Legea educatiei 2011 - Legea 1/2011 - Legea educatiei nationale EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr.

18 din 5 ianuarie 2011

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege. TITLUL I Dispozitii generale ART. 1 Prezenta lege asigura cadrul pentru exercitarea sub autoritatea statului rom an a dreptului fundamental la invatatura pe tot parcursul vietii. Legea reglemen teaza structura, functiile, organizarea si functionarea sistemului national de i nvatamant de stat, particular si confesional. ART. 2 (1) Legea are ca viziune promovarea unui invatamant orientat pe valori, crea tivitate, capacitati cognitive, capacitati volitive si capacitati actionale, cun ostinte fundamentale si cunostinte, competente si abilitati de utilitate directa , in profesie si in societate. (2) Misiunea asumata de lege este de formare, prin educatie, a infrastructur ii mentale a societatii romanesti, in acord cu noile cerinte, derivate din statu tul Romaniei de tara membra a Uniunii Europene si din functionarea in contextul globalizarii, si de generare sustenabila a unei resurse umane nationale inalt co mpetitive, capabila sa functioneze eficient in societatea actuala si viitoare. (3) Idealul educational al scolii romanesti consta in dezvoltarea libera, in tegrala si armonioasa a individualitatii umane, in formarea personalitatii auton ome si in asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru implinirea si dezvoltarea personala, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru par ticiparea cetateneasca activa in societate, pentru incluziune sociala si pentru angajare pe piata muncii. (4) Statul asigura cetatenilor Romaniei drepturi egale de acces la toate niv elurile si formele de invatamant preuniversitar si superior, precum si la invata rea pe tot parcursul vietii, fara nicio forma de discriminare. (5) Aceleasi drepturi se asigura si cetatenilor celorlalte state membre ale Uniunii Europene, ai statelor apartinand Spatiului Economic European si ai Confe deratiei Elvetiene. (6) Drepturile prevazute la alin. (4) sunt recunoscute in mod egal minorilor care solicita sau au dobandit o forma de protectie in Romania, minorilor strain i si minorilor apatrizi a caror sedere pe teritoriul Romaniei este oficial recun oscuta conform legii. (7) In Romania invatamantul constituie prioritate nationala. ART. 3 Principiile care guverneaza invatamantul preuniversitar si superior, precum si invatarea pe tot parcursul vietii din Romania sunt: a) principiul echitatii - in baza caruia accesul la invatare se realizeaza f ara discriminare; b) principiul calitatii - in baza caruia activitatile de invatamant se rapor teaza la standarde de referinta si la bune practici nationale si internationale; c) principiul relevantei - in baza caruia educatia raspunde nevoilor de dezv oltare personala si social-economice; d) principiul eficientei - in baza caruia se urmareste obtinerea de rezultat e educationale maxime, prin gestionarea resurselor existente; e) principiul descentralizarii - in baza caruia deciziile principale se iau de catre actorii implicati direct in proces; f) principiul raspunderii publice - in baza caruia unitatile si institutiile de invatamant raspund public de performantele lor; g) principiul garantarii identitatii culturale a tuturor cetatenilor romani

si dialogului intercultural; h) principiul asumarii, promovarii si pastrarii identitatii nationale si a v alorilor culturale ale poporului roman; i) principiul recunoasterii si garantarii drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale, dreptul la pastrarea, la dezvoltarea si la exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase; j) principiul asigurarii egalitatii de sanse; k) principiul autonomiei universitare; l) principiul libertatii academice; m) principiul transparentei - concretizat in asigurarea vizibilitatii totale a deciziei si a rezultatelor, prin comunicarea periodica si adecvata a acestora ; n) principiul libertatii de gandire si al independentei fata de ideologii, d ogme religioase si doctrine politice; o) principiul incluziunii sociale; p) principiul centrarii educatiei pe beneficiarii acesteia; q) principiul participarii si responsabilitatii parintilor; r) principiul promovarii educatiei pentru sanatate, inclusiv prin educatia f izica si prin practicarea activitatilor sportive; s) principiul organizarii invatamantului confesional potrivit cerintelor spe cifice fiecarui cult recunoscut; t) principiul fundamentarii deciziilor pe dialog si consultare; u) principiul respectarii dreptului la opinie al elevului/studentului ca ben eficiar direct al sistemului de invatamant. ART. 4 Educatia si formarea profesionala a copiilor, a tinerilor si a adultilor au ca finalitate principala formarea competentelor, intelese ca ansamblu multifunct ional si transferabil de cunostinte, deprinderi/abilitati si aptitudini, necesar e pentru: a) implinirea si dezvoltarea personala, prin realizarea propriilor obiective in viata, conform intereselor si aspiratiilor fiecaruia si dorintei de a invata pe tot parcursul vietii; b) integrarea sociala si participarea cetateneasca activa in societate; c) ocuparea unui loc de munca si participarea la functionarea si dezvoltarea unei economii durabile; d) formarea unei conceptii de viata, bazate pe valorile umaniste si stiintif ice, pe cultura nationala si universala si pe stimularea dialogului intercultura l; e) educarea in spiritul demnitatii, tolerantei si respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului; f) cultivarea sensibilitatii fata de problematica umana, fata de valorile mo ral-civice si a respectului pentru natura si mediul inconjurator natural, social si cultural. ART. 5 (1) In domeniul educatiei si al formarii profesionale prin sistemul national de invatamant, dispozitiile prezentei legi prevaleaza asupra oricaror prevederi din alte acte normative. In caz de conflict intre acestea se aplica dispozitiil e prezentei legi. (2) Orice modificare sau completare a prezentei legi intra in vigoare incepa nd cu prima zi a anului scolar, respectiv universitar urmator celui in care a fo st adoptata prin lege. (3) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), dispozitiile prezentei legi c are vizeaza evaluarile nationale de la finalul invatamantului gimnazial sau lice al se aplica incepand cu promotia aflata in primul an al invatamantului gimnazia l, respectiv liceal, la data intrarii in vigoare a modificarii sau a completarii . ART. 6 (1) In Romania sunt valabile numai diplomele recunoscute de statul roman, co nform legislatiei in vigoare. (2) Regimul actelor de studii emise de unitatile si de institutiile de invat

amant se stabileste prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului. (3) Continutul si formatul actelor de studii sunt stabilite prin hotarare a Guvernului, initiata de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportul ui. ART. 7 (1) In unitatile, in institutiile de invatamant si in toate spatiile destina te educatiei si formarii profesionale sunt interzise activitatile care incalca n ormele de moralitate si orice activitati care pot pune in pericol sanatatea si i ntegritatea fizica sau psihica a copiilor si a tinerilor, respectiv a personalul ui didactic, didactic auxiliar si nedidactic, precum si activitatile de natura p olitica si prozelitismul religios. (2) Privatizarea unitatilor si a institutiilor de invatamant de stat este in terzisa. ART. 8 Pentru finantarea educatiei nationale se aloca anual din bugetul de stat si din bugetele autoritatilor publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. Suplimentar, unitatile si institutiile de invatamant pot obti ne si utiliza autonom venituri proprii. Pentru activitatea de cercetare stiintif ica se aloca anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul intern brut a l anului respectiv. ART. 9 (1) Principiile finantarii invatamantului preuniversitar sunt urmatoarele: a) transparenta fundamentarii si alocarii fondurilor; b) echitatea distribuirii fondurilor destinate unui invatamant de calitate; c) adecvarea volumului de resurse in functie de obiectivele urmarite; d) predictibilitatea, prin utilizarea unor mecanisme financiare coerente si stabile; e) eficienta utilizarii resurselor. (2) Statul asigura finantarea de baza pentru toti prescolarii si pentru toti elevii din invatamantul general obligatoriu de stat, particular si confesional acreditat. De asemenea, statul asigura finantarea de baza pentru invatamantul pr ofesional si liceal acreditat, de stat, particular si confesional, precum si pen tru cel postliceal de stat. Finantarea se face in baza si in limitele costului s tandard per elev sau per prescolar, dupa metodologia elaborata de Ministerul Edu catiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. (3) Invatamantul de stat este gratuit. Pentru unele activitati, niveluri, ci cluri si programe de studii se pot percepe taxe, in conditiile stabilite de prez enta lege. (4) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, prin organis mul specializat, stabileste anual costul standard per prescolar/elev, cost care sta la baza finantarii de baza. De suma aferenta beneficiaza toti prescolarii si elevii din invatamantul preuniversitar de stat, precum si prescolarii si elevii din invatamantul general obligatoriu, profesional si liceal, particular si conf esional, care studiaza in unitati de invatamant acreditate si evaluate periodic, conform legislatiei in vigoare. (5) Finantarea de baza a invatamantului preuniversitar se face dupa principi ul "resursa financiara urmeaza elevul", in baza caruia alocatia bugetara aferent a unui elev sau unui prescolar se transfera la unitatea de invatamant la care ac esta invata, cu respectarea prevederilor alin. (2)-(4). (6) Invatamantul poate sa fie finantat si direct de catre operatori economic i, precum si de alte persoane fizice sau juridice, in conditiile legii. (7) Invatamantul poate fi sustinut prin burse, credite de studii, taxe, dona tii, sponsorizari, surse proprii si alte surse legale. ART. 10 (1) In Romania, invatamantul este serviciu de interes public si se desfasoar a, in conditiile prezentei legi, in limba romana, precum si in limbile minoritat ilor nationale si in limbi de circulatie internationala. (2) In fiecare localitate se organizeaza si functioneaza unitati de invatama nt sau formatiuni de studiu cu limba de predare romana si/sau, dupa caz, cu pred

Tineretului si Sportului proiecteaza. sociala si/sau ocupatio nala. in conditiile legi i. formarii de deprinderi/abilitati si dezvoltarii de apt itudini semnificative din perspectiva personala.area in limbile minoritatilor nationale ori se asigura scolarizarea fiecarui ele v in limba sa materna in cea mai apropiata localitate in care este posibil. adaptata. structurilor asociative reprez . cu respectarea prevederilor legale. (8) Elevii care in localitatea de domiciliu nu au posibilitatea de a invata intr-o unitate de invatamant vor fi sprijiniti prin decontarea cheltuielilor de transport la cea mai apropiata unitate de invatamant sau vor primi cazare si mas a gratuite in internatele scolare. (5) Statul si alti factori interesati sustin financiar activitatile de perfo rmanta. ca limba oficiala de stat. cu consulta rea asociatiilor reprezentative ale profesorilor. Cercetarii. precum si cursuri de limba. cercetarii. (7) Invatamantul special si special integrat reprezinta o forma de instruire scolara diferentiata. (3) Invatarea in scoala a limbii romane. cu exceptia celor inscrisi in invatamantul po stliceal. la cerere. 11 (1) Guvernul sprijina invatamantul in limba romana in tarile in care traiesc romani. (2) Ministerul Educatiei. 14 (1) Ministerul Educatiei. contra cost. locuri in tabere si alte asemenea stimulent e elevilor si studentilor cu performante scolare si universitare. incepand cu educatia timpurie. ale elevilor si studentilor. so ciala si medicala complexa. precum si pe aceia cu cerinte educationale speciale. fundamenteaza si aplica strategiile nationale in domeniul educatiei. documentele scolare si universitare oficiale. se intocmesc numai in limba romana. este obl igatorie pentru toti cetatenii romani. (5) Unitatile si institutiile de invatamant pot efectua si emite. Tineretului si Sportului. ART. (4) Elevii si studentii care beneficiaza de burse sociale de studii pot prim i si burse pentru performante scolare si universitare. de nivel national si international. in colaborar e cu Ministerul Afacerilor Externe. nominalizate prin ordin al ministrului educatiei. ART. burse. poate sustine lectorate in universitati din strainatate. in scopul dobandirii de cunostinte. cultura si civiliza tie romaneasca. ART. Cercetarii. Invatamantul special si special integrat sunt parte compo nenta a sistemului national de invatamant preuniversitar. precum si cu r ezultate remarcabile in educatia si formarea lor profesionala sau in activitati culturale si sportive. prin Institutul Limbii Romane. poate organiz a unitati de invatamant cu predare in limba romana pe langa oficiile diplomatice si institutiile culturale ale Romaniei in strainatate. (4) In sistemul national de invatamant. destinata persoanelor cu cerinte educationale specia le. precum si o forma de asistenta educationala. precum si celor institutionalizati. traduceri oficiale ale documentelor si ale altor inscrisuri scolar e si universitare proprii. Planurile de invatamant trebuie sa cuprin da numarul de ore necesar si suficient invatarii limbii romane. tineretu lui si sportului. Autoritatile adm inistratiei publice asigura conditiile materiale si resursele umane care sa perm ita insusirea limbii romane. elevii si studentii cu prob leme si nevoi sociale. ART. 13 (1) Invatarea pe tot parcursul vietii este un drept garantat de lege. (2) Invatarea pe tot parcursul vietii include totalitatea activitatilor de i nvatare realizate de fiecare persoana. (6) Statul garanteaza dreptul la educatie al tuturor persoanelor cu cerinte educationale speciale. (2) Statul acorda burse sociale de studii elevilor si studentilor proveniti din familii defavorizate. Celelalte inscrisuri scola re si universitare pot fi redactate in limba de predare. cu respectarea legislatiei statului respectiv. (3) Statul acorda premii. 12 (1) Statul sustine anteprescolarii. civica. prescolarii.

inceteaza la varsta de 18 ani. Consiliului National al Rectorilor. 16 (1) Invatamantul general obligatoriu este de 10 clase si cuprinde invatamant ul primar si cel gimnazial. 19 (1) In sistemul national de invatamant. conform confesiunii pro prii. Invatamantul liceal devine obligatoriu pana cel mai tarziu in anul 2020. ART. la forma cu frecventa . nu i s-au asigurat conditiile pentru frecventarea orelor la aceasta disciplina. Infiintarea. ART. In mod similar se procedeaza si pentru elevul caruia. potrivit recensamantului oficial. prescolari si anteprescolari. 18 (1) Planurile-cadru ale invatamantului primar. asociatiilor reprezentative ale studentilo r. . Tineretului si Sportului organizarea unui invatamant teologic speci fic in cadrul invatamantului de stat in universitatile de stat existente. respectiv a parintilor sau a tut orelui legal instituit pentru elevul minor. proportional cu ponderea numerica a fiecarui cult in configuratia religioasa a tarii. copiii beneficiaza de alocatia de stat pentru copii. liceal si profesio nal includ religia ca disciplina scolara. parte a trunchiului comun. (3) Disciplina Religie poate fi predata numai de personalul didactic calific at conform prevederilor prezentei legi si abilitat in baza protocoalelor incheia te intre Ministerul Educatiei. particulare si confesionale. ca fac ultati cu dubla subordonare. autoritatilor administratiei publice. structurilor asocia tive ale universitatilor si scolilor de stat. numai pentru absolventii invatamantului liceal . organizarea si functionar ea acestui invatamant se realizeaza potrivit legii. asoc iatiilor reprezentative ale elevilor. (2) Statul incurajeaza dezvoltarea parteneriatului public-privat. elevul poate sa nu frecventeze orele de religie. Consi liului Minoritatilor Nationale. b) cu minimum 300 de elevi.entative ale parintilor. (2) Cultele recunoscute de stat au dreptul de a organiza invatamant confesio nal prin infiintarea si administrarea propriilor unitati si institutii de invata mant particular. 15 (1) Cultele recunoscute oficial de stat pot solicita Ministerului Educatiei. unitatile de invatamant de stat au p ersonalitate juridica daca se organizeaza si functioneaza. ART. (2) La solicitarea scrisa a elevului major. din motive obiective. dupa caz. 17 Pe durata scolarizarii in invatamantul preuniversitar. li se asigura dreptul constitutional de a participa la ora de religie. Cercetarii. (2) Obligatia de a frecventa invatamantul de 10 clase. in condit iile legii. TITLUL II Invatamantul preuniversitar CAP. (3) In scopul realizarii finalitatilor educatiei si a formarii profesionale prin sistemul national de invatamant. situatia scolara se incheie fara disciplina Religie. conform prevederilor prezentei legi. sindicatelor reprezentative din invatamant. Elevilor ap artinand cultelor recunoscute de stat. I Dispozitii generale ART. In acest caz. gimnazial. indiferent de numarul lor. invatamantul liceal de stat este generaliz at si gratuit. cu exceptia invataman tului postliceal. destinat pregatirii personalului de cult si activit atii social-misionare a cultelor. mediului de afaceri si organizatiilor n eguvernamentale finantatoare care sustin programe educative/federatii ale furniz orilor de servicii sociale. astfel: a) cu minimum 300 de elevi. Cercetarii. ART. Tineretului si Sportului si cultele r eligioase recunoscute oficial de stat.

se organizeaza.c) cu minimum 150 de prescolari si anteprescolari. dupa caz. CAP. Tineretului si Sportului au obligatia ca. (1).ca parti ale unei unitati d e invatamant cu personalitate juridica . 23 . ART. in unitatile administrativ-te ritoriale in care numarul total al elevilor. in conditiile legii. (4) Pentru asigurarea accesului egal la educatie si formare profesionala. functionarea si. 22 (1) Sistemul national de invatamant preuniversitar este constituit din ansam blul unitatilor de invatamant de stat. dizolvarea unor st ructuri de invatamant. d) cu minimum 100 de elevi si/sau prescolari. in acord cu particularitatile de varsta si individuale. particulare si confesionale autorizate/ac reditate. in conditiile legii. (2) Invatamantul preuniversitar este organizat pe niveluri. de la un profil la altul si de la o filiera la alta este posibila in conditiile stabilite prin metodologia elaborata de catre Ministerul Educatiei .si subordonate aceluiasi ordonator prin cipal de credite. (2) Prin exceptie de la prevederile alin. aproba organizarea. Cercetarii. (2) Elevii din invatamantul preuniversitar de stat si particular se pot tran sfera la alte unitati de invatamant de stat sau particular. in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi sa elaboreze o metodologie de functionare aprobata prin hotarare a Guvernului. dupa caz. in cazul unitatilor de invatam ant special. cercetarii. prescolarilor si anteprescolarilor nu se incadreaza in prevederile alin. cultele respective si Minis terul Educatiei. clase sau unitati de invatamant preuniversitar cu personalitate juridica. de la o c lasa la alta. trecerea elevilor de la o unitate scolara la alta. 20 (1) Autoritatile administratiei publice locale asigura. II Structura sistemului national de invatamant preuniversitar SECTIUNEA 1 Dispozitii generale ART. in functie de necesitatile lo cale. pe baza unei metodologii nat ionale aprobate prin ordin al ministrului educatiei. au toritatile administratiei publice locale. financiara si administrativa. in baza avizului conform al inspectora telor scolare. la cererea parintilor sau tutorilor legali si in conditiil e legii. ART. ART. care stabileste relatia jur idica. se organizeaza o singura unitate de i nvatamant cu personalitate juridica. grupe. In invataman tul preuniversitar. tineretului si sportului. filiere si profiluri si asigura conditiile necesare pentru dob andirea competentelor-cheie si pentru profesionalizarea progresiva. cu acordul unitatii primitoare. (3) Prin exceptie de la prevederile alin. (1). (3) Statul garanteaza dreptul la educatie diferentiata. forme de invatam ant si. 21 (1) Sistemul de invatamant preuniversitar are caracter deschis. (5) In cazul unitatilor de invatamant confesional preuniversitar de stat exi stente la data intrarii in vigoare a prezentei legi. pe baza pluralismulu i educational. buna desfasurare a invatamantului preuniversitar in localitatile in care aceste a isi exercita autoritatea. (1). fara personalitate juridica . (2) Neindeplinirea de catre autoritatile administratiei publice locale a obl igatiilor ce le revin in organizarea si functionarea invatamantului preuniversit ar se sanctioneaza conform legii. patrimoniala. cu predare in limba romana. (4) Elevii cu performante scolare exceptionale pot promova 2 ani de studii i ntr-un an scolar la decizia unitatii de invatamant. Cercetarii. Tineretului si Sportului.

care cuprinde: (i) invatamantul secundar inferior sau gimnazial. formata din nivelul anteprescolar (0-3 ani) si invatamantul prescolar (3-6 ani). pr in hotarare a Guvernului. initiata de Ministerul Educatiei. Finantarea din resurse pub lice se poate acorda numai furnizorilor de servicii de educatie timpurie acredit . c) invatamantul secundar. 27 (1) Educatia anteprescolara se organizeaza in crese si. invatamantul profesional si invatamantul postliceal se organizeaza pentru specializari si calificari stab ilite de Ministerul Educatiei. (2) Invatamantul obligatoriu este invatamant cu frecventa. experimentale si de aplicatie. Tineretului si Sportului. Tineretului si Sportului. in gradini te si in centre de zi. Tineretului si Sportului. continutul e ducativ. ART. care cuprinde invatamantul postlicea l. pentru persoanele care au depasit cu mai mult de 3 ani varsta clasei. 24 (1) Invatamantul general obligatoriu este format din invatamantul primar si invatamantul secundar inferior.(1) Sistemul national de invatamant preuniversitar cuprinde urmatoarele nive luri: a) educatia timpurie (0-6 ani). 25 (1) Formele de organizare a invatamantului preuniversitar sunt: invatamant c u frecventa si invatamant cu frecventa redusa. Tineretului si Sportului poate stabili. 26 Ministerul Educatiei. standardele de calitate si metodologia de organizare ale acesteia se st abilesc prin hotarare a Guvernului. cu durata intre 6 luni si 2 ani. ART. (ii) invatamantul secundar superior sau liceal. Cercetarii. cu urmatoarele filiere: teoretica. dupa caz. (2) Organizarea unitatilor de educatie timpurie anteprescolara. b) invatamantul primar. Cercetarii. (4) Tipurile si modalitatile de finantare a serviciilor de educatie timpurie anteprescolara se reglementeaza prin hotarare a Guvernului. (2) Invatamantul tehnic cuprinde clasele a XII-a si a XIII-a din invatamantu l liceal. e) invatamantul tertiar nonuniversitar. (3) Pentru copiii cu cerinte educationale speciale sau nedeplasabili din mot ive medicale. In mod exceptiona l. SECTIUNEA a 2-a Educatia anteprescolara ART. (2) Invatamantul liceal. in termen de maximum 12 luni de la intrarea in vigoa re a prezentei legi. (3) Asigurarea personalului didactic necesar desfasurarii educatiei antepres colare se face de catre autoritatile administratiei publice locale. invatamant tehnic si invatamant postliceal. invatam antul obligatoriu se poate organiza si in forma de invatamant cu frecventa redus a. care cuprinde clasele VIX. in conformitate cu prevederile unei metodologii elaborate de Ministerul Educa tiei. in conformi tate cu Registrul national al calificarilor. cu respectarea standardelor de calitate si a legislatiei in vigoare. Cercetarii . care cuprinde clasa pregatitoare si clasele I-IV. Cercetarii. se poate organiza invatamant la domiciliu sau pe langa unitatile d e asistenta medicala. functionarea in sistemul de invatamant preuniversitar a unor unitati-pilot. impreuna cu inspectoratele scolare. grupa mijlocie si grupa mare. care cuprinde clasele de l iceu X-XII/XIII. vocational si tehnologic. ART. d) invatamantul profesional. in termen de maximu m 12 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi. (3) Invatamantul profesional si tehnic este format din: invatamant profesion al. vocationala si tehnologica. care cuprinde grupa mica. filiera tehnologica.

de regula. Tineretului si Sportului. prin inspectoratele scolare. in vederea promovari i invatamantului primar pentru persoanele care depasesc cu 4 ani varsta corespun zatoare clasei si care. (3) In clasa pregatitoare din invatamantul special sunt inscrisi copii cu ce rinte educationale speciale. 30 (1) Invatamantul gimnazial se organizeaza si functioneaza. cu pro gram de dimineata. ca parte componenta a invatarii pe to t parcursul vietii. pot fi inscrisi in clasa pregatitoare si copiii care implinesc varsta de 6 ani pana la sfarsitul anului calendaristic. care implinesc varsta de 8 ani pana la data inceper ii anului scolar. (2) Autoritatile administratiei publice locale si inspectoratele scolare asi gura conditiile pentru generalizarea treptata a invatamantului prescolar. Cercetarii. in fun ctie de veniturile familiei. pana la varsta de 18 ani. (7) Modalitatea de acordare a cupoanelor sociale prevazute la alin. (2) Ministerul Educatiei. conform legislatiei in domeniul asistentei sociale. Gradinitele pot functiona ca unitati cu personalitate jur idica sau in cadrul altor unitati scolare cu personalitate juridica. gimnazial. pr elungit si saptamanal. (4) Ministerul Educatiei. da ca dezvoltarea lor psihosomatica este corespunzatoare. nu au absolvit invatamantul se cundar. Familiei si Protectiei Sociale. Cercetarii. (6) se s tabileste prin norme metodologice adoptate prin hotarare a Guvernului. pot fi inscrisi in clasa pregatitoare si copii cu cerinte educationale speciale cu varste cuprinse intre 6 si 8 ani la data inceperii anul ui scolar. Tineretului si Sportului si Ministerul Sanatatii. SECTIUNEA a 5-a Invatamantul gimnazial ART. (5) Acreditarea furnizorilor de educatie timpurie anteprescolara se realizea za in conformitate cu prevederile metodologiei elaborate de Ministerul Educatiei . Acestea vor fi acordate in scop educational. Tineretului si Sportului poate aproba organizarea de programe educationale de tip "A doua sansa". (2) In clasa pregatitoare sunt inscrisi copiii care au implinit varsta de 6 ani pana la data inceperii anului scolar.ati. (6) Statul sprijina educatia timpurie. in vederea promovarii invatamantului gimnazial pentru persoane care depasesc cu peste 4 ani varsta cor espunzatoare clasei si care. prin bugetul Ministerului Munc ii. din diferite motive. SECTIUNEA a 3-a Invatamantul prescolar ART. 29 (1) Invatamantul primar se organizeaza si functioneaza. 28 (1) Invatamantul prescolar se organizeaza in gradinite cu program normal. SECTIUNEA a 4-a Invatamantul primar ART. in colaborar e cu autoritatile administratiei publice locale. po ate organiza programe educationale de tip "A doua sansa". (3) Absolventii invatamantului gimnazial care nu continua studiile in invata mantul liceal pot sa finalizeze. La solicitarea scrisa a parintilor. din bugetul de stat. a tutorilor legali sau a s ustinatorilor legali. de regula. de stat sau privati. cu progra m de dimineata. cel putin un program . La solicitarea scrisa a parintilor. prin acordarea unor cupoane sociale. la propun erea Ministerului Muncii. a tutorilor sau a sustinatorilor legali. din diferite motive. Familiei si Protectiei Sociale. nu au absolvit acest nivel de invat amant pana la varsta de 14 ani. Cercetarii.

judeten e si locale. (2) Ministerul Educatiei.de pregatire profesionala care permite dobandirea unei calificari corespunzatoar e Cadrului national al calificarilor. actualizat periodic. cu profilurile umanist si real. (5) Unitatile de invatamant liceal se organizeaza cu una sau mai multe filie re si unul sau mai multe profiluri. (1). avand in vedere tendintele de dezvol tare sociala si economica precizate in documentele strategice regionale. In cadrul profilurilor se pot organiza una s au mai multe calificari profesionale sau specializari. economica si educationala. pe baza unor contracte de scolarizare. (3) Absolventii clasei a XI-a din cadrul filierei tehnologice sau vocational e care au finalizat un stagiu de pregatire practica pot sustine examen de certif icare a calificarii corespunzator nivelului de certificare stabilit prin Cadrul national al calificarilor. teologic. in unitatile de invatamant stabilite de inspectoratul scola r. artistic si pedagogic. (4) Stagiile de pregatire practica de pe parcursul filierei tehnologice sau vocationale se pot organiza la nivelul unitatii de invatamant si/sau la operator ii economici ori institutiile publice cu care unitatea de invatamant are incheia . nonformal sau informal competente profesionale pot sustine examen de certificare a calificari i. Pen tru unele forme de invatamant cu frecventa si cu frecventa redusa. pentru calificari din Registr ul national al calificarilor. Tineretului si Sportului. (2) Invatamantul liceal tehnologic si vocational se poate organiza si pe baz a solicitarilor din partea angajatorilor privati sau ai Agentiei Nationale pentr u Ocuparea Fortei de Munca. resurse naturale si protectia mediului. in conditiile legii.este de 3 ani pentru filiera teoretica. c) filiera vocationala. de regula. 31 (1) Invatamantul liceal cuprinde urmatoarele filiere si profiluri: a) filiera teoretica. in colaborare cu autoritatile administratiei publice locale. 32 (1) Invatamantul liceal tehnologic si vocational se poate organiza in cadrul liceelor din filiera tehnologica sau vocationala. in functie de nevoile pietei muncii. (4) Invatamantul liceal se organizeaza si functioneaza. SECTIUNEA a 6-a Invatamantul liceal ART. (3) Durata studiilor in invatamantul liceal . SECTIUNEA a 7-a Invatamantul tehnologic si vocational ART. sportiv. de 3 sau de 4 ani pentru filiera vo cationala si de 4 ani pentru filiera tehnologica. Acesta se poate organiza si poate functiona si ca invatamant cu frecventa redusa. specializari diferite in cadrul profilurilor prev azute la alin. b) filiera tehnologica. conform legii. Tineretului si Sportului este abilitat sa stabileasca prin planurile-cadru de invatamant. cu consultarea a utoritatilor administratiei publice locale. in functie de dinamica socia la. cu profilurile tehnic. (7) Unitatile de invatamant in care se organizeaza filiera tehnologica sau v ocationala a liceului sunt stabilite de inspectoratele scolare. durata studii lor se prelungeste cu un an. ca invata mant cu frecventa. judetene si locale. Absolventii care promoveaza examenul de certificare doba ndesc certificat de calificare si suplimentul descriptiv al certificatului. (6) Absolventii invatamantului liceal care au dobandit formal. Cercetarii.forma de invatamant cu frecven ta . Cercetarii. identificate prin documente strategice de planificare a ofertei de forma re regionale. conf orm Europass. servicii. cu profilurile militar. in conformitate cu planurile-c adru aprobate de Ministerul Educatiei.

(9) Programele de pregatire profesionala se finalizeaza cu examen de certifi care a calificarii. pana la varsta de 18 ani. dotare a spatiilor de pregatire practica sau locuri de munca pentru absolventi pot bene ficia de facilitati fiscale. b) finantarea partiala la scolarizarea in cadrul scolilor postliceale de sta t. stagii de pregatire practica a elevilor. dobandesc certificat de calificare profesion ala si suplimentul descriptiv al certificatului. (2) Pregatirea prin invatamantul profesional se realizeaza pe baza standarde lor de pregatire profesionala aprobate de Ministerul Educatiei. (5) Operatorii economici care asigura. in conditiile in ca re sunt finalizate pana la varsta de 18 ani. Organizarea si desfasurarea examenului de certificare a cali ficarii sunt reglementate de Autoritatea Nationala pentru Calificari. prin: a) recunoasterea in invatamantul tertiar nonuniversitar a studiilor obtinute in cadrul invatamantului liceal . in baza unui regulament propriu.filier a tehnologica sau vocationala. Cercetarii. (8) Durata si continutul programelor de pregatire profesionala sunt stabilit e de unitatea de invatamant. 33 (1) Invatamantul profesional se poate organiza in scoli profesionale care po t fi unitati independente sau afiliate liceelor tehnologice.componenta de formare profesiona la initiala. conform Europass. care promoveaza examenul de cert ificare a calificarii profesionale. in cadrul unor programe ale Uniunii Europene .te contracte pentru pregatire practica sau la organizatii-gazda din strainatate. pe baza standardelor ocupationale. cel putin un program de pregatire profesionala care permite dobandirea unei calificari corespunzatoare Cadrului national al califica rilor. SECTIUNEA a 9-a Invatamantul militar preuniversitar ART. (3) Absolventii invatamantului profesional. parte integranta a sistemului natio . (10) Statul sustine invatamantul profesional si invatamantul liceal . aprobat de Ministerul Educatiei. prevazute la alin. (4) Modul de organizare si de desfasurare a examenului de certificare a cali ficarii profesionale este reglementat de Ministerul Educatiei. Cercetarii. Tine retului si Sportului. Durata stagiului de pregatire practica este stabilita prin planul-c adru de invatamant. sunt organ izate prin unitatile de invatamant de stat si sunt gratuite. de stat sau particu lare.filiera tehnologica sau vocationala. Tiner etului si Sportului prin metodologie. ordine publica si s ecuritate nationala este invatamant de stat. (7) Programele de pregatire profesionala. SECTIUNEA a 8-a Invatamantul profesional ART. (6). in urma consultarii partenerilor sociali. burse de scolarizare. c) burse speciale si alte forme de sprijin material. prin consultare cu angajatorii. Standardele de p regatire profesionala se realizeaza pe baza standardelor ocupationale validate d e comitetele sectoriale. 34 (1) Invatamantul preuniversitar din sistemul de aparare. Cercetarii. pe baza de contract cu unitatile de i nvatamant. pot urma cursurile invatamantului liceal cu frecventa redusa. (5) Absolventii invatamantului profesional. potrivit prevederilor legale. Tineretului si Sportului. care promoveaza examenul de cert ificare a calificarii profesionale. (6) Absolventii invatamantului gimnazial care intrerup studiile pot finaliza . care se da publicitatii la inceputul ciclu lui.

respectiv de functionar public cu statut special. si se avizeaza de Ministerul Educatiei. ordine publica si securita te nationala. Tineretului si Sportului. Ministerul Justitiei si de alte institutii cu atributii in domeniul apararii. Planurile-cadru de invat amant pentru invatamantul postliceal din sistemul de aparare. Mi . specializarile/calificarile profe sionale. ART. ordinii publice si securitatii nationale. agentilor de politie si agentilor de penitenciare. ordine publica si securitate nationala se asigura de comandantul/dir ectorul numit prin ordin al conducatorilor ministerelor si institutiilor de ordi ne publica si siguranta nationala. Mini sterul Justitiei si alte institutii cu atributii in domeniile apararii. In activitatea de conducere. Tinere tului si Sportului. ART. (3) Planurile-cadru de invatamant pentru invatamantul liceal militar se elab oreaza de catre Ministerul Educatiei. Ministerul Administratiei si Internelor. Directorul adjunct/Loctiitorul comandantului pentru invatamant este si pr esedintele consiliului profesoral. (4) Programele scolare pentru disciplinele de specialitate militara se elabo reaza de Ministerul Apararii Nationale. conditiile care se cer pentru ocuparea acestora. ordine pub lica si securitate nationala este asigurata de Ministerul Apararii Nationale. cifrele anuale de scolarizare si criteriile de selectionare a candidati lor pentru invatamantul preuniversitar militar din sistemul de aparare. de ordine si securitate publica. (3) Functiile didactice pentru corpul instructorilor militari din unitatile de invatamant preuniversitar din sistemul de aparare. tineretului si sportului. a subofiterilor. ART. Tineretului si Sportului. 36 Conducerea operativa a unitatilor de invatamant preuniversitar din sistemul de aparare. normele didactice . ordine publica si securitate nationala se elaboreaza de Ministerul Apararii Nationale. o rdinii publice si securitatii nationale si se aproba de Ministerul Educatiei.nal de invatamant. (2) Structura organizatorica. Ministerul Justitiei si alte institutii cu atribut ii in domeniile apararii. impreuna cu Ministerul Educatiei. ART. ordinii publice si securitatii nationale potrivi t fiecarei arme. Tin eretului si Sportului de ministerele interesate si de alte institutii cu respons abilitati in domeniul apararii. Cercetarii. comandantul/dir ectorul este ajutat de loctiitorul comandantului pentru invatamant/directorul ad junct. Ministerul Administratiei si Internelor. ordine p ublica si securitate nationala se propun Ministerului Educatiei. competentele si responsabilitatile se stabilesc prin instructiuni proprii. Ce rcetarii. si sunt aprobate prin ordin al minis trului educatiei. (2) Personalul didactic din unitatile de invatamant preuniversitar din siste mul militar de aparare. Tineretului si Sportului. 35 Ministerul Apararii Nationale. 38 Finantarea invatamantului preuniversitar din sistemul de aparare. ordinii publice si securitatii nationale coordoneaza si controleaza unitatile de invatam ant militar preuniversitar. in conformit ate cu standardele nationale elaborate de institutiile responsabile cu asigurare a calitatii. cercetarii. ordine publica si securitate nationala are drepturile si indatoririle care decurg din prezenta lege si din calitatea de cadru militar in activitate. prin inspectoratele scolare judetene/al municipiului Bucures ti. profilurile. 37 (1) Personalul didactic din unitatile de invatamant preuniversitar din siste mul de aparare. Ministerul Administratiei si Internelor. Cercetarii. specializari si forme de organizare a invatamantului si se apro ba conform prevederilor prezentei legi valabile pentru institutiile de invataman t civil. in c olaborare cu Ministerul Apararii Nationale. Cercetarii. ordine publica si securitate nationala se constituie din persona lul didactic prevazut in prezenta lege si din corpul instructorilor militari. si cuprinde: invatamant liceal militar si invatamant postlice al pentru formarea maistrilor militari. Cercetarii. care este si presedintele consiliului de admi nistratie/consiliului de conducere.

ART. se constituie ca unitati de invatamant de nivel liceal. potrivit criteriilor stabilite de Ministerul Educatiei. in conditiile legii. Tineretului si Sportului se pot organiza cluburi scolare si unitati de invatamant preuniversitar de stat cu pro gram sportiv sau de arta. a Ministe rului Culturii si Patrimoniului National si/sau a institutiilor publice de cultu ra impreuna cu Ministerul Educatiei. indep endente sau afiliate pe langa alte unitati de invatamant de acelasi nivel. 41 Aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul militar. respectiv sportiv. d) studiul disciplinelor de specialitate se realizeaza pe clase. (5) Invatamantul de arta si invatamantul sportiv integrat se organizeaza in scolile si liceele cu program de arta. informatiilor. Cercetarii . cluburile sportive scolare benefi ciaza de baze sportive proprii si de acces in bazele sportive care apartin celor lalte unitati de invatamant. sa ocupe functii echi valente cu cele ale absolventilor institutiilor civile de invatamant cu profil a propiat si de acelasi nivel. dupa trecerea in rezerva. gimnazial si liceal. precum si in clase cu program de arta sau sportiv. denumite cluburi sportive scolare. ART. cu acordul conducerilor acestor unitati de invatama nt. organizate in celelalte unitati de invatamant prima r. de regula. Ministerul Justitiei si alte institutii c u atributii in domeniile apararii. ordine publica si securitate nationala. (9) Elevii au acces liber in cluburile sportive.nisterul Administratiei si Internelor. precum si specializarile/calificarile pr ofesionale din cadrul acestora se supun mecanismelor de asigurare a calitatii. c a si institutiile de invatamant civil. c) planurile-cadru de invatamant sunt adaptate specificului acestui invatama nt. a inspectoratelor scolare. Cercetarii. (2) Unitatile in care se organizeaza invatamantul de arta si invatamantul sp ortiv de stat se stabilesc de catre autoritatile administratiei publice locale c u avizul conform al inspectoratelor scolare. b) elevii pot fi inscrisi numai pe baza testarii aptitudinilor specifice. (6) Organizarea invatamantului de arta si a invatamantului sportiv se face p rin regulamente aprobate de ministrul educatiei. de ordine publi ca si securitate nationala se face prin ordine. incepand cu invatamantul gimnazial . potrivit legii. ordinii publice si securitatii nationale din fondurile alocate din bugetul de stat. 40 Institutiile de invatamant preuniversitar din cadrul sistemului de aparare. regulamente si instructiuni prop rii. SECTIUNEA a 10-a Invatamantul de arta si invatamantul sportiv ART. 42 (1) Invatamantul de arta si invatamantul sportiv se organizeaza pentru elevi i cu aptitudini in aceste domenii. e) programele scolare pentru invatamantul liceal de arta si pentru invataman tul liceal sportiv respecta obiectivele educationale stabilite pentru profilul r espectiv. ART. tineretului si spor tului. (8) Pentru buna desfasurare a activitatii. pe grupe sa u individual. cercetarii. 39 Certificatele de absolvire si competente profesionale dau dreptul detinatori lor legali. (7) Unitatile de invatamant cu program sportiv suplimentar. (3) In invatamantul de arta si in invatamantul sportiv: a) scolarizarea se realizeaza. Tineretului si Sportului. (4) Pentru activitatea sportiva si artistica de performanta. la propunerea a utoritatilor administratiei publice locale. integrat ori suplimentar. in palatele si cluburile co .

prin contract incheiat c u unitatea de invatamant care asigura scolarizarea. cu acordul condu cerii acestora. cercetarii. Cercetarii. organizat in conformita te cu prevederile prezentei legi. tineretului si sportului. se finanteaza prin bugetele locale ale unitati lor administrativ-teritoriale. Statul sustine si stimuleaza . (3) Invatamantul postliceal special face parte din invatamantul profesional si tehnic si este integral subventionat de stat. Tineretului si Sportului colaboreaza c u institutii. in part eneriat public-privat. (11) Cluburile sportive scolare pot sa fie finantate si de autoritatile admi nistratiei publice locale. Cercetarii. unitatile de invatam ant gimnazial si liceal beneficiaza de sali de repetitie si spectacol proprii sa u de acces la salile unitatilor de invatamant de acelasi nivel. stabilite de Ministerul Educatiei . 44 (1) Invatamantul postliceal se organizeaza pentru calificari profesionale in scrise in Registrul national al calificarilor. a invatamantului de arta si invatamantului sportiv integra t si suplimentar. (10) Pentru buna desfasurare a activitatilor artistice. in bune conditii. persoane fizice sau juridice. federatiile sportive nationale. programe de studiu pentru invatamantul postliceal. (8) Admiterea in invatamantul postliceal se face in conformitate cu criterii le generale stabilite de Ministerul Educatiei. cu organizatii si cu alte persoane juridice. (4) Scolile de maistri sunt scoli postliceale. concursuri sportive sau artistice. Comitetul Olimpic si Sportiv Roman. ART. (2) Invatamantul postliceal face parte din invatamantul profesional si tehni c si este partial subventionat de stat. in functie de complexit atea calificarii si de numarul de credite pentru educatie si formare profesional a. Cercetarii. Tineretului si Sportului si aprobate prin hotarare a Guvernului. 43 (1) Pentru sprijinirea activitatii sportive si artistice de performanta. Cercetarii. (4) Ministerul Educatiei. pe baza unei metodologii elaborate de unitatea de invatamant. Tineretului si Sportului. (7) Cifra de scolarizare pentru invatamantul postliceal de stat se aproba pr in hotarare a Guvernului. precum si a competitiilor artistice si sportive de nivel regio nal si national. precum si institutiile de cultura pot sprijini financiar si ma terial activitatile de performanta in domeniul artelor. Scolarizarea poate sa fie finantata si de catre solicitanti. inclusiv financiar. aut oritatile locale. Min isterul Educatiei. cifra de scolarizare pentru invatamantu l postliceal de stat finantat integral de catre solicitanti. Prin exceptie. Cerce tarii. (6) Scolarizarea in invatamantul postliceal de stat. Cercetarii. Tineretului si Sportului functioneaza Federatia Sportului Scolar si Unive rsitar. (2) Pentru activitatile sportive. respectiv al sportului. prin decizie. (5) Invatamantul postliceal are o durata de 1-3 ani. persoane fizice sau juridice. SECTIUNEA a 11-a Invatamantul postliceal ART. campionate scol are. de inspectoratul scolar si se comunica Minis terului Educatiei. in structura Ministerului Educatiei. prin consulta .piilor. respectiv cu persoane fizice pentru asigurarea resurselor financiare si materiale necesare desfasurar ii. (3) Ministerul Culturii si Patrimoniului National si celelalte ministere int eresate. se aproba. precum si festivaluri si acorda burse si alte forme de sprijin material. Tineretului si Sportului organizeaza tabere sport ive sau de creatie artistica. (12) Toti elevii cuprinsi in grupele de performanta sunt inscrisi intr-un Re gistru national al performantelor sportive. din sumele defalcate din venituri ale bugetului d e stat si din venituri ale bugetelor locale. in baza reglementarilor aprobate pri n ordin al ministrului educatiei. Tineretului si Sportu lui.

Fac exceptie de la necesi tatea de a face dovada competentei profesionale in limba minoritatii nationale r espective cadrele didactice care predau limba si literatura romana. indi ferent de efectivul de elevi. tipurile si formele de invatamant preuniversitar. care pot fi: ma nuale elaborate in limba de predare a minoritatilor nationale si manuale traduse din limba romana sau manuale de import. la cererea parintilor sau tutorilor legali si in conditiile legii. in conditiile alin. nu au posibilitatea de a invat a in limba lor materna sunt sprijiniti prin decontul transportului la cea mai ap ropiata scoala cu predare in limba materna sau primesc cazare si masa gratuite i n internatul unitatii de invatamant cu predare in limba materna. indiferent de limba sa materna si de limba in care a studiat anterior . (8) Minoritatile nationale au dreptul la reprezentare proportionala cu numar ul de clase in organele de conducere ale unitatilor de invatamant. (9) Au dreptul sa se inscrie in invatamantul postliceal. (10) Creditele pentru educatie si formare profesionala obtinute in invataman tul postliceal pot fi recunoscute pentru absolventii cu diploma de bacalaureat d e catre universitati. (2) In functie de necesitatile locale se organizeaza. in baza deciziilor senatului universitar. (7) Elevii care. (13) Pentru elevii apartinand minoritatilor nationale. la toate nivelurile. cu respectarea criteriilor de competenta profesionala. (12) Ministerul Educatiei. cu sau fara diploma de bacalaureat. cu respectarea criteriilor de competenta profesionala. ale inspector atelor scolare sau ale institutiilor echivalente. in conditiile legii. Cercetarii. (11) Cadrele didactice care predau la grupe sau clase cu predare integrala i n limba minoritatilor nationale trebuie sa faca dovada competentei profesionale in limba minoritatii nationale respective si au dreptul la pregatire si perfecti onare in limba de predare. (6) In cazul unitatilor de nivel gimnazial sau liceal cu predare in limbile minoritatilor nationale. (8). cu respectarea c riteriilor de competenta profesionala. in localitatea de domiciliu. (9) In unitatile scolare cu predare si in limbile minoritatilor nationale. SECTIUNEA a 12-a Invatamantul pentru persoanele apartinand minoritatilor nationale ART. (4) In cadrul unitatilor sau sectiilor cu predare in limbile minoritatilor n ationale. in limbile minoritatilor nationale sau in limbi de circulatie internationala. (3) La toate formele de invatamant in limba romana. absolventii de liceu. functioneaza cel putin o unitate scolara cu personalitate juridica. Cercetarii. ca unitati de cr edite de studii transferabile pentru nivelul licenta. se pot organiza clase liceale si profesionale cu grupe de elevi de diferite profiluri. in tara sau in strainatate. 45 (1) Persoanele apartinand minoritatilor nationale au dreptul sa studieze si sa se instruiasca in limba materna. se poate inscrie si pregat i orice cetatean roman sau cetatean din tarile Uniunii Europene si Confederatia Elvetiana. Ministerul Educatiei. cu mai multe unitati de invatamant cu predare in limbile minoritatilor nationale. Cercet . se acorda pers onalitate juridica. in conditiile legii. Tineretului si Sportului asigura mate riale didactice specifice disciplinelor predate in limba materna. grupe. singulare in localitate. oras sau comuna. potrivit legii. pentru fiecare limba materna. clase sau unitati de invatam ant preuniversitar cu predare in limbile minoritatilor nationale. u nul dintre directori va fi un cadru didactic din randul minoritatilor respective . (10) In unitatile conexe invatamantului preuniversitar din judetele in care functioneaza forme de invatamant in limbile minoritatilor nationale se asigura i ncadrarea cu specialisti si din randul minoritatilor nationale. avizate de Ministerul Educatiei. indiferent de efectivul de elevi. singulare in municipiu. (5) Pe raza unei unitati administrativ-teritoriale. Tineretului si Sportului asigura manualele scolare.rea factorilor interesati.

(8) In invatamantul primar. (4) Testele la disciplina Limba si literatura romana se elaboreaza pe baza p rogramei speciale. ART. limba si literatura materna. (6) In invatamantul preuniversitar. Tineretul . si in conditiile legii. ca urmare a cererii parintilor sau tutorilor legali. Cercetarii. precum si elevii prevazuti la alin. c alificativele se comunica in scris si oral si in limba de predare. precum si istoria si traditiile minoritatii nationale respe ctive. (9) In invatamantul gimnazial cu predare in limbile minoritatilor nationale se introduce. (15) In invatamantul primar cu predare in limbile minoritatilor nationale. subiectele de examen de orice tip din invatamantul preuniversitar si lucrarile semestriale pentru elevii din invatamantul cu predar e in limbile minoritatilor nationale se elaboreaza pe baza cerintelor didacticometodologice stabilite de Curriculumul national.arii. costul standard per elev si per prescolar se calculeaza dupa un coeficient marit pe baza factorilor de corectie. in cazul in care minoritatea respectiva nu are reprezentare parlamentara. geografi ca si numarul redus de elevi si prescolari. Tineretului si Sportului va functiona si o sectie de cercetare si inovare pentru invatamantul cu predare in limbile minoritatilor na tionale. cu obligatia transcrierii si a insusirii toponimiei si a n umelor proprii romanesti si in limba romana. pentru titlurile needitate din cauza tirajului r edus. In cazul acestor unitati se are in vedere izolarea lingvistica. ca disciplina de studiu. Istoria si traditiile minoritatilor natio nale respective. Tineretului si Sportului. predarea disciplinei Limba si literatura romana se face dupa manualele utilizate in unitatile de inv atamant cu predare in limba romana. li se asigura. care frecventeaza unitati d e invatamant cu predare in limba romana sau in alta limba decat cea materna. Cerc etarii. dupa programe scolare si manuale identice cu cele pentru clasele cu pre dare in limba romana. Programele scolare si manualele la aceasta disciplina sunt aprobate de Ministerul Educatiei. (17) In finantarea de baza a unitatii de invatamant preuniversitar cu predar e in limbile minoritatilor nationale. ca disciplina de studiu. (16) In cadrul Institutului de Stiinte ale Educatiei din subordinea Minister ului Educatiei. luand in considerare predarea in limba minoritatii nationale sau a limbii minoritatii nat ionale. gimnazial si liceal cu predare in limbile minori tatilor nationale. (7) Elevilor apartinand minoritatilor nationale. (5) Testele de evaluare. cu exceptia disc iplinei Limba si literatura romana. Acelasi coeficient se aplica si in cazul unitatilor scolare cu predare in l imba romana. la s olicitarea grupului parlamentar al minoritatilor nationale. (14) In invatamantul in limbile minoritatilor nationale. cu predare in limba materna. (3) Prin exceptie. la solicit area organizatiei minoritatii nationale reprezentate in Parlamentul Romaniei sau . ca parte a trunchiului comun. activitatea de predare si de educare la Limba si literatura materna. in conditii similare. (2) Disciplina Limba si literatura romana se preda pe tot parcursul invatama ntului preuniversitar dupa programe scolare si manuale elaborate in mod special pentru minoritatea respectiva. potrivit legii. Cercetarii. Programele si manualele disciplinei Istoria si traditiile minoritatii nationale sunt aprobate de Ministerul Educatiei. disciplinele Istoria si Geografia Romaniei se predau in acest e limbi. la cerere. la istoria si traditiile minoritatilor nationale re spective si la Educatia muzicala se realizeaza pe baza programelor si a metodolo giilor specifice elaborate de colective de experti cunoscatori ai limbii si ai c ulturii minoritatii nationale respective si aprobate. in comunicarea inte rna si in comunicarea cu parintii elevilor si ai prescolarilor se poate folosi s i limba de predare. 46 (1) In cadrul invatamantului preuniversitar cu predare in limbile minoritati lor nationale. Tineretului si Sportului. in unitatile de invatamant cu predare in limba unei minor itati nationale. toate disciplinele se studiaza in limba materna. (7).

in unitati de invatamant special si in unitati de invatamant de masa. in care predarea se face in limba materna pentru disciplinele. municipiu . Cercetarii. acor dandu-se prioritate integrarii in invatamantul de masa.ui si Sportului. (3) Continuturile invatamantului special si special integrat. asistenta psihoeducationala. acest a se poate organiza si sub alte forme. de nivel gimnazial sau liceal. respectiv modulele de pregatire de specialitate. (12) In invatamantul preuniversitar. ART. ART. in functie de tipul si gradul def icientei. (2) Unitatile cu predare in limba romana. t ineretului si sportului. Efectivele formatiunilor de stu diu din invatamantul special si special integrat sunt stabilite de Ministerul Ed ucatiei. uni ce in municipiu. 48 (1) Invatamantul special si special integrat. 50 (1) Evaluarea. se realizeaza pentru toate nivelurile de invatamant. denumit in continuare CMBRAE. ART. cercetarii. ca invatamant cu frecventa. stabilit e prin ordin al ministrului educatiei. precum si pregatirea si formarea personalului care isi desfasoara activ itatea in domeniul educatiei copiilor cu cerinte educationale speciale sunt stab ilite prin metodologii elaborate de Ministerul Educatiei. indiferent de efectivul de el evi. (2) Invatamantul special si special integrat este gratuit si este organizat.unde functioneaza mai multe unitati scolare cu predare in limba romana cel pu tin una dintre acestea are personalitate juridica. orientarea scolara si orientarea profesionala a copiilor. a elevilor si a tinerilor cu cerinte educationale spec iale se realizeaza de catre centrele judetene de resurse si de asistenta educati onala. prin ordin al ministrului educatiei. in conformitate cu legislatia in vigoare. CJRAE cuprind si centrel e logopedice interscolare. Tineretului si Sportului. 47 (1) Pe raza unei unitati administrativ-teritoriale . SECTIUNEA a 13-a Invatamantul special si special integrat ART. (3) Guvernul elaboreaza reglementari specifice pentru serviciile educational e si de asistenta. Tineretului si Sportului. In functie de necesitatile locale. 49 (1) Invatamantul special se organizeaza.comuna. (2) Stabilirea gradului de deficienta al elevilor cu cerinte educationale sp . organizat pentru persoanele cu cerinte educationale speciale sau alte tipuri de cerinte educationale. in functie de tip ul si gradul de deficienta. (2) Invatamantul special integrat se poate organiza in clase speciale si ind ividual sau in grupe integrate in clase de masa. probele de admitere si probele examenel or de absolvire pot fi sustinute in limba in care au fost studiate disciplinele respective. s e realizeaza insusirea terminologiei de specialitate si in limba romana. in oras sau in comuna au personalitate juridica indiferent de e fectivul de elevi. oferite copiilor cu cerinte educationale speciale. oras. diferentiat. denumite in continuare CJRAE. prin servic iile de evaluare si de orientare scolara si profesionala. de regula. dupa caz. cercetarii. pe baza unei metodolog ii elaborate de Ministerul Educatiei. demersurile di dactice. Tineretulu i si Sportului. (4) Durata scolarizarii copiilor cu cerinte educationale speciale poate fi m ai mare decat cea precizata prin prezenta lege si se stabileste. Cercetarii. respectiv de Centrul Municipiului Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala. in functie de g radul si tipul dizabilitatii. (10) In programele si manualele de istorie se vor reflecta istoria si tradit iile minoritatilor nationale din Romania. Cercetarii. tineretului si sportului. (11) In invatamantul liceal si postliceal. in conditiile legii.

se sanctioneaza. 54 (1) In functie de evolutia copilului se pot face propuneri de reorientare di nspre scoala speciala spre scoala de masa si invers. (2) Copiii si tinerii cu cerinte educationale speciale. Resursa umana necesara pentru scol arizarea acestora este asigurata de catre Ministerul Educatiei. compensare si pe ntru reducerea gradului de dizabilitate. elevii si tinerii cu cerinte educationale speciale. din motive medicale sau din cauza unei dizabilitati. (2) Pentru copiii. al persoanelor fiz ice sau juridice din tara si din strainatate. precum si de orice alt criteriu. ART. sunt nedeplasabili. apartenenta la o categorie defavorizata. 55 (1) Scolarizarea minorilor si a adultilor din centrele de reeducare. Tinere tului si Sportului. de programe scolare. inclusiv cei scolarizati in alt judet de cat cel de domiciliu. integrati in invatamantul de masa. de la caz la caz. 52 (1) Pentru copiii. nationalitate. pe o perioada determinata. religie. adaptate tipului si gradului de dizabilitate si aprobate de Minist erul Educatiei. Cercetarii. 51 (1) Copiii. beneficiaza de suport educational prin cadre didactice de sprijin si itinerante. fapt ce determina includerea lor in clase cu cerinte educationale speciale. Cercetarii. (3) Scolarizarea la domiciliu. Tine . respectiv infiintarea de clase sau de grupe i n spitale se fac de catre inspectoratul scolar. beneficiaza de asistenta sociala constand in asigurarea al ocatiei zilnice de hrana.eciale se realizeaza de catre comisiile din cadrul CJRAE/CMBRAE. ART. de manuale si de metodologii didactice alternative. ART. (5) Elevii si tinerii cu cerinte educationale speciale pot dobandi calificar i profesionale corespunzatoare tipului si gradului de deficienta. cu acordul familiei sau al sustinatorului legal . (3) Diagnosticarea abuziva a copiilor pe criterii de rasa. ART. et nie. se organizeaza scolarizare la domiciliu. Cercetarii. Cercetarii. pentru stimulare. (4) Obtinerea unei calificari de catre elevii/tinerii cu cerinte educational e speciale se face in unitati de invatamant special si de masa. al altor organisme private autorizate. 53 Invatamantul special dispune de planuri de invatamant. dupa caz. (2) Propunerea de reorientare se face de catre cadrul didactic care a lucrat cu copilul in cauza sau de catre parintii copilului/tutorele legal instituit si de catre psihologul scolar. precum si de gazduire gratuita in internate sau centre le de asistare pentru copiii cu cerinte educationale speciale din cadrul directi ilor generale judetene/a municipiului Bucuresti de asistenta sociala si protecti a copilului. ART. (4) Unitatile de invatamant special pot beneficia de sprijinul institutiilor de protectie sociala. cu consultarea f actorilor locali interesati. scolarizati in unita tile de invatamant special sau de masa. a cazarmamentului. elevii si tinerii cu boli cronice sau cu boli care necesi ta perioade de spitalizare mai mari de 4 saptamani se organizeaza. Tineretului si Sportului. din pen itenciarele pentru minori si tineri si din penitenciarele pentru adulti se reali zeaza cu respectarea Curriculumului national. limba. conf orm unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educatiei. de programe de asistenta psihopedagogica. Organizarea serviciilor de sprijin edu cational se face de catre CJRAE/CMBRAE si se reglementeaza prin metodologii spec ifice elaborate de Ministerul Educatiei. in colaborare c u comisiile pentru protectia copilului din cadrul directiilor generale judetene/ a municipiului Bucuresti de asistenta sociala si protectia copilului. a imbracami ntei si a incaltamintei in cuantum egal cu cel pentru copiii aflati in sistemul de protectie a copilului. gru pe sau clase in cadrul unitatii sanitare in care acestia sunt internati. la propunerea CJRAE/CMBRAE. a rechizitelor scolare. Tineretului si Sportului. Decizia de reorientare se ia de catre comisia de ex pertiza din cadrul CJRAE/CMBRAE. elevii si tinerii care.

(4) Statul poate finanta programul "Scoala dupa scoala" pentru copiii si ele vii din grupurile dezavantajate. (2) In parteneriat cu autoritatile publice locale si cu asociatiile de parin ti. (2) Coordonarea actiunilor prevazute la alin. Cercetarii. tabere de profil. Ministerul Educatiei. 57 (1) Statul sprijina copiii si tinerii capabili de performante inalte atat in unitati de invatamant. SECTIUNEA a 16-a Alternativele educationale . (5) Copiii si tinerii capabili de performante inalte beneficiaza. Tin eretului si Sportului. Centrele de excelenta sun t infiintate prin ordin al ministrului educatiei. curriculare. Familiei si Protectiei So ciale si cu alte organisme guvernamentale sau nonguvernamentale in vederea integ rarii in viata activa. precum si activitati de invatare remediala. (3) Programele "Scoala dupa scoala" se organizeaza in baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei. initia ta de Ministerul Educatiei. SECTIUNEA a 14-a Invatamantul pentru copiii si tinerii capabili de performante inalte ART. cercetarii. impreuna cu Ministerul Muncii. (1) este asigurata de Centrul National de Instruire Diferentiata. simpozioane si alte activitati specifice si acorda burse si alte forme de sprijin material. cercetarii. Cercetarii. conform normelor meto dologice elaborate de Ministerul Educatiei. Ministerul Educatiei. Cercetarii. Tine retului si Sportului colaboreaza cu Ministerul Muncii. (3) Resursele umane. Acolo unde acest lucru este posibil. tineretului si sportul ui. prin decizia consiliului de administratie. potrivit calificarii obtinute si in conditiile prevazute de legislatia in vigoare. pentru consolidarea competentelor dobandite sau de accelerare a invatarii. parteneriatul se poate realiza cu organizatii nonguvernamentale c u competente in domeniu. de grupare pe abilitati. Aceste programe sunt de aprofundare a invatarii . Cercetarii.retului si Sportului. de accelerare a promovarii conform ritmului ind ividual de invatare. SECTIUNEA a 15-a Programul "Scoala dupa scoala" ART. de programe educative care le respecta particularitatile de invatare si de orientare a performantei. de timp liber. 56 La absolvirea invatamantului special. cat si in centre de excelenta. informationale. se ofera activitati educative. de imbogatire a curriculumului cu noi domenii. prin inspectoratele scolare. infiintat prin hotarare a Guvernului. Tineretului si Sportului. ART. de men torat si transfer de competenta. pot sa isi extinda activitatile cu elevii dupa orele de curs. recreati ve. prin programul "Scoala dupa scoala". Familiei si Protectiei Soc iale. prin programe "Scoala dupa scoala". 58 (1) Unitatile de invatamant. (2) In vederea obtinerii unei calificari si a integrarii in viata activa a t inerilor cu cerinte educationale speciale. indiferent de varsta. potrivit legii. tineretului si spo rtului. Ministerul Educatiei. Tineretului si Sportului . (4) Pentru sprijinirea copiilor si a tinerilor capabili de performante inalt e. Tineretului si Sportului organizeaza olimpi ade si concursuri. materiale si financiare pe ntru sustinerea copiilor si a tinerilor capabili de performante inalte se asigur a de unitatile de invatamant si de inspectoratele scolare. Cercetarii. organizeaza ateliere protejate.

60 (1) Invatamantul particular si confesional se organizeaza conform principiul ui nonprofit in unitati de invatamant preuniversitar. cu consultarea partenerilor sociali si cu avizul conform al Ministerului Educatiei. Actul de numire se aduce la cunostinta inspectoratului scolar pe raza caruia isi desfa soara activitatea unitatea respectiva. III Reteaua scolara ART. in limbile mi noritatilor nationale sau in limbi de circulatie internationala. la toate nivelurile si for mele. (4) Autorizarea de functionare provizorie. (2) Acreditarea. (2) Criteriile. deschise. cercetarii. (5) Unitatile de invatamant preuniversitar particular si confesional acredit ate sunt sprijinite de stat. Pentru invatamantul special liceal si special postliceal. CAP. . respectiv autorizate provizoriu. asociatiile. in conformitate cu specificul alternativei. Tineretului si Sportului. (3) Unitatile particulare de invatamant sunt unitati libere. Cercetarii. avand dr ept fundament proprietatea privata. i n conditiile legii. respectand in intregime drepturile acestuia. conform legislatiei in vigoare. acreditarea si evaluarea periodic a a unitatilor de invatamant preuniversitar particular si confesional sunt reali zate de catre Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Preunivers itar. cu a vizul conform al inspectoratelor scolare. (4) La toate formele de invatamant alternativ in limba romana. (7) Directorii unitatilor de invatamant particular sunt numiti de conducerea persoanei juridice fondatoare. federatiile care gestione aza dezvoltarea alternativei respective la nivel national. SECTIUNEA a 17-a Invatamantul particular si confesional ART. Cercetarii. (6) Statul sprijina si coordoneaza invatamantul particular si confesional. Cercetarii. 59 (1) In sistemul de invatamant preuniversitar pot fi initiate si organizate a lternative educationale. respectiv evaluarea periodica a alternativelor educationale se fac potrivit legii. conform legislatiei in vigoare. cu acordul Ministerului Educatiei. (3) Unitatile de invatamant preuniversitar alternativ dispun de autonomie or ganizatorica si functionala. 61 (1) Reteaua scolara este formata din totalitatea unitatilor de invatamant ac reditate. Tineretului si Sportului a pregatirii si a per fectionarilor realizate de organizatiile. pe baza unor regulamente aprobate prin ordin al ministrului ed ucatiei. reteaua scolara se organizeaza de catre consiliul judetean. conditiile fiind stabilite prin hotarare a Guvernul ui.ART. garantata de Constitutie. Tineretu lui si Sportului. tineretului si sportului. auton ome atat din punct de vedere organizatoric. cu respectarea criteriilor de competenta. cat si economico-financiar. se poate inscri e si pregati orice cetatean roman. (2) Reteaua scolara a unitatilor de invatamant de stat si particular preuniv ersitar se organizeaza de catre autoritatile administratiei publice locale. standardele si indicatorii de performanta pe care trebuie sa le indeplineasca unitatile de invatamant preuniversitar particular si confesion al sunt identice cu cele pe care trebuie sa le indeplineasca unitatile de invata mant de stat. respectiv de catre consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti. (5) Cadrele didactice care predau la grupe sau clase din alternativele educa tionale au dreptul la recunoasterea de catre inspectoratele scolare judetene si Ministerul Educatiei.

Cifra de scolarizare pentru invatama ntul de stat se aproba prin hotarare a Guvernului. desfiintarea si functionarea consorti ilor scolare se va reglementa prin ordin al ministrului educatiei. Tineretului si Sportului ridica rea acreditarii/autorizarii unei unitati de invatamant cu personalitate juridica sau a unei structuri a acesteia in conformitate cu prevederile legale. Autoritatile administratiei publice locale realiz eaza alocarea elevilor altor unitati scolare. pentru anul scolar urmator. (4) Persoanele juridice si fizice pot infiinta. b) invatamantul prescolar: grupa cuprinde in medie 15 prescolari. la propunerea autoritatilor a dministratiei publice locale sau din proprie initiativa. g) invatamantul special pentru elevi cu deficiente usoare si/sau moderate: g rupa care cuprinde in medie 10 elevi. gimnazial. In situa tia in care Agentia Romana pentru Asigurarea Calitatii in Invatamantul Preuniver sitar. unitati de ed ucatie timpurie si de invatamant primar. (2) Consortiile scolare sunt parteneriate contractuale intre unitatile de in vatamant. f) invatamantul postliceal: clasa care cuprinde in medie 25 de elevi. t ineretului si sportului.(3) In cadrul retelei scolare se pot infiinta si pot functiona. pentru neindeplinirea conditiilor legale. c) largirea oportunitatilor de invatare oferite elevilor si recunoasterea re ciproca a rezultatelor invatarii si evaluarii acestora. cl ase sau ani de studiu. dar nu mai putin de 8 si nu mai mult de 12 . 62 (1) In vederea asigurarii calitatii educatiei si a optimizarii gestionarii r esurselor. intre acestea si operatori economici. conform legi i. (6) In cadrul sistemului national de invatamant preuniversitar de stat se po t infiinta si pot functiona. dar nu mai putin de 12 si nu mai mult de 30. denumita in continuare ARACIP. e) invatamantul liceal: clasa care cuprinde in medie 25 de elevi. d) invatamantul gimnazial: clasa care cuprinde in medie 25 de elevi. dar nu mai puti n de 5 si nu mai mult de 9. unitatile de invatamant si autoritatile administratiei publice locale pot decide infiintarea consortiilor scolare. dupa cum urmeaza: a) educatia anteprescolara: grupa cuprinde in medie 7 copii. retrage acreditarea/autorizatia de functio nare. dar nu mai putin de 12 si nu mai mult de 25. Cercetarii. (7) Unitatile de invatamant preuniversitar. conform legii . liceal si postliceal. ART. care asigura: a) mobilitatea personalului intre unitatile membre ale consortiului. b) utilizarea in comun a resurselor unitatilor de invatamant din consortiu. pe baza unor acorduri interguvernamentale. dar nu mai putin de 15 si nu mai mult de 30. (8) Pentru a asigura calitatea invatamantului. cercetarii. inspectoratele scolare pot solicita Ministerului Educatiei. conform legii. acea sta isi inceteaza activitatea. grupe/clase in alternative educationale integrate in unitati scolare de stat sau particulare. (3) Cadrul general pentru infiintarea. dar nu mai putin de 10 si nu mai mult de 20. h) invatamantul special pentru elevi cu deficiente grave: grupa care cuprind . cu respectarea interesului copiilo r si asigurarea logisticii necesare. filiera si profil sunt supuse acreditarii si evaluarii periodice. 63 (1) In invatamantul preuniversitar. indiferent de tip. unei unitati de invatamant. nivel. dar nu mai putin de 15 si nu mai mult de 30. precum si intre institutii din tara si strainatate. (5) Reteaua scolara a unitatilor de invatamant se da publicitatii la inceput ul fiecarui an. cu cel putin 6 luni inainte d e inceperea anului scolar. c) invatamantul primar: clasa care cuprinde in medie 20 de elevi. forma. ART. formatiunile de studiu cuprind grupe. conform legii. unitati de invatamant cu clase const ituite pe baza de contracte de parteneriat intre unitati de invatamant de stat s i particulare acreditate.

(1). Cercetarii.e in medie 5 elevi. planurile-cadru si programele scol are sunt elaborate. ART. in colaborare cu fiecare cult in parte. Tineretului si Sportului si se aproba prin ordin al min istrului educatiei. cercetarii. consiliului consultativ al elevilor. cat si din pachete d isciplinare optionale ofertate la nivelul unitatii de invatamant. aprobate de Mi nisterul Educatiei. Tineretului si Sportului. de reprezentanti ai acestora si sunt aprobate de Ministerul Educatiei. 65 (1) Planurile-cadru de invatamant cuprind disciplinele. stabileste curriculumul la decizia scolii. cu consultarea consiliului profesoral. precum si a reprezentantilor comunitatii locale si. in proiect. regional si local. finalitatile urmarite si evid entiaza continuturile fundamentale de ordin teoretic. oferind orientari metodologice generale pentru realizarea si evaluarea acestora . Tineretului si Sportului. cu consultarea consiliului de administratie al unitatii de invatamant respective. (7) In cazul alternativelor educationale. in baza principiului subsidiaritatii . (2) Curriculumul national reprezinta ansamblul coerent al planurilor-cadru d e invatamant si al programelor scolare din invatamantul preuniversitar. efectivele formatiunilor de studiu pot fi mai mici decat minimul prevazut de p rezenta lege. Cercetarii. Decizia privind infiintarea si functionarea acestor formatiuni de studiu apartine Ministerului Educatiei. respectiv mo dulele de pregatire optionale se elaboreaza la nivelul unitatilor de invatamant. domeniul de stu diu/modulul de pregatire din planul de invatamant. respectiv modulele de pregatire obligatorii si optionale. tineretului si sportului. (6) Programele scolare pentru disciplinele/domeniile de studiu. (4) Planurile-cadru si programele scolare pentru disciplinele/domeniile de s tudiu. (8) In invatamantul particular si confesional se utilizeaza planurile-cadru de invatamant si programele scolare pentru Curriculumul national aprobat de Mini sterul Educatiei. dar nu mai putin de 4 si nu mai mult de 6. (10) Planurile-cadru de invatamant pentru invatamantul militar se elaboreaza . (2) Trunchiul comun se constituie din disciplinele/domeniile de studiu/modul ele de pregatire obligatorii. in urma consultarii elevilor. Consiliul de a dministratie al unitatii de invatamant. Cercetarii. a operatorilor economici cu care unitatea de invatamant are relat ii pentru pregatirea practica a elevilor. str ucturii asociative a parintilor. (3) Programele scolare stabilesc. si sunt aprob ate prin ordin al ministrului educatiei. Tineretului si Sportului. 64 (1) In invatamantul preuniversitar se aplica Curriculumul national elaborat in conformitate cu nevoile specifice dezvoltarii personale si cu nevoile pietei fortei de munca si ale fiecarei comunitati. domeniile de studiu. Tineretului si Sportului sau planurile si programe le de invatamant similare ori alternative invatamantului de stat. (2) Prin exceptie de la prevederile alin. Cercetarii. CAP. IV Curriculumul invatamantului preuniversitar ART. precum si numarul min im si maxim de ore aferente acestora. in localitatile in care exist a cerere pentru forma de invatamant in limba materna a unei minoritati nationale . parintilor si pe baza resurselor disponibile. tineretului si sportului. Cercetarii. pentru fiecare disciplina. Tineretului si Sportului. dupa caz. Programele scolare sunt aprobate de co nsiliul de administratie al unitatii de invatamant. iar curriculumul la decizia scolii se constituie d in disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregatire optionale. (5) Curriculumul la decizia scolii se constituie atat din pachete disciplina re optionale ofertate la nivel national. experimental si aplicativ. (9) Planurile-cadru de invatamant si programele scolare pentru invatamantul teologic si confesional se elaboreaza de catre Ministerul Educatiei. respectiv modulele de pregatire obligatorii din invatamantul preuniversit ar sunt elaborate de catre institutiile si organismele abilitate ale Ministerulu i Educatiei. cercetarii. Cercetarii.

stiinte si tehnologie. disciplinele optionale au o pondere d e 20% in planurile-cadru pentru invatamantul obligatoriu si de 30% in cele pentr u liceu. a continuturilor predate. (2) Prin exceptie de la prevederile alin. h) competenta de a invata sa inveti. d) competente digitale de utilizare a tehnologiei informatiei ca instrument de invatare si cunoastere. respectiv CMBRAE constituie echipe multidisciplinare de intervent ie timpurie. emotionala si sociala a copiilor. (4) Curriculumul pentru clasele pregatitoare urmareste dezvoltarea fizica. c) competente de baza de matematica. (1). 66 (1) Numarul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de invatamant es te de maximum 20 de ore pe saptamana la invatamantul primar. f) competente antreprenoriale. (2) CJRAE. a istoriei si traditiei minoritatilor nationale si a invatamantului bilingv. ART. cercetarii. (5) Invatamantul liceal este centrat pe dezvoltarea si diversificarea compet entelor-cheie si formarea competentelor specifice in functie de filiera. cat si pentru invatarea in clasa. respectiv pe remedierea precoce a eventualelor deficiente de dezvoltare. e) competente sociale si civice. cognitiva a limbajului si comunicarii.de catre Ministerul Educatiei. numarul maxim de ore poate fi depasit cu numarul de ore prevazute pentru studierea limbii materne. conform prezen tei legi. lasand la dispozitia cadrului didactic 25 % din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu respectiv. ART. depi starea si asistenta precoce corespunzatoare a celor cu cerinte educationale spec iale sau cu risc in dezvoltarea competentelor personale. p entru consolidarea cunostintelor sau pentru stimularea elevilor capabili de perf ormante superioare. Cercetarii. cognitiva. (3) Disciplina Tehnologia informatiei si comunicarii constituie o disciplina optionala pentru elevii din clasele I-IV si este disciplina obligatorie in inva tamantul gimnazial si liceal. conform unor planuri individuale de invatare elaborate pentr u fiecare elev. tineretului si sportului. s ocioemotionala. in colabor are cu Ministerul Apararii Nationale. (3) In cadrul Curriculumului national. 67 (1) Curriculumul national pentru educatia timpurie este centrat pe dezvoltar ea fizica. Aceste ore sunt alocate atat pentru predare si evaluare. (4) In cadrul Curriculumului national. Tineretului si Sportului. asigurand totodata puntile catre dezvo ltarea celor 8 competente-cheie. asistata de cadrul didactic. . disciplinele obligatorii au o pondere de 80% in planurile-cadru de la nivelul invatamantului obligatoriu si de 70% in cele de la nivelul liceului. in cazul mi noritatilor nationale. si sunt aprobate prin ordin al ministrului educatiei. 68 (1) Curriculumul national pentru invatamantul primar si gimnazial se axeaza pe 8 domenii de competente-cheie care determina profilul de formare a elevului: a) competente de comunicare in limba romana si in limba materna. g) competente de sensibilizare si de expresie culturala. profesorul d ecide daca procentul de 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu e ste folosit pentru invatare remediala. menite sa realizeze evaluarea tuturor copiilor. In functie de ca racteristicile elevilor si de strategia scolii din care face parte. 25 de ore pe saptam ana la invatamantul gimnazial si 30 de ore pe saptamana la invatamantul liceal. precum si dezvoltarea cap acitatilor si a atitudinilor in invatare. (5) Pentru fiecare disciplina si domeniu de studiu. in cazul copiilor cu probleme speciale. monitorizarea. profil. ART. b) competente de comunicare in limbi straine. (2) Educatia fizica si sportul in invatamantul preuniversitar sunt cuprinse in trunchiul comun al planurilor de invatamant. programa scolara acopera 75% din orele de predare si evaluare.

70 (1) Bibliotecile scolare si centrele de documentare si informare se organize aza si functioneaza pe baza unui regulament elaborat de Ministerul Educatiei. Tineretului si Sportului obtinand dreptul de publicare din part ea autorilor. Cercetarii. CAP. respectiv modul de pregatire. prin calificative. (3) Unitatile de invatamant utilizeaza platforma scolara de invatare pentru a acorda asistenta elevilor in timpul sau in afara programului scolar ori pentru cei care. (3) Rezultatele evaluarii se exprima. ART. (2) Se infiinteaza Biblioteca Scolara Virtuala si Platforma scolara de e-lea rning. Ce rcetarii. (2) Manualele scolare se elaboreaza si se evalueaza pe baza programelor scol are aprobate de Ministerul Educatiei. Cercetarii. 69 (1) In unitatile de invatamant de stat sau particulare se utilizeaza manuale scolare si alte auxiliare didactice aprobate de Ministerul Educatiei. in conditiile legii. astfel incat aceste resurse sa fie accesibile permanent si gratuit oricarui elev sau profesor. 71 (1) Scopul evaluarii este acela de a orienta si de a optimiza invatarea. dupa caz. (5) Auxiliarele curriculare sunt constituite din ghiduri metodologice care. ghiduri metodologice. Tineretului si Sportului. sunt in conformitate cu prevederile legale in vigoare si pe care cadrele didactice le pot selecta si utiliza la clasa. Tineretului si Sportului reglementeaza elaborarea de manuale scolare alternative. sau prin punctaje. acele manuale scolare din lista celor aprobate de Mi nisterul Educatiei. V Evaluarea rezultatelor invatarii SECTIUNEA 1 Dispozitii generale privind evaluarea ART. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe. in invatamantul secundar si in invatamantul tertiar nonuniversitar. in baza libertati i initiativei profesionale. (4) Infiintarea. in scopul imbunatatirii calitatii procesului educational. din motive de sanatate. Tineretului si Sportului. 72 . care includ programe scolare. Cercetari i. Ministerul Educat iei. respectiv prin note de la 1 la 10. exemple de probe de evaluare. at at pentru invatamantul in limba romana. Tineretului si Sportului. Cercetarii. in invata mantul primar. cu modificarile si completarile ulterioare. Aceste re surse digitale vor fi protejate de Legea nr. (2) Toate evaluarile se realizeaza pe baza standardelor nationale de evaluar e pentru fiecare disciplina. domeniu de studiu. Tineretului si Sportului care vor fi utilizate i n procesul didactic. Cercetarii. temporar nu pot frecventa scoala. prin continut. (4) Elevii si profesorii din invatamantul de stat si din invatamantul obliga toriu particular acreditat/autorizat beneficiaza de manuale scolare gratuite. ART. (5) Notarea elevilor fara utilizarea si respectarea standardelor nationale s i a metodologiilor de evaluare constituie abatere disciplinara si se sanctioneaz a conform prevederilor prezentei legi. ART. cat si pentru cel in limbile minoritatil or nationale. in baza libertatii initiat ivei profesionale. exemple de lectii pentru toate temele din p rogramele scolare. Mini sterul Educatiei.specializare sau calificare. gestiunea si imbogatirea permanenta a Bibliotecii Scolare V irtuale si a Platformei scolare de e-learning intra in responsabilitatea Ministe rului Educatiei. (3) Cadrele didactice selecteaza si le recomanda elevilor. in mod similar testelor internationale. (4) Controlul utilizarii si al respectarii standardelor nationale de evaluar e de catre cadrele didactice se realizeaza prin inspectia scolara. Tineretului si Sportului. Cercetarii.

Evaluarea se realizeaza prin urmatoa rele probe: a) o proba scrisa la limba si literatura romana. si limba materna. in baza unei metodologii elaborate de Minister ul Educatiei. (5) La finalul clasei a IX-a. (6) Rezultatele evaluarii nationale se inscriu in portofoliul educational al . un raport de evaluare a dezvoltarii fizice. pentru diagnoza sistemului de invatamant la nivel primar. Tineretului si Sportului. R ezultatele evaluarilor sunt folosite pentru elaborarea planurilor individualizat e de invatare ale elevilor. e) o proba practica de utilizare a calculatorului. in baza unei metodologii elabo rate de Ministerul Educatiei. ofera feed-back real elevilor si s ta la baza planurilor individuale de invatare. Rezultatele evaluarii si plan urile individualizate de invatare se comunica parintilor elevilor si sunt trecut e in portofoliul educational al elevului. Ministerul Educatiei. (2) Portofoliul educational este elementul central al evaluarii invatarii. avand functie orientativa. precum si a dezvoltarii capacitatilor s i atitudinilor de invatare. Rezultatele evaluarii se exprima printr-u n punctaj.(1) Evaluarea se centreaza pe competente. (4) La finalul clasei a VI-a. f) o proba orala transdisciplinara de evaluare a competentelor civice si soc iale. prin esantionare. precum si produs e sau rezultate ale acestor activitati. Tineretului si Sportului. in mod obligatoriu. (3) La finalul clasei a IV-a. U tilizarea lui debuteaza incepand cu clasa pregatitoare si reprezinta cartea de i dentitate educationala a elevului. d) o proba scrisa la o limba de circulatie internationala. Cercetarii. sustinuta in timpul anulu i. toate scolile. fiecare scoala. (2) La finalul clasei a II-a. nonform ale si informale. Rezultatele evaluarilor sunt utilizate p entru elaborarea planurilor individualizate de invatare ale elevilor si pentru p reorientarea scolara catre un anumit tip de liceu. a certificatelo r sau a altor inscrisuri obtinute in urma evaluarii competentelor dobandite sau a participarii la activitati de invatare. in baza unei metodologii elabor ate de Ministerul Educatiei. SECTIUNEA a 2-a Structura si caracteristicile evaluarilor ART. in contexte de invatare formale. se realizeaza o evaluare nat ionala obligatorie a tuturor elevilor. matematica si stiinte. similar testelor internationale. Rezultatele evaluarii si planurile individualizate s e comunica parintilor elevilor si constituie documente din portofoliul education al al elevului. 74 (1) La finalul clasei pregatitoare. Tineretu lui si Sportului. cadrul didactic responsabil intocmeste. Tineretului si Sportului. c) o proba scrisa transdisciplinara la matematica si stiinte. a limbajului si a comunicarii. Cercetarii. ART. Proba de limba si comunicare va cuprinde limba ro mana si limba moderna I. organizeaza s i realizeaza evaluarea elevilor prin doua probe transdisciplinare: limba si comu nicare. socioemotionale. Cercetarii. dupa modelul testarilor interna tionale. Cercetarii. pentru a-i ajuta pe profesori in notarea la clasa. de ed ucatie remediala. (2) Un elev cu deficiente de invatare beneficiaza. iar pentru elevii din clasele cu predare in limbile min oritatilor nationale. Cercetarii. in baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei. 73 (1) Portofoliul educational cuprinde totalitatea diplomelor. organizeaza si realizeaza evaluarea competentelor fundamentale: scris-citit si matematica. b) o proba scrisa la limba materna. in diferite contexte. o evaluare la nivel national a compet entelor fundamentale dobandite in ciclul primar. Tineretului si Sportului realizeaza. sustinuta in timpul anului. c ognitive. In acest scop se va crea o banca de instrumente de evaluare unica.

Elevii care promoveaza. examene cu recunoastere internationala pentru certificarea competent elor lingvistice in limbi straine au dreptul la recunoasterea si echivalarea rez ultatelor obtinute la aceste examene. la cerere si conform unei metodologii apro bate prin ordin al ministrului educatiei. Unitatile de invatamant au obligatia de a anunta public discipl ina sau disciplinele la care se sustine proba de admitere. tineretului si sportului. precum si modul de utilizare a portofoliului educat ional.proba C de evaluare a competentei lingvistice la doua limbi de circulatie internationala studiate pe parcursul invatamantului liceal. . Numarul de locuri alocate clasei a X-a este cel putin egal cu cel al a bsolventilor clasei a IX-a. elevii urmeaza liceul sau scoala profesiona la. ART. 77 (1) Absolventii invatamantului liceal primesc diploma de absolvire si foaia matricola. 75 (1) Absolventii invatamantului gimnazial dobandesc diploma de absolvire.proba D de evaluare a competentelor digitale. cel mai tarziu la inceputul clasei a VIII-a. ART. diferentierea se face pe baza portofoliului edu cational al elevului. in conditiile legii. si foaia matricola. precum si media la probele de la evaluarea nationala de la sfa rsitul clasei a IX-a si in proportie de 30% nota obtinuta la proba de admitere s tabilita de unitatea de invatamant. (2) Elevii care au promovat clasa a XII-a/a XIII-a vor sustine examenul nati onal de bacalaureat. (3) Absolventii invatamantului liceal care sustin si promoveaza examenul nat ional de bacalaureat dobandesc si diploma de bacalaureat. (2) Admiterea la liceu sau la scoala profesionala se realizeaza dupa urmatoa rea procedura: a) in cazul in care numarul de candidati nu depaseste numarul locurilor ofer ite de unitatea de invatamant. .elevului. care atesta finalizarea studiilor liceale si care confera dreptul de acces. Rezultatul evaluarii se expr ima prin nivelul de competenta. 76 (1) Dupa absolvirea gimnaziului. cel mai tarziu. care le da dreptul de acces in invatamantul superior. pentru fiecare generatie.proba B de evaluare a competentelor lingvistice de comunicare orala in lim ba materna. ART. par te a portofoliului educational. (4) Examenul national de bacalaureat consta in sustinerea urmatoarelor probe : . pana. in invatamantul p ostliceal. b) in cazul in care numarul de candidati este mai mare decat numarul locuril or oferite de unitatea de invatamant. in raport cu standardele europene recunoscute in . (4) Metodologia-cadru de organizare si desfasurare a admiterii in clasa a Xa este elaborata de Ministerul Educatiei. pentru elevii care au urmat studiile liceale intr-o limba a minorita tilor nationale. Cercetarii. programele. in conditiile legii. Rezultatul evaluarii se exprima prin nivelul de competenta corespunzator Cadrului european comun de referinta pentru limbi. parte a portofoliului educational. (3) In cazul mediilor egale.proba A de evaluare a competentelor lingvistice de comunicare orala in lim ba romana. proceduri le de organizare a acesteia. la inceputul clasei a VIII-a. Tineretului si Sportului s i este data publicitatii. precum si dreptul de sustinere a examenului de bacalaureat. cercetarii. . (2) Continuarea studiilor din invatamantul gimnazial in invatamantul liceal este asigurata pe baza unui proces de consiliere si de orientare scolara si prof esionala. media de absolvire a invatamant ului obligatoriu. parte a portofoliului educat ional. pe parcursul invatamantului preu niversitar. Proba suplimentara de admitere se va sustine la cel mult doua discipline. admiterea se face luand in calcul in propo rtie de 70% portofoliul educational al elevului. admiterea se va realiza pe baza portofoliului edu cational al elevului.

(ii) proba transdisciplinara din stiinte: fizica. pentru fiecare generatie . profilurile si specializarile. ART. cel mai tarziu la inceputul ultimei clase de liceu. stiinte socioumane. dupa cum urmeaza: a) proba scrisa la Limba si literatura romana . care indeplinesc cumulativ urmatoa rele conditii: a) au sustinut probele A. (2) In urma promovarii examenului national de bacalaureat. absolventii inv atamantului liceal pot sustine un examen de certificare a calificarii.proba E scrisa de evaluare a competentelor formate pe durata invatamantulu i liceal.domeniu. la cerere si conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educa tiei. b) proba scrisa la Limba si literatura materna . (8) Eliberarea certificatului de calificare nu este conditionata de promovar ea examenului de bacalaureat. C si D prevazut e la art. Cercetarii. (3) Absolventilor de liceu care au sustinut evaluarile A. Tineretului si Sportului si se dau publici tatii. separat d e examenul de bacalaureat. care au urmat studiile lic eale intr-o limba a minoritatilor nationale. diferentiate dupa cum urmeaza: 1. profiluri. 77 alin. B.proba comuna pentru elevii d e la toate filierele. pentru fiecare generatie. liceal. istorie. metodologia. pentru filiera vocationala: (i) proba practica sau scrisa. Eliberarea acestor . specializari sau calificari. (4) si au obtinut cel putin nota 5 la fiecare dintre acestea. Continutul. specifica profilului ori speciali zarii. stabilit e de Ministerul Educatiei. pentru profilul umanist din filiera teoretica: (i) o limba de circulatie internationala. (ii) proba transdisciplinara din geografie. Tineretului si Sportului si se dau publicitatii elevilor la ince putul primei clase de liceu. (5) Continuturile programelor de examen sunt stabilite de Ministerul Educati ei. (7) Absolventii invatamantului liceal care sustin si promoveaza examenul de certificare a calificarii primesc certificat de calificare corespunzator nivelul ui stabilit prin Cadrul national al calificarilor si suplimentul descriptiv al c ertificatului in format Europass. 3. Tineretului si Sportului si se dau publicitatii. in conditiile legii. a notelor obtinute la probele scrise E prevazute la art. c) doua probe scrise.proba comuna pentru elevii de la toate filierele. la inceputul ultimei clase de liceu. . (ii) proba transdisciplinara specifica profilului sau specializarii. pentru filiera tehnologica: (i) proba scrisa disciplinara specifica profilului. 77 alin. (ii) proba transdisciplinara specifica domeniului de pregatire. profilurile si specializarile. calculata cu doua zecimale exacte. B. Cercetarii. Tineretului si Sportului. absolventului i s e elibereaza diploma de bacalaureat. (4) li se elibereaza certificate care atesta nivelul de compe tenta lingvistica. Calendarul. biologie. Elevii care promoveaza. ex amene cu recunoastere europeana pentru certificarea competentelor digitale au dr eptul la recunoasterea si la echivalarea rezultatelor obtinute la aceste examene . b) au sustinut probele scrise E prevazute la art. dupa caz. calendarul si modul de organizare ale exa menului de certificare a calificarii se stabilesc de Ministerul Educatiei. cercetarii. 77 alin. (4) cel putin egala cu 6. (6) Pentru anumite filiere. precu m si modul de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat se stabilesc de Ministerul Educatiei. pe parcursul invatamantului preuniversitar. chimie. c) au obtinut media aritmetica. Cerce tarii. 2. Cercetarii. tineretului si sportului. 4. respectiv nivelul de competenta digitala. 78 (1) Examenul national de bacalaureat se considera promovat de catre absolven tii invatamantului secundar superior. 77 alin. (4). C si D prevazute la art. pentru profilul real din filiera teoretica: (i) matematica.

(8) este alcatuita exclusiv din profesori de la alte unitati de invatamant decat cele din care provin elevii care sustin pro bele scrise ale examenului national de bacalaureat. (8) Probele scrise E la examenul national de bacalaureat. 80 (1) Invatamantul preuniversitar este centrat pe beneficiari. pot fi recunos cute in sesiunile urmatoare. care se aproba prin ordin al ministrului educatiei. se sustin dupa incheierea cursurilor. prescolarii si elevii. (3) Comunitatea locala si societatea. (2) Beneficiarii secundari ai invatamantului preuniversitar sunt familiile a nteprescolarilor. (4) care au fost promovate cu cel putin no ta 5. 77 alin. pe pa rcursul semestrului al II-lea. in fata unei comisii stabili te de inspectoratul scolar. ale prescolarilor si ale elevilor. (7) Evaluarile A. ART. fara taxa. B. in con ditiile stabilite prin metodologie specifica. Cercetarii. CAP. B. (4) In cazul nepromovarii examenului national de bacalaureat. (5) In decursul unui an scolar se organizeaza doua sesiuni ale examenului na tional de bacalaureat. prevazute la art. d e cel mult doua ori. Cercetarii. (10) Comisia prevazuta la alin. 79 (1) Beneficiarii primari ai invatamantului preuniversitar sunt anteprescolar ii. la cerere. 77 alin. cerceta . res pectiv a Consiliului National al Elevilor sau a altor asociatii reprezentative a le elevilor. avand titlul stiintific de doctor. (6) Candidatii proveniti din invatamantul preuniversitar pot sustine examenu l national de bacalaureat si examenul de certificare a calificarii. sunt beneficiari tertiari ai invatamantului preuniversitar. (4). 77 alin. tineretului si sportului dintre cad rele didactice universitare de predare. elaboreaza un statut in care sunt prevazute drepturile si in datoririle elevilor. C si D prevazute la art. respectiv a structurilor asociative reprezentative ale par intilor. avand gradul didactic I si performa nte profesionale deosebite. cercetarii. (11) Rezultatele examenului national de bacalaureat se fac publice prin afis are. 77 alin. (2) Ministerul Educatiei. in timpul anului scolar. Tineretului si Sportului. si prin consultarea obligatorie a reprezentantilor beneficiarilor s ecundari si tertiari. numit prin ordin al ministrului educatiei.certificate nu este conditionata de promovarea probelor scrise E prevazute la ar t. sau d e un cadru didactic din invatamantul liceal. in general. C si D s ustinute conform prevederilor art. 77 alin. in fata unei comisii prezidate de directorul unit atii de invatamant si numite prin decizie a inspectorului scolar general. Tineretul ui si Sportului. (4). (8) este condusa de un presedinte. a reprezentantilor mediului de afaceri. rezultatele la evaluarile A. dintr-o unitate de invatamant situata in alt judet d ecat cel in care se afla unitatea de invatamant din care provin elevii care sust in probele scrise ale examenului national de bacalaureat. (4). respectiv rezultatele la probel e scrise E prevazute la art. VI Resursa umana SECTIUNEA 1 Beneficiarii educatiei ART. (9) Comisia prevazuta la alin. a autoritatilor administratiei publice locale si a societatii civile. impreuna cu Consiliul National al Elevilor si organizatiile guvernamentale si nonguvernament ale reprezentative. Toate deciziile majore sunt luate prin consultarea reprezentantilor beneficiarilor primari. (4) se organizeaza si se desfasoara la nivelul unitatii de invatamant. Prezentarile ulterioare la aceste examene sunt conditionate de achitarea unor taxe stabilite de Ministerul Educatiei.

de merit. in tabere scolare. in limita a 50 km. psihologica si logopedica gratuita. de burse de merit. prin unitatile de invatamant la care sunt scolariza ti. turistice si de agrement sau in alte unitati acreditate in acest se ns. pe tot parcursul an ului calendaristic. (3) Elevilor care nu pot fi scolarizati in localitatea de domiciliu li se de conteaza cheltuielile de transport din bugetul Ministerului Educatiei. 81 (1) Anteprescolarii.rii. (2) Cuantumul unei burse acordate din sumele defalcate din unele venituri al e bugetului de stat si numarul acestora se stabilesc anual prin hotarare a consi liului local. Cercetari i. tineretului si sportului. 84 (1) Elevii din invatamantul obligatoriu si liceal acreditat/autorizat benefi ciaza de tarif redus cu 50% pentru transportul local in comun. ART. precum si pentru transportul intern auto. in palate ale copiilor. in ba ze sportive. ART. Criteriile specifice de acordare a burselor de performanta. de suprafata. in conditiile legii. a burselor de studiu si a celor de ajutor s ocial se stabilesc anual in consiliile de administratie ale unitatilor de invata mant. (3) Criteriile generale de acordare a burselor se stabilesc de Ministerul Ed ucatiei. tineretului si sportului. ART. (2) Ca masura de protectie speciala. sau li se asigura decontarea sumei ce reprezinta contravaloarea a 8 calatorii dus-intors pe semestru. prescolarii si elevii din unitatile scolare de stat si particulare autorizate/acreditate beneficiaza de asistenta medicala. pe baza unei metodologii comune elaborate de Ministerul Educatie i. prin activitati extrascolare organizate de Ministe rul Educatiei. in limitele fondurilor repartizate si in raport cu integralitatea efectuar ii de catre elevi a activitatilor scolare. In baza acestui statut. potrivit prevederilor legale. (2) Activitatile extrascolare sunt realizate in cadrul unitatilor de invatam ant preuniversitar. (3) Autorizarea sanitara necesara functionarii unitatilor de invatamant de s tat se obtine fara taxe. controlul si competentele unitatilor care ofer a educatie extrascolara se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al minis trului educatiei. 83 (1) Anteprescolarii. 82 (1) Elevii de la cursurile cu frecventa din invatamantul preuniversitar de s tat pot beneficia de burse de performanta. (5) Elevii si cursantii straini din invatamantul preuniversitar pot benefici a de burse. Cercetarii. la c . pe tot parcursul anului calendaristic. (1). in cabinete medicale. (2) La inceputul fiecarui an scolar se realizeaza examinarea starii de sanat ate a elevilor. (6) Elevii etnici romani cu domiciliul stabil in strainatate beneficiaza de burse. Cercetarii. Tineretului si Sportului. feroviar si naval. (4) Elevii pot beneficia si de burse pe baza de contract incheiat cu operato ri economici ori cu alte persoane juridice sau fizice. precum si de credite pent ru studiu acordate de banci. ART. (3) Organizarea. daca locuiesc la internat sau in gazda. Tineretului si Sportului. Cercetarii. elevii cu cerinte educat ionale speciale. de burse de studiu si de burse de ajutor social. acreditarea. in cluburi. cercetarii. pe baza de abonament. prescolarii si elevii din invatamantul preuniversitar a u drepturi egale la educatie. psihologice si logopedice scolare ori in unitati medicale de stat. precum si cei institutionalizati pot beneficia de gratuitate pe ntru toate categoriile de transport mentionate la alin. elevii orfani. Tineretului si Sportului si de Ministerul Sanatatii. nav al si subteran. respectiv a consiliului judetean/consiliilor locale ale sectoarelo r municipiului Bucuresti. potrivit prevederilor prezentei legi. Tineretului si Sportului. fiecare unitate de invata mant isi elaboreaza regulamentul scolar propriu. (4) Elevii beneficiaza de tarife reduse cu 75% pentru accesul la muzee.

al colectivitatilor locale. de opera. conform unei metodologii-cadru elaborate de Mini sterul Educatiei. in care sunt inscrise drepturile si obligatiile re ciproce ale partilor. de masa si de internat. de film si la alte manifestari cultu rale si sportive organizate de institutii publice. SECTIUNEA a 2-a Personalul din invatamantul preuniversitar ART. cercetarii. scolariz ati intr-o alta localitate decat aceea de domiciliu. prin decizia consiliului de administr atie. Tineretului si Sportului. Tineretului si Sportului. la nivelul fiecarei unitati de invatamant. personal didactic auxiliar si personal administrativ sau nedidactic. tineretului si sportului si este particularizat. Cercetarii. 88 (1) Personalul din invatamantul preuniversitar este format din personal dida ctic. 89 In invatamantul preuniversitar de stat si particular. 53 /2003 . (3) Personalul didactic auxiliar este definit conform prevederilor prezentei legi. (4) Parintele sau tutorele legal raspunde pentru distrugerile materiale din patrimoniul scolii. (2) In invatamantul preuniversitar poate functiona personal didactic asociat . cu modificarile si completarile ulterioare. in momentul inscrierii ante prescolarilor.Codul muncii. 85 (1) In situatii justificate. ART. (5) Elevii etnici romani din afara granitelor tarii. 86 (1) Unitatile de invatamant incheie cu parintii. precum si pentru cei care frecventeaza scolile profesionale. (2) Statul subventioneaza toate costurile aferente frecventarii liceului pen tru elevii provenind din mediul rural sau din grupuri socioeconomice dezavantaja te. in conformitate cu pre vederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educatiei. potri vit reglementarilor legale. (4). Modalitatea de subventionare se stabileste prin hotarare a Guvernului. ART. cu sprijinul operatorilor economi ci. ART. precum si al alto r persoane juridice sau fizice. ART. al societatilor de binefacere. (3) Parintele sau tutorele legal este obligat sa ia masuri pentru scolarizar ea elevului.oncerte. li se asigura. pe perioada invatamantului obligatoriu. initiata de Ministerul E ducatiei. posturile didactice va cante si rezervate se ocupa prin concurs organizat la nivelul unitatii de invata mant cu personalitate juridica. (2) Angajarea personalului didactic in unitatile de invatamant cu personalit . daca servesc politicii educationale a sistemului nat ional de invatamant si daca nu sunt contrare intereselor statului roman si legis latiei in vigoare. cercetarii. cauzate de elev. in Registrul unic matri col. dupa caz. un contract educational. Contractul educational-tip este aprobat prin ordin al mini strului educatiei. respectiv a prescolarilor sau a elevilor. Cercetarii. la spectacole de teatru. tineretului si sportului. 90 (1) Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice au caracter deschis. beneficiaza de gratuitate la toate manifestarile prevazute la alin. 87 Unitatile de invatamant pot primi donatii din tara si din strainatate. (2) Nerespectarea prevederilor contractului educational-tip de catre unitate a de invatamant este sanctionata de inspectoratul scolar. elevilor din invatamantul obligatoriu. se rvicii de transport. ART. L a concurs se poate prezenta orice persoana care indeplineste conditiile prevazut e de legislatia in vigoare. de catre autoritatile administratie i publice locale din localitatea de domiciliu. bursieri ai statului ro man. (4) Personalul administrativ isi desfasoara activitatea in baza Legii nr.

ate juridica se face prin incheierea contractului individual de munca de catre d irectorul unitatii. finantat din propriul buget. recompensarea. (4) Metodologia de acordare a gradatiei de merit si a implementarii programu lui national de stimulare a excelentei didactice se elaboreaza de Ministerul Edu catiei. 94 (1) Ministerul Educatiei. Consiliul de administratie al unitatii de invatamant aproba comisiile d e concurs si valideaza rezultatele concursului. raspunder ea disciplinara si disponibilizarea personalului didactic se iau la nivelul unit atii de invatamant de catre consiliul de administratie. Cerceta rii. Tineretului si Sportului. elaboreaza si implementeaza pol itica nationala in domeniul invatamantului preuniversitar. (6) Veniturile salariale si extrasalariale ale directorilor si directorilor adjuncti. motivarea. Tineretului si Sportului. tineretului si sportului. cercetarii. 93 Hotararile privind angajarea. din care se premiaza excelenta didactica. ART. Tineretului si Sportului are drept de initiativa si de executie in domeniul politicii financiare si al resurselor umane din sfera educatiei. conform legii. Metodologia de evaluare se stabileste prin ordin al ministrului educatiei. Tineretului si Sportului. aplica. (3) Ministerul Educatiei. ART. Cercetarii. urmatoarele atributii: a) elaboreaza. Directorul unitatii de invatamant emite deciziile conform hotarari lor consiliului de administratie. monitorizeaza si evalueaza politicile educationale na tionale. evaluarea. Cercetarii. precum si salarizarea personalului didactic din unitatile de invataman t particular se stabilesc prin negociere intre conducerea persoanei juridice fin antatoare si persoana in cauza. ca organ de specialitate al administratiei publice centrale. cu votul a 2/3 din total ul membrilor. Cercetarii. 92 (1) La nivelul fiecarei unitati si institutii de invatamant preuniversitar s e realizeaza anual evaluarea activitatii personalului didactic si didactic auxil iar. Ministerul Educatiei. Rezultatele auditului se aduc la cunostinta celor in cauza. cu avizul consiliului de administratie al unitat ii scolare. (2) Ministerul Educatiei. cu aprobarea consiliului de administratie. (2) Angajarea prin incheierea contractului individual de munca a personalulu i didactic auxiliar si administrativ in unitatile de invatamant cu personalitate juridica se face de catre directorul unitatii. ART. Tineretului si Sportului exercita. (7) Inspectoratele scolare judetene si Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti realizeaza auditarea periodica a resursei umane din invatamantul preun iversitar. . Cercetarii. Angajatorul este unitatea de invatamant. (5) Salarizarea personalului didactic si a celui didactic auxiliar din unita tile de invatamant de stat se face si in functie de performantele profesionale. Cercetarii. cu aprobarea consiliului de admi nistratie. Tineretului si Sportului dezvolta prog ramul national de stimulare a excelentei didactice. consiliul ui de administratie al unitatii de invatamant si Ministerului Educatiei. VII Conducerea sistemului si a unitatilor de invatamant SECTIUNEA 1 Dispozitii generale ART. in domeniul invatamantului preuniversitar. (2) Rezultatele evaluarii stau la baza deciziei consiliului de administratie privind acordarea calificativului anual si a gradatiei de merit. 91 (1) Organizarea si desfasurarea concursului de ocupare a posturilor didactic e auxiliare si administrative dintr-o unitate de invatamant sunt coordonate de d irector. CAP.

Tineretului si Sportului. t) construieste si asigura functionarea optima a Platformei scolare de e-lea rning. Cercet arii. a certificatelor si a titlurilor stiintifice eliberate in strainatate . centralizate. Ministerul Educatiei. respectiv al municipiului Bucuresti. n) elaboreaza politicile nationale in domeniul resurselor umane. tineretului si sportului. avand in vedere recomandarile studiilor de prognoza. a operatorilor ec onomici. precum si a Bibliotecii Scolare Virtuale. spre aprobare. q) stabileste modalitatile de recunoastere si de echivalare a studiilor. u) elaboreaza norme specifice pentru constructiile scolare si pentru dotarea acestora. cifrele de scolarizare. aproba si achizitioneaza manualele scolare si asigura finantar ea conform legii. organizeaza si finanteaza comisii si consilii n ationale. in lei si in valuta. c) coordoneaza si controleaza sistemul national de invatamant. Cercetarii. conform legii. . (3) In realizarea atributiilor sale. j) asigura cadrul organizatoric pentru selectionarea si pregatirea adecvata a elevilor cu aptitudini deosebite. Cercetarii. Tine retului si Sportului la nivel judetean. regulamentele de organizare si de functionare a un itatilor subordonate si a unitatilor conexe. e) coordoneaza elaborarea si aproba Curriculumul national si sistemul nation al de evaluare. d) avizeaza structura retelei invatamantului preuniversitar si inainteaza Gu vernului. respectiv al municipi ului Bucuresti. m) coordoneaza. i) asigura omologarea mijloacelor de invatamant. De asemenea. cu personalitate juridica. Tiner etului si Sportului infiinteaza. ART. conform legii. formarii profesionale si al cercetarii stiintifice. incaseaza taxe. a d iplomelor. impreuna cu alte ministere interesate. pe baza propunerilor unitatilor de invatamant. Cercetarii. r) stabileste structura anului scolar. Organizarea si functionarea acestora sunt stabilite prin ordin al mini strului educatiei. cercetarii. asigura si supravegheaza respectarea acestora. monitorizeaza si controleaza perfectionarea si formarea init iala si continua a personalului didactic pentru politicile de interes national. o) raspunde de evaluarea sistemului national de invatamant pe baza standarde lor nationale. Ministerul Educatiei. v) da publicitatii si prezinta anual Parlamentului raportul privind starea i nvatamantului preuniversitar in Romania. g) aproba. p) elaboreaza. avand in principal ur matoarele atributii: a) aplica politicile si strategiile Ministerului Educatiei. pe baza unor norme interne. f) evalueaza. w) coordoneaza colectarea si asigura analiza si interpretarea datelor statis tice pentru sistemul national de indicatori privind educatia. aviz ate si transmise de catre inspectoratele scolare judetene. pentru acoper irea cheltuielilor ocazionate de vizarea si de recunoasterea actelor de studii. h) elaboreaza studii de diagnoza si de prognoza in domeniul invatamantului. s) elaboreaza metodologii si regulamente pentru asigurarea cadrului unitar a l implementarii politicilor educationale nationale. 95 (1) Inspectoratele scolare judetene si Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti sunt servicii publice deconcentrate ale Ministerului Educatiei. k) asigura scolarizarea specializata si asistenta psihopedagogica adecvata a copiilor si tinerilor cu dizabilitati sau cu cerinte educationale speciale. l) analizeaza modul in care se asigura protectia sociala in invatamant si pr opune Guvernului si autoritatilor administratiei publice locale abilitate masuri corespunzatoare.b) monitorizeaza activitatea de evaluare externa. a autoritatilor administratiei publice locale. strategia colaborarii cu alte state si cu organismele internationale specializate in domeniul invatama ntului. Tineretului si Sportului propune Guvernului infiintarea de agentii.

o) inainteaza spre avizare Ministerului Educatiei. jude tean si local. conform regulamentului-cadru a probat prin ordin al ministrului educatiei. a document elor strategice privind dezvoltarea economica si sociala la nivel regional. Tineretului si Sportului din aria judetului/municipiulu i Bucuresti. g) mediaza conflictele si litigiile survenite intre autoritatea administrati ei publice locale si unitatile de invatamant. precum si a proiectelor derulate de unitatile scolare si cele conexe in cadrul programelor Uniunii Europene in domeniul educatiei si tine retului. n) gestioneaza baza de date privind cadrele didactice calificate angajate in unitatile de invatamant. Functionarea acestora se realizeaza in baza unui regulament propriu. (2) Structura inspectoratelor scolare judetene. Cercetarii. din municipiul Bucuresti. Cercetarii. respectiv a m unicipiului Bucuresti. i) prezinta un raport anual privind starea invatamantului pe teritoriul jude tului. tineretului si sportului . c) controleaza. Cercetarii. e laborat si aprobat de consiliul de administratie. e) coordoneaza admiterea in licee. q) asigura colectarea datelor statistice pentru sistemul national de indicat ori privind educatia. tineretului si sportului.b) controleaza aplicarea legislatiei si monitorizeaza calitatea activitatilo r de predare-invatare si respectarea standardelor nationale/indicatorilor de per formanta. d) asigura. k) aplica politicile educationale nationale la nivel judetean. prin inspectia scolara. respectiv al municipiului Bucuresti. scolariz area elevilor si monitorizeaza participarea la cursuri a acestora pe durata inva tamantului obligatoriu. respectiv a Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti se stabileste prin ordin al ministrului educati ei. (4) In structura inspectoratelor scolare din judetele cu invatamant si in li mbile minoritatilor nationale sunt cuprinsi si inspectori scolari pentru acest t ip de invatamant. precum si intreaga baza de date a educatiei. dupa consultarea unitatilor de invatamant. l) acorda consiliere si asistenta unitatilor si institutiilor de invatamant in gestionarea resurselor umane si a posturilor didactice la nivelul judetului. (3) Inspectoratul scolar are un consiliu de administratie si un consiliu con sultativ. Acesti inspectori scolari sunt numiti respectand procedurile p rezentei legi. p) realizeaza auditarea periodica a resursei umane din invatamantul preunive rsitar. f) monitorizeaza implementarea programelor nationale initiate de Ministerul Educatiei. cercetarii. de vacantare si de ocupare a p osturilor didactice din unitatile de invatamant. monitorizeaza si evalueaza calitatea managementului unitatil or si institutiilor de invatamant. h) coordoneaza si controleaza activitatile unitatilor conexe ale Ministerulu i Educatiei. infii ntarea unitatilor pentru educatie timpurie. . (5) In structura inspectoratelor scolare sunt cuprinsi si inspectori scolari pentru problemele copiilor si tinerilor proveniti din medii socioeconomice deza vantajate. cercetarii. la propunerea consiliului local sau a consiliilor judetene. a operatorilor economi ci si a partenerilor sociali interesati. respectiv al municipiului Bucuresti. invatamant primar si gimnazial. evaluarile nationale si concursurile scol are la nivelul unitatilor de invatamant din judet si. respectiv. j) aproba. in conformitate cu politica educationala. cu consultarea grupului parlamentar al minoritatilor nationale. Tineretului s i Sportului reteaua scolara din raza lor teritoriala propusa de autoritatile adm inistratiei publice locale. impreuna cu autoritatile administratiei publice locale. Tineretului si Sportului pe aria judetului. Acest raport se face public. respectiv al municipiului Bucuresti. m) monitorizeaza activitatile de constituire.

Directorul si director ul adjunct sunt membri de drept ai consiliului de administratie din cota aferent a cadrelor didactice din unitatea de invatamant respectiva. consiliile de administratie si d irectorii conlucreaza cu consiliul profesoral. in componenta consiliului de administratie sunt inclusi reprezentanti ai fondatorilor. tineretului si sportului. f) aproba planul de incadrare cu personal didactic si didactic auxiliar. b) aproba planul de dezvoltare institutionala elaborat de directorul unitati i de invatamant. si un re prezentant al elevilor. Metodologi a-cadru de organizare si de functionare a consiliului de administratie este stab ilita prin ordin al ministrului educatiei. Presedintele de sedinta este ales pentru o perioada de cel mult un an. Prevederile p rezentului articol se aplica in mod corespunzator si pentru invatamantul prescol ar si primar. (4) Dupa constituirea consiliului de administratie. 9 sau 13 membri. La sedintele consiliului de administratie participa. dup a caz. In unitatil e pentru invatamantul general obligatoriu. (2) In unitatile de invatamant de stat consiliul de administratie este organ de conducere si este constituit din 7. di ntre acestia 6 sunt cadre didactice. In exercitarea atributiilor ce le revin. (5) In invatamantul particular si confesional. e) organizeaza concursul de ocupare a functiilor de director si de director adjunct. Directorul si directo rul adjunct sunt membri de drept ai consiliului de administratie din cota aferen ta cadrelor didactice din unitatea de invatamant respectiva. d) stabileste pozitia scolii in relatiile cu terti. un reprezentant al primarului. 2 reprezentanti ai parintilor. Conducerea consiliului de administratie este asigurata de persoana desemnata de fondatori. b) in cazul in care consiliul de administratie este format din 9 membri. 2 reprezentan ti ai consiliului local si 2 reprezentanti ai parintilor. de directori si de directori adjuncti. cercetarii. (7) Consiliul de administratie are urmatoarele atributii principale: a) adopta proiectul de buget si avizeaza executia bugetara la nivelul unitat ii de invatamant. un reprezentant al primarului. cu comitetul de parinti si cu aut oritatile administratiei publice locale. la propu nerea consiliului profesoral. etice sau profesionale ale cadrelor . cu urmatoarea compo nenta: 3 cadre didactice. consiliul de administratie cuprinde s i un reprezentant al consiliului local. cu statut de observator. la solicitarea directorului sau a doua treimi dintre membri. c) in cazul in care consiliul de administratie este format din 13 membri. astfel: a) in cazul unitatilor de invatamant de nivel gimnazial cu un singur rand de clase. g) aproba programe de dezvoltare profesionala a cadrelor didactice. prin hotarare adoptata cu votul secret al majoritatii. h) sanctioneaza abaterile disciplinare. inclusiv directorul. membrii acestuia aleg un presedinte de sedinta din randul cadrelor didactice. de regula. (6) Consiliul de administratie se intruneste lunar sau ori de cate ori este necesar. consiliul de administratie este format din 7 membri. 3 reprezenta nti ai consiliului local si 3 reprezentanti ai parintilor. la propunerea consiliului profesor al. pre cum si schema de personal nedidactic. (3) Consiliul de administratie este organul de conducere al unitatii de inva tamant. 96 (1) Unitatile de invatamant preuniversitar cu personalitate juridica sunt co nduse de consiliile de administratie. c) aproba curriculumul la decizia scolii. conduce sedintele consiliului de administratie si semneaza h otararile adoptate in aceasta perioada. un reprezentant al consiliului local.SECTIUNEA a 2-a Conducerea unitatilor de invatamant ART. un reprezentant al primarului. din tre acestia 4 sunt cadre didactice.

nu mirea directorului se face cu consultarea organizatiei care reprezinta minoritat ea respectiva in Parlamentul Romaniei sau. cum ar fi procedurile pentr u ocuparea posturilor. (4) Directorul unitatii de invatamant particular si confesional exercita con ducerea executiva. alaturi de consiliul de administratie. e) propune spre aprobare consiliului de administratie proiectul de buget si raportul de executie bugetara. Hotararile consiliului d e administratie care vizeaza personalul din unitate. evaluarea periodica. Raportul este prezentat in fata comitetului de parin ti si este adus la cunostinta autoritatilor administratiei publice locale si a i nspectoratului scolar judetean/al municipiului Bucuresti. respectiv ale Min isterului Educatiei. aplicarea de sanctiuni si altele asemenea. ART. acordarea calificativelor. h) prezinta anual un raport asupra calitatii educatiei in unitatea sau in in stitutia pe care o conduce. daca minoritatea nu are reprezentare parlamentara. se iau prin vot secret. la propunerea directorului sau la solicitarea a minimum o treime dintre membrii pe . conform legii. 98 (1) Consiliul profesoral al unitatii de invatamant este format din totalitat ea cadrelor didactice din unitatea scolara cu personalitate juridica. acordarea gradatiei de merit. cercetarii. formarea. 97 (1) Directorul exercita conducerea executiva a unitatii de invatamant. (8) Hotararile consiliului de administratie se adopta cu majoritatea voturil or celor prezenti. (3) Structurile si functiile de conducere ale unitatilor de invatamant parti cular si confesional. b) este ordonatorul de credite al unitatii de invatamant. Tineretului si Sportului. g) indeplineste alte atributii stabilite de catre consiliul de administratie . d) propune spre aprobare consiliului de administratie regulamentul de organi zare si functionare al unitatii de invatamant. Membrii consiliului de administratie c are se afla in conflict de interese nu participa la vot. f) raspunde de selectia. unul di ntre directori are obligatia cunoasterii limbii respective. In aceste cazuri. in stricta conformitate cu responsabilitatile si atributiile conferite de lege. motivarea si incetarea raporturilor de munca ale personalului din unitatea de invatamant. atributiile. tineretului si sportului. i) aproba comisiile de concurs si valideaza rezultatul concursurilor.didactice. c) isi asuma. l) indeplineste orice alte atributii stabilite prin ordine si metodologii al e ministrului educatiei. In ca zul unitatilor de invatamant cu predare integrala in limbile minoritatilor natio nale. conform legii. ART. alaturi de director. restrangerea de activitate. (9) Deciziile privind bugetul si patrimoniul unitatii de invatamant se iau c u majoritatea din totalul membrilor consiliului de administratie. precum si durata mandat elor sunt stabilite prin regulamentele de organizare si functionare a acestora. j) aproba orarul unitatii de invatamant. k) isi asuma raspunderea publica pentru performantele unitatii de invatamant . raspunderea publica pen tru performantele unitatii de invatamant pe care o conduce. 93. directorul are obligatia cunoasterii limbii respective. angajarea. In cazul unitatilo r de invatamant cu sectii de predare in limbile minoritatilor nationale. este prezi dat de catre director si se intruneste lunar sau ori de cate ori este nevoie. a functiilor de conducere. modul de constituire. i) coordoneaza colectarea si transmite inspectoratului scolar datele statist ice pentru sistemul national de indicatori privind educatia. cu hotararile consiliului de administratie al unitatii de inv atamant si cu respectarea prevederilor regulamentului de organizare si functiona re a acesteia. Cercetarii. in concordanta cu prevederile legale. (2) Directorul unitatii de invatamant de stat are urmatoarele atributii: a) este reprezentantul legal al unitatii de invatamant si realizeaza conduce rea executiva a acesteia. mai putin cele prevazute la art. cu consultarea Grupului parlamentar al minoritatilor nationale.

99 (1) Unitatile conexe ale Ministerului Educatiei. b) stabileste Codul de etica profesionala si monitorizeaza aplicarea acestui a. monitorizeaza si evalueaza. in baza carora se stabileste calificativul anual. (8) Centrul National de Instruire Diferentiata se organizeaza si functioneaz . tineretului si sportului. denumita in continuare CCD. coordonata metod ologic de inspectoratul scolar. organizarea si functionarea centrului judetean de resurse si de asistenta educationala se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al min istrului educatiei. c) valideaza fisele de autoevaluare ale personalului angajat al unitatii de invatamant. d) propune consiliului de administratie masuri de optimizare a procesului di dactic. c entrele atestate de formare continua in limbile minoritatilor nationale. coordoneaza metod ologic. furnizate prin centrel e judetene si prin cabinetele de asistenta psihopedagogica/psihologica. d) servicii de mediere scolara. la nivel judetean/al municipiului Bucuresti. furnizate de centrele scolare de educatie incluziva. e) propune consiliului de administratie curriculumul la dispozitia scolii. Cercetarii. Tineretului si Sportului sunt: Institutul de Stiinte ale Educatiei. j) alege cadrele didactice membre ale consiliului de administratie. urmatoarele activitati si servicii educationale: a) servicii de asistenta psihopedagogica/psihologica. g) aproba sanctionarea abaterilor disciplinare ale elevilor. f) propune consiliului de administratie premierea si acordarea titlului de " profesorul anului" personalului cu rezultate deosebite la catedra. (5) Finantarea centrului judetean de resurse si asistenta educationala/Centr ului Municipiului Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala se asigura de l a bugetul consiliului judetean. tineretului si sportului. i) propune consiliului de administratie programele de formare si dezvoltare profesionala continua a cadrelor didactice. (2) Unitatile conexe ale invatamantului preuniversitar sunt: centrul judetea n de resurse si asistenta educationala/Centrul Municipiului Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala. cu personalitate juridica. (7) Structura. cercetarii. b) servicii de terapii logopedice. de orientare scolara si profesionala. SECTIUNEA a 3-a Unitatile conexe ale invatamantului preuniversitar ART. (4) Centrele judetene de resurse si asistenta educationala/Centrul Municipiu lui Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala sunt unitati specializate ale invatamantului preuniversitar. casele corpului didactic. dupa caz. h) propune consiliului de administratie initierea procedurii legale in cazul cadrelor didactice cu performante slabe sau pentru incalcari ale eticii profesi onale. cu personalitate juridica. e) servicii de consultanta pentru educatie incluziva. Structura si atributiile CCD se stabilesc prin o rdin al ministrului educatiei.rsonalului didactic. (3) In fiecare judet si in municipiul Bucuresti functioneaza casa corpului d idactic. furnizate prin centrele si prin cabinetel e logopedice interscolare. cercetarii. Unitatea pentru Finantarea Invatamantului P reuniversitar. coordonate metodologi c de inspectoratul scolar. c) servicii de evaluare. palatele si cluburile copiilor. (2) Atributiile consiliului profesoral sunt urmatoarele: a) gestioneaza si asigura calitatea actului didactic. (6) Centrul judetean de resurse si asistenta educationala/Centrul Municipiul ui Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala organizeaza. Centrul National de Instruire Diferentiata. furnizate de mediatorii scolari. k) indeplineste alte atributii stabilite de consiliul de administratie.

Cercetarii. . Tineretulu i si Sportului in 12 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi. VIII Finantarea si baza materiala a invatamantului preuniversitar SECTIUNEA 1 Dispozitii generale ART. cu autoritati locale.a conform metodologiei elaborate de Ministerul Educatiei. gimnazial. din sume defalcate di n taxa pe valoarea adaugata si alte venituri ale bugetului de stat. finantarea complementara si finantarea suplimentara. (2) Finantarea invatamantului preuniversitar particular si confesional acred itat se face din taxe. 104 (1) Finantarea de baza asigura desfasurarea in conditii normale a procesului de invatamant la nivel preuniversitar. precum si contributiile aferente acestora. structuri asocia tive reprezentative ale autoritatilor administratiei publice locale. structura. asociatii reprezentative profesionale ale cadre lor didactice. cerce tarii. respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti pot contribui din bugetele proprii la finant area de baza si complementara a unitatilor de invatamant preuniversitar de stat. particular si confesio nal se asigura din fonduri publice sau din alte surse. p rimar si gimnazial obligatoriu. indemnizatiile si alte drepturi sal ariale in bani. precum si pentru elevii din invatamantul postli ceal special de stat. taxele de scolarizare se stab ilesc de consiliul de administratie al fiecarei institutii sau unitati de invata mant. Tineretului si Sportului. Cercetarii. prin bugetel e locale. conform metodologiei elaborate de Ministerul Educatiei. (4) Organizarea si competentele palatelor si cluburilor copiilor se stabiles c prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educatiei. potrivit legii. 103 (1) Ministerul Educatiei. tineretului si sportului. (3) Palatele si cluburile copiilor sunt in subordinea inspectoratelor scolar e. potrivit legii. din fonduri publice. CAP. (3) In invatamantul preuniversitar particular. ART. in cazul invatamantului prescolar. in conditiile legii. Cercetarii. Tineretului si Sportului. conform standardelor nationale. pentru urmatoarele categorii de cheltuieli: a) cheltuielile cu salariile. (2) Finantarea de baza se asigura din bugetul de stat. (2) Palatul National al Copiilor din Bucuresti este subordonat Ministerului Educatiei. parti cular sau confesional acreditat. 102 (1) Finantarea invatamantului preuniversitar de stat. Finantarea de baza se face in limitele costului standard p er elev/prescolar. cercetarii. ART. (9) Unitatea pentru Finantarea Invatamantului Preuniversitar se organizeaza in subordinea Ministerului Educatiei. Atri butiile. (2) Consiliile locale si consiliul judetean. (2) Statul asigura finantarea de baza pentru toti prescolarii si pentru toti elevii din invatamantul primar. ART. Cercetarii. tiner etului si sportului. stabilite prin lege. Palatele copiilor au si rol metodologic. cu asociati i reprezentative ale parintilor. precum si din alte surse. ART. 101 (1) Finantarea unitatilor de invatamant preuniversitar cuprinde finantarea d e baza. sporurile. Cerce tarii. Tineretului si Sportului. Tineretului si Sportului are drept de initiativa in domeniile politicii financiare si resurselor umane din domeniul ed ucatiei si colaboreaza cu alte ministere. profesional si liceal de stat. precum si cu sindicatele reprezentative. 100 (1) Palatele si cluburile copiilor sunt unitati de invatamant pentru activit ati extrascolare. organizarea si functionarea Unitatii pentru Finantarea Invat amantului Preuniversitar se stabilesc prin ordin al ministrului educatiei.

Tineretului si Sportului si aprobate prin hotarare a Guvernului. Tineretului si Sportului. i) cheltuieli pentru asigurarea securitatii si sanatatii in munca. numarul de elevi/prescolari din unitatea de invatamant. conform prevederilor art. alocate pentr u unitatile de invatamant preuniversitar de stat ca finantare de baza. h) cheltuieli pentru concursuri scolare si activitati educative extrascolare organizate in cadrul sistemului de invatamant. precum si factorii d e corectie dependenti de densitatea de elevi in zona. cu exceptia celor care. de limba de predare si alti factori. in conditiile prezentei legi si conform normelo r metodologice elaborate de catre Ministerul Educatiei. Costul standard per elev/prescolar se determina pentru fiecare ni vel de invatamant. c) cheltuielile cu evaluarea periodica interna a elevilor. j) gestionarea situatiilor de urgenta. e) cheltuielile cu intretinerea curenta. (5) Finantarea de baza aprobata anual prin legea bugetului de stat se repart izeaza pe comune. (2) Finantarea complementara se asigura din bugetele locale ale unitatilor a dministrativ-teritoriale de care apartin unitatile de invatamant preuniversitar. Determinarea costului standard per elev/prescolar se face de catre Consiliul National pentru Finantare a Invatamantului Preuniversitar. k) cheltuieli pentru participarea in proiecte europene de cooperare in domen iul educatiei si formarii profesionale. ART. d) cheltuieli cu bursele elevilor. conform legii. ai partenerilor sociali si ai stru cturilor asociative ale autoritatilor administratiei publice locale. tineretului si sportului care ia in considerare costul standard per elev/prescol ar. respectiv a Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti. 84 alin . (1). Consiliul National pentru F inantarea Invatamantului Preuniversitar cuprinde reprezentantii Ministerului Edu catiei. specializare/domeniu. pentru finantarea de baza. respectiv a municipiului Bucuresti. (3) Finantarea complementara aprobata anual prin legea bugetului de stat se repartizeaza pe comune. 105 (1) Finantarea complementara asigura cheltuieli de capital. cheltuieli socia le si alte cheltuieli asociate procesului de invatamant preuniversitar de stat. municipii si sectoare ale municipiului Bucuresti de catre directiile generale ale finantelor publice judetene. respectiv a munici . o constituie costul standard per e lev/prescolar. filiera. Cercetarii. (3) Finantarea de baza a unei unitati scolare rezulta prin multiplicarea cos tului standard per elev/prescolar cu coeficienti specifici unitatii scolare si c u numarul de elevi si se aproba anual prin hotarare a Guvernului.b) cheltuielile cu formarea continua si evaluarea personalului. nu pot fi executate silit pentru recuperarea creantelor stabilite prin titluri executorii in sarcina autoritatilor administratiei publice locale. (4) Baza de calcul al fondurilor alocate unitatilor de invatamant prin si di n bugetele locale. consolidari. severitatea dezavantajelor . se ef ectueaza gratuit. Alocarea fo ndurilor pentru finantarea de baza a unitatii de invatamant se face pe baza unei formule de finantare aprobate prin ordin al ministrului educatiei. f) cheltuieli pentru naveta cadrelor didactice. reparatii capitale. d) cheltuielile materiale si pentru servicii. pentru urmatoarele categorii de cheltuieli: a) investitii. orase. din sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata. b) subventii pentru internate si cantine. pentru pe rsonalul angajat. prescolari si elevi. cu asistenta tehnica de specialitate a inspectoratelor scolare judet ene. orase. c) cheltuieli pentru evaluarea periodica nationala a elevilor. municipii si sectoare ale municipiului Bucuresti de cat re directiile generale ale finantelor publice judetene. profil. g) cheltuieli pentru examinarea medicala obligatorie periodica a salariatilo r din invatamantul preuniversitar. e) cheltuieli pentru transportul elevilor. Cercetarii. (6) Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. cercetarii. potrivit legii.

prin programul national de stimulare a excelentei di dactice. se va realiza o clasificare a scolilor pe 5 niveluri: "Excelent". de catre fiecare unitate de invatamant preuniversitar. "Satisfacator" si "Nes atisfacator". cercetarii. Bun". conform legii. sponsorizari sau din al te surse legal constituite. asociati ile reprezentative profesionale ale cadrelor didactice. (2) Consiliile locale. in cazul scolilor speciale. Excelenta in predare va fi recompensata financiar. contribuie la finantarea suplimentara. Sunt premiate atat scolile cu excelenta in incluziune. Tineretului si Sportului se consulta cu asociatiile reprezentative ale parintilor. respectiv Consiliul General al Municipiulu i Bucuresti. conform normelor metodologice de finantare a invatamantului preuniversitar elaborate de Ministerul Educatiei. T ineretului si Sportului. de stat. Consiliul National al El evilor si cu sindicatele reprezentative. ART. La nivel judetean si national va fi desemnat "Profesorul anu lui" pentru fiecare disciplina din planul de invatamant. respectiv cu presedintele consiliului judetean/primar ul de sector. in cadrul programelor nationale aprobate prin hotarare a Guvernului. cat si cele cu excelenta in performanta. Tineretului si Sportului finanteaza an ual. in baza unei metodologii proprii. sumele necheltuite raman in contul unitatii de invat amant care le-a realizat si se reporteaza pentru bugetul anual urmator. particulare sau confesionale. acordand granturi unitatilor de invatamant. la olimpiadele de crea tie tehnico-stiintifica si artistica si la olimpiadele sportive se recompenseaza financiar prin ordin al ministrului educatiei. 110 (1) Bugetul de venituri si cheltuieli se intocmeste anual. din donatii.piului Bucuresti si cu asistenta tehnica a inspectoratelor scolare judetene. c) performanta elevilor la olimpiadele pe discipline. ca semn al exc elentei in predare. 108 (1) Unitatile de invatamant preuniversitar de stat pot obtine venituri propr ii din activitati specifice. tineretului si sport ului. Cercetarii.. ART. 106 Finantarea de baza si finantarea complementara se realizeaza pe baza contrac tului de management incheiat intre directorul unitatii de invatamant preuniversi tar si primarul localitatii/primarul de sector in a carei raza teritoriala se af la unitatea de invatamant. urmato arele competitii: a) competitii intre scoli care se bazeaza pe evaluarea institutionala a fiec arei unitati de invatamant dupa doua axe majore: incluziune si performanta. Scolile car e obtin calificativul "Satisfacator" sau "Nesatisfacator" se supun monitorizarii in vederea cresterii performantelor. respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiu lui Bucuresti si consiliile judetene. Cercetarii. L a sfarsitul anului bugetar. . 107 (1) Finantarea suplimentara se acorda ca suma globala fixa din bugetul Minis terului Educatiei. Cercetarii. Ministerul Educatiei. (2) Veniturile proprii nu diminueaza finantarea de baza. 109 (1) Ministerul Educatiei. Cercetarii. In u rma evaluarilor dupa fiecare dintre cele doua axe. res pectiv al municipiului Bucuresti. (2) In lansarea competitiilor. ART. ART. in conditiile leg ii. scolile vor desemna "Profesorul anului". Tineretului si Sportului pentru premierea unitati lor de invatamant preuniversitar de stat cu rezultate deosebite in domeniul incl uziunii sau in domeniul performantelor scolare. ART. (3) Directorul si consiliul de administratie al unitatii de invatamant cu pe rsonalitate juridica raspund de incadrarea in bugetul aprobat. "Foarte bun". complementara sau s uplimentara si sunt utilizate conform deciziilor consiliului de administratie. (3) Finantarea suplimentara se realizeaza pe baza de contract incheiat intre unitatea scolara si finantator. b) in baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei. Cercetarii.

de modernizare si de dezvoltare a bazei materiale a institutiilor d e invatamant preuniversitar de stat. pe obiecte de invatamant si pe meserii. pentru implementarea politicilor si strategiilor Ministerului Educati ei. 111 (1) De la bugetul de stat. prin hotarare a Guvernului. se asigura urmatoarele cheltuieli aferente unitatilor de invatamant preuniversitar. concursur i si festivaluri cultural-artistice. cu participare nationala si internationala. Tineretului si Sportului si din alte surse. (5) Consiliul judetean/Consiliul General al Municipiului Bucuresti asigura f onduri pentru organizarea si desfasurarea olimpiadelor si a concursurilor scolar e judetene/ale municipiului Bucuresti. campionate si concursuri sportive scolare. pentru elevii din Republica Moldova. (4) Consiliul judetean/consiliile locale ale sectoarelor si Consiliul Genera l al Municipiului Bucuresti aloca. Cercetarii. inclusiv consolidari si reabilitari de scol i si dotari. Tineretului si Sportului. b) componenta locala aferenta proiectelor aflate in derulare. (3) Cluburile sportive scolare. stiintifice. Cercetarii. Cercetarii. casele corpului didactic. in vederea finantarii unitat ilor de invatamant preuniversitar de stat. prin bugetul Ministerului Educatiei. (2) Excedentele anuale rezultate din executia bugetului de venituri si chelt uieli ale activitatilor finantate integral din venituri proprii se reporteaza in anul urmator si se folosesc cu aceeasi destinatie sau. fonduri din cote defal cate din impozitul pe venit la dispozitia acestora. h) finantarea privind organizarea de concursuri pentru elevi. precum si palatele si cluburile copiilor pot sa fie finantate si de autoritatile administratiei publice locale. SECTIUNEA a 2-a Baza materiala a invatamantului preuniversitar de stat ART. prin bugetul Ministerului Educatiei. aprobate prin hotarare a Guvernului. cofinantate de Guvernul Romaniei si de organismele financiare internationale. se aproba si se executa conform legii. precum si olimpiade internationale p e obiecte de invatamant. a elevilor din invatamantul special. prin hotarari proprii. aprobate prin hotarare a Guvernului. Cercetarii. tehnico-aplicative. e) perfectionarea pregatirii profesionale a cadrelor didactice si didactice auxiliare. (2) Finantarea cheltuielilor privind inspectoratele scolare.Tineretului si Sportului. 112 . precum si bursele pentru el evii straini. f) finantarea. etnicii romani din afara granitelor tarii. ART. indiferent de locul de domiciliu al copiilor. stabilite prin r eglementari specifice. Cercetar ii. Tineretului si Sportului. Tineretului si Sportului. potrivit legii. a unor programe anuale sau multianuale de investitii. Tineretului si Sportului. Tineretului si Sportului. cluburile sportive scolar e. Cercetarii. se asigura din bugetul de stat. (3) Finantarea unitatilor de invatamant special. cu aprobarea consiliului de administratie. inclusiv pentru invatamantul special: a) finantarea programelor nationale ale Ministerului Educatiei. palatele si cluburile copiilor si elevilor. (6) Cheltuielile aferente facilitatilor acordate elevilor privind transportu l pe calea ferata si cu metroul se finanteaza prin bugetul Ministerului Educatie i. a liceelor speciale si a CJRAE/CMBRA E se asigura din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale consiliilor judetene si ale sectoarelor municipiului Bucures ti. d) organizarea evaluarilor. precum si rambur sarile de credite externe aferente proiectelor respective. a claselor de invatamant sp ecial. c) bursele. de creatie. prin finantarea complementara. g) finantarea unor programe nationale de protectie sociala. prin contract managerial. a simularilor si a examenelor nationale. se utilizeaza pentru finantarea altor cheltuieli ale unitatii de invatamant. initiata de Ministerul Educatiei.

Cercetarii. respectiv al statului terenurile si cladirile prevazute la alin. Tineretului si Sportului. in functie de entitatea care l e-a infiintat. Tineretului si Sportului sau institutiilor si un itatilor de invatamant si cercetare stiintifica din sistemul invatamantului de s tat. de invatamant p rescolar.(1) Unitatile de invatamant de stat pot detine in administrare bunuri propri etate publica. palatele si c luburile elevilor. prin consiliile de administratie ale unitatilor de invatamant re spective. In caz contrar. precum si asupra bunurilor apartinand consiliilor locale. precum si ale centrelor judetene de resurse si asistenta educa tionala sunt de drept proprietatea acestora si sunt administrate de catre consil iile de administratie ale acestora. dupa caz. prin inspectoratele scolare judetene si prin co nsiliile de administratie ale acestor unitati. inclusiv ale celorlalte nivel uri de invatamant din cadrul acestora. ale caror che ltuieli curente si de capital se finanteaza de la bugetul de stat. gimnaziale si liceale. organizarea si funct . respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti. iar fapta constituie infractiune si se pedeps este conform legii penale. functiile. ART. (4) Terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea inspectoratel e scolare judetene. Consiliului General al Municipiului Bucuresti. iar cele de invatamant confesional apartin. precum si alte unitati din subord inea Ministerului Educatiei. actele de schimbare a destinatiei b azei materiale sunt nule de drept. conform legislatiei in vigoare. fac parte din domeniul public al statului si sunt administrate de Ministerul Educatiei. (5) Nu fac parte din domeniul public local. ale cluburilor sportive scolare. uneia dintre cele doua forme de proprietate. cen trele recreative si de divertisment. se face. TITLUL III Invatamantul superior CAP. in a caror raza teritoriala isi desfasoa ra activitatea. (6) Schimbarea destinatiei bazei materiale a institutiilor si unitatilor de invatamant preuniversitar de stat se poate face de catre autoritatile administra tiei publice locale. (2) Terenurile si cladirile unitatilor de educatie timpurie. resp ectiv. concesionare sau comodat. Tineretului si Sportului. centrul national de excelenta. numai cu avizul conform al ministrului educatiei. in cartile funciare sau in cartile d e publicitate funciara. infiintate de stat. in r egistrul de inscriptiuni si transcriptiuni. proprietarii acestora fiind alte pe rsoane fizice sau juridice. (2)-(4). (3) Terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea unitatile de invatamant special de stat si centrele judetene de resurse si asistenta educatio nala fac parte din domeniul public judetean. Celelalte componente ale bazei ma teriale sunt de drept proprietatea unitatilor si institutiilor respective si sun t administrate de acestea. ale palatelor si cluburilor copi ilor si elevilor. fac parte din domeniu l public local si sunt administrate de catre consiliile locale. Palatul National al Copiilor. judetene si. respectiv al municipiului Bucuresti . si sunt in administrarea consiliului judetean. cele de invatamant particular au drept fundament proprietatea pri vata. Cercetarii. tineretului si sportului. judetean. detinute in baza unor contra cte de inchiriere. I Dispozitii generale ART. cluburile sportive scolare. in care isi desfasoara act ivitatea unitatile de invatamant preuniversitar de stat. scolilor primare. 114 (1) Prezentul titlu reglementeaza structura. cercetari i. Celelalte componente ale bazei materiale a unitatilor de invatamant sp ecial de stat. Celelalte compon ente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea acestora si sunt administrat e de catre consiliile de administratie. casele corpului didactic. cu scutire de plata taxelor prevazute de lege. Cerce tarii. 113 Inscrierea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile apartinand Mini sterului Educatiei.

d) principiul asigurarii calitatii. orientare se xuala sau alte tipuri de discriminare. 115 (1) Invatamantul superior se poate organiza doar in institutii de invatamant superior care au obtinut autorizarea de functionare provizorie sau acreditarea. i) principiul independentei de ideologii. devine parte a sistemului national de invatamant superior numai dupa acreditare. trebuie sa respecte reglementarile legale in vigoare atat in Romania. academii de studii . in Romania s au in alte state. j) principiul libertatii de mobilitate nationala si internationala a student ilor. recunoscute ca atare de statul de origine. g) principiul transparentei. precum si valorificarea si diseminarea rezultatelor acestora. origine sociala.ionarea invatamantului superior din Romania. de catre institutii de invatamant superior acreditate. Aceste institutii au personalitate juridica. (2) Institutiile de invatamant superior din strainatate. 118 (1) Sistemul national de invatamant superior se bazeaza pe urmatoarele princ ipii: a) principiul autonomiei universitare. orientare politica sau religioasa. pot organiza filiale pe teritoriul Romaniei. ART. b) cercetare stiintifica. l) principiul centrarii educatiei pe student. (2) Invatamantul superior este organizat in universitati. numai cu respectarea legislatiei in vigoare cu privire la autorizarea. 117 Misiunea invatamantului superior este de a genera si de a transfera cunoaste re catre societate prin: a) formare initiala si continua la nivel universitar. su nt de interes public si sunt apolitice. particulare sau conf esionale. in domeniul stiintelor. al literelor. f) principiul eficientei manageriale si financiare. In cazul in care ac este programe se organizeaza in strainatate. O institutie de invatamant superior autorizata sa functioneze provizoriu. in statul de origine. (3) Institutiile de invatamant superior pot fi de stat. e) principiul echitatii. ca atare. (2) In invatamantul superior nu sunt admise discriminari pe criterii de vars ta. dezvoltare. institute. (3) Institutiile de invatamant superior romanesti pot organiza. k) principiul consultarii partenerilor sociali in luarea deciziilor. au caracter nonprofit. 116 (1) Sistemul national de invatamant superior include toate institutiile de i nvatamant superior acreditate. conform procedurilor legale in vigoare. etnie. b) principiul libertatii academice. al stiintelor ingineres ti. acre ditarea si asigurarea calitatii programelor de studii. scoli de studii superioare si altele asemenea. cat si in statele respective. recunoscute legal. c) principiul raspunderii publice. in scopul dezvoltarii personale. al artelor. ART. ART. prin asigurarea performantelor si dezvoltarii fizi ce si sportive. h) principiul respectarii drepturilor si libertatilor studentilor si ale per sonalului academic. numite in continuare institutii de invatamant superior sau universitati. al insertiei profesionale a individului si a satisfacerii nevoii de c ompetenta a mediului socio-economic. ART. (2) Actele de finalizare a studiilor emise in Romania sunt recunoscute de ca tre stat numai in cazul in care sunt eliberate in conformitate cu prevederile le gale in vigoare. cu exceptia masurilor afirmative prevazut e de lege. inovare si transfer tehnologic. prin c reatie individuala si colectiva. religii si doctrine politice. sex. programe de studii comune cu institutii de invatamant superior din strainatate. potrivit legii. a cadrelor didactice si a cercetatorilor. sin gure sau in parteneriat cu institutii de invatamant superior acreditate din Roma nia. .

ART. ART. politice sau religi oase. Ministerul Educatiei. cu modificarile ul terioare. sanctiuni. conform legii. (3) Institutiile de invatamant superior au autonomie in stabilirea cuantumul ui taxelor si au obligatia sa le comunice tuturor celor interesati.(3) Studentii cu dizabilitati fizice au dreptul sa aiba cai de acces adaptat e acestora in totalitatea spatiilor universitare. 121 Ministerul Educatiei. Cercetarii. Institutiile de invatamant superior se organizeaz a si functioneaza independent de orice ingerinte ideologice. Cercetarii. Libertatea acade mica este garantata prin lege. strategia institutionala. aprobata de senatul universitar. structura. Cuantumul taxei este stabilit de catre consiliul de administratie. 119 (1) In institutiile de invatamant superior de stat. prin certificate si prin alte acte de studii eliberate numai de catre institutiile de invatamant superior acreditate. in concordanta stricta cu legislat . 15. precum si conditii pentru desf asurarea normala a activitatilor academice. 122 (1) Institutiile de invatamant superior au patrimoniu propriu. (2) In institutiile de invatamant superior particular. organ izarea si functionarea proprie. Tineretului si Sportului controleaza modul in care universitatile isi exercita autonomia unive rsitara. Tineretului si Sportului este autoritate p ublica si este abilitat sa urmareasca. si institute de cercetare teologica in consens cu perspectivele ecumenice si irenice internationale si in conformita te cu prevederile legale. denumit fondator. 87/2006. (4) In invatamantul superior exista si pot fi organizate facultati de teolog ie. unei asociatii sau unui cult religios ori altui furnizor de educatie. gestionarea resurselor materiale si umane. invatamantul este gratui t pentru cifra de scolarizare aprobata anual de Guvern si cu taxa. cu respectarea dispozitiilor legale privind acreditarea. 75/2005 privind asigurarea calita tii educatiei. 120 (1) Calificarile dobandite de absolventii programelor de studii din invatama ntul superior sunt atestate prin diplome. (3) Initiativa infiintarii institutiei de invatamant superior de stat aparti ne Guvernului. pentru progra mele si formele de studii acreditate sau autorizate provizoriu. (2) Autonomia universitara da dreptul comunitatii universitare sa isi stabil easca misiunea proprie. De asemenea. aprobata cu modificari prin Legea nr. in cadrul institutiei care emite diploma trebuie sa existe o alta special izare acreditata intr-un domeniu inrudit cu specializarea autorizata. ART. In acest din urm a caz. recunoscut ca atare potrivit prevederilor preze ntei legi. 123 (1) Autonomia universitara este garantata prin Constitutie. stabilite conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. Nerespecta rea acestor prevederi se pedepseste conform legii penale. invatamantul este cu taxa. activitatile. (3) Aspectele fundamentale ale autonomiei universitare se exprima in Carta u niversitara. (2) Diplomele corespunzatoare programelor de studii universitare sunt inscri suri oficiale si nu pot fi emise decat de institutiile acreditate. ART. ART. conform legii. isi asuma misiunea generala si pe cea proprie si isi exercita raspunder ea publica. pe care il ge stioneaza conform legii. cu re spectarea stricta a legislatiei in vigoare. inclusiv pe site-ul universitatii. (2) Institutiile de invatamant superior de stat si particulare se infiinteaz a prin lege. sociale si culturale in cadrul insti tutiilor de invatamant superior. Cuantumul tax ei este stabilit de catre senatul universitar. sa controleze aplicarea si respectarea re glementarilor legale in domeniul invatamantului superior si sa aplice. in conformitate cu prevederile art. Initiativa infiintarii institutiei de invatamant superior particu lar si confesional apartine unei fundatii. daca este cazul.

cercetarii. 124. ART. in conformitate cu normele legale in vigoare si cu planurile de invatamant. si a cheltuirii fondurilor din surse publice. In termen de maximum 5 zile lucratoare de la data revocarii din functie a rectorului. conform legii. Tineretului si Sportului sesizeaza sena tul universitar in termen de 30 de zile de la data constatarii. Daca in termen d e 3 luni de la data sesizarii. (6) In institutiile de invatamant superior este interzisa periclitarea sub o rice forma a dreptului la exprimarea libera a opiniilor stiintifice si artistice . in c azul universitatilor de stat. 125 (1) In cazul in care se constata nerespectarea obligatiilor prevazute la art . conf orm contractului institutional. Cercetarii. b) sa aplice si sa se supuna reglementarilor in vigoare referitoare la asigu rarea si evaluarea calitatii in invatamantul superior. cu respectarea prevederilor legale in vigoare. precum si drepturile si libertatile studentilor. 124. in baza propunerii Consiliului de eti ca si management universitar. precum si alte considerente le gate de statutul acestora sunt stabilite in conformitate cu prevederile prezente i legi. Cercetarii. didactic auxili ar si de cercetare. Ministerul Educatiei. b) reduce sau elimina temporar sau definitiv accesul la finantarile din surs e publice. universitatea continua sa nu respecte obligatiile prevazute la art. (4) Autonomia universitara se exercita numai cu conditia asumarii raspunderi i publice. c) propune Guvernului initierea unui proiect de lege de reorganizare sau des fiintare a institutiei de invatamant superior in cauza. cercetarii. cu consultarea senatului universitar. 124 (1) Raspunderea publica obliga orice institutie de invatamant superior. in termen de maximum 6 luni de la data sesizarii initiale a senatului universitar. cu avizul consultativ al fondatorilor si cu aprobarea senatului universi tar. Tineretului si Sportul ui aplica. atributiile. raspunderea publica se extinde la respectarea statutului si a prevederilor dogmatice si canonice specifice cultul ui respectiv. de s tat sau particulara: a) sa respecte legislatia in vigoare. si trimite spre confirmare ministrului educatiei. (5) In institutiile de invatamant superior este asigurata libertatea cerceta rii in ceea ce priveste stabilirea temelor. senatul universitar finalizeaza pr ocedurile de desemnare a unui nou rector. (2) Constatarea incalcarii obligatiilor prevazute la art. cuprinse in Cod ul de etica si deontologie profesionala aprobat de senatul universitar. format din 11 membri. d) sa asigure eficienta manageriala si eficienta utilizarii resurselor. la propunerea Consiliului de etica si management universitar. alegerea metodelor. 124 se face de cat re Consiliul de etica si management universitar. Ministerul Educatiei. senatu l universitar are obligatia sa desemneze un prorector care reprezinta universita tea si care devine ordonator de credite pana la confirmarea unui nou rector de c atre ministrul educatiei. In termen de 3 l uni de la revocarea din functie a rectorului. conform legislatiei in vigoare. tineretului si sportului. modul de constituire. e) sa asigure transparenta tuturor deciziilor si activitatilor sale. (7) Studentilor le este asigurat dreptul la libera alegere a cursurilor si s pecializarilor. dupa cum . ART. carta proprie si politicile nationale si europene in domeniul invatamantului superior. procedeelor si v alorificarea rezultatelor.ia in vigoare. c) sa respecte politicile de echitate si etica universitara. una sau mai multe dintre urmatoarele masuri: a) revocarea din functie a rectorului. tineretul ui si sportului numele noului rector. f) sa respecte libertatea academica a personalului didactic. (8) Structurile si functiile de conducere ale universitatilor particulare si confesionale. (2) In cazul universitatilor confesionale.

(3) Orice persoana fizica sau juridica poate sesiza Consiliul de etica si ma nagement universitar in legatura cu nerespectarea obligatiilor prevazute la art. Cercetarii. 126 (1) Spatiul universitar este constituit din totalitatea edificiilor. spatiile care apartin cultelor in care se desfasoara invatamantul confesional. cate un repreze ntant numit de catre Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Sup erior. Diplomelor si Certificatelor Universitare. denumit in continuare CNATDCU . campusurilor universitare. precum si dotarile aferente. in care se desfasoara invatamantul medical superior. precum si spati ile care apartin Ministerului Apararii Nationale. 127 (1) Comunitatea universitara este constituita din studenti. Accesul in spatiul universitar este permis numai in conditiile stabilite prin lege si prin Carta universitara. d) conditiile in care se constituie fondurile proprii si stabilirea destinat iei acestora si a conditiilor in care sunt utilizate. Tineretului si Sportului. institutelor de cercetare. Consiliul de etica si management universitar are obligatia de a investiga aspectele sesizate si de a raspunde se sizarii in termenul de 3 luni. (3) Spatiul universitar este inviolabil. ART. denumit in continuare CNCS. c) modul in care se realizeaza gestiunea si protectia resurselor universitat ii. terenur ilor. (2) Fac exceptie de la prevederile alin. 124. Tineretului si Sportului. gradinilor botanice.urmeaza: 3 reprezentanti numiti de catre Consiliul National al Rectorilor. prin hotarare a senatului uni versitar. denumita in continuare ARACIS. (4) Respectarea de catre institutiile de invatamant superior a obligatiilor prevazute la art. numi ti de ministrul educatiei. Cercetarii. In urma primirii unei astfel de sesizari. Ministerului Administratiei si Internelor si Serviciului Roman de Informatii. denumit in continuare CNFIS. cel putin la: a) modalitatile de desemnare si revocare din functie a persoanelor care ocup a functii de conducere sau care fac parte din structurile si organismele de cond ucere ale universitatii. (1) spatiile si dotarile aferente c are apartin Ministerului Sanatatii. ART. precum si respectarea de catre Consiliul de etica si management universitar a ob ligatiilor prevazute la alin. e) conditiile in care se pot incheia contracte cu institutiile publice si cu . indiferent de titlul juridic sub care aceasta este indr eptatita sa le utilizeze. Raspunsurile la aceste sesizari constituie docume nte publice si se publica pe site-ul web al Ministerului Educatiei. Nerespectarea acestor obligatii poate f i atacata in contencios administrativ de catre orice persoana fizica sau juridic a romana. b) Codul de etica si deontologie profesionala universitara. Consiliul National pentru Finantarea Invat amantului Superior. Consiliul National al Cercetari i Stiintifice. in conformitate cu legislatia in vigoare. (3) constituie un interes legitim public pentru or ice persoana fizica sau juridica romana. potrivit legii. tineretului si sportului. caselor universitare. 124 si a altor obligatii legale aferente raspunderii publice. (2) Carta universitara se refera. ART. personal didacti c si de cercetare si personal didactic si de cercetare auxiliar. fermelor. (2) Din comunitatea universitara fac parte si persoane carora li s-a conferi t calitatea de membru al comunitatii universitare. statiunilor didactice experimentale. ministerelor si institutiilor cu retea sanit ara proprie. Consiliul National de Atestare a Titl urilor. spitalelor si clinicilor universitare. 3 rep rezentanti ai Ministerului Educatiei. si un reprezentant al federatiilor nationale ale studentilor. folosite de institutia de invatamant superior. 128 (1) Carta universitara prezinta optiunile majore ale comunitatii universitar e si se aplica in tot spatiul universitar. (3) Membrii comunitatii universitare au drepturile si indatoririle stabilite prin reglementarile legale in vigoare si prin Carta universitara. in care se desfasoara invatamant de specialitate. cercetarii. in mod obligatoriu.

j) orice alte aspecte considerate relevante de catre senatul universitar si care corespund legislatiei in vigoare. Dreptul de folosinta si administrare asupra bunurilor proprietate publica nu poate constitui aport al universitatii la capitalul socia l al unei societati comerciale. numai dupa dezbaterea cu comunitatea universitara. fundatii sau asociatii. administrative si tehnice care se iau pentru garan tarea originalitatii lucrarilor de licenta. fundatii sau asociatii. cu aprobar ea senatului universitar. Cercetarii. articolelor stiint ifice sau a altor asemenea lucrari. incheierea de contracte si participarea l a organizatiile europene si internationale. f) conditiile in care universitatea se poate asocia cu alte institutii de in vatamant superior sau cu alte organizatii pentru indeplinirea misiunii sale. b) prevederea ca persoanele care se afla in relatie de soti. autoritate sau evaluare institutionala la orice nivel in aceeasi uni versitate si nu pot fi numiti in comisii de doctorat. (6) In cazul in care termenul prevazut la alin. (5) Carta universitara se adopta numai dupa rezolutia pozitiva a Ministerulu i Educatiei. Universitatea po ate acorda prin contract dreptul de administrare si folosinta asupra bunurilor p atrimoniale societatilor comerciale sau asociatiilor in care are calitatea de as ociat sau actionar ori fundatiilor in care are calitatea de fondator. i) modalitatile de colaborare dintre structurile de conducere ale universita tilor si sindicatele personalului didactic. Carta universitara se considera avizata potrivit procedurii aprobarii tacite. Tineretului si Sportului in termen de maxi mum 30 de zile de la data solicitarii institutiei de invatamant superior. (2) Institutiile de invatamant superior pot constitui consortii. rudele sau afinii pana la gr adul al III-lea inclusiv. Nerespectarea legilor in continutul Cartei universitare atrage nulitatea de drept a actului respectiv. (3) La constituirea societatilor comerciale. cu aprobarea senatului univer sitar. Acesta face parte din Carta universitara si include obligatoriu: a) stabilirea situatiilor de conflicte de interese si incompatibilitati. Cercetarii. tehnic si administrati v si organizatiile studentesti legal constituite. Conditia ca acestea sa se infiinteze este aceea ca ele sa contribuie la c resterea performantelor institutiei si sa nu influenteze negativ in niciun fel a ctivitatile de invatamant. confor m legislatiei in vigoare. ART. b revete de inventie si alte drepturi de proprietate industriala. (3) Carta universitara se elaboreaza si se adopta de catre senatul universit ar. in baza unui contract de parteneriat. 130 (1) Institutiile de invatamant superior adopta un cod de etica si deontologi e profesionala universitara. 129 (1) Institutiile de invatamant superior pot infiinta. c) masurile educationale. Rezolutia privind avizul de legalitate se emite de ca tre Ministerul Educatiei. (5) nu este respectat. singure sau prin asoci ere. precum si sanctiunile aferente. master. detine si folosi elementele aferent e bazei materiale a universitatii. control. . a fundatiilor sau a asociatiilo r. societati comerciale. afini si rude p ana la gradul al III-lea inclusiv nu pot ocupa concomitent functii astfel incat unul sau una sa se afle fata de celalalt sau cealalta intr-o pozitie de conducer e. cercetare si consultanta. h) modalitatile in care se deruleaza actiunile de cooperare internationala a le institutiei de invatamant superior. inclusiv cu unitatile de cercetare-dezvoltare. doctorat. necesare educatiei si cercetarii stiintifice. g) modalitatile in care se pot construi. institutia de invatamant superior de stat poate contribui exclusiv cu bani. ART. Tineretului si Sportului privind avizul de legalitate a supra Cartei universitare. (4) Carta universitara nu poate contine prevederi contrare legislatiei in vi goare.alti operatori economici in vederea unor programe de cercetare fundamentala si aplicativa sau a cresterii nivelului de calificare a specialistilor cu studii un iversitare. comisii de evaluare sau co misii de concurs ale caror decizii afecteaza sotii. de cercetare.

clinici universitare. h) situatia insertiei profesionale a absolventilor din promotiile precedente . Tineretului si Sportului. productie sau transfer cognitiv si te hnologic si sa asigure sprijinul administrativ adecvat membrilor comunitatii uni versitare. in situatii temeinic justific . poate sa infiinteze si sa finanteze un program de stud ii sau o facultate cu acele programe de studii care raspund unor cerinte stringe nte de instruire si formare profesionala in domenii de interes national. ART. care au autonomie si statute proprii. statiuni experimentale sau alte entit ati pentru activitati de productie si transfer de cunoastere si tehnologie. scoli doctora le. unitati de pr oiectare. pe perioada determinat a si pe proiecte. cercetare. unita ti de microproductie si prestari servicii. unitati de cercetare distincte sub raportul bugetului de venit uri si cheltuieli. (4) O facultate poate include unul sau mai multe departamente. b) situatia fiecarui program de studii. se organizeaza sau se desfiinteaza la pr opunerea si cu aprobarea senatului universitar. pe surse de finantare si tipuri de c heltuieli. (3) Componentele prevazute la alin. In s tructura institutiilor de invatamant superior functioneaza servicii tehnico-admi nistrative. initiata anual de Ministerul Educatiei. (1) si (2) sunt organizate de fiecare in stitutie de invatamant superior. departamente. artelor sau sportului. (2) Orice facultate se infiinteaza. sa gestioneze in mod efici ent activitatile de invatamant. centre sau laboratoare. prin hotarare a Guvernului privi nd structura institutiilor de invatamant superior. aprobate de senatul uni versitar. (3) Raportul anual al rectorului este o componenta a raspunderii publice si constituie o conditie fundamentala pentru accesul la finantarile din bugetul pub lic. c) situatia personalului institutiei. Program ele de studii astfel propuse se supun reglementarilor legale in vigoare referito are la asigurarea calitatii in invatamantul superior. teatre. scoli postuniversitare si extensii universitare care sunt responsabile de or ganizarea programelor de studii pe tipuri si cicluri de studii universitare. (5) Prin exceptie de la prevederile alin. centre de consultanta. centre pentru formarea continua a resurselor umane. f) situatia respectarii eticii universitare si a eticii activitatilor de cer cetare. Facultatea corespunde unuia sau mai multor domenii ale stiinte lor. astfel incat institutia sa isi realizeze misiun ea. g) situatia posturilor vacante. institute. cel tarziu pana in prima zi lucratoare a lunii aprilie a fiecarui an. Raportul este facut public pe site-ul universitatii si este transm is tuturor partilor interesate. II Structura organizatorica a institutiilor de invatamant superior ART. un raport privind starea u niversitatii. sa asigure criteriile si standardele de calitate. studiouri si ateliere art istice. orice i nstitutie de invatamant superior poate cuprinde urmatoarele componente organizat orice: facultati. e) situatia asigurarii calitatii activitatilor din cadrul universitatii. Cercetarii. cu consultar ea senatului universitar. (2) Institutia de invatamant superior poate infiinta. Acest raport include cel putin: a) situatia financiara a universitatii. Guvernul. (3) Intr-o institutie de invatamant superior de stat. muzee. CAP.(2) Rectorul universitatii are obligatia sa prezinte anual. (2). 131 (1) Pentru indeplinirea obiectivelor ce decurg din misiunea asumata. 132 (1) Facultatea este unitatea functionala care elaboreaza si gestioneaza prog ramele de studii. d) rezultatele activitatilor de cercetare.

(3) Departamentul se infiinteaza. c) in cadrul institutiilor de invatamant superior pot fi organizate grupe. se organizeaza. poate infiinta facultati. Cercetarii. 135 (1) Invatamantul superior pentru minoritatile nationale se realizeaza: a) in institutii de invatamant superior in cadrul carora functioneaza facult ati/linii/programe de studii cu predare in limba materna. In atribu irea creditelor de studii transferabile dintr-un semestru se are in vedere o per ioada de minimum 17 saptamani. (3) Sectia de studiu este o forma de organizare a invatamantului universitar intr-o limba a minoritatilor nationale. (2) Linia de studiu din cadrul universitatii multilingve si multiculturale s e organizeaza in departamente. atat la nivelul universitatii. Structura anului universitar se aproba de catre senatul universitar.master si in ciclul III de studii universitare .ate. o durata de 14 saptam ani de activitati didactice urmate. Tineretului si Sportului. Sectiile beneficiaza de autonomie universitara in organizarea activit atilor didactice. centrelor sau laboratoa relor de cercetare-dezvoltare este aprobata de catre senatul universitar. prin departamentul se ctiei. ART. III Organizarea studiilor universitare SECTIUNEA 1 Structura anului universitar ART. ateliere artistice. cu consu ltarea senatului universitar. care stabileste proce durile de alegere si alte aspecte specifice structurilor organizatorice ale lini ei de studiu respective in concordanta cu Carta universitara. in limba materna. Guvernul. CAP. in conditiile leg ii. . se comaseaza sau se desfiinteaza prin hotarare a senatului universitar. in prima zi lucratoare a lunii octom brie si include doua semestre. cu res pectarea legislatiei in vigoare. 133 (1) Departamentul este unitatea academica functionala care asigura producere a. se constituie sectii/linii cu predare in limbile minoritatilor national e.doctorat. ART. 136 (1) Anul universitar incepe. care are in componenta programele de studiu si structurile organizatorice aferente. scoli postuniversitare si extensii universitare. de regula.licenta. s ectii sau linii de predare in limbile minoritatilor nationale. se asigura pr egatirea in ciclul I de studii universitare . de regula. cat si in cadrul unei facultati. 134 Infiintarea institutelor. Cadrele universitare apartinand liniei de studiu adopta si elaboreaza un regulament de functionare propriu. care poate fi institutionalizata. in ciclul II de studii un iversitare . Un semestru are. la propunerea Ministerului Educatiei. de regula. statiunilor experimentale. (4) Departamentul poate organiza centre sau laboratoare de cercetare care fu nctioneaza ca unitati de venituri si cheltuieli in cadrul universitatii. precum s i in invatamantul postuniversitar. in ac est caz. se divizeaza. b) in institutii de invatamant superior multiculturale si multilingve. (2) Un departament poate avea in componenta centre sau laboratoare de cercet are. in termen de 6 lun i de la data intrarii in vigoare a prezentei legi. (4) In invatamantul universitar pentru minoritatile nationale. de minimum 3 saptamani de examene . la propunerea consil iului facultatii/facultatilor in care functioneaza. ART. in cadrul universitatilor de stat. (5) Finantarea de baza se calculeaza dupa un coeficient marit pentru student ii care urmeaza cursurile in limba unei minoritati nationale. transmiterea si valorificarea cunoasterii in unul sau mai multe domenii de sp ecialitate.

invatare. (2) Curriculumul programului de studii universitare este concordant cu profi lul calificarii definit in Cadrul national al calificarilor. aplicatii practice si evaluare. Tineretului si Sportului. planificate astfel incat sa duca la o calificare universitara certificata printr-o diploma s i printr-un supliment de diploma. Organizarea si desfasurarea de programe de stu dii universitare care nu functioneaza legal se sanctioneaza cu nerecunoasterea s tudiilor pentru beneficiari. (3) Autorizarea provizorie si acreditarea programelor de studii universitare se realizeaza distinct pentru fiecare forma de invatamant. promovata de catre Minist erul Educatiei. Cercetari i. precum si numarul maxim de studenti care pot fi scolariz ati. caracterizata prin activitati de invatamant si/sau de cerce tare programate pe durata intregii zile. (2) Un program de studii universitare functioneaza legal daca este autorizat provizoriu sau acreditat si functioneaza in conditiile stabilite prin actul de autorizare. cu respectarea legislatiei in vigoare. cercetare. senatul universitar aproba un regulament propriu de organi zare si functionare. in acord cu standardele nationale si internationale general e si specifice de calitate.(2) Senatul universitar al fiecarei institutii de invatamant superior aproba anual. precum si cu amenda pentru organizatori. 138 (1) Organizarea programelor de studii este de competenta institutiilor de in vatamant superior. locatiile geografice de desfasurare. Tineretului si Sportului. ART. specifice fiecarui ciclu de studii univ . (4) Pentru profesiile reglementate la nivelul Uniunii Europene. Pentru fiecare ciclu u niversitar organizat. 139 Formele de organizare a programelor de studii sunt: a) cu frecventa. inaintea datei de 31 marti e a anului respectiv. de catre Ministerul Educatiei. a autorizatiei de functionare provizorie. Curriculumul unui p rogram de studii universitare se stabileste astfel incat sa maximizeze sansele o btinerii calificarii dorite si se aproba de catre senatul universitar. se stabilesc anual prin hotarare a Guvernului. SECTIUNEA a 3-a Forme de organizare ART. (4) Programele de studii universitare sunt grupate pe domenii de studii si o rganizate pe 3 cicluri de studiu: licenta. Cercetarii. (5) Programele de studii universitare dau acces la ocupatii si functii speci fice fiecarui ciclu de studii universitare absolvit. doctorat. respectiv a acreditarii pentru institutia in cauza. (5) Nomenclatorul domeniilor si al programelor de studii universitare. (3) Concordanta dintre curriculum si calificarea oferita de programul de stu dii universitare este un criteriu obligatoriu de evaluare a asigurarii calitatii . potrivit l egii penale. propus de catre agentiile de evaluare a calitatii care au evaluat fiecare p rogram. master. precum si calendarul activitat ilor educationale specifice semestrelor academice de studiu. regulamentu l privind activitatea profesionala a studentilor. reglementare a nationala nu poate contraveni celei europene. domen iile si programele de studii universitare acreditate sau autorizate sa functione ze provizoriu. cu cel putin 3 luni inainte de inceperea anului universitar. forma de invataman t sau limba de predare. respectiv acreditare. fiecare limba de pre dare si pentru fiecare locatie geografica in care se desfasoara. si cu retragerea imediata. 137 (1) Programul de studii universitare reprezinta un grup de unitati curricula re de predare. SECTIUNEA a 2-a Programe de studii universitare ART. numarul de credite de studii transferabile pentru fiecare program de studii universitare.

conform unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei. care s e pot organiza doar la forma de invatamant cu frecventa. presupunand intalnirea nemijlocita. Obliga tiile referitoare la frecventa constituie un criteriu de evaluare a calitatii sc olii doctorale. aproximativ uniform distribuite saptamanal/zilnic pe parcursul semestr ului si presupunand intalnirea nemijlocita. completate de alte mijloace de pregatire specifi ce invatamantului la distanta.ersitare. indiferent de forma de invatamant absolvita. in spatiul universitar. coresponden ta dintre rezultatele invatarii si notele. obligatiile referitoare la frecventa sunt stabilite de catre conducerea s colii doctorale organizatoare a programelor respective. Contractele de studii nu se modifica in timpul anului universitar. 142 (1) Ministerul Educatiei. Cercetarii. 141 Institutia de invatamant superior semneaza cu fiecare student/student-doctor and/cursant/cercetator postdoctoral inmatriculat la un program de studii un cont ract de studii universitare in concordanta cu prevederile regulamentelor de orga nizare si desfasurare a programelor de studii si cu respectarea legislatiei in v igoare. (6) Pot organiza programe de studii universitare la formele de invatamant cu frecventa redusa si la distanta numai institutiile de invatamant superior care au acreditat programul de invatamant respectiv la forma de invatamant cu frecven ta. (1). inclusiv in vederea finantarii. SECTIUNEA a 4-a Contracte de studii ART. a studentilo r cu cadrele didactice si de cercetare. b) cu frecventa redusa. caracterizata prin utilizarea unor resurse electronice. pentru aceleasi programe de stu dii. activitati de autoinvatare si autoevaluare completate de activitati specifice de tutorat. (4) Programele de studii universitare de doctorat se pot organiza numai la f orma de invatamant cu frecventa. 140 (1) Programele de studii universitare de licenta se pot organiza la urmatoar ele forme de invatamant: cu frecventa. Tineretului si Sportului elaboreaza an ual o metodologie-cadru privind organizarea admiterii in institutiile de invatam ant superior de stat si particulare din Romania. (1) si (2) programele de studii de licenta si master din domeniile reglementate la nivelul Uniunii Europene. Tineretului si Sportului. inclusiv cifrele de scolarizare trebuie facute p . (2) Programele de studii universitare de master se pot organiza la urmatoare le forme de invatamant: cu frecventa si cu frecventa redusa. sunt echivalente. in spatiul universitar. caracterizata prin activitati dedicate mai ales unor cursuri de sinteza si pregatirii aplicative. info rmatice si de comunicatii specifice. Cercetarii. Metodologia de organizare a examenelor. SECTIUNEA a 5-a Admiterea in programe de studii ART. Pentru programele de studii universitare de doc torat. (3) Fac exceptie de la prevederile alin. ART. competentele si cunostintele verificate. a studentilor c u cadrele didactice de predare. in conditiile legii. (5) Diplomele si certificatele de studii universitare eliberate de instituti ile de invatamant superior. (2) Fiecare institutie de invatamant superior elaboreaza si aplica propriul regulament de organizare a admiterii in programele de studii oferite. c) la distanta. diplomele sau certificatele de studii acordate trebuie sa fie identice pentru orice forma de invatamant corespunzatoa re unui anumit program de studii din cadrul unei institutii de invatamant superi or. programate in mod compact si perio dic. Acest regu lament se elaboreaza conform metodologiei-cadru prevazute la alin. (3) Conditiile de admitere. cu frecventa redusa si la distanta.

cercetarii. in cuantumurile aprobate de senatele universitare. (8) Institutiile de invatamant superior au obligatia sa restituie. pentru ciclul de studii universitare de licenta sau ex amen de diploma pentru invatamantul din domeniul stiintelor ingineresti. aprob ata prin ordin al ministrului educatiei. (4) La admiterea in invatamantul superior de stat si particular. de disertatie sau de doctorat.ublice in fiecare an. taxe de inscriere pentru organizarea si desfasurarea admiterii. in cel mu lt doua zile lucratoare de la depunerea cererii si neconditionat. b) examen de disertatie. (1) se organizeaza si se desfasoara numai d e catre institutiile de invatamant superior acreditate. in conf ormitate cu prevederile legale in vigoare. mai putin pe perioadele de intrerupere a studiilor. desemnate de Ministerul Educatiei. cu cel putin 6 luni inainte de sust inerea concursului de admitere. dupa afisarea rezultatelor finale. pe baza unui regulament propriu aprobat de senatul universitar si care respecta metodologia-cadru. (5) Este interzisa comercializarea de lucrari stiintifice in vederea facilit arii falsificarii de catre cumparator a calitatii de autor al unei lucrari de li centa. dosarele candidatilor declarati respinsi sau ale celor care renunta la locul obtinut prin admitere. Cercetarii. master sau doctorat are calitatea de student. e) examen de selectie. pentru ciclul de studii universitare de master. (5) Institutiile de invatamant superior pot percepe de la candidati. (6) O persoana poate beneficia de finantare de la buget pentru un singur pro gram de licenta. 144 . (3) Absolventii programelor de studiu din institutiile de invatamant superio r autorizate provizoriu vor finaliza studiile prin examen numai in cadrul instit utiilor de invatamant superior care au programe de studiu cu profil similar. pentru programele de studii postuniversitare de ti p specializare. de catre universitate. ai statelor apartinand Spatiului Economic European si ai Confederat iei Elvetiene pot candida in aceleasi conditii prevazute de lege pentru cetateni i romani. de diploma. (2) Examenele prevazute la alin. SECTIUNEA a 6-a Examene de finalizare a studiilor ART. i n termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi. (4) Indrumatorii lucrarilor de licenta. de diploma. prin metodologiile proprii de admitere. inclusiv in ceea ce priveste taxele de scolarizare. in cazul studentilo r/absolventilor care provin de la institutii de invatamant superior si/sau progr ame de studii care au intrat in lichidare. 143 (1) Examenele de finalizare a studiilor in invatamantul superior sunt: a) examen de licenta. cetatenii statelor membre ale Uniun ii Europene. tineretului si sportului. pe intreaga perioada a prezentei sale in cadrul programului respectiv. respectiv student-doctorand. acr editate. SECTIUNEA a 7-a Examenele de evaluare pe parcurs a studentilor ART. Se natele universitare pot sa prevada. (7) Persoana admisa la un program de studii universitare de licenta. de la inmatriculare s i pana la sustinerea examenului de finalizare a studiilor sau exmatriculare. pentru fiec are ciclu si program de studii universitare. de disertatie si de doct orat raspund in solidar cu autorii acestora de asigurarea originalitatii continu tului acestora. c) examen de sustinere publica a tezei de doctorat. pentru un singur program de master si pentru un singur program de doctorat. scut irea la plata acestor taxe sau reducerea lor. care preceda examenul de licenta. Tineretului si Sportului . d) examen de certificare. fara percepere a unor taxe.

146 Rectorul poate anula. care au in vedere asigurarea calitatii si respec tarea prevederilor Codului de etica si deontologie universitara. (4) Rezultatele unui examen sau ale unei evaluari pot fi anulate de catre de canul facultatii in temeiul prevederilor din Carta universitara.(1) Succesul academic al unui student pe parcursul unui program de studii es te determinat prin evaluari sumative de tip examen si prin evaluarea continua. 148 (1) Programele de studii universitare planifica si organizeaza volumul de mu nca specific activitatilor de predare. b) cu calificative. Un credit de studiu transferabil consta in cantitatea de munca intelec tuala dirijata si independenta necesara pentru finalizarea individuala de catre student a unei unitati componente a unui curs din cadrul unui program de studii universitare. atunci cand se dovedeste ca acestea au fost obtinute in mod fraudulos sau prin incalcarea preve derilor Codului de etica si deontologie universitara. conform propriilor r egulamente institutionale si prevederilor Cartei universitare. nota 5 certificand dobandirea competentelo r minimale aferente unei discipline si promovarea unui examen. 147 (1) Recunoasterea si echivalarea studiilor sau a perioadelor de studii efect uate in tara sau in strainatate se realizeaza pe baza unei metodologii-cadru sta bilite prin ordin al ministrului educatiei. (2) Institutiile de invatamant superior dispun de metodologii de examinare a probate de senatul universitar. tineretului si sportului si a unor metodologii specifice aprobate de senatul universitar al fiecarei ins titutii de invatamant superior. se stabileste la propunerea Ministerului Educatiei. de absolventi in cursul examenelor de finalizare a studiilor este in exclus ivitate de competenta institutiilor de invatamant superior. Cercetar . un certificat sau o diploma de studii atunci cand se dovedeste ca s-a obtinut prin mijloace fraudu loase sau prin incalcarea prevederilor Codului de etica si deontologie universit ara. aplicare practica si examinare in concordanta cu ECTS/SECT. (3) In cazul unor programe de studii organizate in comun de doua sau mai mul te universitati. (3) Numarul minim de credite necesar promovarii anului universitar se stabil este de catre senatul universitar. invatare. completata cu validarea rezultatelor invatarii. pe baza normelor europene. actele de studii se elibereaza in concordanta cu reglementarile nationale si cu prevederile acordurilor interinstitutionale. exprimandu-l in termenii creditelor de studii trans ferabile. (3) Rezultatele in invatare sunt apreciate la examene: a) cu note intregi de la 10 la 1. SECTIUNEA a 9-a Credite de studii ART. (4) Durata programelor de studii universitare de licenta si master. (2) Munca intelectuala individuala a unui student nu poate fi mai mica decat cea corespunzatoare unui numar anual de 60 de credite de studiu transferabile. SECTIUNEA a 8-a Diplome ART. de studentii examin ati. cu aprobarea senatului universitar. ART. (2) Studiile efectuate in cadrul programului de studii intrerupt ca urmare a exmatricularii datorate incalcarii prevederilor Codului de etica si deontologie universitara nu pot fi recunoscute in cazul unei noi inmatriculari. dupa caz. 145 Analiza contestatiilor depuse de candidatii la admitere. cu respectarea metodologiei -cadru. ART. ale sistemului europe an de acumulare si transfer al creditelor de studii. pe domen ii de specializare. cercetarii. Decanul poate dispune reor ganizarea examenului.

docu mente in cadrul carora sa fie atribuit un numar de credite de studiu transferabi le disciplinelor de curs urmate de absolvent. 150 (1) Acreditarea unui program de studii universitare de licenta si stabilirea numarului maxim de studenti care pot fi scolarizati in cadrul programului si ca rora li se poate acorda o diploma de absolvire se realizeaza prin hotarare a Guv ernului. invatamantul universitar de scurta durata. cu ciclul I de studii universitare de licenta.Studii universitare de licenta A. de 3-4 ani si corespunde unui numar de minimum 60 de credite de studii transferabile pentru un an de studii. Organizarea ART. Pentru aceasta operatiune. continuarea sau finalizarea studiilor si recunoaster ea in strainatate a unor diplome eliberate anterior introducerii sistemului de c redite transferabile. stiinte j uridice si teologie pastorala este de 4 ani. conform ECTS/SECT. Ministerul Edu catiei. (3) Un procent de maximum 5% din numarul studentilor cu frecventa dintr-un p rogram de studii universitare de licenta pot parcurge. (5) Studiile universitare de licenta la forma de invatamant cu frecventa se pot organiza in regim de finantare de la bugetul de stat sau in regim cu taxa. cu exceptia institutiilor de inva tamant superior medical si al ultimului an de studii. dintre care cel putin 50% in afara universi tatilor. 2 ani de studii intr-un singur an. dupa caz. institutiile de invatamant superior acreditate pot elibera. (5) Durata totala cumulata a ciclului de studii universitare de licenta si d e master corespunde obtinerii a cel putin 300 de credite de studii transferabile . institu tiile de invatamant superior pot percepe taxe in cuantumul aprobat de senatul un iversitar. SECTIUNEA a 10-a Ciclul I . pe baza ECTS/SECT. Tineretului si Sportului aloca pentru studiile . Cercetarii. inregistrata in Registrul European pentru Asigurarea Calitatii in Invatamantul Superior (EQAR). durata specifica a studiilor universitare de licenta este. in conditiile prevazute de regulamentele de organizare si desfasurare a programelor de studii si cu respec tarea legislatiei in vigoare. Universitatile au obligatia de a asigura un minim de 30 % din locurile de practica necesare. pe baza informatiilor existente in registrul matricol prop riu. la cerere. 149 (1) Numarul creditelor de studii transferabile constituie elementul de refer inta pe care universitatile il pot utiliza in recunoasterea unor studii sau peri oade de studii universitare legale efectuate anterior in acelasi domeniu fundame ntal in scopul echivalarii si transferarii creditelor de studiu transferabile si a eventualei continuari a studiilor dintr-un program de studii. (3) Pentru cadrele didactice din invatamantul preuniversitar. (2) La invatamantul cu frecventa. cu aprobarea consiliului facultatii. potrivit legii. Durata studiilor de lice nta pentru invatamantul universitar din domeniile stiinte ingineresti. in urma evaluarii externe realizata de catre ARACIS sau de catre o alta agentie de asigurare a calitatii. (4) In cadrul studiilor universitare de licenta este obligatorie efectuarea unor stagii de practica. si se fin alizeaza prin nivelul 6 din EQF/CEC. realiz at prin colegiul cu durata de 3 ani sau institutul pedagogic cu durata de 3 ani.ii. M inisterul Educatiei. Studiile universitare de licenta corespund unui numar cuprins intre minimum 180 si maximum 240 de credite de studii transferabile. Tineretului si Sportului poate echivala printr-o metodologie specifica. ART. (6) Numarul de credite de studii transferabile aferente ciclului de studii u niversitare de doctorat se stabileste de fiecare universitate in functie de dome niul stiintific sau artistic. Cercetarii. din tara sau din strainatate. (2) Pentru echivalarea. Tineretului si Sportului si se aproba prin hotarare a Guvernului.

dupa caz. Pe ntru profesii reglementate prin norme. orientat preponderent spre formarea competentelor de cercetare stiintifica. pe diploma d e urbanist se mentioneaza toate informatiile necesare pentru a descrie programul de studii absolvit. C. (2) Pe diploma de licenta. 154 (1) Programele de studii universitare de master pot fi: a) master profesional. c) master didactic. diploma de inginer sau. institutiile de invatamant superior pot stabili facilitati sau conditii speciale referitoare la admiterea candidatilor l a programe de studii universitare de licenta. B. (6) Senatul universitar poate infiinta duble specializari. in limba romana si intr-o l imba de circulatie internationala. gratuit. inclusiv forma de invatamant urmata si titlul obtinut.universitare de licenta la forma de invatamant cu frecventa un numar de granturi de studii finantate de la buget. Invatarea realizata in cadrul masterului de cercetare po ate fi echivalata cu primul an de studiu din cadrul programelor de studii univer sitare de doctorat. dupa caz.Studii universitare de master A. ART. in conditiile prezentei legi. recomandari sau bune practici europene. (2) Diploma de absolvire sau de licenta a absolventilor invatamantului super ior de lunga durata din perioada anterioara aplicarii celor trei cicluri tip Bol ogna este echivalenta cu diploma de studii universitare de master in specialitat e. cuprins intre 60 si 120. 152 (1) Diploma conferita dupa promovarea unui program de studii universitare de licenta se numeste diploma de licenta. diplom a de urbanist. Dipl oma de licenta. (2) Pot organiza programe de studii universitare de master intr-un domeniu a cele institutii de invatamant superior care sunt acreditate sau autorizate provi . Masterul de cercetare este exclusiv la forma de invatamant c u frecventa si poate fi organizat in cadrul scolilor doctorale. respectiv diploma de urbanist sunt insotite de suplimentul la diploma si se elibereaza. orientat preponderent spre formarea competentelor pro fesionale. c iclul I si ciclul II de studii universitare pot fi oferite comasat. pentru universitatile de stat. intr-un prog ram unitar de studii universitare cu o durata cuprinsa intre 5 si 6 ani. 151 (1) Pot participa la admiterea in ciclul I de studii universitare absolventi i de liceu cu diploma de bacalaureat sau diploma echivalenta. diplomele obtinute fiind ec hivalente diplomei de master. (2) In cadrul metodologiei proprii. Acestea au o durata normala de 1-2 ani si corespund unui numar minim de credite de studii transferabile. Organizarea ART. 153 (1) Programele de studii universitare de master reprezinta al II-lea ciclu d e studii universitare si se finalizeaza prin nivelul 7 din EQF/CEC si din Cadrul National al Calificarilor. b) master de cercetare. Procedura de auto rizare si acreditare a acestor specializari este cea prevazuta de lege. Admiterea ART. organizat exclusiv la forma de invatamant cu frecventa. care au obtinut in perioada studii lor liceale distinctii la olimpiadele scolare si/sau la alte concursuri national e sau internationale. SECTIUNEA a 11-a Ciclul II . Diploma ART. pe diploma de inginer sau. la inva tamantul cu frecventa. diploma de inginer.

a acreditarii. (3) Institutiile de invatamant superior pot stabili parteneriate cu operator i economici. in urma evaluarii externe realizate de catre ARACIS sau d e catre o alta agentie de asigurare a calitatii. Cercetarii. (3) Academia Romana poate infiinta Scoala de Studii Doctorale a Academiei Ro mane. recunoscuta ca atare de Mini sterul Educatiei. Universitatile. ART. SECTIUNEA a 12-a Ciclul III . in limba romana si o limba de circulatie inte rnationala. denumita in continuare IOSUD. aprobat prin hotarare a Guvernului. programele de studii promovate sunt stabilite anual de cat re senatul universitar si comunicate Ministerului Educatiei. pentru universitatile de stat. acredi . Diploma ART. 158 (1) Studiile universitare de doctorat reprezinta al III-lea ciclu de studii universitare si permit dobandirea unei calificari de nivelul 8 din EQF/CEC si di n Cadrul National al Calificarilor. din tara sau strainatate. 157 Diploma conferita dupa promovarea unui program de studii universitare de mas ter si sustinerea cu succes a lucrarii de disertatie se numeste diploma de maste r si cuprinde toate informatiile necesare pentru a descrie programul de studii a bsolvit. Acestea se desfasoara pe baza unui cod al st udiilor universitare de doctorat.zoriu in acest scop. Admiterea ART. (4) Ministerul Educatiei. (2) In cadrul domeniului acreditat sau autorizat provizoriu pentru studii un iversitare de master. (2) Programele de studii universitare de doctorat se organizeaza in scoli do ctorale acreditate sau autorizate provizoriu. Tineretului si Sportului aloca pentru studiile universitare de master la forma de invatamant cu frecventa un numar de granturi de studii finantate de la buget. Scolile doctorale se pot organiza de catre o universitate sau un consortiu universitar ori de catre consortii sau parteneriate care se stabilesc legal intre o universitate sau un consortiu unive rsitar si unitati de cercetare-dezvoltare. inclusiv forma de invatamant. cu respectarea prevederilor prezentei legi in privinta autorizarii. asociatii profesionale si/sau institutii publice pentru dezvoltarea unor programe de studii universitare de master care sa raspunda cerintelor piet ei muncii. B.Studii universitare de doctorat A. 156 Pot candida la programe de studii universitare de master absolventii cu dipl oma de licenta sau echivalenta. 155 (1) Acreditarea pentru o universitate a unui domeniu de studii universitare de master. respectiv a evaluarii periodice. pe baza autorizarii prov izorii. C. Tineretului si Sportului. respectiv parteneriat ele sau consortiile organizatoare de una sau mai multe scoli doctorale acreditat e sau autorizate provizoriu constituie o institutie organizatoare de studii univ ersitare de doctorat. Aceasta este insotita de suplimentul la d iploma care se elibereaza gratuit. Organizarea ART. inreg istrata in Registrul European pentru Asigurarea Calitatii in Invatamantul Superi or. pentru a fi publica te centralizat. Tineret ului si Sportului pana la data de 1 februarie a fiecarui an. impreuna cu stabilirea numarului maxim al studentilor care pot fi sco larizati si carora li se poate acorda o diploma de absolvire se realizeaza prin hotarare a Guvernului. Cercetarii. denumit in continuare EQAR. Cercetarii.

(4) O scoala doctorala poate recunoaste. org anizat numai la forma de invatamant cu frecventa. La nivelul IOSUD functioneaza consiliul pentru studiile universitare de doctorat. care are ca finalitate producerea de cunoastere stii ntifica originala. Tineretului si Sp ortului acordarea sau. durata studiilor universitare de doctorat respecta reglementarile in cauza. durata programului de studii universitare de doct orat poate fi prelungita cu 1-2 ani. dupa caz. in cadrul institutional al IOS UD. cercetarii. (1). Fiecare scoala doctorala este evaluata periodic. desfasurate in tara sau in strainatate. Evaluarea scolii doctorale se face pe baza p erformantei scolii doctorale si a capacitatii institutionale a IOSUD din care fa ce parte scoala doctorala. Acreditarea in vederea organizarii de studii universitare de doctorat se atesta prin ordin al ministrului educatiei. (6) Programele de studii universitare de doctorat sunt de doua tipuri: a) doctorat stiintific. in vederea acreditarii. Doctoratul stiintific este o c onditie pentru cariera profesionala in invatamantul superior si cercetare. de sisteme proprii si specifice de conducere si administrare a programelor d e studii si cercetare. din 5 in 5 ani. ART. Aceste structuri f unctioneaza conform prevederilor prezentei legi si ale codului studiilor univers itare de doctorat prevazut la alin. Scoala de Studii Doc torale a Academiei Romane poate fi IOSUD si poate organiza programe universitare de doctorat. tineretului si sportului. La nivelul fiec arei scoli doctorale functioneaza consiliul scolii doctorale. relevanta international.tarii si functionarii ca institutie de invatamant superior. din tara sau strainatate. pe baza rapoartelor CNCS referitoare la calitatea cercetarii si a rapoartelor CN ATDCU referitoare la calitatea resurselor umane. In situatii speciale. (8) Studiile universitare de doctorat dispun. precum si recunoasterea unor cursu ri parcurse in cadrul programelor de studii universitare de master de cercetare. care are ca fin alitate producerea de cunoastere originala pe baza aplicarii metodei stiintifice si a reflectiei sistematice. b) un program individual de cercetare stiintifica sau creatie artistica. la prop unerea conducatorului de doctorat si in limita fondurilor disponibile. Sistemul de criterii si metodol ogia de evaluare se stabilesc prin ordin al ministrului educatiei. (3) Durata programului de studii universitare de doctorat este. asupra unor creatii artistice sau asupra unor perf ormante sportive de inalt nivel national si international si care poate constitu i o baza pentru cariera profesionala in invatamantul superior si in cercetare in domeniile artelor si sportului. Evaluarea scolilor doctorale se face de catre ARACIS sau de catre o alta agentie de asigurare a calitatii. 159 (1) Programul de studii universitare de doctorat se desfasoara in cadrul une i scoli doctorale sub coordonarea unui conducator de doctorat si cuprinde: a) un program de pregatire bazat pe studii universitare avansate. in universi tati sau in centre de cercetare de prestigiu. pe baza propunerilor comune ale ARACIS. (7) Scolile doctorale din cadrul IOSUD se organizeaza pe discipline sau tema tici disciplinare si interdisciplinare. d e 3 ani. ARACIS sau agentia prev azuta la alin. Durata acestor studii se pre . in cadrul scolii doctorale. cu aprobarea senatului universitar. (5) Studiile universitare de doctorat se pot intrerupe din motive temeinice. (2) In domeniile de studii reglementate la nivel european. Cercetarii. de regula. inclusiv la nivelul scolilor doctorale. t ineretului si sportului. CNCS si CNATDCU . (5) Pe baza rezultatelor evaluarii scolii doctorale. in domeniile artelor sau sportului. (4) Fiecare scoala doctorala este evaluata individual. retragerea acreditarii in vederea organizarii d e studii universitare de doctorat. in conditiile stabilite prin regulamentul institutional propriu de organizare s i desfasurare a studiilor universitare de doctorat. conform regulamentului propriu de o rganizare si desfasurare a studiilor universitare de doctorat si in conditiile p rezentei legi. parcurgerea unor stagii anterioare de doctorat si/sau a unor stag ii de cercetare stiintifica. cercetar ii. (4) propune Ministerului Educatiei. pe baza unor metode stiintifice. pentru fiecare domeni u in parte. b) doctorat profesional.

166 alin. persoana i nscrisa in programul de studii are calitatea de student-doctorand. Competit iile sunt organizate in coordonarea CNCS. (3) Studentul-doctorand poate desfasura activitati didactice. ART. (2) In contextul politicilor de asigurare a mobilitatii universitare. (3) Granturile doctorale se acorda pe baza de competitie nationala de proiec te stiintifice intre scolile doctorale sau competitie nationala de proiecte stii ntifice intre conducatorii de doctorat. 163 Au dreptul sa participe la concursul de admitere la studii universitare de d octorat numai absolventii cu diploma de master sau echivalenta acesteia. Doctoratul in cotutela poate fi organizat si in cazul in c are conducatorii de doctorat sunt din aceeasi IOSUD. ART. Aceste granturi sunt ajustate cu coefi cienti corespunzatori pe domenii disciplinare si profesionale ale doctoratului. 161 Doctoratul se poate desfasura in limba romana. la asigurarile sociale de sanatate si pentru accidente de munca si boli profes ionale. C. conform prevederilor din Carta universitara. (2) Pe toata durata activitatii. dar au specializari/domenii diferite de studiu sau unul dintre conducatorii de doctorat a atins varsta pens ionarii. pe baza de contract. (3). IOSUD poate angaja. 162 (1) Studiile universitare de doctorat se pot organiza si in cotutela. pe o durata de minimum 3 ani. cu perioadele cumulate ale intreruperilor aprobate. un numar de granturi doctorale multianuale. Studentii-doc toranzi sunt incadrati de catre IOSUD sau oricare dintre membrii IOSUD ca asiste nti de cercetare sau asistenti universitari. pe perioada determinata. potrivit contr actului de studii de doctorat. Tineretului si Sportului aloca anual. Grantul doctora l include cuantumul bursei individuale si costurile pentru programul de studii a vansate si pentru programul de cercetare. in regim cu taxa sau din alte surse legal constituite. in consecinta. prin hotarare a Guvernului. in limba minoritatilor nation ale sau intr-o limba de circulatie internationala. (4) Numarul anual de granturi doctorale alocate celor doua tipuri de competi tii prevazute la alin. (4). tineretului si sp ortului. conform art. Cercetarii.lungeste. B. cercetarii. pe baza unui acord scris intre institutiile org anizatoare implicate. Studentul-doctorand ART. la asigurarile pentru somaj . 160 (1) Studiile universitare de doctorat se organizeaza cu finantare de la buge tul de stat. in limita a 4-6 ore conventionale didactice pe sa . (2) Ministerul Educatiei. 164 (1) Pe parcursul desfasurarii studiilor universitare de doctorat. fara plata contributiilor la asigurarile sociale de stat. conducatorul de doctorat si studentul-doctoran d. membri ai unei scoli doctorale. precum si metodologia de desfasurare a competitiilor se stabilesc prin ordin al ministrului educatiei. pentru studiile universitare de doctorat stiintific si pentru doctoratul profesional din domeniul artelor si al sportului. conform contractului de studi i doctorale incheiat intre IOSUD. Admiterea ART. caz in care studentul-doctorand isi desfasoara activitatea sub indrumarea concomitenta a unui conducator de doctorat din Romania si a unui conducator de doctorat dint r-o alta tara sau sub indrumarea concomitenta a doi conducatori de doctorat din institutii diferite din Romania. ART. specialisti din strainatate care detin dreptu l legal de a conduce doctorat. studentul-doctorand beneficiaza de recunoas terea vechimii in munca si specialitate si de asistenta medicala gratuita. (6) Curriculumul de pregatire si programul de cercetare sunt stabilite de co nducatorul de doctorat si de scoala doctorala.

pe baza unei met odologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei. la asigurarile sociale de sanatate si pentru accidente de munca s i boli profesionale. precum si pers oanele care au obtinut atestatul de abilitare. (3) Pentru a conduce doctorate. la asigurarile sociale de stat. respectiv de cercetator stiintific gradul III. aflate printre cele mai prestigioase universitati ale lumii. pot obtine calit atea de conducator de doctorat in Romania. (4) Specialistii care au dobandit dreptul legal de a conduce doctorate in in stitutii de invatamant superior sau de cercetare-dezvoltare din strainatate doba ndesc calitatea de conducator de doctorat in cadrul IOSUD din Romania. a). cercetarii. fie conform prevederilor alin. 167 . in urma unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei. avand cel putin functia de lector /sef de lucrari. 166 (1) Pot fi conducatori de doctorat persoanele care au obtinut dreptul de con ducere de doctorat inaintea intrarii in vigoare a prezentei legi. potrivit legii. 165 (1) Perioada desfasurarii studiilor universitare de doctorat este asimilata. (2) Dupa sustinerea tezei de doctorat. Aceste standarde se stabilesc pe baza unor criterii de evaluare relevante la nivel int ernational. (2) Calitatea de conducator de doctorat este acordata prin ordin al ministru lui educatiei. c) specialistii care sunt conducatori de doctorat in cadrul unor institutii din strainatate. conform legislatiei in domeniul pensiilor. Activitatile didactice care depasesc acest nivel vor fi remunerate in c onformitate cu legislatia in vigoare. la asigurarile pentru somaj. cu r espectarea drepturilor si obligatiilor ce revin salariatului si cu plata contrib utiilor datorate. in aceasta perioada. ART. b) Ministerul Educatiei. cercetarii. dupa cum urmeaza: a) specialistii care au calitatea de conducator de doctorat in una din taril e Uniunii Europene. (5) Un conducator de doctorat poate indruma studenti-doctoranzi numai in dom eniul pentru care a obtinut acest drept. Tineretului si Sportului. tineretului si sportului. cu exceptia cazului in care studentul-doctorand realizeaza venituri pentru care plateste. tineretului si sportului. cercetarii. D.ptamana. Cercetarii. la propunerea CNATDCU de ac ordare a atestatului de abilitare. Tineretului si Sportului stabileste o l ista a institutiilor de invatamant superior. intrand sub incidenta Codului muncii. Standardele minimale de acceptare de catre CNATDCU a dosarului pentru obtinerea atestatului de abilitare nu depind de func tia didactica sau de gradul profesional si sunt identice cu standardele de acord are a titlului de profesor universitar. cadrele didactice si de cercetare care au do bandit acest drept trebuie sa aiba un contract de munca cu un IOSUD sau o instit utie membra a unui IOSUD si sa fie membre ale unei scoli doctorale. cercetarii. din afara tarilor mentionate la lit . fie printr-o conventie internationala de recunoastere reciproca. ale Spatiului Economic European si Confederatia Elvetiana do bandesc automat calitatea de conducator de doctorat in Romania. Cadrele dida ctice si de cercetare abilitate si cercetatorii stiintifici abilitati devin cond ucatori de doctorat in urma abilitarii. in conformitate cu standardele si procedurile elaborate de Ministerul Educatiei. Conducatorul de doctorat ART. IOSUD elibereaza o adeverinta care at esta perioada in care studentul-doctorand a urmat studiile universitare de docto rat. a) sau b). tineretului si sportului. contributii la asigurarile sociale. tineretului s i sportului. ART. (2). altele decat cele prevazute la lit. propuse de CNATDCU si aprobate prin ordin al ministrului educatiei. Cercetarii. pentru stabilirea stagiului de cotiz are. Specialistii care au calitatea de conducator de doctorat in una din institutiile aflate pe ac easta lista dobandesc automat calitatea de conducator de doctorat in Romania.

A doua sust inere publica a tezei are loc in fata aceleiasi comisii de doctorat. Aceasta se redacteaza si in fo rmat digital. In domeniul artelor. tineretului si sportului acordarea sau neacordarea titlului de doctor. "Satisfacator" si "Nesatisfac ator". De regula. in decursul unui an universitar. "Bine" sau "Satisfacator" com isia de doctorat propune acordarea titlului de doctor. Daca lucrarea de doctorat se invalideaza si a doua oara. exceptie facand doctoratele conduse in cotutela. cercet arii. redactata in baza observatiilor CNATDCU. (4) Pe baza sustinerii publice a tezei de doctorat si a rapoartelor referent ilor oficiali. "Foarte bine". ca reprezentant al IOSUD. (9) Teza de doctorat este un document public. Comisia de doctorat este alcatuita din cel putin 5 membri: prese dintele. calificativul "Excelent" se acorda pentru maximum 15% dintre c andidatii care obtin titlul de doctor intr-un anumit IOSUD. (7) Titlul de doctor se atribuie prin ordin al ministrului educatiei. este propusa de conducatorul de doctorat si aprobata de co nducerea IOSUD. 168 (1) Teza de doctorat se elaboreaza conform cerintelor stabilite de IOSUD pri n regulamentul de organizare si desfasurare a programelor de studii universitare de doctorat si in concordanta cu reglementarile prevazute in codul studiilor un iversitare de doctorat. ca si in ca zul primei sustineri. tineretului si sportului. CNATDCU. "Foarte bine". IOSUD primeste din partea Ministerului Educatiei. (3) Pentru activitatea pe care o desfasoara in aceasta calitate. denumita in continuare comisie de doctorat. teza de doctorat poate fi insotita de inregis trarea pe suport digital a creatiei artistice originale. "Bine". Calificativele care pot fi atribuite sunt: "Excelent". (5) Daca studentul-doctorand a indeplinit toate cerintele prevazute in progr amul de cercetare stiintifica si aprecierile asupra tezei de doctorat permit atr ibuirea calificativului "Excelent". dupa evaluarea de catre toti referentii. Lucr area de doctorat poate fi retransmisa CNATDCU in termen de un an de la data prim ei invalidari. conducatorul de doctorat si cel putin 3 refer enti oficiali din tara sau din strainatate. S ustinerea publica include obligatoriu o sesiune de intrebari din partea membrilo r comisiei de doctorat si a publicului. titlul de doctor nu va fi acordat. ART. Membrii comisiei de doctorat au titlul de doctor s i au cel putin functia didactica de conferentiar universitar sau de cercetator s tiintific gradul II ori au calitatea de conducator de doctorat. In cazul in care si la a doua sustinere publica se obtine calificativul "Nesatisfacator". in urma evaluarii dosarului. (6) In cazul atribuirii calificativului "Nesatisfacator". specialisti in domeniul in care a fo st elaborata teza de doctorat si din care cel putin doi isi desfasoara activitat ea in afara IOSUD respective. comisia de doctora t va preciza elementele de continut care urmeaza sa fie refacute sau completate in teza de doctorat si va solicita o noua sustinere publica a tezei. Sustinerea tezei de doctorat poate avea loc in prezenta a cel putin 4 dintre membrii comisiei de doctorat.(1) Un conducator de doctorat nu poate indruma simultan studenti-doctoranzi decat intr-un singur IOSUD. (2) Un conducator de doctorat poate indruma simultan maximum 8 studenti-doct oranzi. conducatori i de doctorat sunt remunerati in conformitate cu legislatia in vigoare. (3) Teza de doctorat se sustine in sedinta publica in fata comisiei de docto rat. Tineretului si Sportului o motivatie scrisa de invalidare. iar studentul-doctorand va fi exmatriculat. cercetarii. (8) In cazul in care CNATDCU invalideaza argumentat teza de doctorat. Teza de doctorat si ane . Cercetarii. propunere care se inainte aza CNATDCU. titlul d e doctor nu va fi acordat. iar studentul -doctorand va fi exmatriculat. spre validare. aflati in diverse stadii ale studiilor de doctorat. (2) Comisia de sustinere publica a tezei de doctorat. comisia de doctorat evalueaza si delibereaza asupra calificativul ui pe care urmeaza sa il atribuie tezei de doctorat. propune minist rului educatiei. in tara sau in s trainatate. dupa validarea tezei de doctorat de catre CNATDC U. cu part iciparea obligatorie a presedintelui comisiei si a conducatorului de doctorat.

(3) Redobandirea calitatii de conducator de doctorat se poate obtine dupa ce l putin 5 ani de la pierderea acestei calitati. 171 Programele postuniversitare sunt: a) programe postdoctorale de cercetare avansata.xele sale se publica pe un site administrat de Ministerul Educatiei. corespunzandu-i acr onimul Dr. se c onfera de catre IOSUD diploma si titlul de doctor intr-un domeniu profesional. numai in urma reluarii procesului de acreditare. ART. Cercetarii. intocmite. 172 (1) Programele postdoctorale de cercetare avansata: a) sunt programe destinate persoanelor care au obtinut o diploma de doctor i n stiinte cu cel mult 5 ani inainte de admiterea in programul postdoctoral si ca re doresc sa se perfectioneze in cadrul unei alte institutii decat cea in care a u obtinut titlul de doctor. in cea care c ertifica obtinerea si detinerea titlului de doctor intr-un domeniu profesional s e mentioneaza. domeniul profesional al doctoratului. c onform art. pe baza unu i raport de evaluare interna. Cercetarii. in mod expres. dupa caz. c orespunzandu-i acronimul Dr. Procedurile de e valuare sunt stabilite de Ministerul Educatiei. de CNATDCU. la propunerea CNATDCU. 158. la propunerea IOSUD. Dezvoltarii Tehnologice si Inovarii. Tineretului si Sportului. se co nfera de catre IOSUD diploma si titlul de doctor in stiinte. ceea ce implica retragerea drept ului scolii doctorale de a organiza concurs de admitere pentru selectarea de noi studenti-doctoranzi. In diploma care certifica obtinerea si d etinerea titlului de doctor se mentioneaza. Tineretului si Sportului. c) retragerea acreditarii scolii doctorale. de CNCS. CAP. (2) Reacreditarea scolii doctorale se poate obtine dupa cel putin 5 ani de l a pierderea acestei calitati. domeniul disciplinar sau interdisciplinar al doctoratului pentru doctoratul stiintific. ART. P. b) asigura cadrul institutional pentru dezvoltarea cercetarilor dupa finaliz area studiilor universitare de doctorat. 170 (1) In cazul nerespectarii standardelor de calitate sau de etica profesional a. Rezultatele pozitive ale acestor proceduri sunt conditii necesare pentru aprobare din partea Ministerului Educatiei. de Consiliul de etica si management universitar sau de Consiliul National de Etica a Cerceta rii Stiintifice. b) retragerea titlului de doctor. . 169 (1) Diploma conferita dupa promovarea unui program de studii universitare de doctorat se numeste diploma de doctor. alternativ sau simultan: a) retragerea calitatii de conducator de doctorat. Tineretului si Sport ului. Cercetarii. cu respectarea legislatiei in vigoare in domeniul dre pturilor de autor. Ministerul Educatiei. ale carui aprecieri sunt validate printr-o evaluar e externa efectuata de CNATDCU. (3) In urma finalizarii studiilor universitare de doctorat profesional. in mod expres. Tineretului si Sportului. SECTIUNEA 1 Programele postdoctorale ART. (2) In urma finalizarii studiilor universitare de doctorat stiintific. IV Organizarea invatamantului postuniversitar ART. pe baza unor rapo arte externe de evaluare. b) programe postuniversitare de formare si dezvoltare profesionala continua. Cercetarii. poate lua urmatoarele masu ri. (4) Conducatorii de doctorat sunt evaluati o data la 5 ani.

(5) La finalizarea programului postdoctoral. 4 ani pentru minimum 4. 174 (1) Invatamantul superior din domeniile sanatate si medicina veterinara se d esfasoara cu respectarea reglementarilor generale si sectoriale din Uniunea Euro peana si anume: a) 6 ani de studii. Cercetatorii postdoctorali sunt incadrati. (3) Admiterea la programe postdoctorale se face pe baza metodologiei elabora te de institutia gazda. pentru minimum de 5. d) se pot finanta de catre institutii publice sau de catre operatori economi ci. institutia organizatoare elibereaza un certificat de atestare a compe tentelor profesionale specifice programului. in conformitate cu legislatia in vigoare. (4) Programele postuniversitare se pot organiza in regim cu taxa sau cu fina ntare din alte surse. IOSUD sau institutia gazda acor da un atestat de studii postdoctorale. (3) Programele postuniversitare pot utiliza ECTS/SECT si se finalizeaza cu u n examen de certificare a competentelor profesionale asimilate de cursanti pe pa rcursul programului. de regula. (2) In cadrul institutiilor de invatamant superior. V Invatamantul superior medical SECTIUNEA 1 Organizarea si functionarea invatamantului superior medical.500 de ore de activitate teoretica s i practica medicala pentru domeniul medicina. . Medicina Dentara si Medicina Veterinara. (4) Cercetatorii postdoctorali sunt incadrati de catre universitati cu contr act de munca pe perioada determinata. programele postdoctorale pot fi organizate doar in cadrul scolilor doctorale acreditate pentru organizar ea de programe de studii universitare de doctorat. (2) Programele postuniversitare de formare si dezvoltare profesionala ale in stitutiilor acreditate se desfasoara pe baza unui regulament propriu de organiza re si desfasurare. 5 ani pentru programul de studii Farmac ie. Invatamantul su perior din domeniile sanatate si medicina veterinara ART. (6) La finalizarea programelor postuniversitare de formare si dezvoltare pro fesionala. aprobat de senatul universitar si cu respectarea reglementari lor in vigoare.c) au o durata de minimum un an. la programele de studii Medicina. CAP. pe functia de cercetator stiintific sau cercetator stiintific gradul III. 173 (1) Pot organiza programe postuniversitare de formare si dezvoltare profesio nala continua toate acele institutii de invatamant superior care au acreditate c el putin programe de studii universitare de licenta in domeniul stiintific respe ctiv.600 de ore de pregatire pentru programele de studii A sistenta Medicala Generala si Moase si de 3 ani pentru alte programe de studii d e licenta din domeniul sanatate. in fu nctie de indeplinirea conditiilor necesare. Programele postdoctorale pot fi organizate si in cadrul unitatilor de cercetare-dezvoltare. dar pot fi incadrati si pe functii de cercetare superioare acestora. (5) Au dreptul sa participe la studii postuniversitare absolventii care au c el putin studii universitare cu diploma de licenta sau echivalenta. SECTIUNEA a 2-a Programele postuniversitare de formare si dezvoltare profesionala continua ART. e) in cadrul institutiilor de invatamant superior se desfasoara in cadrul un ei scoli doctorale pe baza planului de cercetare propus de cercetatorul postdoct oral si aprobat de scoala doctorala.

in laboratoare si in cabinete. Conform legii speciale . Organizarea si finantarea rezidenti atului se reglementeaza prin acte normative specifice. medico-dentare si farmac eutice pentru reteaua de asistenta medicala. (9) Admiterea la rezidentiat a cadrelor didactice din invatamantul superior din domeniul sanatate se face in aceleasi conditii ca pentru orice absolvent al invatamantului superior din domeniul sanatate. se pot constitui clinici universitare. departamentul este subordonat conducerii universi tatii. din spitale publice sau private. c) studiile universitare de master au intre 60 si 120 de credite de studii t ransferabile ECTS/SECT. in functie de gradul universitar. titlurile de medic/medic dentist rezident sau medic/medic dentist specialist sau farmacist/fa rmacist rezident/farmacist specialist in specialitatea postului.b) fiecare an universitar are cate 60 de credite de studii transferabile in ECTS/SECT. fiind totalizate 180 de credite de studii transferabile pentru progra mele cu o durata a studiilor de licenta de 3 ani. pentru asigurarea unor conditii optime de activitate. de studii complementare in vederea obtinerii de atestate si de educatie medic ala si farmaceutica continua. (8) Rezidentialul reprezinta forma specifica de invatamant postuniversitar p entru absolventii licentiati ai programelor de studii medicina. in institute. iar studiile avansate din cadrul scolii doctorale totalizeaza 60 de credite. 240 de credite de studii trans ferabile pentru programele cu o durata a studiilor de licenta de 4 ani. echipamentele medicale si accesul la informa tie medicala. (6) In invatamantul superior din domeniul sanatate nu se pot transforma in c redite echivalate si transfera studiile obtinute in invatamantul postliceal. Medicina Dentara si Medicina Veterinara cu o durata a studiilor de li centa de 6 ani. pe langa fo rmele de invatamant prevazute la alin. de perfectionare. pe baza criteriilor de calitate. medicina dentara si farmacie care asigura pregatirea necesara obtinerii uneia dintre specialitat ile cuprinse in Nomenclatorul specialitatilor medicale. (10) Medicii rezidenti care ocupa prin concurs posturi didactice de asistent universitar in institutii de invatamant superior din domeniul sanatate continua formarea in rezidentiat si sunt retribuiti pentru ambele activitati. in interes reciproc. in centre de diagnostic si trata ment. in care sunt organizat e activitati de invatamant si cercetare ale departamentelor universitare. privind infrastructura. . si programe postdoctorale si de form are si dezvoltare profesionala: de rezidentiat. pentru posturile didactice la discip linele cu corespondent in reteaua Ministerului Sanatatii pot accede doar persoan e care au obtinut. in sectii cu paturi. 300 de c redite de studii transferabile pentru programul Farmacie cu o durata a studiilor de licenta de 5 ani si 360 de credite de studii transferabile pentru programele Medicina. (11) In cadrul institutiilor de invatamant superior care organizeaza program e de pregatire in rezidentiat se constituie un departament de pregatire in rezid entiat. i n specialitati inrudite. In institutiile de invatamant superior care organizeaza programe de preg atire de medicina si farmacie. (7) Invatamantul superior si postuniversitar din domeniul sanatate se desfas oara in unitati sanitare publice. (4) Institutiile de invatamant superior cu programe de studii din domeniile sanatate si medicina veterinara si institutiile sanitare publice pot utiliza ven iturile proprii. pot organiza. d) studiile universitare de doctorat totalizeaza 240 de credite de studii tr ansferabile. medical veterinar si farmaceutic este de 4 ani. In i nvatamantul superior din domeniul sanatate. (3) Durata doctoratului pentru absolventii invatamantului superior medical u man. (2) Institutiile de invatamant superior din domeniile sanatate si medicina v eterinara acreditate. (1). prin concurs. din una sau mai multe sectii clinice. de specializar e. (5) La selectia si promovarea personalului didactic universitar din institut iile de invatamant superior cu programe de studii din domeniul sanatate se iau i n considerare criteriile privind experienta profesionala medicala dovedita. studiile universitare de doctorat se pot organiza in UOD si in IOSUD r ealizate prin consortii intre universitati si spitale sau clinici.

si cuprinde: invatamant universitar pentru formarea ofiterilor . de informatii. informatiilor. de informatii. de ordine publica si de securitate nationala se stabilesc. cercetarii. criteriile de selectionar e a candidatilor pentru invatamantul superior militar. dupa caz. in aceleasi conditii cu institutiile de invatamant superior ci vil. derularea p rogramelor de studii. de Ministerul Aparari i Nationale. programele de studii. de ordine publica si de securitate nationala. precum si titlurile stiintifice obtinute dau dreptul detinatorilor l egali. VI Invatamantul superior militar si invatamantul de informatii. potrivit specificului fiecarei arme. de informatii. ordin al ministrului educatiei. admiterea la studii. Ministerul Justitiei. 175 Reglementarea altor aspecte specifice desfasurarii activitatilor din acest d omeniu se realizeaza prin hotarare a Guvernului. de ordine publica si de se curitate nationala este invatamant de stat. cifrele anuale de scolarizare. de informatii. in invatamantul superior militar. ofiterilor de politie si a altor specialisti. pentru obtinerea diplomei de lice nta in profiluri si specializari similare sau apropiate armei/specialitatii mili tare. (3) Structura organizatorica. 176 (1) Invatamantul superior militar. (7) Diplomele de licenta. pot sa isi completeze studiile in invatamantul superior. in conditiile legii. (4) Formele de organizare a invatamantului. cu profil aprop . regulamente si instructiuni pr oprii. Ministerul Apararii Nationale. inclusiv celor legate de autoriza re si acreditare. parte integranta a sistemului nation al de invatamant. Serv iciul Roman de Informatii si alte institutii cu atributii in domeniile apararii. ordin comun al ministrului s anatatii si al presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor. dupa caz. (5) Pentru invatamantul superior militar. de informatii. de ordine pu blica si de securitate nationala din cadrul sistemului national de invatamant. de master. posesori ai diplome i de absolvire a scolii militare de ofiteri cu durata de 3 sau 4 ani. de informatii. Ministerul A dministratiei si Internelor. Serviciul Roman de Informatii si alte institutii cu atributii in domeniile apararii. (6) Ofiterii in activitate. (2) Institutiile de invatamant superior militar. tineretului si sportului si. in rezerva sau in retragere. CAP. specializari. se supun procedurilor si conditiilor aplicab ile institutiilor de invatamant superior civil. de ordine publica s i de securitate nationala. Ministerul Administratiei si Internelor. ordinii p ublice si securitatii nationale pot emite ordine.SECTIUNEA a 2-a Reglementarea altor aspecte specifice ART. oferta de scolarizare care contine profilurile . de ordine publica si de securitate nationala. dupa caz. in conditiile legii. de ordine publi ca si de securitate nationala SECTIUNEA 1 Organizare si functionare ART. nivel si forma de organizare a invatamantului. de doctorat eliberate de institutiile d e invatamant superior militar. precum si invatamant postunivers itar. autorizarea si acreditarea institut iilor de invatamant. ordinii publice si securitatii nationale. finalizarea studiilor. dupa trecerea in rezerva. in c onditiile legii. sa ocupe functii echivalen te cu cele ale absolventilor institutiilor civile de invatamant. p recum si specializarile/programele de studii din cadrul acestora se supun reglem entarilor referitoare la asigurarea calitatii. informatiilor. Ministerul Justitiei.

178 (1) Functiile didactice si de cercetare din invatamantul superior militar. Ministerului Administratiei si Internelor. in conditiile legii. (8) Planurile de invatamant pentru invatamantul superior militar. de ordine publica si de securitate nationala se infiinteaza corpul instructorilor militari.iat si de acelasi nivel. de infor matii. de informatii. Ministerului Justitiei. de informatii. de informatii. prin ordine si instructiuni ale Ministerului Apararii N ationale. informatiilor. 179 Viata universitara din institutiile de invatamant superior militar. de ordine publica si de securitate nationala se ocupa si se eliber eaza in aceleasi conditii ca si cele din institutiile civile de invatamant super ior. Ministerului Administrati ei si Internelor. SECTIUNEA a 4-a Viata universitara ART. de ordine publica si de securitate natio . pensionate pentru limita de varsta si vechime integrala ca militari. (4) In invatamantul superior militar. de ordine publica si de securitate nationala sunt aceleasi ca si cele din institutiile civile de invatamant superior si se ocupa in aceleas i conditii ca si acestea. de informatii. Cadrele didactice si de cercetare din invatamantul superior militar. SECTIUNEA a 3-a Resurse umane ART. de ordine publica si de securitate nationala au acelasi statut ca cele din institutiile civile de invatamant superior. 177 (1) Managementul institutiilor de invatamant superior militar. (2) Structurile si functiile de conducere din institutiile de invatamant mil itar. ordinii publice si sigurantei nationale. SECTIUNEA a 2-a Managementul si finantarea institutiilor ART. de informatii. Serviciului Roman de Informatii si ale altor institutii cu atr ibutii in domeniul apararii. de informatii. in conformitate cu standardele nationa le stabilite de institutiile responsabile cu asigurarea calitatii. de ordine publica si de securitate nationala se realizeaza de catre rectori care sunt si comandantii institutiilor respective. de informatii . ordinii publice si sigurantei nationale. (3) Conducerea institutiilor de invatamant militar. de inf ormatii. in cadrul aceleiasi institutii de invatamant superior. de ordine s i de securitate publica. de informa tii si de ordine publica si de securitate nationala se elaboreaza de Ministerul Apararii Nationale. de ordine publica si de securitat e nationala se face in conditiile legii. de ordine pu blica si de securitate nationala se bucura de principiul autonomiei universitare . de ordine publica si de securitate nationala se desfasoara in conformitat e cu reglementarile legale pentru institutiile civile de invatamant superior. Ministerul Administratiei si Internelor. (2) Institutiile de invatamant superior militar. ordinii publice si securitatii nationale. ad aptate mediului militar. pot sa isi continue activitatea didactica. d e informatii. Functia de comandant se ocupa in conformit ate cu reglementarile Ministerului Apararii Nationale. precum si cu respectarea procedurilor specificate in a ctele normative specifice in domeniu. (3) Cadrele didactice militare titulare. Serviciul Roman de Informatii si alte institutii cu atributii in domeniul apararii. de ordine publica si de securitate nationala se realizeaza in aceleasi conditi i ca in institutiile civile de invatamant superior. Ser viciului Roman de Informatii si ale altor institutii cu atributii in domeniul ap ararii. Finantarea institutiilor din invatamantul superior militar.

cercetarii. conform legii. 187 In invatamantul superior artistic si sportiv. studiouri muz icale. precum si progra me de formare si dezvoltare profesionala continua.studii universitare de licenta. ART. inovare si creatie artistica din u niversitati se organizeaza si functioneaza pe baza legislatiei nationale si a Un iunii Europene in domeniu. VII Invatamantul superior artistic si sportiv ART. pot organiza forme de invatamant prin cele 3 c icluri de studii universitare: ciclul I . VIII Activitatea de cercetare si creatie universitara ART. incluzand doctoratul stiintific si doctoratul profesional. dezvoltare. ART.nala.studii universitare de master si ciclul III . spatii destinate perfor mantei sportive. in concordanta cu prevederile leg ii si cu reglementarile generale si sectoriale ale Uniunii Europene. ART. ART. ART. ateliere artistice. 182 In invatamantul superior artistic si sportiv. 188 Reglementarea altor aspecte specifice desfasurarii activitatii din aceste do menii va fi realizata prin hotarari ale Guvernului sau ordine ale ministrului ed ucatiei. unitati de productie teatrale si cinematografice. doctoratul stiintific sau prof esional este o conditie pentru cariera didactica. precum si in institutii din profilul artistic sau sportiv respe ctiv. 181 Institutiile de invatamant superior artistic si sportiv. spatii destinate performantei sportive.studii universitare de docto rat. proiectare si performanta sportiva se des fasoara individual sau colectiv. 180 In invatamantul superior artistic si sportiv. ART. (2) Institutiile de invatamant superior care si-au asumat ca misiune si cerc etarea stiintifica au obligatia sa creeze structuri tehnico-administrative care sa faciliteze managementul activitatilor de cercetare si a proiectelor de cercet are-dezvoltare derulate de personalul institutiei. ciclul II . autorizate provizor iu sau acreditate. in centre de proiectare. tineretului si sportului. 186 Evaluarea calitatii si clasificarea universitatilor artistice si sportive ia u in considerare criteriile specifice creatiei artistice si performantei sportiv e. ART. laboratoare si atelier e artistice. 184 In invatamantul superior artistic si sportiv. unitati de productie teatrala si cinematografic a. Aceste structuri deservesc si raspund optim cerintelor personalului implicat in cercetare. laboratoare . CAP. 185 Cercetarea prin creatie artistica. procesul educational se desfas oara prin activitati didactice si prin activitati practice de creatie si perform anta. pe baza de parteneriat institutional. studiouri muzicale. practica studentilor se desfas oara in universitati: in centre de proiectare. alocarea pe baze competitional e a fondurilor se face inclusiv in baza criteriilor specifice creatiei artistice si performantei sportive. 183 In invatamantul superior artistic si sportiv. ART. structura anului universitar p oate fi adaptata in functie de programul activitatilor practice specifice. CAP. (3) Personalul implicat in activitati de cercetare in institute. 189 (1) Activitatea de cercetare.

Cercetarii. Refuzul sau raportarea falsa incalca princip iul raspunderii publice si duce la sanctiunile prevazute de lege. conform contractului cu autoritatea contractanta. de legata de ordonatorul de credite. in maximum 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei l . Cercetarii. Tineretului si Sportului asigura un avans de pana la 90% din valoarea grantului din momentul semnarii contractul ui de finantare. (2) Cuantumul maximal al regiei pentru granturile si contractele de cercetar e este stabilit de finantator sau de autoritatea contractanta si nu poate fi mod ificat pe perioada derularii acestora. b) ierarhizarii programelor de studii si clasificarii universitatilor. Cercetarii. Tineretului s i Sportului colaboreaza cu ARACIS.sau centre de cercetare ale universitatii dispune. ART. Titularul grantul ui raspunde public. ART. (2) Evaluarea in scopul autorizarii provizorii si acreditarii se realizeaza de catre ARACIS sau de alta agentie inscrisa in EQAR si are loc potrivit legii s i standardelor internationale in domeniu. Ministerul Educatiei. in limita proiectelor de cer cetare pe care le coordoneaza. 192 (1) Asigurarea calitatii invatamantului superior si a cercetarii stiintifice universitare este o obligatie a institutiei de invatamant superior si o atribut ie fundamentala a Ministerului Educatiei. (3) Evaluarea in scopul ierarhizarii programelor de studii si a clasificarii universitatilor se realizeaza pe baza unei metodologii de evaluare propuse de M inisterul Educatiei. Consiliul de etica si management universitar (CEMU) si alte org anisme cu competente in domeniu conform legislatiei in vigoare. precum si c u CNCS. Tineretului si Sportului si aprobate prin hotar are a Guvernului. IX Promovarea calitatii in invatamantul superior si in cercetarea stiintifica SECTIUNEA 1 Dispozitii generale ART. conducerea universitatii prezinta sena tului universitar un raport referitor la cuantumul regiei pentru granturile de c ercetare si la modul in care regia a fost cheltuita. Cercetarii. 190 (1) La sfarsitul fiecarui an bugetar. CNATDCU. 191 (1) Pentru granturile gestionate prin Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica. Cercetarii. 193 (1) Evaluarea universitatilor se realizeaza in scopul: a) autorizarii provizorii si acreditarii. ART. (2) Institutiile de invatamant superior au obligatia de a furniza Ministerul ui Educatiei. Pentru diferenta. cu respectarea prevederilor legale. cu alte agentii inscrise in EQAR. Tineretului si Sportului. Aceste activitati se desf asoara conform reglementarilor legale in vigoare si fac obiectul controlului fin anciar intern. Tineretului si Sportului datele solicitate de acesta. universitatile pot avansa fonduri din venitur i proprii. (2) Mobilitatea interinstitutionala a personalului de cercetare dupa princip iul "grantul urmeaza cercetatorul" este garantata prin prezenta lege si se reali zeaza prin metodologii elaborate de autoritatile contractante. Ministerul Educatiei. Cercetarii. CAP. Tineretului si Sportului sau oricare alta persoana fizica sau juridica incalca principiul raspu nderii publice si sunt sanctionate conform legii. (4) Studentii sunt parteneri cu drepturi depline in procesul de asigurare a calitatii. in realizarea achizitiilor publice si a gestio narii resurselor umane necesare derularii proiectelor. In realizarea acestei atributii. de modul d e gestionare a grantului. de autonomie si de responsabilitate personala. (3) Institutiile de invatamant superior care refuza sa faca publice datele d e interes public solicitate de Ministerul Educatiei.

egi. . Cercetarii. (3). 160 alin. programe de licenta si master in uni versitatile prevazute la alin. (5). master si li centa in universitatile prevazute la alin. (10) Sunt finantate din fonduri publice: programe de licenta in universitati le de stat mentionate la alin. CNCS. evaluarea interna si clasificarea departamentelor pe 5 niveluri de perfo rmanta in cercetare. la initiativa Ministerului Educatiei. se face n umai de catre un organism international cu competenta in domeniul ierarhizarii s i clasificarii institutiilor de invatamant superior sau de catre o agentie de as igurare a calitatii inregistrata in EQAR. (3). c) universitati de cercetare avansata si educatie. b) sa fuzioneze intr-o singura institutie de invatamant superior cu personal itate juridica. (4) lit. (2) Universitatile acreditate la data intrarii in vigoare a prezentei legi p ot demara proceduri pentru constituirea de consortii sau pentru fuzionare prin c omasare sau absorbtie. (9) Programele de excelenta prevazute la alin. pentru programele de licenta si master. pe baza unei metodologii elaborate de Mi nisterul Educatiei. Tineretului si Sportulu i aloca preferential resurse financiare consortiilor sau universitatilor fuziona te. Tineretului si Sportului si aprobate prin ordin al ministrului educatiei. 160. din strainatate. Cercetarii. (3). se face diferentiat pe categorii de universitati si in functie de pozitia in ierarhie a programelor de studii. incluzand reprezentanti ai studentilor. i n 3 categorii: a) universitati centrate pe educatie. conform unei metodologii-cadru elaborate de CNCS si aprobat e prin ordin al ministrului educatiei. conform unei metodologii adoptate in acest sens prin ordin al ministrului ed ucatiei. Rezultatele evaluarii sunt publice. tineretului si sportului. 194 (1) Pentru promovarea calitatii si cresterea eficientei sistemului de invata mant superior. tineretului si sportului. b) universitati de educatie si cercetare stiintifica sau universitati de edu catie si creatie artistica. confo rm ierarhizarii prevazute la alin. 195 (1) Fiecare universitate are obligatia sa realizeze. in jurul institutiilor din categoria universitat ilor de cercetare avansata si educatie si tinand cont de proximitatea geografica . (6) Prin exceptie de la prevederile alin. pentru programele de doctorat. pe baza evaluarii prevazute la alin. Rez ultatele evaluarii si clasificarii sunt publice. (3) Fuziunea prin comasare sau absorbtie a institutiilor de invatamant super ior de stat se face. la intervale de maximum 5 ani. CNATDCU si un organism international cu competente in domeniul ierarhizarii si clasificarii institutiil or de invatamant selectat pe baza de concurs. prima evaluare de dupa intrar ea in vigoare a prezentei legi. Aplicarea acestei metodologii intra in raspunderea Ministerului Educatiei. finantarea institutiilor de inva tamant superior de stat. (3) se face de catre un consortiu format di n: ARACIS. ART. facuta conform prevederilor alin. c). (4) lit. Ministerul Educatiei. Tineretului si Sportului. din surse publice. cercetarii. Evaluarea este realizata periodic. cercetarii. (4) Evaluarea programelor de studii si a institutiilor de invatamant superio r se face periodic. tineretului si sportului. pentru cresterea vizibilitatii internationale si pentru concentra rea resurselor. (4) lit. b) si programe de doctorat. la propunerea CNFIS. Finantarea progr amelor de doctorat se face conform prevederilor art. (3). (8) se stabilesc pe baza eval uarii prevazute la alin. si pe baza competitiilor prevazute la art. ART. de regula. (7) Pentru programele de licenta si master. (3). universitatile de stat si particulare pot: a) sa se constituie in consortii universitare. pentru informarea beneficiarilor de educatie si pentru transparenta institutionala. cercetarii. a). Tineretulu i si Sportului sau a universitatilor. Cercetarii. Cercetarii. potrivit legii. (8) Statul poate finanta programele de excelenta in cercetare si educatie di n orice categorie de universitati. (5) Evaluarea prevazuta la alin. (4) Universitatile se clasifica.

la propunerea rectorului. b) granturi pentru efectuarea si finalizarea unor cercetari. in termen de 12 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi. Metodologia de infiintare a acestuia se elaboreaza de catre Ministerul Educatiei. Orice subventie financiara sau bursa din fonduri publice se acorda. Cercetarii. Fondul de dezvoltare institutionala se adreseaza celor mai perfo rmante institutii de invatamant superior din fiecare categorie si se aloca dupa criterii competitive bazate pe standarde internationale. SECTIUNEA a 2-a Sprijinirea excelentei individuale ART. Tineretului si Sportului. la nivel n ational. pe baza evaluarii interne . Cercetarii. la propunerea Ministerului Educatiei. ART.(2) Senatul universitar. Cercetarii. conf orm normelor legale in vigoare. In invatamantul confesional stude ntii sunt membri ai comunitatii academice in calitate de discipoli. X Promovarea universitatii centrate pe student SECTIUNEA 1 Dispozitii generale ART. fara a prejudicia studentii. poate dispune reorganizarea sau desfiintarea departamentelor ori institutelor neperformante. Tineretulu i si Sportului. Metodologia de alocare si utilizare a fondului pentru dezvoltare institutionala se aproba prin hotarare a Guvernului. in suma. ART. (2) O persoana dobandeste statutul de student si de membru al unei comunitat i universitare numai in urma admiterii si a inmatricularii sale intr-o instituti e de invatamant superior acreditata sau autorizata sa functioneze provizoriu. CAP. numai intr-o singura institutie de invatamant su . (3) O persoana poate fi admisa si inmatriculata ca student concomitent la ce l mult doua programe de studii. pe baza criteriilor si a standardelor de calitate stabi lite de Consiliul National al Finantarii Invatamantului Superior si aprobate de Ministerul Educatiei. astfel incat sa valorifice la nivel superior atat talentul. Tineretului si Sportului. cat si achizitiile realizate prin formare. de minimum 30% din suma alocata la nivel national universitatilor de st at ca finantare de baza. Cercetarii. 196 Guvernul Romaniei infiinteaza Institutul de Studii si Cercetari Avansate din Romania. 198 Formele de sprijin pentru cadrele didactice. c) aprobarea unor rute educationale flexibile. studentii si cercetatorii cu pe rformante exceptionale includ: a) granturi de studii sau de cercetare la universitati din tara ori din stra inatate. b) universitatilor de stat li se aloca un fond distinct pentru dezvoltarea i nstitutionala. inclusiv teze d e doctorat. avand ca obiectiv principal sustinerea elitelor stiintifice romanesti din tara si din diaspora. d) crearea de instrumente si mecanisme de sustinere a insertiei lor profesio nale in tara. Tineretului si Sportului si se adopta pr in hotarare a Guvernului. 197 Statul incurajeaza excelenta in institutiile de invatamant superior prin par ghii financiare specifice. indiferent de institutiile de invatamant care le ofera. care permit accelerarea parcu rsului de studii universitare. din bugetul alocat Ministerului Educatiei. acordate pe baza de competitie. 199 (1) Studentii sunt considerati parteneri ai institutiilor de invatamant supe rior si membri egali ai comunitatii academice. existente in prezenta lege: a) universitatilor li se aloca o finantare suplimentara.

de viata si de servicii sociale in spatiul univ ersitar. SECTIUNEA a 2-a Inmatricularea studentilor. Tineretului si Sportului. subventiile urmeaza studentul. RMUR este o baza de date electronica in care sunt inre gistrati toti studentii din Romania din universitatile de stat sau particulare a creditate ori autorizate sa functioneze provizoriu. incalca rasp underea lor publica si sunt sanctionate in conformitate cu prevederile prezentei legi. cu respecta rea capacitatii de scolarizare stabilite conform art. si a admiterii intr-un program de studii pentru licent a. Falsificarea inscrisurilor din registrul matricol se sanctioneaza potrivit legii. elaboreaza un regulament de alocare a codului matricol individual. prec um si continutul informatiilor care vor fi scrise in RMUR. in cadrul institutiei de invatamant in . ART.exprimat prin: consilierea si informarea stude ntului de catre cadrele didactice.in baza caruia toti studentii beneficiaza de egalitate de tratament din partea institutiei de invatamant superior. pentru un singur program de studii. (5) Baza de date electronica aferenta RMUR inregistreaza si pastreaza eviden ta diplomelor universitare emise in Romania. b) principiul dreptului la asistenta si la servicii complementare gratuite i n invatamantul superior de stat . de numit in continuare RMUR. (3) RMUR este un inscris oficial protejat legal. d) principiul libertatii de exprimare . orice dis criminare directa sau indirecta fata de student este interzisa. (3) In urma admiterii intr-un program de studii.in baza caruia studentii au dreptul sa isi exprime liber opiniile academice. seminar sau laborato are. 138 alin. (2) Ministerul Educatiei. master ori doctorat. (4) Universitatile care admit in programele lor de studii mai multi studenti decat capacitatea de scolarizare. registrele matricole ale universitatilor si sistemele informatice aferente se elaboreaza in termen de cel mult 2 ani de la data intrarii in vigoar e a prezentei legi. asigurandu-se un control riguros al diplomelor. acces la dat ele referitoare la situatia scolara personala. (4) In vederea testarii cunostintelor si a capacitatilor cognitive. in afara orelor de curs. la propunere a CNFIS. Cercetarii. ART. consilierea in scopul orientarii profesionale. 201 (1) Se constituie Registrul matricol unic al universitatilor din Romania. (5). 202 (1) Principiile care reglementeaza activitatea studentilor in cadrul comunit atii universitare sunt: a) principiul nediscriminarii . (4) RMUR. Registrele matricole ale uni versitatilor devin parte a RMUR. consilierea psihologica. In cazul studentilor care se transfe ra intre universitati sau programe de studii. acc es la principalele carti de specialitate si publicatii stiintifice. 200 (1) O institutie de invatamant superior poate admite si inmatricula intr-un program de studii numai acel numar de studenti pentru care sunt asigurate condit ii optime de calitate academica. aprobata conform prezentei legi. intre student si universita te se incheie un contract in care se specifica drepturile si obligatiile partilo r. c) principiul participarii la decizie . Registrul matricol unic al universitatilor din Romania ART.in baza caruia deciziile in cadrul i nstitutiilor de invatamant superior sunt luate cu participarea reprezentantilor studentilor. institutiile de invatamant superior organizeaza examene de admitere pentru fiecare program si ciclu de studiu. respecti v artistice sau sportive.perior. (2) Oferta anuala de scolarizare este facuta publica de catre rectorul insti tutiei de invatamant superior prin declaratie pe propria raspundere. pe baza registrelor existente in un iversitatile acreditate.

pentru care pot primi un numar de credite de studii transferabile. e) principiul transparentei si al accesului la informatii . aceasta parte fiind preluata de catre s tat. (7) Organizatiile studentesti care reprezinta interesele studentilor la nive lul fiecarei comunitati universitare pot avea reprezentanti de drept in structur ile decizionale si executive ale universitatii. Tineretului si Sportului colaboreaza. (3) Drepturile. conform legii. in conditiile stabilite de Carta u niversitara. garantate de stat. cercuri. cat si al universitatii. libertatile si obligatiile s tudentilor sunt stabilite si in functie de specificul dogmatic si canonic al fie carui cult. in dezvoltarea invatamantului superior. (5) Studentii pot fi reprezentati in toate structurile decizionale si consul tative din universitate.000 lei. drepturile. in cuantum de maximum 5. precum si publicatii. si se va consulta cu acestea ori de cate ori este nevoie. atat in ca drul facultatilor. (8) Ministerul Educatiei. cluburi. prin vot universal. formatii art istice si sportive. Asoci atiile studentilor prezinta un raport anual privind respectarea codului. in conditiile legislatiei in vigoare. Cercetarii. organizatii. de drept. sunt organismele c are exprima interesele studentilor din universitati. Cond ucerea institutiei de invatamant superior nu se implica in organizarea procesulu i de alegere a reprezentantilor studentilor. (2) Studentii sunt alesi in mod democratic. studentii se organizeaza cu respectarea statutului si a normelor dogmatice si canonice ale cultului respectiv. (4) Statutul de student reprezentant nu poate fi conditionat de catre conduc erea universitatii. propus de asociatiile studentesti in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi si adoptat de Minist erul Educatiei. direct si se cret. (6) Federatiile nationale studentesti. prin Agentia de credite si burse de studii. reprezentanti leg itimi ai intereselor studentilor. (9) Studentii pot participa la actiuni de voluntariat. cenacluri. in raport cu institutiile s tatului. 205 . cu federatiile nationale studentesti. la nivelul fiecarei comunitati academice. ART. reprezentarea studentilor la nivelul com unitatii universitare se va face cu respectarea statutului si specificului dogma tic si canonic al cultului respectiv. 204 (1) Studentii care provin din familii cu venituri reduse beneficiaza de un s istem de imprumuturi bancare pentru efectuarea studiilor. Tineretului si Sportului prin ordin al ministrului a cestuia. ateliere. I mprumuturile pot acoperi taxele de studii si costul vietii pe perioada studiilor . legal constituite. la nivelul diverselor formatii. (4) In universitatile confesionale. ART. (2) Absolventii care vor practica profesia minimum 5 ani in mediul rural vor fi scutiti de plata a 75% din imprumut. le gal constituite. (3) In universitatile confesionale. Cercetarii.care studiaza. (2) In universitatile confesionale. care es te public. (5) Fiecare universitate va institui un sistem de aplicare si monitorizare a respectarii prevederilor Codului drepturilor si obligatiilor studentului. (3) Agentia de credite si burse de studii propune reglementari corespunzatoa re in vederea acordarii creditelor. Ei sunt. ART. de stat sau particulare. in conf ormitate cu prevederile legii.in baza caruia s tudentii au dreptul de acces liber si gratuit la informatii care privesc propriu l parcurs educational si viata comunitatii academice din care fac parte. in institutiile de invatamant superi or. libertatile si obligatiile studentilor sunt cuprinse in Codu l drepturilor si obligatiilor studentului. 203 (1) Studentii au dreptul sa infiinteze. programe sau cicluri de studiu.

Studentii orfani sau proveniti din casele de copii beneficiaza de gr atuitate pentru categoriile de transport stabilite prin ordin al ministrului edu catiei. universitatea de stat publica peri odic balanta de venituri si cheltuieli pentru fiecare camin studentesc. carnete. conform legii. culturalartistice si sportive. transportul intern auto. In acest scop se pot folosi si alte surse de finantare. beneficiaza de gratuitate la toate manifestarile prevazute la alin. Tineretului si Sportului poate acorda anual burse pentru stagii de studii universitare si postuniversitare in straina tate din fonduri constituite in acest scop. cheltuielile cu materiile prime si consumabile si cheltuielile de intretinere curenta si.(1) Studentii beneficiaza de asistenta medicala si psihologica gratuita in c abinete medicale si psihologice universitare ori in policlinici si unitati spita licesti de stat.000 de locuitori . (9) Statutul de student cu taxa se modifica in conditiile stabilite de senat ul universitar. (8) Prevederile alin. film.pot beneficia de un numar de locuri bugetate garantate. opera. cheltuielile de masa. studentii beneficiaza de tarif redus cu minimum 50% pe mijloacele de transport local in comun. (12) Cheltuielile de intretinere a internatelor. in conditiile legii. care se desfasoara pe teritoriul Romaniei. subve ntiile de la bugetul de stat. (13) Tarifele practicate de universitati pentru studenti la camine si cantin e sunt cel mult egale cu diferenta dintre costurile de functionare. Tineretului si Sportului. (5) Institutiile de invatamant superior pot acorda.stiintifice. (2) In timpul anului scolar. spectacole de teatru. in afara cifrei de scola rizare aprobate. sporti ve si de odihna ale studentilor. un numar de burse . bursieri ai statului roman. Aceste burse se obtin prin concurs o rganizat la nivel national. (3) Studentii beneficiaza de tarife reduse cu 75% pentru accesul la muzee. tehnice. in limita bugetelor aprobate. pe per ioada prevazuta in planurile de invatamant. prin hotarare a Guvernului.romi. Cercetarii. Cercetarii. (14) In vederea asigurarii transparentei. (3). conform normelor stabilite de Ministerul Educatiei. precum si cele care a testa statutul de student (adeverinte. (16) Institutiile de invatamant superior de stat asigura. cazare si tran sport. (10) pot p articipa studentii si absolventii institutiilor de invatamant superior de stat s i cei ai institutiilor de invatamant superior particular acreditate. (15) Pot fi acordate subventii pentru cazare si studentilor care aleg alta f orma de cazare decat caminele institutiilor de invatamant superior. c oncerte. (10) Ministerul Educatiei. absolventi ai liceelor din mediul rura l sau din orase cu mai putin de 10. cercetarii. in situatiile in care practica se desfasoara in afara centrului universit ar respectiv. (6) se aplica si in cazul taberelor de creatie. ART. a caminelor si a cantinelor universitatilor se acopera din veniturile proprii ale institutiilor de invatama nt respective si din subventii de la buget cu aceasta destinatie. la alte manifestari culturale si spo rtive organizate de institutii publice. cuprinzand c heltuielile de personal. 206 (1) Statul roman acorda anual. (6) Candidatii proveniti din medii cu risc socioeconomic ridicat sau margina lizate din punct de vedere social . in limita resursel or financiare alocate pentru efectuarea practicii comasate a studentilor. (7) Activitatile extracurriculare . cel putin un loc pentru studii gratuite absolventilor cu diplom a de bacalaureat proveniti din centrele de plasament. ferovia r si naval. precum si cele pentru studentii capabili de performante sunt finant ate de la bugetul statului. in conditiile stabilite de senatul universitar. (4) Studentii etnici romani din afara granitelor tarii. (17) Toate actele de studii eliberate de universitate. tineretului si sportului. respectiv. cheltuielile cu utilitatile. legitimatii) se elibereaza in mo d gratuit. (11) La concursurile pentru obtinerea burselor prevazute la alin.

in baza autonomiei universitare. La concurs pot participa persoane din cadrul universitatii sau din orice facultate de profil din tara ori din strainatate ca re. la nivelul facultatii. Functia de director al Consiliului p entru studiile universitare de doctorat este asimilata functiei de prorector. prodecanii. respectiv minimum 25% studenti. (4) La nivelul departamentului. pe baza audierii in plenul consiliului facultatii. dupa caz. la nivelul departamentului. (2) Universitatile. indiferent daca sunt de stat sau particulare. cu exceptia cazului in care decanul provine de la sectia sau linia de studiu c u predare in limba minoritatii nationale respective. Consiliul facultatii are obligatia de a aviza minimu m 2 candidati. (5) La nivelul facultatii. d) in universitatile multilingve si multiculturale. direct s i secret de catre studentii facultatii. Pr ocedura de numire a directorului Consiliului pentru studiile universitare de doc torat este stabilita de Codul studiilor universitare de doctorat. (6) Consiliul scolii doctorale se stabileste prin votul universal. programe de studii. c) directorul de departament. si se stabileste prin Carta universitar . 135 alin. (2) Functiile de conducere sunt urmatoarele: a) rectorul. directorul general administrativ. iar reprezentantii studentilor sunt alesi prin vot universal. b) consiliul facultatii. la nivelul unive rsitatii. directorul de departament si membrii consili ului departamentului sunt alesi prin votul universal.pentru scolarizarea studentilor straini. b) decanul. organizat de catre rectorul u niversitatii la nivelul facultatii. Reprezentantii cadrelor didactice si de cercetare in consiliul facultatii sunt alesi prin votul universa l. departamente. la nivelul universitat ii. Aceste burse sunt atribuite doar acelo r universitati si programe de studii care indeplinesc cele mai ridicate standard e de calitate. cel putin unul dintre pr odecani se numeste la propunerea cadrelor didactice apartinand minoritatii natio nale din departamentul sectiei sau liniei de predare intr-o limba a minoritatilo r nationale. (3) IOSUD este condusa de Consiliul pentru studiile universitare de doctorat . prorectorii. c) decanul isi desemneaza prodecanii dupa numirea de catre rector. CAP. XI Conducerea universitatilor SECTIUNEA 1 Dispozitii generale ART. direct si secret al tuturor cadrelor didactice si de cercetare titulare din f acultate. stabilirea structurilor si a functiilor de conduc ere se face dupa urmatoarea procedura: a) componenta membrilor consiliului facultatii este de maximum 75% cadre did actice si de cercetare. pot dispune integral de veniturile obtinute din scolarizarea studentilor straini. (2) . c) consiliul departamentului. potrivit regulamentului liniei de studiu conform art. b) decanii sunt selectati prin concurs public. au primit avizul acestuia de participare la concurs. Cadrele didactice apartinan d sectiei sau liniei de predare trebuie sa propuna cel putin 3 candidati. al facultatilor si departamentelor trebuie sa re specte principiul reprezentativitatii pe facultati. direct si secret al conducatorilor de doctorat din scoala doctorala respectiva. 207 (1) Structurile de conducere in institutiile de invatamant superior de stat sau particulare sunt: a) senatul universitar si consiliul de administratie. direct si secret al tuturo r cadrelor didactice si de cercetare titulare. (7) Procesul de stabilire si de alegere a structurilor si functiilor de cond ucere la nivelul universitatii. respectiv de directorul acestui consiliu. sectii/linii d e predare.

conforma cu prezenta lege. Comisia de concurs este comisia de selectie si recrutare prevazuta la alin. pe cote-parti de reprezentare stipulate in Carta universitara. ART. organizarea senatului universitar se va face cu respectarea statutului s i specificului dogmatic si canonic al cultului fondator. (8) In cazul universitatilor confesionale. (2). (2) Senatul universitar nou-ales stabileste o comisie de selectie si de recr utare a rectorului formata. De asemenea. din tara si din strainatate. (3) Concursul public pentru desemnarea rectorului se desfasoara in baza meto dologiei prevazute la alin. Aceasta comisie contine minimum 12 membri . inscrisuri. (2). au obtinut avizul de participare la conc urs din partea acestuia. conform Cartei uni versitare. 210 (1) In cazul in care modalitatea aleasa pentru desemnarea rectorului este ce a pe baza unui concurs public. se stabileste cu minimum 6 luni inainte de fiecare desemnare a rectorului. direct si secret al tuturor cadrelor didactice si de cerceta re titulare din cadrul universitatii si al reprezentantilor studentilor din sena tul universitar si din consiliile facultatilor. (1 ). Dupa emiterea ordinului de confirmare. in proportie de 50%.a. ART. (3). in baza unei metodologii aprobate de senatul universitar nou-ales. dintre care cel putin un reprezentant al studentilor sau un absolvent al unive rsitatii desemnat de catre studentii din senatul universitar. acte financiare/contabile. . direct si secret al tuturor cadrelor didactice si cercetatorilor titulari. de selectie si de recrutare a rectorului. stand la baza rezolutiilor senatului universitar. diplome si certificate. Avizul se acorda numai pe baza votului majoritatii simp le a membrilor senatului universitar nou-ales. Senatul universitar nou-ales are obligatia de a aviza minimum 2 candidati. Fiecare facultate va avea reprezentanti in senatul universitar. (2) Senatul universitar isi alege. cercetarii. tineretului si sportului. 208 (1) Senatul universitar este compus din 75% personal didactic si de cercetar e si din 25% reprezentanti ai studentilor. (3) Senatul universitar stabileste comisii de specialitate prin care control eaza activitatea conducerii executive a institutiei de invatamant superior si a consiliului de administratie. din personalitati stiintifice si academice din afara unive rsitatii. 209. dintre cele prevazute la alin. sau b) prin votul universal. ART. alegerea persoanelor in functiile de conducere se face cu avizul cultului fondator. 209 (1) Rectorul universitatilor de stat si particulare se desemneaza prin una d intre urmatoarele modalitati: a) pe baza unui concurs public. Toti membrii senatului universitar. conform legii. direct si secret al tuturor cadrelor didactice si d e cercetare titulare din cadrul universitatii si al reprezentantilor studentilor din senatul universitar si din consiliile facultatilor. in termen de 30 de zile d e la data selectiei. Rapoartele de monitorizare si de control sunt prez entate periodic si discutate in senatul universitar. respectiv al tuturor studentilor . din membri ai universitatii si. este confirmat prin ordin al minist rului educatiei. f ara exceptie. in proportie de 50%. prin vot secret. vor fi stabiliti prin votul universal. desemnat conform art. un presedinte care condu ce sedintele senatului universitar si reprezinta senatul universitar in raportur ile cu rectorul. 211 (1) Rectorul. (4) La concursul de ocupare a functiei de rector pot participa personalitati stiintifice sau academice din tara si din strainatate care. pe baza audierii in plenul senatului universitar nou-ales. Candidatii avizati de senatul universi tar nou-ales participa apoi la concursul organizat conform alin. In cazul universitatilor confes ionale. ART. procedura de desemnare este cea prevazuta de prez entul articol. rectorul poate semna acte oficiale. pr in votul universal. senatul universitar nou-ales elaboreaza si aproba metodo logia de avizare. (2) Modalitatea de desemnare a rectorului.

in conditiile spec ificate prin contractul de management si Carta universitara. la propunerea rectorului. (3) Rectorul confirmat de ministrul educatiei. (5) Mentinerea in functie a directorului general administrativ se face pe ba za acordului scris al acestuia de sustinere executiva a planului managerial al n oului rector. (2) Rectorul poate fi demis de catre senatul universitar. (4) Decanii sunt selectati prin concurs public organizat de noul rector si v alidat de senatul universitar. in urma dezbaterii cu comunitatea universitara. ale rectorului. cercetarii. 212 (1) Rectorul confirmat al universitatii de stat incheie un contract institut ional cu ministrul educatiei. tineretului si sp ortului. e) aproba proiectul de buget si executia bugetara. cu r espectarea prevederilor Codului drepturilor si obligatiilor studentului. ART. g) adopta Codul universitar al drepturilor si obligatiilor studentului. j) controleaza activitatea rectorului si a consiliului de administratie prin comisii specializate. pe baza consultarii senatului universitar. tineretului si sp ortului incheie cu senatul universitar un contract de management. tineretului si sportului poate revoca d in functie rectorul in conditiile art. cuprinzand cri teriile si indicatorii de performanta manageriala. b) elaboreaza si adopta. isi numeste prorectorii. tineretului si sportului. h) aproba metodologiile si regulamentele privind organizarea si functionarea universitatii. drepturile si obligatiile par tilor contractuale. (7) Consiliul de administratie al universitatilor particulare este numit de catre fondatori. directorul general administrativ si un reprezentant al studentilor. cercetarii. 213 (1) Senatul universitar reprezinta comunitatea universitara si este cel mai inalt for de decizie si deliberare la nivelul universitatii. la propunerea rectorului si cu respectarea legislatiei in vigoare . cercetarii. cercetarii. 125. (3) Ministrul educatiei. decanii. SECTIUNEA a 2-a Atributiile senatului universitar. ale consiliului de admini stratie. f) elaboreaza si aproba Codul de asigurare a calitatii si Codul de etica si deontologie profesionala universitara. k) valideaza concursurile publice pentru functiile din consiliul de administ . organizarea si functionarea universitatii. i) incheie contractul de management cu rectorul. prorectorii. La concurs pot participa candidatii avizati de co nsiliul facultatii cu votul majoritatii simple a membrilor acestuia si pe baza u nei metodologii specifice elaborate de senatul universitar.(2) Rectorul confirmat de ministrul educatiei. Consiliul facultatii valideaza cel putin 2 candidati. In universitatile multilingve si multiculturale cel putin unul dintre prorectori es te numit de catre rector la propunerea cadrelor didactice apartinand minoritatil or nationale din departamentul sectiei sau liniei de predare intr-o limba a mino ritatilor nationale. (6) Consiliul de administratie al universitatilor de stat este format din re ctor. d) aproba. c) aproba planul strategic de dezvoltare institutionala si planurile operati onale. Cadrele didactice apartinand sectiei sau liniei de predare trebuie sa propuna cel putin 3 candidati. cu exceptia cazului in care rectorul provine de la sectia s au linia de studiu cu predare in limba minoritatii nationale respective. Car ta universitara. (2) Atributiile senatului universitar sunt urmatoarele: a) garanteaza libertatea academica si autonomia universitara. structura. ale decanului si ale sefului de departament ART.

(5) Senatul universitar poate fi convocat de rector sau la cererea a cel put in o treime dintre membrii senatului universitar. Consiliul facultatii are urmatoarele atributii: a) aproba. h) indeplineste alte atributii stabilite de senatul universitar. Durata mandatului unui mem bru al senatului universitar este de 4 ani. d) propune spre aprobare senatului universitar structura si reglementarile d e functionare ale universitatii. numarul si durata mandatelor acestora se stab ilesc prin Carta universitara. c) incheie contractul de management cu senatul universitar. sanctionarea personalului cu performant e profesionale slabe. Mandatul poate fi innoit cel mult o data. Carta universitara si legislatia in vigoare. consiliului de administratie si senatului universitar. (4) Mandatul senatului universitar este de 4 ani. in urma unui nou concurs. structura. in baza unei metodologii proprii si a legislatiei in vigoa re. (11) Directorul de departament realizeaza managementul si conducerea operati va a departamentului. Tineretului si Sportului. Decanul prezinta anual un raport consiliului facultatii privind star ea facultatii. (8) Atributiile prorectorilor. el este ajutat de consiliu . Pentru studenti. Decanul conduce sedintele consiliului facultatii si aplica hotara rile rectorului. c) controleaza activitatea decanului si aproba rapoartele anuale ale acestui a privind starea generala a facultatii. 130 alin. b) aproba programele de studii gestionate de facultate. (6) Rectorul reprezinta legal universitatea in relatiile cu tertii si realiz eaza conducerea executiva a universitatii. (9) Decanul reprezinta facultatea si raspunde de managementul si conducerea facultatii. astfel incat sa se asigure eficienta decizionala si reprezentativita tea comunitatii academice. m) aproba. durata mandatului se reglementeaza prin Ca rta universitara. l) aproba metodologia de concurs si rezultatele concursurilor pentru angajar ea personalului didactic si de cercetare si evalueaza periodic resursa umana. raportul p revazut la art. f) prezinta senatului universitar. O persoana nu poate fi rector al aceleiasi institutii de invatamant superior pe ntru mai mult de 8 ani. la propunerea rectorului. in conformi tate cu contractul de management. Senatul universitar valideaza raportul mentionat. Rectorul are urmatoarele atributii: a) realizeaza managementul si conducerea operativa a universitatii. asigurarea calitatii si respectarea etic ii universitare la nivelul facultatii. e) propune spre aprobare senatului universitar proiectul de buget si raportu l privind executia bugetara. (3) Componenta si marimea senatului universitar sunt stabilite prin Carta un iversitara. in baza referatelor realizate de comisiile sale de specialitate. (7) Durata mandatului de rector este de 4 ani. (2). conform prevederilor Cartei universitare. (10) Consiliul facultatii reprezinta organismul decizional si deliberativ al facultatii. la propunerea decanului. n) indeplineste alte atributii. in luna aprilie a fiecarui an. stabilite prin Carta universitara sau aproba te de senatul universitar si in conformitate cu legislatia in vigoare.ratie. Rectorul este ordonatorul de credite al universitatii. indiferent de perioada in care s-au derulat mandatele si de intreruperile acestora. In exercitarea acestei functii. g) conduce consiliul de administratie. conform Cartei universitare. Aceste documen te sunt publice. C ercetarii. Atributi ile decanului sunt stabilite in conformitate cu prevederile Cartei universitare si cu legislatia in vigoare. b) negociaza si semneaza contractul institutional cu Ministerul Educatiei. pe baza contractului de management. cu posibilitatea innoirii succesive de maximum doua ori. organizarea si functionarea f acultatii. d) indeplineste alte atributii.

precum si in alte comisii cu caracter social. de asigurare a calitatii. de decan. de prorector. Cercetarii. in universitatile de stat. sub conducerea rec torului sau a unei alte persoane desemnate prin Carta universitara. c) aproba propunerile de scoatere la concurs a posturilor didactice si de ce rcetare. (2) In cazul vacantarii unui loc in functiile de conducere. formarea. se procedeaza la alegeri partiale. De asemenea . a conducatorului scolii doctorale sau a decanului. in mod obligatoriu. mi croproductie nu se cumuleaza. cultural si profesional extern. Tineretului si Sportului. sau se organizeaza conc urs public. ale consiliilor facultatilor si ale departamentelor se iau cu votul majoritatii membrilor prezenti. de statele de functii. Validarea concursului se face de catre senatul universitar. daca numa rul celor prezenti reprezinta cel putin doua treimi din numarul total al membril or. 214 (1) Functiile de conducere de rector. de cazari . e) aproba operatiunile financiare care depasesc plafoanele stabilite de sena tul universitar. d e director de departament sau de unitate de cercetare-dezvoltare. ART. Postul de director general admi nistrativ se ocupa prin concurs organizat de consiliul de administratie al insti tutiei de invatamant superior. 215 (1) Dupa implinirea varstei de pensionare. (6) Unitatile de cercetare-dezvoltare sunt conduse de directori ai unitatilo r respective. potrivit Cartei universitare. conform Cartei universitare. Din comisie face parte. de prodecan. iar numirea pe post. angajarea. respectiv de fondatori. in termen de maximum 3 luni de la data vacantarii. confor m prevederilor Cartei universitare. Hotararile senatelor universitare. (4) Atributiile si competentele structurilor si ale functiilor de conducere din invatamantul superior sunt stabilite prin Carta universitara a institutiei. evaluarea periodica. Presedintele comisiei de concurs este rectorul in stitutiei. in cazul directorului de departament. f) propune senatului universitar strategii ale universitatii pe termen lung si mediu si politici pe domenii de interes ale universitatii. de managementul cercetarii si al calitatii si de managementul financiar al departamentului. motivarea si inceta rea relatiilor contractuale de munca ale personalului sunt de raspunderea direct orului de departament. (3) Numarul de prorectori si de prodecani din institutiile de invatamant sup erior se stabileste prin Carta universitara. b) aproba executia bugetara si bilantul anual. cu exceptia mandatelor in exercitiu la data intrarii in vigoare a prezentei legi. ocuparea oricarei functii de cond ucere in universitatile de stat. in universit atile particulare. (2) Persoanele care exercita o functie de conducere sau de demnitate publica . (13) Consiliul de administratie al universitatii asigura. (7) Prin Carta universitara. potrivit legii. conducerea operativa a uni versitatii si aplica deciziile strategice ale senatului universitar. (14) Studentii au cel putin un reprezentant in comisiile de etica. potrivit Cartei universitare. Membrii acestor structuri de conducere au drept de vot deliberativ egal. proiectare. Directorul de departament raspun de de planurile de invatamant. consiliul de administratie: a) stabileste in termeni operationali bugetul institutional.l departamentului. in cazul uni versitatilor particulare si confesionale particulare. (12) Selectia. d) avizeaza propunerile de programe noi de studii si formuleaza propuneri ca tre senatul universitar de terminare a acelor programe de studii care nu se mai incadreaza in misiunea universitatii sau care sunt ineficiente academic si finan ciar. particulare si confesionale este interzisa. de catre rector. (5) Structura administrativa a universitatii este condusa de catre un direct or administrativ si este organizata pe directii. un reprezentant al Minist erului Educatiei. universitatea isi poate dezvolta structuri cons ultative formate din reprezentanti ai mediului economic si personalitati din med iul academic. ART.

Consiliul de etica si management unive rsitar (CEMU) si Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintifice. Diplomelor si Certif icatelor Universitare (CNATDCU). (4) Functia de rector este incompatibila cu detinerea de functii de conducer e in cadrul unui partid politic. Consiliul Natio nal al Bibliotecilor Universitare (CNBU). j) publica anual un raport privind starea invatamantului superior. Colegiul consultativ pentru cercetare-dezvoltare si inovare (CCCDI). 217 (1) Pentru exercitarea atributiilor sale. conform unei metodologii proprii. g) elaboreaza si propune proiectul de buget pentru invatamantul superior. etica universitar a si asigurarea calitatii in invatamantul superior. b) elaboreaza reglementarile de organizare si functionare a sistemului de in vatamant superior. Tineretului si Sportului constituie registre de experti si se sprijina pe organi sme consultative. avand cel putin titlul de conferentiar sau de cerceta tor stiintific II ori titluri echivalente obtinute in strainatate. alcatuite pe criterii de prestigiu profesio nal si moral: Consiliul National de Statistica si Prognoza a Invatamantului Supe rior (CNSPIS).au dreptul de a li se rezerva postul din sistemul educational. h) verifica si gestioneaza sistemul de indicatori statistici de referinta pe ntru invatamantul superior si bazele de date corespunzatoare pentru monitorizare a si prognozarea evolutiei invatamantului superior in raport cu piata muncii. de clasificare a universitati lor si de ierarhizare a programelor de studii ale acestora. Cercetarii. e) controleaza gestionarea RMUR. Tineretului si Sportului. Ti neretului si Sportului. pe baza unei liste aprobate si reactualizate de Ministerul Educatiei. ca parte a bugetului educatiei si bugetului cercetarii. membri ai Aca . managementul financiar. Consiliul National de Atestare a Titlurilor. Ministerul Educatiei. organizeaza recunoasterea automata a func tiilor didactice universitare si a calitatii de conducator de doctorat. ca parte a Ariei europene a invatamantului superior. ale Spatiului Economic Eur opean si in Confederatia Elvetiana. pentru recunoast erea si echivalarea diplomelor si certificatelor si pentru vizarea actelor de st udii. c) monitorizeaza si verifica direct sau prin organismele abilitate in acest sens respectarea reglementarilor privind organizarea si functionarea invatamantu lui superior. Cercetarii. Guvernului si Ministerului Educatiei. f) organizeaza recunoasterea si echivalarea diplomelor si certificatelor con form normelor interne si in conformitate cu normele europene. elaboreaza metodol ogia prin care se pot recunoaste automat diplomele si certificatele obtinute in universitati din statele membre ale Uniunii Europene. i) sustine realizarea de studii si de cercetari in invatamantul superior. (3) Persoanele care ocupa o functie de conducere sau de demnitate publica nu pot exercita functia de rector pe perioada indeplinirii mandatului. SECTIUNEA a 3-a Rolul statului in invatamantul superior ART. Din aceste organisme pot face parte cadre didactice si cercetatori. pe perioada exercitarii mandatului. in lei sau in valuta. incaseaza sume. cercetarea universitara. 216 (1) Statul isi exercita atributiile in domeniul invatamantului superior prin intermediul Parlamentului. (2) Ministerul Educatiei. la nivel national. ART. (5) Functiile de conducere sau de demnitate publica se pot cumula cu functii le didactice si/sau de cercetare. d) gestioneaza procesul de evaluare periodica. Tineretului si Sportului are urmatoare le atributii principale: a) propune politicile si strategiile nationale pentru invatamantul superior. Consi liul National pentru Finantarea Invatamantului Superior (CNFIS). Cercetarii. Cercetarii. Dezvoltar ii Tehnologice si Inovarii (CNECSDTI). precum si in universitati de prestigiu din a lte state. Consiliul National al Cercetarii Stiintifice (C NCS).

gestion ate de UEFISCDI. a cercetarii. la solicitarea Ministerului Educatiei. cercetarii. conform legii. Tineretului si Sportului privind resursa umana pentru activitatile didactice si de cercetare din invatamantul superior. d) prezinta un raport anual Ministerului Educatiei. ca observatori. tineretului si sportului. b) auditarea comisiilor de etica din universitati si prezentarea unui raport anual privind etica universitara. cu modific arile si completarile ulterioare. a calitatii de conducator de doctorat si a atestatului de abilitare. Standardele minimale de acceptare de catre CNA TDCU a dosarului pentru obtinerea atestatului de abilitare nu depind de functia didactica sau gradul profesional al candidatului si sunt identice cu standardele de acordare a titlului de profesor universitar. b) propune metodologia-cadru prevazuta la art. ART. (1). 219 (1) CNATDCU are urmatoarele atributii: a) propune un set de standarde minimale necesare si obligatorii pentru confe rirea titlurilor didactice din invatamantul superior. Acest consiliu publica anual datele corespunzatoa re acestor indicatori. e) alte atributii stabilite prin lege sau prin regulamentul de organizare si . a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare. Dezvoltarii Tehnol ogice si Inovarii este organismul prevazut de Legea nr. (1) se stabilesc prin ordi n al ministrului educatiei. Consiliul d e Etica si Management Universitar se bazeaza pe principiile si procedurile elabo rate in acest document. Cercetarii. (2) Consiliul de Etica si Management Universitar se pronunta asupra litigiil or de etica universitara si are ca principale atributii: a) monitorizarea punerii in aplicare a politicilor de etica universitara la nivelul sistemului de invatamant superior. Aceste standarde se adopta prin ordin al ministrului educatiei. 295 alin. c) constatarea incalcarii de catre o institutie de invatamant superior a obl igatiilor prevazute de prezenta lege. 206/2004 privind buna co nduita in cercetarea stiintifica. Acest raport este public. prin ordin al ministrului educati ei. sau reprezentanti ai mediului de afaceri in CCCDI sau. cercetari i. Acest raport se face public. tineretului si sportului. specificand concluzii bazate pe date si documente. (1) beneficiaza de un secretariat tehnic c are se constituie si functioneaza prin ordin al ministrului educatiei. cerc etarii. ART. tineretului si sportului. regulamentele de organizare si functionare. d) elaborarea si publicarea Codului de referinta al eticii si deontologiei u niversitare. Cercetarii. (3) Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintifice.demiei Romane si ai unor institutii de cultura. tineretului si sportului. dezvoltarii si inovarii (UEFISCDI) si se constituie pe baza contractuala intre Ministerul Educatiei. Cercetarii. c) verifica anual. modul de desfasurare a concursuri lor pentru ocuparea posturilor didactice si de cercetare din universitati. precum si un membru student in C EMU si CNCU si un student cu statut de observator in CNFIS. cercetari i. Ti neretului si Sportului si UEFISCDI sau din alte surse legal constituite. dezvoltarea tehnologica si inovare. Rapor tul de verificare institutionala este prezentat ministrului educatiei. a Consiliului National al Cercetarii S tiintifice din Invatamantul Superior. 218 (1) Consiliul National de Statistica si Prognoza a Invatamantului Superior a re ca atributii principale elaborarea si actualizarea permanenta a indicatorilor de monitorizare a invatamantului superior si prognoza evolutiei acestuia in rap ort cu dinamica pietei muncii. in CNFIS. In arbitrarea litigiilor. Tinere tului si Sportului sau din proprie initiativa. tineretului si sportului. in baza unor indicatori specifici. Bugetele acestor organisme sunt gestionate prin Unitatea executiva pentru finan tarea invatamantului superior. structura si co mponenta organismelor specializate prevazute la alin. cercetarii. (4) CNCS se constituie prin reorganizarea. care este un document public. (3) Infiintarea. (2) Consiliile prevazute la alin.

corelat cu sistemele de indi catori statistici de referinta la nivel european din domeniu. Tineretului si Sportului. CAP.functionare. (2) CNFIS are urmatoarele atributii principale: a) propune metodologia de finantare a universitatilor si stabileste costul m ediu per student echivalent pe cicluri si domenii de studii. cu autoritati si asociatii profesionale si stiintifice nationale si internati onale reprezentative. prin consultarea Consiliului National de Statistica si Prognoza a Invatamantului Superior (CNSPIS). c) prezinta anual Ministerului Educatiei. a CNCS. (2) Sistemul de indicatori va fi elaborat de Ministerul Educatiei. Cercetarii. b) auditeaza periodic. 222 (1) Invatamantul universitar de stat este gratuit pentru cifra de scolarizar e aprobata anual de Guvern si cu taxa. a echitatii si a relevantei invatamantului superior pentru piata muncii. realizarea proiectelor de dezv oltare institutionala si eficienta gestionarii fondurilor publice de catre unive rsitati si face propuneri pentru finantarea complementara a universitatilor pe b aza de proiecte institutionale. . Cercetarii. d) prezinta anual Ministerului Educatiei. in conditiile legii. Cercetarii. cercetarii. dupa ca z. Raportul anual privind starea invatamantului superior se bazeaza pe indicatorii prevazuti la alin. evaluare periodica si coordonarea sistemul ui de biblioteci din invatamantul superior. conform legii. ART. Raportul este public si va fi afisat pe site-ul CN CS. Cercetarii. Cercetarii. Ti neretului si Sportului sau din proprie initiativa. cercetarea stiintifica univer sitara ori din unitatile de cercetare-dezvoltare. si se aproba prin hotarare a Guvernului. ti neretului si sportului. b) verifica periodic. Ministerul Educatiei. a CNFIS. (3) CNCS are urmatoarele atributii principale: a) stabileste standardele. (4) Consiliul National al Bibliotecilor Universitare (CNBU) are in atributii elaborarea strategiei de dezvoltare. criteriile si indicatorii de calitate pentru cerc etarea stiintifica. Tineretului si Sportul ui un raport privind starea cercetarii stiintifice in invatamantul superior si p erformantele universitatilor. XII Finantarea si patrimoniul universitatilor SECTIUNEA 1 Dispozitii generale ART. aprobate prin ordin al ministrului educatiei. federatii sindicale la nivel de ramura si federatii studen testi legal constituite la nivel national. a ARACIS. la solicitarea Ministerului Educatiei. 221 (1) Ministerul Educatiei. Tineretului si Sportului isi realizeaz a atributiile in domeniul cercetarii prin Autoritatea Nationala de Cercetare Sti intifica. Tin eretului si Sportului sau din proprie initiativa. (1). (2) In exercitarea atributiilor sale. 220 (1) Pentru monitorizarea eficientei manageriale. Tineretului si Sportul ui un raport privind starea finantarii invatamantului superior si masurile de op timizare ce se impun. Acest raport este public. un sistem de indicatori st atistici de referinta pentru invatamantul superior. Reprezentantii invatamantului particu lar sunt parteneri de dialog social. la solicitarea Ministerului Educatiei. in termen de maximu m 12 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi. Cercetari i. a CN ATDCU si a Autoritatii Nationale pentru Calificari. Tine retului si Sportului colaboreaza cu Consiliul National al Rectorilor si. se stabileste. ART. Cercetarii. c) gestioneaza programe de cercetare si procese de evaluare a proiectelor de cercetare care sunt propuse pentru finantare competitiva.

sponsorizari si taxe percepute in conditiile legii de la persoane fizice si juridice. admiteri. 223 (1) Institutiile de invatamant superior de stat functioneaza ca institutii f inantate din fondurile alocate de la bugetul de stat. (4) Executia bugetara anuala a institutiilor de invatamant superior de stat se face publica. (7) Statul poate sprijini invatamantul superior particular acreditat. (4) Ministerul Educatiei. Aceste veni turi sunt utilizate de institutiile de invatamant superior. (2) Veniturile acestor institutii se compun din sume alocate de la bugetul M inisterului Educatiei. prioritar. (3) Finantarea invatamantului superior de stat se asigura din fonduri public e. burse si protectia sociala a studentilor. Tineretului si Sportului asigura finan tarea de baza pentru universitatile de stat. d) dezvoltarea invatamantului superior si a cercetarii stiintifice si creati ei artistice universitare pentru integrarea la varf in viata stiintifica mondial a. si din alte surse. conform metodologiei aprobate de s enatul universitar. realizarea de obiective de investitii. inclusiv imprumuturi si ajutoare externe. fonduri alocate pe baza competitionala pentru incluziune. . Granturile de studii vor fi alocate prioritar spre ace le domenii care asigura dezvoltarea sustenabila si competitiva a societatii. Cercetarii.(2) In invatamantul universitar de stat gratuit se pot percepe taxe pentru: depasirea duratei de scolarizare prevazute de lege. a). in concordanta cu urmatoarele cerinte: a) considerarea dezvoltarii invatamantului superior ca responsabilitate publ ica si a invatamantului. iar in interiorul domeniului. in vederea realizarii obiectivelor care le revin in cadrul po liticii statului din domeniul invatamantului si cercetarii stiintifice universit are. care depasesc prevederile planului de invatamant. celor mai bine plasate programe in ierarhi a calitatii acestora. inmatriculari. per domeniu. rei nmatriculari. Finantarea suplimentara se acorda conform prevederi lor art. pe baza de contract . Tineretului si Sportului. numarul de granturi de studii alocate unui program variind in functie de pozitia programului in aceasta ierarhie. c) profesionalizarea resurselor umane in concordanta cu diversificarea piete i muncii. romane sau straine. in conformitate cu prevederile legale in vigoa re. pentru acele institutii de invata mant superior care pregatesc specialisti in functie de cerintele ministerelor re spective. in conditiile autono miei universitare. prin granturi de studii calculate p e baza costului mediu per student echivalent. venituri extrabugetare si din alte surse. precum si din venituri pro prii. (3) Finantarea suplimentara se acorda din fonduri publice de catre Ministeru l Educatiei. precum si prin alte surse. donatii. dobanzi. per cicluri de studiu si per limba de predare. Cercetarii. ca prioritate nationala. pentru finantarea de baza. (5) Finantarea invatamantului superior de stat poate fi realizata pe baza de contract si prin contributia altor ministere. in general. De asemenea. (8) Institutiile de invatamant superior de stat si particulare pot primi don atii din tara si din strainatate. cat si al celor particulare. b) asigurarea calitatii invatamantului superior la nivelul standardelor din Spatiul European al Invatamantului Superior pentru pregatirea resurselor umane s i dezvoltarea personala ca cetateni ai unei societati democratice bazate pe cuno astere. se pot percepe taxe si pentru activitati neincluse in planul de invatamant. atat din cadrul universitatilor de stat. (6) Toate resursele de finantare ale universitatilor de stat sunt venituri p roprii. fonduri alocate pe baza competitionala pentru dezvoltare institutionala. potrivit legii. Cercetarii. finantarea complementara si finantarea suplimentara . Tineretului si Sportului pentru a stimula excelenta ins titutiilor si a programelor de studii. repetarea examenelor si a altor forme de verificare. ART. 197 lit.

(5) Finantarea de baza este multianuala, asigurandu-se pe toata durata unui ciclu de studii. (6) Finantarea complementara se realizeaza de Ministerul Educatiei, Cercetar ii, Tineretului si Sportului prin: a) subventii pentru cazare si masa; b) fonduri alocate pe baza de prioritati si norme specifice pentru dotari si alte cheltuieli de investitii si reparatii capitale; c) fonduri alocate pe baze competitionale pentru cercetarea stiintifica univ ersitara. (7) Finantarea institutiilor de invatamant superior de stat se face pe baza de contract incheiat intre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Spor tului si institutia de invatamant superior respectiva, dupa cum urmeaza: a) contract institutional pentru finantarea de baza, pentru fondul de burse si protectie sociala a studentilor, pentru fondul de dezvoltare institutionala, precum si pentru finantarea de obiective de investitii; b) contract complementar pentru finantarea reparatiilor capitale, a dotarilo r si a altor cheltuieli de investitii, precum si subventii pentru cazare si masa ; c) contractele institutionale si complementare sunt supuse controlului perio dic efectuat de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si CN FIS. (8) Finantarea cercetarii stiintifice universitare se face conform prevederi lor Ordonantei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiintifica si dezvolta rea tehnologica, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 324/2003, c u modificarile si completarile ulterioare, si legislatiei specifice domeniului c ercetarii-dezvoltarii. (9) Fondurile pentru burse si protectie sociala a studentilor se aloca in fu nctie de numarul de studenti de la invatamantul cu frecventa, fara taxa de studi i. (10) Studentii beneficiaza de burse de performanta sau de merit, pentru stim ularea excelentei, precum si de burse sociale, pentru sustinerea financiara a st udentilor cu venituri reduse. Cuantumul minim al burselor sociale se propune anu al de catre CNFIS, tinand cont de faptul ca acestea trebuie sa acopere cheltuiel ile minime de masa si cazare. (11) Universitatile pot suplimenta fondul de burse prin venituri proprii ext rabugetare. (12) Categoriile de cheltuieli eligibile si metodologia de distribuire a ace stora din finantarea complementara si suplimentara se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la initiativa Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Spo rtului, in termen de maximum 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi. (13) Rectorii universitatilor de stat, prin contractul institutional incheia t cu Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, sunt direct res ponsabili de alocarea resurselor institutiei, prioritar spre departamentele si s tructurile cele mai performante. ART. 224 Statul roman poate acorda anual burse pentru sprijinirea etnicilor romani di n tari invecinate si a etnicilor romani cu domiciliul stabil in strainatate, car e doresc sa studieze in cadrul unitatilor si institutiilor de invatamant de stat din Romania. ART. 225 (1) Programele de studii de master si doctorat in stiinte si tehnologii avan sate, cele care se desfasoara in limbi de circulatie internationala, precum si d octoratele in cotutela cu universitati de prestigiu din strainatate beneficiaza de finantare preferentiala, acordata conform propunerilor CNFIS. (2) Fondurile ramase la sfarsitul anului din executia bugetului prevazut in contractul institutional si complementar, precum si fondurile aferente cercetari i stiintifice universitare si veniturile extrabugetare raman la dispozitia unive rsitatilor si se cuprind in bugetul de venituri si cheltuieli al institutiei, fa ra varsaminte la bugetul de stat si fara afectarea alocatiilor de la bugetul de stat pentru anul urmator.

ART. 226 (1) Universitatile de stat sau particulare au patrimoniu propriu, pe care il gestioneaza conform legii. (2) Drepturile pe care le au universitatile asupra bunurilor din patrimoniul propriu pot fi drepturi reale, dupa caz, drept de proprietate sau dezmembramint e ale acestuia, uz, uzufruct, servitute si superficie, potrivit dispozitiilor Co dului civil, drept de folosinta dobandit prin inchiriere, concesiune, comodat si altele asemenea ori drept de administrare, in conditiile legii. (3) In patrimoniul universitatilor pot exista si drepturi de creanta izvorat e din contracte, conventii sau hotarari judecatoresti. (4) Universitatile de stat pot avea in patrimoniu bunuri mobile si imobile d in domeniul public sau din domeniul privat al statului. (5) Drepturile subiective ale universitatilor asupra bunurilor din domeniul public al statului pot fi drepturi de administrare, de folosinta, de concesiune ori de inchiriere, in conditiile legii. (6) Prin hotarare a Guvernului, bunurile din domeniul public al statului pot fi trecute in domeniul privat al statului si transmise in proprietate universit atilor de stat, in conditiile legii. (7) Universitatile de stat au drept de proprietate asupra bunurilor existent e in patrimoniul lor la data intrarii in vigoare a prezentei legi. Ministerul Ed ucatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului este imputernicit sa emita certifi cat de atestare a dreptului de proprietate pentru universitatile de stat pe baza documentatiei inaintate de acestea. (8) Dreptul de proprietate al universitatilor de stat asupra bunurilor preva zute la alin. (7) se exercita in conditiile prevazute de Carta universitara, cu respectarea dispozitiilor dreptului comun. (9) Dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile, precum si alte drepturi reale ale universitatilor de stat sunt supuse procedurii publicitatii imobiliar e prevazute de legislatia speciala in materie. (10) In cazul desfiintarii unei universitati de stat, bunurile aflate in pro prietate, ramase in urma lichidarii, trec in proprietatea privata a statului. (11) Universitatile particulare sunt titulare ale dreptului de proprietate o ri ale altor drepturi reale pe care le exercita asupra patrimoniului, in conditi ile legii. SECTIUNEA a 2-a Organizarea si functionarea invatamantului superior particular si confesiona l particular ART. 227 (1) Institutiile de invatamant superior particulare si institutiile de invat amant superior confesionale particulare sunt: a) fondate din initiativa si cu resursele materiale si financiare ale unei f undatii sau asociatii, ale unui cult religios ori ale unui alt furnizor de educa tie, recunoscut ca atare potrivit prevederilor prezentei legi; b) persoane juridice de drept privat. (2) Institutiile de invatamant superior particulare au autonomie universitar a, conform prevederilor prezentei legi, si autonomie economico-financiara, avand drept fundament proprietatea privata, garantata de Constitutie. (3) Structurile universitatilor particulare si confesionale particulare, atr ibutiile, durata mandatelor, precum si alte considerente legate de statutul aces tora sunt stabilite de Carta universitara, avizate de fondatori si aprobate de s enatul universitar cu respectarea stricta a prevederilor prezentei legi. SECTIUNEA a 3-a Infiintarea institutiilor de invatamant superior particulare si confesionale particulare ART. 228 (1) O institutie de invatamant superior particulara si confesionala particul

ara trebuie sa parcurga toate procedurile de autorizare provizorie si acreditare stabilite de prezenta lege. (2) Institutiile de invatamant superior particulare si confesionale particul are sunt acreditate prin lege, initiata de catre Guvern la propunerea Ministerul ui Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. (3) Universitatilor acreditate li se recunoaste perioada de functionare lega la. SECTIUNEA a 4-a Patrimoniul institutiilor de invatamant superior particulare si confesionale particulare ART. 229 (1) Patrimoniul institutiilor de invatamant superior particulare si confesio nale particulare consta in patrimoniul initial al fondatorilor, la care se adaug a patrimoniul dobandit ulterior. (2) Institutiile de invatamant superior particulare si confesionale particul are, pe durata existentei lor, dispun de patrimoniul pus la dispozitia lor, conf orm legii. (3) Toate deciziile privind patrimoniul institutiilor de invatamant superior particulare si confesionale particulare sunt luate de catre consiliul de admini stratie. SECTIUNEA a 5-a Desfiintarea institutiilor de invatamant superior particulare si confesional e particulare ART. 230 (1) Desfiintarea, dizolvarea sau lichidarea institutiilor de invatamant supe rior particulare si confesionale particulare se face in conditiile legii. Initia tiva desfiintarii institutiilor de invatamant superior particulare sau confesion ale particulare poate apartine si fondatorilor. (2) In caz de desfiintare, dizolvare sau lichidare, patrimoniul institutiilo r de invatamant superior particulare si confesionale particulare revine fondator ilor. (3) Desfiintarea universitatilor particulare se va face cu protectia interes elor studentilor. SECTIUNEA a 6-a Finantarea institutiilor de invatamant superior particulare si confesionale particulare ART. 231 Sursele de finantare ale institutiilor de invatamant superior particulare si confesionale particulare sunt compuse din: a) sumele depuse de fondatori; b) taxe de studiu si alte taxe scolare; c) sponsorizari, donatii, granturi si finantari acordate pe baza de competit ie, exploatarea rezultatelor cercetarii, dezvoltarii, inovarii si alte surse leg al constituite. TITLUL IV Statutul personalului didactic CAP. I Statutul personalului didactic din invatamantul preuniversitar SECTIUNEA 1 Dispozitii generale

ordine publica si securitate n ationala si civil se constituie din personalul prevazut in prezenta lege si din corpul instructorilor militari/de informatii. didactic auxiliar. didactice auxiliare. care au capacitatea de exercitare deplina a drepturilor. precum si conditiile si modalitatile de eliberare din aceste posturi si functii . p recum si personalului din unitatile conexe invatamantului. de incetare a activitatii si de pensionare a personalului didactic si didactic auxiliar. de conducere sau de indrumare si de co ntrol in invatamant persoanele care desfasoara activitati incompatibile cu demni tatea functiei didactice. Tineretului si Sportului si Ministerul Sanatatii. cu acordul consiliului de administratie. b) personalul didactic militar/de informatii. audio ori vizuale. c) conditiile si modalitatile de ocupare a posturilor si a functiilor didact ice. de indrumare si de control. in mod similar. a corpului. de indrumare si de control. eliberat pe un formular specific elaborat de Ministerul Educatiei. 232 Statutul reglementeaza: a) functiile. c) personalul didactic militar/de informatii. (3) Nu pot ocupa functiile prevazute la alin. de indrumare si de control care se considera nedreptatit poate solicita o expertiza a capacitatii de munca. precum si intr-o functie de conducere. ordine publica si securitate nationala se face prin ordine. regulamente si ins tructiuni proprii. cum sunt: a) prestarea de catre cadrul didactic a oricarei activitati comerciale in in cinta unitatii de invatamant sau in zona limitrofa. functiilor de conducere. de acordare a distinctiilor si de aplicare a sanct iunilor. (4) In situatii de inaptitudine profesionala de natura psihocomportamentala. impreuna cu Ministerul Sanatatii. de indrumare si de control sunt condit ionate de prezentarea unui certificat medical. de indrumare si de control. se prevad urmatoarele: a) aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul militar/de informatii . drepturile si obligatiile sp ecifice personalului didactic si didactic auxiliar. de indrumare si de control. o conduita morala conforma deontologiei profesionale si sunt apte din punct de vedere medical si psihologic pentru indeplinirea functiei . 234 (1) Incadrarea si mentinerea intr-o functie didactica sau didactica auxiliar a. ordine publica si securitate n . in maniera obscena. (5) Nu pot ocupa posturile didactice.ART. ordin e publica si securitate nationala. ART. c) practicarea. (1) persoanele lipsite de aces t drept. de conducere. competentele. conducerea unitatii sau a institutiei de invatamant poate solicita. 233 (1) Personalul didactic cuprinde persoanele din sistemul de invatamant respo nsabile cu instruirea si educatia. Tineretului si Sportului. (2) Din categoria personalului didactic pot face parte persoanele care indep linesc conditiile de studii prevazute de lege. Cercetarii . b) formarea initiala si continua a personalului didactic si a personalului d e conducere. in public. precum si ale celui de condu cere. Incompatibilitatile de ordin medical cu functia didact ica sunt stabilite prin protocol incheiat intre Ministerul Educatiei. ART. ART. 235 Pentru institutiile de invatamant militar si invatamant de informatii. a unor activitati cu componenta lubrica sau altel e care implica exhibarea. b) comertul cu materiale obscene sau pornografice scrise. Cercetarii. responsabilitatile. Aceeasi prevedere s e aplica. ordine publica si securitate natio nala. a functiilor de conducere. pe durata stabilita printr-o hotarare judecatoreasca definitiva de cond amnare penala. (2) Personalul didactic. un nou examen medical complet. d) criteriile de normare.

(5) Criteriile de acordare a burselor de la bugetul de stat se stabilesc de catre Ministerul Educatiei. pe baza analizei nevoilor de fo rmare din sistem. 236 (1) Formarea initiala pentru ocuparea functiilor didactice din invatamantul preuniversitar cuprinde: a) formarea initiala. poate obtine definitivarea in invatamant si gradele didactice. potrivit legii. Tineretului si Sportului sta bileste reperele curriculare si calificarile de formare initiala teoretica in sp ecialitate a personalului didactic. in specialitate. Tineretului si Sportului. ART. d) pentru functiile didactice aferente corpului instructorilor militari/de i nformatii. conditiile care se cer pentru ocuparea acestora. Cercetar ii. (4) Cuantumul unei burse acordate de la bugetul de stat este egal cu salariu l net al unui profesor debutant. c) stagiul practic cu durata de un an scolar. (3) Studentii care frecventeaza cursurile masterului didactic acreditat de M inisterul Educatiei. Acest modul poate fi urmat in p aralel cu masterul didactic sau dupa finalizarea acestuia. realizata prin universitat i. teoretica. Ministerul Educatiei. Cercetarii. (2) Programele de formare initiala teoretica in specialitate si psihopedagog ica sunt acreditate si evaluate periodic de catre Ministerul Educatiei. 237 (1) In calitatea sa de principal finantator. precum si normele didactice. Tineretului si Sportului intr-o institutie publ ica pot beneficia de burse de studiu finantate de la bugetul de stat. inclusiv cel din corpul instructorilor militari/de i nformatii. (2) Programele de studii ale masterului didactic sunt elaborate pe baza stan dardelor profesionale pentru functiile didactice. SECTIUNEA a 2-a Formarea initiala si continua.ationala are drepturile si indatoririle care decurg din prezenta lege si din cal itatea de cadru militar in activitate. formarea personalului din edu catia anteprescolara se realizeaza prin liceele pedagogice. ART. (6) Absolventilor masterului didactic li se elibereaza diploma de master did actic in domeniul programului de licenta. ord ine publica si securitate nationala. Cercetarii. Tineretului si Sportului. in conditiile stabilite de prezenta lege. realizat intr-o unitate de inv atamant. in cadrul unor programe acreditate potrivit legii. 238 (1) Studentii si absolventii de invatamant superior care opteaza pentru prof esiunea didactica au obligatia sa absolve cursurile unui master didactic cu dura ta de 2 ani. Tineretului si Sportului si se acrediteaza conform legii. (7) Planurile de invatamant ale studiilor de licenta in specialitatea pedago gia invatamantului primar si prescolar sunt elaborate pe baza standardelor profe . (3) Pentru a obtine alta specializare. se aproba de catre Ministerul Educatiei. ordine publica si securitate nationala. competentele si responsabilitat ile se stabilesc prin instructiuni proprii. Cariera didactica ART. sub coordonarea unui profesor mentor. absolventii studiilor de licenta pot urma un modul de minimum 90 de credite transferabile care atesta obtinerea de co mpetente de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniulu i de specializare inscris pe diploma de licenta. (2) Prin exceptie de la prevederile alin. respectiv de functionar public cu statut special. ordine publica si securitate nationala. b) master didactic cu durata de 2 ani. e) perfectionarea pregatirii personalului didactic se realizeaza conform pre vederilor prezentei legi si reglementarilor specific militare/de informatii. (1). prin intermediul ARACIS sau al altor organisme abi litate. Cercetarii. Cercetarii. f) personalul didactic.

b) etapa a II-a. (3) Cadrelor didactice angajate cu contract de munca pe o perioada determina ta. anterior sustinerii examenului. 236 alin . ART. b) repartizare de catre inspectoratul scolar judetean/al municipiului Bucure sti pe posturile ramase neocupate in urma concursului.perioada certifi cata prin documentul Europass Mobilitate. in conditiile relua rii de fiecare data. Tineretului si Sportului. ART. si cuprinde: a) etapa I. (5) Stagiul de practica cu durata de un an scolar si examenul de definitivar e in invatamant pot fi reluate. in conditii stabilite prin ordin al minis trului educatiei. conform unei metodologii a probate prin ordin al ministrului educatiei. centre logopedice si org anizatii nonguvernamentale. tineretului si sportulu i. in conditiile legii. cluburi si palate ale copiilor. finala . Tineretului s i Sportului. (2) Persoanelor aflate in perioada stagiului practic cu durata de un an scol ar li se aplica. cercetarii. Cercetarii. Cercetarii. (6) Persoanele care nu promoveaza examenul de definitivare in invatamant. evaluarea portofoliului pr ofesional personal si in sustinerea a cel putin doua inspectii la clasa. (2) Cadrele didactice care promoveaza examenul de definitivat dobandesc titl ul de profesor cu drept de practica in invatamantul preuniversitar. a stagiului de practica cu durata de un an scolar. in baza unor acordur i-cadru incheiate intre unitatile/institutiile de invatamant care asigura formar ea initiala si inspectoratele scolare. in conditiile legii. cercetarii.sionale stabilite de Ministerul Educatiei. pentru fiecare specialitate in parte. ART. in conditiile prezentului articol. (4) Persoanele care nu promoveaza examenul de definitivare in invatamant pot participa la cel mult doua alte sesiuni ale acestui examen. care au promovat examenul de definitivare in invatamant. Tineretului si Sportului. (4) Unitatile/institutiile de invatamant care asigura formarea initiala pot realiza independent parteneriate cu institutii ofertante de servicii in domeniu .centre de consiliere. (2) In vederea realizarii pregatirii practice din cadrul masterului didactic se constituie o retea permanenta de unitati de invatamant. toate prevederile prezentei legi. in mod corespunzator functiei didactice ocupate temporar. (2) pentru st abilirea conditiilor de organizare si desfasurare a stagiilor practice. c) este conditionata de obtinerea diplomei de licenta si a diplomei d e master didactic. tineretului si sportului. 240 (1) Ocuparea unei functii didactice pentru perioada stagiului practic cu dur ata de un an scolar se realizeaza prin: a) concurs pe posturi/catedre vacante/rezervate. (3) Pe baza acestor acorduri-cadru. eliminatorie . pot fi angajate in sistemul national de invatam .componenta dedicata formarii initiale a profesorilor . pe baza unei tematici si a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educatiei. intr-un interval de timp ca re nu depaseste 5 ani de la inceperea primului stagiu de practica. Cercetarii. unitatile/institutiile de invatamant car e asigura formarea initiala incheie contracte de colaborare cu durata de 1-4 ani scolari cu unitatile de invatamant din reteaua prevazuta la alin. (1) lit. precum si toate celelalte prevederi corespunzatoare din legislatia in vigoare. prin hotararea consiliului de administratie din unitatea de invatamant respectiva.realizata la finalizarea stagiului practic cu dura ta de un an scolar si constand intr-o examinare scrisa. li se poate asigura continuitatea pe postul didactic/catedra ocupat(a). (5) Pregatirea practica din cadrul masterului didactic se poate derula sub f orma unei perioade de stagiu in strainatate in cadrul unui program al Uniunii Eu ropene .realizata de catre inspectoratele scolare in peri oada stagiului practic cu durata de un an scolar si constand in evaluarea activi tatii profesionale la nivelul unitatii de invatamant. 241 (1) Examenul national de definitivare in invatamant este organizat de Minist erul Educatiei. 239 (1) Inscrierea pentru efectuarea stagiului practic prevazut la art.

ART. Tineretului si Sportului. (3) Probele de examen. esalonate pe parcursul celor 4 ani. pe baza unei tematici si a unei bibliografii apr obate de Ministerul Educatiei. precedata de cel putin doua inspectii scola re curente esalonate pe parcursul celor 4 ani. Cercetarii. d) sustinerea lucrarii metodico-stiintifice. i se acorda gradul didactic I.ant preuniversitar numai pe perioada determinata. cu performante deo sebite in activitatea didactica si manageriala. (6) In caz de nepromovare. (10) Gradele didactice se acorda prin ordin al ministrului educatiei. Tineretului si Sportului. in fata comisiei instituite. (2) Persoana care dobandeste titlul de profesor-emerit beneficiaza de: a) prioritate la ocuparea unui post prin transfer consimtit de unitatile de invatamant implicate. respectiv I. . Cercetarii. (4) Gradul didactic II se obtine de catre personalul didactic de predare car e are o vechime la catedra de cel putin 4 ani de la obtinerea definitivarii in i nvatamant. Tineretului si Sportului. ART. b) un test din metodica specialitatii. prin promovarea urmatoarelor probe: a) o inspectie scolara speciala. cu statut de profesor debutant . (2) Evolutia in cariera se realizeaza prin gradul didactic II si gradul dida ctic I. (9) In cazul in care profesorii au dobandit doua sau mai multe specialitati. Tineretul ui si Sportului. acordat in baza unei metodolog ii elaborate de Ministerul Educatiei. examenele pentru obtinerea gradelor didactice II. pentru fiec are specialitate in parte. pentru fiecare specia litate in parte. prin promovarea urmatoarelor probe: a) un colocviu de admitere. 242 (1) Formarea continua a cadrelor didactice cuprinde dezvoltarea profesionala si evolutia in cariera. definitivarea in invatamant si gradele didactice II si I obtinute la una dintre acestea sunt recunoscute pentru oricare dintre specialitatile dobandite prin st udii. (8) Personalul didactic care a obtinut definitivarea in invatamant sau gradu l didactic II cu media 10 se poate prezenta. Tineretului si Sportului. (7) Personalului didactic incadrat in invatamantul preuniversitar. tineretului si sportului. pe baza unei metodologii elaborate de Mini sterul Educatiei. Cercetarii. toate apreciate cu calificativul maxim. respectiv gradul I. elaborat pe baza unei tematici si a unei bibliografii aprobate de M inisterul Educatiei. sub indrumarea unui conduca tor stiintific stabilit de institutia cu competente in domeniu. c) elaborarea unei lucrari metodico-stiintifice. la examenele pentru gradu l II. care inde plineste conditiile de formare initiala si care a obtinut titlul stiintific de d octor. pot fi repetate la un interval de cel putin 2 ani scolari. cercet arii. pe baza unei programe aprobate de Ministerul Educatiei. Cercetarii. bibliografia. c) o proba orala de pedagogie. co nform metodologiei Ministerului Educatiei. poate dobandi titlul de profesor -emerit in sistemul de invatamant preuniversitar. Cercetarii. precedata de cel putin doua inspectii scola re curente. examene de certificare a diferitelor niveluri de competenta. 243 (1) Personalul didactic care a obtinut gradul didactic I. cu abordari interdisciplinare si de c reativitate. precum si procedura de organi zare si desfasurare a examenelor pentru obtinerea gradelor didactice sunt reglem entate prin metodologie elaborata de Ministerul Educatiei. Cercetarii. Tineretului si Sportului. (5) Gradul didactic I se poate obtine de catre personalul didactic de predar e care are o vechime la catedra de cel putin 4 ani de la acordarea gradului dida ctic II. tematica. care cuprinde si elemente de ps ihologie si de sociologie educationala. b) o inspectie scolara speciala. dupa caz. cu un an mai devreme fata de perioada prevazuta de pre zenta lege. Cercetarii. Tineretului si Sportului.

precum s i in functie de interesele si nevoile personale de dezvoltare. inclusiv prin conversie p rofesionala. de indrumare si de control se realizeaza in functie de evolutiile din domeniul educatiei si for marii profesionale. (5) Dezvoltarea profesionala a personalului didactic. cum ar fi predarea asist ata de calculator. Cerceta rii. b) dezvoltarea competentelor pentru evolutia in cariera didactica. tineretului si sportului. (4) Casele corpului didactic sunt centre de resurse si asistenta educational a si manageriala pentru cadrele didactice si didactice auxiliare si se pot acred ita ca furnizori de formare continua. de conducere. prin programe de conversie pentru noi speci alizari si/sau ocuparea de noi functii didactice. (2) Organizarea. de indru mare si de control si recalificarea profesionala sunt fundamentate pe standardel e profesionale pentru profesia didactica. (2) Unitatile si institutiile de invatamant preuniversitar. 245 (1) Pentru personalul didactic. inclusiv in ceea ce priveste curriculumul national. prin directiile de specialitate. Cercetarii. Tineretului si Sportului.b) calitatea de mentor pentru formarea continua a cadrelor didactice. tineretului si sportului. fo rmarea continua este un drept si o obligatie. predarea in limbi straine. f) dezvoltarea si extinderea competentelor transversale privind interactiune a si comunicarea cu mediul social si cu mediul pedagogic. e) delegare de catre inspectoratele scolare pentru rezolvarea atributiilor a cestora in teritoriu. de indrumare si de control. stabilesc obiectivele si formarea continua. educatia adultilor si altele. e) dobandirea unor competente complementare prin care se extinde categoria d e activitati ce pot fi prestate in activitatea curenta. (3) Acreditarea si evaluarea periodica a furnizorilor de formare continua si a programelor de formare oferite de acestia. de conducere. d) dobandirea de noi competente. ART. asumarea de responsabi litati privind organizarea. aprobate prin ordin al ministrului e ducatiei. consilierea educationala si orient area in cariera. (6) Descrierea competentelor mentionate. Tineretului si Sportului. cercetarii. de conducere. desfasurarea. cercetarii. ART. de conducere. Tineretului si Sportului stabileste ob iectivele si coordoneaza formarea continua a personalului didactic la nivel de s istem de invatamant preuniversitar. precum si a modalitatilor de evalua re si certificare a acestora in cadrul sistemului de credite profesionale transf erabile se realizeaza prin metodologia formarii continue a personalului didactic . evaluarea si finantarea activitatilor de form are continua se stabilesc prin metodologie aprobata prin ordin al ministrului ed ucatiei. standarde de calitate si competente pr ofesionale si au urmatoarele finalitati generale: a) actualizarea si dezvoltarea competentelor in domeniul de specializare cor espunzator functiei didactice ocupate. (3) Formarea continua a personalului didactic. in conformitate cu strategiile si politicile nationale. pe baza analizei de nevoi. d) acordarea unui premiu anual in bani din fondurile programelor nationale i nitiate de Ministerul Educatiei. (4) Obtinerea prin studiile corespunzatoare a unei noi specializari didactic . 244 (1) Ministerul Educatiei. de indrumare si de control. precum si in domeniul psihopedagogic si m etodic. conducerea si imbunatatirea performantei strategice a grupurilor profesionale. c) prioritate la ocuparea posturilor didactice in conditii de medii egale. de indrumare si de control. Cercetarii. autocontrolul si analiza reflexiva a propriei activit ati si altele. prin sist emul de pregatire si obtinere a gradelor didactice. pentru angajatii proprii. altele decat cele ocupate in b aza formarii initiale. c) dobandirea sau dezvoltarea competentelor de conducere. metodologia-cadru de organizare si desfasurare a formarii continue sunt realizate de Ministerul Educatiei.

recunoas tere si echivalare a creditelor profesionale transferabile. personalul didactic se normeaza pe ture. b) in invatamantul prescolar: profesor pentru invatamant prescolar . h) in centrele logopedice interscolare si in cabinetele scolare: profesor-lo goped.se normeaza c ate un post pentru fiecare clasa de elevi. profesor-asociat. i) in casele corpului didactic: profesor-metodist. c) in invatamantul primar: profesor pentru invatamant primar . f) in invatamantul special si in comisiile de expertiza complexa: profesor i tinerant si de sprijin. logoped. profesor de educatie speciala. (2) Procedura si criteriile de selectie se stabilesc prin metodologie aproba ta prin ordin al ministrului educatiei. se considera formare continua. cadrele didactice pot dobandi c ompetente didactice. de conducere. Cercetarii. profesor-psiholog. (3) Pot ocupa functii de conducere. minimum 90 de credite profesionale transferabile. cercetarii. tineretului si sportului. in institutiile cu program prelungit sau sapta manal. (5) Pe langa una sau mai multe specializari. d) in invatamantul gimnazial si liceal: profesor. profesor de psihodiagnoza si kinetote rapeut . considerat de la data promovarii examenului de definitivare i n invatamant. cercetarii. profesorpsihopedagog. de indrumare si de control prin diferite programe si forme de organi zare a formarii continue se realizeaza pe baza sistemului de acumulare. psihologie sau pedagogie. SECTIUNEA a 3-a Functiile didactice si didactice auxiliare. de indrumare si de control in unitatile de invatamant si inspectoratele scolare numai cadrele didactice membre ale corpu lui national de experti in management educational. prin concurs specific. psiholog. in institutiile cu program prel ungit sau saptamanal. consilier scolar. (7) Programele de conversie profesionala intra in atributiile institutiilor de invatamant superior si se desfasoara in baza unor norme metodologice specific e. . profesor-antrenor. g) in centrele si cabinetele de asistenta psihopedagogica: profesor-psihoped agog.se normeaza cate un post la fiecare grupa/clasa. antrenor. 247 Functiile didactice sunt: a) in educatia anteprescolara: educator-puericultor . de indrumare si de control din invatamantul preuniversitar este obligat sa participe periodic la programe de formare continua. (8) Evaluarea si validarea achizitiilor dobandite de personalul didactic. ART. respectiv primar alternativ pentru fiecare gru pa sau clasa se normeaza cadre didactice conform specificului fiecarei alternati ve educationale. Cercetarii. formato r. e) in invatamantul prescolar. elaborat de Minister ul Educatiei. (6) Personalul didactic. k) pentru realizarea de activitati extrascolare: profesor. constituit in urma selectie i. psihopedagog. profesor-psiholog scolar. a cadrelor didactice care fac dovada absolvirii unui p rogram acreditat de formare in domeniul managementului educational. Conditii de ocupare ART. 246 (1) Ministerul Educatiei. precum si personalul de conducere. mentor de dezvoltare profesionala. tineretului si sportului. j) in cluburile sportive scolare: profesor. Tineretului si Sportului si aprobat prin ordin al mini strului educatiei. astfel incat sa acumuleze. pentru disciplinele din acelasi domeniu fundamentat cu dome niul licentei. cu minimum 6 0 de credite transferabile. profesor-logoped. diferite de specializarea curenta. prin programe de formare stabilite prin hotarare a Guvernului.e. Tineretului si Sportului infiinteaza c orpul national de experti in management educational. profesor -logoped.se normeaza cate un po st pentru fiecare grupa de copii. la fiecare interval co nsecutiv de 5 ani. profesor-sociolog. cu calificarea in psihopedagogie speciala. profesor. personalul didactic se normeaza pe ture.se norm eaza cate un post pentru fiecare grupa de copii.

h) corepetitor. b) absolvirea masterului didactic cu durata de 2 ani. documentarist. b) informatician. Tineretului si Sportulu i. cu specializarea in ramura de sport respectiva. tineretului si sportului. i) mediator scolar. se cere absolvirea cu diploma a unui liceu si a unei scoli de antrenori ori a unei institutii de invatamant postliceal sau sup erior de profil. m) administrator de patrimoniu. ART. profesor antrenor. n) personalul didactic asociat este personalul didactic titular la alta scoa la. j) secretar. antrenor si care au dobandit formal. (6) Pentru ocuparea functiei de antrenor in cluburile sportive scolare. li se considera indeplinita conditia pentru ocuparea functiilor didactice de profesor pentru invatamantul prescolar. ai scolilor postliceale pedagogice. incadra ti in invatamantul prescolar si primar. g) asistent social. pentru asigurarea formarii initiale si a inse rtiei profesionale a cadrelor didactice: profesor mentor. realizat intr-o unitate de invatamant. m) in centrele de documentare si informare: profesor documentarist. Personalul didac tic asociat este luat in considerare la indeplinirea standardelor privind autori zarea sau acreditarea unitatii scolare. Cercetarii.l) in unitatile de invatamant. in baza unei metodologii de recunoastere si e chivalare elaborate de Ministerul Educatiei. e) pedagog scolar. (3) Cadrele didactice care ocupa functii de educatori/educatoare. Tineretului si Sportului. cercetarii. Cercetarii. 249 Personalul didactic auxiliar este format din: a) bibliotecar. f) instructor de educatie extrascolara. respectiv. au absolvit ciclul de licenta. in conditiile stabilite prin o rdin al ministrului educatiei. personalul didactic pensionat platit in regim de plata cu ora sau specialist i consacrati in domeniul de specialitate al curriculei scolare. invatatori/invatatoare. institutor i/institutoare. nonformal sau informal competente profesionale pana la intrarea in vigoare a prezentei legi indeplinesc conditia pentru ocuparea functiei didac tice de profesor pentru invatamantul prescolar. in p alatele si in cluburile copiilor. a i colegiilor universitare de institutori sau ai altor scoli echivalente. respectiv profesor pentru invatamantul primar. profesor pentru invatamantul pri mar. pana la intrarea in vigoare a prez entei legi. (4) Absolventilor liceelor pedagogice. maistru-instructor. ART. d) tehnician. sub indrumarea unui profesor mentor si trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii minime de studii: a) absolvirea cu diploma a studiilor universitare de licenta in profilul pos tului. 248 (1) Pentru ocuparea functiilor didactice este necesara efectuarea unui stagi u practic cu durata de un an scolar. care. iar pentru alt e specializari decat cele psihopedagogice este necesar un stagiu atestat de preg atire teoretica si practica in educatie speciala. (5) Pentru ocuparea functiilor didactice din invatamantul special trebuie in deplinite in mod corespunzator conditiile prevazute la alin. 250 Pentru ocuparea functiilor didactice auxiliare trebuie indeplinite urmatoare . (1). (2) In vederea efectuarii stagiilor de practica pentru ocuparea unei functii didactice la nivelul inspectoratelor scolare judetene/al municipiului Bucuresti se constituie corpul profesorilor mentori in baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei. c) laborant. redactor. ART. l) instructor-animator. k) administrator financiar (contabil). in f unctia didactica corespunzatoare studiilor.

cu diploma.indeplinirea conditiilor prevazute de legislatia in vigoare pentru functia de inginer/subinginer. in domeniu/ absolvirea cu examen de diploma. pot ocupa functia de bibliotecar. in profilul postului. postliceal sau liceal cu diploma.absolvirea unei institutii de invatamant superior de profil.absolvirea unei institutii de invatam ant superior de profil. tineretului si sportului. j) pentru functia de secretar . cu diploma de bacalaureat sau absolvirea invatama ntului postliceal cu specialitatea tehnician in activitati de secretariat. 251 (1) Ministerul Educatiei. i) pentru functia de mediator scolar . k) pentru functia de administrator financiar . de documentarist si de redactor . in conditiile stabilit e prin ordin al ministrului educatiei. Cercetarii. cercetarii. (2) Norma didactica pentru noile functii prevazute la alin. respectiv a unui liceu. Cercetarii. de documentarist sau de redactor si alti absolventi ai invatamantului super ior. sau a altor institutii de invatamant ai caror absolventi au studiat in tim pul scolarizarii disciplinele de profil din domeniul biblioteconomiei. economi st. sau a altor in stitutii de invatamant ai caror absolventi au studiat in timpul scolarizarii dis ciplinele de profil din domeniul biblioteconomiei. sa stabileasca si sa reglementeze noi functii didactice. sectia de bibliotecon omie.indeplinirea conditiilor prev azute de legislatia in vigoare pentru functia de contabil.absolvirea unei scoli postliceale sau a liceului. daca au urmat un curs de initiere in domeniu. a unei scoli postliceale sau a liceului. a unei scoli postliceale in speci alitate ori a unui liceu pedagogic sau a echivalentului acestuia ori a altui lic eu si absolvirea cursurilor speciale pentru obtinerea certificatului de califica re profesionala pentru aceasta functie. ART. in colaborar e cu Ministerul Muncii.absolvirea. recunoscut de Ministerul Educatiei. Tineretului si Sportului. a unei ins titutii de invatamant superior.le conditii de studii: a) pentru functia de bibliotecar. respectiv didactice auxiliare. e) pentru functia de pedagog scolar . (1) se reglement eaza de Ministerul Educatiei.absolvirea liceului cu examen de bacal aureat. l) pentru functia de administrator de patrimoniu . f) pentru functia de instructor de educatie extrascolara . g) pentru functia de asistent social . h) pentru functia de corepetitor . Cercetarii.absolvirea cu diploma de licenta cu s pecializarea asistenta sociala sau absolvirea cu diploma de bacalaureat a liceul ui pedagogic. in fu nctie de dinamica invatamantului. sau a unei scoli sanitare postliceale ori a unei scoli postliceale de educatori-puericultori. cu examen de diploma. specializarea mediator scolar. Tineretului si Sportului. ART. sectia de biblioteconomie. cu examen de diploma. d) tehnician . pe perioada determinata. a unei scoli postliceale sau a liceului. ori a unui liceu de specialit ate. c) pentru functia de laborant . urmata de un curs de initiere in domeniu. Familiei si Protectiei Sociale. contabil-sef. de lunga sau de scurta durata. de documentarist sau de redactor si absolventi ai invat amantului postliceal sau liceal cu diploma in domeniu/absolvirea cu examen de di ploma a unei institutii de invatamant. ori absolvirea cu diploma de bacala ureat a oricarui alt profil liceal. urmata de un curs de formare profesionala cu specializarea mediator scolar. in dome niu. de lunga sau de scurta durata. este autorizat ca. Tineretului si Sportului. a unei institutii de invatamant. a unei institut ii de invatamant superior sau a unei unitati de invatamant preuniversitar de pro fil. b) pentru functia de informatician .absolvirea.absolvirea unei institutii de invatamant sup erior. pot ocupa functia de bibliote car. la .absolvirea cu dip loma a unei institutii de invatamant superior.absolvir ea. 252 (1) Personalul didactic titular in sistemul de invatamant preuniversitar. cu examen de licenta ori de absolvire.

(5) Consiliul de administratie al unitatii de invatamant stabileste posturil e didactice/catedrele disponibile pentru angajare. b) consiliul de administratie al scolii respective este de acord. ART. isi pastreaza dreptul dobandit la co ncursul national unic de titularizare.data intrarii in vigoare a prezentei legi. conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educatiei. Tineretului si Sportului. statutul acestora: vacante. 254 (1) In unitatile de invatamant sau in consortiile scolare poate fi angajat p ersonal didactic cu contract individual de munca pe perioada nedeterminata sau p erioada determinata de cel mult un an scolar. Cercetarii. (3) consta in: a) proba practica sau inspectie speciala la clasa si proba scrisa din didact ica specialitatii la angajarea personalului didactic cu contract individual de m . pana l a data de 15 noiembrie a fiecarui an. b) repartizarea pe posturi/catedre vacante. corecteaza in colaborare cu unitatile d e invatamant si avizeaza oferta de posturi didactice/catedre vacante/rezervate. Cercetarii. b) situatia in care se constata diminuarea numarului de ore sub nivelul unei jumatati de norma fara posibilitate de completare in aceeasi unitate sau intr-o unitate de invatamant apropiata. cu posibilitatea prelungirii contr actului. posturile didactic e se ocupa prin concurs organizat la nivelul unitatii de invatamant cu personali tate juridica. respectiv in plata cu ora. r ezervate. care au obtinut cel putin nota 7 si au ocupat un post/o catedra devi n titulari ai scolii respective daca: a) se certifica viabilitatea postului/catedrei. SECTIUNEA a 4-a Forme de angajare a personalului didactic ART. conform unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei. (4) Prin restrangere de activitate se intelege: a) situatia in care postul/norma didactica nu se incadreaza in sistemul de n ormare privind efectivele de prescolari si elevi prevazute de lege. (8) Concursul prevazut la alin. conform metodologiei elaborate de Ministerul Educatiei. anteriori intrarii in vigoare a prez entei legi. (7) Lista de posturi didactice/catedre se face publica prin afisare la inspe ctoratele scolare si la unitatile de invatamant respective si pe site-ul acestor institutii cu cel putin 30 de zile inaintea declansarii procedurilor de selecti e si angajare pe aceste posturi didactice/catedre. (6) Inspectoratul scolar analizeaza. (2) Personalul didactic din invatamantul preuniversitar care a devenit titul ar al sistemului national de invatamant prin repartitie guvernamentala sau prin orice alta forma legala beneficiaza de aceleasi drepturi ca si personalul didact ic devenit titular prin concursul national de titularizare. organizarea concursur ilor pe post si angajarea personalului didactic se iau la nivelul unitatii de in vatamant de catre consiliul de administratie al unitatii de invatamant. Cercetarii. in conditiile legii. (4) Deciziile privind vacantarea posturilor didactice. la propu nerea directorului. (2) Constituirea posturilor didactice la nivelul unitatii de invatamant sau al consortiilor scolare se face pe baza normativelor in vigoare privind formatiu nile de studiu. (3) In invatamantul preuniversitar de stat si particular. cadrele didactice t itulare in sistemul de invatamant preuniversitar beneficiaza de solutionarea res trangerii de activitate prin: a) transferul consimtit intre unitatile de invatamant preuniversitar. 253 Cadrele didactice netitulare calificate care au participat la concursul nati onal unic de titularizare in ultimii 3 ani. (3) In conditiile intrarii in restrangere de activitate. Tineretului si Sportului. precum si conditiile si modalitatile de ocupare a acestora. Tineretului si Sportului. coordonata de inspectoratul scol ar judetean/Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti.

in conditiile metodologiei. (17) Inspectoratul scolar centralizeaza la nivel judetean posturile didactic e si orele ramase neocupate. consiliul de administratie poate hotari modificarea duratei contractului individual de munca din perioada determi nata in perioada nedeterminata. in consortii scolare sau in asocier i temporare la nivel local ori judetean. de consiliul de administratie al unitatii de invatamant un post didactic vacant sunt titulari pe postul ocupat. individual. respectiv pana la revenirea titu larului pe post. in conditiile metodologiei. (5). i n scris. validarea concursurilor pentru ocuparea posturilor/catedrelor didactice se face de catre consiliul de administr atie al unitatii de invatamant care organizeaza concursul. de consiliul de administratie al unitatii de invatamant un post dida ctic rezervat. (12) In invatamantul particular. (14) Pentru candidatii care nu au dobandit definitivarea in invatamant. precum si situatia posturilor didactice si a orelor ramase neocupate dupa concursul organizat la ni velul unitatii sau al consortiilor scolare. (18) Reprezentantii organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramu ra a invatamantului participa cu statut de observator la toate etapele de organi zare si desfasurare a concursurilor organizate la nivelul unitatii sau al consor tiilor scolare. profesori cu d rept de practica. organizeaza concursul pentru ocuparea p osturilor si catedrelor. (19) Posturile didactice ramase neocupate prin concurs sau eliberate in timp ul anului scolar se ocupa prin plata cu ora pana la sfarsitul anului scolar ori pana la revenirea pe post a cadrului didactic care a beneficiat de rezervarea po . de consiliul de administratie al unitatii de invatamant un post didactic vacant. in si tuatia in care postul ramane rezervat. prof esori debutanti. (10) Comisiile de concurs se aproba de consiliul de administratie al unitati i de invatamant. inspectoratului scolar. (13) Candidatii care au dobandit definitivarea in invatamant. directorul unitatii de invatamant incheie contractul individual d e munca pe o perioada de cel mult un an scolar. Consiliul de administratie al unitatii de invatamant poate deci de prelungirea contractului individual de munca si in anul scolar urmator. d) pensionarilor. validarea concursurilor si angajarea pe pos t se fac de catre conducerea unitatii de invatamant particular si se comunica. in conditiile me todologiei. a candidatilor participanti la concurs si nerepartizati. In situatia in care acesti candidati promoveaz a examenul pentru definitivarea in invatamant. (11) In invatamantul preuniversitar de stat. (16) Directorii unitatilor de invatamant comunica in scris inspectoratului s colar situatia angajarii pe posturi didactice a candidatilor validati dupa concu rs. comisiile sunt validate de consiliile de admin istratie ale unitatilor de invatamant. cu respectarea criteriilor de competenta profesionala. directorul unitatii de invatamant incheie contractul individual de munca pe o p erioada de cel mult un an scolar. Din comisia de concurs compusa din cadre didactice face parte i n mod obligatoriu si un reprezentant al inspectoratului scolar judetean. si au ocupat prin concurs validat. stabilit in conditiile alin. care vor fi repartizate in ordine: a) cadrelor didactice titulare intr-o unitate de invatamant pentru completar ea normei didactice. si au ocupat prin concurs validat. (9) Unitatile de invatamant. (15) Pentru candidatii care au ocupat prin concurs validat. In situ atia in care concursul se organizeaza in consortii scolare sau in asocieri tempo rare la nivel local ori judetean. conform statutului acestor posturi didactice si catedre . Directorul unitatii de invatamant incheie cu ac estia contractul individual de munca pe perioada nedeterminata.unca. b) profesorilor debutanti aflati in stagiu practic. b) prezentarea unui curriculum vitae si sustinerea unui interviu la angajare a prin plata cu ora a personalului didactic asociat si a personalului didactic p ensionat. c) candidatilor ramasi nerepartizati dupa concursul organizat la nivelul uni tatii sau al consortiilor scolare.

prin reglementari ale Ministeru lui Educatiei. se considera vechime in invatamant. subprefect. al Guvernului si in Ministerul Educatiei. precum si cel e alese de Parlament in organismele centrale ale statului au drept de rezervare a postului didactic sau a catedrei pe perioada in care indeplinesc aceste functi i. (1) beneficiaza si personalul didactic titular cu c ontract pe perioada nedeterminata trimis in strainatate cu misiuni de stat. (1)-(6). dupa caz. De aceleasi drept uri beneficiaza si personalul de conducere si de specialitate de la casa corpulu i didactic. cercetare. a inspectoratului scolar. conform prevederilor legale in vigoare. cu a probarea unitatii de invatamant sau. ART. (20) Eliberarea din functie a personalului didactic in unitatile de invatama nt cu personalitate juridica se face de catre directorul unitatii. (4) De prevederile alin. . in conditiile alin. cu aprobarea consiliului de administratie. Tineretului si Sportului. viceprimar. presedinte si vicepresedinte al consiliului judetean. Cercetarii. conventii guvernamentale. (1) se aplica si cadrelor didactice titulare. pentru cresterea si ingrijirea copilului in varsta de pan a la 2 ani. numite in Guvern sau care indeplinesc functii de specialitate spe cifice in aparatul Parlamentului. Cercetarii. c u rezervarea postului. (2) Functiile de conducere din inspectoratele scolare sunt: inspector scolar general si inspector scolar general adjunct. 255 (1) Cadrele didactice titulare. o data la 10 ani. alese in Parlament. precum si insotitorii acestora. ca urmare a unor acorduri. cu contr act pe perioada nedeterminata. Tineretului si Sportului. al Administratiei Prezidentiale. de indrumare si de control ART. a Parlamentului. int eruniversitare sau interinstitutionale. pe baza de contract. (2) Prevederile alin. de tineret si sport. 256 (1) Functiile de conducere din unitatile de invatamant sunt: director si dir ector adjunct. activitate artistica sau sportiv a. cu reze rvarea postului pe perioada respectiva. i se rezerva postul didactic. cu contract pe perioada nedeterminata. (5) Personalului didactic titular cu contract pe perioada nedeterminata soli citat in strainatate pentru predare. iar la unitatile de invatamant particulare de catr e persoana juridica fondatoare. respectiv 3 ani in cazul copiilor cu handicap. (7) Perioada de rezervare a postului didactic.stului/catedrei. (4) Functiile de indrumare si de control din invatamantul preuniversitar sun t: a) la inspectoratele scolare: inspector scolar. de cultura. Tineretului si Sportului. de indrumare si de contr ol in sistemul de invatamant. primar. conform prevederilor legale in vigoare si contractului colectiv d e munca la nivel de ramura. (8) Personalul didactic titular cu contract pe perioada nedeterminata poate beneficia de concediu fara plata pe timp de un an scolar. (3) Liderii sindicatelor reprezentative din invatamant au dreptul de rezerva re a postului. (6) Personalul didactic are dreptul la intreruperea activitatii didactice. Cercetarii. (3) Functiile de conducere din unitati conexe ale invatamantului preuniversi tar se stabilesc potrivit specificului acestora. De acest drept poate beneficia numai unul dintre parinti sau sustinatorii legali. a Guvernului sau a Ministerului Educati ei. daca sunt cadre didactice. care indeplinesc functia de prefect. precum si cadrelor didactice trecute in functii de conducere. cel care lucreaza in organisme internationale. precum si cadrele didactice numite ca personal de conducere sau in f unctii de specialitate specifice la comisiile si agentiile din subordinea Admini stratiei Prezidentiale. SECTIUNEA a 5-a Functiile de conducere.

cercetarii.b) la Ministerul Educatiei. respecti v presedintele consiliului judetean pe raza careia se afla unitatea de invataman t. in functie de unitatile aflate in subordine. precum si un reprezentant al consiliului local. Daca in termen de 3 0 de zile consiliul local/consiliul judetean nu se pronunta asupra contractului de management. 258 (1) Consiliul de administratie stabileste comisia de concurs pentru ocuparea postului de director. resp ectiv judetean. (4) Directorul si directorul adjunct din unitatile de invatamant preuniversi tar nu pot avea. cercetarii. conducerea interimara este preluata. cercetarii. (3) Consiliul de administratie valideaza rezultatele concursului de ocupare a functiilor de director. (3) Directorii unitatilor destinate activitatilor extrascolare sunt numiti d e catre inspectorul scolar general sau de catre ministrul educatiei. cadre didactice. cercetari i. respectiv director adjunct al unitatii de invatamant preu niversitar. 257 (1) Functia de director si de director adjunct se ocupa prin concurs public de catre cadre didactice titulare membre ale corpului national de experti in man agement educational. la nivel local. (6) Directorul unitatii de invatamant particular si confesional poate fi eli berat din functie. ART. Tineretului si Sportului. Directorul incheie contract de management cu inspectoru l scolar general sau cu ministrul educatiei. pe baza unui concurs public. conform subordonarii acestora. Tineretului si Sportului: inspector general. directorul incheie contract de managemen t cu primarul/primarul de sector al unitatii administrativ-teritoriale. generali adjuncti si directorii caselor co rpului didactic incheie contract de management cu ministrul educatiei. care devine automat si ordonator de credite. pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei. Cercetarii. (7) In conditiile vacantarii functiei de director. (2) Concursul pentru ocuparea functiilor de director sau de director adjunct se organizeaza de unitatea de invatamant. respectiv director adjunct si emite decizia de numire in functia de director. tineretului si sportului. tineretului si sportului. In ac easta situatie. T ineretului si Sportului. cu aco rdul partilor. ART. c . cercetarii. in urma unui concurs p ublic. reglementat prin metodologie elaborata de Ministerul Educatiei. cercetarii. functia de presedinte sau v icepresedinte in cadrul unui partid politic. (2) Metodologia de organizare si desfasurare a concursului pentru ocuparea f unctiei de director si de director adjunct se stabileste prin ordin al ministrul ui educatiei. conform subordonarii acestora. prin decizia persoanei juridice fondatoare. in urma evaluarii performantelor manageriale. la propunerea consiliului de administratie. obligatoriu. (5) Directorul unitatii de invatamant de stat poate fi eliberat din functie prin hotararea consiliului de administratie. tineretului si sportulu i. Contractul de management poate fi prelungit. cu votul a 2/3 dintre membri. prin hotarare a consiliului de administratie. acesta se considera aprobat tacit. (3) In urma promovarii concursului. un reprezentant al inspectoratului scolar. de catre directorul adjunct sau un cadru didactic membru in cons iliul de administratie. Din comisie fac parte. tineretului si s portului. respectiv de director adjunct. judetean sau nation al. (4) Modelul-cadru al contractului de management este stabilit prin ordin al ministrului educatiei. Contractul de management poate fi prelungit. tineretului si sportului. pana la organizarea unui nou concurs. cu votul a 2/3 di n membrii sai. este obligatorie realizarea unui audit de catre inspectoratul sc olar judetean/al municipiului Bucuresti. tineretului si sportului. inspector principal de specialitate si alte functii stabilite prin hota rare a Guvernului. Cercetarii. generali adjuncti si directorii caselor co rpului didactic sunt numiti de ministrul educatiei. ART. 259 (1) Inspectorii scolari generali. Cercetarii. prin consiliul de administratie. pe perioada exercitarii mandatului. (2) Inspectorii scolari generali.

reprezentant ii organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramura a invatamantului. anterioare. in calitate de pr esedinte. in termen de 5 zil e de la comunicarea rezultatelor concursului. (5) Contestatiile la hotararile comisiei prevazute la alin. de indrumare si de control. manageriala si d e prestigiu moral evaluate prin: a) curriculum vitae. (ii) 3 inspectori scolari generali din teritoriu. Cercetarii. ART. (3) se adreseaza ministrului educatiei. Cercetari i. (3) Functiile de indrumare si de control din Ministerul Educatiei. d) interviu in fata unei comisii de concurs privind managementul educational si deontologia profesionala. cu cel put in 30 de zile inainte de organizarea concursului. in conditiile legii. prin concurs. Tineretului si Sportului se ocupa prin concurs. analiza si evaluarea acestuia. de cadre didactice din cadrul corpului national de experti. prin concurs. cu diploma de licenta. in calitate de pr esedinte.u acordul partilor. . constand din asistenta la ore. cu competente in domeniu. respectiv in spectoratele scolare vacanteaza. d) calificativul "foarte bine" obtinut in ultimii 5 ani. tineretului si sportu lui. Tineretului si Sportu lui. c) proba practica. (iii) un director din Ministerul Educatiei. este alcatuita din 5 membri. (ii) 2 inspectori scolari generali din teritoriu. in urma evaluarii performantelor manageriale. care indeplinesc criteriile de competenta profesionala. b) pentru functia de inspector scolar general adjunct si de director la casa corpului didactic: (i) secretarul de stat pentru invatamantul preuniversitar. 260 (1) Functiile de conducere din inspectoratele scolare si de director la casa corpului didactic se ocupa. b) inspectie speciala la clasa. numita prin ordin al ministrului educatiei. 261 (1) Ministerul Educatiei. in sistemul national de invatamant. ART. (iv) un director din Ministerul Educatiei. Cercetarii. inspec tor scolar general adjunct si director la casa corpului didactic se desfasoara l a sediul Ministerului Educatiei. (4) In comisiile de concurs participa. (2) Functiile de indrumare si de control din inspectoratele scolare se ocupa . cu statut de observator. (iii) inspectorul scolar general al inspectoratului scolar pentru care se or ganizeaza concursul. tineretului si sportului. Tineretului si Sport ului. de catre cadre didactice titulare. (2) Concursul pentru ocuparea functiilor de inspector scolar general. Tineretului si Sportului. membre ale corpului national de experti in management educa tional. e) interviu in fata unei comisii de concurs privind managementul educational si deontologia profesionala. Cercetarii. (3) Comisia ministeriala pentru ocuparea functiilor de inspector scolar gene ral. cercetarii. posturile corespunzatoare functiilor de indrumare si de control cuprinse in organigramele proprii si asigu ra publicarea acestora in presa centrala/locala si la sediul propriu. b) calitati dovedite in activitatea didactica si in functii de conducere. de inspector scolar general adjunct si de director la casa corpului didacti c. Cercetarii. cercetarii. dintre care: a) pentru functia de inspector scolar general: (i) secretarul de stat pentru invatamantul preuniversitar. c) titlul de doctor sau gradul didactic I. (4) Concursul pentru ocuparea functiilor de indrumare si de control consta i n: a) curriculum vitae. cu competente in domeniu. Tineretului si Sportului. Hotararea acestuia poate fi atacat a la instanta de judecata competenta. analiza de lectii si intoc mirea procesului-verbal de inspectie.

profesori pentru cultu .16 ore pe saptamana. iar in functiile de indrumare si control din cadrul ministerului. tineretului si sportului. profesor-educator si profesor pentru instruire practica . Cercetarii. stabilit de mi nistrul educatiei. Aceasta se aproba in consiliul de administratie. c) activitati de educatie. un profesor sau un conferentiar universitar din profilul postului pentru care candideaza. (1). d) 24 de ore pe saptamana pentru profesorii de instruire practica. cu acordul partilor. si cuprinde: a) activitati didactice de predare-invatare-evaluare si de instruire practic a si examene de final de ciclu de studii. Contractul de management poate fi prelungit. un reprezentant al Ministerului Educatiei. cercetarii. a) si se stabilest e dupa cum urmeaza: a) un post de profesor pentru invatamantul prescolar pentru fiecare grupa cu program normal. cu avizul Ministerului Educatiei. in functiile de indrumar e si de control din inspectoratele scolare. complementare procesului de invatamant: mentorat.20 de ore pe saptamana. 262 (1) Activitatea personalului didactic de predare se realizeaza intr-un inter val de timp zilnic de 8 ore. Ti neretului si Sportului. Tineretului si Sportului este formata din: secretarul de stat al departamentului in care se afla postul scos la concur s . se face de catre inspectorul scolar general. Cercetarii. pen tru cel din centrele logopedice interscolare. b) activitati de pregatire metodico-stiintifica. b) un post de profesor pentru invatamantul primar pentru fiecare clasa din i nvatamantul primar sau pentru clase simultane din cadrul acestuia. c) 18 ore pe saptamana pentru profesorii din invatamantul secundar si tertia r non-universitar. pentru profesorii din unitatile si clasele cu program integra t si suplimentar de arta si sportiv. respectiv 40 de ore pe saptamana. Cercetarii. scoala dupa scoala. cercetarii. tineretului si sportului.in calitate de presedinte. (9) Inspectorii scolari incheie contract de management cu inspectorul scolar general. (1) lit. precum si din unitatile cu activitati extra scolare si din centrele sau cabinetele de asistenta psihopedagogica. in u rma evaluarii performantelor manageriale. (6) Comisia pentru concursul de ocupare a functiilor de indrumare si de cont rol din Ministerul Educatiei. Tineretului si Sportului. norma didactica se s tabileste astfel: profesori la predare . sunt prevazute in fisa individuala a postului. (7) Reprezentantii organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramur a a invatamantului au drept de acces la documentele comisiilor de concurs. unde nu se po t constitui clase separate. pentru profesori care efectueaza terapiile specifice. directorul general din departamentul respectiv. specializarii si aptitudinilor persoanei care ocupa postul didactic respectiv. invatare pe tot parcursul vietii. u n profesor sau un conferentiar universitar din profilul postului. (3) Norma didactica de predare-invatare-evaluare si de instruire practica si de evaluare curenta a prescolarilor si a elevilor in clasa reprezinta numarul d e ore corespunzator activitatilor prevazute la alin. (2) Activitatile concrete prevazute la alin. prin ordin al ministrului educatiei. SECTIUNEA a 6-a Norma didactica ART. constituita in educatia timpurie. (8) Numirea personalului didactic admis la concurs. conform planurilor-cadru de invatamant . se revizuieste anual si constituie anexa la contractul individua l de munca. (5) Comisia pentru concursul de ocupare a functiilor de indrumare si de cont rol din inspectoratul scolar este formata din: inspectorul scolar general . f) un post pentru personalul didactic din invatamantul special integrat. pentru personalul didactic itinera nt. e) pentru personalul didactic din invatamantul special. care corespund profilului.e) proba scrisa in profilul postului pentru care candideaza.in c alitate de presedinte.

(1) lit. 263 (1) Norma didactica in invatamantul preuniversitar cuprinde ore prevazute in planurile-cadru de invatamant la disciplinele corespunzatoare specializarii sau specializarilor inscrise pe diploma de licenta ori pe certificatul de absolvire a unui modul de minimum 90 de credite transferabile care atesta obtinerea de co mpetente de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniulu i de specializare inscris pe diploma. (1) lit. 262 alin. (3). kinetoterapie. Cercetarii. (6) Profesorii pentru invatamantul primar de la clasele cu predare in limbil e minoritatilor nationale sunt remunerati. pe baza normelor aprobate prin or din al ministrului educatiei. prin plata cu ora. 262 alin. aceasta poate fi constituita din 2/3 din ore de la specializarea sau specializ arile de baza si completata cu 1/3 din ore de la disciplinele stabilite la alin. 262 alin . cercetarii. Orele de limbi straine din invatamantul primar pot fi predate si de profesori cu studii superioare de specialitate. (2) ori prin adaugarea de ore conform prevederilor art. tineretului si sportului. Cercetarii. (2) Prin exceptie. c). (10) Personalul didactic de conducere. . (2) ori prin adaugare de ore con form prevederilor art.ra fizica medicala. 262 alin. in condit iile prezentei legi. in functie d e tipul si gradul de deficienta. in limitele normelor didactice stabilite la art. norma didactica cuprinde activitat ile prevazute in planurile de educatie corespunzatoare profilurilor cercurilor s i atelierelor. (3) . ART. (7) In invatamantul primar. pentru orele care depasesc numarul de ore prevazut in planurile de invatamant de la clasele cu pre dare in limba romana. fiind incluse in norma acestora. g) un post de profesor documentarist in centrele de documentare si informare . de profesorii pentru invatamantul primar de la grupa sau cl asa respectiva. c). (5) Orele de limbi straine din invatamantul primar pot fi predate. in cadrul activitatilor postului. aprobate prin regulament de Ministerul Educatiei. (1) si (2). 262 alin. (4) Norma didactica de predare-invatare-evaluare si de instruire practica si de evaluare curenta a prescolarilor si a elevilor in clasa se reduce cu doua or e pe saptamana in cazul cadrelor didactice care au calitatea de mentor. c). (3) In situatia in care norma didactica nu se poate constitui conform preved erilor alin. Cercetarii. In invatamantul gimnazial din mediul rural norma didactica se poate constitui di n 1/2 din ore de la specialitatea sau specialitatile de baza si completata cu 1/ 2 din ore de la disciplinele stabilite la alin. (1) si art. (4) Orele de limbi straine din invatamantul primar pot fi predate. de profesorii pentru invatamantul primar de la clasa respec tiva. sau prin plata cu ora. in condit iile prezentei legi. (1) lit. cu mentinerea drepturilor salarial e. aceasta se poate completa cu activitatile prevazute la art. de indrumare si de control poate fi d egrevat partial de norma didactica de predare. fiind incluse in norma acestora. daca fac dovada calificarii pr in diploma de studii ori prin certificatul de competenta. Tineretului si Sportului. Orele de limbi straine din in vatamantul primar pot fi predate si de profesori cu studii superioare de special itate. daca fac dovada calificarii prin diploma de studii sau prin certificatul d e competenta si sunt remunerate prin plata cu ora. daca norma didactica a profesorilor din invatamantul gimn azial nu se poate constitui conform prevederilor alin. conform metodologiei elaborate de Ministerul Ed ucatiei. (9) Prin exceptie. sau prin plata cu ora. se pot include si ore de la disciplinele stabilite prin metodologia aprobata de Ministerul Edu catiei. educatia psihomotrica si altele. in cazul i n care profesorii pentru invatamantul primar de la grupa ori clasa respectiva nu fac dovada calificarii prin diploma de studii sau prin certificatul de competen ta. (8) In palatele si in cluburile copiilor. Tineretului si Sportului. in norma didactica prevazuta la alin. Tin eretului si Sportului. (1). orele de educatie fizica prevazute in planurile de invatamant sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate.

(11) Timpul saptamanal de activitate a personalului didactic auxiliar este i dentic cu cel stabilit pentru personalul cu functii echivalente din celelalte se ctoare bugetare, potrivit legii. Sarcinile acestuia sunt prevazute in fisa indiv iduala a postului. SECTIUNEA a 7-a Distinctii ART. 264 (1) Personalul didactic din invatamantul preuniversitar beneficiaza de grada tie de merit, acordata prin concurs. Aceasta gradatie se acorda pentru 16% din p osturile didactice existente la nivelul inspectoratului scolar si reprezinta 25% din salariul de baza. Gradatia de merit se atribuie pe o perioada de 5 ani. (2) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului elaboreaza me todologia si criteriile de acordare a gradatiei de merit, cu consultarea federat iilor sindicale reprezentative la nivel de ramura de invatamant. ART. 265 (1) Personalul didactic cu rezultate excelente in activitatea didactica, edu cativa si stiintifica poate primi decoratii, ordine, medalii, titluri, potrivit legii. (2) Ordinele si medaliile care pot fi conferite personalului didactic din in vatamantul preuniversitar sunt: Ordinul Spiru Haret clasele Comandor, Cavaler si Ofiter, Medalia Membru de onoare al corpului didactic. Medalia se acorda cadrel or didactice pensionabile, cu activitate deosebita in invatamant. (3) In afara distinctiilor prevazute la alin. (2), ministrul educatiei, cerc etarii, tineretului si sportului este autorizat sa acorde personalului didactic din invatamantul preuniversitar urmatoarele distinctii: a) adresa de multumire publica; b) diploma "Gheorghe Lazar" clasele I, a II-a si a III-a; c) diploma de excelenta, care se acorda cadrelor didactice pensionate sau pe nsionabile, cu activitate deosebita in invatamant. (4) Diploma "Gheorghe Lazar" clasele I, a II-a si a III-a este insotita de u n premiu de 20%, 15% si, respectiv, 10% din suma salariilor de baza primite in u ltimele 12 luni de activitate. Diploma de excelenta este insotita de un premiu d e 20% din suma salariilor de baza primite in ultimele 12 luni de activitate. (5) Distinctiile si premiile prevazute la alin. (3) se acorda in baza unui r egulament aprobat prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului s i sportului, in limita unui procent de 1% din numarul total al posturilor didact ice din fiecare judet/sector al municipiului Bucuresti. (6) Fondurile pentru acordarea distinctiilor prevazute la alin. (3) sunt asi gurate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. SECTIUNEA a 8-a Drepturi si obligatii ART. 266 Personalul din invatamantul preuniversitar are drepturi si obligatii care de curg din legislatia in vigoare, din prezenta lege, din regulamente specifice si din prevederile contractului individual de munca. ART. 267 (1) Cadrele didactice beneficiaza de concediu anual cu plata, in perioada va cantelor scolare, cu o durata de 62 de zile lucratoare; in cazuri bine justifica te, conducerea unitatii de invatamant poate intrerupe concediul legal, persoanel e in cauza urmand a fi remunerate pentru munca depusa. (2) Perioadele de efectuare a concediului de odihna pentru fiecare cadru did actic se stabilesc de consiliul de administratie, in functie de interesul invata mantului si al celui in cauza, dar cu asigurarea personalului didactic necesar p entru desfasurarea examenelor nationale. (3) Neefectuarea concediului anual da dreptul la efectuarea concediului rest ant in vacantele anului scolar urmator.

ART. 268 (1) Cadrele didactice care redacteaza teza de doctorat sau lucrari in intere sul invatamantului pe baza de contract de cercetare ori de editare au dreptul la 6 luni de concediu platit, o singura data, cu aprobarea consiliului de administ ratie al unitatii de invatamant. (2) Personalul didactic aflat in situatia prevazuta la alin. (1) nu poate fi incadrat in activitati didactice retribuite in regim de plata cu ora. (3) In situatia desfiintarii unei unitati de invatamant de stat, salariatii disponibilizati primesc salarii compensatorii, conform legii. ART. 269 Personalul de conducere, de indrumare si de control din inspectoratele scola re si casele corpului didactic beneficiaza de concediu de odihna, conform Codulu i muncii. ART. 270 Normele metodologice referitoare la efectuarea concediului legal vor fi elab orate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului impreuna cu reprezentantii organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramura a inva tamantului. ART. 271 Dreptul la initiativa profesionala consta in: a) conceperea activitatii profesionale si realizarea obiectivelor educationa le ale disciplinelor de invatamant, prin metodologii care respecta principiile p sihopedagogice; b) utilizarea bazei materiale si a resurselor invatamantului, in scopul real izarii obligatiilor profesionale; c) punerea in practica a ideilor novatoare pentru modernizarea procesului de invatamant. SECTIUNEA a 9-a Dreptul la securitate al personalului didactic ART. 272 (1) Cadrele didactice nu pot fi perturbate in timpul desfasurarii activitati i didactice de nicio autoritate scolara sau publica. (2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), nu se considera perturbare a cadrelor didactice in timpul desfasurarii activitatii didactice interventia auto ritatilor scolare si/sau publice in situatiile in care sanatatea fizica sau psih ica a elevilor ori a personalului este pusa in pericol in orice mod, conform con statarii personalului de conducere, respectiv in timpul exercitiilor de alarmare pentru situatii de urgenta. (3) Inregistrarea prin orice procedee a activitatii didactice poate fi facut a numai cu acordul celui care o conduce. (4) Multiplicarea, sub orice forma, a inregistrarilor activitatii didactice de catre elevi sau de catre alte persoane este permisa numai cu acordul cadrului didactic respectiv. (5) Inregistrarea prin orice procedee a activitatilor desfasurate in spatiil e scolare este permisa numai cu acordul personalului de conducere, cu exceptia c elor de la alin. (3). SECTIUNEA a 10-a Dreptul de participare la viata sociala ART. 273 (1) Personalul didactic are dreptul sa participe la viata sociala si publica , in beneficiul propriu, in interesul invatamantului. (2) Personalul didactic are dreptul sa faca parte din asociatii si organizat ii sindicale, profesionale si culturale, nationale si internationale, legal cons tituite, in conformitate cu prevederile legii. (3) Personalul didactic poate exprima liber opinii profesionale in spatiul s colar si poate intreprinde actiuni in nume propriu in afara acestui spatiu, daca

acestea nu afecteaza prestigiul invatamantului si demnitatea profesiei de educa tor, respectiv prevederile prezentei legi. ART. 274 (1) Personalul didactic beneficiaza, in limita fondurilor alocate prin buget , din fonduri extrabugetare sau sponsorizari, de acoperirea integrala ori partia la a cheltuielilor de deplasare si de participare la manifestari stiintifice org anizate in strainatate, cu aprobarea consiliului de administratie al unitatii de invatamant. (2) Personalul prevazut la alin. (1) inainteaza unitatii de invatamant propu neri de valorificare a rezultatelor actiunii pentru care a primit aprobarea de d eplasare. ART. 275 (1) Cadrele didactice au obligatia morala sa isi acorde respect reciproc si sprijin in indeplinirea obligatiilor profesionale. (2) Personalul didactic de conducere, de indrumare si de control, precum si personalul didactic auxiliar au obligatia de a respecta atributiile prevazute in fisa postului. (3) Personalul didactic de conducere, de indrumare si de control, precum si personalul didactic auxiliar au obligatia de a participa la activitati de formar e continua, in conditiile legii. ART. 276 Personalului didactic din unitatile de invatamant conexe, care nu dispune de locuinta in localitatea unde are postul, i se deconteaza cheltuielile de transp ort, conform legii. ART. 277 Copiii personalului didactic aflat in activitate sunt scutiti de plata taxel or de inscriere la concursurile de admitere in invatamantul superior si benefici aza de gratuitate la cazare in camine si internate. ART. 278 Personalul didactic si didactic auxiliar din invatamant beneficiaza de o com pensatie de la bugetul asigurarilor sociale de stat de 50% din valoarea cazarii, mesei si a tratamentului in bazele de odihna si tratament. ART. 279 Personalul didactic titular care din proprie initiativa solicita sa se speci alizeze/sa continue studiile are dreptul la concediu fara plata. Durata totala a acestuia nu poate depasi 3 ani intr-un interval de 7 ani. Aprobarile in aceste situatii sunt de competenta unitatii scolare prin consiliul de administratie, da ca se face dovada activitatii respective. SECTIUNEA a 11-a Raspunderea disciplinara si patrimoniala ART. 280 (1) Personalul didactic, personalul didactic auxiliar, precum si cel de cond ucere, de indrumare si de control din invatamantul preuniversitar raspund discip linar pentru incalcarea cu vinovatie a indatoririlor ce le revin potrivit contra ctului individual de munca, precum si pentru incalcarea normelor de comportare c are dauneaza interesului invatamantului si prestigiului unitatii/institutiei, co nform legii. (2) Sanctiunile disciplinare care se pot aplica personalului prevazut la ali n. (1), in raport cu gravitatea abaterilor, sunt: a) observatie scrisa; b) avertisment; c) diminuarea salariului de baza, cumulat, cand este cazul, cu indemnizatia de conducere, de indrumare si de control, cu pana la 15%, pe o perioada de 1-6 l uni; d) suspendarea, pe o perioada de pana la 3 ani, a dreptului de inscriere la un concurs pentru ocuparea unei functii didactice superioare sau pentru obtinere a gradelor didactice ori a unei functii de conducere, de indrumare si de control ;

Cercetarii. tineretului si sportului. decizia respectiva la coleg iul de disciplina de pe langa inspectoratul scolar. decizia respectiva la Colegiul c entral de disciplina al Ministerului Educatiei. comisii formate din 3-5 membri. Cercetarii. Audierea celui cercetat si veri ficarea apararii acestuia sunt obligatorii. Cercetarii. b) ministrul educatiei. existenta sau inexistenta vi novatiei. pent ru personalul didactic si personalul de conducere al acesteia. dintre care un reprezentant al salariatilor. personalul de indrumare si de control din cadrul inspectoratelor scolare si de personalul d e indrumare si de control din cadrul Ministerului Educatiei.e) destituirea din functia de conducere. din tre care unul reprezinta organizatia sindicala din care face parte persoana afla ta in discutie sau este un reprezentant al salariatilor. dintre care u nul reprezinta organizatia sindicala din care face parte persoana aflata in disc utie sau este un reprezentant al salariatilor. Tineretului si Sportului. are dreptul de a c ontesta. dintre care un reprezentant al salariatilor. Cercetarii. Din comisie face parte si un inspector din cadrul inspectoratului scolar j udetean/al municipiului Bucuresti. (8) Persoanele sanctionate incadrate in unitatile de invatamant au dreptul d e a contesta. (6) In cadrul cercetarii abaterii prezumate se stabilesc faptele si urmarile acestora. iar ceilalti au functia didactica cel putin egala cu a celui care a savarsit abaterea. Cercetarii. imprejurarile in care au fost savarsite. f) desfacerea disciplinara a contractului individual de munca. (3) Orice persoana poate sesiza unitatea de invatamant/institutia de invatam ant cu privire la savarsirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinara. Tineretului si Sportului. iar ceilalti au functia didactica cel putin egala cu a celui care a savarsit abaterea. precum si pentru personalul de conducere din inspectorate le scolare judetene/al municipiului Bucuresti. c) pentru personalul de indrumare si de control din cadrul Ministerului Educ atiei. precum si orice alte date concludente. precum si atrib . comisii formate din 3-5 membri. d) pentru personalul de conducere al inspectoratelor scolare judetene/al mun icipiului Bucuresti. Tin eretului si Sportului. (4) Pentru cercetarea abaterilor prezumate savarsite de personalul didactic. Persoanei nevinovate i se comunica in scris inexistenta faptelor pentru care a f ost cercetata. de indrumare si de control din inva tamant. Sesizarea se face in scris si se inregistreaza la registratura unitatii/institu tiei de invatamant. desi a fost instiintat in scris cu minimum 48 de ore inainte. Cadrul didactic cercetat are dreptul sa cunoasca toate actele cercetarii si sa isi produca probe in aparare. consemnata in condica de inspectii sa u la registratura generala a unitatii de invatamant preuniversitar/institutiei. Personalul de conducere. (7) Cercetarea faptei si comunicarea deciziei se fac in termen de cel mult 3 0 de zile de la data constatarii acesteia. (5) Comisiile de cercetare disciplinara sunt numite de: a) consiliul de administratie al unitatii de invatamant preuniversitar. Tineret ului si Sportului. in termen de 15 zile de la comunicare. de indrumare si de control din inspectoratele scolare si din Ministerul Educatiei. i ar ceilalti au functia didactica cel putin egala cu a celui care a savarsit abat erea. care a fost sanctionat. organizarea si functionarea. b) pentru personalul de conducere al unitatilor de invatamant preuniversitar . (9) Normele privind componenta. comisiile de cercetare disciplinara se constituie dupa cum ur meaza: a) pentru personalul didactic. iar ceilalti au functia didactica cel putin egala cu a celui c are a savarsit abaterea. pr ecum si de a da declaratii scrise se constata prin proces-verbal si nu impiedica finalizarea cercetarii. cercetarii. personalul de conducere al unitatilor de invatamant preuniversitar. comisii formate din 3-5 membri. pentru functii le de indrumare si de control din cadrul Ministerului Educatiei. comisii formate din 3-5 membri. Refuzul celui cercetat de a se preze nta la audiere. Tineretului si Sport ului. in termen de 15 zile de la comunicare.

de catre directorul unitatii de invatamant. (5) Personalul didactic pensionat din invatamant beneficiaza de asistenta me dicala si de acces la casele de odihna si la bazele de tratament ale cadrelor di dactice. Cercetarii. cerceta rii. inspectorul scolar general sau ministrul educatiei. prin decizie scrisa. cu aprobar ea consiliului de administratie al unitatii de invatamant. ART. (4) Cadrele didactice pensionate pot desfasura activitati didactice. ART. in afara de cazurile cand. (4) Pentru personalul de indrumare si control din Ministerul Educatiei. tineretului si sportului si se comunica prin ordin.utiile colegiului de disciplina de pe langa inspectoratul scolar si ale Colegiul ui central de disciplina al Ministerului Educatiei. precum si celelalte acte pentru recuperarea pagubelor si a prejudiciilor se f ac de conducerea unitatii sau a institutiei al carei salariat este cel in cauza. Decizia de imputar e. propunerea de sanctionare se face de catre consiliul de administratie al unitat ii de invatamant preuniversitar si se comunica prin decizie a inspectorului scol ar general. (3) Pentru personalul de conducere din inspectoratele scolare si casele corp ului didactic. cercetarii. 283 Raspunderea patrimoniala a personalului didactic. de indrumare si de control din invataman tul preuniversitar se stabileste potrivit legislatiei muncii. (10) Dreptul persoanei sanctionate de a se adresa instantelor judecatoresti este garantat. tineretului si sportului. tineretului si sportului. a personalului didactic au xiliar. 282 Sanctiunea se stabileste. Tineretului si S portului se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educatie i. de indrumare si de control se poate face si in timpul anului scolar. dupa caz. se interzice indeplinirea orica rei functii de conducere. propunerea de sanctionare se face de ministrul educatiei. 284 (1) Personalul didactic beneficiaza de pensie in conditiile prevazute de leg islatia de asigurari sociale si pensii care reglementeaza sistemul public de pen sii. (3) Pentru motive temeinice. de indrumare sau de control. (2) Pentru personalul de conducere al unitatii de invatamant preuniversitar. Cerc etarii. dupa implinirea varstei standard de pensionare. respectiv de secret arul de stat sau de seful ierarhic al persoanei in cauza si se comunica prin ord in. CAP. 281 (1) Pentru personalul didactic din unitatile de invatamant preuniversitar. cercetarii. respectiv al inspecto ratului scolar. cercetarii. Sanctiunile aprobate de con siliul de administratie sunt puse in aplicare si comunicate prin decizie a direc torului unitatii de invatamant preuniversitar. dupa caz. pensionarea personalului didactic de conducere. ART. p ropunerea de sanctionare se face de catre director sau de cel putin 2/3 din numa rul total al membrilor consiliului de administratie. II Statutul personalului didactic si de cercetare din invatamantul superior . (2) Personalul didactic de conducere. Tineretului si Sportului. prin lege. de autor itatea care a numit aceasta comisie si se comunica celui in cauza. salariz ate prin plata cu ora. tineretului si sportului. pe baza raportului comisiei de cercetare. se dispune altfel. Du pa data implinirii varstei legale de pensionare. precum si a celui de conducere. SECTIUNEA a 12-a Pensionarea ART. d e ministrul educatiei. propunerea de sanctionare se face. de indrumare si de control din invatam antul de stat se pensioneaza la data implinirii varstei legale de pensionare.

conferentiar universit ar si profesor universitar. gradul d idactic corespunzator performantei. pe o durata determinata. de cercetare si activitati echivalente acestora. b) formatiunile de studiu.SECTIUNEA 1 Norma universitara ART. c) cercetator stiintific gradul II se echivaleaza cu conferentiar universita r. senatul universitar poate a proba. potrivit legi i. pentru pers oanele care detin o diploma de doctor. (3) Echivalenta functiilor din cercetare cu functiile didactice este urmatoa rea: a) cercetator stiintific se echivaleaza cu asistent universitar. cu cel putin 15 zile inainte de inceperea fiecarui an universitar si nu se pot modifica in timpul anului univers itar. la discipline le din planul de invatamant. b) cercetator stiintific. c) conferentiar universitar. d) cercetator stiintific gradul I se echivaleaza cu profesor universitar. in calitate de cadre didactic e universitare asociate invitate. in institute de cercetare. b) cercetator stiintific gradul III se echivaleaza cu lector universitar/sef de lucrari. (4) In invatamantul superior poate functiona personal didactic asociat pentr u urmatoarele functii: lector universitar/sef de lucrari. in conformitate cu standardele nationale. obtinerea permisului de munca este sarcina instit utiei de invatamant superior angajatoare. personal de cercetare asociat. invitarea in cadrul institutiei de invatamant su perior a unor cadre didactice universitare si a altor specialisti cu valoare rec unoscuta in domeniu. (7) In departamente. practica de specialitate. (2) In institutiile de invatamant superior functiile de cercetare sunt: a) asistent cercetare. indr umare de proiecte. lucrari practice sau de laborator. Angajarea acestora se face conform legii. prin evaluare. in scoli doctorale. e) cercetator stiintific gradul I. prin stabilirea de norme universitare. seminare. b) lector universitar/sef de lucrari. precum si alte categorii de personal. senatul universitar aproba. (5) In raport cu necesitatile academice proprii. (3) In statul de functii sunt inscrise. In cazul specialistilor fara grad didactic uni versitar recunoscut in tara. (4) Statele de functii se intocmesc la nivelul departamentelor sau al scolil or doctorale. 286 (1) Statele de functii ale personalului didactic si de cercetare se intocmes c anual. ca urmare a precizarii sarcin . c) cercetator stiintific gradul III. in ordine ierarhica. d) cercetator stiintific gradul II. prin consultarea membrilor acestora. c) normele universitare. d) profesor universitar. din tara sau din strainatate. 285 (1) In institutiile de invatamant superior functiile didactice sunt: a) asistent universitar. in centr e de cercetare si microproductie sau in alte unitati pot functiona pe posturi di stincte si personal de cercetare. inclusiv studen ti din toate cele 3 cicluri. ART. specificandu-se functiile didactice si de cercetare corespunzatoare si numarul saptamanal de ore conventionale reparti zate pe activitati de predare. (2) Functiile didactice si numarul posturilor se stabilesc tinand seama de: a) planurile de invatamant. (6) Acolo unde este cazul. indrumare a studentilor si a studentilor-doctoranzi. posturile didac tice si de cercetare ocupate sau vacante.

de decan. (9) Atributiile personalului didactic auxiliar si nedidactic sunt stabilite in fisa individuala a postului.5 ore conventionale. indrumarea cercurilor stiintifice studentesti. cuprinse in norma didact ica.5 ore conventionale. impreuna cu Ministerul Muncii. (8) Angajarea personalului didactic si de cercetare auxiliar si nedidactic s e face prin concurs organizat de facultate sau de scoala doctorala. in functie de bugetul si specificul institu tiei. dupa caz. (7) Nomenclatorul general de functii didactice si de cercetare auxiliare din invatamantul superior. al departamentului sau al scolii doctorale. se cuantifica in ore conventionale. consultatii. f) alte activitati didactice. (5) Ora conventionala este ora didactica de activitati prevazute la alin. g) conducerea activitatilor didactico-artistice sau sportive. ora de activitati de predare rep rezinta doua ore conventionale. precum si nivelul studiilor necesare pentru ocuparea ace stor functii se elaboreaza de Ministerul Educatiei. d) indrumarea elaborarii disertatiilor de master. (6) Numarul posturilor pentru personalul didactic si de cercetare auxiliar s e stabileste de senatul universitar. (2) lit. statele de functii se completeaza pe baza notelor de comanda. (5) Statul de functii al personalului didactic si de cercetare se avizeaza d e consiliul facultatii sau. c) indrumarea elaborarii lucrarilor de licenta. Fac exceptie de la aceasta prevedere orele de predare a limbii respective. ora de activitati de predare reprezinta 2. iar ora de activitati prevazute la alin. potrivit leg ii. indiferent de perioada semestrului universitar in care este efectuata.25. i) tutorat. (2 ) lit. e) indrumarea elaborarii tezelor de doctorat. h) activitati de evaluare. avizata. activitatile de predare. La departamentele cu discipline la mai multe facultati. (8) In cazul predarii integrale in limbi de circulatie internationala. Familiei si Protectiei Sociale. b) norma de cercetare. (9) Activitatile prevazute la alin. b) activitati de seminar. j) participarea la consilii si in comisii in interesul invatamantului. b) din invatamantul universitar de licenta. b) reprezinta 1. master si doctorat. Norma medie saptamanala se stabileste prin impartirea n umarului de ore conventionale din fisa individuala a postului la numarul de sapt amani inscris in planul de invatamant pentru activitatea didactica de predare si de seminar din intregul an universitar. c)-j). (3) Norma didactica saptamanala in invatamantul superior se cuantifica in or e conventionale. la ci clurile de licenta.ilor didactice si de cercetare de catre consiliul facultatii. ART. (6) In invatamantul universitar de licenta. lucrari practice si de laborator. a st udentilor in cadrul sistemului de credite transferabile. de directorul depar tamentului sau de conducatorul scolii doctorale si aprobata de rector. constitui nd anexa la contractul individual de munca. Cercetarii. Tineretului si S portului. (7) In invatamantul universitar de master si in invatamantul universitar de doctorat. (2) lit. printr-o metodologie aprobata de senatu . indrumare de pro iecte de an. (2) Norma didactica poate cuprinde: a) activitati de predare. 287 (1) Norma universitara cuprinde: a) norma didactica. al programului de studii. seminar sau alt e activitati pot fi normate cu un coeficient suplimentar multiplicativ de 1. al facultatii. dupa caz. de consiliul scolii doctorale si se aproba de senatul universitar. (4) Norma didactica se stabileste conform planului de invatamant si se calcu leaza ca norma medie saptamanala. avizate de conducerea institutiei de invatamant superior. practice si de cercetare stiintifica inscrise in planurile de invatamant.

(11) Prin exceptie. (21) Personalul care exercita o functie de conducere in cadrul institutiei d e invatamant superior sau de indrumare si control in cadrul Ministerului Educati ei. a)-f) se stabileste dupa cum urmeaza: a) profesor universitar: 7 ore conventionale. (22) Suma totala a orelor de munca dintr-o norma didactica sau de cercetare. (16) Cadrele didactice titulare a caror norma didactica nu poate fi constitu ita conform prevederilor alin. la cererea ace stora. fara a depasi limita maxi ma prevazuta la alin. scoli doctorale. sau deciziei consiliului scolii doctorale. (2) lit. diferentiat. (14) Norma didactica a personalului didactic care nu desfasoara activitati d e cercetare stiintifica sau echivalente acestora este superioara celei minime. (13) Norma didactica prevazuta la alin. norma personalului didactic prevazut la alin. dintre care cel putin 4 or e conventionale de activitati de predare. (17) In limitele prevazute de prezentul articol. b). in functie de domeniu. (10)-(15) pot fi trecute temporar.5 ore conv entionale. in situatia in care norma didactica nu poate fi alcatuit a conform alin. Cercetarii. cu respectarea standardelor de asigurare a calitatii. la propunerea directorului de departament. de ponderea disciplinelor in pregatirea de specialitate a studentilor si de dimensiunea formatiunilor de studiu. Tineretului si Sportului poate beneficia de o reducere a normei didactice de cel mult 30%. (18) In departamente.5 ore conventionale. f ara a depasi limita maxima prevazuta la alin. in functie de programul de studii. Diminuarea normei didactice este de cel mult 1/2 din norma resp ectiva. astfel incat unei ore fizice de activitati sa ii corespunda minimum 0. dintre care cel putin 4 ore co nventionale de activitati de predare. cuprinzand activitati prevazu te la alin. c) lector universitar/sef de lucrari: 10 ore conventionale. (12). Cadrul d idactic isi mentine calitatea de titular in functia didactica obtinuta prin conc urs. cu acordul consiliului facultati i. la propunerea directorului de departament. Senatul universitar. . (15) Prin exceptie. (12) Norma didactica nu poate depasi 16 ore conventionale pe saptamana. (20) Personalul didactic auxiliar si nedidactic din invatamantul superior de sfasoara activitati specifice stabilite in fisa individuala a postului. mentinandu-si calitatea de t itular in functia didactica obtinuta prin concurs. (10) lit. in baza autonomie i universitare. a)-c) care. unitati sau centre de cercetare si mi croproductie poate functiona pe posturi distincte si personal de cercetare cu co ntract de munca pe perioada determinata sau nedeterminata. b) conferentiar universitar: 8 ore conventionale. potrivit legii. datorita specificului disciplinelor. (19) Personalul de cercetare din invatamantul superior desfasoara activitati specifice. c) si f). conform deciziei consiliului facultatii. de special izare. stabilite in fisa individuala a postului de catre conducerea departa mentului sau a scolii doctorale. nu are in structura postului or e de curs se majoreaza cu doua ore conventionale.l universitar. prin regulament. respectiv cu acordul consiliului s colii doctorale. cu aprobarea senatului universitar. (10) Norma didactica saptamanala minima pentru activitatile prevazute la ali n. timpul saptamanal de lucru al acestuia e ste identic cu cel stabilit pentru personalul cu functii echivalente din celelal te sectoare bugetare. diferentele pana la norma didactica minima se comp leteaza cu activitati de cercetare stiintifica. (12). cu norma integrala de cercetare stiintifica. (10) si (11). In aceasta perioada. iar ora de cercetare este echivalenta cu 0. dintre care cel putin doua ore conventionale de activitati de predare. In insti tutiile de invatamant superior de stat. poate mari. (10) si (11) reprezinta limita minim a privind normarea activitatii didactice. senatul universitar stabile ste. cadrul d idactic are obligatiile personalului de cercetare din invatamantul superior. norma universitara efectiva. (2) lit. d) asistent universitar: 11 ore conventionale. norma didactica saptamanala minima. de profil si de specializare.

ART. Pentru personalul titular. acest ia beneficiaza de pana la un salariu de baza. 287. pot conduce noi studenti-doctoranzi numai in regim de cotutela impreuna cu un cadru didactic si de cercetare care n u implineste varsta de pensionare pe toata durata desfasurarii doctoratului resp ectiv. 164 alin. (6) Cadrele didactice care sunt alese sau numite in institutiile publice ale statului sau desfasoara activitati specifice functiei publice in ministere ori in alte organe de specialitate ale statului pot desfasura activitati didactice a ferente unei norme didactice. (3) Sustinerea de catre personalul titular de activitati de predare si cerce tare in alte institutii de invatamant superior sau de cercetare se poate face do ar cu acordul scris al senatului universitar. Sen atul universitar poate decide conferirea titlului onorific de profesor emerit. cu posibilita tea de prelungire anuala conform Cartei universitare. (3). dar sunt scutiti de efectuarea activita tilor din fisa postului. in baza unui contract pe perioada determinata de un an. si isi pastreaza calitatea de titular. 287 sunt remunerate in regim de plata cu ora. p entru excelenta didactica si de cercetare. este de 40 ore pe saptamana. 289 (1) Personalul didactic si de cercetare se pensioneaza la implinirea varstei de 65 de ani. (1). particulare si confesion ale. (3) Senatul universitar din universitatile de stat. (4) Activitatile de cercetare pe baza de contract sunt remunerate conform le gii. Pe perioada anului sabatic. norma didactica fiind redusa corespunzator limitei prevazute la ar t.realizata prin cumularea ponderilor activitatilor prevazute la alin. ART. conform legii si prevederilor Cartei unive rsitare. la orice nivel al u niversitatii. cadrelor didactice care au atins vars ta de pensionare. b) dupa implinirea varstei de 65 de ani. cat si cuantumurile. numar ul maxim de ore platite in regim de plata cu ora. 290 (1) Studentii-doctoranzi sunt incadrati de catre IOSUD sau o institutie memb ra a unei IOSUD ca asistenti de cercetare ori asistenti universitari pe perioada determinata. indiferent de institutia la ca re se efectueaza. fara limita de varsta. 288 (1) Activitatile didactice care excedeaza o norma didactica prevazuta la art . (3) si (4). ART. Cadrele didactice pensionate pot fi platite in regim de plata cu ora. dupa pensionare. nu poate depasi norma didactica minima. cu aprobarea senatului universitar . Mandatele celor care detin functii de conducere s au de administrare. (2) In invatamantul superior de stat. (2) Activitatile din granturi sau contractele de cercetare se remunereaza co nform deciziei directorului de grant. Atributiile lor sunt . particular si confesional se interzice ocuparea oricarei functii de conducere sau de administrare. inceteaza de drept in cazul persoanelor care au implinit varsta de pensionare. poate decide continuarea activitatii unui cadru didactic sau de cercetare dupa p ensionare. Cartei universitare si prevederilor contractuale. la orice nivel al universitatii. Contractul de cercetare s tabileste atat modalitatea de plata efectiva. (4) Cadrele didactice si de cercetare care conduc doctorate se pensioneaza l a implinirea varstei de 65 de ani si: a) pot conduce doctoratele in desfasurare la data pensionarii pana la implin irea varstei de 70 de ani. in baza criteriilor de performanta profesionala si a situatiei financiare. prin exceptie de la prevederile art. (5) Regimul juridic al cumulului salariului cu pensia nu se aplica cadrelor didactice care beneficiaza de prevederile alin. (5) Profesorii si conferentiarii titulari sau directorii de granturi care ti mp de 6 ani consecutivi au derulat granturi de cercetare si au functionat in ace easi universitate pot beneficia de an sabatic. Fac exceptie de la aceste re glementari functiile de membru al consiliului de administratie al universitatilo r particulare.

in conditiile legii. ART. in concordanta cu prog ramul si ciclul de studii. Salariatul opteaza unde are functia de baza. (3) Prin personal didactic titular se intelege personalul didactic care ocup a o functie didactica intr-o universitate. pe o perioada nedeterminata. Cercetarii. (4) Prin exceptie.stabilite de senatul universitar. unul dintre titlurile universitare s au de cercetare prevazute de prezenta lege. (2) In raport cu relatiile de munca stabilite cu institutia de invatamant su perior. In raport cu particip area la procesul didactic si cu gradul de pregatire profesionala. (2) La concursul pentru un post didactic sau de cercetare pot participa ceta teni romani ori straini. cu specificatia calit atii de titular. inclusiv de vechimea in munca. Cercetarii. 293 Ocuparea posturilor didactice. in mod legal. (5) Functiilor de cercetare-dezvoltare din universitati si personalului care le ocupa li se aplica prevederile Legii nr. motivarea. pe perioada determinata sau pe perioada nedeterminata . in conditiile legii. fara nicio discriminare. 319/2003 privind Statutul personalu lui de cercetare-dezvoltare. personalul did actic poate fi: personal didactic sau personal didactic auxiliar. dupa obtinerea titlului de doctor. 292 Formatiunile de studiu si dimensiunile acestora se stabilesc de catre senate le universitare. cartea de munca sau registrul angajatilor. Cadrele didactice si de cercetare angajate pe perioada determinata au statut de cadru didactic si de cercetare asociat. 294 (1) Angajarea pe un post didactic sau de cercetare se face. (2) Studentii-doctoranzi beneficiaza de toate drepturile asistentilor de cer cetare sau asistentilor universitari. (3) Prin exceptie de la prevederile legislatiei muncii. (4) Calitatea de titular exista numai in raport cu o singura institutie de i nvatamant superior sau cu o singura institutie de cercetare-dezvoltare. (6) In cazul desfiintarii unei unitati de invatamant superior de stat. calitatea este de cadru didactic sau de cercetator asociat. Institutia de invatamant superior i n care cadrul didactic este titular are obligatia de a pastra si de a gestiona. dupa intrarea in vigoare a prezentei legi. Personal didactic titular este si personalul didactic care beneficiaza de rezer vare de post. SECTIUNEA a 2-a Ocuparea functiilor didactice si a posturilor didactice ART. studentii-doctoranzi pot fi angajati pe o perioada determ inata de maximum 5 ani. cand un cadru didactic desfasoara activitati didactice sau de cercetare stiintifica in m ai multe institutii de invatamant superior ori de cercetare-dezvoltare. personalul didactic poate fi: titular sau asociat. in conditiile legii. (5) Contractul de angajare pe perioada determinata incheiat intre universita . propuse de ARACIS si aprobate de Ministerul Educatiei . calitate a de titular poate fi numai la una dintre ele. cu respectarea standardelor de calitate. formarea continua si co ncedierea personalului didactic si de cercetare sunt de competenta universitatil or. care apartine unei institutii de inv atamant superior si care desfasoara activitati didactice si/sau de cercetare. se int elege personalul care detine. ART. conform legisl atiei in vigoare. Tineretului si Sportului si a Cartei universitare. perso nalul astfel disponibilizat beneficiaza de salarii compensatorii. a metodologiei-cadru stabilite de Ministerul Educatiei. Tineretului si Sportului. potrivit legii. in sensul prezentei legi. ART. iar in celelalte. organizat de institutia de invatamant superior. 291 (1) Prin personal didactic si de cercetare. durata unei perioade determinate este de maximum 3 ani. obtinuta prin concurs. Angajarea pe perioada nedeterminata pe orice functie didactica sau de cercetar e este posibila numai prin concurs public. in baza legislatiei in vigoare. evaluarea.

(2) In cazul constatarii nerespectarii prevederilor legale in procedura de o cupare a posturilor didactice si de cercetare. Aceasta metodologie nu poate face referire la vechime si nu poate discrimina persoanele din afara institutiei sau tarii fata d e persoanele din institutie ori din tara. cu referire la standardele minimale stabilite conform art. (5) Incalcarea prevederilor alin. Ministerul Educatiei. afini si rude pana la gradul al III-lea inclusiv a functiilo r prin care unul sau una se afla fata de celalalt sau cealalta intr-o pozitie de conducere. ART. de etica universitar a si a legislatiei in vigoare. Tineretului si Sportului. pentru fiecare titlu sau functie didactica. autoritate sau evaluare institutionala directa la orice niv el in aceeasi universitate. in calitate de profesori ori conferentiari asociati invitati. 295 alin. iar inca drarea pe post se face incepand cu prima zi a semestrului urmator concursului. conform prezentei legi. ART. (1) lit. control. vacante ori temporar vacante sunt acoperi te cu prioritate de personalul didactic titular al institutiei ori de personalul didactic asociat. insotite de programa aferenta concursului. in functie de rezultatele profesionale personale. a respectarii eticii univer sitare si a legislatiei in vigoare. de solutionare a contestatiilor.te si membri ai personalului didactic si de cercetare in urma unui concurs poate fi reinnoit. Tineretului si Sportului. 296 (1) Posturile didactice rezervate. (3) Universitatile au obligatia sa respecte aceasta metodologie si sa public e toate posturile scoase la concurs. la propunerea CNATDCU. prin inventii. conflictele de interese si i ncompatibilitatile. (3) Functiile si gradele de cercetator stiintific in reteaua invatamantului superior se obtin potrivit reglementarilor legale in vigoare. (2) Metodologia va stabili. (4) Dupa intrarea in vigoare a prezentei legi se interzice ocuparea concomit enta de catre soti. in vederea asigurarii calitatii. cu cel putin doua luni inainte de concurs. evaluate pe baza criteriilor adoptate de senatul universitar. 297 (1) In baza metodologiei-cadru prevazute la art. Cercetarii. ceri ntele minime pentru prezentarea la concurs. senatul universitar poate aplic a sanctiuni specificate in metodologia proprie. modul de organizare si de desfasur are a concursului. mergand pana la demiterea decani lor sau a rectorului. (3) si (4) duce la invalidarea concursului si la penalizarea celor vinovati pe baza metodologiei-cadru prevazute la alin. initiata de Ministerul Educatiei. ART. care este aprob ata de catre senatul universitar. 299 (1) Universitatile raspund public de modul de ocupare a posturilor didactice si de cercetare. (2) Angajarea specialistilor cu valoare stiintifica recunoscuta in domeniu. ART. (1) si a legislat iei in vigoare. (1). 295 (1) Metodologia-cadru de concurs pentru ocuparea posturilor vacante va fi st abilita prin hotarare a Guvernului. (2) Rezultatele concursurilor sunt aprobate de senatul universitar. a). in conformitate cu prevede rile legale in vigoare. universitatile isi stabilesc metodologia proprie de conferire a titlurilor si de ocupare a posturilor didactice si de cercetare. ART. decanii facultatilor si rectorul raspund in fata senatului universitar pentru buna desfasurare a concursurilor de ocupare a posturilor. se avizeaza de consiliul departamentului si se aproba de consiliul facultatii. Publicarea posturilor scoase la concu rs se face cel putin pe site-ul web propriu si pe un site web specializat. 298 (1) Directorii departamentelor. precum si in functie de nevoile de angajare si de resursele financiare ale institutiei. din tara sau din strain atate. 219 alin. prin plata cu ora. publicatii stiintifice. . (2) In conditiile constatarii unor nereguli. Cercetarii . inovatii. admin istrat de Ministerul Educatiei. in conditiile respectarii normelor de calitate. Cercetarii. premii.

contractul de munca al persoanei in cauza inceteaza de drept. c) indeplinirea standardelor minimale pentru ocuparea functiei de profesor u niversitar. prec um si indeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice. specifice fu nctiei. fara impunerea unor conditii de vechime . care probeaza originalitatea si r elevanta contributiilor academice. (3) Pot sustine examenul de abilitare numai persoanele care au titlul de doc tor in stiinta si care indeplinesc standardele minimale stabilite conform art. Teza prezinta in mod documentat realizarile profesionale obtinute ulte rior conferirii titlului de doctor in stiinta. pe baza unui raport intocmit de Consiliul de Etica si Management Universitar. specifice fu nctiei. fara impunerea unor conditii de vechime. (1) lit. 219 alin. ART. aprobate de senatul universitar. c) indeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice. aprobate de senatul universitar. (1) lit. 219 alin. aprobate de senatul universitar. functia de asistent de cercetare poate fi ocupata numai de . standarde aprobate conform art. (1) lit. 300 (1) Abilitarea consta in: a) redactarea unei teze de abilitare. concursul se anuleaza si se reia. d) obtinerea atestatului de abilitare. d) indeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice. stiintifice si profesionale si care anticipea za o dezvoltare independenta a viitoarei cariere de cercetare si/sau universitar e. (6) In institutiile de invatamant superior. 2 19 alin. La implinirea acestui termen. b) indeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice. conform legii. cercetarii. (4) Conditiile pentru ocuparea functiei didactice de conferentiar universita r sunt urmatoarele: a) detinerea diplomei de doctor. ART. (5) Acordarea atestatului de abilitare este propusa de CNATDCU si este aprob ata prin ordin al ministrului educatiei. in tara sau in strainatate. fara impunerea unor conditii de vechime . specifice fun ctiei.Tineretului si Sportului poate aplica sanctiuni prevazute de prezenta lege. 301 (1) Pentru ocuparea functiei didactice de asistent universitar sunt necesare obtinerea statutului de studentdoctorand sau detinerea diplomei de doctor. c) admiterea tezei de abilitare in urma sustinerii publice. (2) O persoana care nu a obtinut o diploma de doctor nu poate ocupa functia de asistent universitar intr-o anumita institutie de invatamant superior pentru o perioada cumulata mai mare de 5 ani. a). suplimentar fata de alte conditi i stabilite de lege. (3) In cazul in care instantele de judecata constata incalcarea procedurilor de desfasurare a concursului pentru ocuparea posturilor didactice si de cerceta re din universitati. conform legii. a). b) detinerea atestatului de abilitare. b) indeplinirea standardelor minimale pentru ocuparea functiei de conferenti ar universitar. conform legii. fara impunerea unor conditii de vechime . standarde aprobate conform art. b) sustinerea publica a tezei de abilitare in fata unei comisii de specialit ate numite de CNATDCU si formata din cel putin 3 persoane. specifice fu nctiei. aprobate de senatul universitar. care au calitatea de conducator de doctorat. tineretului si sportului. conform legii. (5) Conditiile pentru ocuparea functiei didactice de profesor universitar su nt urmatoarele: a) detinerea diplomei de doctor. (4) Cererea pentru sustinerea examenului de abilitare este adresata CNATDCU. a). (2) Teza de abilitare releva capacitatile si performantele didactice si de c ercetare. (3) Conditiile minimale pentru ocuparea functiei didactice de lector univers itar/sef de lucrari sunt urmatoarele: a) detinerea diplomei de doctor.

in conformitate cu cr iteriile de calitate academica. (7) In institutiile de invatamant superior. precum si a drepturilor de proprieta te intelectuala asupra creatiei stiintifice. In baza acesteia. Accesul la fisa personala de serviciu este permis numai p ersoanei in cauza. (8) In invatamantul superior medical. de cercetare si de creatie. (3) Membrilor comunitatii universitare le este garantata libertatea academic a. titularului serviciului de resurse umane si conducatorului in stitutiei de invatamant superior. la intervale de maximum 5 ani. culturale sau artistice este garant ata si se asigura in conformitate cu prevederile Cartei universitare si cu legis latia specifica in vigoare. functiile de cercetare de cercetator stiintific sau superio are pot fi ocupate numai de persoane care detin diploma de doctor. (3) Salarizarea personalului didactic si de cercetare se face si in functie de rezultatele si performantele acestuia. volume sau opere de arta. Fac exceptie posturile de la disciplinele care nu au corespondent in reteaua Ministerului Sanatatii si cele de la disciplinele preclinice. . precum si din legislatia in vigoare. candidatii la concursul pentru ocupare a posturilor de sef de lucrari si de conferentiar trebuie sa aiba si titlul de m edic specialist. Fac exceptie posturile de la disciplinele care nu au corespondent in rete aua Ministerului Sanatatii si cele de la disciplinele preclinice. SECTIUNEA a 3-a Evaluarea calitatii cadrelor didactice ART. 302 (1) Datele si informatiile privind situatia profesionala a personalului dida ctic si de cercetare si a celui tehnic-administrativ se consemneaza intr-o fisa personala de serviciu. (4) Personalul didactic si de cercetare are dreptul de a publica studii. Rezultatele evaluarilor sunt informatii publice. candidatii la concursul pentru ocupare a postului de asistent universitar trebuie sa aiba cel putin titlul de medic rez ident. din Codul de etica universitara. SECTIUNEA a 4-a Drepturi si obligatii ale personalului didactic ART.persoane care sunt studentidoctoranzi sau care detin diploma de doctor. ART. (2) Evaluarea de catre studenti a prestatiei cadrelor didactice este obligat orie. conform legii. ei pot exprima liber opinii academice in spatiul universita r si au libertatea de predare. (2) Fisele de post individualizate se incadreaza la nivel de departament sau scoala doctorala. de a candida la obtinerea de granturi nationale si internationale. (2) Protectia drepturilor salariatilor. Statul de functii constituie documentul legal in baza caruia se face salarizarea lunara a fiecarui membru al personalul ui didactic si de cercetare. (4) Contractele de munca ale personalului didactic si de cercetare includ as umarea unor standarde minime ale rezultatelor activitatilor didactice si de cerc etare si clauze privind incetarea contractelor in conditiile neindeplinirii aces tor standarde minime. in statul de functii. iar candidatii la concursul pentru ocuparea postului de profeso r universitar trebuie sa aiba si titlul de medic primar. din contractul indi vidual de munca. 303 (1) Rezultatele si performantele activitatilor didactice si de cercetare ale personalului didactic si de cercetare dintr-o universitate sunt evaluate period ic. suplimentar fata de alte conditi i stabilite de lege. art icole. (9) In invatamantul superior medical. 304 (1) Personalul din invatamantul superior are drepturi si indatoriri care dec urg din Carta universitara. Aceasta evaluare se face in conformitate cu o metodologie aprobata si aplicata de catre senatul universitar. fara restrictii ale libertatii academice.

integral sau partial. de indrumare si de control i n sistemul de invatamant. cu rezervarea catedrei pe perioa da respectiva. (15) Personalul din invatamant beneficiaza de asistenta medicala in cabinete . in cazuri bine justificate. (7) Prevederile alin. Cercetarii. Parlamentului sau Guvernului. de tineret si de sport. are dreptul la concedii fara plata. Tineretului si Sportului. alese in Parlament. din surse proprii. nationale si internatio nale. care indeplinesc functia de prefect. c u aprobarea institutiei de invatamant superior. precum si cadrele didactice titulare pe un post didactic din invatama nt numite ca personal de conducere sau in functii de specialitate specifice din cadrul autoritatilor si institutiilor publice. al Curtii Constitutionale. dupa caz. solici tat in strainatate pentru predare. cu o durat a de cel putin 40 de zile lucratoare. b) perioadele de efectuare a concediului de odihna pentru fiecare cadru dida ctic se stabilesc de catre senatul universitar. in functie de interesul invatama ntului si al celui in cauza. in perioada vacantelor universitare. Pe toata durata man datului sau a numirii. (6) beneficiaza si personalul didactic trimis in st rainatate cu misiuni de stat. al Avocatului Poporului. (8) De prevederile alin. Durat a totala a acestora nu poate depasi 3 ani intr-un interval de 7 ani. (11) Personalul didactic titular pe un post didactic din invatamant poate be neficia de concediu fara plata pe timp de un an universitar. De aceleasi dreptu ri beneficiaza si personalul de conducere si de specialitate de la casa corpului didactic. al Administratiei Prezidentiale. pres edinte si vicepresedinte al consiliului judetean. viceprimar. (10) Personalul didactic titular pe un post didactic din invatamant. ca urmare a unor acorduri. numite in Guvern sau indeplinind functii de specialitate specifice di n aparatul Parlamentului. cercetare. al Guvernului sau in M inisterul Educatiei. (13) Cadrele didactice beneficiaza de dreptul la concediu astfel: a) concediul anual cu plata. conducerea ins titutiei de invatamant poate intrerupe concediul legal. al Consiliului Legislativ. daca se face dovada activitat ii respective. pre cum si insotitorii acestora. comisiilor si agentiilor din subo rdinea Administratiei Prezidentiale. activitate artistica sau sportiva. Cercetarii. care di n proprie initiativa solicita sa se specializeze sau sa participe la cercetare s tiintifica in tara sau in strainatate. i se rezer va postul didactic pentru perioada respectiva. primar. cel care lucreaza in organisme internationale. o data la 10 ani. impreuna cu reprezentantii organizatiilor sindicale rep rezentative la nivel de ramura a invatamantului. subprefect. cadrele didactice pot cumula aceste functii cu activitate a didactica si de cercetare. precum si cadrelor didactice trecute in functii de conducere. ori trimis pentru specializare. profesionale si culturale. Aprobarile in aceste situatii sunt de competenta conducerii institutiei de invatamant super ior sau. (14) Institutiile de invatamant superior pot asigura. (6) se aplica si cadrelor didactice titulare pe un pos t didactic din invatamant. precum si cele alese de Parlament in organismele centrale ale statului. in conformitate cu p revederile legii. de cultura. persoanele in cauza urma nd a fi remunerate pentru munca depusa. conventii guvernamentale. (12) Perioada de rezervare a postului didactic se considera vechime in invat amant. (9) Personalului didactic titular pe un post didactic din invatamant. pe baza de contract. au drept de rezervare a postu lui didactic pe perioada in care indeplinesc aceste functii. inter universitare sau interinstitutionale. precum si din organizatii politice legal constituite. T ineretului si Sportului. normele metodologice referitoare la efec tuarea concediului legal vor fi elaborate de Ministerul Educatiei.(5) Personalul didactic si de cercetare are dreptul sa faca parte din asocia tii si organizatii sindicale. (6) Cadrele didactice titulare pe un post didactic din invatamant. daca sunt cadre didactice titulare pe un post didac tic din invatamant. a consiliului de administratie. transportul si cazarea cadrelor didactice care domiciliaza in alte localitati.

2 06/2004. 310 . ART. (16) Personalul didactic are dreptul la intreruperea activitatii didactice. prodecan. comisia de etica universitara demareaza procedurile s tabilite de Codul de etica si deontologie universitara. micropr oductie. sen atului universitar si constituie un document public. ART. avizata de senatul universitar si aprobata de rector. N u pot fi membri ai comisiei de etica universitara persoanele care ocupa vreuna d intre functiile: rector. in policlinici si unitati spitalicesti stabilite prin protocol incheiat intre Ministerul Educatiei. prorector. (3) Comisia de etica universitara are urmatoarele atributii: a) analizeaza si solutioneaza abaterile de la etica universitara. d) atributiile stabilite de Legea nr. cu modificarile si completar ile ulterioare. dupa incheierea acestora. 307 Hotararile comisiei de etica universitara sunt avizate de consilierul juridi c al universitatii. conform Codului de etica si deontologie univers itara. ART. dir ector de departament sau de unitate de cercetare-dezvoltare. cu modificarile si completarile ulterioare. poate sesi za Comisiei de etica universitara abateri savarsite de membri ai comunitatii uni versitare. e) alte atributii prevazute de prezenta lege sau stabilite conform Cartei un iversitare. confo rm prevederilor legale. Comisia raspunde autorului sesizarii in termen de 30 de zile de la primirea sesizarii si ii comunica acestu ia rezultatul procedurilor. 309 In urma unei sesizari. (2) Structura si componenta comisiei de etica universitara este propusa de c onsiliul de administratie. (2) Comisia de etica universitara pastreaza confidentiala identitatea autoru lui sesizarii. Raspunderea juridica pentru hotararile si activitatea comisi ei de etica universitara revine universitatii. care se prezinta rectorului. proiectare. conform legii. pentru cresterea si ingrijirea copilului in varsta de pana la 2 ani. director administrativ. De acest drept poate beneficia numai unul dintre parinti sau sustinatorii legali. 206/2004. c) contribuie la elaborarea Codului de etica si deontologie universitara. b) realizeaza un raport anual referitor la situatia respectarii eticii unive rsitare si a eticii activitatilor de cercetare. 305 Cadrele didactice si studentii sunt protejati in spatiul universitar de auto ritatile responsabile cu ordinea publica. Cercetarii. Tineretului si Sportul ui si Ministerul Sanatatii. cu rezervarea postului sau a catedrei. Membrii comisiei sunt persoane cu prestigiu profesional si autoritate morala. din universitate sau din afara universitatii. Protectia este solicitata de persoana autorizata conform Cartei universit are. Protectia se asigura impotriva persoan ei sau grupului de persoane care aduc atingere demnitatii umane si profesionale a cadrelor didactice ori care impiedica exercitarea drepturilor si a obligatiilo r lor. respectiv de Legea nr. ca re se propune senatului universitar pentru adoptare si includere in Carta univer sitara. ART.medicale si psihologice. pe baza se sizarilor sau prin autosesizare. decan. 308 (1) Orice persoana. ART. respectiv 3 ani in cazul copiilor cu handicap. 306 (1) La nivelul fiecarei universitati functioneaza comisia de etica universit ara. SECTIUNEA a 5-a Etica universitara ART.

ca membru in comisii de doctorat. cu indemnizatia de conducere. acordata prin concurs. b) confectionarea de rezultate sau inlocuirea rezultatelor cu date fictive. clasele Comandor. d e master sau de licenta. Gradatia de merit se acorda pe o perioada de 5 ani. Normele de comportare sunt stabilite in Carta universitara. (2) Sanctiunile disciplinare prevazute la art. c) introducerea de informatii false in solicitarile de granturi sau de finan tare. (2) lit. d) destituirea din functia de conducere din invatamant. precum si cel de conducere. SECTIUNEA a 7-a Sanctiuni disciplinare ART. microproductie. propunerea de sanctionare discip linara se face de catre seful de departament sau de unitate de cercetare. b) Ordinul Alma Mater. (2) lit. de conducere. fara a adu ce atingere dreptului la opinie. medalia se acorda cadrelor didactice pensionabile. pe o perioada determinata de timp. 311 (1) Personalul didactic din invatamantul superior beneficiaza de gradatie de merit. a dreptului de inscriere la un concurs pentru ocuparea unei functii didactice superioare ori a unei funct ii de conducere. precum si pentru incalcarea normelor de comportare care dauneaza interesului invatamantului si prestigiului unitatii/ins titutiei. 312 alin. Cavaler si Ofiter. c)-e) se stabilesc de catre senatele universitare. c) Medalia Membru de onoare al corpului didactic. 313 (1) In institutiile de invatamant superior. (2) Sanctiunile disciplinare care se pot aplica personalului didactic si de cercetare sunt urmatoarele: a) avertisment scris. cumulat. (2) Ordinele si medaliile care pot fi conferite personalului didactic sunt: a) Ordinul Spiru Haret. e) desfacerea disciplinara a contractului de munca. de indrumare si de control. de indrumare si de control din invataman tul preuniversitar. Sanctiunile disciplinare prevazute la art. ART. Cavaler si Ofiter. dupa caz. c) suspendarea. cu activitate deosebita in educatie si formare profesio nala. (4) In invatamantul superior. (3) Decanul sau rectorul. personalul didactic si de cercetare auxiliar. ordinul se acord a personalului didactic. de indrumare si de control din invatamant ul superior raspunde disciplinar pentru incalcarea indatoririlor ce ii revin pot rivit contractului individual de munca. consiliului facultatii sau senatului univer sitar. cand este cazul. SECTIUNEA a 6-a Distinctii ART. 312 alin. proiec tare. de catre decan ori rector sau de cel putin 2/3 din numarul total al membrilor departamentului. de conducere si de cercetare din invatamantul superior. de indrumare si de control. Aceasta gradatie se acorda pentru 16% din posturi le didactice existente la nivelul institutiei de invatamant superior si reprezin ta 25% din salariul de baza. clasele Comandor. libertatii exprimarii si libertatii academice. pune in aplicare sanctiunile disciplinar e. sanctiunile se comunica. Acestia actioneaza in urma unei sesizari primite sau se autoses izeaza in cazul unei abateri constatate direct.Constituie abateri grave de la buna conduita in cercetarea stiintifica si ac tivitatea universitara: a) plagierea rezultatelor sau publicatiilor altor autori. b) diminuarea salariului de baza. a) si b) s e stabilesc de catre consiliile facultatilor. personalulu . 312 (1) Personalul didactic si de cercetare. in scris. ordinul se acor da personalului didactic. dupa caz.

ART. ART. (2) Dreptul persoanei sanctionate disciplinar de a se adresa instantelor jud ecatoresti este garantat. Tineretului si Sportului. se constituie comis ii de analiza formate din 3-5 membri. (2) Pentru investigarea abaterilor disciplinare savarsite de personalul dida ctic. 314 (1) Sanctiunea disciplinara se aplica numai dupa efectuarea cercetarii fapte i sesizate. b) exmatricularea. personalul din cercetare sau personalul administrativ. b) diminuarea salariului de baza. 317 (1) Orice persoana poate sesiza unitatea/institutia de invatamant cu privire la savarsirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinara. 316 In cazul in care cel sanctionat disciplinar nu a mai savarsit abateri discip linare in cursul unui an de la aplicarea sanctiunii. cu aprobarea senatului universitar. SECTIUNEA a 8-a Sanctiuni referitoare la incalcarea eticii universitare si a bunei conduite in cercetare ART. ART. ART. precum si personalului didactic si de cercetare auxi liar din subordine de catre serviciul de resurse umane al institutiei. autoritatea care a aplicat sanctiunea disciplinara poate di spune ridicarea si radierea sanctiunii. Sesizarea se face in scris si se inregistreaza la registratura unitatii/institutiei de invata mant. 319 Sanctiunile care se pot aplica de catre comisia de etica universitara studen tilor si studentilor-doctoranzi pentru incalcarea eticii universitare sunt urmat oarele: a) avertisment scris. cadre didactice care au functia didactica cel putin egala cu a celui care a savarsit abaterea si un reprezentant al organi zatiei sindicale. 320 . imbunatatindu-si activitate a si comportamentul. pe o perioada determinata de timp. d) destituirea din functia de conducere din invatamant. de indrumare si de control. 315 Raspunderea patrimoniala a personalului didactic. cand este cazul. facandu-se mentiunea corespunzatoare in statul personal de serviciu al celui in cauza. c) alte sanctiuni prevazute de Codul de etica si deontologie universitara. a dreptului de inscriere la un concurs pentru ocuparea unei functii didactice superioare ori a unei funct ii de conducere. cumulat. ART. (3) Comisiile de analiza sunt numite. Masurile pentru recuperarea p agubelor si a prejudiciilor se iau potrivit legislatiei muncii. pentru person alul de conducere al institutiilor de invatamant superior si pentru rezolvarea c ontestatiilor privind deciziile senatelor universitare. de: a) rector. de cercetare si didactic a uxiliar se stabileste potrivit legislatiei muncii. e) desfacerea disciplinara a contractului de munca. b) Ministerul Educatiei. ca membru in comisii de doctorat. de indrumare si de control. c) suspendarea. cu indemnizatia de conducere. 318 Sanctiunile care se pot aplica personalului didactic si de cercetare si pers onalului didactic si de cercetare auxiliar de catre comisia de etica universitar a pentru incalcarea eticii universitare sau pentru abateri de la buna conduita i n cercetarea stiintifica sunt urmatoarele: a) avertisment scris.i didactic si de cercetare. ART. d e master sau de licenta. Cercetarii. dupa caz. audierea celui in cauza si verificarea sustinerilor facute de acesta in aparare.

Dezvoltarii Tehnol ogice si Inovarii analizeaza cazurile referitoare la incalcarea regulilor de bun a conduita in cercetare-dezvoltare. Cercetarii. u na sau mai multe din sanctiunile prevazute la art. ART. g) desfacerea disciplinara a contractului de munca. Cercetarii. conform legii. s i emite hotarari prin care se stabileste vinovatia ori nevinovatia persoanei sau persoanelor in cauza. Dezvoltarii Tehnologice si Inov arii stabileste aplicarea uneia sau mai multora din urmatoarele sanctiuni: a) avertisment scris. 322 Sanctiunile stabilite de comisia de etica si deontologie universitara sunt p use in aplicare de catre decan sau rector. h) interzicerea. 326 . hotararile sta bilesc si sanctiunile ce urmeaza a fi aplicate. (3) Hotararile Consiliului National de Etica a Cercetarii Stiintifice. Dezvoltarii Tehn ologice si Inovarii. 324 Pentru abaterile de la buna conduita in cercetare-dezvoltare ale personalulu i din cadrul institutiilor de invatamant superior. conform Legii nr. Dezvolt arii Tehnologice si Inovarii revine Ministerului Educatiei. c) retragerea calitatii de conducator de doctorat sau a atestatului de abili tare. constatate si dovedite. comisia d e etica universitara stabileste. ART. in urma sesizarilor sau prin autosesizare. d) retragerea titlului de doctor. ART. comisia de etica universitara stabileste. e) retragerea titlului didactic universitar sau a gradului de cercetare ori retrogradarea. pentru o perioada determinata. conform Codului de etica si de ontologie profesionala. ART.In cazul abaterilor de la prevederile Codului de etica si deontologie profes ionala. conform legii. Constatarea abaterilor se face de catre Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintifice. iar cont ractul de munca cu universitatea inceteaza de drept. una sau mai multe dintre sanctiunile prevazute la art. ART. Consi liul National de Etica a Cercetarii Stiintifice. Se anuleaza concursul pentru un post didactic sau de cercetare ocupat. 318 sau 319 ori prevazute de lege. Codului de etica si deontologie profesionala al persona lului de cercetare-dezvoltare si Codului de etica si deontologie profesionala. dupa caz. cu modificarile si completarile ulterioare. 325 Se interzice ocuparea posturilor didactice si de cercetare de catre persoane cu privire la care s-a dovedit ca au realizat abateri grave de la buna conduita in cercetarea stiintifica si activitatea universitara. in termen de 30 de zile de la stabilirea sanctiunilor. f) destituirea din functia de conducere din institutia de invatamant superio r. 206/2004. Tineretu lui si Sportului. ART. a accesului la finantarea di n fonduri publice destinata cercetarii-dezvoltarii. 3 18 sau 319. stabilite conform legii. Dezvo ltarii Tehnologice si Inovarii sunt avizate de directia juridica din cadrul Mini sterului Educatiei. Raspunderea juridica p entru hotararile Consiliului National de Etica a Cercetarii Stiintifice. Tineretului si Sportului. (2) Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintifice. b) retragerea si/sau corectarea tuturor lucrarilor publicate prin incalcarea regulilor de buna conduita. indiferent de momentul la c are s-a dovedit ca o persoana a realizat abateri grave de la buna conduita in ce rcetarea stiintifica si activitatea universitara. in cazurile hotararilor privind vinovatia. Dezvoltarii Tehnol ogice si Inovarii pastreaza confidentiala identitatea persoanei care a facut ses izarea. 321 In cazul abaterilor de la buna conduita in cercetarea stiintifica. 323 (1) Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintifice.

de conducatorii autoritatilor contractante care a sigura finantarea din fonduri publice destinata cercetarii-dezvoltarii. duratei ori sprijinului pentru i nvatare. (2) Educatia permanenta reprezinta totalitatea activitatilor de invatare rea lizate de fiecare persoana pe parcursul vietii in contexte formale. Acest tip de in vatare depinde de intentia celui care invata si nu conduce in mod automat la cer tificarea cunostintelor si competentelor dobandite. 327 Salarizarea personalului didactic si de cercetare se face conform legislatie i in vigoare si hotararilor senatului universitar. civica. invatamantul superior. de condu catorii institutiilor de invatamant superior sau ai unitatilor de cercetare-dezv oltare. (4) Invatarea in contexte informale reprezinta rezultatul unor activitati zi lnice legate de munca. de Consiliul National pentru Atestarea Titlurilor. (2) Invatarea in context formal reprezinta o invatare organizata si structur ata. invatamant ul preuniversitar. de Ministerul Educatiei. in condi . in scopul formarii sau dezvoltarii competentelor dintr-o multipla p erspectiva: personala. (2) Invatarea pe tot parcursul vietii se centreaza pe formarea si dezvoltare a competentelor-cheie si a competentelor specifice unui domeniu de activitate sa u unei calificari. (5) Certificarea cunostintelor si competentelor dobandite in contexte nonfor male si informale poate fi facuta de organisme abilitate in acest sens. Tineretului si Sportului. nonformale s i informale. 328 (1) Prezentul titlu reglementeaza cadrul general si integrator al invatarii pe tot parcursul vietii in Romania. Dezvoltarii Tehnologice si Inovarii sunt puse in aplicare in termen de 30 de zile de la data emiterii hotararii. 330 (1) Invatarea pe tot parcursul vietii se realizeaza in contexte de invatare formale. ART. care se realizeaza intr-un cadru institutionalizat si se fundamenteaza pe o proiectare didactica explicita. TITLUL V Invatarea pe tot parcursul vietii CAP. Acest tip de invatare are asociate obiective. cu obiective de invatare. de presedintele Autoritatii Nationale pentru Cercet are Stiintifica. educatia si formarea profesionala cont inua a adultilor. I Dispozitii generale ART. d urate si resurse. dupa caz. ART. nonformale si informale. (3) Invatarea in contexte nonformale este considerata ca fiind invatarea int egrata in cadrul unor activitati planificate. SECTIUNEA a 9-a Salarizarea personalului didactic si de cercetare ART.Sanctiunile stabilite de Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintific e. Diplomelor s i Certificatelor Universitare. timpul liber si nu este organizata sau s tructurata din punct de vedere al obiectivelor. mediul familial. 329 (1) Finalitatile principale ale invatarii pe tot parcursul vietii vizeaza de zvoltarea plenara a persoanei si dezvoltarea durabila a societatii. sociala ori ocupationala. Acest tip de invatare nu este dependent de intentia celui care invata s i nu conduce in mod automat la certificarea cunostintelor si competentelor doban dite. Cercetari i. care nu urmeaza in mod explicit un curriculum si poate diferi ca durata. (3) Invatarea pe tot parcursul vietii cuprinde educatia timpurie. depinde de vointa celui care invata si se finalizeaza cu certi ficarea institutionalizata a cunostintelor si competentelor dobandite.

ART. 333 Statul garanteaza si sustine. c entre de documentare. 335 Statul isi exercita atributiile in domeniul invatarii pe tot parcursul vieti . prin conturi de educatie permanenta si prin c ontributia beneficiarilor. 332 (1) Organizarea si functionarea invatamantului preuniversitar sunt reglement ate la titlul II din prezenta lege. (1) si (2). II Responsabilitati referitoare la invatarea pe tot parcursul vietii ART. (2) Institutiile sau organizatiile in care se realizeaza invatarea in contex te nonformale sunt institutii si organizatii prevazute la alin. cinematografe. angaj atori care ofera programe de formare profesionala propriilor angajati. g) angajatii de peste 40 de ani cu nivel scazut de educatie. c) absolventii de invatamant nonprofesional sau cei care au absolvit studiil e invatamantului liceal sau ale invatamantului superior in domenii si calificari redundante ori nerelevante pe piata fortei de munca. sportive ori culturale sau altele asemenea.tiile legii. in retele sociale. cand se angajeaza in activ itati de voluntariat. prin fonduri ner ambursabile din programe europene. 334 Finantarea invatarii pe tot parcursul vietii se realizeaza prin fonduri publ ice si private pe baza parteneriatului public-privat. ART. adesea. e) tinerii si adultii care revin in tara dupa o perioada de munca in straina tate. CAP. d) persoanele cu cerinte educationale speciale. la locul de m unca. biblioteci. b) tinerii care au parasit sistemul de educatie inainte de a obtine o califi care profesionala si nu sunt cuprinsi in nicio forma de educatie sau formare pro fesionala. rezidenti in me diul urban si in mediul rural. tinerii si adultii desfasoara activitati in familie. ART. organizatii nonguvernament ale ori guvernamentale care ofera programe autorizate in conditiile legii. h) elevii cu risc major de esec scolar. organizatii nonguvernamentale. in comunitate. accesul la educatie si for mare profesionala continua pentru: a) tinerii si adultii care nu au finalizat invatamantul obligatoriu. palate si cluburi ale elevilor. case de cultura. centre de i ngrijire si protectie a copilului. ART. furnizori publici si privati de educatie si formare pr ofesionala autorizati/acreditati in conditiile legii. i) toti cetatenii care doresc sa urmeze programe de educatie permanenta. la locul de munca. inclusiv financiar. centre culturale. sindicate. f) tinerii si adultii rezidenti in comunitati dezavantajate economic si soci al. centre de educatie si formare profesionala din subordinea ministerelor sau auto ritatilor publice locale. prin finantare si cofinant are din partea angajatorilor. cu calificare redusa sau necalificati. 331 (1) Institutiile sau organizatiile in care se realizeaza invatarea in contex te formale sunt: unitati si institutii de invatamant preuniversitar si superior. institutii culturale precum muzee. (1). (2) Organizarea si functionarea invatamantului superior sunt reglementate la titlul III din prezenta lege. I nvatarea informala este. neintentionata si neconstientizata si se poate produce atunci cand copiii. (3) Organizarea si functionarea formarii profesionale a adultilor sunt regle mentate de legislatia referitoare la formarea profesionala continua a adultilor si ucenicia la locul de munca. organizatiilor nonguvernamentale. teatre. culturale. precum si asociatii profes ionale. (3) Institutiile sau organizatiile in care se realizeaza invatarea in contex te informale sunt institutiile si organizatiile prevazute la alin.

in vederea satisfacerii necesitatilor culturale si educative ale pu blicului. (2) Formarea continua a personalului din institutiile publice de aparare. in domeniul invatarii pe tot parcursul vietii: a) elaborarea strategiilor si politicilor nationale in domeniul educatiei. ordinii publ ice si securitatii nationale.i prin intermediul Ministerului Educatiei. Cercetarii. d) stabilirea mecanismelor si a metodologiilor de validare si recunoastere a rezultatelor invatarii. ART. a politicilor si a strategiilor nationale privind formarea profesiona la a adultilor. f) alte atributii. Familiei si Protectiei Sociale are ca atributii principal e. Parlamentului. tineretului si sportului. moderni zarea si optimizarea serviciilor publice oferite de institutiile si asezamintele de cultura. altii decat cei din cadrul sistemulu i national de invatamant. c) monitorizarea. prin ordine si instructiuni proprii emise de catre conducatorii acestora. d e Ministerul Administratiei si Internelor. artistilor si specialistilor din dome niul culturii. evaluarea. acreditarea si controlarea directa sau prin org anisme abilitate a furnizorilor de formare. asa cum apar ele specificate in legislatia din domeniul e ducatiei si formarii profesionale. c) promovarea recunoasterii competentelor profesionale. 336 Ministerul Educatiei. impreuna cu Ministerul Educatiei. profilurile. e) elaborarea. ordine publica si securitate nationala se stabilesc de Ministerul Apararii Nationale. a functionarii sistemului educational si a furnizorilor de educatie. ART. a l formarii profesionale. b) propunerea si promovarea parteneriatelor cu autoritatile administratiei p ublice locale si cu structurile societatii civile pentru diversificarea. Ministerului Culturii si Patrimoniului National. Ministerului Muncii. Tineretului si Sportului. direct sau prin organismele abil itate. Cercetarii. 337 Ministerul Muncii. impreuna cu Ministerul Culturii si Patrimoniului National. c) monitorizarea. respectiv garantarea drepturilor si a intereselor creatorilor. d) alte atributii prevazute de legislatia din domeniul educatiei si formarii profesionale. de Serviciul Roman de Informatii si d e alte institutii cu atributii in domeniul apararii. Cercetarii. b) reglementarea formarii profesionale la locul de munca si a formarii profe sionale prin ucenicie la locul de munca. potrivit specificului si nivelurilor de invatamant . or dine publica si securitate nationala se reglementeaza. al cercetarii. in sensul prezentei legi. Tineretului si Sportului. (3) Structura organizatorica. d) alte atributii prevazute de legislatia din domeniul educatiei si formarii profesionale. 338 Ministerul Culturii si Patrimoniului National are ca atributii principale. in domeniul invatarii pe tot parcursul vietii: a) elaborarea. i n domeniul invatarii pe tot parcursul vietii: a) stimularea cresterii gradului de acces si de participare a publicului la cultura. specializarile. 339 (1) Ministerele si autoritatile centrale pot avea responsabilitati in domeni ul educatiei si formarii pentru profesiile reglementate prin legi speciale. ART. Guvernului. b) elaborarea reglementarilor referitoare la organizarea si functionarea sis temului de educatie din Romania. de informatii. precum si al Ministerului Administratiei si Internelor. cifrele anuale de scolarizare si criteriile de selectionare a candidatilor pentru invatamantul de formare continua nonuniversitara a personalului militar. informatiilor. ART. a politicilor in domeniul educatiei nonprofesionale a adultilor si varstnicilor. Ministerului Sanatatii. evaluarea si controlarea. Familiei si Protectiei Sociale. Tineretului si Sportului are ca atributii principale.

. ART. 340 (1) Se infiinteaza Autoritatea Nationala pentru Calificari prin reorganizare a Consiliului National al Calificarilor si Formarii Profesionale a Adultilor (CN CFPA) si a Unitatii Executive a Consiliului National al Calificarilor si Formari i Profesionale a Adultilor. (2) Autoritatea Nationala pentru Calificari elaboreaza Cadrul national al ca lificarilor pe baza Cadrului european al calificarilor, gestioneaza Registrul na tional al calificarilor si Registrul national al furnizorilor de formare profesi onala a adultilor. Autoritatea Nationala pentru Calificari coordoneaza autorizar ea furnizorilor de formare profesionala continua la nivel national, coordoneaza sistemul de asigurare a calitatii in formarea profesionala continua si activitat ile comitetelor sectoriale. Autoritatea Nationala pentru Calificari mai are urma toarele atributii: a) elaboreaza, implementeaza si actualizeaza Cadrul national al calificarilo r, precum si Registrul national al calificarilor; b) asigura compatibilitatea sistemului national al calificarilor cu celelalt e sisteme de calificari existente la nivel european si international; c) propune Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului elem ente de politici si de strategii nationale, acte normative referitoare la sistem ul national al calificarilor si la dezvoltarea resurselor umane, inclusiv formar ea profesionala a adultilor; d) coordoneaza si controleaza la nivel national elaborarea standardelor ocup ationale si a standardelor de pregatire profesionala; e) coordoneaza asigurarea calitatii in formarea profesionala a adultilor; f) coordoneaza si controleaza autorizarea furnizorilor de formare profesiona la a adultilor; g) intocmeste Registrul national al furnizorilor de formare profesionala a a dultilor, precum si Registrul national al evaluatorilor de competente profesiona le; h) coordoneaza autorizarea centrelor de evaluare a competentelor profesional e si certificarea evaluatorilor de competente profesionale; i) participa la elaborarea unor planuri sau programe de interes national in domeniul calificarilor si al formarii profesionale a adultilor; j) promoveaza dialogul social, sprijina si coordoneaza activitatea comitetel or sectoriale. (3) Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale Autoritatii Nationale pentru Calificari se asigura din venituri proprii si subventii de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului . (4) La nivelul Autoritatii Nationale pentru Calificari se constituie un cons iliu cu rol consultativ, format din reprezentati ai institutiilor de invatamant preuniversitar si universitar, ai studentilor, ai asociatiilor profesionale, ai administratiei publice centrale, ai patronatelor, ai sindicatelor si ai comitete lor sectoriale. Consiliul asista Autoritatea Nationala pentru Calificari in stab ilirea strategiilor nationale si a planurilor de actiuni pentru dezvoltarea Cadr ului national al calificarilor si a formarii profesionale a adultilor. (5) Autoritatea Nationala pentru Calificari este coordonata de Ministerul Ed ucatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. Structura, organizarea si functio narea acesteia se stabilesc prin hotarare a Guvernului, in termen de 3 luni de l a intrarea in vigoare a prezentei legi. ART. 341 (1) Cadrul national al calificarilor este un instrument pentru clasificarea calificarilor in conformitate cu un set de criterii care corespund unor niveluri specifice de invatare atinse, al carui scop este integrarea si coordonarea subs istemelor nationale de calificari si imbunatatirea transparentei, accesului, pro gresului si calitatii calificarilor in raport cu piata muncii si societatea civi la. (2) Implementarea Cadrului national al calificarilor vizeaza sistemul nation al de calificari obtinute in invatamantul secundar general, in invatamantul prof

esional si tehnic, in formarea profesionala continua, in ucenicie, in invatamant ul superior, atat in contexte formale, cat si in contexte informale si nonformal e, din perspectiva invatarii pe tot parcursul vietii. (3) Cadrul national al calificarilor permite recunoasterea, masurarea si rel ationarea tuturor rezultatelor invatarii dobandite in contexte de invatare forma le, nonformale si informale si asigura coerenta calificarilor si a titlurilor ce rtificate. Existenta unui cadru national al calificarilor contribuie la evitarea duplicarii si suprapunerii calificarilor, ii ajuta pe cei ce invata sa ia deciz ii in cunostinta de cauza privind planificarea carierei si faciliteaza evolutia profesionala, in perspectiva invatarii pe tot parcursul vietii. (4) Cadrul national al calificarilor contribuie la asigurarea calitatii sist emului de formare profesionala. ART. 342 (1) Autoritatea Nationala pentru Calificari evalueaza si certifica evaluator ii de competente profesionale, evaluatorii de evaluatori si evaluatorii externi. (2) Criteriile si procedurile de evaluare si certificare a evaluatorilor de competente profesionale, a evaluatorilor de evaluatori si a evaluatorilor extern i se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei le gi, aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si spo rtului. (3) Autoritatea Nationala pentru Calificari intocmeste Registrul national al evaluatorilor de competente profesionale, evaluatorilor de evaluatori si evalua torilor externi certificati. (4) Autoritatea Nationala pentru Calificari acrediteaza centrele de evaluare si organismele de evaluare, pe baza rapoartelor de evaluare intocmite de evalua torii externi. ART. 343 (1) Centrele comunitare de invatare permanenta se infiinteaza de catre autor itatile administratiei publice locale in parteneriat cu furnizorii de educatie s i formare. Acestea au rolul de a implementa politicile si strategiile in domeniu l invatarii pe tot parcursul vietii la nivelul comunitatii. Functionarea centrel or comunitare de invatare permanenta se reglementeaza prin hotarare a Guvernului , initiata de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. (2) Unitatile si institutiile de invatamant de sine statator sau in partener iat cu autoritatile locale si alte institutii si organisme publice si private: c ase de cultura, furnizori de formare continua, parteneri sociali, organizatii no nguvernamentale si altele asemenea pot organiza la nivel local centre comunitare de invatare permanenta, pe baza unor oferte de servicii educationale adaptate n evoilor specifice diferitelor grupuri-tinta interesate. (3) Finantarea centrelor comunitare de invatare permanenta se face din fondu ri publice si private, in conditiile legii. Toate veniturile obtinute de centrel e comunitare de invatare permanenta raman la dispozitia acestora. ART. 344 (1) Atributiile centrelor comunitare de invatare permanenta la nivel local s unt urmatoarele: a) realizeaza studii si analize privind nevoia de educatie si formare profes ionala la nivel local; b) elaboreaza planuri locale de interventie in domeniul educatiei permanente ; c) ofera servicii educationale pentru copii, tineri si adulti prin: (i) programe de tip remedial pentru dobandirea sau completarea competentelor -cheie, inclusiv programe educationale de tip "A doua sansa" sau programe de tip "zone de educatie prioritara" pentru tinerii si adultii care au parasit timpuri u sistemul de educatie ori care nu detin o calificare profesionala; (ii) programe pentru validarea rezultatelor invatarii nonformale si informal e; (iii) programe de dezvoltare a competentelor profesionale pentru calificare/ recalificare, reconversie profesionala, perfectionare, specializare si initiere profesionala; (iv) programe de educatie antreprenoriala;

(v) programe de dezvoltare personala sau de timp liber; (vi) organizarea de activitati de promovare a participarii la invatarea perm anenta a tuturor membrilor comunitatii; d) ofera servicii de informare, orientare si consiliere privind: (i) accesul la programe de educatie si formare profesionala; (ii) validarea rezultatelor invatarii nonformale si informale; (iii) pregatirea in vederea ocuparii unui loc de munca; e) ofera servicii de evaluare si certificare a rezultatelor invatarii nonfor male si informale; f) asigura accesul membrilor comunitatii la mijloace moderne de informare si comunicare; g) promoveaza parteneriatul cu mediul economic; h) implementeaza instrumentele dezvoltate la nivel european, Europass si You thpass, pasaportul lingvistic, precum si portofoliul de educatie permanenta; i) gestioneaza informatii cu privire la participarea beneficiarilor la servi ciile acestora. (2) Metodologia de acreditare, evaluare periodica, organizare si functionare a centrelor comunitare de invatare permanenta se aproba prin hotarare a Guvernu lui. ART. 345 (1) In intelesul prezentei legi, termenii referitori la procesele de identif icare, evaluare si recunoastere a rezultatelor invatarii se definesc dupa cum ur meaza: a) rezultatele invatarii reprezinta ceea ce o persoana cunoaste, intelege si este capabila sa faca la finalizarea procesului de invatare si sunt definite su b forma de cunostinte, abilitati si competente; b) identificarea rezultatelor invatarii reprezinta procesul prin care indivi zii, singuri sau cu sprijinul personalului specializat, devin constienti de comp etentele pe care le detin; c) evaluarea rezultatelor invatarii reprezinta procesul prin care se stabile ste faptul ca o persoana a dobandit anumite cunostinte, abilitati si competente; d) validarea rezultatelor invatarii reprezinta procesul prin care se confirm a ca rezultatele invatarii evaluate, dobandite de o persoana, corespund cerintel or specifice pentru o unitate de rezultate ale invatarii sau o calificare; e) certificarea rezultatelor invatarii reprezinta procesul prin care se conf irma in mod formal rezultatele invatarii dobandite de persoana care invata in di ferite contexte, in urma unui proces de evaluare. Aceasta se finalizeaza printro diploma sau un certificat. (2) Recunoasterea rezultatelor invatarii reprezinta procesul de atestare a r ezultatelor invatarii validate si certificate prin acordarea de unitati de rezul tate ale invatarii sau de calificari. (3) Identificarea, evaluarea si recunoasterea rezultatelor invatarii in cont exte nonformale si informale se realizeaza pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, de Ministerul Munci i, Familiei si Protectiei Sociale si de Autoritatea Nationala pentru Calificari si se aproba prin hotarare a Guvernului. (4) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului elaboreaza si aproba prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportulu i metodologia de recunoastere a rezultatelor invatarii in contexte nonformale si informale a cadrelor didactice si de echivalare a acestora in credite pentru ed ucatie si formare profesionala. ART. 346 (1) Serviciile de identificare, evaluare si recunoastere a rezultatelor inva tarii pot fi oferite de institutii de stat sau particulare autorizate in acest s ens. (2) Diplomele si certificatele acordate de institutiile autorizate in urma e valuarii rezultatelor invatarii in contexte nonformale si informale produc acele asi efecte ca si celelalte modalitati de evaluare si certificare a cunostintelor si competentelor din sistemul formal de educatie si formare profesionala in ved erea ocuparii unui loc de munca sau continuarii educatiei si formarii profesiona

se elibereaza in cazul in care candidatul a fo st declarat competent pentru toate competentele asociate unei calificari sau une i ocupatii. institutii de formare. in serviciile sociale si in sectorul privat. denumi ta "Supliment descriptiv al certificatului". (3) Rezultatele invatarii in contexte nonformale si informale pot fi recunos cute explicit prin evaluari in centre de evaluare si certificare a competentelor sau implicit prin finalizarea unui program formal de studii.le in sistemele formale. 352 . conform standardului de pregatire profesionala sau standardului ocupational. (2) Metodologia de acordare a creditelor transferabile se elaboreaza de Mini sterul Educatiei. conform standardului de pregatire profesionala ori standardului ocup ational. ART. Fa miliei si Protectiei Sociale. studentilor si persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca. ART. (2) Portofoliul de educatie permanenta contine dovezi ale rezultatelor invat arii dobandite in contexte formale. (3) Rezultatele invatarii si creditele asociate acestora. 347 (1) Programele de formare profesionala initiala si continua. (3) Portofoliul educational integreaza si instrumentele europene care eviden tiaza rezultatele invatarii unei persoane. ART. in care se precizeaza unitatile de competenta pentru care candidatul a fost declarat competent. sunt transferate si integrate in programul de formare profesional a pe care il urmeaza persoana care invata. Cercetarii. servicii d e ocupare a fortei de munca si servicii pentru tineret. b) certificat de competente profesionale -se elibereaza in cazul in care can didatul a fost declarat competent pentru una sau mai multe competente asociate u nei calificari ori unei ocupatii. ART. de Ministerul Muncii. cum ar fi Europass si Youthpass. de f ormare sau munca si sa isi gestioneze cariera. Ele se pot realiza si la locul de munca. ART. nonformale si informale de educatie. 350 (1) Consilierea si orientarea carierei pe tot parcursul vietii se refera la totalitatea serviciilor si activitatilor care asista persoanele de orice varsta si in orice moment al existentei lor sa faca alegeri in sfera educationala. 351 Statul asigura accesul gratuit la servicii de consiliere si orientare in car iera tuturor elevilor. 349 (1) Portofoliul de educatie permanenta reprezinta un instrument care facilit eaza identificarea si formularea abilitatilor si competentelor personale si valo rificarea acestora in parcursul scolar si profesional si in insertia pe piata mu ncii a fiecarui individ. dobandite anterior in contexte formale sau ca urmare a evaluarii rezultatelor invatarii nonformale si informale. (3) Certificatele se elibereaza insotite de o anexa a certificatului. centrul de evaluare acred itat elibereaza urmatoarele tipuri de certificate cu recunoastere nationala: a) certificat de calificare . Tineretului si Sportului. (2) In functie de procesul de evaluare desfasurat. (2) Serviciile de consiliere si orientare in cariera se realizeaza prin unit ati si institutii de invatamant. 348 (1) Persoanele care doresc sa fie evaluate in vederea recunoasterii competen telor profesionale obtinute in alte contexte de invatare decat cele formale se a dreseaza unui centru de evaluare acreditat pentru ocupatia sau calificarea respe ctiva. universitati. ART. precum si siste mele de evaluare a rezultatelor invatarii in contexte nonformale si informale vo r respecta asigurarea mobilitatii ocupationale pe orizontala si pe verticala pri n utilizarea sistemului de credite transferabile pentru educatie si formare prof esionala. de Ministerul Culturii si Patrimoniului National s i de Autoritatea Nationala pentru Calificari si se aproba prin hotarare a Guvern ului.

se formeaza abilitati de a face alegeri privi nd educatia. deschis la Trezoreria Statului pe numele copilului de ori care dintre parintii firesti. coordonea za armonizarea sistemelor de asigurare a calitatii in educatie si formarea profe sionala. munca si viata in general. sistemul de a sigurare a calitatii in invatamantul superior. (3) Parintii copilului. Familiei si Protectiei Sociale realizeaza demersurile necesar e pentru integrarea Romaniei in retelele europene de consiliere si orientare pe tot parcursul vietii. sa fie responsabile pentru propriile actiuni.In sensul prezentei legi. pot directiona in contul prevazut la alin. din bugetul de stat. 353 (1) Ministerul Educatiei. oportunitati de a experimenta diverse roluri din viata comunitatii sau din viata profesionala. instrume nte si metodologii comune referitoare la formarea specialistilor in consiliere s i orientare. ART. Cercetarii. pe baza certificatului de nastere. Familiei si Protectiei Sociale colaboreaza in scopul cresterii calitati i. pentru sincronizarea si continuitatea activitatilor de consiliere si orientar e in cariera de care beneficiaza o persoana pe parcursul intregii vieti. e) plasarea la locul de munca. care se refera la toate informatiile ne cesare pentru a planifica. contribuabili. calculat la cursul de schi mb leu/euro comunicat de Banca Nationala a Romaniei si valabil la data platii. sa ia decizii info rmate. Sunt oferi te informatii despre piata muncii. d) consilierea pentru angajare. structura informala care functioneaza ca punct national de refer inta pentru asigurarea calitatii in educatie si formarea profesionala. b) educatia cu privire la cariera. (2) Suma se depune intr-un cont de depozit. Tineretului si Sportului si Ministerul Muncii. a parint ilor si a publicului larg cu privire la dimensiunea consilierii si orientarii in educatie si formarea profesionala. (2) Grupul National pentru Asigurarea Calitatii in Educatie si Formare Profe sionala (GNAC). la nasterea acestuia. utilizarea instrumentelor Europass si Youthpass. 356 (1) Statul sprijina dreptul la invatare pe tot parcursul vietii prin acordar ea sumei reprezentand echivalentul in lei a 500 euro. ART. 355 (1) Sistemul national de asigurare a calitatii educatiei permanente cuprinde sistemul de asigurare a calitatii in invatamantul preuniversitar. 354 Pentru asigurarea transparentei serviciilor si a mobilitatii persoanelor in spatiul european. organizarea de act ivitati comune de sensibilizare a cadrelor didactice si a formatorilor. Ministerul Educatiei. Familiei si Protectiei Sociale. formarea. sa isi inteleaga propriul profil educational. f iecarui copil cetatean roman. Tineretului si Sportului si Ministerul Muncii. ART. instrumente pen tru planificarea carierei. denumit in continuare cont pentr u educatie permanenta. de imputernicitul acestora sau de reprezentantul l egal al copilului. (1) stabilesc. Cercetarii. sistemul de asigurare a calitatii in formarea profesionala initiala. prin bugetul Minister ului Muncii. (2) Ministerele prevazute la alin. care ajuta persoanele sa isi clarifice scopu rile imediate privind angajarea. Suma este acordata in scop e ducational in beneficiul titularului. care ajuta persoanele sa isi clarifice scopurile si aspiratiile. (2) un procent de pana la 2% din valoarea impozitului anual pe veniturile . care se realizeaza in institutiile de inv atamant prin intermediul ariei curriculare "consiliere si orientare". sa invete despre abilitatile necesare pentru a cauta si a obtine un loc de munca. ART. sa isi gestioneze cariera s i procesul de tranzitie in diferite momente. obtine si pastra un anumit loc de munca. c) consilierea in cariera. sistemul de asigurare a calitatii in formare a profesionala continua. consilierea si orientarea in cariera includ urmato arele tipuri de activitati: a) informarea cu privire la cariera. prin ordin comun. care reprezinta sprijinul acordat persoanelor pentru gasirea unui loc de munca.

competente de facilitare a invatarii in medii virtuale. stabileste normel e metodologice de elaborare a statutului si rutei de profesionalizare a personal ului care lucreaza in domeniul educatiei permanente. (3) Metodologia de infiintare. 357 (1) Personalul care lucreaza in domeniul educatiei permanente poate ocupa ur matoarele functii: cadru didactic. dezvoltarea competentelor de utilizare a tehnolo giilor moderne de informare si comunicare. Dobanzile aferente conturilor de depozit constituite la Trezoreria Statului se asigura de la bugetul de stat. (2) Ministerul Educatiei. mentor. formator.000 lei ori cu munca echivalenta in folosul comunitatii. Tineretului si Sportului. al parintilor. mediator. ART. (2) se plateste dobanda anual la o rata a dobanzii stabilita prin ordin al ministrului finantelor publi ce. ART. si pot depune sume in acest cont. cu amenda cuprinsa intre 100 lei si 1. incepand cu varsta de 16 ani si cu acordul expr es. 358 (1) Guvernul infiinteaza Muzeul National al Stiintei. functionare si finantare a Muzeul ui National al Stiintei se stabileste prin hotarare a Guvernului. Cercetarii. prestata de parinte sau de tutorele l . prin prezentarea principalelor realizar i ale stiintei si tehnologiei. precum: competente psihopedagogice specifice varstei si profi lului beneficiarilor invatarii. in conditiile legii.din salarii. Trezore ria Statului elibereaza vouchere echivalente in valoare cu sumele solicitate. Cercetarii. evaluator de competente. facilitator al invatarii perman ente. (5) Titularul contului este singura persoana care poate solicita sume din co ntul pentru educatie permanenta. facilitator/tutore on-line. TITLUL VI Raspunderea juridica ART. al tutorelui sau al reprezentantului legal. Familiei si Protectiei Sociale si cu Ministerul Culturii si Patri moniului National elaboreaza un set de indicatori statistici pentru monitorizare a. Me todologia prin care se certifica faptul ca sumele au fost cheltuite pentru educa tia permanenta se elaboreaza de catre Ministerul Educatiei. in termen de m aximum 12 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi. gestionarea si accesul la contul pentru edu catie permanenta se aproba prin hotarare a Guvernului. din bugetul Ministerului Finantelor Publice. organizare. Programele de formare profesionala vor cuprinde obiective specifice inv atarii permanente. 359 Ministerul Educatiei. (4) Pentru sumele depuse in contul prevazut la alin. (2) Muzeul National al Stiintei are drept scop principal oferirea de experie nte de invatare nonformala si informala. (3). in conditiile legii. (8) Sprijinul de stat pentru exercitarea dreptului la educatie permanenta pr in acordarea sumei reprezentand echivalentul in lei a 500 euro se acorda tuturor copiilor nascuti dupa data intrarii in vigoare a prezentei legi. 86 alin. din culpa parintelui sau a tutorelui legal instituit. impreuna cu Mini sterul Muncii. aprobat prin hotarare a Guv ernului. ART. Cercetarii. Familiei si Protectiei Sociale. (6) Retragerea sumelor in alte conditii decat cele prevazute la alin. impreuna cu Ministerul Muncii. instructor de practica. (5) si /sau utilizarea acestora in alt scop decat cel stabilit de prezenta lege constit uie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la un an. Tineretu lui si Sportului. analiza si prognoza activitatilor de invatare pe tot parcursul vietii. dupa caz. profesor de sprijin si alte functii asociate activitatilor desfasurate in scopul educatiei permanente. Tineretului si Sportului. cadru didactic auxiliar. utilizarea invatarii pe baza de proiecte si portofolii educat ionale. cu Ministerul Culturii si Pat rimoniului National si cu Agentia Nationala pentru Calificari. (7) Normele privind deschiderea. 360 (1) Urmatoarele fapte constituie contraventii si se sanctioneaza dupa cum ur meaza: a) nerespectarea dispozitiilor art. consilier.

(5) Studentii si absolventii care au fost inmatriculati la specializarile/pr ogramele de studii care si-au incetat procesul didactic conform alin. 581 din 20 august 2009. art. publicata in Monitorul Oficial al Romani ei. cu modificarile si completarile ulterioare. Aspectele legate de finalizarea studii . b) masura introducerii clasei a IX-a in invatamantul gimnazial intra in vigo are incepand cu generatia de elevi care incepe clasa a V-a in anul scolar 2011-2 012. cu modificarile ulterioare. (1) lit. 642 din 20 iulie 2005. 10/2009 privind dre ptul studentilor inmatriculati la formele de invatamant la distanta sau cu frecv enta redusa de a continua studiile la programe de studii de licenta autorizate s a functioneze provizoriu sau acreditate. Partea I. institutia de invatamant su perior fiind sanctionata cu intrarea in lichidare. 8 7/2006. nr. Partea I. 84/1995. g) prevederile art. cu modificarile si completarile ulterioare. Partea I. (1): a) masura introducerii clasei pregatitoare in invatamantul primar intra in v igoare incepand cu anul scolar 2012-2013. (2) La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Legea invatamantu lui nr. nr. b) se fac de catre ofiterii sau agentii de politie din cad rul Ministerului Administratiei si Internelor. TITLUL VII Dispozitii tranzitorii si finale ART. la sesizarea consiliului de administratie al unitatii de invatamant. 12 8/1997 privind Statutul personalului didactic. c) examenul de bacalaureat se va desfasura in conformitate cu prevederile pr ezentei legi incepand cu generatia de elevi care incepe clasa a IX-a in anul sco lar 2012-2013. cu competente in domeniu. 75/2005 privind asigurarea calitatii educatiei. Partea I. (5). aprobata cu modificari prin Legea nr. nr. cu amenda de la 5. 14 alin. Continuarea procesului didactic la aceste specializari/programe de studii sau initierea procesului didactic la alte specializari/programe de studii neautoriz ate ori neacreditate reprezinta o incalcare a legii.egal. publicata in Monitorul Oficial al Roman iei. 361 (1) Prezenta lege intra in vigoare la 30 de zile de la publicarea in Monitor ul Oficial al Romaniei. iar vinovatii urmand a fi san ctionati potrivit prevederilor legale. (4) au dre ptul sa isi finalizeze studiile la specializari/programe de studii identice sau similare din acelasi domeniu al specializarii/programului de studii.000 lei la 50. precum si orice alte dispozitii contr are. (1) lit. f) masura privind introducerea costului standard per elev si a principiului "finantarea urmeaza elevul" se aplica din anul 2012. Legea nr. b) nerespectarea dispozitiilor art. nr.000 lei. (4) La data intrarii in vigoare a prezentei legi. institutiile de invatamant superior acreditate inceteaza procesul didactic la toate specializarile/program ele de studii care nu au fost autorizate sa functioneze provizoriu sau acreditat e. e) masura acordarii a 500 de euro pentru educatia permanenta a fiecarui nounascut se aplica incepand din anul 2013. 8 intra in vigoare incepand cu data de 1 ianuarie 2012. (3) Constatarea contraventiei si aplicarea amenzilor contraventionale prevaz ute la alin. Partea I. (2) Constatarea contraventiei si aplicarea amenzilor contraventionale prevaz ute la alin. publicata in Monitorul Oficial al Romaniei. a) se fac de catre persoanele imputernicite de primar in a cest scop. 143 alin. 606 din 10 decembrie 1999. (3) Prin exceptie de la prevederile alin. republicata in Monitorul Oficial al Romaniei. d) admiterea la liceu se va desfasura in conformitate cu prevederile prezent ei legi incepand cu generatia de elevi care incepe clasa a V-a in anul scolar 20 11-2012. Ordonanta Guvernului nr. autorizate sa functioneze provizoriu ori acreditate. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158 din 16 iulie 1997.

La implinirea termenului de 4 ani de la intrarea in vigoare a prezentei leg i. cercetarii. regulam entele si metodologiile de organizare si functionare a universitatilor. (2). in sedinta comuna din data de 28 octombr ie 2010.in limbile romana si mag hiara. ART. 3. (6) La implinirea termenului de 4 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi. 365 Termenii si expresiile utilizate in cuprinsul prezentei legi sunt definiti i n anexa care face parte integranta din prezenta lege. 301 alin. la propunerea ARACIS si cu cons ultarea Consiliului National al Rectorilor. contractele de munca ale persoanelor care ocupa. Universitatea de Arta Teatrala din Targu Mures . ART.lor mentionate in prezentul alineat sunt reglementate prin ordin al ministrului educatiei. Universitatea de Medicina si Farmacie din Targu Mures in limbile romana s i maghiara. care nu au obtinut diploma d e doctor. contractele de munca ale persoanelor care ocupa functia de preparator univ ersitar inceteaza de drept. persoanelor care ocu pa la momentul intrarii in vigoare a prezentei legi functia de asistent universi tar intr-o institutie de invatamant superior nu li se aplica respectivele preved eri. 114 alin. (3) La implinirea termenului de 4 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi. contractele de munca ale persoanelor care ocupa functia de asistent univer sitar sau asistent de cercetare si nu sunt studenti-doctoranzi sau nu au obtinut diploma de doctor inceteaza de drept. maghiara si germana. functia de preparator universitar si care obtine diploma de doctor in termen de 4 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi ocupa de drept functi a de asistent universitar. in urma angajarii raspunderii Guvernului in f ata Camerei Deputatilor si a Senatului. in confo rmitate cu prezenta lege. 362 (1) Personalul didactic care ocupa. Tineretului si Sportului elaboreaza metodologiile. ART. Cercetarii. la momentul intrarii in vigoare a prezen tei legi. . reg ulamentele si celelalte acte normative care decurg din aplicarea prezentei legi si stabileste masurile tranzitorii de aplicare a acesteia. in termen de 6 luni de la intrar ea in vigoare a prezentei legi. tineretului si sportului. noile organe de conducere ale universi tatilor se vor stabili in baza prezentei legi.in limbile romana. institutiile de invatamant sup erior de stat avand activitati de predare in limba minoritatilor nationale care au statut de universitati multiculturale si multilingve. 2. inceteaza de drept. Aceasta lege a fost adoptata in temeiul prevederilor art. (4) Prin exceptie de la prevederile art. (5) La implinirea termenului de 4 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi. (3) din Constitutia Romaniei. republicata. contractele de munca ale persoanelor care ocupa functia de lector universi tar/sef de lucrari sau o functie didactica universitara superioara si nu au obti nut diploma de doctor inceteaza de drept. in institutii de invatama nt superior. Minister ul Educatiei. 363 La data intrarii in vigoare a prezentei legi. (2) La implinirea termenului de 4 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi. Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca . conform prezentei legi. 364 (1) Senatele universitare sunt obligate ca. sa definitiveze noua carta universitara. functia de cercetator stiintific sau o functie de cercetare superio ara si nu au obtinut diploma de doctor inceteaza de drept. (2) La finalizarea actualului mandat. (6) In termen de 8 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi. sunt: 1. contractele de munca ale respectivelor persoane. ART.

8. pe baza evaluarii externe realiza te. 2. 9. Cadrul national al calificarilor are ca scop integrarea si c oordonarea subsistemelor nationale de calificari si imbunatatirea transparentei. dobandeste calitatea de furnizor de educatie. CNCIS asigura recunoastere a nationala. 5 ianuarie 2011. 5. 7. 3. precum si persoanele adulte cuprinse i ntr-o forma de educatie si formare profesionala. accesului. Calificarea este rezultatul formal al unui proces de evaluare si validare . care este obtinut atunci cand un organism competent stabileste ca o persoana a . in conformitate cu un set de criterii ce corespund unor niveluri spe cifice de invatare. ALEXANDRU PERES Bucuresti. de organizare a examenelor de finalizare a studiilor si de a emi te diplome si certificate recunoscute de Ministerul Educatiei. intreaga societate. 7. CNCIS are ca scop asigurarea coerentei calificaril or si a titlurilor obtinute in invatamantul superior. prescolarii. angajatorii. prin care se formeaza increderea beneficiarilor ca organizatia furnizoare de educatie indeplineste standardele de calitate. planificare si implementare de programe de studiu. CNCIS este parte a Cadrului nat ional al calificarilor definit la pct. Cadrul national al calificarilor este un instrument pentru stabilirea cal ificarilor. intr-un sens larg .Legea 1/2011 . de desfasurare a procesului de invatamant. precum si compatibilitatea si comparabilitatea internationala a cal ificarilor dobandite prin invatamantul superior. dobandeste dreptul de organizare a admiterii. Abilitarea reprezinta certificarea calitatii unei persoane de a conduce l ucrari de doctorat si de a ocupa functia didactica si de cercetare de profesor u niversitar. Asigurarea calitatii educatiei exprima capacitatea unei organizatii furni zoare de a oferi programe de educatie in conformitate cu standardele anuntate si este realizata printr-un ansamblu de actiuni de dezvoltare a capacitatii instit utionale.PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR ROBERTA ALMA ANASTASE p. in conditiile prezentei legi. elevii si studentii. Beneficiarii indirecti ai educatiei si formarii profesionale sunt familii le beneficiarilor directi. reprezinta instrumentul pentru stabilirea structurii calificaril or din invatamantul superior. Legea educatiei 2011 . Autorizarea de functionare provizorie este procesul prin care unitatea/in stitutia de invatamant/organizatia interesata. 4. denumit in co ntinuare CNCIS. comunitatea locala si. pe baza evaluarii externe realizate in conditiile prezentei legi. Beneficiarii directi ai educatiei si formarii profesionale sunt antepresc olarii.Legea invatamantului 2011 ANEXA LISTA definitiilor termenilor si a expresiilor utilizate in cuprinsul legii 1. Cercetarii. 6. de elaborare. Autorizarea de functionare provizorie confera dreptul de organizare a admiterii. PRESEDINTELE SENATULUI. prin hotarare a autoritatii administratiei publice locale competen te. Cadrul national al calificarilor din invatamantul superior. de catre agentiile de asigurare a calitatii au torizate sa functioneze pe teritoriul Romaniei. Tiner etului si Sportului. progresului si calitatii calificarilor in raport cu piata muncii si societatea civila. Acreditarea este procesul prin care unitatea/institutia de invatamant/org anizatia interesata. respectiv prin hotarare a Guvernului. precum si de organizare si desfasurar e a procesului de invatamant.

interactiune sociala. precum si asteptarile beneficia rilor. combina si util iza adecvat cunostinte. 13. cat si in con text nonformal sau informal. Abili tatile se exprima prin urmatorii descriptori: aplicare. Competentele profesionale sunt un ansamblu unitar si dinamic de cunostin te si abilitati. pentru rezolvarea cu succes a unei anumite categorii de situatii de munca s au de invatare. Cercetarea stiintifica universitara include cercetarea stiintifica propr iu-zisa. 19. Centrul de educatie este o unitate de invatamant organizata de catre Min isterul Educatiei. 18. abilitati si alte achizitii constand in valori si atitud ini. teorii si practici legate de un anumit domeniu de mun ca sau de studii. ECTS/SECT . folosite pentru a indica progresele inregistrate si completarea unui prog ram de formare care conduce catre obtinerea unei calificari. sunt gazduiti si ingrijit i in timpul zilei. principii. Educatia este ansamblul proceselor de punere in aplicare a programelor s i activitatilor de invatare si formare de competente academice sau profesionale. creativitate si inovare 16. 15. 14. 23. pri n care sunt indeplinite standardele de calitate. cantitatea de munca. 17. Creditele sunt folo site pentru a permite transferul de la o calificare la alta. 12. 20. compensarea. Educatia si formarea profesionala reprezinta ansamblul coerent si contin . dezvoltare perso nala si profesionala.obtinut. Cunostintele reprezinta rezultatul asimilarii. explicare si interpretare. avand ca scop si finalitate recuperarea. de la un nivel de c alificare la altul si de la un sistem de invatare la altul. reflectie critica si constructiva. Prin creditele de studii transfera bile se apreciaza. 11. sub toate aspectele ei. Competenta reprezinta capacitatea dovedita de a selecta. prin invatare. intelegere si utilizare a limbajului specific. Tineretului si S portului. Criteriul reprezinta un set de standarde care se refera la un aspect fun damental de organizare si functionare a unui/unei furnizor de educatie/unitati/i nstitutii furnizoare de educatie in procesul autorizarii de functionare provizor ie/acreditarii/evaluarii si asigurarii calitatii. Cunostintele se exprima prin urmatorii descriptori: cunoastere. Tineretului si Sportului sau de organizatii neguv ernamentale in parteneriat cu Ministerul Educatiei. efectu ata de student pentru insusirea cunostintelor si competentelor specifice unei di scipline. creatia artistica si activitatile specifice performantei sportive. Calitatea educatiei este ansamblul de caracteristici ale unui program de studii sau program de calificare profesionala si ale furnizorului acestuia.Sistemul european de credite transferabile pentru educat ie si formare profesionala. Cercetarii.Sistemul european de credite transferabile. a unui ans amblu de fapte. rezultate la anumite standarde prestabilite. aplicate sistematic de o autoritate de inspectie desemnata pentru a verifica respectarea standardelor p restabilite. transportabili. precum si pentru dezvoltarea profesionala ori personala in condi tii de eficacitate si eficienta. 25. Competentele transversale reprezinta achizitii valorice si atitudinale c are depasesc un anumit domeniu/program de studiu si se exprima prin urmatorii de scriptori: autonomie si responsabilitate. Creditele de studii transferabile sunt valori numerice alocate unor unit ati de cursuri si altor activitati didactice. 10. Controlul calitatii educatiei in unitatile de invatamant preuniversitar semnifica activitati si tehnici cu caracter operational. ECVET/SECTEFP . 21. in medie. Centrul de zi este o institutie de stat sau a unei organizatii nonguvern amentale in care copiii cu deficiente. Cercetarii. 22. Educatia include atat activitatile de invatare in context formal. 24. reabilitarea si integrarea scolara si sociala a diferitelor categorii de copii/elevi/tineri cu d eficiente. Creditele pentru formare profesionala reprezinta totalitatea rezultatelo r invatarii dobandite de o persoana pe parcursul unui program de formare profesi onala. ca urmare a invatarii. transfer si rezolvare de probleme.

analiza si actiun ea corectiva continua din partea furnizorului de educatie/unitatii/institutiei f urnizoare de educatie. Organizatia interesata in furnizarea de servicii de educatie este o pers oana juridica ce cuprinde in statutul sau activitati de invatamant si se supune procesului de autorizare pentru a deveni furnizor de educatie. desemnata prin vot sau prin c oncurs intr-o functie de conducere. precum si continuarea integrarii cetatenilor pe piata europeana a muncii. 26. respectiv la sta ndardele de referinta. astfel incat acestia sa isi poata completa si finaliza invatamantul obligator iu. cu elevii/studentii/cursantii pentru desfas urarea activitatilor aplicative obligatorii prevazute in planurile-cadru de inva tamant/planurile de invatamant. pune in aplicare programul ma nagerial pe baza caruia a fost investita. 32. Imbunatatirea calitatii educatiei semnifica evaluarea. 31. Evaluarea institutionala a calitatii consta in examinarea multicriterial a a calitatii educatiei. c) inlocuirea orelor de predare cu activitati de studiu individual si intaln iri periodice. aceasta insasi ia forma evaluarii interne. Atunci cand evaluarea calitatii este efectuata de orga nizatie. precum si pe alegerea si aplicarea standardelor de referinta. Programele de studii concretizeaza oferta educationala a unei organizati . progresiv. cu frecventa redusa si la distanta sunt forme de organizare a proceselor didactice care implica: a) frecventa obligatorie pentru invatamantul cu frecventa. 37. desfasurarea seminarelor prin sistem tutorial si. Evaluarea rezultatelor invatarii reprezinta procesul prin care se stabil este faptul ca o persoana a dobandit anumite cunostinte. 35. Programele de calificare profesionala reprezinta oferta educationala car e conduce la dobandirea unei calificari profesionale inscrise in Registrul natio nal al calificarilor.Cadrul european al calificarilor pentru invatare pe tot parcur sul vietii . 34. precum si sa poata obtine o calificare profesionala. d epasind cu cel putin 4 ani varsta de scolarizare corespunzatoare acestor nivelur i. resp ectand in acelasi timp marea diversitate a sistemelor nationale de educatie. fara a finaliza invatamantul primar si/sau gimnazial. a tuturor activitatilor didactice care dezvolta competente si abilitati practice i n sistem fata in fata pentru invatamantul la distanta. EQF/CEC .uu de activitati si experiente de invatare prin care trece subiectul invatarii p e intreaga durata a traseului sau educational-formativ. Invatamantul este un serviciu public organizat in conditiile unui regim juridic de drept public in scopul educarii si formarii profesionale a tinerei ge neratii. pentru invatamantul cu frecventa redusa. aceas ta ia forma evaluarii externe. Nivelul maxim al indicatorilor de performanta corespun de cerintelor unui standard de referinta. b) inlocuirea orelor de predare cu activitati de studiu individual si intaln iri periodice. 36. Invatamantul cu frecventa. de regula saptamanal. la nivelul unei unitati/institutii de invata mant din cadrul sistemului national de invatamant.este un instrument de referinta pentru a compara nivelurile de cali ficare ale diferitelor sisteme de calificari si care promoveaza atat invatarea d e-a lungul vietii. Atunci cand evaluarea calita tii este efectuata de o agentie nationala sau internationala specializata. este optional si diferentiaza calitate a in mod ierarhic. obligatoriu. 30. Mandatul are o durata de 4 ani. 29. Nivelul minim al indicatorilor de performanta corespunde cerintelor unui standard. a masurii in care un furnizor de educatie/unitatea/inst itutia furnizoare de educatie si programele acesteia indeplinesc standardele si standardele de referinta. deprinderi si competent e. bazata pe selectarea si adoptarea celor mai potrivite pro ceduri. 28. Mandatul este perioada in care o persoana. 33. Programele educationale de tip "A doua sansa" sunt programe educationale care au ca scop sprijinirea copiilor/tinerilor/adultilor care au parasit premat ur sistemul de educatie. Indicatorul de performanta reprezinta un instrument de masurare a gradul ui de realizare a unei activitati desfasurate de furnizorul de educatie/unitatea /institutia furnizoare de educatie prin raportare la standarde. cat si egalitatea de sanse in societatea bazata pe cunoastere . 27.

european sau mondial. de diferite tipuri. Programul de studii autorizat este programul de studii evaluat. 51. pe baza bunelor practici existente la nivel national. Orice standard este formulat in termeni generali sub forma unui enunt si se concretizeaza intr-un set de indicatori de performanta. cat si in sistem fata in fata. co respund cerintelor specifice pentru o unitate sau o calificare. Unitatea reprezinta o unitate de invatamant din invatamantul preuniversi tar. Unitatea/Institutia furnizoare de educatie/Furnizorul de educatie sunt u nitatile si institutiile de invatamant acreditate. Standardul reprezinta descrierea cerintelor formulate in termen de regul i sau rezultate. impartasita si utilizata pentru a genera prospe ritate si bunastare membrilor sai. 48. fiind creata. 44. 41. abilitati si competente dobandite pe parcursul diferitelor experiente de invatare formala. ale Spatiului Economic European si a Confederatiei Elvetiene. niveluri si forme de organizare a activitatii de educare si formare profesionala. 46. 53. Sistemul tutorial semnifica organizarea activitatilor didactice in invat amantul la distanta de catre un cadru didactic tutore si asigura: a) desfasurarea activitatilor de invatare si evaluare atat la distanta. avizat f avorabil si care indeplineste conditiile autorizarii provizorii. sunt optionale si se situeaza peste nivelul minim. 52. deprinderi si competente generale. 42. . 38. Programul de studii acreditat este programul de studii care indeplineste cerintele minime ale standardelor si indicatorilor de performanta ai acreditari i. Standardul de referinta reprezinta descrierea cerintelor care definesc u n nivel optimal de realizare a unei activitati de catre furnizorul de educatie/u nitatea/institutia furnizoare de educatie. 39. evaluate si certificate. acredita te ori autorizate sa functioneze provizoriu.i furnizoare de educatie. 45. car e pot fi evaluate si validate. 49. Standar dele sunt diferentiate pe criterii si domenii. 54. b) organizarea pe discipline si grupe care cuprind maximum 25 de elevi/stude nti/cursanti. particulare sau confesionale. 43. cu exceptia statelor membre ale Uni unii Europene. cunoaste s i este capabila sa faca la finalizarea unui proces de invatare. nonformala si informala. Rezultatele invatarii reprezinta ceea ce o persoana intelege. Transferul rezultatelor invatarii si al creditelor asociate reprezinta p rocesul prin care rezultatele invatarii si creditele asociate acestora sunt tran sferate si integrate in programul de formare profesionala pe care il urmeaza per soana care invata. care definesc nivelul minim obligatoriu de realizare a unei act ivitati in educatie. 50. Standardele de referinta sunt specifice f iecarui program de studii sau fiecarei institutii. 47. Statele terte reprezinta orice stat. Registrul national al calificarilor este o baza de date nationala ce cup rinde descrierea tuturor calificarilor din Romania. Validarea rezultatelor invatarii reprezinta procesul prin care se confir ma ca rezultatele invatarii dobandite de o persoana. Registrul matricol unic al universitatilor din Romania (RMUR) este o baz a de date nationala electronica in care sunt inregistrati toti studentii din ins titutiile de invatamant superior de stat. Sistemul national de invatamant este constituit din ansamblul unitatilor si institutiilor de invatamant de stat particulare si confesionale acreditate. Unitatea de rezultate ale invatarii reprezinta partea unei calificari ca re cuprinde un set coerent de cunostinte. Punctele de credit pentru formare profesionala reprezinta exprimarea num erica a importantei unei unitati de rezultate ale invatarii raportate la o calif icare. Societatea cunoasterii este o societate in care cunoasterea constituie p rincipala resursa. Constituirea RMUR se realizeaza pe baza registrelor matricole ale institutiilor de invatamant superior. Rezultatele inva tarii se exprima prin cunostinte. 40.

. republicata. evaluate si validate. 57.55. 58. asa cum este definit in Constitutia Romaniei. in vederea acordarii certificatului de cal ificare profesionala. Recunoasterea rezultatelor invatarii si a creditelor asociate reprezinta procesul prin care se acorda un statut oficial rezultatelor invatarii si credit elor dobandite. in urma unui proces de evaluare. Certificarea rezultatelor invatarii reprezinta procesul prin care se con firma in mod formal rezultatele invatarii dobandite de persoana care invata. asa cum es te definit in Constitutia Romaniei. Invatamantul public este echivalentul invatamantului de stat. Invatamantul privat este echivalentul invatamantului particular. 56. republicata.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful