iau c u majoritatea din totalul membrilor consiliului de administratie. restrangerea de activitate. cu consultarea Grupului parlamentar al minoritatilor nationale. Membrii consiliului de administratie c are se afla in conflict de interese nu participa la vot. modul de constituire. Cercetarii. Raportul este prezentat in fata comitetului de parin ti si este adus la cunostinta autoritatilor administratiei publice locale si a i nspectoratului scolar judetean/al municipiului Bucuresti. aplicarea de sanctiuni si altele asemenea. b) este ordonatorul de credite al unitatii de invatamant. cum ar fi procedurile pentr u ocuparea posturilor. (2) Directorul unitatii de invatamant de stat are urmatoarele atributii: a) este reprezentantul legal al unitatii de invatamant si realizeaza conduce rea executiva a acesteia. cu hotararile consiliului de administratie al unitatii de inv atamant si cu respectarea prevederilor regulamentului de organizare si functiona re a acesteia. precum si durata mandat elor sunt stabilite prin regulamentele de organizare si functionare a acestora. e) propune spre aprobare consiliului de administratie proiectul de buget si raportul de executie bugetara. este prezi dat de catre director si se intruneste lunar sau ori de cate ori este nevoie. k) isi asuma raspunderea publica pentru performantele unitatii de invatamant . in concordanta cu prevederile legale. In ca zul unitatilor de invatamant cu predare integrala in limbile minoritatilor natio nale. (4) Directorul unitatii de invatamant particular si confesional exercita con ducerea executiva. ART.

dupa caz. la nivel judetean/al municipiului Bucuresti. de orientare scolara si profesionala. tineretului si sportului. Cercetarii. e) servicii de consultanta pentru educatie incluziva. Centrul National de Instruire Diferentiata.rsonalului didactic. (4) Centrele judetene de resurse si asistenta educationala/Centrul Municipiu lui Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala sunt unitati specializate ale invatamantului preuniversitar. 99 (1) Unitatile conexe ale Ministerului Educatiei. f) propune consiliului de administratie premierea si acordarea titlului de " profesorul anului" personalului cu rezultate deosebite la catedra. coordonata metod ologic de inspectoratul scolar. (2) Unitatile conexe ale invatamantului preuniversitar sunt: centrul judetea n de resurse si asistenta educationala/Centrul Municipiului Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala. c entrele atestate de formare continua in limbile minoritatilor nationale. cercetarii. cu personalitate juridica. d) propune consiliului de administratie masuri de optimizare a procesului di dactic. i) propune consiliului de administratie programele de formare si dezvoltare profesionala continua a cadrelor didactice. b) stabileste Codul de etica profesionala si monitorizeaza aplicarea acestui a. organizarea si functionarea centrului judetean de resurse si de asistenta educationala se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al min istrului educatiei. palatele si cluburile copiilor. (5) Finantarea centrului judetean de resurse si asistenta educationala/Centr ului Municipiului Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala se asigura de l a bugetul consiliului judetean. j) alege cadrele didactice membre ale consiliului de administratie. furnizate prin centrele si prin cabinetel e logopedice interscolare. furnizate de centrele scolare de educatie incluziva. c) valideaza fisele de autoevaluare ale personalului angajat al unitatii de invatamant. denumita in continuare CCD. in baza carora se stabileste calificativul anual. b) servicii de terapii logopedice. e) propune consiliului de administratie curriculumul la dispozitia scolii. urmatoarele activitati si servicii educationale: a) servicii de asistenta psihopedagogica/psihologica. (3) In fiecare judet si in municipiul Bucuresti functioneaza casa corpului d idactic. coordoneaza metod ologic. (6) Centrul judetean de resurse si asistenta educationala/Centrul Municipiul ui Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala organizeaza. (7) Structura. cercetarii. h) propune consiliului de administratie initierea procedurii legale in cazul cadrelor didactice cu performante slabe sau pentru incalcari ale eticii profesi onale. cu personalitate juridica. d) servicii de mediere scolara. Tineretului si Sportului sunt: Institutul de Stiinte ale Educatiei. (8) Centrul National de Instruire Diferentiata se organizeaza si functioneaz . k) indeplineste alte atributii stabilite de consiliul de administratie. tineretului si sportului. (2) Atributiile consiliului profesoral sunt urmatoarele: a) gestioneaza si asigura calitatea actului didactic. casele corpului didactic. coordonate metodologi c de inspectoratul scolar. Unitatea pentru Finantarea Invatamantului P reuniversitar. monitorizeaza si evalueaza. furnizate de mediatorii scolari. c) servicii de evaluare. g) aproba sanctionarea abaterilor disciplinare ale elevilor. Structura si atributiile CCD se stabilesc prin o rdin al ministrului educatiei. furnizate prin centrel e judetene si prin cabinetele de asistenta psihopedagogica/psihologica. SECTIUNEA a 3-a Unitatile conexe ale invatamantului preuniversitar ART.

sporurile. Cercetarii. 101 (1) Finantarea unitatilor de invatamant preuniversitar cuprinde finantarea d e baza. precum si contributiile aferente acestora. cu autoritati locale. Palatele copiilor au si rol metodologic. CAP.a conform metodologiei elaborate de Ministerul Educatiei. structura. 100 (1) Palatele si cluburile copiilor sunt unitati de invatamant pentru activit ati extrascolare. ART. potrivit legii. respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti pot contribui din bugetele proprii la finant area de baza si complementara a unitatilor de invatamant preuniversitar de stat. structuri asocia tive reprezentative ale autoritatilor administratiei publice locale. gimnazial. pentru urmatoarele categorii de cheltuieli: a) cheltuielile cu salariile. taxele de scolarizare se stab ilesc de consiliul de administratie al fiecarei institutii sau unitati de invata mant. 103 (1) Ministerul Educatiei. ART. (2) Finantarea de baza se asigura din bugetul de stat. Finantarea de baza se face in limitele costului standard p er elev/prescolar. ART. finantarea complementara si finantarea suplimentara. Atri butiile. (9) Unitatea pentru Finantarea Invatamantului Preuniversitar se organizeaza in subordinea Ministerului Educatiei. profesional si liceal de stat. (2) Finantarea invatamantului preuniversitar particular si confesional acred itat se face din taxe. Tineretului si Sportului. precum si pentru elevii din invatamantul postli ceal special de stat. din sume defalcate di n taxa pe valoarea adaugata si alte venituri ale bugetului de stat. in cazul invatamantului prescolar. tineretului si sportului. ART. (2) Consiliile locale si consiliul judetean. indemnizatiile si alte drepturi sal ariale in bani. (3) Palatele si cluburile copiilor sunt in subordinea inspectoratelor scolar e. (2) Palatul National al Copiilor din Bucuresti este subordonat Ministerului Educatiei. Cercetarii. organizarea si functionarea Unitatii pentru Finantarea Invat amantului Preuniversitar se stabilesc prin ordin al ministrului educatiei. precum si cu sindicatele reprezentative. VIII Finantarea si baza materiala a invatamantului preuniversitar SECTIUNEA 1 Dispozitii generale ART. stabilite prin lege. p rimar si gimnazial obligatoriu. . asociatii reprezentative profesionale ale cadre lor didactice. prin bugetel e locale. Tineretulu i si Sportului in 12 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi. particular si confesio nal se asigura din fonduri publice sau din alte surse. 104 (1) Finantarea de baza asigura desfasurarea in conditii normale a procesului de invatamant la nivel preuniversitar. tiner etului si sportului. parti cular sau confesional acreditat. conform metodologiei elaborate de Ministerul Educatiei. Tineretului si Sportului are drept de initiativa in domeniile politicii financiare si resurselor umane din domeniul ed ucatiei si colaboreaza cu alte ministere. precum si din alte surse. 102 (1) Finantarea invatamantului preuniversitar de stat. Cerce tarii. (4) Organizarea si competentele palatelor si cluburilor copiilor se stabiles c prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educatiei. cercetarii. Tineretului si Sportului. din fonduri publice. in conditiile legii. cu asociati i reprezentative ale parintilor. Cercetarii. Tineretului si Sportului. conform standardelor nationale. Cercetarii. (2) Statul asigura finantarea de baza pentru toti prescolarii si pentru toti elevii din invatamantul primar. (3) In invatamantul preuniversitar particular. cerce tarii. potrivit legii.

pentru finantarea de baza. cu asistenta tehnica de specialitate a inspectoratelor scolare judet ene. potrivit legii. i) cheltuieli pentru asigurarea securitatii si sanatatii in munca. alocate pentr u unitatile de invatamant preuniversitar de stat ca finantare de baza. se ef ectueaza gratuit. in conditiile prezentei legi si conform normelo r metodologice elaborate de catre Ministerul Educatiei. pentru urmatoarele categorii de cheltuieli: a) investitii. conform prevederilor art. 105 (1) Finantarea complementara asigura cheltuieli de capital. tineretului si sportului care ia in considerare costul standard per elev/prescol ar. Determinarea costului standard per elev/prescolar se face de catre Consiliul National pentru Finantare a Invatamantului Preuniversitar. profil. numarul de elevi/prescolari din unitatea de invatamant. respectiv a Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti. k) cheltuieli pentru participarea in proiecte europene de cooperare in domen iul educatiei si formarii profesionale. cercetarii. Cercetarii. cu exceptia celor care. (6) Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. nu pot fi executate silit pentru recuperarea creantelor stabilite prin titluri executorii in sarcina autoritatilor administratiei publice locale. d) cheltuielile materiale si pentru servicii. filiera. (3) Finantarea de baza a unei unitati scolare rezulta prin multiplicarea cos tului standard per elev/prescolar cu coeficienti specifici unitatii scolare si c u numarul de elevi si se aproba anual prin hotarare a Guvernului. e) cheltuieli pentru transportul elevilor. d) cheltuieli cu bursele elevilor. ai partenerilor sociali si ai stru cturilor asociative ale autoritatilor administratiei publice locale. severitatea dezavantajelor . g) cheltuieli pentru examinarea medicala obligatorie periodica a salariatilo r din invatamantul preuniversitar. respectiv a munici . e) cheltuielile cu intretinerea curenta. din sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata. b) subventii pentru internate si cantine. (2) Finantarea complementara se asigura din bugetele locale ale unitatilor a dministrativ-teritoriale de care apartin unitatile de invatamant preuniversitar.b) cheltuielile cu formarea continua si evaluarea personalului. (1). respectiv a municipiului Bucuresti. precum si factorii d e corectie dependenti de densitatea de elevi in zona. Tineretului si Sportului si aprobate prin hotarare a Guvernului. reparatii capitale. c) cheltuielile cu evaluarea periodica interna a elevilor. cheltuieli socia le si alte cheltuieli asociate procesului de invatamant preuniversitar de stat. 84 alin . j) gestionarea situatiilor de urgenta. prescolari si elevi. consolidari. f) cheltuieli pentru naveta cadrelor didactice. ART. Tineretului si Sportului. conform legii. orase. Costul standard per elev/prescolar se determina pentru fiecare ni vel de invatamant. (4) Baza de calcul al fondurilor alocate unitatilor de invatamant prin si di n bugetele locale. pentru pe rsonalul angajat. (3) Finantarea complementara aprobata anual prin legea bugetului de stat se repartizeaza pe comune. orase. Alocarea fo ndurilor pentru finantarea de baza a unitatii de invatamant se face pe baza unei formule de finantare aprobate prin ordin al ministrului educatiei. de limba de predare si alti factori. Consiliul National pentru F inantarea Invatamantului Preuniversitar cuprinde reprezentantii Ministerului Edu catiei. specializare/domeniu. municipii si sectoare ale municipiului Bucuresti de catre directiile generale ale finantelor publice judetene. o constituie costul standard per e lev/prescolar. h) cheltuieli pentru concursuri scolare si activitati educative extrascolare organizate in cadrul sistemului de invatamant. municipii si sectoare ale municipiului Bucuresti de cat re directiile generale ale finantelor publice judetene. c) cheltuieli pentru evaluarea periodica nationala a elevilor. Cercetarii. (5) Finantarea de baza aprobata anual prin legea bugetului de stat se repart izeaza pe comune.

(2) Consiliile locale. acordand granturi unitatilor de invatamant. la olimpiadele de crea tie tehnico-stiintifica si artistica si la olimpiadele sportive se recompenseaza financiar prin ordin al ministrului educatiei. Scolile car e obtin calificativul "Satisfacator" sau "Nesatisfacator" se supun monitorizarii in vederea cresterii performantelor. tineretului si sport ului. cat si cele cu excelenta in performanta. respectiv Consiliul General al Municipiulu i Bucuresti. ART. conform normelor metodologice de finantare a invatamantului preuniversitar elaborate de Ministerul Educatiei. 106 Finantarea de baza si finantarea complementara se realizeaza pe baza contrac tului de management incheiat intre directorul unitatii de invatamant preuniversi tar si primarul localitatii/primarul de sector in a carei raza teritoriala se af la unitatea de invatamant. Ministerul Educatiei. . in cadrul programelor nationale aprobate prin hotarare a Guvernului. se va realiza o clasificare a scolilor pe 5 niveluri: "Excelent". respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiu lui Bucuresti si consiliile judetene. asociati ile reprezentative profesionale ale cadrelor didactice. ART. In u rma evaluarilor dupa fiecare dintre cele doua axe. particulare sau confesionale. La nivel judetean si national va fi desemnat "Profesorul anu lui" pentru fiecare disciplina din planul de invatamant. in baza unei metodologii proprii. Bun". urmato arele competitii: a) competitii intre scoli care se bazeaza pe evaluarea institutionala a fiec arei unitati de invatamant dupa doua axe majore: incluziune si performanta. L a sfarsitul anului bugetar. conform legii. contribuie la finantarea suplimentara. res pectiv al municipiului Bucuresti. complementara sau s uplimentara si sunt utilizate conform deciziilor consiliului de administratie. (3) Finantarea suplimentara se realizeaza pe baza de contract incheiat intre unitatea scolara si finantator. (3) Directorul si consiliul de administratie al unitatii de invatamant cu pe rsonalitate juridica raspund de incadrarea in bugetul aprobat. sponsorizari sau din al te surse legal constituite. Tineretului si Sportului pentru premierea unitati lor de invatamant preuniversitar de stat cu rezultate deosebite in domeniul incl uziunii sau in domeniul performantelor scolare. Tineretului si Sportului se consulta cu asociatiile reprezentative ale parintilor. Cercetarii. sumele necheltuite raman in contul unitatii de invat amant care le-a realizat si se reporteaza pentru bugetul anual urmator. "Foarte bun". Tineretului si Sportului finanteaza an ual. scolile vor desemna "Profesorul anului". Excelenta in predare va fi recompensata financiar. 109 (1) Ministerul Educatiei. Cercetarii. de stat. 107 (1) Finantarea suplimentara se acorda ca suma globala fixa din bugetul Minis terului Educatiei. prin programul national de stimulare a excelentei di dactice. Consiliul National al El evilor si cu sindicatele reprezentative. Cercetarii. c) performanta elevilor la olimpiadele pe discipline. Cercetarii. in cazul scolilor speciale. cercetarii. 108 (1) Unitatile de invatamant preuniversitar de stat pot obtine venituri propr ii din activitati specifice. 110 (1) Bugetul de venituri si cheltuieli se intocmeste anual. b) in baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei. ART. respectiv cu presedintele consiliului judetean/primar ul de sector. (2) Veniturile proprii nu diminueaza finantarea de baza. de catre fiecare unitate de invatamant preuniversitar. Cercetarii. T ineretului si Sportului. ART. (2) In lansarea competitiilor. "Satisfacator" si "Nes atisfacator".piului Bucuresti si cu asistenta tehnica a inspectoratelor scolare judetene. Sunt premiate atat scolile cu excelenta in incluziune.. ca semn al exc elentei in predare. ART. in conditiile leg ii. din donatii.

pe obiecte de invatamant si pe meserii. precum si bursele pentru el evii straini. prin hotarari proprii. concursur i si festivaluri cultural-artistice. cu aprobarea consiliului de administratie. e) perfectionarea pregatirii profesionale a cadrelor didactice si didactice auxiliare. precum si palatele si cluburile copiilor pot sa fie finantate si de autoritatile administratiei publice locale. Tineretului si Sportului. (2) Finantarea cheltuielilor privind inspectoratele scolare. (3) Finantarea unitatilor de invatamant special. cluburile sportive scolar e. aprobate prin hotarare a Guvernului. initiata de Ministerul Educatiei. Cercetarii. se asigura din bugetul de stat. Tineretului si Sportului. casele corpului didactic. a simularilor si a examenelor nationale. a unor programe anuale sau multianuale de investitii. g) finantarea unor programe nationale de protectie sociala. (5) Consiliul judetean/Consiliul General al Municipiului Bucuresti asigura f onduri pentru organizarea si desfasurarea olimpiadelor si a concursurilor scolar e judetene/ale municipiului Bucuresti. potrivit legii. fonduri din cote defal cate din impozitul pe venit la dispozitia acestora. h) finantarea privind organizarea de concursuri pentru elevi. etnicii romani din afara granitelor tarii. b) componenta locala aferenta proiectelor aflate in derulare. Cercetarii. se aproba si se executa conform legii. (6) Cheltuielile aferente facilitatilor acordate elevilor privind transportu l pe calea ferata si cu metroul se finanteaza prin bugetul Ministerului Educatie i. Cercetarii. f) finantarea. c) bursele. de creatie. de modernizare si de dezvoltare a bazei materiale a institutiilor d e invatamant preuniversitar de stat. aprobate prin hotarare a Guvernului. se asigura urmatoarele cheltuieli aferente unitatilor de invatamant preuniversitar. Cercetarii. precum si rambur sarile de credite externe aferente proiectelor respective. 112 . prin contract managerial. a liceelor speciale si a CJRAE/CMBRA E se asigura din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale consiliilor judetene si ale sectoarelor municipiului Bucures ti. palatele si cluburile copiilor si elevilor. 111 (1) De la bugetul de stat. (3) Cluburile sportive scolare. a claselor de invatamant sp ecial. tehnico-aplicative.Tineretului si Sportului. prin bugetul Ministerului Educatiei. in vederea finantarii unitat ilor de invatamant preuniversitar de stat. pentru elevii din Republica Moldova. d) organizarea evaluarilor. Tineretului si Sportului. prin finantarea complementara. stiintifice. stabilite prin r eglementari specifice. ART. indiferent de locul de domiciliu al copiilor. Cercetar ii. cofinantate de Guvernul Romaniei si de organismele financiare internationale. pentru implementarea politicilor si strategiilor Ministerului Educati ei. (2) Excedentele anuale rezultate din executia bugetului de venituri si chelt uieli ale activitatilor finantate integral din venituri proprii se reporteaza in anul urmator si se folosesc cu aceeasi destinatie sau. (4) Consiliul judetean/consiliile locale ale sectoarelor si Consiliul Genera l al Municipiului Bucuresti aloca. campionate si concursuri sportive scolare. precum si olimpiade internationale p e obiecte de invatamant. inclusiv pentru invatamantul special: a) finantarea programelor nationale ale Ministerului Educatiei. Tineretului si Sportului si din alte surse. se utilizeaza pentru finantarea altor cheltuieli ale unitatii de invatamant. inclusiv consolidari si reabilitari de scol i si dotari. Tineretului si Sportului. SECTIUNEA a 2-a Baza materiala a invatamantului preuniversitar de stat ART. cu participare nationala si internationala. prin bugetul Ministerului Educatiei. a elevilor din invatamantul special. Tineretului si Sportului. prin hotarare a Guvernului. Cercetarii.

respectiv al statului terenurile si cladirile prevazute la alin. Consiliului General al Municipiului Bucuresti. iar cele de invatamant confesional apartin. in a caror raza teritoriala isi desfasoa ra activitatea.(1) Unitatile de invatamant de stat pot detine in administrare bunuri propri etate publica. organizarea si funct . cercetari i. resp ectiv. In caz contrar. ale cluburilor sportive scolare. dupa caz. judetene si. judetean. in cartile funciare sau in cartile d e publicitate funciara. (5) Nu fac parte din domeniul public local. conform legislatiei in vigoare. I Dispozitii generale ART. ale caror che ltuieli curente si de capital se finanteaza de la bugetul de stat. in r egistrul de inscriptiuni si transcriptiuni. gimnaziale si liceale. prin inspectoratele scolare judetene si prin co nsiliile de administratie ale acestor unitati. 114 (1) Prezentul titlu reglementeaza structura. precum si ale centrelor judetene de resurse si asistenta educa tionala sunt de drept proprietatea acestora si sunt administrate de catre consil iile de administratie ale acestora. cluburile sportive scolare. TITLUL III Invatamantul superior CAP. respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti. centrul national de excelenta. (6) Schimbarea destinatiei bazei materiale a institutiilor si unitatilor de invatamant preuniversitar de stat se poate face de catre autoritatile administra tiei publice locale. prin consiliile de administratie ale unitatilor de invatamant re spective. Tineretului si Sportului sau institutiilor si un itatilor de invatamant si cercetare stiintifica din sistemul invatamantului de s tat. precum si alte unitati din subord inea Ministerului Educatiei. precum si asupra bunurilor apartinand consiliilor locale. (3) Terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea unitatile de invatamant special de stat si centrele judetene de resurse si asistenta educatio nala fac parte din domeniul public judetean. Cercetarii. fac parte din domeniul public al statului si sunt administrate de Ministerul Educatiei. fac parte din domeniu l public local si sunt administrate de catre consiliile locale. cen trele recreative si de divertisment. scolilor primare. numai cu avizul conform al ministrului educatiei. Tineretului si Sportului. Celelalte componente ale bazei materiale a unitatilor de invatamant sp ecial de stat. Tineretului si Sportului. Palatul National al Copiilor. 113 Inscrierea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile apartinand Mini sterului Educatiei. se face. si sunt in administrarea consiliului judetean. cele de invatamant particular au drept fundament proprietatea pri vata. de invatamant p rescolar. (2)-(4). ART. casele corpului didactic. Cerce tarii. Cercetarii. actele de schimbare a destinatiei b azei materiale sunt nule de drept. infiintate de stat. iar fapta constituie infractiune si se pedeps este conform legii penale. inclusiv ale celorlalte nivel uri de invatamant din cadrul acestora. in care isi desfasoara act ivitatea unitatile de invatamant preuniversitar de stat. functiile. ale palatelor si cluburilor copi ilor si elevilor. in functie de entitatea care l e-a infiintat. Celelalte compon ente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea acestora si sunt administrat e de catre consiliile de administratie. (2) Terenurile si cladirile unitatilor de educatie timpurie. uneia dintre cele doua forme de proprietate. detinute in baza unor contra cte de inchiriere. concesionare sau comodat. (4) Terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea inspectoratel e scolare judetene. tineretului si sportului. palatele si c luburile elevilor. respectiv al municipiului Bucuresti . cu scutire de plata taxelor prevazute de lege. Celelalte componente ale bazei ma teriale sunt de drept proprietatea unitatilor si institutiilor respective si sun t administrate de acestea. proprietarii acestora fiind alte pe rsoane fizice sau juridice.

inovare si transfer tehnologic. etnie. de catre institutii de invatamant superior acreditate. al literelor. acre ditarea si asigurarea calitatii programelor de studii. al insertiei profesionale a individului si a satisfacerii nevoii de c ompetenta a mediului socio-economic. l) principiul centrarii educatiei pe student. . religii si doctrine politice. sin gure sau in parteneriat cu institutii de invatamant superior acreditate din Roma nia. b) cercetare stiintifica. cu exceptia masurilor afirmative prevazut e de lege. f) principiul eficientei manageriale si financiare. (2) Invatamantul superior este organizat in universitati. e) principiul echitatii. conform procedurilor legale in vigoare. a cadrelor didactice si a cercetatorilor. (3) Institutiile de invatamant superior romanesti pot organiza. ART. orientare se xuala sau alte tipuri de discriminare. pot organiza filiale pe teritoriul Romaniei.ionarea invatamantului superior din Romania. 117 Misiunea invatamantului superior este de a genera si de a transfera cunoaste re catre societate prin: a) formare initiala si continua la nivel universitar. origine sociala. au caracter nonprofit. O institutie de invatamant superior autorizata sa functioneze provizoriu. particulare sau conf esionale. b) principiul libertatii academice. i) principiul independentei de ideologii. programe de studii comune cu institutii de invatamant superior din strainatate. devine parte a sistemului national de invatamant superior numai dupa acreditare. institute. al stiintelor ingineres ti. cat si in statele respective. prin asigurarea performantelor si dezvoltarii fizi ce si sportive. potrivit legii. scoli de studii superioare si altele asemenea. In cazul in care ac este programe se organizeaza in strainatate. orientare politica sau religioasa. Aceste institutii au personalitate juridica. (2) Actele de finalizare a studiilor emise in Romania sunt recunoscute de ca tre stat numai in cazul in care sunt eliberate in conformitate cu prevederile le gale in vigoare. numai cu respectarea legislatiei in vigoare cu privire la autorizarea. ART. 116 (1) Sistemul national de invatamant superior include toate institutiile de i nvatamant superior acreditate. numite in continuare institutii de invatamant superior sau universitati. ca atare. 118 (1) Sistemul national de invatamant superior se bazeaza pe urmatoarele princ ipii: a) principiul autonomiei universitare. in Romania s au in alte state. prin c reatie individuala si colectiva. ART. k) principiul consultarii partenerilor sociali in luarea deciziilor. sex. d) principiul asigurarii calitatii. in scopul dezvoltarii personale. dezvoltare. precum si valorificarea si diseminarea rezultatelor acestora. academii de studii . g) principiul transparentei. (3) Institutiile de invatamant superior pot fi de stat. c) principiul raspunderii publice. j) principiul libertatii de mobilitate nationala si internationala a student ilor. su nt de interes public si sunt apolitice. (2) In invatamantul superior nu sunt admise discriminari pe criterii de vars ta. ART. trebuie sa respecte reglementarile legale in vigoare atat in Romania. recunoscute legal. in statul de origine. in domeniul stiintelor. 115 (1) Invatamantul superior se poate organiza doar in institutii de invatamant superior care au obtinut autorizarea de functionare provizorie sau acreditarea. h) principiul respectarii drepturilor si libertatilor studentilor si ale per sonalului academic. al artelor. (2) Institutiile de invatamant superior din strainatate. recunoscute ca atare de statul de origine.

si institute de cercetare teologica in consens cu perspectivele ecumenice si irenice internationale si in conformita te cu prevederile legale. (2) Autonomia universitara da dreptul comunitatii universitare sa isi stabil easca misiunea proprie. 120 (1) Calificarile dobandite de absolventii programelor de studii din invatama ntul superior sunt atestate prin diplome. Cercetarii. daca este cazul. Cuantumul taxei este stabilit de catre consiliul de administratie. pe care il ge stioneaza conform legii. De asemenea. (4) In invatamantul superior exista si pot fi organizate facultati de teolog ie. 119 (1) In institutiile de invatamant superior de stat. ART. (2) In institutiile de invatamant superior particular. 15. 123 (1) Autonomia universitara este garantata prin Constitutie. aprobata cu modificari prin Legea nr. 121 Ministerul Educatiei. cu re spectarea stricta a legislatiei in vigoare. in cadrul institutiei care emite diploma trebuie sa existe o alta special izare acreditata intr-un domeniu inrudit cu specializarea autorizata. ART. stabilite conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 87/2006. structura. 122 (1) Institutiile de invatamant superior au patrimoniu propriu. In acest din urm a caz. organ izarea si functionarea proprie. Tineretului si Sportului controleaza modul in care universitatile isi exercita autonomia unive rsitara. prin certificate si prin alte acte de studii eliberate numai de catre institutiile de invatamant superior acreditate. cu respectarea dispozitiilor legale privind acreditarea. Initiativa infiintarii institutiei de invatamant superior particu lar si confesional apartine unei fundatii. Nerespecta rea acestor prevederi se pedepseste conform legii penale. gestionarea resurselor materiale si umane. cu modificarile ul terioare. denumit fondator. Tineretului si Sportului este autoritate p ublica si este abilitat sa urmareasca. invatamantul este gratui t pentru cifra de scolarizare aprobata anual de Guvern si cu taxa. pentru progra mele si formele de studii acreditate sau autorizate provizoriu. activitatile. Cuantumul tax ei este stabilit de catre senatul universitar. politice sau religi oase. strategia institutionala. isi asuma misiunea generala si pe cea proprie si isi exercita raspunder ea publica. aprobata de senatul universitar. sociale si culturale in cadrul insti tutiilor de invatamant superior. invatamantul este cu taxa. unei asociatii sau unui cult religios ori altui furnizor de educatie. Institutiile de invatamant superior se organizeaz a si functioneaza independent de orice ingerinte ideologice.(3) Studentii cu dizabilitati fizice au dreptul sa aiba cai de acces adaptat e acestora in totalitatea spatiilor universitare. conform legii. conform legii. ART. (3) Initiativa infiintarii institutiei de invatamant superior de stat aparti ne Guvernului. (3) Aspectele fundamentale ale autonomiei universitare se exprima in Carta u niversitara. (3) Institutiile de invatamant superior au autonomie in stabilirea cuantumul ui taxelor si au obligatia sa le comunice tuturor celor interesati. (2) Diplomele corespunzatoare programelor de studii universitare sunt inscri suri oficiale si nu pot fi emise decat de institutiile acreditate. Cercetarii. sanctiuni. precum si conditii pentru desf asurarea normala a activitatilor academice. sa controleze aplicarea si respectarea re glementarilor legale in domeniul invatamantului superior si sa aplice. inclusiv pe site-ul universitatii. ART. Libertatea acade mica este garantata prin lege. in conformitate cu prevederile art. in concordanta stricta cu legislat . Ministerul Educatiei. recunoscut ca atare potrivit prevederilor preze ntei legi. 75/2005 privind asigurarea calita tii educatiei. ART. (2) Institutiile de invatamant superior de stat si particulare se infiinteaz a prin lege.

In termen de 3 l uni de la revocarea din functie a rectorului. cu consultarea senatului universitar. carta proprie si politicile nationale si europene in domeniul invatamantului superior. f) sa respecte libertatea academica a personalului didactic. 124. 124 se face de cat re Consiliul de etica si management universitar. (8) Structurile si functiile de conducere ale universitatilor particulare si confesionale. cu respectarea prevederilor legale in vigoare. senatul universitar finalizeaza pr ocedurile de desemnare a unui nou rector. Cercetarii. precum si alte considerente le gate de statutul acestora sunt stabilite in conformitate cu prevederile prezente i legi. universitatea continua sa nu respecte obligatiile prevazute la art. si a cheltuirii fondurilor din surse publice. la propunerea Consiliului de etica si management universitar. 124 (1) Raspunderea publica obliga orice institutie de invatamant superior. ART. c) sa respecte politicile de echitate si etica universitara. (5) In institutiile de invatamant superior este asigurata libertatea cerceta rii in ceea ce priveste stabilirea temelor. tineretului si sportului. modul de constituire. Daca in termen d e 3 luni de la data sesizarii. una sau mai multe dintre urmatoarele masuri: a) revocarea din functie a rectorului. In termen de maximum 5 zile lucratoare de la data revocarii din functie a rectorului. 124. dupa cum .ia in vigoare. cu avizul consultativ al fondatorilor si cu aprobarea senatului universi tar. precum si drepturile si libertatile studentilor. didactic auxili ar si de cercetare. de s tat sau particulara: a) sa respecte legislatia in vigoare. alegerea metodelor. cercetarii. (7) Studentilor le este asigurat dreptul la libera alegere a cursurilor si s pecializarilor. 125 (1) In cazul in care se constata nerespectarea obligatiilor prevazute la art . (2) In cazul universitatilor confesionale. Cercetarii. tineretul ui si sportului numele noului rector. conform legislatiei in vigoare. cercetarii. Tineretului si Sportul ui aplica. e) sa asigure transparenta tuturor deciziilor si activitatilor sale. format din 11 membri. senatu l universitar are obligatia sa desemneze un prorector care reprezinta universita tea si care devine ordonator de credite pana la confirmarea unui nou rector de c atre ministrul educatiei. procedeelor si v alorificarea rezultatelor. in conformitate cu normele legale in vigoare si cu planurile de invatamant. (6) In institutiile de invatamant superior este interzisa periclitarea sub o rice forma a dreptului la exprimarea libera a opiniilor stiintifice si artistice . b) sa aplice si sa se supuna reglementarilor in vigoare referitoare la asigu rarea si evaluarea calitatii in invatamantul superior. in termen de maximum 6 luni de la data sesizarii initiale a senatului universitar. in c azul universitatilor de stat. c) propune Guvernului initierea unui proiect de lege de reorganizare sau des fiintare a institutiei de invatamant superior in cauza. Ministerul Educatiei. raspunderea publica se extinde la respectarea statutului si a prevederilor dogmatice si canonice specifice cultul ui respectiv. Tineretului si Sportului sesizeaza sena tul universitar in termen de 30 de zile de la data constatarii. Ministerul Educatiei. conform legii. ART. conf orm contractului institutional. (4) Autonomia universitara se exercita numai cu conditia asumarii raspunderi i publice. in baza propunerii Consiliului de eti ca si management universitar. (2) Constatarea incalcarii obligatiilor prevazute la art. cuprinse in Cod ul de etica si deontologie profesionala aprobat de senatul universitar. si trimite spre confirmare ministrului educatiei. b) reduce sau elimina temporar sau definitiv accesul la finantarile din surs e publice. atributiile. d) sa asigure eficienta manageriala si eficienta utilizarii resurselor.

ministerelor si institutiilor cu retea sanit ara proprie. (3) Spatiul universitar este inviolabil. c) modul in care se realizeaza gestiunea si protectia resurselor universitat ii. precum si dotarile aferente. precum si respectarea de catre Consiliul de etica si management universitar a ob ligatiilor prevazute la alin. cel putin la: a) modalitatile de desemnare si revocare din functie a persoanelor care ocup a functii de conducere sau care fac parte din structurile si organismele de cond ucere ale universitatii. Consiliul National pentru Finantarea Invat amantului Superior. statiunilor didactice experimentale. ART. Cercetarii. precum si spati ile care apartin Ministerului Apararii Nationale. 3 rep rezentanti ai Ministerului Educatiei. fermelor. potrivit legii. (3) Membrii comunitatii universitare au drepturile si indatoririle stabilite prin reglementarile legale in vigoare si prin Carta universitara. ART. Raspunsurile la aceste sesizari constituie docume nte publice si se publica pe site-ul web al Ministerului Educatiei. 127 (1) Comunitatea universitara este constituita din studenti. personal didacti c si de cercetare si personal didactic si de cercetare auxiliar. Consiliul de etica si management universitar are obligatia de a investiga aspectele sesizate si de a raspunde se sizarii in termenul de 3 luni. (1) spatiile si dotarile aferente c are apartin Ministerului Sanatatii. si un reprezentant al federatiilor nationale ale studentilor. Consiliul National al Cercetari i Stiintifice. (2) Fac exceptie de la prevederile alin. institutelor de cercetare. Cercetarii. prin hotarare a senatului uni versitar. cate un repreze ntant numit de catre Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Sup erior. terenur ilor. 126 (1) Spatiul universitar este constituit din totalitatea edificiilor. Tineretului si Sportului. numi ti de ministrul educatiei. e) conditiile in care se pot incheia contracte cu institutiile publice si cu . in mod obligatoriu. folosite de institutia de invatamant superior. (3) Orice persoana fizica sau juridica poate sesiza Consiliul de etica si ma nagement universitar in legatura cu nerespectarea obligatiilor prevazute la art. spatiile care apartin cultelor in care se desfasoara invatamantul confesional. in care se desfasoara invatamantul medical superior. in conformitate cu legislatia in vigoare. 124 si a altor obligatii legale aferente raspunderii publice. Nerespectarea acestor obligatii poate f i atacata in contencios administrativ de catre orice persoana fizica sau juridic a romana.urmeaza: 3 reprezentanti numiti de catre Consiliul National al Rectorilor. tineretului si sportului. cercetarii. indiferent de titlul juridic sub care aceasta este indr eptatita sa le utilizeze. (3) constituie un interes legitim public pentru or ice persoana fizica sau juridica romana. (2) Din comunitatea universitara fac parte si persoane carora li s-a conferi t calitatea de membru al comunitatii universitare. Accesul in spatiul universitar este permis numai in conditiile stabilite prin lege si prin Carta universitara. Ministerului Administratiei si Internelor si Serviciului Roman de Informatii. in care se desfasoara invatamant de specialitate. In urma primirii unei astfel de sesizari. spitalelor si clinicilor universitare. b) Codul de etica si deontologie profesionala universitara. (4) Respectarea de catre institutiile de invatamant superior a obligatiilor prevazute la art. Tineretului si Sportului. ART. Diplomelor si Certificatelor Universitare. denumita in continuare ARACIS. denumit in continuare CNATDCU . 128 (1) Carta universitara prezinta optiunile majore ale comunitatii universitar e si se aplica in tot spatiul universitar. (2) Carta universitara se refera. denumit in continuare CNCS. campusurilor universitare. d) conditiile in care se constituie fondurile proprii si stabilirea destinat iei acestora si a conditiilor in care sunt utilizate. caselor universitare. gradinilor botanice. Consiliul National de Atestare a Titl urilor. 124. denumit in continuare CNFIS.

doctorat. Conditia ca acestea sa se infiinteze este aceea ca ele sa contribuie la c resterea performantelor institutiei si sa nu influenteze negativ in niciun fel a ctivitatile de invatamant. Tineretului si Sportului privind avizul de legalitate a supra Cartei universitare. Dreptul de folosinta si administrare asupra bunurilor proprietate publica nu poate constitui aport al universitatii la capitalul socia l al unei societati comerciale. ART. cu aprobarea senatului univer sitar. Cercetarii. singure sau prin asoci ere. (2) Institutiile de invatamant superior pot constitui consortii. confor m legislatiei in vigoare. fundatii sau asociatii. in baza unui contract de parteneriat. incheierea de contracte si participarea l a organizatiile europene si internationale. c) masurile educationale. comisii de evaluare sau co misii de concurs ale caror decizii afecteaza sotii. autoritate sau evaluare institutionala la orice nivel in aceeasi uni versitate si nu pot fi numiti in comisii de doctorat. b) prevederea ca persoanele care se afla in relatie de soti. numai dupa dezbaterea cu comunitatea universitara. afini si rude p ana la gradul al III-lea inclusiv nu pot ocupa concomitent functii astfel incat unul sau una sa se afle fata de celalalt sau cealalta intr-o pozitie de conducer e. i) modalitatile de colaborare dintre structurile de conducere ale universita tilor si sindicatele personalului didactic. control. Rezolutia privind avizul de legalitate se emite de ca tre Ministerul Educatiei. Acesta face parte din Carta universitara si include obligatoriu: a) stabilirea situatiilor de conflicte de interese si incompatibilitati. (3) Carta universitara se elaboreaza si se adopta de catre senatul universit ar. 130 (1) Institutiile de invatamant superior adopta un cod de etica si deontologi e profesionala universitara. fundatii sau asociatii.alti operatori economici in vederea unor programe de cercetare fundamentala si aplicativa sau a cresterii nivelului de calificare a specialistilor cu studii un iversitare. 129 (1) Institutiile de invatamant superior pot infiinta. institutia de invatamant superior de stat poate contribui exclusiv cu bani. detine si folosi elementele aferent e bazei materiale a universitatii. master. necesare educatiei si cercetarii stiintifice. . (5) Carta universitara se adopta numai dupa rezolutia pozitiva a Ministerulu i Educatiei. administrative si tehnice care se iau pentru garan tarea originalitatii lucrarilor de licenta. cu aprobar ea senatului universitar. b revete de inventie si alte drepturi de proprietate industriala. Carta universitara se considera avizata potrivit procedurii aprobarii tacite. Cercetarii. h) modalitatile in care se deruleaza actiunile de cooperare internationala a le institutiei de invatamant superior. ART. Nerespectarea legilor in continutul Cartei universitare atrage nulitatea de drept a actului respectiv. societati comerciale. (5) nu este respectat. de cercetare. a fundatiilor sau a asociatiilo r. rudele sau afinii pana la gr adul al III-lea inclusiv. tehnic si administrati v si organizatiile studentesti legal constituite. articolelor stiint ifice sau a altor asemenea lucrari. inclusiv cu unitatile de cercetare-dezvoltare. f) conditiile in care universitatea se poate asocia cu alte institutii de in vatamant superior sau cu alte organizatii pentru indeplinirea misiunii sale. (6) In cazul in care termenul prevazut la alin. (3) La constituirea societatilor comerciale. Universitatea po ate acorda prin contract dreptul de administrare si folosinta asupra bunurilor p atrimoniale societatilor comerciale sau asociatiilor in care are calitatea de as ociat sau actionar ori fundatiilor in care are calitatea de fondator. Tineretului si Sportului in termen de maxi mum 30 de zile de la data solicitarii institutiei de invatamant superior. (4) Carta universitara nu poate contine prevederi contrare legislatiei in vi goare. j) orice alte aspecte considerate relevante de catre senatul universitar si care corespund legislatiei in vigoare. precum si sanctiunile aferente. cercetare si consultanta. g) modalitatile in care se pot construi.

f) situatia respectarii eticii universitare si a eticii activitatilor de cer cetare. In s tructura institutiilor de invatamant superior functioneaza servicii tehnico-admi nistrative.(2) Rectorul universitatii are obligatia sa prezinte anual. scoli doctora le. teatre. II Structura organizatorica a institutiilor de invatamant superior ART. poate sa infiinteze si sa finanteze un program de stud ii sau o facultate cu acele programe de studii care raspund unor cerinte stringe nte de instruire si formare profesionala in domenii de interes national. 132 (1) Facultatea este unitatea functionala care elaboreaza si gestioneaza prog ramele de studii. (2). un raport privind starea u niversitatii. orice i nstitutie de invatamant superior poate cuprinde urmatoarele componente organizat orice: facultati. studiouri si ateliere art istice. c) situatia personalului institutiei. (3) Componentele prevazute la alin. clinici universitare. care au autonomie si statute proprii. e) situatia asigurarii calitatii activitatilor din cadrul universitatii. muzee. pe perioada determinat a si pe proiecte. centre pentru formarea continua a resurselor umane. statiuni experimentale sau alte entit ati pentru activitati de productie si transfer de cunoastere si tehnologie. artelor sau sportului. Program ele de studii astfel propuse se supun reglementarilor legale in vigoare referito are la asigurarea calitatii in invatamantul superior. centre sau laboratoare. (2) Institutia de invatamant superior poate infiinta. cel tarziu pana in prima zi lucratoare a lunii aprilie a fiecarui an. h) situatia insertiei profesionale a absolventilor din promotiile precedente . Guvernul. g) situatia posturilor vacante. cercetare. CAP. 131 (1) Pentru indeplinirea obiectivelor ce decurg din misiunea asumata. b) situatia fiecarui program de studii. (3) Intr-o institutie de invatamant superior de stat. (1) si (2) sunt organizate de fiecare in stitutie de invatamant superior. ART. prin hotarare a Guvernului privi nd structura institutiilor de invatamant superior. scoli postuniversitare si extensii universitare care sunt responsabile de or ganizarea programelor de studii pe tipuri si cicluri de studii universitare. cu consultar ea senatului universitar. sa asigure criteriile si standardele de calitate. productie sau transfer cognitiv si te hnologic si sa asigure sprijinul administrativ adecvat membrilor comunitatii uni versitare. departamente. se organizeaza sau se desfiinteaza la pr opunerea si cu aprobarea senatului universitar. Tineretului si Sportului. in situatii temeinic justific . (4) O facultate poate include unul sau mai multe departamente. sa gestioneze in mod efici ent activitatile de invatamant. d) rezultatele activitatilor de cercetare. aprobate de senatul uni versitar. institute. Cercetarii. unitati de cercetare distincte sub raportul bugetului de venit uri si cheltuieli. unita ti de microproductie si prestari servicii. (5) Prin exceptie de la prevederile alin. Acest raport include cel putin: a) situatia financiara a universitatii. pe surse de finantare si tipuri de c heltuieli. unitati de pr oiectare. (2) Orice facultate se infiinteaza. Raportul este facut public pe site-ul universitatii si este transm is tuturor partilor interesate. Facultatea corespunde unuia sau mai multor domenii ale stiinte lor. centre de consultanta. astfel incat institutia sa isi realizeze misiun ea. initiata anual de Ministerul Educatiei. (3) Raportul anual al rectorului este o componenta a raspunderii publice si constituie o conditie fundamentala pentru accesul la finantarile din bugetul pub lic.

136 (1) Anul universitar incepe. in limba materna. (4) In invatamantul universitar pentru minoritatile nationale. in ciclul II de studii un iversitare . transmiterea si valorificarea cunoasterii in unul sau mai multe domenii de sp ecialitate. de regula. la propunerea Ministerului Educatiei. precum s i in invatamantul postuniversitar. cu consu ltarea senatului universitar. de minimum 3 saptamani de examene . 133 (1) Departamentul este unitatea academica functionala care asigura producere a. in ac est caz. cu res pectarea legislatiei in vigoare. (5) Finantarea de baza se calculeaza dupa un coeficient marit pentru student ii care urmeaza cursurile in limba unei minoritati nationale. Structura anului universitar se aproba de catre senatul universitar. atat la nivelul universitatii. in termen de 6 lun i de la data intrarii in vigoare a prezentei legi. se constituie sectii/linii cu predare in limbile minoritatilor national e. se asigura pr egatirea in ciclul I de studii universitare .ate. statiunilor experimentale. scoli postuniversitare si extensii universitare. ART. c) in cadrul institutiilor de invatamant superior pot fi organizate grupe.doctorat. se divizeaza. (3) Sectia de studiu este o forma de organizare a invatamantului universitar intr-o limba a minoritatilor nationale. care are in componenta programele de studiu si structurile organizatorice aferente. prin departamentul se ctiei. s ectii sau linii de predare in limbile minoritatilor nationale. la propunerea consil iului facultatii/facultatilor in care functioneaza. o durata de 14 saptam ani de activitati didactice urmate. Un semestru are. b) in institutii de invatamant superior multiculturale si multilingve. ART. (4) Departamentul poate organiza centre sau laboratoare de cercetare care fu nctioneaza ca unitati de venituri si cheltuieli in cadrul universitatii. (2) Linia de studiu din cadrul universitatii multilingve si multiculturale s e organizeaza in departamente. Tineretului si Sportului. In atribu irea creditelor de studii transferabile dintr-un semestru se are in vedere o per ioada de minimum 17 saptamani. III Organizarea studiilor universitare SECTIUNEA 1 Structura anului universitar ART. de regula. in conditiile leg ii. 135 (1) Invatamantul superior pentru minoritatile nationale se realizeaza: a) in institutii de invatamant superior in cadrul carora functioneaza facult ati/linii/programe de studii cu predare in limba materna. care stabileste proce durile de alegere si alte aspecte specifice structurilor organizatorice ale lini ei de studiu respective in concordanta cu Carta universitara. (3) Departamentul se infiinteaza. centrelor sau laboratoa relor de cercetare-dezvoltare este aprobata de catre senatul universitar. ateliere artistice. ART. 134 Infiintarea institutelor. CAP. . in prima zi lucratoare a lunii octom brie si include doua semestre. de regula. (2) Un departament poate avea in componenta centre sau laboratoare de cercet are. Cercetarii. care poate fi institutionalizata. Guvernul.master si in ciclul III de studii universitare . in cadrul universitatilor de stat. Cadrele universitare apartinand liniei de studiu adopta si elaboreaza un regulament de functionare propriu. se comaseaza sau se desfiinteaza prin hotarare a senatului universitar. Sectiile beneficiaza de autonomie universitara in organizarea activit atilor didactice.licenta. se organizeaza. cat si in cadrul unei facultati. poate infiinta facultati.

respectiv a acreditarii pentru institutia in cauza. SECTIUNEA a 3-a Forme de organizare ART. precum si numarul maxim de studenti care pot fi scolariz ati. (3) Autorizarea provizorie si acreditarea programelor de studii universitare se realizeaza distinct pentru fiecare forma de invatamant. (5) Programele de studii universitare dau acces la ocupatii si functii speci fice fiecarui ciclu de studii universitare absolvit. Curriculumul unui p rogram de studii universitare se stabileste astfel incat sa maximizeze sansele o btinerii calificarii dorite si se aproba de catre senatul universitar. Tineretului si Sportului. fiecare limba de pre dare si pentru fiecare locatie geografica in care se desfasoara. a autorizatiei de functionare provizorie. Pentru fiecare ciclu u niversitar organizat. domen iile si programele de studii universitare acreditate sau autorizate sa functione ze provizoriu. (3) Concordanta dintre curriculum si calificarea oferita de programul de stu dii universitare este un criteriu obligatoriu de evaluare a asigurarii calitatii . respectiv acreditare. numarul de credite de studii transferabile pentru fiecare program de studii universitare. promovata de catre Minist erul Educatiei. senatul universitar aproba un regulament propriu de organi zare si functionare. cercetare. Organizarea si desfasurarea de programe de stu dii universitare care nu functioneaza legal se sanctioneaza cu nerecunoasterea s tudiilor pentru beneficiari. (4) Pentru profesiile reglementate la nivelul Uniunii Europene. Cercetarii. cu cel putin 3 luni inainte de inceperea anului universitar. propus de catre agentiile de evaluare a calitatii care au evaluat fiecare p rogram. (2) Curriculumul programului de studii universitare este concordant cu profi lul calificarii definit in Cadrul national al calificarilor. reglementare a nationala nu poate contraveni celei europene. potrivit l egii penale. (2) Un program de studii universitare functioneaza legal daca este autorizat provizoriu sau acreditat si functioneaza in conditiile stabilite prin actul de autorizare. si cu retragerea imediata. (5) Nomenclatorul domeniilor si al programelor de studii universitare. inaintea datei de 31 marti e a anului respectiv. locatiile geografice de desfasurare. SECTIUNEA a 2-a Programe de studii universitare ART. planificate astfel incat sa duca la o calificare universitara certificata printr-o diploma s i printr-un supliment de diploma. precum si calendarul activitat ilor educationale specifice semestrelor academice de studiu. cu respectarea legislatiei in vigoare. 138 (1) Organizarea programelor de studii este de competenta institutiilor de in vatamant superior. Tineretului si Sportului.(2) Senatul universitar al fiecarei institutii de invatamant superior aproba anual. se stabilesc anual prin hotarare a Guvernului. caracterizata prin activitati de invatamant si/sau de cerce tare programate pe durata intregii zile. forma de invataman t sau limba de predare. master. specifice fiecarui ciclu de studii univ . regulamentu l privind activitatea profesionala a studentilor. precum si cu amenda pentru organizatori. ART. aplicatii practice si evaluare. 137 (1) Programul de studii universitare reprezinta un grup de unitati curricula re de predare. invatare. Cercetari i. 139 Formele de organizare a programelor de studii sunt: a) cu frecventa. de catre Ministerul Educatiei. in acord cu standardele nationale si internationale general e si specifice de calitate. (4) Programele de studii universitare sunt grupate pe domenii de studii si o rganizate pe 3 cicluri de studiu: licenta. doctorat.

ersitare. (4) Programele de studii universitare de doctorat se pot organiza numai la f orma de invatamant cu frecventa. cu frecventa redusa si la distanta. SECTIUNEA a 5-a Admiterea in programe de studii ART. indiferent de forma de invatamant absolvita. SECTIUNEA a 4-a Contracte de studii ART. a studentilor c u cadrele didactice de predare. 140 (1) Programele de studii universitare de licenta se pot organiza la urmatoar ele forme de invatamant: cu frecventa. b) cu frecventa redusa. in spatiul universitar. Cercetarii. (2) Fiecare institutie de invatamant superior elaboreaza si aplica propriul regulament de organizare a admiterii in programele de studii oferite. (3) Fac exceptie de la prevederile alin. a studentilo r cu cadrele didactice si de cercetare. completate de alte mijloace de pregatire specifi ce invatamantului la distanta. conform unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei. in spatiul universitar. Acest regu lament se elaboreaza conform metodologiei-cadru prevazute la alin. caracterizata prin activitati dedicate mai ales unor cursuri de sinteza si pregatirii aplicative. Pentru programele de studii universitare de doc torat. programate in mod compact si perio dic. presupunand intalnirea nemijlocita. 142 (1) Ministerul Educatiei. 141 Institutia de invatamant superior semneaza cu fiecare student/student-doctor and/cursant/cercetator postdoctoral inmatriculat la un program de studii un cont ract de studii universitare in concordanta cu prevederile regulamentelor de orga nizare si desfasurare a programelor de studii si cu respectarea legislatiei in v igoare. activitati de autoinvatare si autoevaluare completate de activitati specifice de tutorat. Metodologia de organizare a examenelor. diplomele sau certificatele de studii acordate trebuie sa fie identice pentru orice forma de invatamant corespunzatoa re unui anumit program de studii din cadrul unei institutii de invatamant superi or. inclusiv in vederea finantarii. in conditiile legii. Tineretului si Sportului elaboreaza an ual o metodologie-cadru privind organizarea admiterii in institutiile de invatam ant superior de stat si particulare din Romania. c) la distanta. (6) Pot organiza programe de studii universitare la formele de invatamant cu frecventa redusa si la distanta numai institutiile de invatamant superior care au acreditat programul de invatamant respectiv la forma de invatamant cu frecven ta. Obliga tiile referitoare la frecventa constituie un criteriu de evaluare a calitatii sc olii doctorale. info rmatice si de comunicatii specifice. caracterizata prin utilizarea unor resurse electronice. obligatiile referitoare la frecventa sunt stabilite de catre conducerea s colii doctorale organizatoare a programelor respective. pentru aceleasi programe de stu dii. (1) si (2) programele de studii de licenta si master din domeniile reglementate la nivelul Uniunii Europene. ART. competentele si cunostintele verificate. inclusiv cifrele de scolarizare trebuie facute p . (3) Conditiile de admitere. sunt echivalente. (2) Programele de studii universitare de master se pot organiza la urmatoare le forme de invatamant: cu frecventa si cu frecventa redusa. Tineretului si Sportului. coresponden ta dintre rezultatele invatarii si notele. (1). aproximativ uniform distribuite saptamanal/zilnic pe parcursul semestr ului si presupunand intalnirea nemijlocita. care s e pot organiza doar la forma de invatamant cu frecventa. (5) Diplomele si certificatele de studii universitare eliberate de instituti ile de invatamant superior. Contractele de studii nu se modifica in timpul anului universitar. Cercetarii.

pentru ciclul de studii universitare de licenta sau ex amen de diploma pentru invatamantul din domeniul stiintelor ingineresti. Se natele universitare pot sa prevada. (7) Persoana admisa la un program de studii universitare de licenta. (5) Institutiile de invatamant superior pot percepe de la candidati. d) examen de certificare. SECTIUNEA a 7-a Examenele de evaluare pe parcurs a studentilor ART. pentru fiec are ciclu si program de studii universitare. mai putin pe perioadele de intrerupere a studiilor. care preceda examenul de licenta. de disertatie sau de doctorat. pe intreaga perioada a prezentei sale in cadrul programului respectiv. ai statelor apartinand Spatiului Economic European si ai Confederat iei Elvetiene pot candida in aceleasi conditii prevazute de lege pentru cetateni i romani. desemnate de Ministerul Educatiei. in cazul studentilo r/absolventilor care provin de la institutii de invatamant superior si/sau progr ame de studii care au intrat in lichidare. master sau doctorat are calitatea de student. de diploma. cu cel putin 6 luni inainte de sust inerea concursului de admitere. i n termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi. (2) Examenele prevazute la alin. pentru programele de studii postuniversitare de ti p specializare. e) examen de selectie. in cuantumurile aprobate de senatele universitare. pentru ciclul de studii universitare de master. Tineretului si Sportului . respectiv student-doctorand. Cercetarii. pe baza unui regulament propriu aprobat de senatul universitar si care respecta metodologia-cadru. acr editate. prin metodologiile proprii de admitere. dosarele candidatilor declarati respinsi sau ale celor care renunta la locul obtinut prin admitere. pentru un singur program de master si pentru un singur program de doctorat. taxe de inscriere pentru organizarea si desfasurarea admiterii. aprob ata prin ordin al ministrului educatiei.ublice in fiecare an. 143 (1) Examenele de finalizare a studiilor in invatamantul superior sunt: a) examen de licenta. de la inmatriculare s i pana la sustinerea examenului de finalizare a studiilor sau exmatriculare. (4) La admiterea in invatamantul superior de stat si particular. b) examen de disertatie. (5) Este interzisa comercializarea de lucrari stiintifice in vederea facilit arii falsificarii de catre cumparator a calitatii de autor al unei lucrari de li centa. (8) Institutiile de invatamant superior au obligatia sa restituie. SECTIUNEA a 6-a Examene de finalizare a studiilor ART. inclusiv in ceea ce priveste taxele de scolarizare. in cel mu lt doua zile lucratoare de la depunerea cererii si neconditionat. cetatenii statelor membre ale Uniun ii Europene. fara percepere a unor taxe. dupa afisarea rezultatelor finale. (4) Indrumatorii lucrarilor de licenta. c) examen de sustinere publica a tezei de doctorat. (1) se organizeaza si se desfasoara numai d e catre institutiile de invatamant superior acreditate. de disertatie si de doct orat raspund in solidar cu autorii acestora de asigurarea originalitatii continu tului acestora. in conf ormitate cu prevederile legale in vigoare. 144 . (6) O persoana poate beneficia de finantare de la buget pentru un singur pro gram de licenta. (3) Absolventii programelor de studiu din institutiile de invatamant superio r autorizate provizoriu vor finaliza studiile prin examen numai in cadrul instit utiilor de invatamant superior care au programe de studiu cu profil similar. tineretului si sportului. cercetarii. scut irea la plata acestor taxe sau reducerea lor. de diploma. de catre universitate.

cu aprobarea senatului universitar. 147 (1) Recunoasterea si echivalarea studiilor sau a perioadelor de studii efect uate in tara sau in strainatate se realizeaza pe baza unei metodologii-cadru sta bilite prin ordin al ministrului educatiei. (2) Institutiile de invatamant superior dispun de metodologii de examinare a probate de senatul universitar. 146 Rectorul poate anula. cercetarii. (3) Rezultatele in invatare sunt apreciate la examene: a) cu note intregi de la 10 la 1. 145 Analiza contestatiilor depuse de candidatii la admitere. nota 5 certificand dobandirea competentelo r minimale aferente unei discipline si promovarea unui examen. SECTIUNEA a 9-a Credite de studii ART. (3) In cazul unor programe de studii organizate in comun de doua sau mai mul te universitati. de studentii examin ati. un certificat sau o diploma de studii atunci cand se dovedeste ca s-a obtinut prin mijloace fraudu loase sau prin incalcarea prevederilor Codului de etica si deontologie universit ara. (2) Studiile efectuate in cadrul programului de studii intrerupt ca urmare a exmatricularii datorate incalcarii prevederilor Codului de etica si deontologie universitara nu pot fi recunoscute in cazul unei noi inmatriculari. actele de studii se elibereaza in concordanta cu reglementarile nationale si cu prevederile acordurilor interinstitutionale. b) cu calificative.(1) Succesul academic al unui student pe parcursul unui program de studii es te determinat prin evaluari sumative de tip examen si prin evaluarea continua. Decanul poate dispune reor ganizarea examenului. ART. (2) Munca intelectuala individuala a unui student nu poate fi mai mica decat cea corespunzatoare unui numar anual de 60 de credite de studiu transferabile. 148 (1) Programele de studii universitare planifica si organizeaza volumul de mu nca specific activitatilor de predare. completata cu validarea rezultatelor invatarii. atunci cand se dovedeste ca acestea au fost obtinute in mod fraudulos sau prin incalcarea preve derilor Codului de etica si deontologie universitara. Cercetar . ale sistemului europe an de acumulare si transfer al creditelor de studii. SECTIUNEA a 8-a Diplome ART. (4) Durata programelor de studii universitare de licenta si master. se stabileste la propunerea Ministerului Educatiei. care au in vedere asigurarea calitatii si respec tarea prevederilor Codului de etica si deontologie universitara. Un credit de studiu transferabil consta in cantitatea de munca intelec tuala dirijata si independenta necesara pentru finalizarea individuala de catre student a unei unitati componente a unui curs din cadrul unui program de studii universitare. conform propriilor r egulamente institutionale si prevederilor Cartei universitare. tineretului si sportului si a unor metodologii specifice aprobate de senatul universitar al fiecarei ins titutii de invatamant superior. pe baza normelor europene. (3) Numarul minim de credite necesar promovarii anului universitar se stabil este de catre senatul universitar. aplicare practica si examinare in concordanta cu ECTS/SECT. pe domen ii de specializare. exprimandu-l in termenii creditelor de studii trans ferabile. de absolventi in cursul examenelor de finalizare a studiilor este in exclus ivitate de competenta institutiilor de invatamant superior. dupa caz. ART. cu respectarea metodologiei -cadru. (4) Rezultatele unui examen sau ale unei evaluari pot fi anulate de catre de canul facultatii in temeiul prevederilor din Carta universitara. invatare.

(2) Pentru echivalarea. realiz at prin colegiul cu durata de 3 ani sau institutul pedagogic cu durata de 3 ani. Cercetarii. Tineretului si Sportului poate echivala printr-o metodologie specifica. Pentru aceasta operatiune. de 3-4 ani si corespunde unui numar de minimum 60 de credite de studii transferabile pentru un an de studii. si se fin alizeaza prin nivelul 6 din EQF/CEC. dupa caz. pe baza informatiilor existente in registrul matricol prop riu. stiinte j uridice si teologie pastorala este de 4 ani. Universitatile au obligatia de a asigura un minim de 30 % din locurile de practica necesare.Studii universitare de licenta A. (3) Pentru cadrele didactice din invatamantul preuniversitar. potrivit legii. conform ECTS/SECT. institutiile de invatamant superior acreditate pot elibera. 150 (1) Acreditarea unui program de studii universitare de licenta si stabilirea numarului maxim de studenti care pot fi scolarizati in cadrul programului si ca rora li se poate acorda o diploma de absolvire se realizeaza prin hotarare a Guv ernului. (2) La invatamantul cu frecventa. ART. Ministerul Edu catiei. din tara sau din strainatate. in urma evaluarii externe realizata de catre ARACIS sau de catre o alta agentie de asigurare a calitatii. (6) Numarul de credite de studii transferabile aferente ciclului de studii u niversitare de doctorat se stabileste de fiecare universitate in functie de dome niul stiintific sau artistic. durata specifica a studiilor universitare de licenta este. (5) Studiile universitare de licenta la forma de invatamant cu frecventa se pot organiza in regim de finantare de la bugetul de stat sau in regim cu taxa. (4) In cadrul studiilor universitare de licenta este obligatorie efectuarea unor stagii de practica. cu exceptia institutiilor de inva tamant superior medical si al ultimului an de studii. cu aprobarea consiliului facultatii. institu tiile de invatamant superior pot percepe taxe in cuantumul aprobat de senatul un iversitar. in conditiile prevazute de regulamentele de organizare si desfasurare a programelor de studii si cu respec tarea legislatiei in vigoare. pe baza ECTS/SECT. la cerere. cu ciclul I de studii universitare de licenta. 2 ani de studii intr-un singur an. dintre care cel putin 50% in afara universi tatilor. docu mente in cadrul carora sa fie atribuit un numar de credite de studiu transferabi le disciplinelor de curs urmate de absolvent. Organizarea ART. Tineretului si Sportului aloca pentru studiile . Cercetarii. (3) Un procent de maximum 5% din numarul studentilor cu frecventa dintr-un p rogram de studii universitare de licenta pot parcurge. continuarea sau finalizarea studiilor si recunoaster ea in strainatate a unor diplome eliberate anterior introducerii sistemului de c redite transferabile. Tineretului si Sportului si se aproba prin hotarare a Guvernului. Studiile universitare de licenta corespund unui numar cuprins intre minimum 180 si maximum 240 de credite de studii transferabile. invatamantul universitar de scurta durata. 149 (1) Numarul creditelor de studii transferabile constituie elementul de refer inta pe care universitatile il pot utiliza in recunoasterea unor studii sau peri oade de studii universitare legale efectuate anterior in acelasi domeniu fundame ntal in scopul echivalarii si transferarii creditelor de studiu transferabile si a eventualei continuari a studiilor dintr-un program de studii. (5) Durata totala cumulata a ciclului de studii universitare de licenta si d e master corespunde obtinerii a cel putin 300 de credite de studii transferabile . inregistrata in Registrul European pentru Asigurarea Calitatii in Invatamantul Superior (EQAR). SECTIUNEA a 10-a Ciclul I . M inisterul Educatiei.ii. Durata studiilor de lice nta pentru invatamantul universitar din domeniile stiinte ingineresti.

institutiile de invatamant superior pot stabili facilitati sau conditii speciale referitoare la admiterea candidatilor l a programe de studii universitare de licenta. (2) Pe diploma de licenta. cuprins intre 60 si 120. ART. diploma de inginer sau. diplomele obtinute fiind ec hivalente diplomei de master. (6) Senatul universitar poate infiinta duble specializari. gratuit. Procedura de auto rizare si acreditare a acestor specializari este cea prevazuta de lege. Organizarea ART. b) master de cercetare. (2) Pot organiza programe de studii universitare de master intr-un domeniu a cele institutii de invatamant superior care sunt acreditate sau autorizate provi . (2) In cadrul metodologiei proprii. orientat preponderent spre formarea competentelor de cercetare stiintifica. pe diploma d e urbanist se mentioneaza toate informatiile necesare pentru a descrie programul de studii absolvit. pe diploma de inginer sau. Dipl oma de licenta. orientat preponderent spre formarea competentelor pro fesionale. organizat exclusiv la forma de invatamant cu frecventa. 151 (1) Pot participa la admiterea in ciclul I de studii universitare absolventi i de liceu cu diploma de bacalaureat sau diploma echivalenta. Pe ntru profesii reglementate prin norme. respectiv diploma de urbanist sunt insotite de suplimentul la diploma si se elibereaza.universitare de licenta la forma de invatamant cu frecventa un numar de granturi de studii finantate de la buget. inclusiv forma de invatamant urmata si titlul obtinut. C. 152 (1) Diploma conferita dupa promovarea unui program de studii universitare de licenta se numeste diploma de licenta. c) master didactic.Studii universitare de master A. Masterul de cercetare este exclusiv la forma de invatamant c u frecventa si poate fi organizat in cadrul scolilor doctorale. SECTIUNEA a 11-a Ciclul II . c iclul I si ciclul II de studii universitare pot fi oferite comasat. in limba romana si intr-o l imba de circulatie internationala. la inva tamantul cu frecventa. pentru universitatile de stat. dupa caz. diploma de inginer. (2) Diploma de absolvire sau de licenta a absolventilor invatamantului super ior de lunga durata din perioada anterioara aplicarii celor trei cicluri tip Bol ogna este echivalenta cu diploma de studii universitare de master in specialitat e. 153 (1) Programele de studii universitare de master reprezinta al II-lea ciclu d e studii universitare si se finalizeaza prin nivelul 7 din EQF/CEC si din Cadrul National al Calificarilor. Invatarea realizata in cadrul masterului de cercetare po ate fi echivalata cu primul an de studiu din cadrul programelor de studii univer sitare de doctorat. Diploma ART. recomandari sau bune practici europene. diplom a de urbanist. intr-un prog ram unitar de studii universitare cu o durata cuprinsa intre 5 si 6 ani. B. in conditiile prezentei legi. 154 (1) Programele de studii universitare de master pot fi: a) master profesional. care au obtinut in perioada studii lor liceale distinctii la olimpiadele scolare si/sau la alte concursuri national e sau internationale. dupa caz. Acestea au o durata normala de 1-2 ani si corespund unui numar minim de credite de studii transferabile. Admiterea ART.

157 Diploma conferita dupa promovarea unui program de studii universitare de mas ter si sustinerea cu succes a lucrarii de disertatie se numeste diploma de maste r si cuprinde toate informatiile necesare pentru a descrie programul de studii a bsolvit. 158 (1) Studiile universitare de doctorat reprezinta al III-lea ciclu de studii universitare si permit dobandirea unei calificari de nivelul 8 din EQF/CEC si di n Cadrul National al Calificarilor.Studii universitare de doctorat A. pentru universitatile de stat. pe baza autorizarii prov izorii. a acreditarii. Tineretului si Sportului. denumita in continuare IOSUD. Tineret ului si Sportului pana la data de 1 februarie a fiecarui an. (3) Academia Romana poate infiinta Scoala de Studii Doctorale a Academiei Ro mane.zoriu in acest scop. respectiv a evaluarii periodice. Aceasta este insotita de suplimentul la d iploma care se elibereaza gratuit. Scolile doctorale se pot organiza de catre o universitate sau un consortiu universitar ori de catre consortii sau parteneriate care se stabilesc legal intre o universitate sau un consortiu unive rsitar si unitati de cercetare-dezvoltare. Cercetarii. Organizarea ART. Tineretului si Sportului aloca pentru studiile universitare de master la forma de invatamant cu frecventa un numar de granturi de studii finantate de la buget. denumit in continuare EQAR. Diploma ART. din tara sau strainatate. 156 Pot candida la programe de studii universitare de master absolventii cu dipl oma de licenta sau echivalenta. programele de studii promovate sunt stabilite anual de cat re senatul universitar si comunicate Ministerului Educatiei. impreuna cu stabilirea numarului maxim al studentilor care pot fi sco larizati si carora li se poate acorda o diploma de absolvire se realizeaza prin hotarare a Guvernului. (2) Programele de studii universitare de doctorat se organizeaza in scoli do ctorale acreditate sau autorizate provizoriu. recunoscuta ca atare de Mini sterul Educatiei. cu respectarea prevederilor prezentei legi in privinta autorizarii. in urma evaluarii externe realizate de catre ARACIS sau d e catre o alta agentie de asigurare a calitatii. inclusiv forma de invatamant. Cercetarii. pentru a fi publica te centralizat. acredi . Acestea se desfasoara pe baza unui cod al st udiilor universitare de doctorat. (2) In cadrul domeniului acreditat sau autorizat provizoriu pentru studii un iversitare de master. inreg istrata in Registrul European pentru Asigurarea Calitatii in Invatamantul Superi or. Admiterea ART. Universitatile. Cercetarii. SECTIUNEA a 12-a Ciclul III . aprobat prin hotarare a Guvernului. 155 (1) Acreditarea pentru o universitate a unui domeniu de studii universitare de master. (3) Institutiile de invatamant superior pot stabili parteneriate cu operator i economici. B. C. asociatii profesionale si/sau institutii publice pentru dezvoltarea unor programe de studii universitare de master care sa raspunda cerintelor piet ei muncii. in limba romana si o limba de circulatie inte rnationala. (4) Ministerul Educatiei. respectiv parteneriat ele sau consortiile organizatoare de una sau mai multe scoli doctorale acreditat e sau autorizate provizoriu constituie o institutie organizatoare de studii univ ersitare de doctorat. ART.

conform regulamentului propriu de o rganizare si desfasurare a studiilor universitare de doctorat si in conditiile p rezentei legi. (6) Programele de studii universitare de doctorat sunt de doua tipuri: a) doctorat stiintific. durata studiilor universitare de doctorat respecta reglementarile in cauza. org anizat numai la forma de invatamant cu frecventa. Evaluarea scolii doctorale se face pe baza p erformantei scolii doctorale si a capacitatii institutionale a IOSUD din care fa ce parte scoala doctorala. in domeniile artelor sau sportului. in conditiile stabilite prin regulamentul institutional propriu de organizare s i desfasurare a studiilor universitare de doctorat. (7) Scolile doctorale din cadrul IOSUD se organizeaza pe discipline sau tema tici disciplinare si interdisciplinare. retragerea acreditarii in vederea organizarii d e studii universitare de doctorat. durata programului de studii universitare de doct orat poate fi prelungita cu 1-2 ani. (1). Tineretului si Sp ortului acordarea sau. la prop unerea conducatorului de doctorat si in limita fondurilor disponibile. de regula. (3) Durata programului de studii universitare de doctorat este. (2) In domeniile de studii reglementate la nivel european. La nivelul fiec arei scoli doctorale functioneaza consiliul scolii doctorale. pe baza propunerilor comune ale ARACIS. Doctoratul stiintific este o c onditie pentru cariera profesionala in invatamantul superior si cercetare. in cadrul scolii doctorale. inclusiv la nivelul scolilor doctorale. ARACIS sau agentia prev azuta la alin. precum si recunoasterea unor cursu ri parcurse in cadrul programelor de studii universitare de master de cercetare. pe baza rapoartelor CNCS referitoare la calitatea cercetarii si a rapoartelor CN ATDCU referitoare la calitatea resurselor umane. CNCS si CNATDCU . asupra unor creatii artistice sau asupra unor perf ormante sportive de inalt nivel national si international si care poate constitu i o baza pentru cariera profesionala in invatamantul superior si in cercetare in domeniile artelor si sportului. Evaluarea scolilor doctorale se face de catre ARACIS sau de catre o alta agentie de asigurare a calitatii. Aceste structuri f unctioneaza conform prevederilor prezentei legi si ale codului studiilor univers itare de doctorat prevazut la alin. in vederea acreditarii. cercetar ii. din tara sau strainatate. (5) Studiile universitare de doctorat se pot intrerupe din motive temeinice. (4) Fiecare scoala doctorala este evaluata individual. d e 3 ani. (8) Studiile universitare de doctorat dispun. ART. Acreditarea in vederea organizarii de studii universitare de doctorat se atesta prin ordin al ministrului educatiei. (4) propune Ministerului Educatiei. pe baza unor metode stiintifice. care are ca fin alitate producerea de cunoastere originala pe baza aplicarii metodei stiintifice si a reflectiei sistematice. din 5 in 5 ani. desfasurate in tara sau in strainatate. Fiecare scoala doctorala este evaluata periodic. parcurgerea unor stagii anterioare de doctorat si/sau a unor stag ii de cercetare stiintifica. relevanta international. pentru fiecare domeni u in parte. La nivelul IOSUD functioneaza consiliul pentru studiile universitare de doctorat. t ineretului si sportului. cercetarii. cu aprobarea senatului universitar. Durata acestor studii se pre . 159 (1) Programul de studii universitare de doctorat se desfasoara in cadrul une i scoli doctorale sub coordonarea unui conducator de doctorat si cuprinde: a) un program de pregatire bazat pe studii universitare avansate. b) doctorat profesional. Cercetarii. tineretului si sportului. Sistemul de criterii si metodol ogia de evaluare se stabilesc prin ordin al ministrului educatiei. de sisteme proprii si specifice de conducere si administrare a programelor d e studii si cercetare. in cadrul institutional al IOS UD. In situatii speciale. b) un program individual de cercetare stiintifica sau creatie artistica. (5) Pe baza rezultatelor evaluarii scolii doctorale. (4) O scoala doctorala poate recunoaste. care are ca finalitate producerea de cunoastere stii ntifica originala. in universi tati sau in centre de cercetare de prestigiu. Scoala de Studii Doc torale a Academiei Romane poate fi IOSUD si poate organiza programe universitare de doctorat. dupa caz.tarii si functionarii ca institutie de invatamant superior.

conform art. Grantul doctora l include cuantumul bursei individuale si costurile pentru programul de studii a vansate si pentru programul de cercetare. pe o durata de minimum 3 ani. B. conform prevederilor din Carta universitara. (6) Curriculumul de pregatire si programul de cercetare sunt stabilite de co nducatorul de doctorat si de scoala doctorala. 166 alin. 164 (1) Pe parcursul desfasurarii studiilor universitare de doctorat. caz in care studentul-doctorand isi desfasoara activitatea sub indrumarea concomitenta a unui conducator de doctorat din Romania si a unui conducator de doctorat dint r-o alta tara sau sub indrumarea concomitenta a doi conducatori de doctorat din institutii diferite din Romania. in regim cu taxa sau din alte surse legal constituite. pe perioada determinata. studentul-doctorand beneficiaza de recunoas terea vechimii in munca si specialitate si de asistenta medicala gratuita. 163 Au dreptul sa participe la concursul de admitere la studii universitare de d octorat numai absolventii cu diploma de master sau echivalenta acesteia. tineretului si sp ortului. Doctoratul in cotutela poate fi organizat si in cazul in c are conducatorii de doctorat sunt din aceeasi IOSUD. la asigurarile pentru somaj . 162 (1) Studiile universitare de doctorat se pot organiza si in cotutela. Studentii-doc toranzi sunt incadrati de catre IOSUD sau oricare dintre membrii IOSUD ca asiste nti de cercetare sau asistenti universitari. (2) Pe toata durata activitatii. potrivit contr actului de studii de doctorat. in consecinta. Competit iile sunt organizate in coordonarea CNCS. pe baza unui acord scris intre institutiile org anizatoare implicate. pentru studiile universitare de doctorat stiintific si pentru doctoratul profesional din domeniul artelor si al sportului. fara plata contributiilor la asigurarile sociale de stat. (3) Granturile doctorale se acorda pe baza de competitie nationala de proiec te stiintifice intre scolile doctorale sau competitie nationala de proiecte stii ntifice intre conducatorii de doctorat. 161 Doctoratul se poate desfasura in limba romana. pe baza de contract. C. Cercetarii. la asigurarile sociale de sanatate si pentru accidente de munca si boli profes ionale. (4). Studentul-doctorand ART. Admiterea ART. specialisti din strainatate care detin dreptu l legal de a conduce doctorat. dar au specializari/domenii diferite de studiu sau unul dintre conducatorii de doctorat a atins varsta pens ionarii. (4) Numarul anual de granturi doctorale alocate celor doua tipuri de competi tii prevazute la alin. (2) In contextul politicilor de asigurare a mobilitatii universitare.lungeste. Tineretului si Sportului aloca anual. ART. in limba minoritatilor nation ale sau intr-o limba de circulatie internationala. prin hotarare a Guvernului. IOSUD poate angaja. (3). precum si metodologia de desfasurare a competitiilor se stabilesc prin ordin al ministrului educatiei. (2) Ministerul Educatiei. conducatorul de doctorat si studentul-doctoran d. cu perioadele cumulate ale intreruperilor aprobate. un numar de granturi doctorale multianuale. ART. ART. persoana i nscrisa in programul de studii are calitatea de student-doctorand. conform contractului de studi i doctorale incheiat intre IOSUD. Aceste granturi sunt ajustate cu coefi cienti corespunzatori pe domenii disciplinare si profesionale ale doctoratului. membri ai unei scoli doctorale. cercetarii. in limita a 4-6 ore conventionale didactice pe sa . 160 (1) Studiile universitare de doctorat se organizeaza cu finantare de la buge tul de stat. (3) Studentul-doctorand poate desfasura activitati didactice.

ART. (2) Dupa sustinerea tezei de doctorat. la asigurarile sociale de stat. Specialistii care au calitatea de conducator de doctorat in una din institutiile aflate pe ac easta lista dobandesc automat calitatea de conducator de doctorat in Romania. pot obtine calit atea de conducator de doctorat in Romania. la propunerea CNATDCU de ac ordare a atestatului de abilitare. dupa cum urmeaza: a) specialistii care au calitatea de conducator de doctorat in una din taril e Uniunii Europene. in aceasta perioada. D. ale Spatiului Economic European si Confederatia Elvetiana do bandesc automat calitatea de conducator de doctorat in Romania. fie conform prevederilor alin. Activitatile didactice care depasesc acest nivel vor fi remunerate in c onformitate cu legislatia in vigoare. propuse de CNATDCU si aprobate prin ordin al ministrului educatiei. Cercetarii. in conformitate cu standardele si procedurile elaborate de Ministerul Educatiei. 165 (1) Perioada desfasurarii studiilor universitare de doctorat este asimilata. cu exceptia cazului in care studentul-doctorand realizeaza venituri pentru care plateste. conform legislatiei in domeniul pensiilor. tineretului si sportului. c) specialistii care sunt conducatori de doctorat in cadrul unor institutii din strainatate. 166 (1) Pot fi conducatori de doctorat persoanele care au obtinut dreptul de con ducere de doctorat inaintea intrarii in vigoare a prezentei legi. Tineretului si Sportului. Standardele minimale de acceptare de catre CNATDCU a dosarului pentru obtinerea atestatului de abilitare nu depind de func tia didactica sau de gradul profesional si sunt identice cu standardele de acord are a titlului de profesor universitar. intrand sub incidenta Codului muncii. fie printr-o conventie internationala de recunoastere reciproca. Tineretului si Sportului stabileste o l ista a institutiilor de invatamant superior. avand cel putin functia de lector /sef de lucrari. la asigurarile sociale de sanatate si pentru accidente de munca s i boli profesionale. ART. cadrele didactice si de cercetare care au do bandit acest drept trebuie sa aiba un contract de munca cu un IOSUD sau o instit utie membra a unui IOSUD si sa fie membre ale unei scoli doctorale. tineretului si sportului.ptamana. altele decat cele prevazute la lit. (2). in urma unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei. pe baza unei met odologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei. Aceste standarde se stabilesc pe baza unor criterii de evaluare relevante la nivel int ernational. cu r espectarea drepturilor si obligatiilor ce revin salariatului si cu plata contrib utiilor datorate. respectiv de cercetator stiintific gradul III. contributii la asigurarile sociale. 167 . b) Ministerul Educatiei. tineretului si sportului. din afara tarilor mentionate la lit . cercetarii. Cadrele dida ctice si de cercetare abilitate si cercetatorii stiintifici abilitati devin cond ucatori de doctorat in urma abilitarii. Cercetarii. (4) Specialistii care au dobandit dreptul legal de a conduce doctorate in in stitutii de invatamant superior sau de cercetare-dezvoltare din strainatate doba ndesc calitatea de conducator de doctorat in cadrul IOSUD din Romania. cercetarii. (3) Pentru a conduce doctorate. Conducatorul de doctorat ART. aflate printre cele mai prestigioase universitati ale lumii. la asigurarile pentru somaj. potrivit legii. a) sau b). IOSUD elibereaza o adeverinta care at esta perioada in care studentul-doctorand a urmat studiile universitare de docto rat. cercetarii. cercetarii. tineretului s i sportului. a). precum si pers oanele care au obtinut atestatul de abilitare. (5) Un conducator de doctorat poate indruma studenti-doctoranzi numai in dom eniul pentru care a obtinut acest drept. (2) Calitatea de conducator de doctorat este acordata prin ordin al ministru lui educatiei. pentru stabilirea stagiului de cotiz are.

cercetarii.(1) Un conducator de doctorat nu poate indruma simultan studenti-doctoranzi decat intr-un singur IOSUD. (3) Teza de doctorat se sustine in sedinta publica in fata comisiei de docto rat. spre validare. (9) Teza de doctorat este un document public. conducatori i de doctorat sunt remunerati in conformitate cu legislatia in vigoare. (2) Un conducator de doctorat poate indruma simultan maximum 8 studenti-doct oranzi. In domeniul artelor. in tara sau in s trainatate. este propusa de conducatorul de doctorat si aprobata de co nducerea IOSUD. (7) Titlul de doctor se atribuie prin ordin al ministrului educatiei. "Bine". ca reprezentant al IOSUD. aflati in diverse stadii ale studiilor de doctorat. propune minist rului educatiei. Teza de doctorat si ane . iar studentul -doctorand va fi exmatriculat. in urma evaluarii dosarului. Aceasta se redacteaza si in fo rmat digital. 168 (1) Teza de doctorat se elaboreaza conform cerintelor stabilite de IOSUD pri n regulamentul de organizare si desfasurare a programelor de studii universitare de doctorat si in concordanta cu reglementarile prevazute in codul studiilor un iversitare de doctorat. Daca lucrarea de doctorat se invalideaza si a doua oara. IOSUD primeste din partea Ministerului Educatiei. Membrii comisiei de doctorat au titlul de doctor s i au cel putin functia didactica de conferentiar universitar sau de cercetator s tiintific gradul II ori au calitatea de conducator de doctorat. redactata in baza observatiilor CNATDCU. titlul de doctor nu va fi acordat. specialisti in domeniul in care a fo st elaborata teza de doctorat si din care cel putin doi isi desfasoara activitat ea in afara IOSUD respective. CNATDCU. Comisia de doctorat este alcatuita din cel putin 5 membri: prese dintele. tineretului si sportului. dupa evaluarea de catre toti referentii. In cazul in care si la a doua sustinere publica se obtine calificativul "Nesatisfacator". "Foarte bine". Tineretului si Sportului o motivatie scrisa de invalidare. iar studentul-doctorand va fi exmatriculat. (6) In cazul atribuirii calificativului "Nesatisfacator". Lucr area de doctorat poate fi retransmisa CNATDCU in termen de un an de la data prim ei invalidari. comisia de doctora t va preciza elementele de continut care urmeaza sa fie refacute sau completate in teza de doctorat si va solicita o noua sustinere publica a tezei. A doua sust inere publica a tezei are loc in fata aceleiasi comisii de doctorat. tineretului si sportului acordarea sau neacordarea titlului de doctor. De regula. propunere care se inainte aza CNATDCU. calificativul "Excelent" se acorda pentru maximum 15% dintre c andidatii care obtin titlul de doctor intr-un anumit IOSUD. Cercetarii. (2) Comisia de sustinere publica a tezei de doctorat. in decursul unui an universitar. ca si in ca zul primei sustineri. conducatorul de doctorat si cel putin 3 refer enti oficiali din tara sau din strainatate. exceptie facand doctoratele conduse in cotutela. Sustinerea tezei de doctorat poate avea loc in prezenta a cel putin 4 dintre membrii comisiei de doctorat. (5) Daca studentul-doctorand a indeplinit toate cerintele prevazute in progr amul de cercetare stiintifica si aprecierile asupra tezei de doctorat permit atr ibuirea calificativului "Excelent". comisia de doctorat evalueaza si delibereaza asupra calificativul ui pe care urmeaza sa il atribuie tezei de doctorat. "Bine" sau "Satisfacator" com isia de doctorat propune acordarea titlului de doctor. denumita in continuare comisie de doctorat. "Satisfacator" si "Nesatisfac ator". (3) Pentru activitatea pe care o desfasoara in aceasta calitate. (8) In cazul in care CNATDCU invalideaza argumentat teza de doctorat. Calificativele care pot fi atribuite sunt: "Excelent". (4) Pe baza sustinerii publice a tezei de doctorat si a rapoartelor referent ilor oficiali. "Foarte bine". S ustinerea publica include obligatoriu o sesiune de intrebari din partea membrilo r comisiei de doctorat si a publicului. titlul d e doctor nu va fi acordat. cu part iciparea obligatorie a presedintelui comisiei si a conducatorului de doctorat. teza de doctorat poate fi insotita de inregis trarea pe suport digital a creatiei artistice originale. dupa validarea tezei de doctorat de catre CNATDC U. ART. cercet arii.

in cea care c ertifica obtinerea si detinerea titlului de doctor intr-un domeniu profesional s e mentioneaza. de CNCS. Dezvoltarii Tehnologice si Inovarii. ceea ce implica retragerea drept ului scolii doctorale de a organiza concurs de admitere pentru selectarea de noi studenti-doctoranzi. Tineretului si Sportului. Tineretului si Sport ului. (2) Reacreditarea scolii doctorale se poate obtine dupa cel putin 5 ani de l a pierderea acestei calitati. Rezultatele pozitive ale acestor proceduri sunt conditii necesare pentru aprobare din partea Ministerului Educatiei. ART.xele sale se publica pe un site administrat de Ministerul Educatiei. (3) In urma finalizarii studiilor universitare de doctorat profesional. P. Tineretului si Sportului. in mod expres. se co nfera de catre IOSUD diploma si titlul de doctor in stiinte. Procedurile de e valuare sunt stabilite de Ministerul Educatiei. 171 Programele postuniversitare sunt: a) programe postdoctorale de cercetare avansata. b) asigura cadrul institutional pentru dezvoltarea cercetarilor dupa finaliz area studiilor universitare de doctorat. intocmite. corespunzandu-i acr onimul Dr. b) programe postuniversitare de formare si dezvoltare profesionala continua. IV Organizarea invatamantului postuniversitar ART. Tineretului si Sportului. Cercetarii. la propunerea IOSUD. Cercetarii. SECTIUNEA 1 Programele postdoctorale ART. b) retragerea titlului de doctor. 170 (1) In cazul nerespectarii standardelor de calitate sau de etica profesional a. (3) Redobandirea calitatii de conducator de doctorat se poate obtine dupa ce l putin 5 ani de la pierderea acestei calitati. 169 (1) Diploma conferita dupa promovarea unui program de studii universitare de doctorat se numeste diploma de doctor. alternativ sau simultan: a) retragerea calitatii de conducator de doctorat. (2) In urma finalizarii studiilor universitare de doctorat stiintific. Cercetarii. domeniul profesional al doctoratului. pe baza unu i raport de evaluare interna. Ministerul Educatiei. cu respectarea legislatiei in vigoare in domeniul dre pturilor de autor. de Consiliul de etica si management universitar sau de Consiliul National de Etica a Cerceta rii Stiintifice. c) retragerea acreditarii scolii doctorale. ale carui aprecieri sunt validate printr-o evaluar e externa efectuata de CNATDCU. numai in urma reluarii procesului de acreditare. . 158. in mod expres. poate lua urmatoarele masu ri. pe baza unor rapo arte externe de evaluare. In diploma care certifica obtinerea si d etinerea titlului de doctor se mentioneaza. 172 (1) Programele postdoctorale de cercetare avansata: a) sunt programe destinate persoanelor care au obtinut o diploma de doctor i n stiinte cu cel mult 5 ani inainte de admiterea in programul postdoctoral si ca re doresc sa se perfectioneze in cadrul unei alte institutii decat cea in care a u obtinut titlul de doctor. domeniul disciplinar sau interdisciplinar al doctoratului pentru doctoratul stiintific. se c onfera de catre IOSUD diploma si titlul de doctor intr-un domeniu profesional. la propunerea CNATDCU. c onform art. c orespunzandu-i acronimul Dr. dupa caz. ART. Cercetarii. de CNATDCU. (4) Conducatorii de doctorat sunt evaluati o data la 5 ani. CAP.

la programele de studii Medicina. de regula. (2) In cadrul institutiilor de invatamant superior. 174 (1) Invatamantul superior din domeniile sanatate si medicina veterinara se d esfasoara cu respectarea reglementarilor generale si sectoriale din Uniunea Euro peana si anume: a) 6 ani de studii. 4 ani pentru minimum 4. pe functia de cercetator stiintific sau cercetator stiintific gradul III. SECTIUNEA a 2-a Programele postuniversitare de formare si dezvoltare profesionala continua ART. . pentru minimum de 5. (5) La finalizarea programului postdoctoral. d) se pot finanta de catre institutii publice sau de catre operatori economi ci. IOSUD sau institutia gazda acor da un atestat de studii postdoctorale. (5) Au dreptul sa participe la studii postuniversitare absolventii care au c el putin studii universitare cu diploma de licenta sau echivalenta. Medicina Dentara si Medicina Veterinara. institutia organizatoare elibereaza un certificat de atestare a compe tentelor profesionale specifice programului. Invatamantul su perior din domeniile sanatate si medicina veterinara ART. aprobat de senatul universitar si cu respectarea reglementari lor in vigoare. in conformitate cu legislatia in vigoare. e) in cadrul institutiilor de invatamant superior se desfasoara in cadrul un ei scoli doctorale pe baza planului de cercetare propus de cercetatorul postdoct oral si aprobat de scoala doctorala. Programele postdoctorale pot fi organizate si in cadrul unitatilor de cercetare-dezvoltare. (3) Programele postuniversitare pot utiliza ECTS/SECT si se finalizeaza cu u n examen de certificare a competentelor profesionale asimilate de cursanti pe pa rcursul programului. dar pot fi incadrati si pe functii de cercetare superioare acestora. 5 ani pentru programul de studii Farmac ie. (3) Admiterea la programe postdoctorale se face pe baza metodologiei elabora te de institutia gazda. Cercetatorii postdoctorali sunt incadrati.500 de ore de activitate teoretica s i practica medicala pentru domeniul medicina.600 de ore de pregatire pentru programele de studii A sistenta Medicala Generala si Moase si de 3 ani pentru alte programe de studii d e licenta din domeniul sanatate. V Invatamantul superior medical SECTIUNEA 1 Organizarea si functionarea invatamantului superior medical.c) au o durata de minimum un an. (2) Programele postuniversitare de formare si dezvoltare profesionala ale in stitutiilor acreditate se desfasoara pe baza unui regulament propriu de organiza re si desfasurare. (4) Programele postuniversitare se pot organiza in regim cu taxa sau cu fina ntare din alte surse. 173 (1) Pot organiza programe postuniversitare de formare si dezvoltare profesio nala continua toate acele institutii de invatamant superior care au acreditate c el putin programe de studii universitare de licenta in domeniul stiintific respe ctiv. (6) La finalizarea programelor postuniversitare de formare si dezvoltare pro fesionala. (4) Cercetatorii postdoctorali sunt incadrati de catre universitati cu contr act de munca pe perioada determinata. in fu nctie de indeplinirea conditiilor necesare. programele postdoctorale pot fi organizate doar in cadrul scolilor doctorale acreditate pentru organizar ea de programe de studii universitare de doctorat. CAP.

In i nvatamantul superior din domeniul sanatate. iar studiile avansate din cadrul scolii doctorale totalizeaza 60 de credite. in laboratoare si in cabinete. (3) Durata doctoratului pentru absolventii invatamantului superior medical u man. Conform legii speciale . si programe postdoctorale si de form are si dezvoltare profesionala: de rezidentiat. medicina dentara si farmacie care asigura pregatirea necesara obtinerii uneia dintre specialitat ile cuprinse in Nomenclatorul specialitatilor medicale. . medical veterinar si farmaceutic este de 4 ani. (11) In cadrul institutiilor de invatamant superior care organizeaza program e de pregatire in rezidentiat se constituie un departament de pregatire in rezid entiat. se pot constitui clinici universitare. din una sau mai multe sectii clinice. de studii complementare in vederea obtinerii de atestate si de educatie medic ala si farmaceutica continua. din spitale publice sau private. fiind totalizate 180 de credite de studii transferabile pentru progra mele cu o durata a studiilor de licenta de 3 ani. pentru posturile didactice la discip linele cu corespondent in reteaua Ministerului Sanatatii pot accede doar persoan e care au obtinut. (4) Institutiile de invatamant superior cu programe de studii din domeniile sanatate si medicina veterinara si institutiile sanitare publice pot utiliza ven iturile proprii. departamentul este subordonat conducerii universi tatii. (10) Medicii rezidenti care ocupa prin concurs posturi didactice de asistent universitar in institutii de invatamant superior din domeniul sanatate continua formarea in rezidentiat si sunt retribuiti pentru ambele activitati. (8) Rezidentialul reprezinta forma specifica de invatamant postuniversitar p entru absolventii licentiati ai programelor de studii medicina. pe langa fo rmele de invatamant prevazute la alin. studiile universitare de doctorat se pot organiza in UOD si in IOSUD r ealizate prin consortii intre universitati si spitale sau clinici. prin concurs. pe baza criteriilor de calitate. medico-dentare si farmac eutice pentru reteaua de asistenta medicala. (9) Admiterea la rezidentiat a cadrelor didactice din invatamantul superior din domeniul sanatate se face in aceleasi conditii ca pentru orice absolvent al invatamantului superior din domeniul sanatate. in functie de gradul universitar. in centre de diagnostic si trata ment. (5) La selectia si promovarea personalului didactic universitar din institut iile de invatamant superior cu programe de studii din domeniul sanatate se iau i n considerare criteriile privind experienta profesionala medicala dovedita. Organizarea si finantarea rezidenti atului se reglementeaza prin acte normative specifice. c) studiile universitare de master au intre 60 si 120 de credite de studii t ransferabile ECTS/SECT. d) studiile universitare de doctorat totalizeaza 240 de credite de studii tr ansferabile.b) fiecare an universitar are cate 60 de credite de studii transferabile in ECTS/SECT. (7) Invatamantul superior si postuniversitar din domeniul sanatate se desfas oara in unitati sanitare publice. de perfectionare. pot organiza. in care sunt organizat e activitati de invatamant si cercetare ale departamentelor universitare. de specializar e. (6) In invatamantul superior din domeniul sanatate nu se pot transforma in c redite echivalate si transfera studiile obtinute in invatamantul postliceal. privind infrastructura. 240 de credite de studii trans ferabile pentru programele cu o durata a studiilor de licenta de 4 ani. in interes reciproc. echipamentele medicale si accesul la informa tie medicala. in sectii cu paturi. (2) Institutiile de invatamant superior din domeniile sanatate si medicina v eterinara acreditate. titlurile de medic/medic dentist rezident sau medic/medic dentist specialist sau farmacist/fa rmacist rezident/farmacist specialist in specialitatea postului. 300 de c redite de studii transferabile pentru programul Farmacie cu o durata a studiilor de licenta de 5 ani si 360 de credite de studii transferabile pentru programele Medicina. pentru asigurarea unor conditii optime de activitate. (1). i n specialitati inrudite. In institutiile de invatamant superior care organizeaza programe de preg atire de medicina si farmacie. Medicina Dentara si Medicina Veterinara cu o durata a studiilor de li centa de 6 ani. in institute.

derularea p rogramelor de studii. in conditiile legii. (4) Formele de organizare a invatamantului. pentru obtinerea diplomei de lice nta in profiluri si specializari similare sau apropiate armei/specialitatii mili tare. parte integranta a sistemului nation al de invatamant. potrivit specificului fiecarei arme. finalizarea studiilor. autorizarea si acreditarea institut iilor de invatamant. criteriile de selectionar e a candidatilor pentru invatamantul superior militar. de Ministerul Aparari i Nationale. oferta de scolarizare care contine profilurile . ordin comun al ministrului s anatatii si al presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor. de informatii. tineretului si sportului si. posesori ai diplome i de absolvire a scolii militare de ofiteri cu durata de 3 sau 4 ani. programele de studii. precum si titlurile stiintifice obtinute dau dreptul detinatorilor l egali. Serv iciul Roman de Informatii si alte institutii cu atributii in domeniile apararii. Serviciul Roman de Informatii si alte institutii cu atributii in domeniile apararii. (5) Pentru invatamantul superior militar. ordinii p ublice si securitatii nationale pot emite ordine. dupa caz. dupa caz. ordin al ministrului educatiei. de ordine publica si de securitate nationala. (2) Institutiile de invatamant superior militar. de ordine pu blica si de securitate nationala din cadrul sistemului national de invatamant. ordinii publice si securitatii nationale. cifrele anuale de scolarizare. sa ocupe functii echivalen te cu cele ale absolventilor institutiilor civile de invatamant. (6) Ofiterii in activitate. inclusiv celor legate de autoriza re si acreditare. in conditiile legii. de informatii. regulamente si instructiuni pr oprii. specializari. de ordine publica si de securitate nationala se stabilesc. Ministerul Administratiei si Internelor. de ordine publica si de securitate nationala. in invatamantul superior militar. precum si invatamant postunivers itar. dupa trecerea in rezerva. de informatii. Ministerul Justitiei. Ministerul Apararii Nationale. de informatii. de master. de informatii. 176 (1) Invatamantul superior militar. in rezerva sau in retragere. de ordine publica si de se curitate nationala este invatamant de stat. (7) Diplomele de licenta. 175 Reglementarea altor aspecte specifice desfasurarii activitatilor din acest d omeniu se realizeaza prin hotarare a Guvernului. CAP. se supun procedurilor si conditiilor aplicab ile institutiilor de invatamant superior civil. ofiterilor de politie si a altor specialisti. in aceleasi conditii cu institutiile de invatamant superior ci vil. VI Invatamantul superior militar si invatamantul de informatii. de doctorat eliberate de institutiile d e invatamant superior militar. de ordine publi ca si de securitate nationala SECTIUNEA 1 Organizare si functionare ART. cu profil aprop . Ministerul Justitiei. informatiilor. si cuprinde: invatamant universitar pentru formarea ofiterilor . de informatii. dupa caz. (3) Structura organizatorica. in c onditiile legii.SECTIUNEA a 2-a Reglementarea altor aspecte specifice ART. Ministerul A dministratiei si Internelor. de ordine publica s i de securitate nationala. nivel si forma de organizare a invatamantului. p recum si specializarile/programele de studii din cadrul acestora se supun reglem entarilor referitoare la asigurarea calitatii. pot sa isi completeze studiile in invatamantul superior. cercetarii. informatiilor. admiterea la studii.

de informatii. in cadrul aceleiasi institutii de invatamant superior. ad aptate mediului militar. Ser viciului Roman de Informatii si ale altor institutii cu atributii in domeniul ap ararii. de inf ormatii. in conditiile legii. (3) Conducerea institutiilor de invatamant militar. SECTIUNEA a 4-a Viata universitara ART. d e informatii. Serviciului Roman de Informatii si ale altor institutii cu atr ibutii in domeniul apararii. de informatii. de ordine publica si de securitate nationala se realizeaza in aceleasi conditi i ca in institutiile civile de invatamant superior. pot sa isi continue activitatea didactica. de informatii. ordinii publice si sigurantei nationale. pensionate pentru limita de varsta si vechime integrala ca militari. de ordine publica si de securitate nationala se ocupa si se eliber eaza in aceleasi conditii ca si cele din institutiile civile de invatamant super ior. SECTIUNEA a 2-a Managementul si finantarea institutiilor ART. de ordine publica si de securitate nationala au acelasi statut ca cele din institutiile civile de invatamant superior. de informatii. (2) Institutiile de invatamant superior militar. Cadrele didactice si de cercetare din invatamantul superior militar. de infor matii. de ordine s i de securitate publica. ordinii publice si securitatii nationale. (4) In invatamantul superior militar. (2) Structurile si functiile de conducere din institutiile de invatamant mil itar. ordinii publice si sigurantei nationale. de ordine publica si de securitate nationala sunt aceleasi ca si cele din institutiile civile de invatamant superior si se ocupa in aceleas i conditii ca si acestea. (3) Cadrele didactice militare titulare. 178 (1) Functiile didactice si de cercetare din invatamantul superior militar. Ministerul Administratiei si Internelor. in conformitate cu standardele nationa le stabilite de institutiile responsabile cu asigurarea calitatii. 179 Viata universitara din institutiile de invatamant superior militar. Finantarea institutiilor din invatamantul superior militar. de ordine publica si de securitat e nationala se face in conditiile legii. prin ordine si instructiuni ale Ministerului Apararii N ationale. Ministerului Justitiei. (8) Planurile de invatamant pentru invatamantul superior militar. de informatii. de informatii . Functia de comandant se ocupa in conformit ate cu reglementarile Ministerului Apararii Nationale. de informatii. de informa tii si de ordine publica si de securitate nationala se elaboreaza de Ministerul Apararii Nationale. 177 (1) Managementul institutiilor de invatamant superior militar. Serviciul Roman de Informatii si alte institutii cu atributii in domeniul apararii. Ministerului Administrati ei si Internelor. de ordine pu blica si de securitate nationala se bucura de principiul autonomiei universitare . Ministerului Administratiei si Internelor. de ordine publica si de securitate nationala se infiinteaza corpul instructorilor militari. de ordine publica si de securitate nationala se realizeaza de catre rectori care sunt si comandantii institutiilor respective. informatiilor.iat si de acelasi nivel. de ordine publica si de securitate nationala se desfasoara in conformitat e cu reglementarile legale pentru institutiile civile de invatamant superior. precum si cu respectarea procedurilor specificate in a ctele normative specifice in domeniu. de ordine publica si de securitate natio . SECTIUNEA a 3-a Resurse umane ART.

proiectare si performanta sportiva se des fasoara individual sau colectiv. tineretului si sportului. CAP. ART.studii universitare de master si ciclul III . (2) Institutiile de invatamant superior care si-au asumat ca misiune si cerc etarea stiintifica au obligatia sa creeze structuri tehnico-administrative care sa faciliteze managementul activitatilor de cercetare si a proiectelor de cercet are-dezvoltare derulate de personalul institutiei. in centre de proiectare. procesul educational se desfas oara prin activitati didactice si prin activitati practice de creatie si perform anta. alocarea pe baze competitional e a fondurilor se face inclusiv in baza criteriilor specifice creatiei artistice si performantei sportive. unitati de productie teatrale si cinematografice. 184 In invatamantul superior artistic si sportiv. 181 Institutiile de invatamant superior artistic si sportiv. (3) Personalul implicat in activitati de cercetare in institute. spatii destinate perfor mantei sportive. precum si progra me de formare si dezvoltare profesionala continua. pe baza de parteneriat institutional. laboratoare . ART. 187 In invatamantul superior artistic si sportiv. practica studentilor se desfas oara in universitati: in centre de proiectare. laboratoare si atelier e artistice. VII Invatamantul superior artistic si sportiv ART. dezvoltare. ART. cercetarii. 182 In invatamantul superior artistic si sportiv. conform legii. ART. precum si in institutii din profilul artistic sau sportiv respe ctiv.studii universitare de licenta.studii universitare de docto rat. ART. CAP. ART. 188 Reglementarea altor aspecte specifice desfasurarii activitatii din aceste do menii va fi realizata prin hotarari ale Guvernului sau ordine ale ministrului ed ucatiei.nala. inovare si creatie artistica din u niversitati se organizeaza si functioneaza pe baza legislatiei nationale si a Un iunii Europene in domeniu. ateliere artistice. spatii destinate performantei sportive. studiouri muzicale. autorizate provizor iu sau acreditate. doctoratul stiintific sau prof esional este o conditie pentru cariera didactica. unitati de productie teatrala si cinematografic a. 189 (1) Activitatea de cercetare. 183 In invatamantul superior artistic si sportiv. VIII Activitatea de cercetare si creatie universitara ART. ART. structura anului universitar p oate fi adaptata in functie de programul activitatilor practice specifice. ciclul II . 180 In invatamantul superior artistic si sportiv. Aceste structuri deservesc si raspund optim cerintelor personalului implicat in cercetare. pot organiza forme de invatamant prin cele 3 c icluri de studii universitare: ciclul I . 185 Cercetarea prin creatie artistica. in concordanta cu prevederile leg ii si cu reglementarile generale si sectoriale ale Uniunii Europene. studiouri muz icale. 186 Evaluarea calitatii si clasificarea universitatilor artistice si sportive ia u in considerare criteriile specifice creatiei artistice si performantei sportiv e. ART. incluzand doctoratul stiintific si doctoratul profesional.

precum si c u CNCS. (2) Cuantumul maximal al regiei pentru granturile si contractele de cercetar e este stabilit de finantator sau de autoritatea contractanta si nu poate fi mod ificat pe perioada derularii acestora. Pentru diferenta. cu respectarea prevederilor legale. CAP. (2) Institutiile de invatamant superior au obligatia de a furniza Ministerul ui Educatiei. (2) Evaluarea in scopul autorizarii provizorii si acreditarii se realizeaza de catre ARACIS sau de alta agentie inscrisa in EQAR si are loc potrivit legii s i standardelor internationale in domeniu. 192 (1) Asigurarea calitatii invatamantului superior si a cercetarii stiintifice universitare este o obligatie a institutiei de invatamant superior si o atribut ie fundamentala a Ministerului Educatiei. Tineretului si Sportului asigura un avans de pana la 90% din valoarea grantului din momentul semnarii contractul ui de finantare. ART. in realizarea achizitiilor publice si a gestio narii resurselor umane necesare derularii proiectelor. Ministerul Educatiei. de legata de ordonatorul de credite. (3) Institutiile de invatamant superior care refuza sa faca publice datele d e interes public solicitate de Ministerul Educatiei. Tineretului si Sportului si aprobate prin hotar are a Guvernului. Consiliul de etica si management universitar (CEMU) si alte org anisme cu competente in domeniu conform legislatiei in vigoare. Titularul grantul ui raspunde public. Refuzul sau raportarea falsa incalca princip iul raspunderii publice si duce la sanctiunile prevazute de lege. Cercetarii. conducerea universitatii prezinta sena tului universitar un raport referitor la cuantumul regiei pentru granturile de c ercetare si la modul in care regia a fost cheltuita. ART. in maximum 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei l . in limita proiectelor de cer cetare pe care le coordoneaza. ART. (2) Mobilitatea interinstitutionala a personalului de cercetare dupa princip iul "grantul urmeaza cercetatorul" este garantata prin prezenta lege si se reali zeaza prin metodologii elaborate de autoritatile contractante. de autonomie si de responsabilitate personala. IX Promovarea calitatii in invatamantul superior si in cercetarea stiintifica SECTIUNEA 1 Dispozitii generale ART. Cercetarii. CNATDCU. Tineretului si Sportului datele solicitate de acesta. cu alte agentii inscrise in EQAR. conform contractului cu autoritatea contractanta. In realizarea acestei atributii. de modul d e gestionare a grantului.sau centre de cercetare ale universitatii dispune. Cercetarii. b) ierarhizarii programelor de studii si clasificarii universitatilor. Cercetarii. 190 (1) La sfarsitul fiecarui an bugetar. Tineretului si Sportului sau oricare alta persoana fizica sau juridica incalca principiul raspu nderii publice si sunt sanctionate conform legii. 193 (1) Evaluarea universitatilor se realizeaza in scopul: a) autorizarii provizorii si acreditarii. (4) Studentii sunt parteneri cu drepturi depline in procesul de asigurare a calitatii. Tineretului s i Sportului colaboreaza cu ARACIS. Tineretului si Sportului. universitatile pot avansa fonduri din venitur i proprii. Cercetarii. Cercetarii. Aceste activitati se desf asoara conform reglementarilor legale in vigoare si fac obiectul controlului fin anciar intern. (3) Evaluarea in scopul ierarhizarii programelor de studii si a clasificarii universitatilor se realizeaza pe baza unei metodologii de evaluare propuse de M inisterul Educatiei. 191 (1) Pentru granturile gestionate prin Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica. Ministerul Educatiei.

(4) Evaluarea programelor de studii si a institutiilor de invatamant superio r se face periodic. (10) Sunt finantate din fonduri publice: programe de licenta in universitati le de stat mentionate la alin. master si li centa in universitatile prevazute la alin. se face diferentiat pe categorii de universitati si in functie de pozitia in ierarhie a programelor de studii. si pe baza competitiilor prevazute la art. la initiativa Ministerului Educatiei. (2) Universitatile acreditate la data intrarii in vigoare a prezentei legi p ot demara proceduri pentru constituirea de consortii sau pentru fuzionare prin c omasare sau absorbtie. pentru programele de licenta si master. finantarea institutiilor de inva tamant superior de stat. a). (5) Evaluarea prevazuta la alin. (3) Fuziunea prin comasare sau absorbtie a institutiilor de invatamant super ior de stat se face. pentru informarea beneficiarilor de educatie si pentru transparenta institutionala. conform unei metodologii-cadru elaborate de CNCS si aprobat e prin ordin al ministrului educatiei. (3). cercetarii. (3) se face de catre un consortiu format di n: ARACIS. (4) Universitatile se clasifica. la intervale de maximum 5 ani. Cercetarii. Evaluarea este realizata periodic. 160 alin. cercetarii. de regula. Rez ultatele evaluarii si clasificarii sunt publice. Tineretului si Sportului. din strainatate. (3). prima evaluare de dupa intrar ea in vigoare a prezentei legi. (7) Pentru programele de licenta si master. (6) Prin exceptie de la prevederile alin. CNATDCU si un organism international cu competente in domeniul ierarhizarii si clasificarii institutiil or de invatamant selectat pe baza de concurs. b) universitati de educatie si cercetare stiintifica sau universitati de edu catie si creatie artistica. Tineretului si Sportului si aprobate prin ordin al ministrului educatiei. in jurul institutiilor din categoria universitat ilor de cercetare avansata si educatie si tinand cont de proximitatea geografica . confo rm ierarhizarii prevazute la alin. 160. ART. 194 (1) Pentru promovarea calitatii si cresterea eficientei sistemului de invata mant superior. Finantarea progr amelor de doctorat se face conform prevederilor art. b) sa fuzioneze intr-o singura institutie de invatamant superior cu personal itate juridica. . se face n umai de catre un organism international cu competenta in domeniul ierarhizarii s i clasificarii institutiilor de invatamant superior sau de catre o agentie de as igurare a calitatii inregistrata in EQAR. din surse publice. incluzand reprezentanti ai studentilor. (8) Statul poate finanta programele de excelenta in cercetare si educatie di n orice categorie de universitati. Cercetarii. 195 (1) Fiecare universitate are obligatia sa realizeze. conform unei metodologii adoptate in acest sens prin ordin al ministrului ed ucatiei. Tineretulu i si Sportului sau a universitatilor. Cercetarii. Ministerul Educatiei. pentru programele de doctorat. pentru cresterea vizibilitatii internationale si pentru concentra rea resurselor. (5). (3). tineretului si sportului. cercetarii. (3). Tineretului si Sportulu i aloca preferential resurse financiare consortiilor sau universitatilor fuziona te. (4) lit. c). tineretului si sportului. Cercetarii. (9) Programele de excelenta prevazute la alin. Rezultatele evaluarii sunt publice. (8) se stabilesc pe baza eval uarii prevazute la alin. Aplicarea acestei metodologii intra in raspunderea Ministerului Educatiei. facuta conform prevederilor alin. CNCS. (4) lit.egi. b) si programe de doctorat. c) universitati de cercetare avansata si educatie. ART. universitatile de stat si particulare pot: a) sa se constituie in consortii universitare. la propunerea CNFIS. tineretului si sportului. potrivit legii. programe de licenta si master in uni versitatile prevazute la alin. (3). pe baza unei metodologii elaborate de Mi nisterul Educatiei. pe baza evaluarii prevazute la alin. i n 3 categorii: a) universitati centrate pe educatie. (4) lit. evaluarea interna si clasificarea departamentelor pe 5 niveluri de perfo rmanta in cercetare.

Fondul de dezvoltare institutionala se adreseaza celor mai perfo rmante institutii de invatamant superior din fiecare categorie si se aloca dupa criterii competitive bazate pe standarde internationale. Tineretului si Sportului si se adopta pr in hotarare a Guvernului. CAP. care permit accelerarea parcu rsului de studii universitare. ART. Metodologia de infiintare a acestuia se elaboreaza de catre Ministerul Educatiei. In invatamantul confesional stude ntii sunt membri ai comunitatii academice in calitate de discipoli. Cercetarii. de minimum 30% din suma alocata la nivel national universitatilor de st at ca finantare de baza. b) granturi pentru efectuarea si finalizarea unor cercetari. 196 Guvernul Romaniei infiinteaza Institutul de Studii si Cercetari Avansate din Romania. in termen de 12 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi. Cercetarii. Metodologia de alocare si utilizare a fondului pentru dezvoltare institutionala se aproba prin hotarare a Guvernului. la propunerea Ministerului Educatiei. SECTIUNEA a 2-a Sprijinirea excelentei individuale ART. b) universitatilor de stat li se aloca un fond distinct pentru dezvoltarea i nstitutionala. indiferent de institutiile de invatamant care le ofera. Cercetarii. 198 Formele de sprijin pentru cadrele didactice. la nivel n ational. cat si achizitiile realizate prin formare. inclusiv teze d e doctorat. pe baza evaluarii interne . 199 (1) Studentii sunt considerati parteneri ai institutiilor de invatamant supe rior si membri egali ai comunitatii academice. Tineretulu i si Sportului. fara a prejudicia studentii. numai intr-o singura institutie de invatamant su . X Promovarea universitatii centrate pe student SECTIUNEA 1 Dispozitii generale ART. existente in prezenta lege: a) universitatilor li se aloca o finantare suplimentara. avand ca obiectiv principal sustinerea elitelor stiintifice romanesti din tara si din diaspora. la propunerea rectorului. (3) O persoana poate fi admisa si inmatriculata ca student concomitent la ce l mult doua programe de studii. (2) O persoana dobandeste statutul de student si de membru al unei comunitat i universitare numai in urma admiterii si a inmatricularii sale intr-o instituti e de invatamant superior acreditata sau autorizata sa functioneze provizoriu. astfel incat sa valorifice la nivel superior atat talentul. in suma. pe baza criteriilor si a standardelor de calitate stabi lite de Consiliul National al Finantarii Invatamantului Superior si aprobate de Ministerul Educatiei. d) crearea de instrumente si mecanisme de sustinere a insertiei lor profesio nale in tara. din bugetul alocat Ministerului Educatiei. acordate pe baza de competitie. poate dispune reorganizarea sau desfiintarea departamentelor ori institutelor neperformante. studentii si cercetatorii cu pe rformante exceptionale includ: a) granturi de studii sau de cercetare la universitati din tara ori din stra inatate. Tineretului si Sportului. Cercetarii. Orice subventie financiara sau bursa din fonduri publice se acorda.(2) Senatul universitar. Tineretului si Sportului. 197 Statul incurajeaza excelenta in institutiile de invatamant superior prin par ghii financiare specifice. c) aprobarea unor rute educationale flexibile. ART. conf orm normelor legale in vigoare.

incalca rasp underea lor publica si sunt sanctionate in conformitate cu prevederile prezentei legi. (2) Oferta anuala de scolarizare este facuta publica de catre rectorul insti tutiei de invatamant superior prin declaratie pe propria raspundere. intre student si universita te se incheie un contract in care se specifica drepturile si obligatiile partilo r. (3) In urma admiterii intr-un program de studii. 202 (1) Principiile care reglementeaza activitatea studentilor in cadrul comunit atii universitare sunt: a) principiul nediscriminarii .perior. (3) RMUR este un inscris oficial protejat legal. cu respecta rea capacitatii de scolarizare stabilite conform art. registrele matricole ale universitatilor si sistemele informatice aferente se elaboreaza in termen de cel mult 2 ani de la data intrarii in vigoar e a prezentei legi. si a admiterii intr-un program de studii pentru licent a.in baza caruia toti studentii beneficiaza de egalitate de tratament din partea institutiei de invatamant superior. seminar sau laborato are. (2) Ministerul Educatiei. orice dis criminare directa sau indirecta fata de student este interzisa. in afara orelor de curs. b) principiul dreptului la asistenta si la servicii complementare gratuite i n invatamantul superior de stat . (4) Universitatile care admit in programele lor de studii mai multi studenti decat capacitatea de scolarizare. pentru un singur program de studii. 200 (1) O institutie de invatamant superior poate admite si inmatricula intr-un program de studii numai acel numar de studenti pentru care sunt asigurate condit ii optime de calitate academica. c) principiul participarii la decizie . Cercetarii. (5).in baza caruia deciziile in cadrul i nstitutiilor de invatamant superior sunt luate cu participarea reprezentantilor studentilor. acc es la principalele carti de specialitate si publicatii stiintifice.exprimat prin: consilierea si informarea stude ntului de catre cadrele didactice. de numit in continuare RMUR. institutiile de invatamant superior organizeaza examene de admitere pentru fiecare program si ciclu de studiu. pe baza registrelor existente in un iversitatile acreditate. (4) RMUR. Falsificarea inscrisurilor din registrul matricol se sanctioneaza potrivit legii. in cadrul institutiei de invatamant in . SECTIUNEA a 2-a Inmatricularea studentilor. ART. d) principiul libertatii de exprimare . subventiile urmeaza studentul. consilierea psihologica. elaboreaza un regulament de alocare a codului matricol individual. (5) Baza de date electronica aferenta RMUR inregistreaza si pastreaza eviden ta diplomelor universitare emise in Romania. aprobata conform prezentei legi. asigurandu-se un control riguros al diplomelor. 201 (1) Se constituie Registrul matricol unic al universitatilor din Romania.in baza caruia studentii au dreptul sa isi exprime liber opiniile academice. 138 alin. prec um si continutul informatiilor care vor fi scrise in RMUR. Registrul matricol unic al universitatilor din Romania ART. Tineretului si Sportului. In cazul studentilor care se transfe ra intre universitati sau programe de studii. de viata si de servicii sociale in spatiul univ ersitar. la propunere a CNFIS. (4) In vederea testarii cunostintelor si a capacitatilor cognitive. respecti v artistice sau sportive. ART. Registrele matricole ale uni versitatilor devin parte a RMUR. consilierea in scopul orientarii profesionale. RMUR este o baza de date electronica in care sunt inre gistrati toti studentii din Romania din universitatile de stat sau particulare a creditate ori autorizate sa functioneze provizoriu. acces la dat ele referitoare la situatia scolara personala. master ori doctorat.

libertatile si obligatiile s tudentilor sunt stabilite si in functie de specificul dogmatic si canonic al fie carui cult. programe sau cicluri de studiu. Ei sunt. Cercetarii. e) principiul transparentei si al accesului la informatii . Tineretului si Sportului colaboreaza. (4) Statutul de student reprezentant nu poate fi conditionat de catre conduc erea universitatii. cluburi. sunt organismele c are exprima interesele studentilor din universitati. ART. studentii se organizeaza cu respectarea statutului si a normelor dogmatice si canonice ale cultului respectiv.000 lei. (2) Studentii sunt alesi in mod democratic. drepturile. ateliere. precum si publicatii. care es te public. (3) In universitatile confesionale. in cuantum de maximum 5. ART. in conditiile stabilite de Carta u niversitara. 205 . cercuri. 203 (1) Studentii au dreptul sa infiinteze. prin vot universal. Tineretului si Sportului prin ordin al ministrului a cestuia. le gal constituite. formatii art istice si sportive. in institutiile de invatamant superi or. garantate de stat. cat si al universitatii. (5) Fiecare universitate va institui un sistem de aplicare si monitorizare a respectarii prevederilor Codului drepturilor si obligatiilor studentului. aceasta parte fiind preluata de catre s tat. I mprumuturile pot acoperi taxele de studii si costul vietii pe perioada studiilor . (4) In universitatile confesionale. cenacluri. (6) Federatiile nationale studentesti. de stat sau particulare. direct si se cret. organizatii. la nivelul diverselor formatii. (5) Studentii pot fi reprezentati in toate structurile decizionale si consul tative din universitate. legal constituite. (3) Agentia de credite si burse de studii propune reglementari corespunzatoa re in vederea acordarii creditelor. prin Agentia de credite si burse de studii. si se va consulta cu acestea ori de cate ori este nevoie. Asoci atiile studentilor prezinta un raport anual privind respectarea codului. conform legii.in baza caruia s tudentii au dreptul de acces liber si gratuit la informatii care privesc propriu l parcurs educational si viata comunitatii academice din care fac parte. (8) Ministerul Educatiei. (7) Organizatiile studentesti care reprezinta interesele studentilor la nive lul fiecarei comunitati universitare pot avea reprezentanti de drept in structur ile decizionale si executive ale universitatii. (9) Studentii pot participa la actiuni de voluntariat. reprezentanti leg itimi ai intereselor studentilor. la nivelul fiecarei comunitati academice. in dezvoltarea invatamantului superior. Cond ucerea institutiei de invatamant superior nu se implica in organizarea procesulu i de alegere a reprezentantilor studentilor. libertatile si obligatiile studentilor sunt cuprinse in Codu l drepturilor si obligatiilor studentului. (3) Drepturile. (2) In universitatile confesionale. pentru care pot primi un numar de credite de studii transferabile. in conditiile legislatiei in vigoare. Cercetarii. 204 (1) Studentii care provin din familii cu venituri reduse beneficiaza de un s istem de imprumuturi bancare pentru efectuarea studiilor. reprezentarea studentilor la nivelul com unitatii universitare se va face cu respectarea statutului si specificului dogma tic si canonic al cultului respectiv. de drept. cu federatiile nationale studentesti. (2) Absolventii care vor practica profesia minimum 5 ani in mediul rural vor fi scutiti de plata a 75% din imprumut. atat in ca drul facultatilor. ART. in raport cu institutiile s tatului.care studiaza. propus de asociatiile studentesti in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi si adoptat de Minist erul Educatiei. in conf ormitate cu prevederile legii.

respectiv. absolventi ai liceelor din mediul rura l sau din orase cu mai putin de 10. cuprinzand c heltuielile de personal. (2) In timpul anului scolar. cheltuielile cu utilitatile. universitatea de stat publica peri odic balanta de venituri si cheltuieli pentru fiecare camin studentesc. In acest scop se pot folosi si alte surse de finantare.stiintifice. (13) Tarifele practicate de universitati pentru studenti la camine si cantin e sunt cel mult egale cu diferenta dintre costurile de functionare. tineretului si sportului.pot beneficia de un numar de locuri bugetate garantate. cercetarii. Studentii orfani sau proveniti din casele de copii beneficiaza de gr atuitate pentru categoriile de transport stabilite prin ordin al ministrului edu catiei. precum si cele pentru studentii capabili de performante sunt finant ate de la bugetul statului. (16) Institutiile de invatamant superior de stat asigura. (7) Activitatile extracurriculare . Aceste burse se obtin prin concurs o rganizat la nivel national. legitimatii) se elibereaza in mo d gratuit. ferovia r si naval. (5) Institutiile de invatamant superior pot acorda. (10) pot p articipa studentii si absolventii institutiilor de invatamant superior de stat s i cei ai institutiilor de invatamant superior particular acreditate. opera. (4) Studentii etnici romani din afara granitelor tarii. spectacole de teatru. (6) Candidatii proveniti din medii cu risc socioeconomic ridicat sau margina lizate din punct de vedere social . (15) Pot fi acordate subventii pentru cazare si studentilor care aleg alta f orma de cazare decat caminele institutiilor de invatamant superior. (6) se aplica si in cazul taberelor de creatie. beneficiaza de gratuitate la toate manifestarile prevazute la alin.(1) Studentii beneficiaza de asistenta medicala si psihologica gratuita in c abinete medicale si psihologice universitare ori in policlinici si unitati spita licesti de stat.romi. culturalartistice si sportive. a caminelor si a cantinelor universitatilor se acopera din veniturile proprii ale institutiilor de invatama nt respective si din subventii de la buget cu aceasta destinatie. prin hotarare a Guvernului. in afara cifrei de scola rizare aprobate. subve ntiile de la bugetul de stat. in limita resursel or financiare alocate pentru efectuarea practicii comasate a studentilor. c oncerte. carnete. cheltuielile cu materiile prime si consumabile si cheltuielile de intretinere curenta si. (3). studentii beneficiaza de tarif redus cu minimum 50% pe mijloacele de transport local in comun. (11) La concursurile pentru obtinerea burselor prevazute la alin. (3) Studentii beneficiaza de tarife reduse cu 75% pentru accesul la muzee. Cercetarii. (14) In vederea asigurarii transparentei. in situatiile in care practica se desfasoara in afara centrului universit ar respectiv. cazare si tran sport. tehnice. conform normelor stabilite de Ministerul Educatiei. precum si cele care a testa statutul de student (adeverinte. pe per ioada prevazuta in planurile de invatamant. la alte manifestari culturale si spo rtive organizate de institutii publice. care se desfasoara pe teritoriul Romaniei. in conditiile legii. Tineretului si Sportului. Tineretului si Sportului poate acorda anual burse pentru stagii de studii universitare si postuniversitare in straina tate din fonduri constituite in acest scop. sporti ve si de odihna ale studentilor. bursieri ai statului roman. in conditiile stabilite de senatul universitar. conform legii. in limita bugetelor aprobate. 206 (1) Statul roman acorda anual. un numar de burse . film. transportul intern auto. (12) Cheltuielile de intretinere a internatelor. (8) Prevederile alin. (10) Ministerul Educatiei. cheltuielile de masa. ART. (17) Toate actele de studii eliberate de universitate. cel putin un loc pentru studii gratuite absolventilor cu diplom a de bacalaureat proveniti din centrele de plasament. (9) Statutul de student cu taxa se modifica in conditiile stabilite de senat ul universitar. Cercetarii.000 de locuitori .

b) decanul. Reprezentantii cadrelor didactice si de cercetare in consiliul facultatii sunt alesi prin votul universa l. direct si secret al tuturo r cadrelor didactice si de cercetare titulare. (3) IOSUD este condusa de Consiliul pentru studiile universitare de doctorat . (2) Universitatile. stabilirea structurilor si a functiilor de conduc ere se face dupa urmatoarea procedura: a) componenta membrilor consiliului facultatii este de maximum 75% cadre did actice si de cercetare. (2) . departamente. directorul general administrativ. CAP. cu exceptia cazului in care decanul provine de la sectia sau linia de studiu c u predare in limba minoritatii nationale respective. au primit avizul acestuia de participare la concurs. cel putin unul dintre pr odecani se numeste la propunerea cadrelor didactice apartinand minoritatii natio nale din departamentul sectiei sau liniei de predare intr-o limba a minoritatilo r nationale. XI Conducerea universitatilor SECTIUNEA 1 Dispozitii generale ART. organizat de catre rectorul u niversitatii la nivelul facultatii.pentru scolarizarea studentilor straini. prodecanii. 207 (1) Structurile de conducere in institutiile de invatamant superior de stat sau particulare sunt: a) senatul universitar si consiliul de administratie. (4) La nivelul departamentului. Cadrele didactice apartinan d sectiei sau liniei de predare trebuie sa propuna cel putin 3 candidati. Aceste burse sunt atribuite doar acelo r universitati si programe de studii care indeplinesc cele mai ridicate standard e de calitate. Consiliul facultatii are obligatia de a aviza minimu m 2 candidati. la nivelul departamentului. sectii/linii d e predare. iar reprezentantii studentilor sunt alesi prin vot universal. direct s i secret de catre studentii facultatii. la nivelul universitat ii. Functia de director al Consiliului p entru studiile universitare de doctorat este asimilata functiei de prorector. direct si secret al tuturor cadrelor didactice si de cercetare titulare din f acultate. si se stabileste prin Carta universitar . c) decanul isi desemneaza prodecanii dupa numirea de catre rector. direct si secret al conducatorilor de doctorat din scoala doctorala respectiva. la nivelul unive rsitatii. respectiv de directorul acestui consiliu. (7) Procesul de stabilire si de alegere a structurilor si functiilor de cond ucere la nivelul universitatii. La concurs pot participa persoane din cadrul universitatii sau din orice facultate de profil din tara ori din strainatate ca re. respectiv minimum 25% studenti. c) consiliul departamentului. b) decanii sunt selectati prin concurs public. prorectorii. la nivelul facultatii. Pr ocedura de numire a directorului Consiliului pentru studiile universitare de doc torat este stabilita de Codul studiilor universitare de doctorat. al facultatilor si departamentelor trebuie sa re specte principiul reprezentativitatii pe facultati. (2) Functiile de conducere sunt urmatoarele: a) rectorul. b) consiliul facultatii. (5) La nivelul facultatii. in baza autonomiei universitare. dupa caz. directorul de departament si membrii consili ului departamentului sunt alesi prin votul universal. potrivit regulamentului liniei de studiu conform art. programe de studii. indiferent daca sunt de stat sau particulare. pot dispune integral de veniturile obtinute din scolarizarea studentilor straini. (6) Consiliul scolii doctorale se stabileste prin votul universal. c) directorul de departament. d) in universitatile multilingve si multiculturale. 135 alin. pe baza audierii in plenul consiliului facultatii.

un presedinte care condu ce sedintele senatului universitar si reprezinta senatul universitar in raportur ile cu rectorul. in termen de 30 de zile d e la data selectiei. in proportie de 50%. 211 (1) Rectorul. acte financiare/contabile.a. f ara exceptie. procedura de desemnare este cea prevazuta de prez entul articol. direct si secret al tuturor cadrelor didactice si de cerceta re titulare din cadrul universitatii si al reprezentantilor studentilor din sena tul universitar si din consiliile facultatilor. de selectie si de recrutare a rectorului. De asemenea. din personalitati stiintifice si academice din afara unive rsitatii. alegerea persoanelor in functiile de conducere se face cu avizul cultului fondator. prin vot secret. (4) La concursul de ocupare a functiei de rector pot participa personalitati stiintifice sau academice din tara si din strainatate care. organizarea senatului universitar se va face cu respectarea statutului s i specificului dogmatic si canonic al cultului fondator. conform legii. 209 (1) Rectorul universitatilor de stat si particulare se desemneaza prin una d intre urmatoarele modalitati: a) pe baza unui concurs public. (1 ). (2). Rapoartele de monitorizare si de control sunt prez entate periodic si discutate in senatul universitar. direct si secret al tuturor cadrelor didactice si cercetatorilor titulari. Candidatii avizati de senatul universi tar nou-ales participa apoi la concursul organizat conform alin. conform Cartei uni versitare. respectiv al tuturor studentilor . Dupa emiterea ordinului de confirmare. conforma cu prezenta lege. din membri ai universitatii si. ART. Comisia de concurs este comisia de selectie si recrutare prevazuta la alin. stand la baza rezolutiilor senatului universitar. direct si secret al tuturor cadrelor didactice si d e cercetare titulare din cadrul universitatii si al reprezentantilor studentilor din senatul universitar si din consiliile facultatilor. (3) Concursul public pentru desemnarea rectorului se desfasoara in baza meto dologiei prevazute la alin. in baza unei metodologii aprobate de senatul universitar nou-ales. ART. desemnat conform art. (2). (2) Modalitatea de desemnare a rectorului. inscrisuri. diplome si certificate. (3) Senatul universitar stabileste comisii de specialitate prin care control eaza activitatea conducerii executive a institutiei de invatamant superior si a consiliului de administratie. dintre cele prevazute la alin. (8) In cazul universitatilor confesionale. vor fi stabiliti prin votul universal. . Toti membrii senatului universitar. au obtinut avizul de participare la conc urs din partea acestuia. 209. In cazul universitatilor confes ionale. senatul universitar nou-ales elaboreaza si aproba metodo logia de avizare. se stabileste cu minimum 6 luni inainte de fiecare desemnare a rectorului. (2) Senatul universitar isi alege. Aceasta comisie contine minimum 12 membri . 208 (1) Senatul universitar este compus din 75% personal didactic si de cercetar e si din 25% reprezentanti ai studentilor. Senatul universitar nou-ales are obligatia de a aviza minimum 2 candidati. 210 (1) In cazul in care modalitatea aleasa pentru desemnarea rectorului este ce a pe baza unui concurs public. tineretului si sportului. cercetarii. este confirmat prin ordin al minist rului educatiei. Avizul se acorda numai pe baza votului majoritatii simp le a membrilor senatului universitar nou-ales. (3). (2) Senatul universitar nou-ales stabileste o comisie de selectie si de recr utare a rectorului formata. dintre care cel putin un reprezentant al studentilor sau un absolvent al unive rsitatii desemnat de catre studentii din senatul universitar. pe baza audierii in plenul senatului universitar nou-ales. ART. in proportie de 50%. pr in votul universal. ART. pe cote-parti de reprezentare stipulate in Carta universitara. Fiecare facultate va avea reprezentanti in senatul universitar. din tara si din strainatate. sau b) prin votul universal. rectorul poate semna acte oficiale.

Cadrele didactice apartinand sectiei sau liniei de predare trebuie sa propuna cel putin 3 candidati. organizarea si functionarea universitatii. cercetarii. 212 (1) Rectorul confirmat al universitatii de stat incheie un contract institut ional cu ministrul educatiei. Consiliul facultatii valideaza cel putin 2 candidati. decanii. ale rectorului. SECTIUNEA a 2-a Atributiile senatului universitar. (4) Decanii sunt selectati prin concurs public organizat de noul rector si v alidat de senatul universitar. (2) Atributiile senatului universitar sunt urmatoarele: a) garanteaza libertatea academica si autonomia universitara. (6) Consiliul de administratie al universitatilor de stat este format din re ctor. in urma dezbaterii cu comunitatea universitara. cu exceptia cazului in care rectorul provine de la sectia s au linia de studiu cu predare in limba minoritatii nationale respective. cercetarii. j) controleaza activitatea rectorului si a consiliului de administratie prin comisii specializate. in conditiile spec ificate prin contractul de management si Carta universitara. cuprinzand cri teriile si indicatorii de performanta manageriala. cercetarii. tineretului si sportului poate revoca d in functie rectorul in conditiile art. prorectorii. h) aproba metodologiile si regulamentele privind organizarea si functionarea universitatii. 125. isi numeste prorectorii. directorul general administrativ si un reprezentant al studentilor. 213 (1) Senatul universitar reprezinta comunitatea universitara si este cel mai inalt for de decizie si deliberare la nivelul universitatii. tineretului si sp ortului incheie cu senatul universitar un contract de management. ART. La concurs pot participa candidatii avizati de co nsiliul facultatii cu votul majoritatii simple a membrilor acestuia si pe baza u nei metodologii specifice elaborate de senatul universitar. pe baza consultarii senatului universitar. tineretului si sportului. structura. f) elaboreaza si aproba Codul de asigurare a calitatii si Codul de etica si deontologie profesionala universitara. Car ta universitara. tineretului si sp ortului. c) aproba planul strategic de dezvoltare institutionala si planurile operati onale. ale decanului si ale sefului de departament ART. e) aproba proiectul de buget si executia bugetara. (3) Rectorul confirmat de ministrul educatiei. k) valideaza concursurile publice pentru functiile din consiliul de administ . b) elaboreaza si adopta. la propunerea rectorului. cercetarii. cu r espectarea prevederilor Codului drepturilor si obligatiilor studentului.(2) Rectorul confirmat de ministrul educatiei. ale consiliului de admini stratie. i) incheie contractul de management cu rectorul. la propunerea rectorului si cu respectarea legislatiei in vigoare . drepturile si obligatiile par tilor contractuale. (2) Rectorul poate fi demis de catre senatul universitar. (3) Ministrul educatiei. In universitatile multilingve si multiculturale cel putin unul dintre prorectori es te numit de catre rector la propunerea cadrelor didactice apartinand minoritatil or nationale din departamentul sectiei sau liniei de predare intr-o limba a mino ritatilor nationale. g) adopta Codul universitar al drepturilor si obligatiilor studentului. (7) Consiliul de administratie al universitatilor particulare este numit de catre fondatori. (5) Mentinerea in functie a directorului general administrativ se face pe ba za acordului scris al acestuia de sustinere executiva a planului managerial al n oului rector. d) aproba.

Consiliul facultatii are urmatoarele atributii: a) aproba. Rectorul are urmatoarele atributii: a) realizeaza managementul si conducerea operativa a universitatii. Decanul conduce sedintele consiliului facultatii si aplica hotara rile rectorului. asigurarea calitatii si respectarea etic ii universitare la nivelul facultatii. raportul p revazut la art. Atributi ile decanului sunt stabilite in conformitate cu prevederile Cartei universitare si cu legislatia in vigoare. (6) Rectorul reprezinta legal universitatea in relatiile cu tertii si realiz eaza conducerea executiva a universitatii. Decanul prezinta anual un raport consiliului facultatii privind star ea facultatii. organizarea si functionarea f acultatii. Aceste documen te sunt publice. durata mandatului se reglementeaza prin Ca rta universitara. Senatul universitar valideaza raportul mentionat. f) prezinta senatului universitar. n) indeplineste alte atributii. l) aproba metodologia de concurs si rezultatele concursurilor pentru angajar ea personalului didactic si de cercetare si evalueaza periodic resursa umana. conform prevederilor Cartei universitare. el este ajutat de consiliu . m) aproba. Pentru studenti. in conformi tate cu contractul de management. 130 alin. cu posibilitatea innoirii succesive de maximum doua ori. la propunerea rectorului. (2). indiferent de perioada in care s-au derulat mandatele si de intreruperile acestora. O persoana nu poate fi rector al aceleiasi institutii de invatamant superior pe ntru mai mult de 8 ani. in luna aprilie a fiecarui an. b) negociaza si semneaza contractul institutional cu Ministerul Educatiei. d) indeplineste alte atributii. (5) Senatul universitar poate fi convocat de rector sau la cererea a cel put in o treime dintre membrii senatului universitar. (11) Directorul de departament realizeaza managementul si conducerea operati va a departamentului. C ercetarii. Durata mandatului unui mem bru al senatului universitar este de 4 ani. in urma unui nou concurs. (8) Atributiile prorectorilor. in baza unei metodologii proprii si a legislatiei in vigoa re.ratie. structura. Tineretului si Sportului. pe baza contractului de management. e) propune spre aprobare senatului universitar proiectul de buget si raportu l privind executia bugetara. In exercitarea acestei functii. Mandatul poate fi innoit cel mult o data. c) controleaza activitatea decanului si aproba rapoartele anuale ale acestui a privind starea generala a facultatii. d) propune spre aprobare senatului universitar structura si reglementarile d e functionare ale universitatii. la propunerea decanului. (9) Decanul reprezinta facultatea si raspunde de managementul si conducerea facultatii. consiliului de administratie si senatului universitar. astfel incat sa se asigure eficienta decizionala si reprezentativita tea comunitatii academice. stabilite prin Carta universitara sau aproba te de senatul universitar si in conformitate cu legislatia in vigoare. h) indeplineste alte atributii stabilite de senatul universitar. b) aproba programele de studii gestionate de facultate. (10) Consiliul facultatii reprezinta organismul decizional si deliberativ al facultatii. Carta universitara si legislatia in vigoare. (3) Componenta si marimea senatului universitar sunt stabilite prin Carta un iversitara. g) conduce consiliul de administratie. Rectorul este ordonatorul de credite al universitatii. (4) Mandatul senatului universitar este de 4 ani. conform Cartei universitare. (7) Durata mandatului de rector este de 4 ani. numarul si durata mandatelor acestora se stab ilesc prin Carta universitara. c) incheie contractul de management cu senatul universitar. sanctionarea personalului cu performant e profesionale slabe. in baza referatelor realizate de comisiile sale de specialitate.

cu exceptia mandatelor in exercitiu la data intrarii in vigoare a prezentei legi. se procedeaza la alegeri partiale. de asigurare a calitatii. Postul de director general admi nistrativ se ocupa prin concurs organizat de consiliul de administratie al insti tutiei de invatamant superior. de statele de functii. potrivit Cartei universitare. ART. potrivit legii. in universit atile particulare. precum si in alte comisii cu caracter social. in cazul directorului de departament. d e director de departament sau de unitate de cercetare-dezvoltare. de prodecan. conducerea operativa a uni versitatii si aplica deciziile strategice ale senatului universitar. universitatea isi poate dezvolta structuri cons ultative formate din reprezentanti ai mediului economic si personalitati din med iul academic. in cazul uni versitatilor particulare si confesionale particulare. (7) Prin Carta universitara. conform Cartei universitare. potrivit Cartei universitare. consiliul de administratie: a) stabileste in termeni operationali bugetul institutional. Membrii acestor structuri de conducere au drept de vot deliberativ egal. 214 (1) Functiile de conducere de rector. (12) Selectia. (13) Consiliul de administratie al universitatii asigura. motivarea si inceta rea relatiilor contractuale de munca ale personalului sunt de raspunderea direct orului de departament. confor m prevederilor Cartei universitare. b) aproba executia bugetara si bilantul anual. De asemenea . Directorul de departament raspun de de planurile de invatamant. in termen de maximum 3 luni de la data vacantarii. Din comisie face parte. d) avizeaza propunerile de programe noi de studii si formuleaza propuneri ca tre senatul universitar de terminare a acelor programe de studii care nu se mai incadreaza in misiunea universitatii sau care sunt ineficiente academic si finan ciar. Hotararile senatelor universitare. Cercetarii. (14) Studentii au cel putin un reprezentant in comisiile de etica. (4) Atributiile si competentele structurilor si ale functiilor de conducere din invatamantul superior sunt stabilite prin Carta universitara a institutiei. ART. de managementul cercetarii si al calitatii si de managementul financiar al departamentului. e) aproba operatiunile financiare care depasesc plafoanele stabilite de sena tul universitar. proiectare. de decan. 215 (1) Dupa implinirea varstei de pensionare. Tineretului si Sportului. de prorector. mi croproductie nu se cumuleaza. ocuparea oricarei functii de cond ucere in universitatile de stat. in universitatile de stat. f) propune senatului universitar strategii ale universitatii pe termen lung si mediu si politici pe domenii de interes ale universitatii. particulare si confesionale este interzisa. un reprezentant al Minist erului Educatiei. respectiv de fondatori. de cazari . (2) Persoanele care exercita o functie de conducere sau de demnitate publica . (6) Unitatile de cercetare-dezvoltare sunt conduse de directori ai unitatilo r respective. cultural si profesional extern. (5) Structura administrativa a universitatii este condusa de catre un direct or administrativ si este organizata pe directii. a conducatorului scolii doctorale sau a decanului. ale consiliilor facultatilor si ale departamentelor se iau cu votul majoritatii membrilor prezenti. daca numa rul celor prezenti reprezinta cel putin doua treimi din numarul total al membril or. (3) Numarul de prorectori si de prodecani din institutiile de invatamant sup erior se stabileste prin Carta universitara. formarea. angajarea.l departamentului. Presedintele comisiei de concurs este rectorul in stitutiei. iar numirea pe post. sub conducerea rec torului sau a unei alte persoane desemnate prin Carta universitara. c) aproba propunerile de scoatere la concurs a posturilor didactice si de ce rcetare. evaluarea periodica. Validarea concursului se face de catre senatul universitar. in mod obligatoriu. (2) In cazul vacantarii unui loc in functiile de conducere. sau se organizeaza conc urs public. de catre rector.

b) elaboreaza reglementarile de organizare si functionare a sistemului de in vatamant superior. f) organizeaza recunoasterea si echivalarea diplomelor si certificatelor con form normelor interne si in conformitate cu normele europene. alcatuite pe criterii de prestigiu profesio nal si moral: Consiliul National de Statistica si Prognoza a Invatamantului Supe rior (CNSPIS). 217 (1) Pentru exercitarea atributiilor sale. Consi liul National pentru Finantarea Invatamantului Superior (CNFIS). conform unei metodologii proprii. ca parte a Ariei europene a invatamantului superior. Tineretului si Sportului. (5) Functiile de conducere sau de demnitate publica se pot cumula cu functii le didactice si/sau de cercetare. Cercetarii. g) elaboreaza si propune proiectul de buget pentru invatamantul superior. Diplomelor si Certif icatelor Universitare (CNATDCU). i) sustine realizarea de studii si de cercetari in invatamantul superior. d) gestioneaza procesul de evaluare periodica. SECTIUNEA a 3-a Rolul statului in invatamantul superior ART. ART. 216 (1) Statul isi exercita atributiile in domeniul invatamantului superior prin intermediul Parlamentului. pentru recunoast erea si echivalarea diplomelor si certificatelor si pentru vizarea actelor de st udii. elaboreaza metodol ogia prin care se pot recunoaste automat diplomele si certificatele obtinute in universitati din statele membre ale Uniunii Europene. etica universitar a si asigurarea calitatii in invatamantul superior. (3) Persoanele care ocupa o functie de conducere sau de demnitate publica nu pot exercita functia de rector pe perioada indeplinirii mandatului. Cercetarii. ca parte a bugetului educatiei si bugetului cercetarii. membri ai Aca . Guvernului si Ministerului Educatiei. c) monitorizeaza si verifica direct sau prin organismele abilitate in acest sens respectarea reglementarilor privind organizarea si functionarea invatamantu lui superior. Cercetarii. Consiliul National de Atestare a Titlurilor. h) verifica si gestioneaza sistemul de indicatori statistici de referinta pe ntru invatamantul superior si bazele de date corespunzatoare pentru monitorizare a si prognozarea evolutiei invatamantului superior in raport cu piata muncii. Consiliul National al Cercetarii Stiintifice (C NCS). cercetarea universitara. pe perioada exercitarii mandatului. e) controleaza gestionarea RMUR. la nivel national. Ti neretului si Sportului. managementul financiar. Consiliul Natio nal al Bibliotecilor Universitare (CNBU). Cercetarii. Colegiul consultativ pentru cercetare-dezvoltare si inovare (CCCDI). de clasificare a universitati lor si de ierarhizare a programelor de studii ale acestora. Tineretului si Sportului constituie registre de experti si se sprijina pe organi sme consultative. organizeaza recunoasterea automata a func tiilor didactice universitare si a calitatii de conducator de doctorat. precum si in universitati de prestigiu din a lte state.au dreptul de a li se rezerva postul din sistemul educational. in lei sau in valuta. Ministerul Educatiei. incaseaza sume. Consiliul de etica si management unive rsitar (CEMU) si Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintifice. Din aceste organisme pot face parte cadre didactice si cercetatori. j) publica anual un raport privind starea invatamantului superior. pe baza unei liste aprobate si reactualizate de Ministerul Educatiei. (2) Ministerul Educatiei. ale Spatiului Economic Eur opean si in Confederatia Elvetiana. Dezvoltar ii Tehnologice si Inovarii (CNECSDTI). (4) Functia de rector este incompatibila cu detinerea de functii de conducer e in cadrul unui partid politic. avand cel putin titlul de conferentiar sau de cerceta tor stiintific II ori titluri echivalente obtinute in strainatate. Tineretului si Sportului are urmatoare le atributii principale: a) propune politicile si strategiile nationale pentru invatamantul superior.

218 (1) Consiliul National de Statistica si Prognoza a Invatamantului Superior a re ca atributii principale elaborarea si actualizarea permanenta a indicatorilor de monitorizare a invatamantului superior si prognoza evolutiei acestuia in rap ort cu dinamica pietei muncii. (1). d) elaborarea si publicarea Codului de referinta al eticii si deontologiei u niversitare. Tineretului si Sportului privind resursa umana pentru activitatile didactice si de cercetare din invatamantul superior. a cercetarii. cercetari i. tineretului si sportului. a calitatii de conducator de doctorat si a atestatului de abilitare. dezvoltarii si inovarii (UEFISCDI) si se constituie pe baza contractuala intre Ministerul Educatiei. Standardele minimale de acceptare de catre CNA TDCU a dosarului pentru obtinerea atestatului de abilitare nu depind de functia didactica sau gradul profesional al candidatului si sunt identice cu standardele de acordare a titlului de profesor universitar. cercetarii. (3) Infiintarea. cu modific arile si completarile ulterioare. a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare. ART. cercetari i. (2) Consiliul de Etica si Management Universitar se pronunta asupra litigiil or de etica universitara si are ca principale atributii: a) monitorizarea punerii in aplicare a politicilor de etica universitara la nivelul sistemului de invatamant superior. Acest consiliu publica anual datele corespunzatoa re acestor indicatori. conform legii. precum si un membru student in C EMU si CNCU si un student cu statut de observator in CNFIS. regulamentele de organizare si functionare. 295 alin. Rapor tul de verificare institutionala este prezentat ministrului educatiei. Acest raport se face public. gestion ate de UEFISCDI. Cercetarii. b) propune metodologia-cadru prevazuta la art. In arbitrarea litigiilor. Bugetele acestor organisme sunt gestionate prin Unitatea executiva pentru finan tarea invatamantului superior. Cercetarii. c) verifica anual. cercetarii. b) auditarea comisiilor de etica din universitati si prezentarea unui raport anual privind etica universitara. cerc etarii. (4) CNCS se constituie prin reorganizarea. d) prezinta un raport anual Ministerului Educatiei. 206/2004 privind buna co nduita in cercetarea stiintifica. tineretului si sportului. structura si co mponenta organismelor specializate prevazute la alin. in baza unor indicatori specifici. Dezvoltarii Tehnol ogice si Inovarii este organismul prevazut de Legea nr. Ti neretului si Sportului si UEFISCDI sau din alte surse legal constituite. care este un document public. tineretului si sportului. sau reprezentanti ai mediului de afaceri in CCCDI sau. tineretului si sportului. (3) Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintifice. Tinere tului si Sportului sau din proprie initiativa. dezvoltarea tehnologica si inovare. ca observatori. in CNFIS. prin ordin al ministrului educati ei. (1) se stabilesc prin ordi n al ministrului educatiei. la solicitarea Ministerului Educatiei. 219 (1) CNATDCU are urmatoarele atributii: a) propune un set de standarde minimale necesare si obligatorii pentru confe rirea titlurilor didactice din invatamantul superior. Aceste standarde se adopta prin ordin al ministrului educatiei. (2) Consiliile prevazute la alin. tineretului si sportului. Cercetarii. a Consiliului National al Cercetarii S tiintifice din Invatamantul Superior.demiei Romane si ai unor institutii de cultura. modul de desfasurare a concursuri lor pentru ocuparea posturilor didactice si de cercetare din universitati. (1) beneficiaza de un secretariat tehnic c are se constituie si functioneaza prin ordin al ministrului educatiei. ART. e) alte atributii stabilite prin lege sau prin regulamentul de organizare si . c) constatarea incalcarii de catre o institutie de invatamant superior a obl igatiilor prevazute de prezenta lege. Consiliul d e Etica si Management Universitar se bazeaza pe principiile si procedurile elabo rate in acest document. Acest raport este public. specificand concluzii bazate pe date si documente.

(4) Consiliul National al Bibliotecilor Universitare (CNBU) are in atributii elaborarea strategiei de dezvoltare. (2) In exercitarea atributiilor sale. Cercetarii. se stabileste. criteriile si indicatorii de calitate pentru cerc etarea stiintifica. a CNCS. conform legii. b) auditeaza periodic. Ministerul Educatiei. (3) CNCS are urmatoarele atributii principale: a) stabileste standardele. a CN ATDCU si a Autoritatii Nationale pentru Calificari. cercetarii. prin consultarea Consiliului National de Statistica si Prognoza a Invatamantului Superior (CNSPIS). d) prezinta anual Ministerului Educatiei. Raportul este public si va fi afisat pe site-ul CN CS. evaluare periodica si coordonarea sistemul ui de biblioteci din invatamantul superior. 222 (1) Invatamantul universitar de stat este gratuit pentru cifra de scolarizar e aprobata anual de Guvern si cu taxa. federatii sindicale la nivel de ramura si federatii studen testi legal constituite la nivel national. cu autoritati si asociatii profesionale si stiintifice nationale si internati onale reprezentative. dupa ca z. a echitatii si a relevantei invatamantului superior pentru piata muncii. realizarea proiectelor de dezv oltare institutionala si eficienta gestionarii fondurilor publice de catre unive rsitati si face propuneri pentru finantarea complementara a universitatilor pe b aza de proiecte institutionale. in conditiile legii.functionare. Tine retului si Sportului colaboreaza cu Consiliul National al Rectorilor si. aprobate prin ordin al ministrului educatiei. ti neretului si sportului. ART. Ti neretului si Sportului sau din proprie initiativa. (2) Sistemul de indicatori va fi elaborat de Ministerul Educatiei. cercetarea stiintifica univer sitara ori din unitatile de cercetare-dezvoltare. corelat cu sistemele de indi catori statistici de referinta la nivel european din domeniu. Cercetarii. c) gestioneaza programe de cercetare si procese de evaluare a proiectelor de cercetare care sunt propuse pentru finantare competitiva. ART. Cercetarii. si se aproba prin hotarare a Guvernului. Tineretului si Sportul ui un raport privind starea cercetarii stiintifice in invatamantul superior si p erformantele universitatilor. Raportul anual privind starea invatamantului superior se bazeaza pe indicatorii prevazuti la alin. Tin eretului si Sportului sau din proprie initiativa. a ARACIS. Reprezentantii invatamantului particu lar sunt parteneri de dialog social. in termen de maximu m 12 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi. XII Finantarea si patrimoniul universitatilor SECTIUNEA 1 Dispozitii generale ART. Cercetarii. Tineretului si Sportul ui un raport privind starea finantarii invatamantului superior si masurile de op timizare ce se impun. Cercetari i. (2) CNFIS are urmatoarele atributii principale: a) propune metodologia de finantare a universitatilor si stabileste costul m ediu per student echivalent pe cicluri si domenii de studii. Acest raport este public. la solicitarea Ministerului Educatiei. Cercetarii. a CNFIS. Cercetarii. b) verifica periodic. (1). . CAP. un sistem de indicatori st atistici de referinta pentru invatamantul superior. 221 (1) Ministerul Educatiei. c) prezinta anual Ministerului Educatiei. Tineretului si Sportului. 220 (1) Pentru monitorizarea eficientei manageriale. la solicitarea Ministerului Educatiei. Tineretului si Sportului isi realizeaz a atributiile in domeniul cercetarii prin Autoritatea Nationala de Cercetare Sti intifica.

De asemenea. (2) Veniturile acestor institutii se compun din sume alocate de la bugetul M inisterului Educatiei. repetarea examenelor si a altor forme de verificare. finantarea complementara si finantarea suplimentara . burse si protectia sociala a studentilor. pentru finantarea de baza. romane sau straine. (3) Finantarea suplimentara se acorda din fonduri publice de catre Ministeru l Educatiei. d) dezvoltarea invatamantului superior si a cercetarii stiintifice si creati ei artistice universitare pentru integrarea la varf in viata stiintifica mondial a. celor mai bine plasate programe in ierarhi a calitatii acestora. (4) Executia bugetara anuala a institutiilor de invatamant superior de stat se face publica. Aceste veni turi sunt utilizate de institutiile de invatamant superior. a).(2) In invatamantul universitar de stat gratuit se pot percepe taxe pentru: depasirea duratei de scolarizare prevazute de lege. dobanzi. (5) Finantarea invatamantului superior de stat poate fi realizata pe baza de contract si prin contributia altor ministere. se pot percepe taxe si pentru activitati neincluse in planul de invatamant. donatii. (7) Statul poate sprijini invatamantul superior particular acreditat. 223 (1) Institutiile de invatamant superior de stat functioneaza ca institutii f inantate din fondurile alocate de la bugetul de stat. Cercetarii. inmatriculari. realizarea de obiective de investitii. prioritar. Tineretului si Sportului pentru a stimula excelenta ins titutiilor si a programelor de studii. 197 lit. (3) Finantarea invatamantului superior de stat se asigura din fonduri public e. (8) Institutiile de invatamant superior de stat si particulare pot primi don atii din tara si din strainatate. care depasesc prevederile planului de invatamant. fonduri alocate pe baza competitionala pentru incluziune. c) profesionalizarea resurselor umane in concordanta cu diversificarea piete i muncii. pe baza de contract . Granturile de studii vor fi alocate prioritar spre ace le domenii care asigura dezvoltarea sustenabila si competitiva a societatii. inclusiv imprumuturi si ajutoare externe. Cercetarii. fonduri alocate pe baza competitionala pentru dezvoltare institutionala. in general. sponsorizari si taxe percepute in conditiile legii de la persoane fizice si juridice. pentru acele institutii de invata mant superior care pregatesc specialisti in functie de cerintele ministerelor re spective. rei nmatriculari. cat si al celor particulare. venituri extrabugetare si din alte surse. precum si prin alte surse. Cercetarii. in conditiile autono miei universitare. Finantarea suplimentara se acorda conform prevederi lor art. atat din cadrul universitatilor de stat. prin granturi de studii calculate p e baza costului mediu per student echivalent. b) asigurarea calitatii invatamantului superior la nivelul standardelor din Spatiul European al Invatamantului Superior pentru pregatirea resurselor umane s i dezvoltarea personala ca cetateni ai unei societati democratice bazate pe cuno astere. ART. . in concordanta cu urmatoarele cerinte: a) considerarea dezvoltarii invatamantului superior ca responsabilitate publ ica si a invatamantului. per domeniu. in vederea realizarii obiectivelor care le revin in cadrul po liticii statului din domeniul invatamantului si cercetarii stiintifice universit are. in conformitate cu prevederile legale in vigoa re. Tineretului si Sportului. ca prioritate nationala. potrivit legii. si din alte surse. (4) Ministerul Educatiei. (6) Toate resursele de finantare ale universitatilor de stat sunt venituri p roprii. iar in interiorul domeniului. admiteri. Tineretului si Sportului asigura finan tarea de baza pentru universitatile de stat. precum si din venituri pro prii. numarul de granturi de studii alocate unui program variind in functie de pozitia programului in aceasta ierarhie. conform metodologiei aprobate de s enatul universitar. per cicluri de studiu si per limba de predare.

(5) Finantarea de baza este multianuala, asigurandu-se pe toata durata unui ciclu de studii. (6) Finantarea complementara se realizeaza de Ministerul Educatiei, Cercetar ii, Tineretului si Sportului prin: a) subventii pentru cazare si masa; b) fonduri alocate pe baza de prioritati si norme specifice pentru dotari si alte cheltuieli de investitii si reparatii capitale; c) fonduri alocate pe baze competitionale pentru cercetarea stiintifica univ ersitara. (7) Finantarea institutiilor de invatamant superior de stat se face pe baza de contract incheiat intre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Spor tului si institutia de invatamant superior respectiva, dupa cum urmeaza: a) contract institutional pentru finantarea de baza, pentru fondul de burse si protectie sociala a studentilor, pentru fondul de dezvoltare institutionala, precum si pentru finantarea de obiective de investitii; b) contract complementar pentru finantarea reparatiilor capitale, a dotarilo r si a altor cheltuieli de investitii, precum si subventii pentru cazare si masa ; c) contractele institutionale si complementare sunt supuse controlului perio dic efectuat de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si CN FIS. (8) Finantarea cercetarii stiintifice universitare se face conform prevederi lor Ordonantei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiintifica si dezvolta rea tehnologica, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 324/2003, c u modificarile si completarile ulterioare, si legislatiei specifice domeniului c ercetarii-dezvoltarii. (9) Fondurile pentru burse si protectie sociala a studentilor se aloca in fu nctie de numarul de studenti de la invatamantul cu frecventa, fara taxa de studi i. (10) Studentii beneficiaza de burse de performanta sau de merit, pentru stim ularea excelentei, precum si de burse sociale, pentru sustinerea financiara a st udentilor cu venituri reduse. Cuantumul minim al burselor sociale se propune anu al de catre CNFIS, tinand cont de faptul ca acestea trebuie sa acopere cheltuiel ile minime de masa si cazare. (11) Universitatile pot suplimenta fondul de burse prin venituri proprii ext rabugetare. (12) Categoriile de cheltuieli eligibile si metodologia de distribuire a ace stora din finantarea complementara si suplimentara se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la initiativa Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Spo rtului, in termen de maximum 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi. (13) Rectorii universitatilor de stat, prin contractul institutional incheia t cu Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, sunt direct res ponsabili de alocarea resurselor institutiei, prioritar spre departamentele si s tructurile cele mai performante. ART. 224 Statul roman poate acorda anual burse pentru sprijinirea etnicilor romani di n tari invecinate si a etnicilor romani cu domiciliul stabil in strainatate, car e doresc sa studieze in cadrul unitatilor si institutiilor de invatamant de stat din Romania. ART. 225 (1) Programele de studii de master si doctorat in stiinte si tehnologii avan sate, cele care se desfasoara in limbi de circulatie internationala, precum si d octoratele in cotutela cu universitati de prestigiu din strainatate beneficiaza de finantare preferentiala, acordata conform propunerilor CNFIS. (2) Fondurile ramase la sfarsitul anului din executia bugetului prevazut in contractul institutional si complementar, precum si fondurile aferente cercetari i stiintifice universitare si veniturile extrabugetare raman la dispozitia unive rsitatilor si se cuprind in bugetul de venituri si cheltuieli al institutiei, fa ra varsaminte la bugetul de stat si fara afectarea alocatiilor de la bugetul de stat pentru anul urmator.

ART. 226 (1) Universitatile de stat sau particulare au patrimoniu propriu, pe care il gestioneaza conform legii. (2) Drepturile pe care le au universitatile asupra bunurilor din patrimoniul propriu pot fi drepturi reale, dupa caz, drept de proprietate sau dezmembramint e ale acestuia, uz, uzufruct, servitute si superficie, potrivit dispozitiilor Co dului civil, drept de folosinta dobandit prin inchiriere, concesiune, comodat si altele asemenea ori drept de administrare, in conditiile legii. (3) In patrimoniul universitatilor pot exista si drepturi de creanta izvorat e din contracte, conventii sau hotarari judecatoresti. (4) Universitatile de stat pot avea in patrimoniu bunuri mobile si imobile d in domeniul public sau din domeniul privat al statului. (5) Drepturile subiective ale universitatilor asupra bunurilor din domeniul public al statului pot fi drepturi de administrare, de folosinta, de concesiune ori de inchiriere, in conditiile legii. (6) Prin hotarare a Guvernului, bunurile din domeniul public al statului pot fi trecute in domeniul privat al statului si transmise in proprietate universit atilor de stat, in conditiile legii. (7) Universitatile de stat au drept de proprietate asupra bunurilor existent e in patrimoniul lor la data intrarii in vigoare a prezentei legi. Ministerul Ed ucatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului este imputernicit sa emita certifi cat de atestare a dreptului de proprietate pentru universitatile de stat pe baza documentatiei inaintate de acestea. (8) Dreptul de proprietate al universitatilor de stat asupra bunurilor preva zute la alin. (7) se exercita in conditiile prevazute de Carta universitara, cu respectarea dispozitiilor dreptului comun. (9) Dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile, precum si alte drepturi reale ale universitatilor de stat sunt supuse procedurii publicitatii imobiliar e prevazute de legislatia speciala in materie. (10) In cazul desfiintarii unei universitati de stat, bunurile aflate in pro prietate, ramase in urma lichidarii, trec in proprietatea privata a statului. (11) Universitatile particulare sunt titulare ale dreptului de proprietate o ri ale altor drepturi reale pe care le exercita asupra patrimoniului, in conditi ile legii. SECTIUNEA a 2-a Organizarea si functionarea invatamantului superior particular si confesiona l particular ART. 227 (1) Institutiile de invatamant superior particulare si institutiile de invat amant superior confesionale particulare sunt: a) fondate din initiativa si cu resursele materiale si financiare ale unei f undatii sau asociatii, ale unui cult religios ori ale unui alt furnizor de educa tie, recunoscut ca atare potrivit prevederilor prezentei legi; b) persoane juridice de drept privat. (2) Institutiile de invatamant superior particulare au autonomie universitar a, conform prevederilor prezentei legi, si autonomie economico-financiara, avand drept fundament proprietatea privata, garantata de Constitutie. (3) Structurile universitatilor particulare si confesionale particulare, atr ibutiile, durata mandatelor, precum si alte considerente legate de statutul aces tora sunt stabilite de Carta universitara, avizate de fondatori si aprobate de s enatul universitar cu respectarea stricta a prevederilor prezentei legi. SECTIUNEA a 3-a Infiintarea institutiilor de invatamant superior particulare si confesionale particulare ART. 228 (1) O institutie de invatamant superior particulara si confesionala particul

ara trebuie sa parcurga toate procedurile de autorizare provizorie si acreditare stabilite de prezenta lege. (2) Institutiile de invatamant superior particulare si confesionale particul are sunt acreditate prin lege, initiata de catre Guvern la propunerea Ministerul ui Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. (3) Universitatilor acreditate li se recunoaste perioada de functionare lega la. SECTIUNEA a 4-a Patrimoniul institutiilor de invatamant superior particulare si confesionale particulare ART. 229 (1) Patrimoniul institutiilor de invatamant superior particulare si confesio nale particulare consta in patrimoniul initial al fondatorilor, la care se adaug a patrimoniul dobandit ulterior. (2) Institutiile de invatamant superior particulare si confesionale particul are, pe durata existentei lor, dispun de patrimoniul pus la dispozitia lor, conf orm legii. (3) Toate deciziile privind patrimoniul institutiilor de invatamant superior particulare si confesionale particulare sunt luate de catre consiliul de admini stratie. SECTIUNEA a 5-a Desfiintarea institutiilor de invatamant superior particulare si confesional e particulare ART. 230 (1) Desfiintarea, dizolvarea sau lichidarea institutiilor de invatamant supe rior particulare si confesionale particulare se face in conditiile legii. Initia tiva desfiintarii institutiilor de invatamant superior particulare sau confesion ale particulare poate apartine si fondatorilor. (2) In caz de desfiintare, dizolvare sau lichidare, patrimoniul institutiilo r de invatamant superior particulare si confesionale particulare revine fondator ilor. (3) Desfiintarea universitatilor particulare se va face cu protectia interes elor studentilor. SECTIUNEA a 6-a Finantarea institutiilor de invatamant superior particulare si confesionale particulare ART. 231 Sursele de finantare ale institutiilor de invatamant superior particulare si confesionale particulare sunt compuse din: a) sumele depuse de fondatori; b) taxe de studiu si alte taxe scolare; c) sponsorizari, donatii, granturi si finantari acordate pe baza de competit ie, exploatarea rezultatelor cercetarii, dezvoltarii, inovarii si alte surse leg al constituite. TITLUL IV Statutul personalului didactic CAP. I Statutul personalului didactic din invatamantul preuniversitar SECTIUNEA 1 Dispozitii generale

(3) Nu pot ocupa functiile prevazute la alin. de indrumare si de control. ART. de conducere. Cercetarii . c) personalul didactic militar/de informatii. ART. a functiilor de conducere.ART. competentele. Incompatibilitatile de ordin medical cu functia didact ica sunt stabilite prin protocol incheiat intre Ministerul Educatiei. (4) In situatii de inaptitudine profesionala de natura psihocomportamentala. b) formarea initiala si continua a personalului didactic si a personalului d e conducere. in mod similar. didactic auxiliar. care au capacitatea de exercitare deplina a drepturilor. 234 (1) Incadrarea si mentinerea intr-o functie didactica sau didactica auxiliar a. cu acordul consiliului de administratie. (2) Personalul didactic. cum sunt: a) prestarea de catre cadrul didactic a oricarei activitati comerciale in in cinta unitatii de invatamant sau in zona limitrofa. ordin e publica si securitate nationala. de conducere sau de indrumare si de co ntrol in invatamant persoanele care desfasoara activitati incompatibile cu demni tatea functiei didactice. se prevad urmatoarele: a) aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul militar/de informatii . p recum si personalului din unitatile conexe invatamantului. Tineretului si Sportului si Ministerul Sanatatii. b) personalul didactic militar/de informatii. Tineretului si Sportului. ART. de indrumare si de control sunt condit ionate de prezentarea unui certificat medical. 235 Pentru institutiile de invatamant militar si invatamant de informatii. un nou examen medical complet. responsabilitatile. c) conditiile si modalitatile de ocupare a posturilor si a functiilor didact ice. c) practicarea. a unor activitati cu componenta lubrica sau altel e care implica exhibarea. 232 Statutul reglementeaza: a) functiile. (2) Din categoria personalului didactic pot face parte persoanele care indep linesc conditiile de studii prevazute de lege. precum si ale celui de condu cere. de acordare a distinctiilor si de aplicare a sanct iunilor. ordine publica si securitate natio nala. b) comertul cu materiale obscene sau pornografice scrise. pe durata stabilita printr-o hotarare judecatoreasca definitiva de cond amnare penala. Cercetarii. drepturile si obligatiile sp ecifice personalului didactic si didactic auxiliar. in maniera obscena. a corpului. o conduita morala conforma deontologiei profesionale si sunt apte din punct de vedere medical si psihologic pentru indeplinirea functiei . eliberat pe un formular specific elaborat de Ministerul Educatiei. didactice auxiliare. Aceeasi prevedere s e aplica. 233 (1) Personalul didactic cuprinde persoanele din sistemul de invatamant respo nsabile cu instruirea si educatia. ordine publica si securitate n . ordine publica si securitate n ationala si civil se constituie din personalul prevazut in prezenta lege si din corpul instructorilor militari/de informatii. (5) Nu pot ocupa posturile didactice. impreuna cu Ministerul Sanatatii. ordine publica si securitate nationala se face prin ordine. de indrumare si de control care se considera nedreptatit poate solicita o expertiza a capacitatii de munca. d) criteriile de normare. audio ori vizuale. de indrumare si de control. conducerea unitatii sau a institutiei de invatamant poate solicita. de indrumare si de control. regulamente si ins tructiuni proprii. precum si conditiile si modalitatile de eliberare din aceste posturi si functii . de indrumare si de control. (1) persoanele lipsite de aces t drept. precum si intr-o functie de conducere. functiilor de conducere. in public. de incetare a activitatii si de pensionare a personalului didactic si didactic auxiliar.

competentele si responsabilitat ile se stabilesc prin instructiuni proprii. Cariera didactica ART. in cadrul unor programe acreditate potrivit legii. Ministerul Educatiei. Tineretului si Sportului intr-o institutie publ ica pot beneficia de burse de studiu finantate de la bugetul de stat. teoretica. in conditiile stabilite de prezenta lege. (3) Studentii care frecventeaza cursurile masterului didactic acreditat de M inisterul Educatiei. f) personalul didactic. (1). realizat intr-o unitate de inv atamant. b) master didactic cu durata de 2 ani. (5) Criteriile de acordare a burselor de la bugetul de stat se stabilesc de catre Ministerul Educatiei. ART. SECTIUNEA a 2-a Formarea initiala si continua. precum si normele didactice. absolventii studiilor de licenta pot urma un modul de minimum 90 de credite transferabile care atesta obtinerea de co mpetente de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniulu i de specializare inscris pe diploma de licenta. 238 (1) Studentii si absolventii de invatamant superior care opteaza pentru prof esiunea didactica au obligatia sa absolve cursurile unui master didactic cu dura ta de 2 ani. 236 (1) Formarea initiala pentru ocuparea functiilor didactice din invatamantul preuniversitar cuprinde: a) formarea initiala. Cercetar ii. realizata prin universitat i. se aproba de catre Ministerul Educatiei. sub coordonarea unui profesor mentor. (2) Programele de formare initiala teoretica in specialitate si psihopedagog ica sunt acreditate si evaluate periodic de catre Ministerul Educatiei. respectiv de functionar public cu statut special. Cercetarii. poate obtine definitivarea in invatamant si gradele didactice. c) stagiul practic cu durata de un an scolar. (7) Planurile de invatamant ale studiilor de licenta in specialitatea pedago gia invatamantului primar si prescolar sunt elaborate pe baza standardelor profe . e) perfectionarea pregatirii personalului didactic se realizeaza conform pre vederilor prezentei legi si reglementarilor specific militare/de informatii. pe baza analizei nevoilor de fo rmare din sistem. Tineretului si Sportului sta bileste reperele curriculare si calificarile de formare initiala teoretica in sp ecialitate a personalului didactic. Cercetarii. (6) Absolventilor masterului didactic li se elibereaza diploma de master did actic in domeniul programului de licenta. 237 (1) In calitatea sa de principal finantator. Cercetarii. (2) Prin exceptie de la prevederile alin. Cercetarii. ordine publica si securitate nationala. (4) Cuantumul unei burse acordate de la bugetul de stat este egal cu salariu l net al unui profesor debutant. ART. Tineretului si Sportului si se acrediteaza conform legii. prin intermediul ARACIS sau al altor organisme abi litate. conditiile care se cer pentru ocuparea acestora.ationala are drepturile si indatoririle care decurg din prezenta lege si din cal itatea de cadru militar in activitate. ordine publica si securitate nationala. (2) Programele de studii ale masterului didactic sunt elaborate pe baza stan dardelor profesionale pentru functiile didactice. Tineretului si Sportului. in specialitate. ord ine publica si securitate nationala. d) pentru functiile didactice aferente corpului instructorilor militari/de i nformatii. formarea personalului din edu catia anteprescolara se realizeaza prin liceele pedagogice. Tineretului si Sportului. inclusiv cel din corpul instructorilor militari/de i nformatii. potrivit legii. Acest modul poate fi urmat in p aralel cu masterul didactic sau dupa finalizarea acestuia. (3) Pentru a obtine alta specializare.

realizata de catre inspectoratele scolare in peri oada stagiului practic cu durata de un an scolar si constand in evaluarea activi tatii profesionale la nivelul unitatii de invatamant. cercetarii. Cercetarii. Tineretului si Sportului. Cercetarii. (2) In vederea realizarii pregatirii practice din cadrul masterului didactic se constituie o retea permanenta de unitati de invatamant. ART. finala . evaluarea portofoliului pr ofesional personal si in sustinerea a cel putin doua inspectii la clasa. Tineretului s i Sportului. pe baza unei tematici si a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educatiei. ART. Cercetarii. cercetarii. b) repartizare de catre inspectoratul scolar judetean/al municipiului Bucure sti pe posturile ramase neocupate in urma concursului. 241 (1) Examenul national de definitivare in invatamant este organizat de Minist erul Educatiei. in conditiile legii. li se poate asigura continuitatea pe postul didactic/catedra ocupat(a). in conditiile legii.centre de consiliere. intr-un interval de timp ca re nu depaseste 5 ani de la inceperea primului stagiu de practica. (6) Persoanele care nu promoveaza examenul de definitivare in invatamant. b) etapa a II-a.perioada certifi cata prin documentul Europass Mobilitate. toate prevederile prezentei legi. (2) Cadrele didactice care promoveaza examenul de definitivat dobandesc titl ul de profesor cu drept de practica in invatamantul preuniversitar. tineretului si sportulu i. conform unei metodologii a probate prin ordin al ministrului educatiei. si cuprinde: a) etapa I. (1) lit. in conditii stabilite prin ordin al minis trului educatiei. 236 alin . cluburi si palate ale copiilor. unitatile/institutiile de invatamant car e asigura formarea initiala incheie contracte de colaborare cu durata de 1-4 ani scolari cu unitatile de invatamant din reteaua prevazuta la alin. (5) Pregatirea practica din cadrul masterului didactic se poate derula sub f orma unei perioade de stagiu in strainatate in cadrul unui program al Uniunii Eu ropene . in conditiile relua rii de fiecare data. prin hotararea consiliului de administratie din unitatea de invatamant respectiva. precum si toate celelalte prevederi corespunzatoare din legislatia in vigoare. (3) Cadrelor didactice angajate cu contract de munca pe o perioada determina ta. tineretului si sportului. (3) Pe baza acestor acorduri-cadru. (5) Stagiul de practica cu durata de un an scolar si examenul de definitivar e in invatamant pot fi reluate. in baza unor acordur i-cadru incheiate intre unitatile/institutiile de invatamant care asigura formar ea initiala si inspectoratele scolare.sionale stabilite de Ministerul Educatiei. pot fi angajate in sistemul national de invatam . (4) Persoanele care nu promoveaza examenul de definitivare in invatamant pot participa la cel mult doua alte sesiuni ale acestui examen. ART. (2) pentru st abilirea conditiilor de organizare si desfasurare a stagiilor practice. 239 (1) Inscrierea pentru efectuarea stagiului practic prevazut la art. care au promovat examenul de definitivare in invatamant. 240 (1) Ocuparea unei functii didactice pentru perioada stagiului practic cu dur ata de un an scolar se realizeaza prin: a) concurs pe posturi/catedre vacante/rezervate. centre logopedice si org anizatii nonguvernamentale. Tineretului si Sportului. in conditiile prezentului articol. (4) Unitatile/institutiile de invatamant care asigura formarea initiala pot realiza independent parteneriate cu institutii ofertante de servicii in domeniu . anterior sustinerii examenului. pentru fiecare specialitate in parte. c) este conditionata de obtinerea diplomei de licenta si a diplomei d e master didactic.realizata la finalizarea stagiului practic cu dura ta de un an scolar si constand intr-o examinare scrisa. (2) Persoanelor aflate in perioada stagiului practic cu durata de un an scol ar li se aplica. in mod corespunzator functiei didactice ocupate temporar. eliminatorie .componenta dedicata formarii initiale a profesorilor . a stagiului de practica cu durata de un an scolar.

(6) In caz de nepromovare. b) o inspectie scolara speciala. (5) Gradul didactic I se poate obtine de catre personalul didactic de predar e care are o vechime la catedra de cel putin 4 ani de la acordarea gradului dida ctic II. . Tineretului si Sportului. respectiv I. toate apreciate cu calificativul maxim. co nform metodologiei Ministerului Educatiei. Tineretului si Sportului. care inde plineste conditiile de formare initiala si care a obtinut titlul stiintific de d octor. examene de certificare a diferitelor niveluri de competenta. (3) Probele de examen. (9) In cazul in care profesorii au dobandit doua sau mai multe specialitati. Tineretului si Sportului. precum si procedura de organi zare si desfasurare a examenelor pentru obtinerea gradelor didactice sunt reglem entate prin metodologie elaborata de Ministerul Educatiei. bibliografia. cu abordari interdisciplinare si de c reativitate. Tineretului si Sportului. respectiv gradul I. (10) Gradele didactice se acorda prin ordin al ministrului educatiei. cercet arii. 243 (1) Personalul didactic care a obtinut gradul didactic I. elaborat pe baza unei tematici si a unei bibliografii aprobate de M inisterul Educatiei. (8) Personalul didactic care a obtinut definitivarea in invatamant sau gradu l didactic II cu media 10 se poate prezenta. Cercetarii. (7) Personalului didactic incadrat in invatamantul preuniversitar. tineretului si sportului. pentru fiec are specialitate in parte. pentru fiecare specia litate in parte. 242 (1) Formarea continua a cadrelor didactice cuprinde dezvoltarea profesionala si evolutia in cariera. Tineretului si Sportului. (2) Persoana care dobandeste titlul de profesor-emerit beneficiaza de: a) prioritate la ocuparea unui post prin transfer consimtit de unitatile de invatamant implicate. tematica. d) sustinerea lucrarii metodico-stiintifice. pe baza unei programe aprobate de Ministerul Educatiei. precedata de cel putin doua inspectii scola re curente esalonate pe parcursul celor 4 ani. definitivarea in invatamant si gradele didactice II si I obtinute la una dintre acestea sunt recunoscute pentru oricare dintre specialitatile dobandite prin st udii. cu statut de profesor debutant . prin promovarea urmatoarelor probe: a) o inspectie scolara speciala. sub indrumarea unui conduca tor stiintific stabilit de institutia cu competente in domeniu. c) o proba orala de pedagogie. Tineretului si Sportului. i se acorda gradul didactic I. Cercetarii. pe baza unei metodologii elaborate de Mini sterul Educatiei. pot fi repetate la un interval de cel putin 2 ani scolari. (2) Evolutia in cariera se realizeaza prin gradul didactic II si gradul dida ctic I. cu performante deo sebite in activitatea didactica si manageriala. (4) Gradul didactic II se obtine de catre personalul didactic de predare car e are o vechime la catedra de cel putin 4 ani de la obtinerea definitivarii in i nvatamant. c) elaborarea unei lucrari metodico-stiintifice. Cercetarii. Cercetarii. Tineretul ui si Sportului. in fata comisiei instituite. care cuprinde si elemente de ps ihologie si de sociologie educationala. prin promovarea urmatoarelor probe: a) un colocviu de admitere.ant preuniversitar numai pe perioada determinata. la examenele pentru gradu l II. poate dobandi titlul de profesor -emerit in sistemul de invatamant preuniversitar. Cercetarii. esalonate pe parcursul celor 4 ani. dupa caz. Cercetarii. Cercetarii. precedata de cel putin doua inspectii scola re curente. ART. ART. b) un test din metodica specialitatii. pe baza unei tematici si a unei bibliografii apr obate de Ministerul Educatiei. acordat in baza unei metodolog ii elaborate de Ministerul Educatiei. cu un an mai devreme fata de perioada prevazuta de pre zenta lege. examenele pentru obtinerea gradelor didactice II.

cercetarii. prin sist emul de pregatire si obtinere a gradelor didactice. inclusiv prin conversie p rofesionala. inclusiv in ceea ce priveste curriculumul national. d) dobandirea de noi competente. Tineretului si Sportului stabileste ob iectivele si coordoneaza formarea continua a personalului didactic la nivel de s istem de invatamant preuniversitar. e) delegare de catre inspectoratele scolare pentru rezolvarea atributiilor a cestora in teritoriu. altele decat cele ocupate in b aza formarii initiale. precum si in domeniul psihopedagogic si m etodic. consilierea educationala si orient area in cariera. autocontrolul si analiza reflexiva a propriei activit ati si altele. Cercetarii. Tineretului si Sportului. (2) Organizarea. de conducere. Tineretului si Sportului. e) dobandirea unor competente complementare prin care se extinde categoria d e activitati ce pot fi prestate in activitatea curenta. fo rmarea continua este un drept si o obligatie. de conducere. de indru mare si de control si recalificarea profesionala sunt fundamentate pe standardel e profesionale pentru profesia didactica.b) calitatea de mentor pentru formarea continua a cadrelor didactice. ART. metodologia-cadru de organizare si desfasurare a formarii continue sunt realizate de Ministerul Educatiei. (4) Casele corpului didactic sunt centre de resurse si asistenta educational a si manageriala pentru cadrele didactice si didactice auxiliare si se pot acred ita ca furnizori de formare continua. de indrumare si de control. 244 (1) Ministerul Educatiei. de indrumare si de control. prin directiile de specialitate. educatia adultilor si altele. (4) Obtinerea prin studiile corespunzatoare a unei noi specializari didactic . ART. asumarea de responsabi litati privind organizarea. in conformitate cu strategiile si politicile nationale. aprobate prin ordin al ministrului e ducatiei. precum s i in functie de interesele si nevoile personale de dezvoltare. pentru angajatii proprii. tineretului si sportului. f) dezvoltarea si extinderea competentelor transversale privind interactiune a si comunicarea cu mediul social si cu mediul pedagogic. de conducere. evaluarea si finantarea activitatilor de form are continua se stabilesc prin metodologie aprobata prin ordin al ministrului ed ucatiei. desfasurarea. conducerea si imbunatatirea performantei strategice a grupurilor profesionale. b) dezvoltarea competentelor pentru evolutia in cariera didactica. (3) Formarea continua a personalului didactic. d) acordarea unui premiu anual in bani din fondurile programelor nationale i nitiate de Ministerul Educatiei. 245 (1) Pentru personalul didactic. c) dobandirea sau dezvoltarea competentelor de conducere. de indrumare si de control se realizeaza in functie de evolutiile din domeniul educatiei si for marii profesionale. precum si a modalitatilor de evalua re si certificare a acestora in cadrul sistemului de credite profesionale transf erabile se realizeaza prin metodologia formarii continue a personalului didactic . c) prioritate la ocuparea posturilor didactice in conditii de medii egale. (5) Dezvoltarea profesionala a personalului didactic. (3) Acreditarea si evaluarea periodica a furnizorilor de formare continua si a programelor de formare oferite de acestia. stabilesc obiectivele si formarea continua. Cerceta rii. standarde de calitate si competente pr ofesionale si au urmatoarele finalitati generale: a) actualizarea si dezvoltarea competentelor in domeniul de specializare cor espunzator functiei didactice ocupate. (2) Unitatile si institutiile de invatamant preuniversitar. cercetarii. de indrumare si de control. Cercetarii. pe baza analizei de nevoi. de conducere. cum ar fi predarea asist ata de calculator. prin programe de conversie pentru noi speci alizari si/sau ocuparea de noi functii didactice. predarea in limbi straine. tineretului si sportului. (6) Descrierea competentelor mentionate.

recunoas tere si echivalare a creditelor profesionale transferabile. i) in casele corpului didactic: profesor-metodist. tineretului si sportului. j) in cluburile sportive scolare: profesor. profesorpsihopedagog. profesor-logoped. consilier scolar. SECTIUNEA a 3-a Functiile didactice si didactice auxiliare. in institutiile cu program prelungit sau sapta manal.se normeaza cate un po st pentru fiecare grupa de copii. de indrumare si de control in unitatile de invatamant si inspectoratele scolare numai cadrele didactice membre ale corpu lui national de experti in management educational. psihologie sau pedagogie. prin programe de formare stabilite prin hotarare a Guvernului. profesor-antrenor. (7) Programele de conversie profesionala intra in atributiile institutiilor de invatamant superior si se desfasoara in baza unor norme metodologice specific e. minimum 90 de credite profesionale transferabile. d) in invatamantul gimnazial si liceal: profesor. Cercetarii. profesor.se normeaza cate un post la fiecare grupa/clasa. astfel incat sa acumuleze. mentor de dezvoltare profesionala. se considera formare continua. personalul didactic se normeaza pe ture. profesor-psiholog scolar. considerat de la data promovarii examenului de definitivare i n invatamant. h) in centrele logopedice interscolare si in cabinetele scolare: profesor-lo goped. 247 Functiile didactice sunt: a) in educatia anteprescolara: educator-puericultor . personalul didactic se normeaza pe ture. g) in centrele si cabinetele de asistenta psihopedagogica: profesor-psihoped agog. elaborat de Minister ul Educatiei. psiholog.e. diferite de specializarea curenta. logoped. a cadrelor didactice care fac dovada absolvirii unui p rogram acreditat de formare in domeniul managementului educational. e) in invatamantul prescolar. Cercetarii. psihopedagog. precum si personalul de conducere. Tineretului si Sportului si aprobat prin ordin al mini strului educatiei. constituit in urma selectie i. profesor-psiholog. profesor de psihodiagnoza si kinetote rapeut . respectiv primar alternativ pentru fiecare gru pa sau clasa se normeaza cadre didactice conform specificului fiecarei alternati ve educationale. formato r. Conditii de ocupare ART. cu minimum 6 0 de credite transferabile. profesor -logoped. tineretului si sportului. c) in invatamantul primar: profesor pentru invatamant primar . (5) Pe langa una sau mai multe specializari. antrenor. profesor de educatie speciala. de indrumare si de control prin diferite programe si forme de organi zare a formarii continue se realizeaza pe baza sistemului de acumulare. . cercetarii. prin concurs specific. profesor-sociolog. (8) Evaluarea si validarea achizitiilor dobandite de personalul didactic. ART. f) in invatamantul special si in comisiile de expertiza complexa: profesor i tinerant si de sprijin.se norm eaza cate un post pentru fiecare grupa de copii.se normeaza c ate un post pentru fiecare clasa de elevi. de indrumare si de control din invatamantul preuniversitar este obligat sa participe periodic la programe de formare continua. la fiecare interval co nsecutiv de 5 ani. cadrele didactice pot dobandi c ompetente didactice. k) pentru realizarea de activitati extrascolare: profesor. b) in invatamantul prescolar: profesor pentru invatamant prescolar . Tineretului si Sportului infiinteaza c orpul national de experti in management educational. (3) Pot ocupa functii de conducere. cu calificarea in psihopedagogie speciala. (2) Procedura si criteriile de selectie se stabilesc prin metodologie aproba ta prin ordin al ministrului educatiei. cercetarii. profesor-asociat. (6) Personalul didactic. pentru disciplinele din acelasi domeniu fundamentat cu dome niul licentei. 246 (1) Ministerul Educatiei. de conducere. in institutiile cu program prel ungit sau saptamanal.

cercetarii. respectiv. in f unctia didactica corespunzatoare studiilor. Personalul didac tic asociat este luat in considerare la indeplinirea standardelor privind autori zarea sau acreditarea unitatii scolare. se cere absolvirea cu diploma a unui liceu si a unei scoli de antrenori ori a unei institutii de invatamant postliceal sau sup erior de profil. d) tehnician. (1). 248 (1) Pentru ocuparea functiilor didactice este necesara efectuarea unui stagi u practic cu durata de un an scolar. (5) Pentru ocuparea functiilor didactice din invatamantul special trebuie in deplinite in mod corespunzator conditiile prevazute la alin. 249 Personalul didactic auxiliar este format din: a) bibliotecar. pentru asigurarea formarii initiale si a inse rtiei profesionale a cadrelor didactice: profesor mentor. Tineretului si Sportului. (6) Pentru ocuparea functiei de antrenor in cluburile sportive scolare. k) administrator financiar (contabil). ART. in p alatele si in cluburile copiilor. nonformal sau informal competente profesionale pana la intrarea in vigoare a prezentei legi indeplinesc conditia pentru ocuparea functiei didac tice de profesor pentru invatamantul prescolar. antrenor si care au dobandit formal. redactor. i) mediator scolar. maistru-instructor. in conditiile stabilite prin o rdin al ministrului educatiei. h) corepetitor. ai scolilor postliceale pedagogice. tineretului si sportului. (2) In vederea efectuarii stagiilor de practica pentru ocuparea unei functii didactice la nivelul inspectoratelor scolare judetene/al municipiului Bucuresti se constituie corpul profesorilor mentori in baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei. realizat intr-o unitate de invatamant. Cercetarii. m) administrator de patrimoniu. sub indrumarea unui profesor mentor si trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii minime de studii: a) absolvirea cu diploma a studiilor universitare de licenta in profilul pos tului. n) personalul didactic asociat este personalul didactic titular la alta scoa la. b) informatician. c) laborant. Cercetarii. e) pedagog scolar. g) asistent social. (3) Cadrele didactice care ocupa functii de educatori/educatoare. personalul didactic pensionat platit in regim de plata cu ora sau specialist i consacrati in domeniul de specialitate al curriculei scolare. documentarist. (4) Absolventilor liceelor pedagogice. l) instructor-animator. Tineretului si Sportulu i. profesor pentru invatamantul pri mar. institutor i/institutoare. profesor antrenor. ART. f) instructor de educatie extrascolara. li se considera indeplinita conditia pentru ocuparea functiilor didactice de profesor pentru invatamantul prescolar. cu specializarea in ramura de sport respectiva. respectiv profesor pentru invatamantul primar. ART. pana la intrarea in vigoare a prez entei legi. 250 Pentru ocuparea functiilor didactice auxiliare trebuie indeplinite urmatoare . invatatori/invatatoare.l) in unitatile de invatamant. m) in centrele de documentare si informare: profesor documentarist. j) secretar. au absolvit ciclul de licenta. a i colegiilor universitare de institutori sau ai altor scoli echivalente. care. b) absolvirea masterului didactic cu durata de 2 ani. in baza unei metodologii de recunoastere si e chivalare elaborate de Ministerul Educatiei. iar pentru alt e specializari decat cele psihopedagogice este necesar un stagiu atestat de preg atire teoretica si practica in educatie speciala. incadra ti in invatamantul prescolar si primar.

in profilul postului.indeplinirea conditiilor prevazute de legislatia in vigoare pentru functia de inginer/subinginer. de lunga sau de scurta durata.absolvirea cu diploma de licenta cu s pecializarea asistenta sociala sau absolvirea cu diploma de bacalaureat a liceul ui pedagogic. ori a unui liceu de specialit ate. recunoscut de Ministerul Educatiei.absolvirea liceului cu examen de bacal aureat. pe perioada determinata. 252 (1) Personalul didactic titular in sistemul de invatamant preuniversitar. cu examen de diploma. sectia de bibliotecon omie. g) pentru functia de asistent social . k) pentru functia de administrator financiar . cercetarii.absolvirea unei institutii de invatamant superior de profil. cu diploma de bacalaureat sau absolvirea invatama ntului postliceal cu specialitatea tehnician in activitati de secretariat. a unei institutii de invatamant. (2) Norma didactica pentru noile functii prevazute la alin. Tineretului si Sportului.absolvirea. urmata de un curs de formare profesionala cu specializarea mediator scolar. i) pentru functia de mediator scolar . la . specializarea mediator scolar. Familiei si Protectiei Sociale. ART. cu examen de diploma. b) pentru functia de informatician . sau a unei scoli sanitare postliceale ori a unei scoli postliceale de educatori-puericultori. Tineretului si Sportului. postliceal sau liceal cu diploma.indeplinirea conditiilor prev azute de legislatia in vigoare pentru functia de contabil. de lunga sau de scurta durata. in fu nctie de dinamica invatamantului. ART. a unei ins titutii de invatamant superior. d) tehnician . a unei scoli postliceale in speci alitate ori a unui liceu pedagogic sau a echivalentului acestuia ori a altui lic eu si absolvirea cursurilor speciale pentru obtinerea certificatului de califica re profesionala pentru aceasta functie. sa stabileasca si sa reglementeze noi functii didactice. a unei scoli postliceale sau a liceului. e) pentru functia de pedagog scolar .absolvirea unei scoli postliceale sau a liceului. sau a altor institutii de invatamant ai caror absolventi au studiat in tim pul scolarizarii disciplinele de profil din domeniul biblioteconomiei. Cercetarii. Cercetarii. pot ocupa functia de bibliotecar. urmata de un curs de initiere in domeniu. in domeniu/ absolvirea cu examen de diploma.absolvirea cu dip loma a unei institutii de invatamant superior.absolvir ea. pot ocupa functia de bibliote car.le conditii de studii: a) pentru functia de bibliotecar.absolvirea. daca au urmat un curs de initiere in domeniu. sectia de biblioteconomie.absolvirea unei institutii de invatamant sup erior. Cercetarii. tineretului si sportului. contabil-sef. j) pentru functia de secretar . in dome niu. Tineretului si Sportului. (1) se reglement eaza de Ministerul Educatiei. respectiv a unui liceu. cu examen de licenta ori de absolvire. in colaborar e cu Ministerul Muncii. de documentarist sau de redactor si alti absolventi ai invatamantului super ior. sau a altor in stitutii de invatamant ai caror absolventi au studiat in timpul scolarizarii dis ciplinele de profil din domeniul biblioteconomiei. de documentarist sau de redactor si absolventi ai invat amantului postliceal sau liceal cu diploma in domeniu/absolvirea cu examen de di ploma a unei institutii de invatamant. cu diploma. a unei scoli postliceale sau a liceului. c) pentru functia de laborant . este autorizat ca. l) pentru functia de administrator de patrimoniu . economi st. respectiv didactice auxiliare. f) pentru functia de instructor de educatie extrascolara . in conditiile stabilit e prin ordin al ministrului educatiei. h) pentru functia de corepetitor . 251 (1) Ministerul Educatiei. de documentarist si de redactor . ori absolvirea cu diploma de bacala ureat a oricarui alt profil liceal. a unei institut ii de invatamant superior sau a unei unitati de invatamant preuniversitar de pro fil.absolvirea unei institutii de invatam ant superior de profil.

posturile didactic e se ocupa prin concurs organizat la nivelul unitatii de invatamant cu personali tate juridica. b) consiliul de administratie al scolii respective este de acord. r ezervate. b) situatia in care se constata diminuarea numarului de ore sub nivelul unei jumatati de norma fara posibilitate de completare in aceeasi unitate sau intr-o unitate de invatamant apropiata. (5) Consiliul de administratie al unitatii de invatamant stabileste posturil e didactice/catedrele disponibile pentru angajare. cadrele didactice t itulare in sistemul de invatamant preuniversitar beneficiaza de solutionarea res trangerii de activitate prin: a) transferul consimtit intre unitatile de invatamant preuniversitar. respectiv in plata cu ora. organizarea concursur ilor pe post si angajarea personalului didactic se iau la nivelul unitatii de in vatamant de catre consiliul de administratie al unitatii de invatamant. conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educatiei. cu posibilitatea prelungirii contr actului. Tineretului si Sportului. b) repartizarea pe posturi/catedre vacante. Tineretului si Sportului. precum si conditiile si modalitatile de ocupare a acestora. Cercetarii. corecteaza in colaborare cu unitatile d e invatamant si avizeaza oferta de posturi didactice/catedre vacante/rezervate. (3) In invatamantul preuniversitar de stat si particular. ART. coordonata de inspectoratul scol ar judetean/Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti. (3) consta in: a) proba practica sau inspectie speciala la clasa si proba scrisa din didact ica specialitatii la angajarea personalului didactic cu contract individual de m . (2) Constituirea posturilor didactice la nivelul unitatii de invatamant sau al consortiilor scolare se face pe baza normativelor in vigoare privind formatiu nile de studiu. Cercetarii. (7) Lista de posturi didactice/catedre se face publica prin afisare la inspe ctoratele scolare si la unitatile de invatamant respective si pe site-ul acestor institutii cu cel putin 30 de zile inaintea declansarii procedurilor de selecti e si angajare pe aceste posturi didactice/catedre. (4) Prin restrangere de activitate se intelege: a) situatia in care postul/norma didactica nu se incadreaza in sistemul de n ormare privind efectivele de prescolari si elevi prevazute de lege. care au obtinut cel putin nota 7 si au ocupat un post/o catedra devi n titulari ai scolii respective daca: a) se certifica viabilitatea postului/catedrei. Tineretului si Sportului.data intrarii in vigoare a prezentei legi. (6) Inspectoratul scolar analizeaza. (3) In conditiile intrarii in restrangere de activitate. pana l a data de 15 noiembrie a fiecarui an. conform unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei. SECTIUNEA a 4-a Forme de angajare a personalului didactic ART. anteriori intrarii in vigoare a prez entei legi. conform metodologiei elaborate de Ministerul Educatiei. Cercetarii. isi pastreaza dreptul dobandit la co ncursul national unic de titularizare. 253 Cadrele didactice netitulare calificate care au participat la concursul nati onal unic de titularizare in ultimii 3 ani. la propu nerea directorului. 254 (1) In unitatile de invatamant sau in consortiile scolare poate fi angajat p ersonal didactic cu contract individual de munca pe perioada nedeterminata sau p erioada determinata de cel mult un an scolar. (8) Concursul prevazut la alin. (2) Personalul didactic din invatamantul preuniversitar care a devenit titul ar al sistemului national de invatamant prin repartitie guvernamentala sau prin orice alta forma legala beneficiaza de aceleasi drepturi ca si personalul didact ic devenit titular prin concursul national de titularizare. (4) Deciziile privind vacantarea posturilor didactice. in conditiile legii. statutul acestora: vacante.

(5). (9) Unitatile de invatamant. in si tuatia in care postul ramane rezervat. directorul unitatii de invatamant incheie contractul individual de munca pe o p erioada de cel mult un an scolar. (15) Pentru candidatii care au ocupat prin concurs validat. conform statutului acestor posturi didactice si catedre . In situatia in care acesti candidati promoveaz a examenul pentru definitivarea in invatamant. (17) Inspectoratul scolar centralizeaza la nivel judetean posturile didactic e si orele ramase neocupate. Din comisia de concurs compusa din cadre didactice face parte i n mod obligatoriu si un reprezentant al inspectoratului scolar judetean. In situ atia in care concursul se organizeaza in consortii scolare sau in asocieri tempo rare la nivel local ori judetean. si au ocupat prin concurs validat. prof esori debutanti. (18) Reprezentantii organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramu ra a invatamantului participa cu statut de observator la toate etapele de organi zare si desfasurare a concursurilor organizate la nivelul unitatii sau al consor tiilor scolare. de consiliul de administratie al unitatii de invatamant un post didactic vacant. de consiliul de administratie al unitatii de invatamant un post dida ctic rezervat. a candidatilor participanti la concurs si nerepartizati. comisiile sunt validate de consiliile de admin istratie ale unitatilor de invatamant. (10) Comisiile de concurs se aproba de consiliul de administratie al unitati i de invatamant. in conditiile metodologiei. Consiliul de administratie al unitatii de invatamant poate deci de prelungirea contractului individual de munca si in anul scolar urmator. in conditiile metodologiei. in consortii scolare sau in asocier i temporare la nivel local ori judetean. precum si situatia posturilor didactice si a orelor ramase neocupate dupa concursul organizat la ni velul unitatii sau al consortiilor scolare. b) profesorilor debutanti aflati in stagiu practic. (14) Pentru candidatii care nu au dobandit definitivarea in invatamant. profesori cu d rept de practica. in conditiile me todologiei. care vor fi repartizate in ordine: a) cadrelor didactice titulare intr-o unitate de invatamant pentru completar ea normei didactice. respectiv pana la revenirea titu larului pe post. (11) In invatamantul preuniversitar de stat.unca. validarea concursurilor si angajarea pe pos t se fac de catre conducerea unitatii de invatamant particular si se comunica. (13) Candidatii care au dobandit definitivarea in invatamant. directorul unitatii de invatamant incheie contractul individual d e munca pe o perioada de cel mult un an scolar. (16) Directorii unitatilor de invatamant comunica in scris inspectoratului s colar situatia angajarii pe posturi didactice a candidatilor validati dupa concu rs. b) prezentarea unui curriculum vitae si sustinerea unui interviu la angajare a prin plata cu ora a personalului didactic asociat si a personalului didactic p ensionat. Directorul unitatii de invatamant incheie cu ac estia contractul individual de munca pe perioada nedeterminata. consiliul de administratie poate hotari modificarea duratei contractului individual de munca din perioada determi nata in perioada nedeterminata. c) candidatilor ramasi nerepartizati dupa concursul organizat la nivelul uni tatii sau al consortiilor scolare. cu respectarea criteriilor de competenta profesionala. stabilit in conditiile alin. i n scris. organizeaza concursul pentru ocuparea p osturilor si catedrelor. de consiliul de administratie al unitatii de invatamant un post didactic vacant sunt titulari pe postul ocupat. d) pensionarilor. individual. validarea concursurilor pentru ocuparea posturilor/catedrelor didactice se face de catre consiliul de administr atie al unitatii de invatamant care organizeaza concursul. inspectoratului scolar. (19) Posturile didactice ramase neocupate prin concurs sau eliberate in timp ul anului scolar se ocupa prin plata cu ora pana la sfarsitul anului scolar ori pana la revenirea pe post a cadrului didactic care a beneficiat de rezervarea po . si au ocupat prin concurs validat. (12) In invatamantul particular.

subprefect. int eruniversitare sau interinstitutionale. cercetare. de indrumare si de contr ol in sistemul de invatamant. De acest drept poate beneficia numai unul dintre parinti sau sustinatorii legali. ca urmare a unor acorduri. (20) Eliberarea din functie a personalului didactic in unitatile de invatama nt cu personalitate juridica se face de catre directorul unitatii. in conditiile alin. presedinte si vicepresedinte al consiliului judetean. ART. 255 (1) Cadrele didactice titulare.stului/catedrei. (7) Perioada de rezervare a postului didactic. cu contract pe perioada nedeterminata. pe baza de contract. se considera vechime in invatamant. Cercetarii. Tineretului si Sportului. 256 (1) Functiile de conducere din unitatile de invatamant sunt: director si dir ector adjunct. numite in Guvern sau care indeplinesc functii de specialitate spe cifice in aparatul Parlamentului. (1) beneficiaza si personalul didactic titular cu c ontract pe perioada nedeterminata trimis in strainatate cu misiuni de stat. cu contr act pe perioada nedeterminata. precum si cadrele didactice numite ca personal de conducere sau in f unctii de specialitate specifice la comisiile si agentiile din subordinea Admini stratiei Prezidentiale. De aceleasi drept uri beneficiaza si personalul de conducere si de specialitate de la casa corpulu i didactic. Cercetarii. iar la unitatile de invatamant particulare de catr e persoana juridica fondatoare. . (5) Personalului didactic titular cu contract pe perioada nedeterminata soli citat in strainatate pentru predare. precum si cel e alese de Parlament in organismele centrale ale statului au drept de rezervare a postului didactic sau a catedrei pe perioada in care indeplinesc aceste functi i. o data la 10 ani. conform prevederilor legale in vigoare si contractului colectiv d e munca la nivel de ramura. (1)-(6). cu a probarea unitatii de invatamant sau. c u rezervarea postului. a Parlamentului. conform prevederilor legale in vigoare. cel care lucreaza in organisme internationale. de indrumare si de control ART. (4) Functiile de indrumare si de control din invatamantul preuniversitar sun t: a) la inspectoratele scolare: inspector scolar. (2) Functiile de conducere din inspectoratele scolare sunt: inspector scolar general si inspector scolar general adjunct. respectiv 3 ani in cazul copiilor cu handicap. care indeplinesc functia de prefect. (3) Liderii sindicatelor reprezentative din invatamant au dreptul de rezerva re a postului. alese in Parlament. (3) Functiile de conducere din unitati conexe ale invatamantului preuniversi tar se stabilesc potrivit specificului acestora. cu aprobarea consiliului de administratie. (8) Personalul didactic titular cu contract pe perioada nedeterminata poate beneficia de concediu fara plata pe timp de un an scolar. pentru cresterea si ingrijirea copilului in varsta de pan a la 2 ani. a Guvernului sau a Ministerului Educati ei. Cercetarii. precum si insotitorii acestora. al Guvernului si in Ministerul Educatiei. prin reglementari ale Ministeru lui Educatiei. (1) se aplica si cadrelor didactice titulare. de tineret si sport. de cultura. (6) Personalul didactic are dreptul la intreruperea activitatii didactice. primar. i se rezerva postul didactic. SECTIUNEA a 5-a Functiile de conducere. (4) De prevederile alin. cu reze rvarea postului pe perioada respectiva. precum si cadrelor didactice trecute in functii de conducere. a inspectoratului scolar. dupa caz. (2) Prevederile alin. activitate artistica sau sportiv a. viceprimar. Tineretului si Sportului. daca sunt cadre didactice. al Administratiei Prezidentiale. Tineretului si Sportului. conventii guvernamentale.

de catre directorul adjunct sau un cadru didactic membru in cons iliul de administratie. prin decizia persoanei juridice fondatoare. functia de presedinte sau v icepresedinte in cadrul unui partid politic. reglementat prin metodologie elaborata de Ministerul Educatiei. pe perioada exercitarii mandatului. tineretului si sportulu i. cercetari i. Cercetarii. cadre didactice. Cercetarii. Contractul de management poate fi prelungit. este obligatorie realizarea unui audit de catre inspectoratul sc olar judetean/al municipiului Bucuresti. Directorul incheie contract de management cu inspectoru l scolar general sau cu ministrul educatiei. prin hotarare a consiliului de administratie. tineretului si sportului. c . la nivel local. in urma unui concurs p ublic. (4) Directorul si directorul adjunct din unitatile de invatamant preuniversi tar nu pot avea. cercetarii. generali adjuncti si directorii caselor co rpului didactic sunt numiti de ministrul educatiei. tineretului si s portului.b) la Ministerul Educatiei. tineretului si sportului. cercetarii. ART. inspector principal de specialitate si alte functii stabilite prin hota rare a Guvernului. pe baza unui concurs public. respecti v presedintele consiliului judetean pe raza careia se afla unitatea de invataman t. in functie de unitatile aflate in subordine. tineretului si sportului. conform subordonarii acestora. (2) Inspectorii scolari generali. pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei. (3) Consiliul de administratie valideaza rezultatele concursului de ocupare a functiilor de director. (6) Directorul unitatii de invatamant particular si confesional poate fi eli berat din functie. (3) In urma promovarii concursului. resp ectiv judetean. cercetarii. cu aco rdul partilor. la propunerea consiliului de administratie. tineretului si sportului. un reprezentant al inspectoratului scolar. judetean sau nation al. respectiv director adjunct al unitatii de invatamant preu niversitar. Daca in termen de 3 0 de zile consiliul local/consiliul judetean nu se pronunta asupra contractului de management. ART. (7) In conditiile vacantarii functiei de director. precum si un reprezentant al consiliului local. respectiv director adjunct si emite decizia de numire in functia de director. generali adjuncti si directorii caselor co rpului didactic incheie contract de management cu ministrul educatiei. (4) Modelul-cadru al contractului de management este stabilit prin ordin al ministrului educatiei. cu votul a 2/3 di n membrii sai. care devine automat si ordonator de credite. ART. obligatoriu. in urma evaluarii performantelor manageriale. Contractul de management poate fi prelungit. 257 (1) Functia de director si de director adjunct se ocupa prin concurs public de catre cadre didactice titulare membre ale corpului national de experti in man agement educational. respectiv de director adjunct. cu votul a 2/3 dintre membri. In ac easta situatie. cercetarii. pana la organizarea unui nou concurs. Din comisie fac parte. cercetarii. Tineretului si Sportului. 258 (1) Consiliul de administratie stabileste comisia de concurs pentru ocuparea postului de director. conducerea interimara este preluata. 259 (1) Inspectorii scolari generali. (5) Directorul unitatii de invatamant de stat poate fi eliberat din functie prin hotararea consiliului de administratie. Tineretului si Sportului: inspector general. acesta se considera aprobat tacit. (2) Concursul pentru ocuparea functiilor de director sau de director adjunct se organizeaza de unitatea de invatamant. directorul incheie contract de managemen t cu primarul/primarul de sector al unitatii administrativ-teritoriale. conform subordonarii acestora. Cercetarii. (2) Metodologia de organizare si desfasurare a concursului pentru ocuparea f unctiei de director si de director adjunct se stabileste prin ordin al ministrul ui educatiei. (3) Directorii unitatilor destinate activitatilor extrascolare sunt numiti d e catre inspectorul scolar general sau de catre ministrul educatiei. prin consiliul de administratie. T ineretului si Sportului.

c) titlul de doctor sau gradul didactic I. 260 (1) Functiile de conducere din inspectoratele scolare si de director la casa corpului didactic se ocupa. in termen de 5 zil e de la comunicarea rezultatelor concursului. numita prin ordin al ministrului educatiei. ART. cercetarii. in sistemul national de invatamant. Hotararea acestuia poate fi atacat a la instanta de judecata competenta. in urma evaluarii performantelor manageriale. (2) Concursul pentru ocuparea functiilor de inspector scolar general. de indrumare si de control. (ii) 3 inspectori scolari generali din teritoriu. (3) Functiile de indrumare si de control din Ministerul Educatiei. cu cel put in 30 de zile inainte de organizarea concursului. (iii) un director din Ministerul Educatiei. cercetarii. (4) In comisiile de concurs participa. tineretului si sportului. inspec tor scolar general adjunct si director la casa corpului didactic se desfasoara l a sediul Ministerului Educatiei. (4) Concursul pentru ocuparea functiilor de indrumare si de control consta i n: a) curriculum vitae. Cercetarii. (5) Contestatiile la hotararile comisiei prevazute la alin. Cercetarii. b) calitati dovedite in activitatea didactica si in functii de conducere. (3) se adreseaza ministrului educatiei. cu diploma de licenta. manageriala si d e prestigiu moral evaluate prin: a) curriculum vitae. cu statut de observator. prin concurs. d) calificativul "foarte bine" obtinut in ultimii 5 ani. tineretului si sportu lui. cu competente in domeniu. analiza si evaluarea acestuia. de inspector scolar general adjunct si de director la casa corpului didacti c. Tineretului si Sportului. Tineretului si Sport ului. (3) Comisia ministeriala pentru ocuparea functiilor de inspector scolar gene ral. analiza de lectii si intoc mirea procesului-verbal de inspectie. posturile corespunzatoare functiilor de indrumare si de control cuprinse in organigramele proprii si asigu ra publicarea acestora in presa centrala/locala si la sediul propriu. de cadre didactice din cadrul corpului national de experti. ART. d) interviu in fata unei comisii de concurs privind managementul educational si deontologia profesionala. in conditiile legii. anterioare. (ii) 2 inspectori scolari generali din teritoriu. reprezentant ii organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramura a invatamantului. respectiv in spectoratele scolare vacanteaza. Tineretului si Sportului se ocupa prin concurs. (iii) inspectorul scolar general al inspectoratului scolar pentru care se or ganizeaza concursul. constand din asistenta la ore. prin concurs. Cercetarii. Tineretului si Sportului. (2) Functiile de indrumare si de control din inspectoratele scolare se ocupa .u acordul partilor. b) pentru functia de inspector scolar general adjunct si de director la casa corpului didactic: (i) secretarul de stat pentru invatamantul preuniversitar. este alcatuita din 5 membri. care indeplinesc criteriile de competenta profesionala. cu competente in domeniu. (iv) un director din Ministerul Educatiei. dintre care: a) pentru functia de inspector scolar general: (i) secretarul de stat pentru invatamantul preuniversitar. in calitate de pr esedinte. . in calitate de pr esedinte. Tineretului si Sportu lui. c) proba practica. b) inspectie speciala la clasa. membre ale corpului national de experti in management educa tional. Cercetari i. e) interviu in fata unei comisii de concurs privind managementul educational si deontologia profesionala. de catre cadre didactice titulare. Cercetarii. 261 (1) Ministerul Educatiei.

norma didactica se s tabileste astfel: profesori la predare . respectiv 40 de ore pe saptamana. prin ordin al ministrului educatiei. c) 18 ore pe saptamana pentru profesorii din invatamantul secundar si tertia r non-universitar. sunt prevazute in fisa individuala a postului. b) activitati de pregatire metodico-stiintifica. (8) Numirea personalului didactic admis la concurs. se revizuieste anual si constituie anexa la contractul individua l de munca.16 ore pe saptamana. cercetarii. Cercetarii. pentru profesori care efectueaza terapiile specifice. (1) lit. in functiile de indrumar e si de control din inspectoratele scolare. Ti neretului si Sportului. pen tru cel din centrele logopedice interscolare. c) activitati de educatie. scoala dupa scoala. Tineretului si Sportului.20 de ore pe saptamana. unde nu se po t constitui clase separate. d) 24 de ore pe saptamana pentru profesorii de instruire practica. pentru personalul didactic itinera nt. e) pentru personalul didactic din invatamantul special. (1). tineretului si sportului. constituita in educatia timpurie. directorul general din departamentul respectiv. Aceasta se aproba in consiliul de administratie. (5) Comisia pentru concursul de ocupare a functiilor de indrumare si de cont rol din inspectoratul scolar este formata din: inspectorul scolar general . iar in functiile de indrumare si control din cadrul ministerului. a) si se stabilest e dupa cum urmeaza: a) un post de profesor pentru invatamantul prescolar pentru fiecare grupa cu program normal. (3) Norma didactica de predare-invatare-evaluare si de instruire practica si de evaluare curenta a prescolarilor si a elevilor in clasa reprezinta numarul d e ore corespunzator activitatilor prevazute la alin. stabilit de mi nistrul educatiei. Cercetarii. cu acordul partilor. cu avizul Ministerului Educatiei. 262 (1) Activitatea personalului didactic de predare se realizeaza intr-un inter val de timp zilnic de 8 ore. in u rma evaluarii performantelor manageriale. Contractul de management poate fi prelungit. Tineretului si Sportului este formata din: secretarul de stat al departamentului in care se afla postul scos la concur s . precum si din unitatile cu activitati extra scolare si din centrele sau cabinetele de asistenta psihopedagogica. (9) Inspectorii scolari incheie contract de management cu inspectorul scolar general. conform planurilor-cadru de invatamant .in c alitate de presedinte. si cuprinde: a) activitati didactice de predare-invatare-evaluare si de instruire practic a si examene de final de ciclu de studii. (7) Reprezentantii organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramur a a invatamantului au drept de acces la documentele comisiilor de concurs. un profesor sau un conferentiar universitar din profilul postului pentru care candideaza. invatare pe tot parcursul vietii. care corespund profilului. un reprezentant al Ministerului Educatiei. b) un post de profesor pentru invatamantul primar pentru fiecare clasa din i nvatamantul primar sau pentru clase simultane din cadrul acestuia. (6) Comisia pentru concursul de ocupare a functiilor de indrumare si de cont rol din Ministerul Educatiei.in calitate de presedinte. cercetarii. se face de catre inspectorul scolar general. profesori pentru cultu . SECTIUNEA a 6-a Norma didactica ART. tineretului si sportului. (2) Activitatile concrete prevazute la alin. specializarii si aptitudinilor persoanei care ocupa postul didactic respectiv. complementare procesului de invatamant: mentorat. Cercetarii. u n profesor sau un conferentiar universitar din profilul postului. profesor-educator si profesor pentru instruire practica . pentru profesorii din unitatile si clasele cu program integra t si suplimentar de arta si sportiv. f) un post pentru personalul didactic din invatamantul special integrat.e) proba scrisa in profilul postului pentru care candideaza.

c). in cazul i n care profesorii pentru invatamantul primar de la grupa ori clasa respectiva nu fac dovada calificarii prin diploma de studii sau prin certificatul de competen ta. de profesorii pentru invatamantul primar de la grupa sau cl asa respectiva. 262 alin. In invatamantul gimnazial din mediul rural norma didactica se poate constitui di n 1/2 din ore de la specialitatea sau specialitatile de baza si completata cu 1/ 2 din ore de la disciplinele stabilite la alin. cercetarii. (3). fiind incluse in norma acestora. 262 alin. conform metodologiei elaborate de Ministerul Ed ucatiei. Cercetarii. (6) Profesorii pentru invatamantul primar de la clasele cu predare in limbil e minoritatilor nationale sunt remunerati. (3) . prin plata cu ora. fiind incluse in norma acestora. (10) Personalul didactic de conducere. daca fac dovada calificarii prin diploma de studii sau prin certificatul d e competenta si sunt remunerate prin plata cu ora. Cercetarii. Tineretului si Sportului. (1) lit. 263 (1) Norma didactica in invatamantul preuniversitar cuprinde ore prevazute in planurile-cadru de invatamant la disciplinele corespunzatoare specializarii sau specializarilor inscrise pe diploma de licenta ori pe certificatul de absolvire a unui modul de minimum 90 de credite transferabile care atesta obtinerea de co mpetente de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniulu i de specializare inscris pe diploma. c). pentru orele care depasesc numarul de ore prevazut in planurile de invatamant de la clasele cu pre dare in limba romana. de profesorii pentru invatamantul primar de la clasa respec tiva. (4) Orele de limbi straine din invatamantul primar pot fi predate. (2) ori prin adaugare de ore con form prevederilor art. ART. de indrumare si de control poate fi d egrevat partial de norma didactica de predare.ra fizica medicala. g) un post de profesor documentarist in centrele de documentare si informare . 262 alin. in cadrul activitatilor postului. norma didactica cuprinde activitat ile prevazute in planurile de educatie corespunzatoare profilurilor cercurilor s i atelierelor. (2) Prin exceptie. aceasta se poate completa cu activitatile prevazute la art. in condit iile prezentei legi. (9) Prin exceptie. (7) In invatamantul primar. Cercetarii. (1) si art. Orele de limbi straine din invatamantul primar pot fi predate si de profesori cu studii superioare de specialitate. c). Orele de limbi straine din in vatamantul primar pot fi predate si de profesori cu studii superioare de special itate. aceasta poate fi constituita din 2/3 din ore de la specializarea sau specializ arile de baza si completata cu 1/3 din ore de la disciplinele stabilite la alin. daca fac dovada calificarii pr in diploma de studii ori prin certificatul de competenta. in norma didactica prevazuta la alin. kinetoterapie. Tineretului si Sportului. orele de educatie fizica prevazute in planurile de invatamant sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate. . pe baza normelor aprobate prin or din al ministrului educatiei. sau prin plata cu ora. in limitele normelor didactice stabilite la art. (8) In palatele si in cluburile copiilor. (1) si (2). (5) Orele de limbi straine din invatamantul primar pot fi predate. se pot include si ore de la disciplinele stabilite prin metodologia aprobata de Ministerul Edu catiei. in functie d e tipul si gradul de deficienta. educatia psihomotrica si altele. in condit iile prezentei legi. 262 alin. (3) In situatia in care norma didactica nu se poate constitui conform preved erilor alin. daca norma didactica a profesorilor din invatamantul gimn azial nu se poate constitui conform prevederilor alin. (4) Norma didactica de predare-invatare-evaluare si de instruire practica si de evaluare curenta a prescolarilor si a elevilor in clasa se reduce cu doua or e pe saptamana in cazul cadrelor didactice care au calitatea de mentor. aprobate prin regulament de Ministerul Educatiei. Tin eretului si Sportului. cu mentinerea drepturilor salarial e. sau prin plata cu ora. (2) ori prin adaugarea de ore conform prevederilor art. (1) lit. tineretului si sportului. 262 alin . (1). (1) lit.

(11) Timpul saptamanal de activitate a personalului didactic auxiliar este i dentic cu cel stabilit pentru personalul cu functii echivalente din celelalte se ctoare bugetare, potrivit legii. Sarcinile acestuia sunt prevazute in fisa indiv iduala a postului. SECTIUNEA a 7-a Distinctii ART. 264 (1) Personalul didactic din invatamantul preuniversitar beneficiaza de grada tie de merit, acordata prin concurs. Aceasta gradatie se acorda pentru 16% din p osturile didactice existente la nivelul inspectoratului scolar si reprezinta 25% din salariul de baza. Gradatia de merit se atribuie pe o perioada de 5 ani. (2) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului elaboreaza me todologia si criteriile de acordare a gradatiei de merit, cu consultarea federat iilor sindicale reprezentative la nivel de ramura de invatamant. ART. 265 (1) Personalul didactic cu rezultate excelente in activitatea didactica, edu cativa si stiintifica poate primi decoratii, ordine, medalii, titluri, potrivit legii. (2) Ordinele si medaliile care pot fi conferite personalului didactic din in vatamantul preuniversitar sunt: Ordinul Spiru Haret clasele Comandor, Cavaler si Ofiter, Medalia Membru de onoare al corpului didactic. Medalia se acorda cadrel or didactice pensionabile, cu activitate deosebita in invatamant. (3) In afara distinctiilor prevazute la alin. (2), ministrul educatiei, cerc etarii, tineretului si sportului este autorizat sa acorde personalului didactic din invatamantul preuniversitar urmatoarele distinctii: a) adresa de multumire publica; b) diploma "Gheorghe Lazar" clasele I, a II-a si a III-a; c) diploma de excelenta, care se acorda cadrelor didactice pensionate sau pe nsionabile, cu activitate deosebita in invatamant. (4) Diploma "Gheorghe Lazar" clasele I, a II-a si a III-a este insotita de u n premiu de 20%, 15% si, respectiv, 10% din suma salariilor de baza primite in u ltimele 12 luni de activitate. Diploma de excelenta este insotita de un premiu d e 20% din suma salariilor de baza primite in ultimele 12 luni de activitate. (5) Distinctiile si premiile prevazute la alin. (3) se acorda in baza unui r egulament aprobat prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului s i sportului, in limita unui procent de 1% din numarul total al posturilor didact ice din fiecare judet/sector al municipiului Bucuresti. (6) Fondurile pentru acordarea distinctiilor prevazute la alin. (3) sunt asi gurate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. SECTIUNEA a 8-a Drepturi si obligatii ART. 266 Personalul din invatamantul preuniversitar are drepturi si obligatii care de curg din legislatia in vigoare, din prezenta lege, din regulamente specifice si din prevederile contractului individual de munca. ART. 267 (1) Cadrele didactice beneficiaza de concediu anual cu plata, in perioada va cantelor scolare, cu o durata de 62 de zile lucratoare; in cazuri bine justifica te, conducerea unitatii de invatamant poate intrerupe concediul legal, persoanel e in cauza urmand a fi remunerate pentru munca depusa. (2) Perioadele de efectuare a concediului de odihna pentru fiecare cadru did actic se stabilesc de consiliul de administratie, in functie de interesul invata mantului si al celui in cauza, dar cu asigurarea personalului didactic necesar p entru desfasurarea examenelor nationale. (3) Neefectuarea concediului anual da dreptul la efectuarea concediului rest ant in vacantele anului scolar urmator.

ART. 268 (1) Cadrele didactice care redacteaza teza de doctorat sau lucrari in intere sul invatamantului pe baza de contract de cercetare ori de editare au dreptul la 6 luni de concediu platit, o singura data, cu aprobarea consiliului de administ ratie al unitatii de invatamant. (2) Personalul didactic aflat in situatia prevazuta la alin. (1) nu poate fi incadrat in activitati didactice retribuite in regim de plata cu ora. (3) In situatia desfiintarii unei unitati de invatamant de stat, salariatii disponibilizati primesc salarii compensatorii, conform legii. ART. 269 Personalul de conducere, de indrumare si de control din inspectoratele scola re si casele corpului didactic beneficiaza de concediu de odihna, conform Codulu i muncii. ART. 270 Normele metodologice referitoare la efectuarea concediului legal vor fi elab orate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului impreuna cu reprezentantii organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramura a inva tamantului. ART. 271 Dreptul la initiativa profesionala consta in: a) conceperea activitatii profesionale si realizarea obiectivelor educationa le ale disciplinelor de invatamant, prin metodologii care respecta principiile p sihopedagogice; b) utilizarea bazei materiale si a resurselor invatamantului, in scopul real izarii obligatiilor profesionale; c) punerea in practica a ideilor novatoare pentru modernizarea procesului de invatamant. SECTIUNEA a 9-a Dreptul la securitate al personalului didactic ART. 272 (1) Cadrele didactice nu pot fi perturbate in timpul desfasurarii activitati i didactice de nicio autoritate scolara sau publica. (2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), nu se considera perturbare a cadrelor didactice in timpul desfasurarii activitatii didactice interventia auto ritatilor scolare si/sau publice in situatiile in care sanatatea fizica sau psih ica a elevilor ori a personalului este pusa in pericol in orice mod, conform con statarii personalului de conducere, respectiv in timpul exercitiilor de alarmare pentru situatii de urgenta. (3) Inregistrarea prin orice procedee a activitatii didactice poate fi facut a numai cu acordul celui care o conduce. (4) Multiplicarea, sub orice forma, a inregistrarilor activitatii didactice de catre elevi sau de catre alte persoane este permisa numai cu acordul cadrului didactic respectiv. (5) Inregistrarea prin orice procedee a activitatilor desfasurate in spatiil e scolare este permisa numai cu acordul personalului de conducere, cu exceptia c elor de la alin. (3). SECTIUNEA a 10-a Dreptul de participare la viata sociala ART. 273 (1) Personalul didactic are dreptul sa participe la viata sociala si publica , in beneficiul propriu, in interesul invatamantului. (2) Personalul didactic are dreptul sa faca parte din asociatii si organizat ii sindicale, profesionale si culturale, nationale si internationale, legal cons tituite, in conformitate cu prevederile legii. (3) Personalul didactic poate exprima liber opinii profesionale in spatiul s colar si poate intreprinde actiuni in nume propriu in afara acestui spatiu, daca

acestea nu afecteaza prestigiul invatamantului si demnitatea profesiei de educa tor, respectiv prevederile prezentei legi. ART. 274 (1) Personalul didactic beneficiaza, in limita fondurilor alocate prin buget , din fonduri extrabugetare sau sponsorizari, de acoperirea integrala ori partia la a cheltuielilor de deplasare si de participare la manifestari stiintifice org anizate in strainatate, cu aprobarea consiliului de administratie al unitatii de invatamant. (2) Personalul prevazut la alin. (1) inainteaza unitatii de invatamant propu neri de valorificare a rezultatelor actiunii pentru care a primit aprobarea de d eplasare. ART. 275 (1) Cadrele didactice au obligatia morala sa isi acorde respect reciproc si sprijin in indeplinirea obligatiilor profesionale. (2) Personalul didactic de conducere, de indrumare si de control, precum si personalul didactic auxiliar au obligatia de a respecta atributiile prevazute in fisa postului. (3) Personalul didactic de conducere, de indrumare si de control, precum si personalul didactic auxiliar au obligatia de a participa la activitati de formar e continua, in conditiile legii. ART. 276 Personalului didactic din unitatile de invatamant conexe, care nu dispune de locuinta in localitatea unde are postul, i se deconteaza cheltuielile de transp ort, conform legii. ART. 277 Copiii personalului didactic aflat in activitate sunt scutiti de plata taxel or de inscriere la concursurile de admitere in invatamantul superior si benefici aza de gratuitate la cazare in camine si internate. ART. 278 Personalul didactic si didactic auxiliar din invatamant beneficiaza de o com pensatie de la bugetul asigurarilor sociale de stat de 50% din valoarea cazarii, mesei si a tratamentului in bazele de odihna si tratament. ART. 279 Personalul didactic titular care din proprie initiativa solicita sa se speci alizeze/sa continue studiile are dreptul la concediu fara plata. Durata totala a acestuia nu poate depasi 3 ani intr-un interval de 7 ani. Aprobarile in aceste situatii sunt de competenta unitatii scolare prin consiliul de administratie, da ca se face dovada activitatii respective. SECTIUNEA a 11-a Raspunderea disciplinara si patrimoniala ART. 280 (1) Personalul didactic, personalul didactic auxiliar, precum si cel de cond ucere, de indrumare si de control din invatamantul preuniversitar raspund discip linar pentru incalcarea cu vinovatie a indatoririlor ce le revin potrivit contra ctului individual de munca, precum si pentru incalcarea normelor de comportare c are dauneaza interesului invatamantului si prestigiului unitatii/institutiei, co nform legii. (2) Sanctiunile disciplinare care se pot aplica personalului prevazut la ali n. (1), in raport cu gravitatea abaterilor, sunt: a) observatie scrisa; b) avertisment; c) diminuarea salariului de baza, cumulat, cand este cazul, cu indemnizatia de conducere, de indrumare si de control, cu pana la 15%, pe o perioada de 1-6 l uni; d) suspendarea, pe o perioada de pana la 3 ani, a dreptului de inscriere la un concurs pentru ocuparea unei functii didactice superioare sau pentru obtinere a gradelor didactice ori a unei functii de conducere, de indrumare si de control ;

personalul de indrumare si de control din cadrul inspectoratelor scolare si de personalul d e indrumare si de control din cadrul Ministerului Educatiei. i ar ceilalti au functia didactica cel putin egala cu a celui care a savarsit abat erea. (8) Persoanele sanctionate incadrate in unitatile de invatamant au dreptul d e a contesta. Tineretului si Sportului. comisiile de cercetare disciplinara se constituie dupa cum ur meaza: a) pentru personalul didactic. are dreptul de a c ontesta. organizarea si functionarea. comisii formate din 3-5 membri. precum si orice alte date concludente. Audierea celui cercetat si veri ficarea apararii acestuia sunt obligatorii. de indrumare si de control din inspectoratele scolare si din Ministerul Educatiei. Personalul de conducere. Tineretului si Sport ului. (9) Normele privind componenta. Sesizarea se face in scris si se inregistreaza la registratura unitatii/institu tiei de invatamant. (6) In cadrul cercetarii abaterii prezumate se stabilesc faptele si urmarile acestora. desi a fost instiintat in scris cu minimum 48 de ore inainte. din tre care unul reprezinta organizatia sindicala din care face parte persoana afla ta in discutie sau este un reprezentant al salariatilor. Tin eretului si Sportului. decizia respectiva la coleg iul de disciplina de pe langa inspectoratul scolar. consemnata in condica de inspectii sa u la registratura generala a unitatii de invatamant preuniversitar/institutiei. in termen de 15 zile de la comunicare. care a fost sanctionat. precum si atrib . personalul de conducere al unitatilor de invatamant preuniversitar. d) pentru personalul de conducere al inspectoratelor scolare judetene/al mun icipiului Bucuresti. Din comisie face parte si un inspector din cadrul inspectoratului scolar j udetean/al municipiului Bucuresti. iar ceilalti au functia didactica cel putin egala cu a celui care a savarsit abaterea. Tineret ului si Sportului. Cercetarii. Cadrul didactic cercetat are dreptul sa cunoasca toate actele cercetarii si sa isi produca probe in aparare. Refuzul celui cercetat de a se preze nta la audiere. cercetarii. comisii formate din 3-5 membri. Cercetarii. Cercetarii. Tineretului si Sportului. (5) Comisiile de cercetare disciplinara sunt numite de: a) consiliul de administratie al unitatii de invatamant preuniversitar.e) destituirea din functia de conducere. (4) Pentru cercetarea abaterilor prezumate savarsite de personalul didactic. comisii formate din 3-5 membri. f) desfacerea disciplinara a contractului individual de munca. tineretului si sportului. dintre care un reprezentant al salariatilor. pr ecum si de a da declaratii scrise se constata prin proces-verbal si nu impiedica finalizarea cercetarii. precum si pentru personalul de conducere din inspectorate le scolare judetene/al municipiului Bucuresti. dintre care un reprezentant al salariatilor. dintre care u nul reprezinta organizatia sindicala din care face parte persoana aflata in disc utie sau este un reprezentant al salariatilor. pentru functii le de indrumare si de control din cadrul Ministerului Educatiei. Persoanei nevinovate i se comunica in scris inexistenta faptelor pentru care a f ost cercetata. decizia respectiva la Colegiul c entral de disciplina al Ministerului Educatiei. Cercetarii. imprejurarile in care au fost savarsite. (7) Cercetarea faptei si comunicarea deciziei se fac in termen de cel mult 3 0 de zile de la data constatarii acesteia. (3) Orice persoana poate sesiza unitatea de invatamant/institutia de invatam ant cu privire la savarsirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinara. c) pentru personalul de indrumare si de control din cadrul Ministerului Educ atiei. in termen de 15 zile de la comunicare. comisii formate din 3-5 membri. b) ministrul educatiei. iar ceilalti au functia didactica cel putin egala cu a celui care a savarsit abaterea. Cercetarii. b) pentru personalul de conducere al unitatilor de invatamant preuniversitar . pent ru personalul didactic si personalul de conducere al acesteia. iar ceilalti au functia didactica cel putin egala cu a celui c are a savarsit abaterea. de indrumare si de control din inva tamant. existenta sau inexistenta vi novatiei.

Tineretului si Sportului. salariz ate prin plata cu ora. cercetarii. cercetarii. de indrumare sau de control. cu aprobar ea consiliului de administratie al unitatii de invatamant. 281 (1) Pentru personalul didactic din unitatile de invatamant preuniversitar. a personalului didactic au xiliar. tineretului si sportului si se comunica prin ordin. de autor itatea care a numit aceasta comisie si se comunica celui in cauza. propunerea de sanctionare se face. (2) Personalul didactic de conducere. cercetarii. ART. tineretului si sportului. Tineretului si S portului se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educatie i. (4) Pentru personalul de indrumare si control din Ministerul Educatiei. Du pa data implinirii varstei legale de pensionare. SECTIUNEA a 12-a Pensionarea ART. prin decizie scrisa. Sanctiunile aprobate de con siliul de administratie sunt puse in aplicare si comunicate prin decizie a direc torului unitatii de invatamant preuniversitar. de indrumare si de control din invataman tul preuniversitar se stabileste potrivit legislatiei muncii. pensionarea personalului didactic de conducere. (5) Personalul didactic pensionat din invatamant beneficiaza de asistenta me dicala si de acces la casele de odihna si la bazele de tratament ale cadrelor di dactice. (4) Cadrele didactice pensionate pot desfasura activitati didactice. dupa caz. inspectorul scolar general sau ministrul educatiei. d e ministrul educatiei. (3) Pentru motive temeinice. (10) Dreptul persoanei sanctionate de a se adresa instantelor judecatoresti este garantat. p ropunerea de sanctionare se face de catre director sau de cel putin 2/3 din numa rul total al membrilor consiliului de administratie. ART. de indrumare si de control se poate face si in timpul anului scolar.utiile colegiului de disciplina de pe langa inspectoratul scolar si ale Colegiul ui central de disciplina al Ministerului Educatiei. II Statutul personalului didactic si de cercetare din invatamantul superior . respectiv al inspecto ratului scolar. Cerc etarii. de catre directorul unitatii de invatamant. pe baza raportului comisiei de cercetare. precum si a celui de conducere. tineretului si sportului. se interzice indeplinirea orica rei functii de conducere. Cercetarii. 282 Sanctiunea se stabileste. Decizia de imputar e. cerceta rii. respectiv de secret arul de stat sau de seful ierarhic al persoanei in cauza si se comunica prin ord in. prin lege. se dispune altfel. in afara de cazurile cand. 283 Raspunderea patrimoniala a personalului didactic. (3) Pentru personalul de conducere din inspectoratele scolare si casele corp ului didactic. ART. de indrumare si de control din invatam antul de stat se pensioneaza la data implinirii varstei legale de pensionare. dupa caz. precum si celelalte acte pentru recuperarea pagubelor si a prejudiciilor se f ac de conducerea unitatii sau a institutiei al carei salariat este cel in cauza. CAP. propunerea de sanctionare se face de catre consiliul de administratie al unitat ii de invatamant preuniversitar si se comunica prin decizie a inspectorului scol ar general. dupa implinirea varstei standard de pensionare. propunerea de sanctionare se face de ministrul educatiei. tineretului si sportului. (2) Pentru personalul de conducere al unitatii de invatamant preuniversitar. 284 (1) Personalul didactic beneficiaza de pensie in conditiile prevazute de leg islatia de asigurari sociale si pensii care reglementeaza sistemul public de pen sii.

b) cercetator stiintific. prin consultarea membrilor acestora. senatul universitar poate a proba. cu cel putin 15 zile inainte de inceperea fiecarui an universitar si nu se pot modifica in timpul anului univers itar. (4) Statele de functii se intocmesc la nivelul departamentelor sau al scolil or doctorale. specificandu-se functiile didactice si de cercetare corespunzatoare si numarul saptamanal de ore conventionale reparti zate pe activitati de predare. in scoli doctorale. in conformitate cu standardele nationale. (4) In invatamantul superior poate functiona personal didactic asociat pentr u urmatoarele functii: lector universitar/sef de lucrari. pentru pers oanele care detin o diploma de doctor. conferentiar universit ar si profesor universitar. posturile didac tice si de cercetare ocupate sau vacante. b) formatiunile de studiu. indrumare a studentilor si a studentilor-doctoranzi. seminare. potrivit legi i. senatul universitar aproba. precum si alte categorii de personal. c) conferentiar universitar. lucrari practice sau de laborator. pe o durata determinata. e) cercetator stiintific gradul I. 285 (1) In institutiile de invatamant superior functiile didactice sunt: a) asistent universitar. din tara sau din strainatate. 286 (1) Statele de functii ale personalului didactic si de cercetare se intocmes c anual. in calitate de cadre didactic e universitare asociate invitate.SECTIUNEA 1 Norma universitara ART. b) lector universitar/sef de lucrari. personal de cercetare asociat. In cazul specialistilor fara grad didactic uni versitar recunoscut in tara. ca urmare a precizarii sarcin . inclusiv studen ti din toate cele 3 cicluri. practica de specialitate. la discipline le din planul de invatamant. c) cercetator stiintific gradul III. (3) Echivalenta functiilor din cercetare cu functiile didactice este urmatoa rea: a) cercetator stiintific se echivaleaza cu asistent universitar. d) cercetator stiintific gradul II. (6) Acolo unde este cazul. prin stabilirea de norme universitare. d) profesor universitar. invitarea in cadrul institutiei de invatamant su perior a unor cadre didactice universitare si a altor specialisti cu valoare rec unoscuta in domeniu. gradul d idactic corespunzator performantei. (5) In raport cu necesitatile academice proprii. Angajarea acestora se face conform legii. in centr e de cercetare si microproductie sau in alte unitati pot functiona pe posturi di stincte si personal de cercetare. (2) In institutiile de invatamant superior functiile de cercetare sunt: a) asistent cercetare. de cercetare si activitati echivalente acestora. in institute de cercetare. c) cercetator stiintific gradul II se echivaleaza cu conferentiar universita r. indr umare de proiecte. in ordine ierarhica. b) cercetator stiintific gradul III se echivaleaza cu lector universitar/sef de lucrari. obtinerea permisului de munca este sarcina instit utiei de invatamant superior angajatoare. prin evaluare. (7) In departamente. (3) In statul de functii sunt inscrise. d) cercetator stiintific gradul I se echivaleaza cu profesor universitar. (2) Functiile didactice si numarul posturilor se stabilesc tinand seama de: a) planurile de invatamant. c) normele universitare. ART.

statele de functii se completeaza pe baza notelor de comanda. La departamentele cu discipline la mai multe facultati. (2 ) lit. (6) Numarul posturilor pentru personalul didactic si de cercetare auxiliar s e stabileste de senatul universitar. (8) In cazul predarii integrale in limbi de circulatie internationala. potrivit leg ii. al departamentului sau al scolii doctorale. ora de activitati de predare rep rezinta doua ore conventionale. h) activitati de evaluare. (5) Ora conventionala este ora didactica de activitati prevazute la alin. g) conducerea activitatilor didactico-artistice sau sportive. (5) Statul de functii al personalului didactic si de cercetare se avizeaza d e consiliul facultatii sau. in functie de bugetul si specificul institu tiei. seminar sau alt e activitati pot fi normate cu un coeficient suplimentar multiplicativ de 1. (2) lit.ilor didactice si de cercetare de catre consiliul facultatii. f) alte activitati didactice. al facultatii. (6) In invatamantul universitar de licenta.5 ore conventionale. (2) Norma didactica poate cuprinde: a) activitati de predare. impreuna cu Ministerul Muncii. de directorul depar tamentului sau de conducatorul scolii doctorale si aprobata de rector. (9) Atributiile personalului didactic auxiliar si nedidactic sunt stabilite in fisa individuala a postului. a st udentilor in cadrul sistemului de credite transferabile. Tineretului si S portului.25. practice si de cercetare stiintifica inscrise in planurile de invatamant. (3) Norma didactica saptamanala in invatamantul superior se cuantifica in or e conventionale. se cuantifica in ore conventionale. indiferent de perioada semestrului universitar in care este efectuata. dupa caz. b) din invatamantul universitar de licenta. b) norma de cercetare. b) activitati de seminar. consultatii. (7) Nomenclatorul general de functii didactice si de cercetare auxiliare din invatamantul superior. printr-o metodologie aprobata de senatu . (8) Angajarea personalului didactic si de cercetare auxiliar si nedidactic s e face prin concurs organizat de facultate sau de scoala doctorala. j) participarea la consilii si in comisii in interesul invatamantului. Cercetarii. indrumare de pro iecte de an. 287 (1) Norma universitara cuprinde: a) norma didactica. dupa caz. cuprinse in norma didact ica. precum si nivelul studiilor necesare pentru ocuparea ace stor functii se elaboreaza de Ministerul Educatiei. d) indrumarea elaborarii disertatiilor de master. b) reprezinta 1. (9) Activitatile prevazute la alin. (2) lit. lucrari practice si de laborator. ora de activitati de predare reprezinta 2. indrumarea cercurilor stiintifice studentesti. constitui nd anexa la contractul individual de munca. e) indrumarea elaborarii tezelor de doctorat. (4) Norma didactica se stabileste conform planului de invatamant si se calcu leaza ca norma medie saptamanala. avizate de conducerea institutiei de invatamant superior. master si doctorat. Norma medie saptamanala se stabileste prin impartirea n umarului de ore conventionale din fisa individuala a postului la numarul de sapt amani inscris in planul de invatamant pentru activitatea didactica de predare si de seminar din intregul an universitar. i) tutorat. c)-j).5 ore conventionale. activitatile de predare. iar ora de activitati prevazute la alin. la ci clurile de licenta. al programului de studii. c) indrumarea elaborarii lucrarilor de licenta. ART. avizata. de consiliul scolii doctorale si se aproba de senatul universitar. Familiei si Protectiei Sociale. Fac exceptie de la aceasta prevedere orele de predare a limbii respective. de decan. (7) In invatamantul universitar de master si in invatamantul universitar de doctorat.

(10) lit. (17) In limitele prevazute de prezentul articol. (20) Personalul didactic auxiliar si nedidactic din invatamantul superior de sfasoara activitati specifice stabilite in fisa individuala a postului. (2) lit. (13) Norma didactica prevazuta la alin. (12). cu respectarea standardelor de asigurare a calitatii. (10) Norma didactica saptamanala minima pentru activitatile prevazute la ali n. (2) lit. de special izare. scoli doctorale. Cercetarii. respectiv cu acordul consiliului s colii doctorale. a)-c) care. timpul saptamanal de lucru al acestuia e ste identic cu cel stabilit pentru personalul cu functii echivalente din celelal te sectoare bugetare. (19) Personalul de cercetare din invatamantul superior desfasoara activitati specifice. de ponderea disciplinelor in pregatirea de specialitate a studentilor si de dimensiunea formatiunilor de studiu. cu norma integrala de cercetare stiintifica. (11) Prin exceptie. (22) Suma totala a orelor de munca dintr-o norma didactica sau de cercetare. cu aprobarea senatului universitar. norma didactica saptamanala minima. (14) Norma didactica a personalului didactic care nu desfasoara activitati d e cercetare stiintifica sau echivalente acestora este superioara celei minime. unitati sau centre de cercetare si mi croproductie poate functiona pe posturi distincte si personal de cercetare cu co ntract de munca pe perioada determinata sau nedeterminata. potrivit legii. In insti tutiile de invatamant superior de stat. dintre care cel putin 4 ore co nventionale de activitati de predare. Senatul universitar.l universitar. (15) Prin exceptie. nu are in structura postului or e de curs se majoreaza cu doua ore conventionale. in functie de domeniu. b) conferentiar universitar: 8 ore conventionale. diferentele pana la norma didactica minima se comp leteaza cu activitati de cercetare stiintifica. de profil si de specializare. f ara a depasi limita maxima prevazuta la alin. datorita specificului disciplinelor. norma personalului didactic prevazut la alin.5 ore conv entionale. b). in baza autonomie i universitare. norma universitara efectiva. iar ora de cercetare este echivalenta cu 0. (21) Personalul care exercita o functie de conducere in cadrul institutiei d e invatamant superior sau de indrumare si control in cadrul Ministerului Educati ei. dintre care cel putin 4 or e conventionale de activitati de predare. (10)-(15) pot fi trecute temporar. diferentiat. cu acordul consiliului facultati i. la cererea ace stora. stabilite in fisa individuala a postului de catre conducerea departa mentului sau a scolii doctorale. (18) In departamente. c) lector universitar/sef de lucrari: 10 ore conventionale. . fara a depasi limita maxi ma prevazuta la alin. astfel incat unei ore fizice de activitati sa ii corespunda minimum 0. senatul universitar stabile ste. Tineretului si Sportului poate beneficia de o reducere a normei didactice de cel mult 30%. (10) si (11) reprezinta limita minim a privind normarea activitatii didactice. (12). la propunerea directorului de departament. c) si f). cadrul d idactic are obligatiile personalului de cercetare din invatamantul superior. conform deciziei consiliului facultatii. d) asistent universitar: 11 ore conventionale. sau deciziei consiliului scolii doctorale. poate mari. dintre care cel putin doua ore conventionale de activitati de predare. Cadrul d idactic isi mentine calitatea de titular in functia didactica obtinuta prin conc urs. (10) si (11). la propunerea directorului de departament. Diminuarea normei didactice este de cel mult 1/2 din norma resp ectiva. In aceasta perioada. (16) Cadrele didactice titulare a caror norma didactica nu poate fi constitu ita conform prevederilor alin. (12) Norma didactica nu poate depasi 16 ore conventionale pe saptamana. prin regulament. a)-f) se stabileste dupa cum urmeaza: a) profesor universitar: 7 ore conventionale. mentinandu-si calitatea de t itular in functia didactica obtinuta prin concurs. in situatia in care norma didactica nu poate fi alcatuit a conform alin. cuprinzand activitati prevazu te la alin. in functie de programul de studii.5 ore conventionale.

(3) Sustinerea de catre personalul titular de activitati de predare si cerce tare in alte institutii de invatamant superior sau de cercetare se poate face do ar cu acordul scris al senatului universitar. numar ul maxim de ore platite in regim de plata cu ora. ART. Pe perioada anului sabatic. Fac exceptie de la aceste re glementari functiile de membru al consiliului de administratie al universitatilo r particulare. prin exceptie de la prevederile art.realizata prin cumularea ponderilor activitatilor prevazute la alin. Sen atul universitar poate decide conferirea titlului onorific de profesor emerit. cu aprobarea senatului universitar . ART. Cadrele didactice pensionate pot fi platite in regim de plata cu ora. ART. conform legii si prevederilor Cartei unive rsitare. fara limita de varsta. 288 (1) Activitatile didactice care excedeaza o norma didactica prevazuta la art . 289 (1) Personalul didactic si de cercetare se pensioneaza la implinirea varstei de 65 de ani. (2) In invatamantul superior de stat. in baza criteriilor de performanta profesionala si a situatiei financiare. Pentru personalul titular. acest ia beneficiaza de pana la un salariu de baza. norma didactica fiind redusa corespunzator limitei prevazute la ar t. (2) Activitatile din granturi sau contractele de cercetare se remunereaza co nform deciziei directorului de grant. 287 sunt remunerate in regim de plata cu ora. (4) Activitatile de cercetare pe baza de contract sunt remunerate conform le gii. este de 40 ore pe saptamana. cu posibilita tea de prelungire anuala conform Cartei universitare. (5) Profesorii si conferentiarii titulari sau directorii de granturi care ti mp de 6 ani consecutivi au derulat granturi de cercetare si au functionat in ace easi universitate pot beneficia de an sabatic. 287. si isi pastreaza calitatea de titular. pot conduce noi studenti-doctoranzi numai in regim de cotutela impreuna cu un cadru didactic si de cercetare care n u implineste varsta de pensionare pe toata durata desfasurarii doctoratului resp ectiv. la orice nivel al u niversitatii. cadrelor didactice care au atins vars ta de pensionare. (1). 164 alin. Cartei universitare si prevederilor contractuale. Mandatele celor care detin functii de conducere s au de administrare. b) dupa implinirea varstei de 65 de ani. (5) Regimul juridic al cumulului salariului cu pensia nu se aplica cadrelor didactice care beneficiaza de prevederile alin. 290 (1) Studentii-doctoranzi sunt incadrati de catre IOSUD sau o institutie memb ra a unei IOSUD ca asistenti de cercetare ori asistenti universitari pe perioada determinata. particular si confesional se interzice ocuparea oricarei functii de conducere sau de administrare. poate decide continuarea activitatii unui cadru didactic sau de cercetare dupa p ensionare. (3) Senatul universitar din universitatile de stat. (4) Cadrele didactice si de cercetare care conduc doctorate se pensioneaza l a implinirea varstei de 65 de ani si: a) pot conduce doctoratele in desfasurare la data pensionarii pana la implin irea varstei de 70 de ani. (3). dupa pensionare. nu poate depasi norma didactica minima. dar sunt scutiti de efectuarea activita tilor din fisa postului. Atributiile lor sunt . la orice nivel al universitatii. cat si cuantumurile. (6) Cadrele didactice care sunt alese sau numite in institutiile publice ale statului sau desfasoara activitati specifice functiei publice in ministere ori in alte organe de specialitate ale statului pot desfasura activitati didactice a ferente unei norme didactice. p entru excelenta didactica si de cercetare. particulare si confesion ale. indiferent de institutia la ca re se efectueaza. in baza unui contract pe perioada determinata de un an. (3) si (4). Contractul de cercetare s tabileste atat modalitatea de plata efectiva. inceteaza de drept in cazul persoanelor care au implinit varsta de pensionare.

motivarea. 291 (1) Prin personal didactic si de cercetare. propuse de ARACIS si aprobate de Ministerul Educatiei . durata unei perioade determinate este de maximum 3 ani. dupa obtinerea titlului de doctor. Personal didactic titular este si personalul didactic care beneficiaza de rezer vare de post. in conditiile legii. SECTIUNEA a 2-a Ocuparea functiilor didactice si a posturilor didactice ART. calitate a de titular poate fi numai la una dintre ele. iar in celelalte. Institutia de invatamant superior i n care cadrul didactic este titular are obligatia de a pastra si de a gestiona. in conditiile legii. 292 Formatiunile de studiu si dimensiunile acestora se stabilesc de catre senate le universitare. (4) Prin exceptie. Cadrele didactice si de cercetare angajate pe perioada determinata au statut de cadru didactic si de cercetare asociat. calitatea este de cadru didactic sau de cercetator asociat. in conditiile legii. (2) In raport cu relatiile de munca stabilite cu institutia de invatamant su perior. obtinuta prin concurs. a metodologiei-cadru stabilite de Ministerul Educatiei. cu specificatia calit atii de titular. 294 (1) Angajarea pe un post didactic sau de cercetare se face. in sensul prezentei legi. formarea continua si co ncedierea personalului didactic si de cercetare sunt de competenta universitatil or. in concordanta cu prog ramul si ciclul de studii. (5) Contractul de angajare pe perioada determinata incheiat intre universita . (6) In cazul desfiintarii unei unitati de invatamant superior de stat. dupa intrarea in vigoare a prezentei legi. potrivit legii. Cercetarii. (2) La concursul pentru un post didactic sau de cercetare pot participa ceta teni romani ori straini. personalul didactic poate fi: titular sau asociat. Tineretului si Sportului si a Cartei universitare. Angajarea pe perioada nedeterminata pe orice functie didactica sau de cercetar e este posibila numai prin concurs public. personalul did actic poate fi: personal didactic sau personal didactic auxiliar. ART.stabilite de senatul universitar. 293 Ocuparea posturilor didactice. Salariatul opteaza unde are functia de baza. pe perioada determinata sau pe perioada nedeterminata . In raport cu particip area la procesul didactic si cu gradul de pregatire profesionala. (3) Prin personal didactic titular se intelege personalul didactic care ocup a o functie didactica intr-o universitate. in baza legislatiei in vigoare. care apartine unei institutii de inv atamant superior si care desfasoara activitati didactice si/sau de cercetare. studentii-doctoranzi pot fi angajati pe o perioada determ inata de maximum 5 ani. Tineretului si Sportului. cartea de munca sau registrul angajatilor. unul dintre titlurile universitare s au de cercetare prevazute de prezenta lege. conform legisl atiei in vigoare. ART. fara nicio discriminare. (2) Studentii-doctoranzi beneficiaza de toate drepturile asistentilor de cer cetare sau asistentilor universitari. (4) Calitatea de titular exista numai in raport cu o singura institutie de i nvatamant superior sau cu o singura institutie de cercetare-dezvoltare. organizat de institutia de invatamant superior. (3) Prin exceptie de la prevederile legislatiei muncii. cand un cadru didactic desfasoara activitati didactice sau de cercetare stiintifica in m ai multe institutii de invatamant superior ori de cercetare-dezvoltare. 319/2003 privind Statutul personalu lui de cercetare-dezvoltare. Cercetarii. perso nalul astfel disponibilizat beneficiaza de salarii compensatorii. pe o perioada nedeterminata. cu respectarea standardelor de calitate. ART. inclusiv de vechimea in munca. (5) Functiilor de cercetare-dezvoltare din universitati si personalului care le ocupa li se aplica prevederile Legii nr. evaluarea. in mod legal. se int elege personalul care detine.

297 (1) In baza metodologiei-cadru prevazute la art. de solutionare a contestatiilor. ART. (2) In cazul constatarii nerespectarii prevederilor legale in procedura de o cupare a posturilor didactice si de cercetare. Publicarea posturilor scoase la concu rs se face cel putin pe site-ul web propriu si pe un site web specializat.te si membri ai personalului didactic si de cercetare in urma unui concurs poate fi reinnoit. ART. autoritate sau evaluare institutionala directa la orice niv el in aceeasi universitate. Tineretului si Sportului. ceri ntele minime pentru prezentarea la concurs. prin inventii. 295 (1) Metodologia-cadru de concurs pentru ocuparea posturilor vacante va fi st abilita prin hotarare a Guvernului. (3) si (4) duce la invalidarea concursului si la penalizarea celor vinovati pe baza metodologiei-cadru prevazute la alin. cu cel putin doua luni inainte de concurs. ART. de etica universitar a si a legislatiei in vigoare. Cercetarii. mergand pana la demiterea decani lor sau a rectorului. admin istrat de Ministerul Educatiei. in vederea asigurarii calitatii. 219 alin. modul de organizare si de desfasur are a concursului. . (2) Metodologia va stabili. decanii facultatilor si rectorul raspund in fata senatului universitar pentru buna desfasurare a concursurilor de ocupare a posturilor. premii. senatul universitar poate aplic a sanctiuni specificate in metodologia proprie. (2) Rezultatele concursurilor sunt aprobate de senatul universitar. (1) lit. publicatii stiintifice. in functie de rezultatele profesionale personale. (3) Functiile si gradele de cercetator stiintific in reteaua invatamantului superior se obtin potrivit reglementarilor legale in vigoare. Ministerul Educatiei. prin plata cu ora. Aceasta metodologie nu poate face referire la vechime si nu poate discrimina persoanele din afara institutiei sau tarii fata d e persoanele din institutie ori din tara. Cercetarii . pentru fiecare titlu sau functie didactica. se avizeaza de consiliul departamentului si se aproba de consiliul facultatii. 295 alin. (5) Incalcarea prevederilor alin. in conformitate cu prevede rile legale in vigoare. din tara sau din strain atate. afini si rude pana la gradul al III-lea inclusiv a functiilo r prin care unul sau una se afla fata de celalalt sau cealalta intr-o pozitie de conducere. (1) si a legislat iei in vigoare. care este aprob ata de catre senatul universitar. precum si in functie de nevoile de angajare si de resursele financiare ale institutiei. (3) Universitatile au obligatia sa respecte aceasta metodologie si sa public e toate posturile scoase la concurs. 299 (1) Universitatile raspund public de modul de ocupare a posturilor didactice si de cercetare. Cercetarii. conflictele de interese si i ncompatibilitatile. (1). in conditiile respectarii normelor de calitate. a respectarii eticii univer sitare si a legislatiei in vigoare. iar inca drarea pe post se face incepand cu prima zi a semestrului urmator concursului. inovatii. Tineretului si Sportului. (4) Dupa intrarea in vigoare a prezentei legi se interzice ocuparea concomit enta de catre soti. conform prezentei legi. cu referire la standardele minimale stabilite conform art. initiata de Ministerul Educatiei. ART. insotite de programa aferenta concursului. (2) In conditiile constatarii unor nereguli. control. 296 (1) Posturile didactice rezervate. vacante ori temporar vacante sunt acoperi te cu prioritate de personalul didactic titular al institutiei ori de personalul didactic asociat. universitatile isi stabilesc metodologia proprie de conferire a titlurilor si de ocupare a posturilor didactice si de cercetare. (2) Angajarea specialistilor cu valoare stiintifica recunoscuta in domeniu. la propunerea CNATDCU. ART. 298 (1) Directorii departamentelor. a). evaluate pe baza criteriilor adoptate de senatul universitar. in calitate de profesori ori conferentiari asociati invitati.

suplimentar fata de alte conditi i stabilite de lege. (5) Conditiile pentru ocuparea functiei didactice de profesor universitar su nt urmatoarele: a) detinerea diplomei de doctor. conform legii. tineretului si sportului. fara impunerea unor conditii de vechime . fara impunerea unor conditii de vechime. (4) Conditiile pentru ocuparea functiei didactice de conferentiar universita r sunt urmatoarele: a) detinerea diplomei de doctor. a). cercetarii. conform legii.Tineretului si Sportului poate aplica sanctiuni prevazute de prezenta lege. conform legii. specifice fu nctiei. (1) lit. standarde aprobate conform art. care au calitatea de conducator de doctorat. ART. aprobate de senatul universitar. in tara sau in strainatate. (2) Teza de abilitare releva capacitatile si performantele didactice si de c ercetare. concursul se anuleaza si se reia. prec um si indeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice. 2 19 alin. Teza prezinta in mod documentat realizarile profesionale obtinute ulte rior conferirii titlului de doctor in stiinta. specifice fun ctiei. d) indeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice. (5) Acordarea atestatului de abilitare este propusa de CNATDCU si este aprob ata prin ordin al ministrului educatiei. aprobate de senatul universitar. standarde aprobate conform art. 219 alin. b) sustinerea publica a tezei de abilitare in fata unei comisii de specialit ate numite de CNATDCU si formata din cel putin 3 persoane. 300 (1) Abilitarea consta in: a) redactarea unei teze de abilitare. specifice fu nctiei. specifice fu nctiei. b) detinerea atestatului de abilitare. (3) Conditiile minimale pentru ocuparea functiei didactice de lector univers itar/sef de lucrari sunt urmatoarele: a) detinerea diplomei de doctor. fara impunerea unor conditii de vechime . (3) In cazul in care instantele de judecata constata incalcarea procedurilor de desfasurare a concursului pentru ocuparea posturilor didactice si de cerceta re din universitati. 301 (1) Pentru ocuparea functiei didactice de asistent universitar sunt necesare obtinerea statutului de studentdoctorand sau detinerea diplomei de doctor. d) obtinerea atestatului de abilitare. fara impunerea unor conditii de vechime . (1) lit. aprobate de senatul universitar. (2) O persoana care nu a obtinut o diploma de doctor nu poate ocupa functia de asistent universitar intr-o anumita institutie de invatamant superior pentru o perioada cumulata mai mare de 5 ani. care probeaza originalitatea si r elevanta contributiilor academice. b) indeplinirea standardelor minimale pentru ocuparea functiei de conferenti ar universitar. b) indeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice. (1) lit. (6) In institutiile de invatamant superior. 219 alin. pe baza unui raport intocmit de Consiliul de Etica si Management Universitar. c) indeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice. contractul de munca al persoanei in cauza inceteaza de drept. (3) Pot sustine examenul de abilitare numai persoanele care au titlul de doc tor in stiinta si care indeplinesc standardele minimale stabilite conform art. c) admiterea tezei de abilitare in urma sustinerii publice. c) indeplinirea standardelor minimale pentru ocuparea functiei de profesor u niversitar. a). La implinirea acestui termen. (4) Cererea pentru sustinerea examenului de abilitare este adresata CNATDCU. aprobate de senatul universitar. functia de asistent de cercetare poate fi ocupata numai de . a). conform legii. ART. stiintifice si profesionale si care anticipea za o dezvoltare independenta a viitoarei cariere de cercetare si/sau universitar e.

art icole. SECTIUNEA a 4-a Drepturi si obligatii ale personalului didactic ART.persoane care sunt studentidoctoranzi sau care detin diploma de doctor. fara restrictii ale libertatii academice. 303 (1) Rezultatele si performantele activitatilor didactice si de cercetare ale personalului didactic si de cercetare dintr-o universitate sunt evaluate period ic. suplimentar fata de alte conditi i stabilite de lege. (2) Fisele de post individualizate se incadreaza la nivel de departament sau scoala doctorala. ART. precum si a drepturilor de proprieta te intelectuala asupra creatiei stiintifice. Rezultatele evaluarilor sunt informatii publice. functiile de cercetare de cercetator stiintific sau superio are pot fi ocupate numai de persoane care detin diploma de doctor. (4) Contractele de munca ale personalului didactic si de cercetare includ as umarea unor standarde minime ale rezultatelor activitatilor didactice si de cerc etare si clauze privind incetarea contractelor in conditiile neindeplinirii aces tor standarde minime. 304 (1) Personalul din invatamantul superior are drepturi si indatoriri care dec urg din Carta universitara. 302 (1) Datele si informatiile privind situatia profesionala a personalului dida ctic si de cercetare si a celui tehnic-administrativ se consemneaza intr-o fisa personala de serviciu. de a candida la obtinerea de granturi nationale si internationale. Statul de functii constituie documentul legal in baza caruia se face salarizarea lunara a fiecarui membru al personalul ui didactic si de cercetare. precum si din legislatia in vigoare. din Codul de etica universitara. (3) Salarizarea personalului didactic si de cercetare se face si in functie de rezultatele si performantele acestuia. candidatii la concursul pentru ocupare a postului de asistent universitar trebuie sa aiba cel putin titlul de medic rez ident. conform legii. (8) In invatamantul superior medical. (3) Membrilor comunitatii universitare le este garantata libertatea academic a. (9) In invatamantul superior medical. de cercetare si de creatie. SECTIUNEA a 3-a Evaluarea calitatii cadrelor didactice ART. Fac exceptie posturile de la disciplinele care nu au corespondent in reteaua Ministerului Sanatatii si cele de la disciplinele preclinice. (2) Protectia drepturilor salariatilor. iar candidatii la concursul pentru ocuparea postului de profeso r universitar trebuie sa aiba si titlul de medic primar. (7) In institutiile de invatamant superior. Aceasta evaluare se face in conformitate cu o metodologie aprobata si aplicata de catre senatul universitar. (4) Personalul didactic si de cercetare are dreptul de a publica studii. Fac exceptie posturile de la disciplinele care nu au corespondent in rete aua Ministerului Sanatatii si cele de la disciplinele preclinice. in statul de functii. candidatii la concursul pentru ocupare a posturilor de sef de lucrari si de conferentiar trebuie sa aiba si titlul de m edic specialist. in conformitate cu cr iteriile de calitate academica. (2) Evaluarea de catre studenti a prestatiei cadrelor didactice este obligat orie. titularului serviciului de resurse umane si conducatorului in stitutiei de invatamant superior. culturale sau artistice este garant ata si se asigura in conformitate cu prevederile Cartei universitare si cu legis latia specifica in vigoare. Accesul la fisa personala de serviciu este permis numai p ersoanei in cauza. ei pot exprima liber opinii academice in spatiul universita r si au libertatea de predare. la intervale de maximum 5 ani. din contractul indi vidual de munca. volume sau opere de arta. In baza acesteia. .

persoanele in cauza urma nd a fi remunerate pentru munca depusa. Parlamentului sau Guvernului. i se rezer va postul didactic pentru perioada respectiva. nationale si internatio nale. transportul si cazarea cadrelor didactice care domiciliaza in alte localitati. in perioada vacantelor universitare. (15) Personalul din invatamant beneficiaza de asistenta medicala in cabinete . cercetare. (10) Personalul didactic titular pe un post didactic din invatamant. precum si cele alese de Parlament in organismele centrale ale statului. normele metodologice referitoare la efec tuarea concediului legal vor fi elaborate de Ministerul Educatiei. b) perioadele de efectuare a concediului de odihna pentru fiecare cadru dida ctic se stabilesc de catre senatul universitar. ca urmare a unor acorduri. al Avocatului Poporului. pre cum si insotitorii acestora. integral sau partial. (6) se aplica si cadrelor didactice titulare pe un pos t didactic din invatamant. daca se face dovada activitat ii respective. Tineretului si Sportului. (6) beneficiaza si personalul didactic trimis in st rainatate cu misiuni de stat. c u aprobarea institutiei de invatamant superior. viceprimar. de cultura. Cercetarii. in cazuri bine justificate. (6) Cadrele didactice titulare pe un post didactic din invatamant. inter universitare sau interinstitutionale. din surse proprii. de tineret si de sport. comisiilor si agentiilor din subo rdinea Administratiei Prezidentiale. ori trimis pentru specializare. precum si din organizatii politice legal constituite. cu o durat a de cel putin 40 de zile lucratoare. Pe toata durata man datului sau a numirii. a consiliului de administratie. al Guvernului sau in M inisterul Educatiei. cel care lucreaza in organisme internationale. de indrumare si de control i n sistemul de invatamant. activitate artistica sau sportiva. De aceleasi dreptu ri beneficiaza si personalul de conducere si de specialitate de la casa corpului didactic. (12) Perioada de rezervare a postului didactic se considera vechime in invat amant. (7) Prevederile alin. cadrele didactice pot cumula aceste functii cu activitate a didactica si de cercetare. primar. conducerea ins titutiei de invatamant poate intrerupe concediul legal. care indeplinesc functia de prefect. (14) Institutiile de invatamant superior pot asigura. (13) Cadrele didactice beneficiaza de dreptul la concediu astfel: a) concediul anual cu plata. Cercetarii. are dreptul la concedii fara plata. numite in Guvern sau indeplinind functii de specialitate specifice di n aparatul Parlamentului. al Administratiei Prezidentiale. conventii guvernamentale. precum si cadrelor didactice trecute in functii de conducere. in conformitate cu p revederile legii. profesionale si culturale. o data la 10 ani. au drept de rezervare a postu lui didactic pe perioada in care indeplinesc aceste functii. pres edinte si vicepresedinte al consiliului judetean. Aprobarile in aceste situatii sunt de competenta conducerii institutiei de invatamant super ior sau. care di n proprie initiativa solicita sa se specializeze sau sa participe la cercetare s tiintifica in tara sau in strainatate. impreuna cu reprezentantii organizatiilor sindicale rep rezentative la nivel de ramura a invatamantului.(5) Personalul didactic si de cercetare are dreptul sa faca parte din asocia tii si organizatii sindicale. dupa caz. daca sunt cadre didactice titulare pe un post didac tic din invatamant. Durat a totala a acestora nu poate depasi 3 ani intr-un interval de 7 ani. (8) De prevederile alin. al Consiliului Legislativ. T ineretului si Sportului. alese in Parlament. pe baza de contract. (9) Personalului didactic titular pe un post didactic din invatamant. (11) Personalul didactic titular pe un post didactic din invatamant poate be neficia de concediu fara plata pe timp de un an universitar. cu rezervarea catedrei pe perioa da respectiva. subprefect. solici tat in strainatate pentru predare. al Curtii Constitutionale. in functie de interesul invatama ntului si al celui in cauza. precum si cadrele didactice titulare pe un post didactic din invatama nt numite ca personal de conducere sau in functii de specialitate specifice din cadrul autoritatilor si institutiilor publice.

ART. avizata de senatul universitar si aprobata de rector. 206/2004. (2) Comisia de etica universitara pastreaza confidentiala identitatea autoru lui sesizarii. Comisia raspunde autorului sesizarii in termen de 30 de zile de la primirea sesizarii si ii comunica acestu ia rezultatul procedurilor. proiectare. care se prezinta rectorului. N u pot fi membri ai comisiei de etica universitara persoanele care ocupa vreuna d intre functiile: rector. decan. comisia de etica universitara demareaza procedurile s tabilite de Codul de etica si deontologie universitara. Membrii comisiei sunt persoane cu prestigiu profesional si autoritate morala. micropr oductie. 309 In urma unei sesizari. Raspunderea juridica pentru hotararile si activitatea comisi ei de etica universitara revine universitatii. conform legii. ART. c) contribuie la elaborarea Codului de etica si deontologie universitara. 305 Cadrele didactice si studentii sunt protejati in spatiul universitar de auto ritatile responsabile cu ordinea publica. ART. pentru cresterea si ingrijirea copilului in varsta de pana la 2 ani. e) alte atributii prevazute de prezenta lege sau stabilite conform Cartei un iversitare. confo rm prevederilor legale. ART. 307 Hotararile comisiei de etica universitara sunt avizate de consilierul juridi c al universitatii. Cercetarii. din universitate sau din afara universitatii. (3) Comisia de etica universitara are urmatoarele atributii: a) analizeaza si solutioneaza abaterile de la etica universitara. dupa incheierea acestora. Protectia este solicitata de persoana autorizata conform Cartei universit are. Tineretului si Sportul ui si Ministerul Sanatatii. 306 (1) La nivelul fiecarei universitati functioneaza comisia de etica universit ara. poate sesi za Comisiei de etica universitara abateri savarsite de membri ai comunitatii uni versitare. in policlinici si unitati spitalicesti stabilite prin protocol incheiat intre Ministerul Educatiei. cu modificarile si completar ile ulterioare. director administrativ. conform Codului de etica si deontologie univers itara. 310 . prorector. De acest drept poate beneficia numai unul dintre parinti sau sustinatorii legali. b) realizeaza un raport anual referitor la situatia respectarii eticii unive rsitare si a eticii activitatilor de cercetare. respectiv de Legea nr. SECTIUNEA a 5-a Etica universitara ART. prodecan. pe baza se sizarilor sau prin autosesizare. dir ector de departament sau de unitate de cercetare-dezvoltare. (2) Structura si componenta comisiei de etica universitara este propusa de c onsiliul de administratie. (16) Personalul didactic are dreptul la intreruperea activitatii didactice. ART. Protectia se asigura impotriva persoan ei sau grupului de persoane care aduc atingere demnitatii umane si profesionale a cadrelor didactice ori care impiedica exercitarea drepturilor si a obligatiilo r lor. cu rezervarea postului sau a catedrei. 308 (1) Orice persoana. cu modificarile si completarile ulterioare.medicale si psihologice. d) atributiile stabilite de Legea nr. 2 06/2004. sen atului universitar si constituie un document public. respectiv 3 ani in cazul copiilor cu handicap. ca re se propune senatului universitar pentru adoptare si includere in Carta univer sitara.

Sanctiunile disciplinare prevazute la art. precum si cel de conducere. d e master sau de licenta. medalia se acorda cadrelor didactice pensionabile. pe o perioada determinata de timp. b) diminuarea salariului de baza. ART. e) desfacerea disciplinara a contractului de munca. c) introducerea de informatii false in solicitarile de granturi sau de finan tare. b) Ordinul Alma Mater. acordata prin concurs. in scris. Gradatia de merit se acorda pe o perioada de 5 ani. fara a adu ce atingere dreptului la opinie. cu activitate deosebita in educatie si formare profesio nala. propunerea de sanctionare discip linara se face de catre seful de departament sau de unitate de cercetare. personalulu . de indrumare si de control. b) confectionarea de rezultate sau inlocuirea rezultatelor cu date fictive. (4) In invatamantul superior. 312 alin. precum si pentru incalcarea normelor de comportare care dauneaza interesului invatamantului si prestigiului unitatii/ins titutiei. c)-e) se stabilesc de catre senatele universitare. (3) Decanul sau rectorul. (2) lit. Cavaler si Ofiter. 312 alin. ca membru in comisii de doctorat. clasele Comandor. 311 (1) Personalul didactic din invatamantul superior beneficiaza de gradatie de merit. de conducere si de cercetare din invatamantul superior. dupa caz. proiec tare. (2) Sanctiunile disciplinare prevazute la art. microproductie. cu indemnizatia de conducere. d) destituirea din functia de conducere din invatamant. SECTIUNEA a 7-a Sanctiuni disciplinare ART. sanctiunile se comunica. ordinul se acor da personalului didactic. cumulat. cand este cazul. Aceasta gradatie se acorda pentru 16% din posturi le didactice existente la nivelul institutiei de invatamant superior si reprezin ta 25% din salariul de baza. c) suspendarea. de indrumare si de control din invataman tul preuniversitar. 312 (1) Personalul didactic si de cercetare. 313 (1) In institutiile de invatamant superior. dupa caz. SECTIUNEA a 6-a Distinctii ART. pune in aplicare sanctiunile disciplinar e. libertatii exprimarii si libertatii academice. de conducere. de catre decan ori rector sau de cel putin 2/3 din numarul total al membrilor departamentului. a) si b) s e stabilesc de catre consiliile facultatilor. de indrumare si de control din invatamant ul superior raspunde disciplinar pentru incalcarea indatoririlor ce ii revin pot rivit contractului individual de munca. (2) Sanctiunile disciplinare care se pot aplica personalului didactic si de cercetare sunt urmatoarele: a) avertisment scris. c) Medalia Membru de onoare al corpului didactic. consiliului facultatii sau senatului univer sitar. Normele de comportare sunt stabilite in Carta universitara. clasele Comandor.Constituie abateri grave de la buna conduita in cercetarea stiintifica si ac tivitatea universitara: a) plagierea rezultatelor sau publicatiilor altor autori. Acestia actioneaza in urma unei sesizari primite sau se autoses izeaza in cazul unei abateri constatate direct. a dreptului de inscriere la un concurs pentru ocuparea unei functii didactice superioare ori a unei funct ii de conducere. Cavaler si Ofiter. personalul didactic si de cercetare auxiliar. (2) Ordinele si medaliile care pot fi conferite personalului didactic sunt: a) Ordinul Spiru Haret. ordinul se acord a personalului didactic. (2) lit. de indrumare si de control.

d) destituirea din functia de conducere din invatamant. de indrumare si de control. Sesizarea se face in scris si se inregistreaza la registratura unitatii/institutiei de invata mant. 315 Raspunderea patrimoniala a personalului didactic. imbunatatindu-si activitate a si comportamentul. (2) Pentru investigarea abaterilor disciplinare savarsite de personalul dida ctic. facandu-se mentiunea corespunzatoare in statul personal de serviciu al celui in cauza. c) suspendarea. Tineretului si Sportului. ART. pe o perioada determinata de timp. audierea celui in cauza si verificarea sustinerilor facute de acesta in aparare. cumulat. 320 . cand este cazul. 317 (1) Orice persoana poate sesiza unitatea/institutia de invatamant cu privire la savarsirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinara. de indrumare si de control. 319 Sanctiunile care se pot aplica de catre comisia de etica universitara studen tilor si studentilor-doctoranzi pentru incalcarea eticii universitare sunt urmat oarele: a) avertisment scris. (3) Comisiile de analiza sunt numite. de: a) rector. pentru person alul de conducere al institutiilor de invatamant superior si pentru rezolvarea c ontestatiilor privind deciziile senatelor universitare. precum si personalului didactic si de cercetare auxi liar din subordine de catre serviciul de resurse umane al institutiei. (2) Dreptul persoanei sanctionate disciplinar de a se adresa instantelor jud ecatoresti este garantat. 314 (1) Sanctiunea disciplinara se aplica numai dupa efectuarea cercetarii fapte i sesizate. se constituie comis ii de analiza formate din 3-5 membri. ca membru in comisii de doctorat. 316 In cazul in care cel sanctionat disciplinar nu a mai savarsit abateri discip linare in cursul unui an de la aplicarea sanctiunii. ART. 318 Sanctiunile care se pot aplica personalului didactic si de cercetare si pers onalului didactic si de cercetare auxiliar de catre comisia de etica universitar a pentru incalcarea eticii universitare sau pentru abateri de la buna conduita i n cercetarea stiintifica sunt urmatoarele: a) avertisment scris. Cercetarii. ART. ART. c) alte sanctiuni prevazute de Codul de etica si deontologie universitara. d e master sau de licenta. cu aprobarea senatului universitar. dupa caz. personalul din cercetare sau personalul administrativ. ART. cadre didactice care au functia didactica cel putin egala cu a celui care a savarsit abaterea si un reprezentant al organi zatiei sindicale. SECTIUNEA a 8-a Sanctiuni referitoare la incalcarea eticii universitare si a bunei conduite in cercetare ART.i didactic si de cercetare. ART. b) exmatricularea. autoritatea care a aplicat sanctiunea disciplinara poate di spune ridicarea si radierea sanctiunii. b) diminuarea salariului de baza. b) Ministerul Educatiei. cu indemnizatia de conducere. Masurile pentru recuperarea p agubelor si a prejudiciilor se iau potrivit legislatiei muncii. a dreptului de inscriere la un concurs pentru ocuparea unei functii didactice superioare ori a unei funct ii de conducere. de cercetare si didactic a uxiliar se stabileste potrivit legislatiei muncii. e) desfacerea disciplinara a contractului de munca.

Cercetarii. 318 sau 319 ori prevazute de lege. d) retragerea titlului de doctor. Tineretului si Sportului. Dezvoltarii Tehnol ogice si Inovarii analizeaza cazurile referitoare la incalcarea regulilor de bun a conduita in cercetare-dezvoltare. Dezvoltarii Tehn ologice si Inovarii. conform Codului de etica si de ontologie profesionala. s i emite hotarari prin care se stabileste vinovatia ori nevinovatia persoanei sau persoanelor in cauza. ART. una sau mai multe dintre sanctiunile prevazute la art. Dezvoltarii Tehnol ogice si Inovarii pastreaza confidentiala identitatea persoanei care a facut ses izarea. comisia de etica universitara stabileste. f) destituirea din functia de conducere din institutia de invatamant superio r. 3 18 sau 319. indiferent de momentul la c are s-a dovedit ca o persoana a realizat abateri grave de la buna conduita in ce rcetarea stiintifica si activitatea universitara. Constatarea abaterilor se face de catre Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintifice. cu modificarile si completarile ulterioare. comisia d e etica universitara stabileste. e) retragerea titlului didactic universitar sau a gradului de cercetare ori retrogradarea. conform legii. b) retragerea si/sau corectarea tuturor lucrarilor publicate prin incalcarea regulilor de buna conduita. pentru o perioada determinata. 325 Se interzice ocuparea posturilor didactice si de cercetare de catre persoane cu privire la care s-a dovedit ca au realizat abateri grave de la buna conduita in cercetarea stiintifica si activitatea universitara. 324 Pentru abaterile de la buna conduita in cercetare-dezvoltare ale personalulu i din cadrul institutiilor de invatamant superior. Codului de etica si deontologie profesionala al persona lului de cercetare-dezvoltare si Codului de etica si deontologie profesionala. stabilite conform legii. 323 (1) Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintifice. in termen de 30 de zile de la stabilirea sanctiunilor. 322 Sanctiunile stabilite de comisia de etica si deontologie universitara sunt p use in aplicare de catre decan sau rector. Dezvoltarii Tehnologice si Inov arii stabileste aplicarea uneia sau mai multora din urmatoarele sanctiuni: a) avertisment scris. h) interzicerea. 326 . Tineretu lui si Sportului. ART. Consi liul National de Etica a Cercetarii Stiintifice. constatate si dovedite. Raspunderea juridica p entru hotararile Consiliului National de Etica a Cercetarii Stiintifice. Se anuleaza concursul pentru un post didactic sau de cercetare ocupat. ART. ART. (3) Hotararile Consiliului National de Etica a Cercetarii Stiintifice. ART. hotararile sta bilesc si sanctiunile ce urmeaza a fi aplicate. 321 In cazul abaterilor de la buna conduita in cercetarea stiintifica.In cazul abaterilor de la prevederile Codului de etica si deontologie profes ionala. dupa caz. ART. c) retragerea calitatii de conducator de doctorat sau a atestatului de abili tare. Dezvo ltarii Tehnologice si Inovarii sunt avizate de directia juridica din cadrul Mini sterului Educatiei. conform legii. u na sau mai multe din sanctiunile prevazute la art. Dezvolt arii Tehnologice si Inovarii revine Ministerului Educatiei. Cercetarii. in cazurile hotararilor privind vinovatia. conform Legii nr. g) desfacerea disciplinara a contractului de munca. iar cont ractul de munca cu universitatea inceteaza de drept. 206/2004. a accesului la finantarea di n fonduri publice destinata cercetarii-dezvoltarii. in urma sesizarilor sau prin autosesizare. (2) Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintifice.

depinde de vointa celui care invata si se finalizeaza cu certi ficarea institutionalizata a cunostintelor si competentelor dobandite. SECTIUNEA a 9-a Salarizarea personalului didactic si de cercetare ART. invatamant ul preuniversitar. care nu urmeaza in mod explicit un curriculum si poate diferi ca durata. Diplomelor s i Certificatelor Universitare. 328 (1) Prezentul titlu reglementeaza cadrul general si integrator al invatarii pe tot parcursul vietii in Romania. in condi . 329 (1) Finalitatile principale ale invatarii pe tot parcursul vietii vizeaza de zvoltarea plenara a persoanei si dezvoltarea durabila a societatii. d urate si resurse. 330 (1) Invatarea pe tot parcursul vietii se realizeaza in contexte de invatare formale. invatamantul superior. timpul liber si nu este organizata sau s tructurata din punct de vedere al obiectivelor. educatia si formarea profesionala cont inua a adultilor. Acest tip de invatare are asociate obiective. (4) Invatarea in contexte informale reprezinta rezultatul unor activitati zi lnice legate de munca. (5) Certificarea cunostintelor si competentelor dobandite in contexte nonfor male si informale poate fi facuta de organisme abilitate in acest sens. care se realizeaza intr-un cadru institutionalizat si se fundamenteaza pe o proiectare didactica explicita. (3) Invatarea in contexte nonformale este considerata ca fiind invatarea int egrata in cadrul unor activitati planificate. Acest tip de invatare nu este dependent de intentia celui care invata s i nu conduce in mod automat la certificarea cunostintelor si competentelor doban dite. (2) Invatarea in context formal reprezinta o invatare organizata si structur ata. (3) Invatarea pe tot parcursul vietii cuprinde educatia timpurie. 327 Salarizarea personalului didactic si de cercetare se face conform legislatie i in vigoare si hotararilor senatului universitar. in scopul formarii sau dezvoltarii competentelor dintr-o multipla p erspectiva: personala. nonformale si informale. ART. Dezvoltarii Tehnologice si Inovarii sunt puse in aplicare in termen de 30 de zile de la data emiterii hotararii. nonformale s i informale. civica. de condu catorii institutiilor de invatamant superior sau ai unitatilor de cercetare-dezv oltare. de conducatorii autoritatilor contractante care a sigura finantarea din fonduri publice destinata cercetarii-dezvoltarii. Cercetari i. cu obiective de invatare. (2) Invatarea pe tot parcursul vietii se centreaza pe formarea si dezvoltare a competentelor-cheie si a competentelor specifice unui domeniu de activitate sa u unei calificari. mediul familial. Acest tip de in vatare depinde de intentia celui care invata si nu conduce in mod automat la cer tificarea cunostintelor si competentelor dobandite. (2) Educatia permanenta reprezinta totalitatea activitatilor de invatare rea lizate de fiecare persoana pe parcursul vietii in contexte formale. Tineretului si Sportului. de Ministerul Educatiei. duratei ori sprijinului pentru i nvatare. de Consiliul National pentru Atestarea Titlurilor. dupa caz. de presedintele Autoritatii Nationale pentru Cercet are Stiintifica. sociala ori ocupationala. ART. TITLUL V Invatarea pe tot parcursul vietii CAP.Sanctiunile stabilite de Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintific e. I Dispozitii generale ART.

accesul la educatie si for mare profesionala continua pentru: a) tinerii si adultii care nu au finalizat invatamantul obligatoriu. organizatii nonguvernamentale. (1) si (2). (3) Institutiile sau organizatiile in care se realizeaza invatarea in contex te informale sunt institutiile si organizatiile prevazute la alin. II Responsabilitati referitoare la invatarea pe tot parcursul vietii ART. inclusiv financiar. biblioteci. h) elevii cu risc major de esec scolar. in comunitate. 334 Finantarea invatarii pe tot parcursul vietii se realizeaza prin fonduri publ ice si private pe baza parteneriatului public-privat.tiile legii. cand se angajeaza in activ itati de voluntariat. culturale. organizatii nonguvernament ale ori guvernamentale care ofera programe autorizate in conditiile legii. e) tinerii si adultii care revin in tara dupa o perioada de munca in straina tate. adesea. I nvatarea informala este. case de cultura. g) angajatii de peste 40 de ani cu nivel scazut de educatie. neintentionata si neconstientizata si se poate produce atunci cand copiii. sportive ori culturale sau altele asemenea. tinerii si adultii desfasoara activitati in familie. (1). palate si cluburi ale elevilor. (3) Organizarea si functionarea formarii profesionale a adultilor sunt regle mentate de legislatia referitoare la formarea profesionala continua a adultilor si ucenicia la locul de munca. centre culturale. c entre de documentare. centre de i ngrijire si protectie a copilului. CAP. ART. 332 (1) Organizarea si functionarea invatamantului preuniversitar sunt reglement ate la titlul II din prezenta lege. ART. prin conturi de educatie permanenta si prin c ontributia beneficiarilor. sindicate. la locul de m unca. 331 (1) Institutiile sau organizatiile in care se realizeaza invatarea in contex te formale sunt: unitati si institutii de invatamant preuniversitar si superior. ART. b) tinerii care au parasit sistemul de educatie inainte de a obtine o califi care profesionala si nu sunt cuprinsi in nicio forma de educatie sau formare pro fesionala. cu calificare redusa sau necalificati. furnizori publici si privati de educatie si formare pr ofesionala autorizati/acreditati in conditiile legii. la locul de munca. institutii culturale precum muzee. rezidenti in me diul urban si in mediul rural. in retele sociale. 335 Statul isi exercita atributiile in domeniul invatarii pe tot parcursul vieti . cinematografe. c) absolventii de invatamant nonprofesional sau cei care au absolvit studiil e invatamantului liceal sau ale invatamantului superior in domenii si calificari redundante ori nerelevante pe piata fortei de munca. precum si asociatii profes ionale. prin fonduri ner ambursabile din programe europene. (2) Organizarea si functionarea invatamantului superior sunt reglementate la titlul III din prezenta lege. d) persoanele cu cerinte educationale speciale. i) toti cetatenii care doresc sa urmeze programe de educatie permanenta. centre de educatie si formare profesionala din subordinea ministerelor sau auto ritatilor publice locale. f) tinerii si adultii rezidenti in comunitati dezavantajate economic si soci al. 333 Statul garanteaza si sustine. angaj atori care ofera programe de formare profesionala propriilor angajati. (2) Institutiile sau organizatiile in care se realizeaza invatarea in contex te nonformale sunt institutii si organizatii prevazute la alin. organizatiilor nonguvernamentale. prin finantare si cofinant are din partea angajatorilor. ART. teatre.

Ministerului Muncii. c) monitorizarea. (3) Structura organizatorica. de Serviciul Roman de Informatii si d e alte institutii cu atributii in domeniul apararii. (2) Formarea continua a personalului din institutiile publice de aparare. Familiei si Protectiei Sociale. precum si al Ministerului Administratiei si Internelor. Cercetarii. al cercetarii. ordine publica si securitate nationala se stabilesc de Ministerul Apararii Nationale. or dine publica si securitate nationala se reglementeaza. tineretului si sportului.i prin intermediul Ministerului Educatiei. ordinii publ ice si securitatii nationale. 338 Ministerul Culturii si Patrimoniului National are ca atributii principale. 337 Ministerul Muncii. ART. impreuna cu Ministerul Culturii si Patrimoniului National. Cercetarii. ART. cifrele anuale de scolarizare si criteriile de selectionare a candidatilor pentru invatamantul de formare continua nonuniversitara a personalului militar. specializarile. evaluarea si controlarea. profilurile. de informatii. ART. a politicilor si a strategiilor nationale privind formarea profesiona la a adultilor. moderni zarea si optimizarea serviciilor publice oferite de institutiile si asezamintele de cultura. b) elaborarea reglementarilor referitoare la organizarea si functionarea sis temului de educatie din Romania. e) elaborarea. 336 Ministerul Educatiei. d e Ministerul Administratiei si Internelor. direct sau prin organismele abil itate. d) alte atributii prevazute de legislatia din domeniul educatiei si formarii profesionale. altii decat cei din cadrul sistemulu i national de invatamant. d) alte atributii prevazute de legislatia din domeniul educatiei si formarii profesionale. in sensul prezentei legi. Familiei si Protectiei Sociale are ca atributii principal e. artistilor si specialistilor din dome niul culturii. a functionarii sistemului educational si a furnizorilor de educatie. c) promovarea recunoasterii competentelor profesionale. acreditarea si controlarea directa sau prin org anisme abilitate a furnizorilor de formare. Parlamentului. f) alte atributii. d) stabilirea mecanismelor si a metodologiilor de validare si recunoastere a rezultatelor invatarii. asa cum apar ele specificate in legislatia din domeniul e ducatiei si formarii profesionale. Tineretului si Sportului. a l formarii profesionale. Ministerului Sanatatii. 339 (1) Ministerele si autoritatile centrale pot avea responsabilitati in domeni ul educatiei si formarii pentru profesiile reglementate prin legi speciale. b) propunerea si promovarea parteneriatelor cu autoritatile administratiei p ublice locale si cu structurile societatii civile pentru diversificarea. i n domeniul invatarii pe tot parcursul vietii: a) stimularea cresterii gradului de acces si de participare a publicului la cultura. Cercetarii. informatiilor. b) reglementarea formarii profesionale la locul de munca si a formarii profe sionale prin ucenicie la locul de munca. Ministerului Culturii si Patrimoniului National. Tineretului si Sportului. prin ordine si instructiuni proprii emise de catre conducatorii acestora. in domeniul invatarii pe tot parcursul vietii: a) elaborarea strategiilor si politicilor nationale in domeniul educatiei. potrivit specificului si nivelurilor de invatamant . Tineretului si Sportului are ca atributii principale. ART. a politicilor in domeniul educatiei nonprofesionale a adultilor si varstnicilor. c) monitorizarea. evaluarea. Guvernului. impreuna cu Ministerul Educatiei. respectiv garantarea drepturilor si a intereselor creatorilor. in domeniul invatarii pe tot parcursul vietii: a) elaborarea. in vederea satisfacerii necesitatilor culturale si educative ale pu blicului.

. ART. 340 (1) Se infiinteaza Autoritatea Nationala pentru Calificari prin reorganizare a Consiliului National al Calificarilor si Formarii Profesionale a Adultilor (CN CFPA) si a Unitatii Executive a Consiliului National al Calificarilor si Formari i Profesionale a Adultilor. (2) Autoritatea Nationala pentru Calificari elaboreaza Cadrul national al ca lificarilor pe baza Cadrului european al calificarilor, gestioneaza Registrul na tional al calificarilor si Registrul national al furnizorilor de formare profesi onala a adultilor. Autoritatea Nationala pentru Calificari coordoneaza autorizar ea furnizorilor de formare profesionala continua la nivel national, coordoneaza sistemul de asigurare a calitatii in formarea profesionala continua si activitat ile comitetelor sectoriale. Autoritatea Nationala pentru Calificari mai are urma toarele atributii: a) elaboreaza, implementeaza si actualizeaza Cadrul national al calificarilo r, precum si Registrul national al calificarilor; b) asigura compatibilitatea sistemului national al calificarilor cu celelalt e sisteme de calificari existente la nivel european si international; c) propune Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului elem ente de politici si de strategii nationale, acte normative referitoare la sistem ul national al calificarilor si la dezvoltarea resurselor umane, inclusiv formar ea profesionala a adultilor; d) coordoneaza si controleaza la nivel national elaborarea standardelor ocup ationale si a standardelor de pregatire profesionala; e) coordoneaza asigurarea calitatii in formarea profesionala a adultilor; f) coordoneaza si controleaza autorizarea furnizorilor de formare profesiona la a adultilor; g) intocmeste Registrul national al furnizorilor de formare profesionala a a dultilor, precum si Registrul national al evaluatorilor de competente profesiona le; h) coordoneaza autorizarea centrelor de evaluare a competentelor profesional e si certificarea evaluatorilor de competente profesionale; i) participa la elaborarea unor planuri sau programe de interes national in domeniul calificarilor si al formarii profesionale a adultilor; j) promoveaza dialogul social, sprijina si coordoneaza activitatea comitetel or sectoriale. (3) Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale Autoritatii Nationale pentru Calificari se asigura din venituri proprii si subventii de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului . (4) La nivelul Autoritatii Nationale pentru Calificari se constituie un cons iliu cu rol consultativ, format din reprezentati ai institutiilor de invatamant preuniversitar si universitar, ai studentilor, ai asociatiilor profesionale, ai administratiei publice centrale, ai patronatelor, ai sindicatelor si ai comitete lor sectoriale. Consiliul asista Autoritatea Nationala pentru Calificari in stab ilirea strategiilor nationale si a planurilor de actiuni pentru dezvoltarea Cadr ului national al calificarilor si a formarii profesionale a adultilor. (5) Autoritatea Nationala pentru Calificari este coordonata de Ministerul Ed ucatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. Structura, organizarea si functio narea acesteia se stabilesc prin hotarare a Guvernului, in termen de 3 luni de l a intrarea in vigoare a prezentei legi. ART. 341 (1) Cadrul national al calificarilor este un instrument pentru clasificarea calificarilor in conformitate cu un set de criterii care corespund unor niveluri specifice de invatare atinse, al carui scop este integrarea si coordonarea subs istemelor nationale de calificari si imbunatatirea transparentei, accesului, pro gresului si calitatii calificarilor in raport cu piata muncii si societatea civi la. (2) Implementarea Cadrului national al calificarilor vizeaza sistemul nation al de calificari obtinute in invatamantul secundar general, in invatamantul prof

esional si tehnic, in formarea profesionala continua, in ucenicie, in invatamant ul superior, atat in contexte formale, cat si in contexte informale si nonformal e, din perspectiva invatarii pe tot parcursul vietii. (3) Cadrul national al calificarilor permite recunoasterea, masurarea si rel ationarea tuturor rezultatelor invatarii dobandite in contexte de invatare forma le, nonformale si informale si asigura coerenta calificarilor si a titlurilor ce rtificate. Existenta unui cadru national al calificarilor contribuie la evitarea duplicarii si suprapunerii calificarilor, ii ajuta pe cei ce invata sa ia deciz ii in cunostinta de cauza privind planificarea carierei si faciliteaza evolutia profesionala, in perspectiva invatarii pe tot parcursul vietii. (4) Cadrul national al calificarilor contribuie la asigurarea calitatii sist emului de formare profesionala. ART. 342 (1) Autoritatea Nationala pentru Calificari evalueaza si certifica evaluator ii de competente profesionale, evaluatorii de evaluatori si evaluatorii externi. (2) Criteriile si procedurile de evaluare si certificare a evaluatorilor de competente profesionale, a evaluatorilor de evaluatori si a evaluatorilor extern i se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei le gi, aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si spo rtului. (3) Autoritatea Nationala pentru Calificari intocmeste Registrul national al evaluatorilor de competente profesionale, evaluatorilor de evaluatori si evalua torilor externi certificati. (4) Autoritatea Nationala pentru Calificari acrediteaza centrele de evaluare si organismele de evaluare, pe baza rapoartelor de evaluare intocmite de evalua torii externi. ART. 343 (1) Centrele comunitare de invatare permanenta se infiinteaza de catre autor itatile administratiei publice locale in parteneriat cu furnizorii de educatie s i formare. Acestea au rolul de a implementa politicile si strategiile in domeniu l invatarii pe tot parcursul vietii la nivelul comunitatii. Functionarea centrel or comunitare de invatare permanenta se reglementeaza prin hotarare a Guvernului , initiata de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. (2) Unitatile si institutiile de invatamant de sine statator sau in partener iat cu autoritatile locale si alte institutii si organisme publice si private: c ase de cultura, furnizori de formare continua, parteneri sociali, organizatii no nguvernamentale si altele asemenea pot organiza la nivel local centre comunitare de invatare permanenta, pe baza unor oferte de servicii educationale adaptate n evoilor specifice diferitelor grupuri-tinta interesate. (3) Finantarea centrelor comunitare de invatare permanenta se face din fondu ri publice si private, in conditiile legii. Toate veniturile obtinute de centrel e comunitare de invatare permanenta raman la dispozitia acestora. ART. 344 (1) Atributiile centrelor comunitare de invatare permanenta la nivel local s unt urmatoarele: a) realizeaza studii si analize privind nevoia de educatie si formare profes ionala la nivel local; b) elaboreaza planuri locale de interventie in domeniul educatiei permanente ; c) ofera servicii educationale pentru copii, tineri si adulti prin: (i) programe de tip remedial pentru dobandirea sau completarea competentelor -cheie, inclusiv programe educationale de tip "A doua sansa" sau programe de tip "zone de educatie prioritara" pentru tinerii si adultii care au parasit timpuri u sistemul de educatie ori care nu detin o calificare profesionala; (ii) programe pentru validarea rezultatelor invatarii nonformale si informal e; (iii) programe de dezvoltare a competentelor profesionale pentru calificare/ recalificare, reconversie profesionala, perfectionare, specializare si initiere profesionala; (iv) programe de educatie antreprenoriala;

(v) programe de dezvoltare personala sau de timp liber; (vi) organizarea de activitati de promovare a participarii la invatarea perm anenta a tuturor membrilor comunitatii; d) ofera servicii de informare, orientare si consiliere privind: (i) accesul la programe de educatie si formare profesionala; (ii) validarea rezultatelor invatarii nonformale si informale; (iii) pregatirea in vederea ocuparii unui loc de munca; e) ofera servicii de evaluare si certificare a rezultatelor invatarii nonfor male si informale; f) asigura accesul membrilor comunitatii la mijloace moderne de informare si comunicare; g) promoveaza parteneriatul cu mediul economic; h) implementeaza instrumentele dezvoltate la nivel european, Europass si You thpass, pasaportul lingvistic, precum si portofoliul de educatie permanenta; i) gestioneaza informatii cu privire la participarea beneficiarilor la servi ciile acestora. (2) Metodologia de acreditare, evaluare periodica, organizare si functionare a centrelor comunitare de invatare permanenta se aproba prin hotarare a Guvernu lui. ART. 345 (1) In intelesul prezentei legi, termenii referitori la procesele de identif icare, evaluare si recunoastere a rezultatelor invatarii se definesc dupa cum ur meaza: a) rezultatele invatarii reprezinta ceea ce o persoana cunoaste, intelege si este capabila sa faca la finalizarea procesului de invatare si sunt definite su b forma de cunostinte, abilitati si competente; b) identificarea rezultatelor invatarii reprezinta procesul prin care indivi zii, singuri sau cu sprijinul personalului specializat, devin constienti de comp etentele pe care le detin; c) evaluarea rezultatelor invatarii reprezinta procesul prin care se stabile ste faptul ca o persoana a dobandit anumite cunostinte, abilitati si competente; d) validarea rezultatelor invatarii reprezinta procesul prin care se confirm a ca rezultatele invatarii evaluate, dobandite de o persoana, corespund cerintel or specifice pentru o unitate de rezultate ale invatarii sau o calificare; e) certificarea rezultatelor invatarii reprezinta procesul prin care se conf irma in mod formal rezultatele invatarii dobandite de persoana care invata in di ferite contexte, in urma unui proces de evaluare. Aceasta se finalizeaza printro diploma sau un certificat. (2) Recunoasterea rezultatelor invatarii reprezinta procesul de atestare a r ezultatelor invatarii validate si certificate prin acordarea de unitati de rezul tate ale invatarii sau de calificari. (3) Identificarea, evaluarea si recunoasterea rezultatelor invatarii in cont exte nonformale si informale se realizeaza pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, de Ministerul Munci i, Familiei si Protectiei Sociale si de Autoritatea Nationala pentru Calificari si se aproba prin hotarare a Guvernului. (4) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului elaboreaza si aproba prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportulu i metodologia de recunoastere a rezultatelor invatarii in contexte nonformale si informale a cadrelor didactice si de echivalare a acestora in credite pentru ed ucatie si formare profesionala. ART. 346 (1) Serviciile de identificare, evaluare si recunoastere a rezultatelor inva tarii pot fi oferite de institutii de stat sau particulare autorizate in acest s ens. (2) Diplomele si certificatele acordate de institutiile autorizate in urma e valuarii rezultatelor invatarii in contexte nonformale si informale produc acele asi efecte ca si celelalte modalitati de evaluare si certificare a cunostintelor si competentelor din sistemul formal de educatie si formare profesionala in ved erea ocuparii unui loc de munca sau continuarii educatiei si formarii profesiona

centrul de evaluare acred itat elibereaza urmatoarele tipuri de certificate cu recunoastere nationala: a) certificat de calificare . servicii d e ocupare a fortei de munca si servicii pentru tineret. institutii de formare. de Ministerul Culturii si Patrimoniului National s i de Autoritatea Nationala pentru Calificari si se aproba prin hotarare a Guvern ului. nonformale si informale de educatie. universitati. 348 (1) Persoanele care doresc sa fie evaluate in vederea recunoasterii competen telor profesionale obtinute in alte contexte de invatare decat cele formale se a dreseaza unui centru de evaluare acreditat pentru ocupatia sau calificarea respe ctiva. (2) Serviciile de consiliere si orientare in cariera se realizeaza prin unit ati si institutii de invatamant.le in sistemele formale. ART. Ele se pot realiza si la locul de munca. (2) In functie de procesul de evaluare desfasurat. conform standardului de pregatire profesionala ori standardului ocup ational. (3) Rezultatele invatarii si creditele asociate acestora. (2) Metodologia de acordare a creditelor transferabile se elaboreaza de Mini sterul Educatiei. ART. conform standardului de pregatire profesionala sau standardului ocupational. studentilor si persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca. ART. 349 (1) Portofoliul de educatie permanenta reprezinta un instrument care facilit eaza identificarea si formularea abilitatilor si competentelor personale si valo rificarea acestora in parcursul scolar si profesional si in insertia pe piata mu ncii a fiecarui individ. in serviciile sociale si in sectorul privat. sunt transferate si integrate in programul de formare profesional a pe care il urmeaza persoana care invata. 352 . Fa miliei si Protectiei Sociale. cum ar fi Europass si Youthpass. 347 (1) Programele de formare profesionala initiala si continua. de Ministerul Muncii. b) certificat de competente profesionale -se elibereaza in cazul in care can didatul a fost declarat competent pentru una sau mai multe competente asociate u nei calificari ori unei ocupatii. 351 Statul asigura accesul gratuit la servicii de consiliere si orientare in car iera tuturor elevilor. precum si siste mele de evaluare a rezultatelor invatarii in contexte nonformale si informale vo r respecta asigurarea mobilitatii ocupationale pe orizontala si pe verticala pri n utilizarea sistemului de credite transferabile pentru educatie si formare prof esionala. dobandite anterior in contexte formale sau ca urmare a evaluarii rezultatelor invatarii nonformale si informale. (2) Portofoliul de educatie permanenta contine dovezi ale rezultatelor invat arii dobandite in contexte formale. ART. denumi ta "Supliment descriptiv al certificatului". Tineretului si Sportului. (3) Portofoliul educational integreaza si instrumentele europene care eviden tiaza rezultatele invatarii unei persoane. (3) Certificatele se elibereaza insotite de o anexa a certificatului. de f ormare sau munca si sa isi gestioneze cariera. ART. 350 (1) Consilierea si orientarea carierei pe tot parcursul vietii se refera la totalitatea serviciilor si activitatilor care asista persoanele de orice varsta si in orice moment al existentei lor sa faca alegeri in sfera educationala. in care se precizeaza unitatile de competenta pentru care candidatul a fost declarat competent. (3) Rezultatele invatarii in contexte nonformale si informale pot fi recunos cute explicit prin evaluari in centre de evaluare si certificare a competentelor sau implicit prin finalizarea unui program formal de studii.se elibereaza in cazul in care candidatul a fo st declarat competent pentru toate competentele asociate unei calificari sau une i ocupatii. Cercetarii. ART.

pot directiona in contul prevazut la alin. munca si viata in general. pentru sincronizarea si continuitatea activitatilor de consiliere si orientar e in cariera de care beneficiaza o persoana pe parcursul intregii vieti. prin ordin comun. Tineretului si Sportului si Ministerul Muncii. sa isi inteleaga propriul profil educational. pe baza certificatului de nastere. din bugetul de stat. formarea. calculat la cursul de schi mb leu/euro comunicat de Banca Nationala a Romaniei si valabil la data platii. (2) Grupul National pentru Asigurarea Calitatii in Educatie si Formare Profe sionala (GNAC). sa ia decizii info rmate. Tineretului si Sportului si Ministerul Muncii. deschis la Trezoreria Statului pe numele copilului de ori care dintre parintii firesti. (1) stabilesc. sistemul de a sigurare a calitatii in invatamantul superior. utilizarea instrumentelor Europass si Youthpass. prin bugetul Minister ului Muncii. Sunt oferi te informatii despre piata muncii. 354 Pentru asigurarea transparentei serviciilor si a mobilitatii persoanelor in spatiul european. Suma este acordata in scop e ducational in beneficiul titularului. structura informala care functioneaza ca punct national de refer inta pentru asigurarea calitatii in educatie si formarea profesionala. f iecarui copil cetatean roman. (2) Suma se depune intr-un cont de depozit. sa invete despre abilitatile necesare pentru a cauta si a obtine un loc de munca. instrume nte si metodologii comune referitoare la formarea specialistilor in consiliere s i orientare. oportunitati de a experimenta diverse roluri din viata comunitatii sau din viata profesionala. care ajuta persoanele sa isi clarifice scopurile si aspiratiile. (2) un procent de pana la 2% din valoarea impozitului anual pe veniturile . (2) Ministerele prevazute la alin. (3) Parintii copilului. instrumente pen tru planificarea carierei. care se refera la toate informatiile ne cesare pentru a planifica. d) consilierea pentru angajare. Familiei si Protectiei Sociale. Familiei si Protectiei Sociale colaboreaza in scopul cresterii calitati i. ART.In sensul prezentei legi. 353 (1) Ministerul Educatiei. care ajuta persoanele sa isi clarifice scopu rile imediate privind angajarea. b) educatia cu privire la cariera. contribuabili. se formeaza abilitati de a face alegeri privi nd educatia. Cercetarii. de imputernicitul acestora sau de reprezentantul l egal al copilului. 356 (1) Statul sprijina dreptul la invatare pe tot parcursul vietii prin acordar ea sumei reprezentand echivalentul in lei a 500 euro. ART. sistemul de asigurare a calitatii in formarea profesionala initiala. sa fie responsabile pentru propriile actiuni. ART. la nasterea acestuia. care se realizeaza in institutiile de inv atamant prin intermediul ariei curriculare "consiliere si orientare". sa isi gestioneze cariera s i procesul de tranzitie in diferite momente. 355 (1) Sistemul national de asigurare a calitatii educatiei permanente cuprinde sistemul de asigurare a calitatii in invatamantul preuniversitar. Ministerul Educatiei. a parint ilor si a publicului larg cu privire la dimensiunea consilierii si orientarii in educatie si formarea profesionala. coordonea za armonizarea sistemelor de asigurare a calitatii in educatie si formarea profe sionala. organizarea de act ivitati comune de sensibilizare a cadrelor didactice si a formatorilor. Familiei si Protectiei Sociale realizeaza demersurile necesar e pentru integrarea Romaniei in retelele europene de consiliere si orientare pe tot parcursul vietii. sistemul de asigurare a calitatii in formare a profesionala continua. care reprezinta sprijinul acordat persoanelor pentru gasirea unui loc de munca. e) plasarea la locul de munca. ART. c) consilierea in cariera. obtine si pastra un anumit loc de munca. consilierea si orientarea in cariera includ urmato arele tipuri de activitati: a) informarea cu privire la cariera. Cercetarii. denumit in continuare cont pentr u educatie permanenta.

din bugetul Ministerului Finantelor Publice. ART. formator. (6) Retragerea sumelor in alte conditii decat cele prevazute la alin. precum: competente psihopedagogice specifice varstei si profi lului beneficiarilor invatarii. dezvoltarea competentelor de utilizare a tehnolo giilor moderne de informare si comunicare. (4) Pentru sumele depuse in contul prevazut la alin. (2) Ministerul Educatiei. 359 Ministerul Educatiei. cadru didactic auxiliar. facilitator al invatarii perman ente. impreuna cu Mini sterul Muncii. aprobat prin hotarare a Guv ernului. in conditiile legii. Programele de formare profesionala vor cuprinde obiective specifice inv atarii permanente. (5) si /sau utilizarea acestora in alt scop decat cel stabilit de prezenta lege constit uie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la un an. in termen de m aximum 12 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi. cu amenda cuprinsa intre 100 lei si 1. al tutorelui sau al reprezentantului legal. Familiei si Protectiei Sociale. organizare. TITLUL VI Raspunderea juridica ART. Tineretului si Sportului. din culpa parintelui sau a tutorelui legal instituit. (7) Normele privind deschiderea. Trezore ria Statului elibereaza vouchere echivalente in valoare cu sumele solicitate.din salarii. Cercetarii. profesor de sprijin si alte functii asociate activitatilor desfasurate in scopul educatiei permanente. (3). (5) Titularul contului este singura persoana care poate solicita sume din co ntul pentru educatie permanenta. facilitator/tutore on-line. 86 alin. in conditiile legii. ART. consilier. si pot depune sume in acest cont. 360 (1) Urmatoarele fapte constituie contraventii si se sanctioneaza dupa cum ur meaza: a) nerespectarea dispozitiilor art. mediator. stabileste normel e metodologice de elaborare a statutului si rutei de profesionalizare a personal ului care lucreaza in domeniul educatiei permanente. (8) Sprijinul de stat pentru exercitarea dreptului la educatie permanenta pr in acordarea sumei reprezentand echivalentul in lei a 500 euro se acorda tuturor copiilor nascuti dupa data intrarii in vigoare a prezentei legi. 358 (1) Guvernul infiinteaza Muzeul National al Stiintei. Cercetarii. instructor de practica. Cercetarii. gestionarea si accesul la contul pentru edu catie permanenta se aproba prin hotarare a Guvernului. competente de facilitare a invatarii in medii virtuale. Me todologia prin care se certifica faptul ca sumele au fost cheltuite pentru educa tia permanenta se elaboreaza de catre Ministerul Educatiei. analiza si prognoza activitatilor de invatare pe tot parcursul vietii. Tineretu lui si Sportului. Dobanzile aferente conturilor de depozit constituite la Trezoreria Statului se asigura de la bugetul de stat. (2) se plateste dobanda anual la o rata a dobanzii stabilita prin ordin al ministrului finantelor publi ce. incepand cu varsta de 16 ani si cu acordul expr es. dupa caz. cu Ministerul Culturii si Pat rimoniului National si cu Agentia Nationala pentru Calificari. impreuna cu Ministerul Muncii. functionare si finantare a Muzeul ui National al Stiintei se stabileste prin hotarare a Guvernului.000 lei ori cu munca echivalenta in folosul comunitatii. al parintilor. 357 (1) Personalul care lucreaza in domeniul educatiei permanente poate ocupa ur matoarele functii: cadru didactic. prin prezentarea principalelor realizar i ale stiintei si tehnologiei. utilizarea invatarii pe baza de proiecte si portofolii educat ionale. Tineretului si Sportului. (2) Muzeul National al Stiintei are drept scop principal oferirea de experie nte de invatare nonformala si informala. prestata de parinte sau de tutorele l . Familiei si Protectiei Sociale si cu Ministerul Culturii si Patri moniului National elaboreaza un set de indicatori statistici pentru monitorizare a. ART. evaluator de competente. mentor. (3) Metodologia de infiintare.

cu modificarile si completarile ulterioare. (1) lit. nr. cu modificarile si completarile ulterioare. Continuarea procesului didactic la aceste specializari/programe de studii sau initierea procesului didactic la alte specializari/programe de studii neautoriz ate ori neacreditate reprezinta o incalcare a legii.000 lei. iar vinovatii urmand a fi san ctionati potrivit prevederilor legale.egal. art. 75/2005 privind asigurarea calitatii educatiei. (3) Prin exceptie de la prevederile alin. nr. 158 din 16 iulie 1997. aprobata cu modificari prin Legea nr. institutiile de invatamant superior acreditate inceteaza procesul didactic la toate specializarile/program ele de studii care nu au fost autorizate sa functioneze provizoriu sau acreditat e. (4) La data intrarii in vigoare a prezentei legi. Aspectele legate de finalizarea studii . a) se fac de catre persoanele imputernicite de primar in a cest scop. e) masura acordarii a 500 de euro pentru educatia permanenta a fiecarui nounascut se aplica incepand din anul 2013. 642 din 20 iulie 2005. (3) Constatarea contraventiei si aplicarea amenzilor contraventionale prevaz ute la alin. 14 alin. c) examenul de bacalaureat se va desfasura in conformitate cu prevederile pr ezentei legi incepand cu generatia de elevi care incepe clasa a IX-a in anul sco lar 2012-2013. republicata in Monitorul Oficial al Romaniei. autorizate sa functioneze provizoriu ori acreditate. institutia de invatamant su perior fiind sanctionata cu intrarea in lichidare. cu amenda de la 5. b) se fac de catre ofiterii sau agentii de politie din cad rul Ministerului Administratiei si Internelor. 581 din 20 august 2009. publicata in Monitorul Oficial al Romani ei. g) prevederile art. d) admiterea la liceu se va desfasura in conformitate cu prevederile prezent ei legi incepand cu generatia de elevi care incepe clasa a V-a in anul scolar 20 11-2012. b) masura introducerii clasei a IX-a in invatamantul gimnazial intra in vigo are incepand cu generatia de elevi care incepe clasa a V-a in anul scolar 2011-2 012. Partea I.000 lei la 50. (1): a) masura introducerii clasei pregatitoare in invatamantul primar intra in v igoare incepand cu anul scolar 2012-2013. nr. la sesizarea consiliului de administratie al unitatii de invatamant. publicata in Monitorul Oficial al Romaniei. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. cu modificarile ulterioare. Partea I. (5) Studentii si absolventii care au fost inmatriculati la specializarile/pr ogramele de studii care si-au incetat procesul didactic conform alin. 143 alin. 361 (1) Prezenta lege intra in vigoare la 30 de zile de la publicarea in Monitor ul Oficial al Romaniei. precum si orice alte dispozitii contr are. (1) lit. b) nerespectarea dispozitiilor art. (2) La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Legea invatamantu lui nr. 8 intra in vigoare incepand cu data de 1 ianuarie 2012. cu competente in domeniu. f) masura privind introducerea costului standard per elev si a principiului "finantarea urmeaza elevul" se aplica din anul 2012. 10/2009 privind dre ptul studentilor inmatriculati la formele de invatamant la distanta sau cu frecv enta redusa de a continua studiile la programe de studii de licenta autorizate s a functioneze provizoriu sau acreditate. nr. (4) au dre ptul sa isi finalizeze studiile la specializari/programe de studii identice sau similare din acelasi domeniu al specializarii/programului de studii. 8 7/2006. 606 din 10 decembrie 1999. 84/1995. 12 8/1997 privind Statutul personalului didactic. (5). Partea I. Legea nr. Ordonanta Guvernului nr. (2) Constatarea contraventiei si aplicarea amenzilor contraventionale prevaz ute la alin. Partea I. Partea I. TITLUL VII Dispozitii tranzitorii si finale ART. publicata in Monitorul Oficial al Roman iei.

reg ulamentele si celelalte acte normative care decurg din aplicarea prezentei legi si stabileste masurile tranzitorii de aplicare a acesteia. 363 La data intrarii in vigoare a prezentei legi. conform prezentei legi. cercetarii.in limbile romana.in limbile romana si mag hiara. (3) La implinirea termenului de 4 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi. Universitatea de Arta Teatrala din Targu Mures . in institutii de invatama nt superior. (3) din Constitutia Romaniei. (6) In termen de 8 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi. Universitatea de Medicina si Farmacie din Targu Mures in limbile romana s i maghiara. la propunerea ARACIS si cu cons ultarea Consiliului National al Rectorilor. (6) La implinirea termenului de 4 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi. 301 alin. in termen de 6 luni de la intrar ea in vigoare a prezentei legi. republicata. Aceasta lege a fost adoptata in temeiul prevederilor art. Tineretului si Sportului elaboreaza metodologiile. sunt: 1. contractele de munca ale persoanelor care ocupa functia de preparator univ ersitar inceteaza de drept. institutiile de invatamant sup erior de stat avand activitati de predare in limba minoritatilor nationale care au statut de universitati multiculturale si multilingve. 362 (1) Personalul didactic care ocupa. noile organe de conducere ale universi tatilor se vor stabili in baza prezentei legi. in sedinta comuna din data de 28 octombr ie 2010. (4) Prin exceptie de la prevederile art. 3. contractele de munca ale respectivelor persoane. regulam entele si metodologiile de organizare si functionare a universitatilor. in urma angajarii raspunderii Guvernului in f ata Camerei Deputatilor si a Senatului. ART. Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca . 364 (1) Senatele universitare sunt obligate ca. . inceteaza de drept. la momentul intrarii in vigoare a prezen tei legi. ART. 365 Termenii si expresiile utilizate in cuprinsul prezentei legi sunt definiti i n anexa care face parte integranta din prezenta lege. functia de cercetator stiintific sau o functie de cercetare superio ara si nu au obtinut diploma de doctor inceteaza de drept. ART. 114 alin. Minister ul Educatiei. (5) La implinirea termenului de 4 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi. (2) La implinirea termenului de 4 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi. Cercetarii. persoanelor care ocu pa la momentul intrarii in vigoare a prezentei legi functia de asistent universi tar intr-o institutie de invatamant superior nu li se aplica respectivele preved eri. sa definitiveze noua carta universitara. ART. in confo rmitate cu prezenta lege. (2). (2) La finalizarea actualului mandat. contractele de munca ale persoanelor care ocupa functia de lector universi tar/sef de lucrari sau o functie didactica universitara superioara si nu au obti nut diploma de doctor inceteaza de drept. functia de preparator universitar si care obtine diploma de doctor in termen de 4 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi ocupa de drept functi a de asistent universitar. contractele de munca ale persoanelor care ocupa functia de asistent univer sitar sau asistent de cercetare si nu sunt studenti-doctoranzi sau nu au obtinut diploma de doctor inceteaza de drept.lor mentionate in prezentul alineat sunt reglementate prin ordin al ministrului educatiei. contractele de munca ale persoanelor care ocupa. care nu au obtinut diploma d e doctor. maghiara si germana. tineretului si sportului. 2. La implinirea termenului de 4 ani de la intrarea in vigoare a prezentei leg i.

angajatorii. Cadrul national al calificarilor din invatamantul superior. 8. de organizare a examenelor de finalizare a studiilor si de a emi te diplome si certificate recunoscute de Ministerul Educatiei. 9. CNCIS are ca scop asigurarea coerentei calificaril or si a titlurilor obtinute in invatamantul superior. prescolarii. 5. 7.PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR ROBERTA ALMA ANASTASE p. pe baza evaluarii externe realizate in conditiile prezentei legi. Tiner etului si Sportului. Cadrul national al calificarilor are ca scop integrarea si c oordonarea subsistemelor nationale de calificari si imbunatatirea transparentei. 3. Calificarea este rezultatul formal al unui proces de evaluare si validare . Legea educatiei 2011 . prin hotarare a autoritatii administratiei publice locale competen te. intreaga societate. dobandeste dreptul de organizare a admiterii. precum si persoanele adulte cuprinse i ntr-o forma de educatie si formare profesionala. 4. 7. Autorizarea de functionare provizorie confera dreptul de organizare a admiterii. Cercetarii. dobandeste calitatea de furnizor de educatie. PRESEDINTELE SENATULUI. Beneficiarii directi ai educatiei si formarii profesionale sunt antepresc olarii. 6. elevii si studentii. Beneficiarii indirecti ai educatiei si formarii profesionale sunt familii le beneficiarilor directi. Asigurarea calitatii educatiei exprima capacitatea unei organizatii furni zoare de a oferi programe de educatie in conformitate cu standardele anuntate si este realizata printr-un ansamblu de actiuni de dezvoltare a capacitatii instit utionale. in conformitate cu un set de criterii ce corespund unor niveluri spe cifice de invatare. progresului si calitatii calificarilor in raport cu piata muncii si societatea civila. comunitatea locala si. Autorizarea de functionare provizorie este procesul prin care unitatea/in stitutia de invatamant/organizatia interesata. Acreditarea este procesul prin care unitatea/institutia de invatamant/org anizatia interesata. CNCIS este parte a Cadrului nat ional al calificarilor definit la pct. Cadrul national al calificarilor este un instrument pentru stabilirea cal ificarilor. Abilitarea reprezinta certificarea calitatii unei persoane de a conduce l ucrari de doctorat si de a ocupa functia didactica si de cercetare de profesor u niversitar. care este obtinut atunci cand un organism competent stabileste ca o persoana a .Legea 1/2011 . de desfasurare a procesului de invatamant. accesului. de elaborare. denumit in co ntinuare CNCIS. ALEXANDRU PERES Bucuresti. in conditiile prezentei legi. respectiv prin hotarare a Guvernului. CNCIS asigura recunoastere a nationala. 5 ianuarie 2011. intr-un sens larg . precum si de organizare si desfasurar e a procesului de invatamant. de catre agentiile de asigurare a calitatii au torizate sa functioneze pe teritoriul Romaniei. precum si compatibilitatea si comparabilitatea internationala a cal ificarilor dobandite prin invatamantul superior. 2. prin care se formeaza increderea beneficiarilor ca organizatia furnizoare de educatie indeplineste standardele de calitate. reprezinta instrumentul pentru stabilirea structurii calificaril or din invatamantul superior. planificare si implementare de programe de studiu.Legea invatamantului 2011 ANEXA LISTA definitiilor termenilor si a expresiilor utilizate in cuprinsul legii 1. pe baza evaluarii externe realiza te.

pri n care sunt indeplinite standardele de calitate. ca urmare a invatarii. a unui ans amblu de fapte. intelegere si utilizare a limbajului specific. 17. Centrul de zi este o institutie de stat sau a unei organizatii nonguvern amentale in care copiii cu deficiente. 21. 11. 15. Cunostintele se exprima prin urmatorii descriptori: cunoastere. prin invatare. Criteriul reprezinta un set de standarde care se refera la un aspect fun damental de organizare si functionare a unui/unei furnizor de educatie/unitati/i nstitutii furnizoare de educatie in procesul autorizarii de functionare provizor ie/acreditarii/evaluarii si asigurarii calitatii. aplicate sistematic de o autoritate de inspectie desemnata pentru a verifica respectarea standardelor p restabilite. Calitatea educatiei este ansamblul de caracteristici ale unui program de studii sau program de calificare profesionala si ale furnizorului acestuia. Tineretului si Sportului sau de organizatii neguv ernamentale in parteneriat cu Ministerul Educatiei. transfer si rezolvare de probleme. Cercetarii. Cercetarii. 23. interactiune sociala. combina si util iza adecvat cunostinte. rezultate la anumite standarde prestabilite. Educatia este ansamblul proceselor de punere in aplicare a programelor s i activitatilor de invatare si formare de competente academice sau profesionale. creativitate si inovare 16. 14. principii. 20. Competentele profesionale sunt un ansamblu unitar si dinamic de cunostin te si abilitati. 22. Cunostintele reprezinta rezultatul asimilarii. 18. sunt gazduiti si ingrijit i in timpul zilei. reabilitarea si integrarea scolara si sociala a diferitelor categorii de copii/elevi/tineri cu d eficiente. 24. in medie. dezvoltare perso nala si profesionala. pentru rezolvarea cu succes a unei anumite categorii de situatii de munca s au de invatare. abilitati si alte achizitii constand in valori si atitud ini. Competenta reprezinta capacitatea dovedita de a selecta. avand ca scop si finalitate recuperarea. Tineretului si S portului. 19.obtinut. Creditele de studii transferabile sunt valori numerice alocate unor unit ati de cursuri si altor activitati didactice.Sistemul european de credite transferabile pentru educat ie si formare profesionala. Cercetarea stiintifica universitara include cercetarea stiintifica propr iu-zisa. ECTS/SECT . creatia artistica si activitatile specifice performantei sportive. teorii si practici legate de un anumit domeniu de mun ca sau de studii. sub toate aspectele ei. 12. efectu ata de student pentru insusirea cunostintelor si competentelor specifice unei di scipline. ECVET/SECTEFP . de la un nivel de c alificare la altul si de la un sistem de invatare la altul. Educatia si formarea profesionala reprezinta ansamblul coerent si contin . Centrul de educatie este o unitate de invatamant organizata de catre Min isterul Educatiei. Creditele sunt folo site pentru a permite transferul de la o calificare la alta. precum si pentru dezvoltarea profesionala ori personala in condi tii de eficacitate si eficienta. Prin creditele de studii transfera bile se apreciaza. compensarea. Creditele pentru formare profesionala reprezinta totalitatea rezultatelo r invatarii dobandite de o persoana pe parcursul unui program de formare profesi onala. 13.Sistemul european de credite transferabile. cat si in con text nonformal sau informal. reflectie critica si constructiva. 10. cantitatea de munca. Educatia include atat activitatile de invatare in context formal. Abili tatile se exprima prin urmatorii descriptori: aplicare. explicare si interpretare. transportabili. Controlul calitatii educatiei in unitatile de invatamant preuniversitar semnifica activitati si tehnici cu caracter operational. folosite pentru a indica progresele inregistrate si completarea unui prog ram de formare care conduce catre obtinerea unei calificari. 25. Competentele transversale reprezinta achizitii valorice si atitudinale c are depasesc un anumit domeniu/program de studiu si se exprima prin urmatorii de scriptori: autonomie si responsabilitate. precum si asteptarile beneficia rilor.

34.uu de activitati si experiente de invatare prin care trece subiectul invatarii p e intreaga durata a traseului sau educational-formativ. progresiv. pentru invatamantul cu frecventa redusa. Atunci cand evaluarea calita tii este efectuata de o agentie nationala sau internationala specializata. fara a finaliza invatamantul primar si/sau gimnazial.Cadrul european al calificarilor pentru invatare pe tot parcur sul vietii . desfasurarea seminarelor prin sistem tutorial si. aceasta insasi ia forma evaluarii interne. Nivelul minim al indicatorilor de performanta corespunde cerintelor unui standard. 35. Programele de calificare profesionala reprezinta oferta educationala car e conduce la dobandirea unei calificari profesionale inscrise in Registrul natio nal al calificarilor. cat si egalitatea de sanse in societatea bazata pe cunoastere . pune in aplicare programul ma nagerial pe baza caruia a fost investita. resp ectand in acelasi timp marea diversitate a sistemelor nationale de educatie. bazata pe selectarea si adoptarea celor mai potrivite pro ceduri. precum si sa poata obtine o calificare profesionala. este optional si diferentiaza calitate a in mod ierarhic. a masurii in care un furnizor de educatie/unitatea/inst itutia furnizoare de educatie si programele acesteia indeplinesc standardele si standardele de referinta. de regula saptamanal. 30. c) inlocuirea orelor de predare cu activitati de studiu individual si intaln iri periodice. Programele educationale de tip "A doua sansa" sunt programe educationale care au ca scop sprijinirea copiilor/tinerilor/adultilor care au parasit premat ur sistemul de educatie. 29. cu elevii/studentii/cursantii pentru desfas urarea activitatilor aplicative obligatorii prevazute in planurile-cadru de inva tamant/planurile de invatamant. astfel incat acestia sa isi poata completa si finaliza invatamantul obligator iu. Invatamantul cu frecventa. desemnata prin vot sau prin c oncurs intr-o functie de conducere. cu frecventa redusa si la distanta sunt forme de organizare a proceselor didactice care implica: a) frecventa obligatorie pentru invatamantul cu frecventa. respectiv la sta ndardele de referinta. 37. Invatamantul este un serviciu public organizat in conditiile unui regim juridic de drept public in scopul educarii si formarii profesionale a tinerei ge neratii. Mandatul are o durata de 4 ani. Evaluarea rezultatelor invatarii reprezinta procesul prin care se stabil este faptul ca o persoana a dobandit anumite cunostinte. Imbunatatirea calitatii educatiei semnifica evaluarea. Mandatul este perioada in care o persoana. d epasind cu cel putin 4 ani varsta de scolarizare corespunzatoare acestor nivelur i. 31. b) inlocuirea orelor de predare cu activitati de studiu individual si intaln iri periodice. 28. EQF/CEC . analiza si actiun ea corectiva continua din partea furnizorului de educatie/unitatii/institutiei f urnizoare de educatie. deprinderi si competent e. 27. Atunci cand evaluarea calitatii este efectuata de orga nizatie. Evaluarea institutionala a calitatii consta in examinarea multicriterial a a calitatii educatiei. 26. Programele de studii concretizeaza oferta educationala a unei organizati .este un instrument de referinta pentru a compara nivelurile de cali ficare ale diferitelor sisteme de calificari si care promoveaza atat invatarea d e-a lungul vietii. a tuturor activitatilor didactice care dezvolta competente si abilitati practice i n sistem fata in fata pentru invatamantul la distanta. la nivelul unei unitati/institutii de invata mant din cadrul sistemului national de invatamant. obligatoriu. aceas ta ia forma evaluarii externe. Nivelul maxim al indicatorilor de performanta corespun de cerintelor unui standard de referinta. Indicatorul de performanta reprezinta un instrument de masurare a gradul ui de realizare a unei activitati desfasurate de furnizorul de educatie/unitatea /institutia furnizoare de educatie prin raportare la standarde. 33. 36. precum si continuarea integrarii cetatenilor pe piata europeana a muncii. precum si pe alegerea si aplicarea standardelor de referinta. 32. Organizatia interesata in furnizarea de servicii de educatie este o pers oana juridica ce cuprinde in statutul sau activitati de invatamant si se supune procesului de autorizare pentru a deveni furnizor de educatie.

Unitatea/Institutia furnizoare de educatie/Furnizorul de educatie sunt u nitatile si institutiile de invatamant acreditate. european sau mondial. 45. care definesc nivelul minim obligatoriu de realizare a unei act ivitati in educatie. b) organizarea pe discipline si grupe care cuprind maximum 25 de elevi/stude nti/cursanti. Orice standard este formulat in termeni generali sub forma unui enunt si se concretizeaza intr-un set de indicatori de performanta. car e pot fi evaluate si validate. Standardul reprezinta descrierea cerintelor formulate in termen de regul i sau rezultate. Sistemul tutorial semnifica organizarea activitatilor didactice in invat amantul la distanta de catre un cadru didactic tutore si asigura: a) desfasurarea activitatilor de invatare si evaluare atat la distanta. Standardele de referinta sunt specifice f iecarui program de studii sau fiecarei institutii. Registrul matricol unic al universitatilor din Romania (RMUR) este o baz a de date nationala electronica in care sunt inregistrati toti studentii din ins titutiile de invatamant superior de stat. 54. Rezultatele inva tarii se exprima prin cunostinte. 51. 39. Rezultatele invatarii reprezinta ceea ce o persoana intelege. co respund cerintelor specifice pentru o unitate sau o calificare. 38. fiind creata. Transferul rezultatelor invatarii si al creditelor asociate reprezinta p rocesul prin care rezultatele invatarii si creditele asociate acestora sunt tran sferate si integrate in programul de formare profesionala pe care il urmeaza per soana care invata. Standar dele sunt diferentiate pe criterii si domenii. deprinderi si competente generale. niveluri si forme de organizare a activitatii de educare si formare profesionala. . 46.i furnizoare de educatie. 48. impartasita si utilizata pentru a genera prospe ritate si bunastare membrilor sai. Programul de studii autorizat este programul de studii evaluat. Unitatea reprezinta o unitate de invatamant din invatamantul preuniversi tar. abilitati si competente dobandite pe parcursul diferitelor experiente de invatare formala. Standardul de referinta reprezinta descrierea cerintelor care definesc u n nivel optimal de realizare a unei activitati de catre furnizorul de educatie/u nitatea/institutia furnizoare de educatie. 41. 52. particulare sau confesionale. avizat f avorabil si care indeplineste conditiile autorizarii provizorii. Statele terte reprezinta orice stat. pe baza bunelor practici existente la nivel national. 53. 42. 44. Sistemul national de invatamant este constituit din ansamblul unitatilor si institutiilor de invatamant de stat particulare si confesionale acreditate. ale Spatiului Economic European si a Confederatiei Elvetiene. evaluate si certificate. Registrul national al calificarilor este o baza de date nationala ce cup rinde descrierea tuturor calificarilor din Romania. sunt optionale si se situeaza peste nivelul minim. 40. acredita te ori autorizate sa functioneze provizoriu. cat si in sistem fata in fata. de diferite tipuri. 49. Constituirea RMUR se realizeaza pe baza registrelor matricole ale institutiilor de invatamant superior. 50. cu exceptia statelor membre ale Uni unii Europene. 47. nonformala si informala. Punctele de credit pentru formare profesionala reprezinta exprimarea num erica a importantei unei unitati de rezultate ale invatarii raportate la o calif icare. Validarea rezultatelor invatarii reprezinta procesul prin care se confir ma ca rezultatele invatarii dobandite de o persoana. Programul de studii acreditat este programul de studii care indeplineste cerintele minime ale standardelor si indicatorilor de performanta ai acreditari i. Unitatea de rezultate ale invatarii reprezinta partea unei calificari ca re cuprinde un set coerent de cunostinte. Societatea cunoasterii este o societate in care cunoasterea constituie p rincipala resursa. 43. cunoaste s i este capabila sa faca la finalizarea unui proces de invatare.

56. Recunoasterea rezultatelor invatarii si a creditelor asociate reprezinta procesul prin care se acorda un statut oficial rezultatelor invatarii si credit elor dobandite. 58. Invatamantul privat este echivalentul invatamantului particular. republicata. . 57. Certificarea rezultatelor invatarii reprezinta procesul prin care se con firma in mod formal rezultatele invatarii dobandite de persoana care invata. in vederea acordarii certificatului de cal ificare profesionala. asa cum este definit in Constitutia Romaniei. in urma unui proces de evaluare.55. evaluate si validate. asa cum es te definit in Constitutia Romaniei. republicata. Invatamantul public este echivalentul invatamantului de stat.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->