Legea educatiei 2011 - Legea 1/2011 - Legea educatiei nationale EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr.

18 din 5 ianuarie 2011

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege. TITLUL I Dispozitii generale ART. 1 Prezenta lege asigura cadrul pentru exercitarea sub autoritatea statului rom an a dreptului fundamental la invatatura pe tot parcursul vietii. Legea reglemen teaza structura, functiile, organizarea si functionarea sistemului national de i nvatamant de stat, particular si confesional. ART. 2 (1) Legea are ca viziune promovarea unui invatamant orientat pe valori, crea tivitate, capacitati cognitive, capacitati volitive si capacitati actionale, cun ostinte fundamentale si cunostinte, competente si abilitati de utilitate directa , in profesie si in societate. (2) Misiunea asumata de lege este de formare, prin educatie, a infrastructur ii mentale a societatii romanesti, in acord cu noile cerinte, derivate din statu tul Romaniei de tara membra a Uniunii Europene si din functionarea in contextul globalizarii, si de generare sustenabila a unei resurse umane nationale inalt co mpetitive, capabila sa functioneze eficient in societatea actuala si viitoare. (3) Idealul educational al scolii romanesti consta in dezvoltarea libera, in tegrala si armonioasa a individualitatii umane, in formarea personalitatii auton ome si in asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru implinirea si dezvoltarea personala, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru par ticiparea cetateneasca activa in societate, pentru incluziune sociala si pentru angajare pe piata muncii. (4) Statul asigura cetatenilor Romaniei drepturi egale de acces la toate niv elurile si formele de invatamant preuniversitar si superior, precum si la invata rea pe tot parcursul vietii, fara nicio forma de discriminare. (5) Aceleasi drepturi se asigura si cetatenilor celorlalte state membre ale Uniunii Europene, ai statelor apartinand Spatiului Economic European si ai Confe deratiei Elvetiene. (6) Drepturile prevazute la alin. (4) sunt recunoscute in mod egal minorilor care solicita sau au dobandit o forma de protectie in Romania, minorilor strain i si minorilor apatrizi a caror sedere pe teritoriul Romaniei este oficial recun oscuta conform legii. (7) In Romania invatamantul constituie prioritate nationala. ART. 3 Principiile care guverneaza invatamantul preuniversitar si superior, precum si invatarea pe tot parcursul vietii din Romania sunt: a) principiul echitatii - in baza caruia accesul la invatare se realizeaza f ara discriminare; b) principiul calitatii - in baza caruia activitatile de invatamant se rapor teaza la standarde de referinta si la bune practici nationale si internationale; c) principiul relevantei - in baza caruia educatia raspunde nevoilor de dezv oltare personala si social-economice; d) principiul eficientei - in baza caruia se urmareste obtinerea de rezultat e educationale maxime, prin gestionarea resurselor existente; e) principiul descentralizarii - in baza caruia deciziile principale se iau de catre actorii implicati direct in proces; f) principiul raspunderii publice - in baza caruia unitatile si institutiile de invatamant raspund public de performantele lor; g) principiul garantarii identitatii culturale a tuturor cetatenilor romani

si dialogului intercultural; h) principiul asumarii, promovarii si pastrarii identitatii nationale si a v alorilor culturale ale poporului roman; i) principiul recunoasterii si garantarii drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale, dreptul la pastrarea, la dezvoltarea si la exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase; j) principiul asigurarii egalitatii de sanse; k) principiul autonomiei universitare; l) principiul libertatii academice; m) principiul transparentei - concretizat in asigurarea vizibilitatii totale a deciziei si a rezultatelor, prin comunicarea periodica si adecvata a acestora ; n) principiul libertatii de gandire si al independentei fata de ideologii, d ogme religioase si doctrine politice; o) principiul incluziunii sociale; p) principiul centrarii educatiei pe beneficiarii acesteia; q) principiul participarii si responsabilitatii parintilor; r) principiul promovarii educatiei pentru sanatate, inclusiv prin educatia f izica si prin practicarea activitatilor sportive; s) principiul organizarii invatamantului confesional potrivit cerintelor spe cifice fiecarui cult recunoscut; t) principiul fundamentarii deciziilor pe dialog si consultare; u) principiul respectarii dreptului la opinie al elevului/studentului ca ben eficiar direct al sistemului de invatamant. ART. 4 Educatia si formarea profesionala a copiilor, a tinerilor si a adultilor au ca finalitate principala formarea competentelor, intelese ca ansamblu multifunct ional si transferabil de cunostinte, deprinderi/abilitati si aptitudini, necesar e pentru: a) implinirea si dezvoltarea personala, prin realizarea propriilor obiective in viata, conform intereselor si aspiratiilor fiecaruia si dorintei de a invata pe tot parcursul vietii; b) integrarea sociala si participarea cetateneasca activa in societate; c) ocuparea unui loc de munca si participarea la functionarea si dezvoltarea unei economii durabile; d) formarea unei conceptii de viata, bazate pe valorile umaniste si stiintif ice, pe cultura nationala si universala si pe stimularea dialogului intercultura l; e) educarea in spiritul demnitatii, tolerantei si respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului; f) cultivarea sensibilitatii fata de problematica umana, fata de valorile mo ral-civice si a respectului pentru natura si mediul inconjurator natural, social si cultural. ART. 5 (1) In domeniul educatiei si al formarii profesionale prin sistemul national de invatamant, dispozitiile prezentei legi prevaleaza asupra oricaror prevederi din alte acte normative. In caz de conflict intre acestea se aplica dispozitiil e prezentei legi. (2) Orice modificare sau completare a prezentei legi intra in vigoare incepa nd cu prima zi a anului scolar, respectiv universitar urmator celui in care a fo st adoptata prin lege. (3) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), dispozitiile prezentei legi c are vizeaza evaluarile nationale de la finalul invatamantului gimnazial sau lice al se aplica incepand cu promotia aflata in primul an al invatamantului gimnazia l, respectiv liceal, la data intrarii in vigoare a modificarii sau a completarii . ART. 6 (1) In Romania sunt valabile numai diplomele recunoscute de statul roman, co nform legislatiei in vigoare. (2) Regimul actelor de studii emise de unitatile si de institutiile de invat

amant se stabileste prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului. (3) Continutul si formatul actelor de studii sunt stabilite prin hotarare a Guvernului, initiata de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportul ui. ART. 7 (1) In unitatile, in institutiile de invatamant si in toate spatiile destina te educatiei si formarii profesionale sunt interzise activitatile care incalca n ormele de moralitate si orice activitati care pot pune in pericol sanatatea si i ntegritatea fizica sau psihica a copiilor si a tinerilor, respectiv a personalul ui didactic, didactic auxiliar si nedidactic, precum si activitatile de natura p olitica si prozelitismul religios. (2) Privatizarea unitatilor si a institutiilor de invatamant de stat este in terzisa. ART. 8 Pentru finantarea educatiei nationale se aloca anual din bugetul de stat si din bugetele autoritatilor publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. Suplimentar, unitatile si institutiile de invatamant pot obti ne si utiliza autonom venituri proprii. Pentru activitatea de cercetare stiintif ica se aloca anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul intern brut a l anului respectiv. ART. 9 (1) Principiile finantarii invatamantului preuniversitar sunt urmatoarele: a) transparenta fundamentarii si alocarii fondurilor; b) echitatea distribuirii fondurilor destinate unui invatamant de calitate; c) adecvarea volumului de resurse in functie de obiectivele urmarite; d) predictibilitatea, prin utilizarea unor mecanisme financiare coerente si stabile; e) eficienta utilizarii resurselor. (2) Statul asigura finantarea de baza pentru toti prescolarii si pentru toti elevii din invatamantul general obligatoriu de stat, particular si confesional acreditat. De asemenea, statul asigura finantarea de baza pentru invatamantul pr ofesional si liceal acreditat, de stat, particular si confesional, precum si pen tru cel postliceal de stat. Finantarea se face in baza si in limitele costului s tandard per elev sau per prescolar, dupa metodologia elaborata de Ministerul Edu catiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. (3) Invatamantul de stat este gratuit. Pentru unele activitati, niveluri, ci cluri si programe de studii se pot percepe taxe, in conditiile stabilite de prez enta lege. (4) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, prin organis mul specializat, stabileste anual costul standard per prescolar/elev, cost care sta la baza finantarii de baza. De suma aferenta beneficiaza toti prescolarii si elevii din invatamantul preuniversitar de stat, precum si prescolarii si elevii din invatamantul general obligatoriu, profesional si liceal, particular si conf esional, care studiaza in unitati de invatamant acreditate si evaluate periodic, conform legislatiei in vigoare. (5) Finantarea de baza a invatamantului preuniversitar se face dupa principi ul "resursa financiara urmeaza elevul", in baza caruia alocatia bugetara aferent a unui elev sau unui prescolar se transfera la unitatea de invatamant la care ac esta invata, cu respectarea prevederilor alin. (2)-(4). (6) Invatamantul poate sa fie finantat si direct de catre operatori economic i, precum si de alte persoane fizice sau juridice, in conditiile legii. (7) Invatamantul poate fi sustinut prin burse, credite de studii, taxe, dona tii, sponsorizari, surse proprii si alte surse legale. ART. 10 (1) In Romania, invatamantul este serviciu de interes public si se desfasoar a, in conditiile prezentei legi, in limba romana, precum si in limbile minoritat ilor nationale si in limbi de circulatie internationala. (2) In fiecare localitate se organizeaza si functioneaza unitati de invatama nt sau formatiuni de studiu cu limba de predare romana si/sau, dupa caz, cu pred

Tineretului si Sportului. in colaborar e cu Ministerul Afacerilor Externe. de nivel national si international. (4) Elevii si studentii care beneficiaza de burse sociale de studii pot prim i si burse pentru performante scolare si universitare. (5) Unitatile si institutiile de invatamant pot efectua si emite. (4) In sistemul national de invatamant. este obl igatorie pentru toti cetatenii romani. Tineretului si Sportului proiecteaza. (3) Statul acorda premii. structurilor asociative reprez . ART. in conditiile legi i. cultura si civiliza tie romaneasca. prin Institutul Limbii Romane. (7) Invatamantul special si special integrat reprezinta o forma de instruire scolara diferentiata. (6) Statul garanteaza dreptul la educatie al tuturor persoanelor cu cerinte educationale speciale. (2) Ministerul Educatiei. prescolarii. formarii de deprinderi/abilitati si dezvoltarii de apt itudini semnificative din perspectiva personala. ale elevilor si studentilor. ca limba oficiala de stat. la cerere. precum si pe aceia cu cerinte educationale speciale. fundamenteaza si aplica strategiile nationale in domeniul educatiei. (8) Elevii care in localitatea de domiciliu nu au posibilitatea de a invata intr-o unitate de invatamant vor fi sprijiniti prin decontarea cheltuielilor de transport la cea mai apropiata unitate de invatamant sau vor primi cazare si mas a gratuite in internatele scolare. Cercetarii. cu respectarea legislatiei statului respectiv. Planurile de invatamant trebuie sa cuprin da numarul de ore necesar si suficient invatarii limbii romane. precum si o forma de asistenta educationala. 11 (1) Guvernul sprijina invatamantul in limba romana in tarile in care traiesc romani. cercetarii. poate organiz a unitati de invatamant cu predare in limba romana pe langa oficiile diplomatice si institutiile culturale ale Romaniei in strainatate. cu exceptia celor inscrisi in invatamantul po stliceal. (3) Invatarea in scoala a limbii romane. civica. burse. contra cost. cu respectarea prevederilor legale. sociala si/sau ocupatio nala. ART. traduceri oficiale ale documentelor si ale altor inscrisuri scolar e si universitare proprii. precum si cu r ezultate remarcabile in educatia si formarea lor profesionala sau in activitati culturale si sportive. in scopul dobandirii de cunostinte. (2) Invatarea pe tot parcursul vietii include totalitatea activitatilor de i nvatare realizate de fiecare persoana. precum si cursuri de limba. poate sustine lectorate in universitati din strainatate. se intocmesc numai in limba romana. cu consulta rea asociatiilor reprezentative ale profesorilor. 12 (1) Statul sustine anteprescolarii. documentele scolare si universitare oficiale. 14 (1) Ministerul Educatiei. so ciala si medicala complexa. Cercetarii. locuri in tabere si alte asemenea stimulent e elevilor si studentilor cu performante scolare si universitare. Autoritatile adm inistratiei publice asigura conditiile materiale si resursele umane care sa perm ita insusirea limbii romane. (5) Statul si alti factori interesati sustin financiar activitatile de perfo rmanta. (2) Statul acorda burse sociale de studii elevilor si studentilor proveniti din familii defavorizate. ART. Invatamantul special si special integrat sunt parte compo nenta a sistemului national de invatamant preuniversitar. tineretu lui si sportului. adaptata. ART.area in limbile minoritatilor nationale ori se asigura scolarizarea fiecarui ele v in limba sa materna in cea mai apropiata localitate in care este posibil. 13 (1) Invatarea pe tot parcursul vietii este un drept garantat de lege. elevii si studentii cu prob leme si nevoi sociale. incepand cu educatia timpurie. Celelalte inscrisuri scola re si universitare pot fi redactate in limba de predare. nominalizate prin ordin al ministrului educatiei. precum si celor institutionalizati. destinata persoanelor cu cerinte educationale specia le.

sindicatelor reprezentative din invatamant. . indiferent de numarul lor. (2) Obligatia de a frecventa invatamantul de 10 clase. 17 Pe durata scolarizarii in invatamantul preuniversitar. elevul poate sa nu frecventeze orele de religie. Cercetarii. particulare si confesionale. 15 (1) Cultele recunoscute oficial de stat pot solicita Ministerului Educatiei. parte a trunchiului comun. liceal si profesio nal includ religia ca disciplina scolara. In acest caz. in condit iile legii. potrivit recensamantului oficial. ca fac ultati cu dubla subordonare. li se asigura dreptul constitutional de a participa la ora de religie. Invatamantul liceal devine obligatoriu pana cel mai tarziu in anul 2020. situatia scolara se incheie fara disciplina Religie. (3) In scopul realizarii finalitatilor educatiei si a formarii profesionale prin sistemul national de invatamant. ART. Cercetarii. numai pentru absolventii invatamantului liceal . autoritatilor administratiei publice. b) cu minimum 300 de elevi. 19 (1) In sistemul national de invatamant. Consi liului Minoritatilor Nationale. la forma cu frecventa . TITLUL II Invatamantul preuniversitar CAP. (2) Statul incurajeaza dezvoltarea parteneriatului public-privat. nu i s-au asigurat conditiile pentru frecventarea orelor la aceasta disciplina. gimnazial. Tineretului si Sportului organizarea unui invatamant teologic speci fic in cadrul invatamantului de stat in universitatile de stat existente. (2) La solicitarea scrisa a elevului major. Infiintarea. Elevilor ap artinand cultelor recunoscute de stat. ART. (2) Cultele recunoscute de stat au dreptul de a organiza invatamant confesio nal prin infiintarea si administrarea propriilor unitati si institutii de invata mant particular. ART. Consiliului National al Rectorilor. (3) Disciplina Religie poate fi predata numai de personalul didactic calific at conform prevederilor prezentei legi si abilitat in baza protocoalelor incheia te intre Ministerul Educatiei. destinat pregatirii personalului de cult si activit atii social-misionare a cultelor. cu exceptia invataman tului postliceal. copiii beneficiaza de alocatia de stat pentru copii. invatamantul liceal de stat este generaliz at si gratuit. inceteaza la varsta de 18 ani. astfel: a) cu minimum 300 de elevi. organizarea si functionar ea acestui invatamant se realizeaza potrivit legii. 18 (1) Planurile-cadru ale invatamantului primar. unitatile de invatamant de stat au p ersonalitate juridica daca se organizeaza si functioneaza. I Dispozitii generale ART. asociatiilor reprezentative ale studentilo r. conform confesiunii pro prii. Tineretului si Sportului si cultele r eligioase recunoscute oficial de stat. ART. prescolari si anteprescolari. conform prevederilor prezentei legi.entative ale parintilor. 16 (1) Invatamantul general obligatoriu este de 10 clase si cuprinde invatamant ul primar si cel gimnazial. din motive obiective. proportional cu ponderea numerica a fiecarui cult in configuratia religioasa a tarii. dupa caz. asoc iatiilor reprezentative ale elevilor. mediului de afaceri si organizatiilor n eguvernamentale finantatoare care sustin programe educative/federatii ale furniz orilor de servicii sociale. structurilor asocia tive ale universitatilor si scolilor de stat. In mod similar se procedeaza si pentru elevul caruia. respectiv a parintilor sau a tut orelui legal instituit pentru elevul minor.

ART. (4) Elevii cu performante scolare exceptionale pot promova 2 ani de studii i ntr-un an scolar la decizia unitatii de invatamant. dizolvarea unor st ructuri de invatamant. II Structura sistemului national de invatamant preuniversitar SECTIUNEA 1 Dispozitii generale ART.c) cu minimum 150 de prescolari si anteprescolari. d) cu minimum 100 de elevi si/sau prescolari. in unitatile administrativ-te ritoriale in care numarul total al elevilor. de la o c lasa la alta. ART. in functie de necesitatile lo cale. (5) In cazul unitatilor de invatamant confesional preuniversitar de stat exi stente la data intrarii in vigoare a prezentei legi. (1). clase sau unitati de invatamant preuniversitar cu personalitate juridica. 21 (1) Sistemul de invatamant preuniversitar are caracter deschis. dupa caz. de la un profil la altul si de la o filiera la alta este posibila in conditiile stabilite prin metodologia elaborata de catre Ministerul Educatiei . Cercetarii. 20 (1) Autoritatile administratiei publice locale asigura. (2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1). cu acordul unitatii primitoare. pe baza unei metodologii nat ionale aprobate prin ordin al ministrului educatiei. (2) Neindeplinirea de catre autoritatile administratiei publice locale a obl igatiilor ce le revin in organizarea si functionarea invatamantului preuniversit ar se sanctioneaza conform legii. filiere si profiluri si asigura conditiile necesare pentru dob andirea competentelor-cheie si pentru profesionalizarea progresiva. (3) Statul garanteaza dreptul la educatie diferentiata. la cererea parintilor sau tutorilor legali si in conditiil e legii. fara personalitate juridica . (3) Prin exceptie de la prevederile alin. cu predare in limba romana. cultele respective si Minis terul Educatiei. aproba organizarea. se organizeaza. au toritatile administratiei publice locale. particulare si confesionale autorizate/ac reditate. Tineretului si Sportului. (2) Invatamantul preuniversitar este organizat pe niveluri.si subordonate aceluiasi ordonator prin cipal de credite. in acord cu particularitatile de varsta si individuale. (4) Pentru asigurarea accesului egal la educatie si formare profesionala. in cazul unitatilor de invatam ant special. ART. 23 . forme de invatam ant si. prescolarilor si anteprescolarilor nu se incadreaza in prevederile alin. trecerea elevilor de la o unitate scolara la alta. in conditiile legii. tineretului si sportului. in conditiile legii.ca parti ale unei unitati d e invatamant cu personalitate juridica . grupe. se organizeaza o singura unitate de i nvatamant cu personalitate juridica. Tineretului si Sportului au obligatia ca. 22 (1) Sistemul national de invatamant preuniversitar este constituit din ansam blul unitatilor de invatamant de stat. Cercetarii. functionarea si. buna desfasurare a invatamantului preuniversitar in localitatile in care aceste a isi exercita autoritatea. dupa caz. (2) Elevii din invatamantul preuniversitar de stat si particular se pot tran sfera la alte unitati de invatamant de stat sau particular. (1). financiara si administrativa. CAP. cercetarii. patrimoniala. In invataman tul preuniversitar. pe baza pluralismulu i educational. in baza avizului conform al inspectora telor scolare. in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi sa elaboreze o metodologie de functionare aprobata prin hotarare a Guvernului. care stabileste relatia jur idica.

cu durata intre 6 luni si 2 ani. in conformi tate cu Registrul national al calificarilor. cu respectarea standardelor de calitate si a legislatiei in vigoare. initiata de Ministerul Educatiei. grupa mijlocie si grupa mare. Cercetarii. Cercetarii. Tineretului si Sportului poate stabili. (2) Invatamantul liceal. functionarea in sistemul de invatamant preuniversitar a unor unitati-pilot. 24 (1) Invatamantul general obligatoriu este format din invatamantul primar si invatamantul secundar inferior. (4) Tipurile si modalitatile de finantare a serviciilor de educatie timpurie anteprescolara se reglementeaza prin hotarare a Guvernului. invatamantul profesional si invatamantul postliceal se organizeaza pentru specializari si calificari stab ilite de Ministerul Educatiei. pentru persoanele care au depasit cu mai mult de 3 ani varsta clasei. (ii) invatamantul secundar superior sau liceal. dupa caz. invatam antul obligatoriu se poate organiza si in forma de invatamant cu frecventa redus a. (3) Invatamantul profesional si tehnic este format din: invatamant profesion al. 26 Ministerul Educatiei. vocational si tehnologic. in conformitate cu prevederile unei metodologii elaborate de Ministerul Educa tiei. experimentale si de aplicatie. pr in hotarare a Guvernului. Tineretului si Sportului. Cercetarii. Tineretului si Sportului. care cuprinde: (i) invatamantul secundar inferior sau gimnazial. in gradini te si in centre de zi. standardele de calitate si metodologia de organizare ale acesteia se st abilesc prin hotarare a Guvernului. b) invatamantul primar. in termen de maximum 12 luni de la intrarea in vigoa re a prezentei legi. (2) Invatamantul tehnic cuprinde clasele a XII-a si a XIII-a din invatamantu l liceal. cu urmatoarele filiere: teoretica. ART. Cercetarii . (2) Invatamantul obligatoriu este invatamant cu frecventa. d) invatamantul profesional. (3) Pentru copiii cu cerinte educationale speciale sau nedeplasabili din mot ive medicale. ART. se poate organiza invatamant la domiciliu sau pe langa unitatile d e asistenta medicala. impreuna cu inspectoratele scolare. vocationala si tehnologica. 25 (1) Formele de organizare a invatamantului preuniversitar sunt: invatamant c u frecventa si invatamant cu frecventa redusa. care cuprinde clasa pregatitoare si clasele I-IV. care cuprinde grupa mica. invatamant tehnic si invatamant postliceal. care cuprinde clasele de l iceu X-XII/XIII.(1) Sistemul national de invatamant preuniversitar cuprinde urmatoarele nive luri: a) educatia timpurie (0-6 ani). (3) Asigurarea personalului didactic necesar desfasurarii educatiei antepres colare se face de catre autoritatile administratiei publice locale. care cuprinde invatamantul postlicea l. 27 (1) Educatia anteprescolara se organizeaza in crese si. formata din nivelul anteprescolar (0-3 ani) si invatamantul prescolar (3-6 ani). care cuprinde clasele VIX. In mod exceptiona l. continutul e ducativ. Tineretului si Sportului. c) invatamantul secundar. filiera tehnologica. (2) Organizarea unitatilor de educatie timpurie anteprescolara. e) invatamantul tertiar nonuniversitar. in termen de maximu m 12 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi. SECTIUNEA a 2-a Educatia anteprescolara ART. Finantarea din resurse pub lice se poate acorda numai furnizorilor de servicii de educatie timpurie acredit . ART.

Tineretului si Sportului si Ministerul Sanatatii. da ca dezvoltarea lor psihosomatica este corespunzatoare. cu progra m de dimineata. SECTIUNEA a 3-a Invatamantul prescolar ART. in vederea promovari i invatamantului primar pentru persoanele care depasesc cu 4 ani varsta corespun zatoare clasei si care. gimnazial. pr elungit si saptamanal. 30 (1) Invatamantul gimnazial se organizeaza si functioneaza. din diferite motive. La solicitarea scrisa a parintilor. a tutorilor legali sau a s ustinatorilor legali. din diferite motive. a tutorilor sau a sustinatorilor legali. prin bugetul Ministerului Munc ii. nu au absolvit acest nivel de invat amant pana la varsta de 14 ani. care implinesc varsta de 8 ani pana la data inceper ii anului scolar. la propun erea Ministerului Muncii. prin inspectoratele scolare. (2) In clasa pregatitoare sunt inscrisi copiii care au implinit varsta de 6 ani pana la data inceperii anului scolar. (6) Statul sprijina educatia timpurie.ati. in vederea promovarii invatamantului gimnazial pentru persoane care depasesc cu peste 4 ani varsta cor espunzatoare clasei si care. in fun ctie de veniturile familiei. Acestea vor fi acordate in scop educational. Familiei si Protectiei Sociale. ca parte componenta a invatarii pe to t parcursul vietii. SECTIUNEA a 4-a Invatamantul primar ART. (7) Modalitatea de acordare a cupoanelor sociale prevazute la alin. de regula. Gradinitele pot functiona ca unitati cu personalitate jur idica sau in cadrul altor unitati scolare cu personalitate juridica. Familiei si Protectiei Sociale. pot fi inscrisi in clasa pregatitoare si copii cu cerinte educationale speciale cu varste cuprinse intre 6 si 8 ani la data inceperii anul ui scolar. Cercetarii. (3) Absolventii invatamantului gimnazial care nu continua studiile in invata mantul liceal pot sa finalizeze. La solicitarea scrisa a parintilor. 29 (1) Invatamantul primar se organizeaza si functioneaza. (4) Ministerul Educatiei. de regula. in colaborar e cu autoritatile administratiei publice locale. din bugetul de stat. Cercetarii. de stat sau privati. Tineretului si Sportului poate aproba organizarea de programe educationale de tip "A doua sansa". (3) In clasa pregatitoare din invatamantul special sunt inscrisi copii cu ce rinte educationale speciale. prin acordarea unor cupoane sociale. nu au absolvit invatamantul se cundar. (6) se s tabileste prin norme metodologice adoptate prin hotarare a Guvernului. SECTIUNEA a 5-a Invatamantul gimnazial ART. Tineretului si Sportului. cel putin un program . (5) Acreditarea furnizorilor de educatie timpurie anteprescolara se realizea za in conformitate cu prevederile metodologiei elaborate de Ministerul Educatiei . Cercetarii. cu pro gram de dimineata. 28 (1) Invatamantul prescolar se organizeaza in gradinite cu program normal. pana la varsta de 18 ani. po ate organiza programe educationale de tip "A doua sansa". (2) Autoritatile administratiei publice locale si inspectoratele scolare asi gura conditiile pentru generalizarea treptata a invatamantului prescolar. (2) Ministerul Educatiei. conform legislatiei in domeniul asistentei sociale. pot fi inscrisi in clasa pregatitoare si copiii care implinesc varsta de 6 ani pana la sfarsitul anului calendaristic.

identificate prin documente strategice de planificare a ofertei de forma re regionale. cu profilurile umanist si real. Pen tru unele forme de invatamant cu frecventa si cu frecventa redusa. servicii. b) filiera tehnologica. (4) Stagiile de pregatire practica de pe parcursul filierei tehnologice sau vocationale se pot organiza la nivelul unitatii de invatamant si/sau la operator ii economici ori institutiile publice cu care unitatea de invatamant are incheia . in conditiile legii. sportiv. specializari diferite in cadrul profilurilor prev azute la alin. (2) Ministerul Educatiei. conform legii. avand in vedere tendintele de dezvol tare sociala si economica precizate in documentele strategice regionale. cu profilurile tehnic. (3) Absolventii clasei a XI-a din cadrul filierei tehnologice sau vocational e care au finalizat un stagiu de pregatire practica pot sustine examen de certif icare a calificarii corespunzator nivelului de certificare stabilit prin Cadrul national al calificarilor. teologic. In cadrul profilurilor se pot organiza una s au mai multe calificari profesionale sau specializari. SECTIUNEA a 6-a Invatamantul liceal ART. economica si educationala. (5) Unitatile de invatamant liceal se organizeaza cu una sau mai multe filie re si unul sau mai multe profiluri. (3) Durata studiilor in invatamantul liceal . nonformal sau informal competente profesionale pot sustine examen de certificare a calificari i. conf orm Europass. cu consultarea a utoritatilor administratiei publice locale. in unitatile de invatamant stabilite de inspectoratul scola r. 32 (1) Invatamantul liceal tehnologic si vocational se poate organiza in cadrul liceelor din filiera tehnologica sau vocationala. (1). (7) Unitatile de invatamant in care se organizeaza filiera tehnologica sau v ocationala a liceului sunt stabilite de inspectoratele scolare. actualizat periodic. in functie de nevoile pietei muncii. durata studii lor se prelungeste cu un an. Cercetarii. judeten e si locale. pentru calificari din Registr ul national al calificarilor. in colaborare cu autoritatile administratiei publice locale. Absolventii care promoveaza examenul de certificare doba ndesc certificat de calificare si suplimentul descriptiv al certificatului. in functie de dinamica socia la. de 3 sau de 4 ani pentru filiera vo cationala si de 4 ani pentru filiera tehnologica.de pregatire profesionala care permite dobandirea unei calificari corespunzatoar e Cadrului national al calificarilor. 31 (1) Invatamantul liceal cuprinde urmatoarele filiere si profiluri: a) filiera teoretica. Cercetarii. Acesta se poate organiza si poate functiona si ca invatamant cu frecventa redusa. c) filiera vocationala.forma de invatamant cu frecven ta .este de 3 ani pentru filiera teoretica. SECTIUNEA a 7-a Invatamantul tehnologic si vocational ART. cu profilurile militar. pe baza unor contracte de scolarizare. (6) Absolventii invatamantului liceal care au dobandit formal. in conformitate cu planurile-c adru aprobate de Ministerul Educatiei. judetene si locale. Tineretului si Sportului. resurse naturale si protectia mediului. ca invata mant cu frecventa. artistic si pedagogic. (4) Invatamantul liceal se organizeaza si functioneaza. Tineretului si Sportului este abilitat sa stabileasca prin planurile-cadru de invatamant. de regula. (2) Invatamantul liceal tehnologic si vocational se poate organiza si pe baz a solicitarilor din partea angajatorilor privati sau ai Agentiei Nationale pentr u Ocuparea Fortei de Munca.

in cadrul unor programe ale Uniunii Europene . aprobat de Ministerul Educatiei. in conditiile in ca re sunt finalizate pana la varsta de 18 ani. parte integranta a sistemului natio . pe baza de contract cu unitatile de i nvatamant. Cercetarii. prin consultare cu angajatorii. Organizarea si desfasurarea examenului de certificare a cali ficarii sunt reglementate de Autoritatea Nationala pentru Calificari. (8) Durata si continutul programelor de pregatire profesionala sunt stabilit e de unitatea de invatamant. ordine publica si s ecuritate nationala este invatamant de stat. Tine retului si Sportului. (5) Absolventii invatamantului profesional.componenta de formare profesiona la initiala. Tineretului si Sportului. in urma consultarii partenerilor sociali. (9) Programele de pregatire profesionala se finalizeaza cu examen de certifi care a calificarii. conform Europass. pana la varsta de 18 ani. Cercetarii. (4) Modul de organizare si de desfasurare a examenului de certificare a cali ficarii profesionale este reglementat de Ministerul Educatiei.te contracte pentru pregatire practica sau la organizatii-gazda din strainatate. (2) Pregatirea prin invatamantul profesional se realizeaza pe baza standarde lor de pregatire profesionala aprobate de Ministerul Educatiei. pot urma cursurile invatamantului liceal cu frecventa redusa. (6) Absolventii invatamantului gimnazial care intrerup studiile pot finaliza .filiera tehnologica sau vocationala. cel putin un program de pregatire profesionala care permite dobandirea unei calificari corespunzatoare Cadrului national al califica rilor. dotare a spatiilor de pregatire practica sau locuri de munca pentru absolventi pot bene ficia de facilitati fiscale. Tiner etului si Sportului prin metodologie. prin: a) recunoasterea in invatamantul tertiar nonuniversitar a studiilor obtinute in cadrul invatamantului liceal . dobandesc certificat de calificare profesion ala si suplimentul descriptiv al certificatului. (5) Operatorii economici care asigura. stagii de pregatire practica a elevilor. (3) Absolventii invatamantului profesional. Cercetarii.filier a tehnologica sau vocationala. (7) Programele de pregatire profesionala. care promoveaza examenul de cert ificare a calificarii profesionale. pe baza standardelor ocupationale. b) finantarea partiala la scolarizarea in cadrul scolilor postliceale de sta t. SECTIUNEA a 9-a Invatamantul militar preuniversitar ART. potrivit prevederilor legale. Durata stagiului de pregatire practica este stabilita prin planul-c adru de invatamant. Standardele de p regatire profesionala se realizeaza pe baza standardelor ocupationale validate d e comitetele sectoriale. c) burse speciale si alte forme de sprijin material. 33 (1) Invatamantul profesional se poate organiza in scoli profesionale care po t fi unitati independente sau afiliate liceelor tehnologice. (6). (10) Statul sustine invatamantul profesional si invatamantul liceal . in baza unui regulament propriu. care se da publicitatii la inceputul ciclu lui. care promoveaza examenul de cert ificare a calificarii profesionale. prevazute la alin. sunt organ izate prin unitatile de invatamant de stat si sunt gratuite. de stat sau particu lare. burse de scolarizare. 34 (1) Invatamantul preuniversitar din sistemul de aparare. SECTIUNEA a 8-a Invatamantul profesional ART.

impreuna cu Ministerul Educatiei. si se avizeaza de Ministerul Educatiei. 38 Finantarea invatamantului preuniversitar din sistemul de aparare. Mini sterul Justitiei si alte institutii cu atributii in domeniile apararii. conditiile care se cer pentru ocuparea acestora. Cercetarii. (3) Functiile didactice pentru corpul instructorilor militari din unitatile de invatamant preuniversitar din sistemul de aparare. cercetarii. 35 Ministerul Apararii Nationale. Ministerul Administratiei si Internelor. competentele si responsabilitatile se stabilesc prin instructiuni proprii. o rdinii publice si securitatii nationale si se aproba de Ministerul Educatiei. ordine publica si securitate nationala se elaboreaza de Ministerul Apararii Nationale. (2) Structura organizatorica. 36 Conducerea operativa a unitatilor de invatamant preuniversitar din sistemul de aparare. ordine p ublica si securitate nationala se propun Ministerului Educatiei. ART. prin inspectoratele scolare judetene/al municipiului Bucures ti. ordinii publice si securitatii nationale coordoneaza si controleaza unitatile de invatam ant militar preuniversitar. Ministerul Administratiei si Internelor. Ministerul Justitiei si de alte institutii cu atributii in domeniul apararii. specializarile/calificarile profe sionale. care este si presedintele consiliului de admi nistratie/consiliului de conducere. agentilor de politie si agentilor de penitenciare. a subofiterilor. ordine publica si securitate nationala se constituie din persona lul didactic prevazut in prezenta lege si din corpul instructorilor militari. (3) Planurile-cadru de invatamant pentru invatamantul liceal militar se elab oreaza de catre Ministerul Educatiei. Ce rcetarii. de ordine si securitate publica. ordine pub lica si securitate nationala este asigurata de Ministerul Apararii Nationale. Cercetarii. respectiv de functionar public cu statut special. Mi . si sunt aprobate prin ordin al minis trului educatiei. Tineretului si Sportului. Tineretului si Sportului. tineretului si sportului. ordinii publice si securitatii nationale potrivi t fiecarei arme. si cuprinde: invatamant liceal militar si invatamant postlice al pentru formarea maistrilor militari. Tinere tului si Sportului. (2) Personalul didactic din unitatile de invatamant preuniversitar din siste mul militar de aparare. profilurile. Tineretului si Sportului. Ministerul Justitiei si alte institutii cu atribut ii in domeniile apararii. in conformit ate cu standardele nationale elaborate de institutiile responsabile cu asigurare a calitatii. comandantul/dir ectorul este ajutat de loctiitorul comandantului pentru invatamant/directorul ad junct. ordinii publice si securitatii nationale. (4) Programele scolare pentru disciplinele de specialitate militara se elabo reaza de Ministerul Apararii Nationale. Cercetarii.nal de invatamant. In activitatea de conducere. Planurile-cadru de invat amant pentru invatamantul postliceal din sistemul de aparare. ordine publica si securitate nationala are drepturile si indatoririle care decurg din prezenta lege si din calitatea de cadru militar in activitate. Directorul adjunct/Loctiitorul comandantului pentru invatamant este si pr esedintele consiliului profesoral. ordine publica si securitate nationala se asigura de comandantul/dir ectorul numit prin ordin al conducatorilor ministerelor si institutiilor de ordi ne publica si siguranta nationala. specializari si forme de organizare a invatamantului si se apro ba conform prevederilor prezentei legi valabile pentru institutiile de invataman t civil. normele didactice . ART. Cercetarii. ART. Ministerul Administratiei si Internelor. cifrele anuale de scolarizare si criteriile de selectionare a candidati lor pentru invatamantul preuniversitar militar din sistemul de aparare. ART. Tin eretului si Sportului de ministerele interesate si de alte institutii cu respons abilitati in domeniul apararii. ordine publica si securita te nationala. 37 (1) Personalul didactic din unitatile de invatamant preuniversitar din siste mul de aparare. in c olaborare cu Ministerul Apararii Nationale.

la propunerea a utoritatilor administratiei publice locale. incepand cu invatamantul gimnazial . potrivit legii. c) planurile-cadru de invatamant sunt adaptate specificului acestui invatama nt. (5) Invatamantul de arta si invatamantul sportiv integrat se organizeaza in scolile si liceele cu program de arta. in conditiile legii. pe grupe sa u individual. Ministerul Justitiei si alte institutii c u atributii in domeniile apararii. (2) Unitatile in care se organizeaza invatamantul de arta si invatamantul sp ortiv de stat se stabilesc de catre autoritatile administratiei publice locale c u avizul conform al inspectoratelor scolare. 39 Certificatele de absolvire si competente profesionale dau dreptul detinatori lor legali. cu acordul conducerilor acestor unitati de invatama nt. ordine publica si securitate nationala. ART. potrivit criteriilor stabilite de Ministerul Educatiei. (9) Elevii au acces liber in cluburile sportive. (6) Organizarea invatamantului de arta si a invatamantului sportiv se face p rin regulamente aprobate de ministrul educatiei. gimnazial si liceal. SECTIUNEA a 10-a Invatamantul de arta si invatamantul sportiv ART. ART. in palatele si cluburile co . Tineretului si Sportului. se constituie ca unitati de invatamant de nivel liceal. integrat ori suplimentar. 42 (1) Invatamantul de arta si invatamantul sportiv se organizeaza pentru elevi i cu aptitudini in aceste domenii. dupa trecerea in rezerva. informatiilor. a inspectoratelor scolare. Cercetarii . 41 Aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul militar. b) elevii pot fi inscrisi numai pe baza testarii aptitudinilor specifice. precum si specializarile/calificarile pr ofesionale din cadrul acestora se supun mecanismelor de asigurare a calitatii. ordinii publice si securitatii nationale din fondurile alocate din bugetul de stat. cluburile sportive scolare benefi ciaza de baze sportive proprii si de acces in bazele sportive care apartin celor lalte unitati de invatamant. tineretului si spor tului. e) programele scolare pentru invatamantul liceal de arta si pentru invataman tul liceal sportiv respecta obiectivele educationale stabilite pentru profilul r espectiv. c a si institutiile de invatamant civil. a Ministe rului Culturii si Patrimoniului National si/sau a institutiilor publice de cultu ra impreuna cu Ministerul Educatiei. (4) Pentru activitatea sportiva si artistica de performanta. (3) In invatamantul de arta si in invatamantul sportiv: a) scolarizarea se realizeaza. de regula. sa ocupe functii echi valente cu cele ale absolventilor institutiilor civile de invatamant cu profil a propiat si de acelasi nivel. respectiv sportiv. indep endente sau afiliate pe langa alte unitati de invatamant de acelasi nivel. denumite cluburi sportive scolare. precum si in clase cu program de arta sau sportiv. ART. d) studiul disciplinelor de specialitate se realizeaza pe clase. organizate in celelalte unitati de invatamant prima r. de ordine publi ca si securitate nationala se face prin ordine.nisterul Administratiei si Internelor. Cercetarii. (7) Unitatile de invatamant cu program sportiv suplimentar. Tineretului si Sportului se pot organiza cluburi scolare si unitati de invatamant preuniversitar de stat cu pro gram sportiv sau de arta. 40 Institutiile de invatamant preuniversitar din cadrul sistemului de aparare. (8) Pentru buna desfasurare a activitatii. regulamente si instructiuni prop rii. cercetarii.

cu acordul condu cerii acestora. in functie de complexit atea calificarii si de numarul de credite pentru educatie si formare profesional a. (2) Pentru activitatile sportive. Comitetul Olimpic si Sportiv Roman. Cerce tarii. precum si institutiile de cultura pot sprijini financiar si ma terial activitatile de performanta in domeniul artelor. persoane fizice sau juridice. (11) Cluburile sportive scolare pot sa fie finantate si de autoritatile admi nistratiei publice locale. SECTIUNEA a 11-a Invatamantul postliceal ART. in part eneriat public-privat. 44 (1) Invatamantul postliceal se organizeaza pentru calificari profesionale in scrise in Registrul national al calificarilor. a invatamantului de arta si invatamantului sportiv integra t si suplimentar. respectiv al sportului. ART. Min isterul Educatiei. (8) Admiterea in invatamantul postliceal se face in conformitate cu criterii le generale stabilite de Ministerul Educatiei. concursuri sportive sau artistice. stabilite de Ministerul Educatiei . Prin exceptie. prin consulta . inclusiv financiar. precum si festivaluri si acorda burse si alte forme de sprijin material. aut oritatile locale. (3) Ministerul Culturii si Patrimoniului National si celelalte ministere int eresate. Cercetarii. Tineretului si Sportului organizeaza tabere sport ive sau de creatie artistica. se aproba. (3) Invatamantul postliceal special face parte din invatamantul profesional si tehnic si este integral subventionat de stat. in bune conditii. unitatile de invatam ant gimnazial si liceal beneficiaza de sali de repetitie si spectacol proprii sa u de acces la salile unitatilor de invatamant de acelasi nivel. (4) Ministerul Educatiei. Cercetarii. Cercetarii. de inspectoratul scolar si se comunica Minis terului Educatiei. 43 (1) Pentru sprijinirea activitatii sportive si artistice de performanta. (6) Scolarizarea in invatamantul postliceal de stat. Tineretului si Sportului functioneaza Federatia Sportului Scolar si Unive rsitar. Statul sustine si stimuleaza . organizat in conformita te cu prevederile prezentei legi. prin contract incheiat c u unitatea de invatamant care asigura scolarizarea. pe baza unei metodologii elaborate de unitatea de invatamant. din sumele defalcate din venituri ale bugetului d e stat si din venituri ale bugetelor locale. in structura Ministerului Educatiei. respectiv cu persoane fizice pentru asigurarea resurselor financiare si materiale necesare desfasurar ii. (12) Toti elevii cuprinsi in grupele de performanta sunt inscrisi intr-un Re gistru national al performantelor sportive. Scolarizarea poate sa fie finantata si de catre solicitanti. Tineretului si Sportului colaboreaza c u institutii.piilor. Tineretului si Sportului si aprobate prin hotarare a Guvernului. federatiile sportive nationale. cu organizatii si cu alte persoane juridice. se finanteaza prin bugetele locale ale unitati lor administrativ-teritoriale. (2) Invatamantul postliceal face parte din invatamantul profesional si tehni c si este partial subventionat de stat. (10) Pentru buna desfasurare a activitatilor artistice. precum si a competitiilor artistice si sportive de nivel regio nal si national. (7) Cifra de scolarizare pentru invatamantul postliceal de stat se aproba pr in hotarare a Guvernului. cifra de scolarizare pentru invatamantu l postliceal de stat finantat integral de catre solicitanti. cercetarii. persoane fizice sau juridice. (5) Invatamantul postliceal are o durata de 1-3 ani. in baza reglementarilor aprobate pri n ordin al ministrului educatiei. Cercetarii. programe de studiu pentru invatamantul postliceal. Tineretului si Sportului. tineretului si sportului. (4) Scolile de maistri sunt scoli postliceale. Tineretului si Sportu lui. Cercetarii. campionate scol are. prin decizie.

cu respectarea c riteriilor de competenta profesionala. Ministerul Educatiei. oras sau comuna. Cercetarii. Tineretului si Sportului asigura mate riale didactice specifice disciplinelor predate in limba materna. nu au posibilitatea de a invat a in limba lor materna sunt sprijiniti prin decontul transportului la cea mai ap ropiata scoala cu predare in limba materna sau primesc cazare si masa gratuite i n internatul unitatii de invatamant cu predare in limba materna. singulare in municipiu. in conditiile alin. cu sau fara diploma de bacalaureat. se acorda pers onalitate juridica. (4) In cadrul unitatilor sau sectiilor cu predare in limbile minoritatilor n ationale. cu respectarea criteriilor de competenta profesionala. indi ferent de efectivul de elevi. la cererea parintilor sau tutorilor legali si in conditiile legii. u nul dintre directori va fi un cadru didactic din randul minoritatilor respective . se pot organiza clase liceale si profesionale cu grupe de elevi de diferite profiluri. pentru fiecare limba materna. cu respectarea criteriilor de competenta profesionala. Cercetarii. avizate de Ministerul Educatiei. ca unitati de cr edite de studii transferabile pentru nivelul licenta. 45 (1) Persoanele apartinand minoritatilor nationale au dreptul sa studieze si sa se instruiasca in limba materna. clase sau unitati de invatam ant preuniversitar cu predare in limbile minoritatilor nationale. ale inspector atelor scolare sau ale institutiilor echivalente. (10) Creditele pentru educatie si formare profesionala obtinute in invataman tul postliceal pot fi recunoscute pentru absolventii cu diploma de bacalaureat d e catre universitati. in limbile minoritatilor nationale sau in limbi de circulatie internationala. singulare in localitate. (10) In unitatile conexe invatamantului preuniversitar din judetele in care functioneaza forme de invatamant in limbile minoritatilor nationale se asigura i ncadrarea cu specialisti si din randul minoritatilor nationale. (7) Elevii care. la toate nivelurile. (11) Cadrele didactice care predau la grupe sau clase cu predare integrala i n limba minoritatilor nationale trebuie sa faca dovada competentei profesionale in limba minoritatii nationale respective si au dreptul la pregatire si perfecti onare in limba de predare. se poate inscrie si pregat i orice cetatean roman sau cetatean din tarile Uniunii Europene si Confederatia Elvetiana. grupe. (13) Pentru elevii apartinand minoritatilor nationale. functioneaza cel putin o unitate scolara cu personalitate juridica.rea factorilor interesati. Fac exceptie de la necesi tatea de a face dovada competentei profesionale in limba minoritatii nationale r espective cadrele didactice care predau limba si literatura romana. (8) Minoritatile nationale au dreptul la reprezentare proportionala cu numar ul de clase in organele de conducere ale unitatilor de invatamant. in localitatea de domiciliu. in tara sau in strainatate. (5) Pe raza unei unitati administrativ-teritoriale. SECTIUNEA a 12-a Invatamantul pentru persoanele apartinand minoritatilor nationale ART. (12) Ministerul Educatiei. (3) La toate formele de invatamant in limba romana. (6) In cazul unitatilor de nivel gimnazial sau liceal cu predare in limbile minoritatilor nationale. (8). indiferent de limba sa materna si de limba in care a studiat anterior . in conditiile legii. (2) In functie de necesitatile locale se organizeaza. (9) In unitatile scolare cu predare si in limbile minoritatilor nationale. potrivit legii. in conditiile legii. (9) Au dreptul sa se inscrie in invatamantul postliceal. indiferent de efectivul de elevi. cu mai multe unitati de invatamant cu predare in limbile minoritatilor nationale. absolventii de liceu. Tineretului si Sportului asigura manualele scolare. Cercet . care pot fi: ma nuale elaborate in limba de predare a minoritatilor nationale si manuale traduse din limba romana sau manuale de import. in baza deciziilor senatului universitar. tipurile si formele de invatamant preuniversitar.

toate disciplinele se studiaza in limba materna. (9) In invatamantul gimnazial cu predare in limbile minoritatilor nationale se introduce. In cazul acestor unitati se are in vedere izolarea lingvistica. pentru titlurile needitate din cauza tirajului r edus. (6) In invatamantul preuniversitar. Istoria si traditiile minoritatilor natio nale respective. costul standard per elev si per prescolar se calculeaza dupa un coeficient marit pe baza factorilor de corectie. la cerere. care frecventeaza unitati d e invatamant cu predare in limba romana sau in alta limba decat cea materna. in conditii similare. in cazul in care minoritatea respectiva nu are reprezentare parlamentara. c alificativele se comunica in scris si oral si in limba de predare. cu obligatia transcrierii si a insusirii toponimiei si a n umelor proprii romanesti si in limba romana. geografi ca si numarul redus de elevi si prescolari. potrivit legii. Cercetarii. activitatea de predare si de educare la Limba si literatura materna. Tineretul . (14) In invatamantul in limbile minoritatilor nationale. (16) In cadrul Institutului de Stiinte ale Educatiei din subordinea Minister ului Educatiei. la s olicitarea grupului parlamentar al minoritatilor nationale. predarea disciplinei Limba si literatura romana se face dupa manualele utilizate in unitatile de inv atamant cu predare in limba romana. cu exceptia disc iplinei Limba si literatura romana. (3) Prin exceptie. ca urmare a cererii parintilor sau tutorilor legali. Tineretului si Sportului. in comunicarea inte rna si in comunicarea cu parintii elevilor si ai prescolarilor se poate folosi s i limba de predare. ART. la solicit area organizatiei minoritatii nationale reprezentate in Parlamentul Romaniei sau . (7). Cerc etarii. (2) Disciplina Limba si literatura romana se preda pe tot parcursul invatama ntului preuniversitar dupa programe scolare si manuale elaborate in mod special pentru minoritatea respectiva. ca disciplina de studiu. la istoria si traditiile minoritatilor nationale re spective si la Educatia muzicala se realizeaza pe baza programelor si a metodolo giilor specifice elaborate de colective de experti cunoscatori ai limbii si ai c ulturii minoritatii nationale respective si aprobate. precum si elevii prevazuti la alin. disciplinele Istoria si Geografia Romaniei se predau in acest e limbi. luand in considerare predarea in limba minoritatii nationale sau a limbii minoritatii nat ionale. Tineretului si Sportului va functiona si o sectie de cercetare si inovare pentru invatamantul cu predare in limbile minoritatilor na tionale. subiectele de examen de orice tip din invatamantul preuniversitar si lucrarile semestriale pentru elevii din invatamantul cu predar e in limbile minoritatilor nationale se elaboreaza pe baza cerintelor didacticometodologice stabilite de Curriculumul national. (7) Elevilor apartinand minoritatilor nationale. si in conditiile legii. limba si literatura materna. dupa programe scolare si manuale identice cu cele pentru clasele cu pre dare in limba romana. li se asigura. precum si istoria si traditiile minoritatii nationale respe ctive. 46 (1) In cadrul invatamantului preuniversitar cu predare in limbile minoritati lor nationale. (15) In invatamantul primar cu predare in limbile minoritatilor nationale. ca disciplina de studiu. in unitatile de invatamant cu predare in limba unei minor itati nationale.arii. Acelasi coeficient se aplica si in cazul unitatilor scolare cu predare in l imba romana. (17) In finantarea de baza a unitatii de invatamant preuniversitar cu predar e in limbile minoritatilor nationale. Programele si manualele disciplinei Istoria si traditiile minoritatii nationale sunt aprobate de Ministerul Educatiei. Cercetarii. ca parte a trunchiului comun. (4) Testele la disciplina Limba si literatura romana se elaboreaza pe baza p rogramei speciale. Tineretului si Sportului. gimnazial si liceal cu predare in limbile minori tatilor nationale. (8) In invatamantul primar. cu predare in limba materna. Programele scolare si manualele la aceasta disciplina sunt aprobate de Ministerul Educatiei. (5) Testele de evaluare.

tineretului si sportului. uni ce in municipiu. 50 (1) Evaluarea. probele de admitere si probele examenel or de absolvire pot fi sustinute in limba in care au fost studiate disciplinele respective. a elevilor si a tinerilor cu cerinte educationale spec iale se realizeaza de catre centrele judetene de resurse si de asistenta educati onala. ART. CJRAE cuprind si centrel e logopedice interscolare. ca invatamant cu frecventa. In functie de necesitatile locale. (2) Stabilirea gradului de deficienta al elevilor cu cerinte educationale sp . Cercetarii. 49 (1) Invatamantul special se organizeaza. ART. cercetarii. prin ordin al ministrului educatiei. (3) Guvernul elaboreaza reglementari specifice pentru serviciile educational e si de asistenta. (11) In invatamantul liceal si postliceal. precum si pregatirea si formarea personalului care isi desfasoara activ itatea in domeniul educatiei copiilor cu cerinte educationale speciale sunt stab ilite prin metodologii elaborate de Ministerul Educatiei. acor dandu-se prioritate integrarii in invatamantul de masa. (2) Invatamantul special si special integrat este gratuit si este organizat. respectiv modulele de pregatire de specialitate. (4) Durata scolarizarii copiilor cu cerinte educationale speciale poate fi m ai mare decat cea precizata prin prezenta lege si se stabileste. stabilit e prin ordin al ministrului educatiei. denumit in continuare CMBRAE. 48 (1) Invatamantul special si special integrat. indiferent de efectivul de el evi. Cercetarii. t ineretului si sportului. 47 (1) Pe raza unei unitati administrativ-teritoriale . cercetarii. asistenta psihoeducationala. oras. (12) In invatamantul preuniversitar. demersurile di dactice. Tineretulu i si Sportului.unde functioneaza mai multe unitati scolare cu predare in limba romana cel pu tin una dintre acestea are personalitate juridica. (10) In programele si manualele de istorie se vor reflecta istoria si tradit iile minoritatilor nationale din Romania. Tineretului si Sportului. respectiv de Centrul Municipiului Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala. pe baza unei metodolog ii elaborate de Ministerul Educatiei. (2) Invatamantul special integrat se poate organiza in clase speciale si ind ividual sau in grupe integrate in clase de masa. ART. Efectivele formatiunilor de stu diu din invatamantul special si special integrat sunt stabilite de Ministerul Ed ucatiei. SECTIUNEA a 13-a Invatamantul special si special integrat ART. s e realizeaza insusirea terminologiei de specialitate si in limba romana. in oras sau in comuna au personalitate juridica indiferent de e fectivul de elevi. dupa caz. oferite copiilor cu cerinte educationale speciale. in conditiile legii. diferentiat. in care predarea se face in limba materna pentru disciplinele. in unitati de invatamant special si in unitati de invatamant de masa. de nivel gimnazial sau liceal. (2) Unitatile cu predare in limba romana. organizat pentru persoanele cu cerinte educationale speciale sau alte tipuri de cerinte educationale. in conformitate cu legislatia in vigoare.comuna. acest a se poate organiza si sub alte forme. de regula. Cercetarii. orientarea scolara si orientarea profesionala a copiilor. in functie de tipul si gradul def icientei. in functie de tip ul si gradul de deficienta. in functie de g radul si tipul dizabilitatii.ui si Sportului. (3) Continuturile invatamantului special si special integrat. municipiu . Tineretului si Sportului. se realizeaza pentru toate nivelurile de invatamant. prin servic iile de evaluare si de orientare scolara si profesionala. denumite in continuare CJRAE.

precum si de gazduire gratuita in internate sau centre le de asistare pentru copiii cu cerinte educationale speciale din cadrul directi ilor generale judetene/a municipiului Bucuresti de asistenta sociala si protecti a copilului. ART. precum si de orice alt criteriu. ART. sunt nedeplasabili.eciale se realizeaza de catre comisiile din cadrul CJRAE/CMBRAE. compensare si pe ntru reducerea gradului de dizabilitate. pe o perioada determinata. pentru stimulare. cu acordul familiei sau al sustinatorului legal . respectiv infiintarea de clase sau de grupe i n spitale se fac de catre inspectoratul scolar. 55 (1) Scolarizarea minorilor si a adultilor din centrele de reeducare. din pen itenciarele pentru minori si tineri si din penitenciarele pentru adulti se reali zeaza cu respectarea Curriculumului national. 51 (1) Copiii. (2) Propunerea de reorientare se face de catre cadrul didactic care a lucrat cu copilul in cauza sau de catre parintii copilului/tutorele legal instituit si de catre psihologul scolar. beneficiaza de asistenta sociala constand in asigurarea al ocatiei zilnice de hrana. ART. (5) Elevii si tinerii cu cerinte educationale speciale pot dobandi calificar i profesionale corespunzatoare tipului si gradului de deficienta. (2) Copiii si tinerii cu cerinte educationale speciale. Tineretului si Sportului. 53 Invatamantul special dispune de planuri de invatamant. (4) Obtinerea unei calificari de catre elevii/tinerii cu cerinte educational e speciale se face in unitati de invatamant special si de masa. integrati in invatamantul de masa. dupa caz. a cazarmamentului. elevii si tinerii care. inclusiv cei scolarizati in alt judet de cat cel de domiciliu. nationalitate. al persoanelor fiz ice sau juridice din tara si din strainatate. a imbracami ntei si a incaltamintei in cuantum egal cu cel pentru copiii aflati in sistemul de protectie a copilului. adaptate tipului si gradului de dizabilitate si aprobate de Minist erul Educatiei. din motive medicale sau din cauza unei dizabilitati. limba. gru pe sau clase in cadrul unitatii sanitare in care acestia sunt internati. (4) Unitatile de invatamant special pot beneficia de sprijinul institutiilor de protectie sociala. elevii si tinerii cu cerinte educationale speciale. ART. Cercetarii. in colaborare c u comisiile pentru protectia copilului din cadrul directiilor generale judetene/ a municipiului Bucuresti de asistenta sociala si protectia copilului. (2) Pentru copiii. Cercetarii. de la caz la caz. scolarizati in unita tile de invatamant special sau de masa. (3) Scolarizarea la domiciliu. beneficiaza de suport educational prin cadre didactice de sprijin si itinerante. Tineretului si Sportului. Tine . (3) Diagnosticarea abuziva a copiilor pe criterii de rasa. ART. cu consultarea f actorilor locali interesati. Decizia de reorientare se ia de catre comisia de ex pertiza din cadrul CJRAE/CMBRAE. al altor organisme private autorizate. se sanctioneaza. de manuale si de metodologii didactice alternative. la propunerea CJRAE/CMBRAE. conf orm unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educatiei. Cercetarii. 54 (1) In functie de evolutia copilului se pot face propuneri de reorientare di nspre scoala speciala spre scoala de masa si invers. religie. Cercetarii. apartenenta la o categorie defavorizata. de programe de asistenta psihopedagogica. Resursa umana necesara pentru scol arizarea acestora este asigurata de catre Ministerul Educatiei. elevii si tinerii cu boli cronice sau cu boli care necesi ta perioade de spitalizare mai mari de 4 saptamani se organizeaza. de programe scolare. Organizarea serviciilor de sprijin edu cational se face de catre CJRAE/CMBRAE si se reglementeaza prin metodologii spec ifice elaborate de Ministerul Educatiei. fapt ce determina includerea lor in clase cu cerinte educationale speciale. a rechizitelor scolare. et nie. Tinere tului si Sportului. se organizeaza scolarizare la domiciliu. 52 (1) Pentru copiii.

potrivit legii. curriculare. tabere de profil. precum si activitati de invatare remediala. cercetarii. de men torat si transfer de competenta. ART. potrivit calificarii obtinute si in conditiile prevazute de legislatia in vigoare. Tineretului si Sportului organizeaza olimpi ade si concursuri. de imbogatire a curriculumului cu noi domenii. materiale si financiare pe ntru sustinerea copiilor si a tinerilor capabili de performante inalte se asigur a de unitatile de invatamant si de inspectoratele scolare. informationale. parteneriatul se poate realiza cu organizatii nonguvernamentale c u competente in domeniu. Familiei si Protectiei Soc iale. (2) Coordonarea actiunilor prevazute la alin.retului si Sportului. impreuna cu Ministerul Muncii. 56 La absolvirea invatamantului special. Acolo unde acest lucru este posibil. SECTIUNEA a 15-a Programul "Scoala dupa scoala" ART. pot sa isi extinda activitatile cu elevii dupa orele de curs. Cercetarii. simpozioane si alte activitati specifice si acorda burse si alte forme de sprijin material. de programe educative care le respecta particularitatile de invatare si de orientare a performantei. infiintat prin hotarare a Guvernului. Aceste programe sunt de aprofundare a invatarii . (3) Programele "Scoala dupa scoala" se organizeaza in baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei. Ministerul Educatiei. SECTIUNEA a 14-a Invatamantul pentru copiii si tinerii capabili de performante inalte ART. Tin eretului si Sportului. Cercetarii. initia ta de Ministerul Educatiei. Cercetarii. (3) Resursele umane. Tine retului si Sportului colaboreaza cu Ministerul Muncii. prin programul "Scoala dupa scoala". Centrele de excelenta sun t infiintate prin ordin al ministrului educatiei. se ofera activitati educative. (1) este asigurata de Centrul National de Instruire Diferentiata. (5) Copiii si tinerii capabili de performante inalte beneficiaza. 58 (1) Unitatile de invatamant. de accelerare a promovarii conform ritmului ind ividual de invatare. prin inspectoratele scolare. Cercetarii. de timp liber. tineretului si spo rtului. Ministerul Educatiei. (2) In parteneriat cu autoritatile publice locale si cu asociatiile de parin ti. SECTIUNEA a 16-a Alternativele educationale . Tineretului si Sportului. Tineretului si Sportului . tineretului si sportul ui. indiferent de varsta. (2) In vederea obtinerii unei calificari si a integrarii in viata activa a t inerilor cu cerinte educationale speciale. prin decizia consiliului de administratie. (4) Pentru sprijinirea copiilor si a tinerilor capabili de performante inalt e. (4) Statul poate finanta programul "Scoala dupa scoala" pentru copiii si ele vii din grupurile dezavantajate. Familiei si Protectiei So ciale si cu alte organisme guvernamentale sau nonguvernamentale in vederea integ rarii in viata activa. Ministerul Educatiei. Cercetarii. organizeaza ateliere protejate. recreati ve. cat si in centre de excelenta. pentru consolidarea competentelor dobandite sau de accelerare a invatarii. conform normelor meto dologice elaborate de Ministerul Educatiei. cercetarii. 57 (1) Statul sprijina copiii si tinerii capabili de performante inalte atat in unitati de invatamant. prin programe "Scoala dupa scoala". de grupare pe abilitati.

respectiv de catre consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti. conform legislatiei in vigoare. Cercetarii. (3) Unitatile particulare de invatamant sunt unitati libere. respectand in intregime drepturile acestuia. respectiv evaluarea periodica a alternativelor educationale se fac potrivit legii. in limbile mi noritatilor nationale sau in limbi de circulatie internationala. cu a vizul conform al inspectoratelor scolare. (2) Acreditarea. conform legislatiei in vigoare.ART. i n conditiile legii. avand dr ept fundament proprietatea privata. la toate nivelurile si for mele. tineretului si sportului. CAP. cat si economico-financiar. (3) Unitatile de invatamant preuniversitar alternativ dispun de autonomie or ganizatorica si functionala. in conformitate cu specificul alternativei. deschise. 61 (1) Reteaua scolara este formata din totalitatea unitatilor de invatamant ac reditate. III Reteaua scolara ART. SECTIUNEA a 17-a Invatamantul particular si confesional ART. Tineretului si Sportului. conditiile fiind stabilite prin hotarare a Guvernul ui. Pentru invatamantul special liceal si special postliceal. (5) Unitatile de invatamant preuniversitar particular si confesional acredit ate sunt sprijinite de stat. (4) La toate formele de invatamant alternativ in limba romana. Cercetarii. federatiile care gestione aza dezvoltarea alternativei respective la nivel national. se poate inscri e si pregati orice cetatean roman. respectiv autorizate provizoriu. (5) Cadrele didactice care predau la grupe sau clase din alternativele educa tionale au dreptul la recunoasterea de catre inspectoratele scolare judetene si Ministerul Educatiei. garantata de Constitutie. standardele si indicatorii de performanta pe care trebuie sa le indeplineasca unitatile de invatamant preuniversitar particular si confesion al sunt identice cu cele pe care trebuie sa le indeplineasca unitatile de invata mant de stat. (2) Criteriile. (7) Directorii unitatilor de invatamant particular sunt numiti de conducerea persoanei juridice fondatoare. cu consultarea partenerilor sociali si cu avizul conform al Ministerului Educatiei. 59 (1) In sistemul de invatamant preuniversitar pot fi initiate si organizate a lternative educationale. Actul de numire se aduce la cunostinta inspectoratului scolar pe raza caruia isi desfa soara activitatea unitatea respectiva. cu acordul Ministerului Educatiei. cu respectarea criteriilor de competenta. . acreditarea si evaluarea periodic a a unitatilor de invatamant preuniversitar particular si confesional sunt reali zate de catre Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Preunivers itar. (6) Statul sprijina si coordoneaza invatamantul particular si confesional. 60 (1) Invatamantul particular si confesional se organizeaza conform principiul ui nonprofit in unitati de invatamant preuniversitar. (2) Reteaua scolara a unitatilor de invatamant de stat si particular preuniv ersitar se organizeaza de catre autoritatile administratiei publice locale. pe baza unor regulamente aprobate prin ordin al ministrului ed ucatiei. Cercetarii. Tineretu lui si Sportului. asociatiile. cercetarii. (4) Autorizarea de functionare provizorie. reteaua scolara se organizeaza de catre consiliul judetean. Tineretului si Sportului a pregatirii si a per fectionarilor realizate de organizatiile. auton ome atat din punct de vedere organizatoric.

dar nu mai putin de 15 si nu mai mult de 30. la propunerea autoritatilor a dministratiei publice locale sau din proprie initiativa.(3) In cadrul retelei scolare se pot infiinta si pot functiona. conform legii . nivel. (6) In cadrul sistemului national de invatamant preuniversitar de stat se po t infiinta si pot functiona. c) largirea oportunitatilor de invatare oferite elevilor si recunoasterea re ciproca a rezultatelor invatarii si evaluarii acestora. unitati de invatamant cu clase const ituite pe baza de contracte de parteneriat intre unitati de invatamant de stat s i particulare acreditate. dar nu mai putin de 8 si nu mai mult de 12 . (2) Consortiile scolare sunt parteneriate contractuale intre unitatile de in vatamant. conform legii. Autoritatile administratiei publice locale realiz eaza alocarea elevilor altor unitati scolare. indiferent de tip. forma. ART. pentru neindeplinirea conditiilor legale. 63 (1) In invatamantul preuniversitar. liceal si postliceal. cl ase sau ani de studiu. gimnazial. conform legi i. dar nu mai putin de 12 si nu mai mult de 25. pe baza unor acorduri interguvernamentale. dar nu mai putin de 12 si nu mai mult de 30. b) utilizarea in comun a resurselor unitatilor de invatamant din consortiu. dar nu mai putin de 10 si nu mai mult de 20. unitatile de invatamant si autoritatile administratiei publice locale pot decide infiintarea consortiilor scolare. dar nu mai puti n de 5 si nu mai mult de 9. h) invatamantul special pentru elevi cu deficiente grave: grupa care cuprind . grupe/clase in alternative educationale integrate in unitati scolare de stat sau particulare. inspectoratele scolare pot solicita Ministerului Educatiei. (4) Persoanele juridice si fizice pot infiinta. formatiunile de studiu cuprind grupe. ART. In situa tia in care Agentia Romana pentru Asigurarea Calitatii in Invatamantul Preuniver sitar. cu respectarea interesului copiilo r si asigurarea logisticii necesare. intre acestea si operatori economici. precum si intre institutii din tara si strainatate. unei unitati de invatamant. (7) Unitatile de invatamant preuniversitar. care asigura: a) mobilitatea personalului intre unitatile membre ale consortiului. c) invatamantul primar: clasa care cuprinde in medie 20 de elevi. denumita in continuare ARACIP. (8) Pentru a asigura calitatea invatamantului. pentru anul scolar urmator. cercetarii. b) invatamantul prescolar: grupa cuprinde in medie 15 prescolari. cu cel putin 6 luni inainte d e inceperea anului scolar. acea sta isi inceteaza activitatea. g) invatamantul special pentru elevi cu deficiente usoare si/sau moderate: g rupa care cuprinde in medie 10 elevi. Cercetarii. Cifra de scolarizare pentru invatama ntul de stat se aproba prin hotarare a Guvernului. dar nu mai putin de 15 si nu mai mult de 30. filiera si profil sunt supuse acreditarii si evaluarii periodice. (5) Reteaua scolara a unitatilor de invatamant se da publicitatii la inceput ul fiecarui an. dupa cum urmeaza: a) educatia anteprescolara: grupa cuprinde in medie 7 copii. f) invatamantul postliceal: clasa care cuprinde in medie 25 de elevi. conform legii. (3) Cadrul general pentru infiintarea. desfiintarea si functionarea consorti ilor scolare se va reglementa prin ordin al ministrului educatiei. Tineretului si Sportului ridica rea acreditarii/autorizarii unei unitati de invatamant cu personalitate juridica sau a unei structuri a acesteia in conformitate cu prevederile legale. t ineretului si sportului. retrage acreditarea/autorizatia de functio nare. unitati de ed ucatie timpurie si de invatamant primar. e) invatamantul liceal: clasa care cuprinde in medie 25 de elevi. d) invatamantul gimnazial: clasa care cuprinde in medie 25 de elevi. 62 (1) In vederea asigurarii calitatii educatiei si a optimizarii gestionarii r esurselor.

str ucturii asociative a parintilor. finalitatile urmarite si evid entiaza continuturile fundamentale de ordin teoretic. respectiv mo dulele de pregatire optionale se elaboreaza la nivelul unitatilor de invatamant. CAP. Decizia privind infiintarea si functionarea acestor formatiuni de studiu apartine Ministerului Educatiei. efectivele formatiunilor de studiu pot fi mai mici decat minimul prevazut de p rezenta lege. 65 (1) Planurile-cadru de invatamant cuprind disciplinele. dupa caz. domeniile de studiu. cercetarii. Cercetarii. in urma consultarii elevilor. IV Curriculumul invatamantului preuniversitar ART. 64 (1) In invatamantul preuniversitar se aplica Curriculumul national elaborat in conformitate cu nevoile specifice dezvoltarii personale si cu nevoile pietei fortei de munca si ale fiecarei comunitati. (2) Trunchiul comun se constituie din disciplinele/domeniile de studiu/modul ele de pregatire obligatorii. (6) Programele scolare pentru disciplinele/domeniile de studiu. consiliului consultativ al elevilor. Cercetarii. in proiect. Tineretului si Sportului. Tineretului si Sportului. oferind orientari metodologice generale pentru realizarea si evaluarea acestora . dar nu mai putin de 4 si nu mai mult de 6. cu consultarea consiliului de administratie al unitatii de invatamant respective. Consiliul de a dministratie al unitatii de invatamant. Tineretului si Sportului. Cercetarii. Tineretului si Sportului sau planurile si programe le de invatamant similare ori alternative invatamantului de stat. experimental si aplicativ. (5) Curriculumul la decizia scolii se constituie atat din pachete disciplina re optionale ofertate la nivel national. respectiv modulele de pregatire obligatorii din invatamantul preuniversit ar sunt elaborate de catre institutiile si organismele abilitate ale Ministerulu i Educatiei. Tineretului si Sportului. parintilor si pe baza resurselor disponibile. precum si a reprezentantilor comunitatii locale si. (3) Programele scolare stabilesc. (7) In cazul alternativelor educationale. (4) Planurile-cadru si programele scolare pentru disciplinele/domeniile de s tudiu. stabileste curriculumul la decizia scolii. Cercetarii. in localitatile in care exist a cerere pentru forma de invatamant in limba materna a unei minoritati nationale . (10) Planurile-cadru de invatamant pentru invatamantul militar se elaboreaza . cat si din pachete d isciplinare optionale ofertate la nivelul unitatii de invatamant. Cercetarii. tineretului si sportului. cercetarii. aprobate de Mi nisterul Educatiei. cu consultarea consiliului profesoral. in colaborare cu fiecare cult in parte. (8) In invatamantul particular si confesional se utilizeaza planurile-cadru de invatamant si programele scolare pentru Curriculumul national aprobat de Mini sterul Educatiei. respectiv modulele de pregatire obligatorii si optionale. (9) Planurile-cadru de invatamant si programele scolare pentru invatamantul teologic si confesional se elaboreaza de catre Ministerul Educatiei. Tineretului si Sportului si se aproba prin ordin al min istrului educatiei. Programele scolare sunt aprobate de co nsiliul de administratie al unitatii de invatamant. (2) Curriculumul national reprezinta ansamblul coerent al planurilor-cadru d e invatamant si al programelor scolare din invatamantul preuniversitar. regional si local.e in medie 5 elevi. ART. tineretului si sportului. planurile-cadru si programele scol are sunt elaborate. (1). domeniul de stu diu/modulul de pregatire din planul de invatamant. (2) Prin exceptie de la prevederile alin. si sunt aprob ate prin ordin al ministrului educatiei. iar curriculumul la decizia scolii se constituie d in disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregatire optionale. Cercetarii. pentru fiecare disciplina. de reprezentanti ai acestora si sunt aprobate de Ministerul Educatiei. a operatorilor economici cu care unitatea de invatamant are relat ii pentru pregatirea practica a elevilor. in baza principiului subsidiaritatii . precum si numarul min im si maxim de ore aferente acestora.

disciplinele obligatorii au o pondere de 80% in planurile-cadru de la nivelul invatamantului obligatoriu si de 70% in cele de la nivelul liceului. (1). monitorizarea. f) competente antreprenoriale. profesorul d ecide daca procentul de 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu e ste folosit pentru invatare remediala. cognitiva. stiinte si tehnologie. programa scolara acopera 75% din orele de predare si evaluare. Aceste ore sunt alocate atat pentru predare si evaluare. precum si dezvoltarea cap acitatilor si a atitudinilor in invatare. . cognitiva a limbajului si comunicarii. in cazul copiilor cu probleme speciale. numarul maxim de ore poate fi depasit cu numarul de ore prevazute pentru studierea limbii materne. 67 (1) Curriculumul national pentru educatia timpurie este centrat pe dezvoltar ea fizica. h) competenta de a invata sa inveti. (5) Pentru fiecare disciplina si domeniu de studiu. s ocioemotionala. (5) Invatamantul liceal este centrat pe dezvoltarea si diversificarea compet entelor-cheie si formarea competentelor specifice in functie de filiera. 68 (1) Curriculumul national pentru invatamantul primar si gimnazial se axeaza pe 8 domenii de competente-cheie care determina profilul de formare a elevului: a) competente de comunicare in limba romana si in limba materna. a continuturilor predate. 66 (1) Numarul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de invatamant es te de maximum 20 de ore pe saptamana la invatamantul primar. emotionala si sociala a copiilor. b) competente de comunicare in limbi straine. (4) Curriculumul pentru clasele pregatitoare urmareste dezvoltarea fizica.de catre Ministerul Educatiei. (2) CJRAE. (3) In cadrul Curriculumului national. c) competente de baza de matematica. (3) Disciplina Tehnologia informatiei si comunicarii constituie o disciplina optionala pentru elevii din clasele I-IV si este disciplina obligatorie in inva tamantul gimnazial si liceal. 25 de ore pe saptam ana la invatamantul gimnazial si 30 de ore pe saptamana la invatamantul liceal. (2) Prin exceptie de la prevederile alin. disciplinele optionale au o pondere d e 20% in planurile-cadru pentru invatamantul obligatoriu si de 30% in cele pentr u liceu. In functie de ca racteristicile elevilor si de strategia scolii din care face parte. si sunt aprobate prin ordin al ministrului educatiei. asistata de cadrul didactic. a istoriei si traditiei minoritatilor nationale si a invatamantului bilingv. respectiv pe remedierea precoce a eventualelor deficiente de dezvoltare. (2) Educatia fizica si sportul in invatamantul preuniversitar sunt cuprinse in trunchiul comun al planurilor de invatamant. conform unor planuri individuale de invatare elaborate pentr u fiecare elev. depi starea si asistenta precoce corespunzatoare a celor cu cerinte educationale spec iale sau cu risc in dezvoltarea competentelor personale. d) competente digitale de utilizare a tehnologiei informatiei ca instrument de invatare si cunoastere. respectiv CMBRAE constituie echipe multidisciplinare de intervent ie timpurie. p entru consolidarea cunostintelor sau pentru stimularea elevilor capabili de perf ormante superioare. Cercetarii. cercetarii. ART. ART. (4) In cadrul Curriculumului national. tineretului si sportului. cat si pentru invatarea in clasa. menite sa realizeze evaluarea tuturor copiilor. g) competente de sensibilizare si de expresie culturala. asigurand totodata puntile catre dezvo ltarea celor 8 competente-cheie. in cazul mi noritatilor nationale. profil. lasand la dispozitia cadrului didactic 25 % din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu respectiv. conform prezen tei legi. in colabor are cu Ministerul Apararii Nationale. ART. Tineretului si Sportului. e) competente sociale si civice.

Aceste re surse digitale vor fi protejate de Legea nr. Cercetarii.specializare sau calificare. (4) Elevii si profesorii din invatamantul de stat si din invatamantul obliga toriu particular acreditat/autorizat beneficiaza de manuale scolare gratuite. ghiduri metodologice. Cercetarii. in invatamantul secundar si in invatamantul tertiar nonuniversitar. (3) Unitatile de invatamant utilizeaza platforma scolara de invatare pentru a acorda asistenta elevilor in timpul sau in afara programului scolar ori pentru cei care. ART. Cercetari i. dupa caz. temporar nu pot frecventa scoala. prin calificative. Tineretului si Sportului. ART. V Evaluarea rezultatelor invatarii SECTIUNEA 1 Dispozitii generale privind evaluarea ART. Cercetarii. in invata mantul primar. cu modificarile si completarile ulterioare. in scopul imbunatatirii calitatii procesului educational. (2) Manualele scolare se elaboreaza si se evalueaza pe baza programelor scol are aprobate de Ministerul Educatiei. acele manuale scolare din lista celor aprobate de Mi nisterul Educatiei. domeniu de studiu. care includ programe scolare. sau prin punctaje. (5) Auxiliarele curriculare sunt constituite din ghiduri metodologice care. (4) Infiintarea. respectiv modul de pregatire. din motive de sanatate. 72 . in baza libertati i initiativei profesionale. Mini sterul Educatiei. (5) Notarea elevilor fara utilizarea si respectarea standardelor nationale s i a metodologiilor de evaluare constituie abatere disciplinara si se sanctioneaz a conform prevederilor prezentei legi. (3) Rezultatele evaluarii se exprima. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe. (4) Controlul utilizarii si al respectarii standardelor nationale de evaluar e de catre cadrele didactice se realizeaza prin inspectia scolara. 71 (1) Scopul evaluarii este acela de a orienta si de a optimiza invatarea. 70 (1) Bibliotecile scolare si centrele de documentare si informare se organize aza si functioneaza pe baza unui regulament elaborat de Ministerul Educatiei. Cercetarii. gestiunea si imbogatirea permanenta a Bibliotecii Scolare V irtuale si a Platformei scolare de e-learning intra in responsabilitatea Ministe rului Educatiei. Tineretului si Sportului. exemple de probe de evaluare. Tineretului si Sportului. prin continut. Tineretului si Sportului obtinand dreptul de publicare din part ea autorilor. Ce rcetarii. in conditiile legii. cat si pentru cel in limbile minoritatil or nationale. in mod similar testelor internationale. (2) Toate evaluarile se realizeaza pe baza standardelor nationale de evaluar e pentru fiecare disciplina. Ministerul Educat iei. astfel incat aceste resurse sa fie accesibile permanent si gratuit oricarui elev sau profesor. (2) Se infiinteaza Biblioteca Scolara Virtuala si Platforma scolara de e-lea rning. CAP. Tineretului si Sportului. Tineretului si Sportului reglementeaza elaborarea de manuale scolare alternative. respectiv prin note de la 1 la 10. exemple de lectii pentru toate temele din p rogramele scolare. in baza libertatii initiat ivei profesionale. sunt in conformitate cu prevederile legale in vigoare si pe care cadrele didactice le pot selecta si utiliza la clasa. at at pentru invatamantul in limba romana. 69 (1) In unitatile de invatamant de stat sau particulare se utilizeaza manuale scolare si alte auxiliare didactice aprobate de Ministerul Educatiei. Tineretului si Sportului care vor fi utilizate i n procesul didactic. Cercetarii. ART. (3) Cadrele didactice selecteaza si le recomanda elevilor.

in contexte de invatare formale. organizeaza s i realizeaza evaluarea elevilor prin doua probe transdisciplinare: limba si comu nicare. Tineretului si Sportului. SECTIUNEA a 2-a Structura si caracteristicile evaluarilor ART. (6) Rezultatele evaluarii nationale se inscriu in portofoliul educational al . Cercetarii. similar testelor internationale. iar pentru elevii din clasele cu predare in limbile min oritatilor nationale. Cercetarii. e) o proba practica de utilizare a calculatorului. in baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei. Tineretului si Sportului. (3) La finalul clasei a IV-a. matematica si stiinte. U tilizarea lui debuteaza incepand cu clasa pregatitoare si reprezinta cartea de i dentitate educationala a elevului. precum si a dezvoltarii capacitatilor s i atitudinilor de invatare. Tineretu lui si Sportului. Tineretului si Sportului. ofera feed-back real elevilor si s ta la baza planurilor individuale de invatare. prin esantionare. sustinuta in timpul anului. Cercetarii. pentru a-i ajuta pe profesori in notarea la clasa. Proba de limba si comunicare va cuprinde limba ro mana si limba moderna I. (2) Portofoliul educational este elementul central al evaluarii invatarii. f) o proba orala transdisciplinara de evaluare a competentelor civice si soc iale. (5) La finalul clasei a IX-a. Cercetarii. Rezultatele evaluarilor sunt utilizate p entru elaborarea planurilor individualizate de invatare ale elevilor si pentru p reorientarea scolara catre un anumit tip de liceu. (4) La finalul clasei a VI-a. nonform ale si informale. Cercetarii. In acest scop se va crea o banca de instrumente de evaluare unica. se realizeaza o evaluare nat ionala obligatorie a tuturor elevilor. 73 (1) Portofoliul educational cuprinde totalitatea diplomelor. c) o proba scrisa transdisciplinara la matematica si stiinte. (2) Un elev cu deficiente de invatare beneficiaza. d) o proba scrisa la o limba de circulatie internationala. sustinuta in timpul anulu i. a certificatelo r sau a altor inscrisuri obtinute in urma evaluarii competentelor dobandite sau a participarii la activitati de invatare. un raport de evaluare a dezvoltarii fizice. Rezultatele evaluarii si plan urile individualizate de invatare se comunica parintilor elevilor si sunt trecut e in portofoliul educational al elevului. b) o proba scrisa la limba materna. (2) La finalul clasei a II-a. organizeaza si realizeaza evaluarea competentelor fundamentale: scris-citit si matematica. in baza unei metodologii elaborate de Minister ul Educatiei. si limba materna. in mod obligatoriu. c ognitive. R ezultatele evaluarilor sunt folosite pentru elaborarea planurilor individualizat e de invatare ale elevilor.(1) Evaluarea se centreaza pe competente. in diferite contexte. Tineretului si Sportului realizeaza. Rezultatele evaluarii se exprima printr-u n punctaj. Rezultatele evaluarii si planurile individualizate s e comunica parintilor elevilor si constituie documente din portofoliul education al al elevului. o evaluare la nivel national a compet entelor fundamentale dobandite in ciclul primar. Ministerul Educatiei. socioemotionale. fiecare scoala. dupa modelul testarilor interna tionale. avand functie orientativa. in baza unei metodologii elabor ate de Ministerul Educatiei. ART. de ed ucatie remediala. pentru diagnoza sistemului de invatamant la nivel primar. cadrul didactic responsabil intocmeste. in baza unei metodologii elabo rate de Ministerul Educatiei. toate scolile. 74 (1) La finalul clasei pregatitoare. a limbajului si a comunicarii. precum si produs e sau rezultate ale acestor activitati. Evaluarea se realizeaza prin urmatoa rele probe: a) o proba scrisa la limba si literatura romana.

si foaia matricola. 75 (1) Absolventii invatamantului gimnazial dobandesc diploma de absolvire. pana. Tineretului si Sportului s i este data publicitatii. (4) Examenul national de bacalaureat consta in sustinerea urmatoarelor probe : . in conditiile legii. precum si media la probele de la evaluarea nationala de la sfa rsitul clasei a IX-a si in proportie de 30% nota obtinuta la proba de admitere s tabilita de unitatea de invatamant.proba B de evaluare a competentelor lingvistice de comunicare orala in lim ba materna. Rezultatul evaluarii se exprima prin nivelul de competenta corespunzator Cadrului european comun de referinta pentru limbi. Proba suplimentara de admitere se va sustine la cel mult doua discipline. pentru fiecare generatie. pentru elevii care au urmat studiile liceale intr-o limba a minorita tilor nationale. cel mai tarziu. media de absolvire a invatamant ului obligatoriu. Unitatile de invatamant au obligatia de a anunta public discipl ina sau disciplinele la care se sustine proba de admitere. . examene cu recunoastere internationala pentru certificarea competent elor lingvistice in limbi straine au dreptul la recunoasterea si echivalarea rez ultatelor obtinute la aceste examene. parte a portofoliului educational. elevii urmeaza liceul sau scoala profesiona la. parte a portofoliului educat ional. (3) Absolventii invatamantului liceal care sustin si promoveaza examenul nat ional de bacalaureat dobandesc si diploma de bacalaureat. Numarul de locuri alocate clasei a X-a este cel putin egal cu cel al a bsolventilor clasei a IX-a. ART. cercetarii. . programele. in raport cu standardele europene recunoscute in . ART. Cercetarii. la cerere si conform unei metodologii apro bate prin ordin al ministrului educatiei.elevului. diferentierea se face pe baza portofoliului edu cational al elevului. (4) Metodologia-cadru de organizare si desfasurare a admiterii in clasa a Xa este elaborata de Ministerul Educatiei. pe parcursul invatamantului preu niversitar. care le da dreptul de acces in invatamantul superior. la inceputul clasei a VIII-a. (3) In cazul mediilor egale. Rezultatul evaluarii se expr ima prin nivelul de competenta. tineretului si sportului. 77 (1) Absolventii invatamantului liceal primesc diploma de absolvire si foaia matricola. precum si modul de utilizare a portofoliului educat ional. b) in cazul in care numarul de candidati este mai mare decat numarul locuril or oferite de unitatea de invatamant. . proceduri le de organizare a acesteia. precum si dreptul de sustinere a examenului de bacalaureat.proba A de evaluare a competentelor lingvistice de comunicare orala in lim ba romana. admiterea se face luand in calcul in propo rtie de 70% portofoliul educational al elevului. care atesta finalizarea studiilor liceale si care confera dreptul de acces.proba C de evaluare a competentei lingvistice la doua limbi de circulatie internationala studiate pe parcursul invatamantului liceal. cel mai tarziu la inceputul clasei a VIII-a. (2) Admiterea la liceu sau la scoala profesionala se realizeaza dupa urmatoa rea procedura: a) in cazul in care numarul de candidati nu depaseste numarul locurilor ofer ite de unitatea de invatamant. in invatamantul p ostliceal. par te a portofoliului educational.proba D de evaluare a competentelor digitale. (2) Elevii care au promovat clasa a XII-a/a XIII-a vor sustine examenul nati onal de bacalaureat. admiterea se va realiza pe baza portofoliului edu cational al elevului. Elevii care promoveaza. in conditiile legii. (2) Continuarea studiilor din invatamantul gimnazial in invatamantul liceal este asigurata pe baza unui proces de consiliere si de orientare scolara si prof esionala. ART. 76 (1) Dupa absolvirea gimnaziului.

2. 78 (1) Examenul national de bacalaureat se considera promovat de catre absolven tii invatamantului secundar superior. in conditiile legii. (7) Absolventii invatamantului liceal care sustin si promoveaza examenul de certificare a calificarii primesc certificat de calificare corespunzator nivelul ui stabilit prin Cadrul national al calificarilor si suplimentul descriptiv al c ertificatului in format Europass. c) au obtinut media aritmetica. ex amene cu recunoastere europeana pentru certificarea competentelor digitale au dr eptul la recunoasterea si la echivalarea rezultatelor obtinute la aceste examene . absolventii inv atamantului liceal pot sustine un examen de certificare a calificarii. Cercetarii.proba comuna pentru elevii d e la toate filierele. istorie. dupa cum urmeaza: a) proba scrisa la Limba si literatura romana . precu m si modul de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat se stabilesc de Ministerul Educatiei. (2) In urma promovarii examenului national de bacalaureat. care indeplinesc cumulativ urmatoa rele conditii: a) au sustinut probele A. absolventului i s e elibereaza diploma de bacalaureat.proba E scrisa de evaluare a competentelor formate pe durata invatamantulu i liceal. (3) Absolventilor de liceu care au sustinut evaluarile A. Cerce tarii. pe parcursul invatamantului preuniversitar. 3. tineretului si sportului. Cercetarii. Cercetarii. ART. Tineretului si Sportului. pentru filiera tehnologica: (i) proba scrisa disciplinara specifica profilului. . Tineretului si Sportului si se dau publici tatii. specializari sau calificari. cel mai tarziu la inceputul ultimei clase de liceu. pentru fiecare generatie . 77 alin.proba comuna pentru elevii de la toate filierele. C si D prevazut e la art. (ii) proba transdisciplinara specifica profilului sau specializarii. metodologia. Tineretului si Sportului si se dau publicitatii elevilor la ince putul primei clase de liceu. profiluri. (4). (6) Pentru anumite filiere. pentru fiecare generatie. Elevii care promoveaza. dupa caz. b) proba scrisa la Limba si literatura materna . C si D prevazute la art. pentru profilul real din filiera teoretica: (i) matematica. Calendarul. (4) cel putin egala cu 6. (ii) proba transdisciplinara specifica domeniului de pregatire. liceal. profilurile si specializarile. 77 alin. (ii) proba transdisciplinara din geografie. (5) Continuturile programelor de examen sunt stabilite de Ministerul Educati ei. (4) li se elibereaza certificate care atesta nivelul de compe tenta lingvistica. c) doua probe scrise. la cerere si conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educa tiei. Continutul. separat d e examenul de bacalaureat. respectiv nivelul de competenta digitala. b) au sustinut probele scrise E prevazute la art.domeniu. stiinte socioumane. stabilit e de Ministerul Educatiei. calculata cu doua zecimale exacte. specifica profilului ori speciali zarii. 4. B. 77 alin. pentru filiera vocationala: (i) proba practica sau scrisa. a notelor obtinute la probele scrise E prevazute la art. B. chimie. biologie. cercetarii. la inceputul ultimei clase de liceu. pentru profilul umanist din filiera teoretica: (i) o limba de circulatie internationala. diferentiate dupa cum urmeaza: 1. care au urmat studiile lic eale intr-o limba a minoritatilor nationale. Tineretului si Sportului si se dau publicitatii. calendarul si modul de organizare ale exa menului de certificare a calificarii se stabilesc de Ministerul Educatiei. (4) si au obtinut cel putin nota 5 la fiecare dintre acestea. Eliberarea acestor . 77 alin. profilurile si specializarile. (ii) proba transdisciplinara din stiinte: fizica. (8) Eliberarea certificatului de calificare nu este conditionata de promovar ea examenului de bacalaureat.

(4). VI Resursa umana SECTIUNEA 1 Beneficiarii educatiei ART. (2) Ministerul Educatiei. care se aproba prin ordin al ministrului educatiei. 77 alin. (4) In cazul nepromovarii examenului national de bacalaureat. C si D s ustinute conform prevederilor art. pot fi recunos cute in sesiunile urmatoare. (9) Comisia prevazuta la alin. 77 alin. B. (4) se organizeaza si se desfasoara la nivelul unitatii de invatamant. in general. impreuna cu Consiliul National al Elevilor si organizatiile guvernamentale si nonguvernament ale reprezentative. rezultatele la evaluarile A. (4). Prezentarile ulterioare la aceste examene sunt conditionate de achitarea unor taxe stabilite de Ministerul Educatiei. in timpul anului scolar. elaboreaza un statut in care sunt prevazute drepturile si in datoririle elevilor. Cercetarii. ART. (10) Comisia prevazuta la alin. (8) este condusa de un presedinte. (2) Beneficiarii secundari ai invatamantului preuniversitar sunt familiile a nteprescolarilor. 77 alin. (7) Evaluarile A. (8) este alcatuita exclusiv din profesori de la alte unitati de invatamant decat cele din care provin elevii care sustin pro bele scrise ale examenului national de bacalaureat. sunt beneficiari tertiari ai invatamantului preuniversitar. Cercetarii. in fata unei comisii stabili te de inspectoratul scolar. se sustin dupa incheierea cursurilor. (3) Comunitatea locala si societatea. prevazute la art. avand gradul didactic I si performa nte profesionale deosebite. cercetarii. a reprezentantilor mediului de afaceri. 80 (1) Invatamantul preuniversitar este centrat pe beneficiari. 77 alin. tineretului si sportului dintre cad rele didactice universitare de predare. ale prescolarilor si ale elevilor. la cerere. dintr-o unitate de invatamant situata in alt judet d ecat cel in care se afla unitatea de invatamant din care provin elevii care sust in probele scrise ale examenului national de bacalaureat. numit prin ordin al ministrului educatiei. 77 alin. respectiv a structurilor asociative reprezentative ale par intilor. (4). res pectiv a Consiliului National al Elevilor sau a altor asociatii reprezentative a le elevilor. fara taxa.certificate nu este conditionata de promovarea probelor scrise E prevazute la ar t. (5) In decursul unui an scolar se organizeaza doua sesiuni ale examenului na tional de bacalaureat. in fata unei comisii prezidate de directorul unit atii de invatamant si numite prin decizie a inspectorului scolar general. sau d e un cadru didactic din invatamantul liceal. B. cerceta . si prin consultarea obligatorie a reprezentantilor beneficiarilor s ecundari si tertiari. Tineretului si Sportului. respectiv rezultatele la probel e scrise E prevazute la art. (4) care au fost promovate cu cel putin no ta 5. Toate deciziile majore sunt luate prin consultarea reprezentantilor beneficiarilor primari. Tineretul ui si Sportului. in con ditiile stabilite prin metodologie specifica. (6) Candidatii proveniti din invatamantul preuniversitar pot sustine examenu l national de bacalaureat si examenul de certificare a calificarii. C si D prevazute la art. CAP. prescolarii si elevii. 79 (1) Beneficiarii primari ai invatamantului preuniversitar sunt anteprescolar ii. (8) Probele scrise E la examenul national de bacalaureat. d e cel mult doua ori. a autoritatilor administratiei publice locale si a societatii civile. (11) Rezultatele examenului national de bacalaureat se fac publice prin afis are. avand titlul stiintific de doctor. pe pa rcursul semestrului al II-lea.

la c . (4) Elevii beneficiaza de tarife reduse cu 75% pentru accesul la muzee. precum si pentru transportul intern auto. (2) Activitatile extrascolare sunt realizate in cadrul unitatilor de invatam ant preuniversitar. pe baza de abonament. Cercetarii. (3) Autorizarea sanitara necesara functionarii unitatilor de invatamant de s tat se obtine fara taxe. de merit. (4) Elevii pot beneficia si de burse pe baza de contract incheiat cu operato ri economici ori cu alte persoane juridice sau fizice. prin activitati extrascolare organizate de Ministe rul Educatiei. elevii cu cerinte educat ionale speciale. (3) Criteriile generale de acordare a burselor se stabilesc de Ministerul Ed ucatiei. 83 (1) Anteprescolarii. potrivit prevederilor legale. ART. de suprafata. 84 (1) Elevii din invatamantul obligatoriu si liceal acreditat/autorizat benefi ciaza de tarif redus cu 50% pentru transportul local in comun. tineretului si sportului. sau li se asigura decontarea sumei ce reprezinta contravaloarea a 8 calatorii dus-intors pe semestru. In baza acestui statut. in cabinete medicale. prescolarii si elevii din invatamantul preuniversitar a u drepturi egale la educatie. Cercetarii. a burselor de studiu si a celor de ajutor s ocial se stabilesc anual in consiliile de administratie ale unitatilor de invata mant. in ba ze sportive. in conditiile legii. ART. ART. in cluburi. de burse de merit. prescolarii si elevii din unitatile scolare de stat si particulare autorizate/acreditate beneficiaza de asistenta medicala. Tineretului si Sportului. feroviar si naval. turistice si de agrement sau in alte unitati acreditate in acest se ns. psihologica si logopedica gratuita. psihologice si logopedice scolare ori in unitati medicale de stat. pe baza unei metodologii comune elaborate de Ministerul Educatie i. controlul si competentele unitatilor care ofer a educatie extrascolara se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al minis trului educatiei. in limita a 50 km. respectiv a consiliului judetean/consiliilor locale ale sectoarelo r municipiului Bucuresti. Tineretului si Sportului si de Ministerul Sanatatii. acreditarea. (3) Elevilor care nu pot fi scolarizati in localitatea de domiciliu li se de conteaza cheltuielile de transport din bugetul Ministerului Educatiei. (6) Elevii etnici romani cu domiciliul stabil in strainatate beneficiaza de burse. in tabere scolare. de burse de studiu si de burse de ajutor social. prin unitatile de invatamant la care sunt scolariza ti. Tineretului si Sportului. Cercetarii. cercetarii. precum si cei institutionalizati pot beneficia de gratuitate pe ntru toate categoriile de transport mentionate la alin. 81 (1) Anteprescolarii. Cercetari i. (1). in palate ale copiilor. ART. (2) La inceputul fiecarui an scolar se realizeaza examinarea starii de sanat ate a elevilor. daca locuiesc la internat sau in gazda. (2) Cuantumul unei burse acordate din sumele defalcate din unele venituri al e bugetului de stat si numarul acestora se stabilesc anual prin hotarare a consi liului local. potrivit prevederilor prezentei legi.rii. pe tot parcursul anului calendaristic. precum si de credite pent ru studiu acordate de banci. tineretului si sportului. (2) Ca masura de protectie speciala. in limitele fondurilor repartizate si in raport cu integralitatea efectuar ii de catre elevi a activitatilor scolare. elevii orfani. 82 (1) Elevii de la cursurile cu frecventa din invatamantul preuniversitar de s tat pot beneficia de burse de performanta. (5) Elevii si cursantii straini din invatamantul preuniversitar pot benefici a de burse. pe tot parcursul an ului calendaristic. nav al si subteran. Criteriile specifice de acordare a burselor de performanta. fiecare unitate de invata mant isi elaboreaza regulamentul scolar propriu. Tineretului si Sportului. (3) Organizarea.

90 (1) Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice au caracter deschis. 86 (1) Unitatile de invatamant incheie cu parintii. 87 Unitatile de invatamant pot primi donatii din tara si din strainatate. la nivelul fiecarei unitati de invatamant. 88 (1) Personalul din invatamantul preuniversitar este format din personal dida ctic. Modalitatea de subventionare se stabileste prin hotarare a Guvernului.oncerte. precum si al alto r persoane juridice sau fizice. (4) Parintele sau tutorele legal raspunde pentru distrugerile materiale din patrimoniul scolii. potri vit reglementarilor legale. in Registrul unic matri col. se rvicii de transport. 53 /2003 . tineretului si sportului. Tineretului si Sportului. Cercetarii. personal didactic auxiliar si personal administrativ sau nedidactic. ART. 89 In invatamantul preuniversitar de stat si particular. pe perioada invatamantului obligatoriu. (4) Personalul administrativ isi desfasoara activitatea in baza Legii nr. dupa caz. al colectivitatilor locale. (2) Statul subventioneaza toate costurile aferente frecventarii liceului pen tru elevii provenind din mediul rural sau din grupuri socioeconomice dezavantaja te. in care sunt inscrise drepturile si obligatiile re ciproce ale partilor. cu modificarile si completarile ulterioare. in momentul inscrierii ante prescolarilor. prin decizia consiliului de administr atie. L a concurs se poate prezenta orice persoana care indeplineste conditiile prevazut e de legislatia in vigoare. ART. SECTIUNEA a 2-a Personalul din invatamantul preuniversitar ART. ART. la spectacole de teatru. 85 (1) In situatii justificate. initiata de Ministerul E ducatiei. respectiv a prescolarilor sau a elevilor. (3) Parintele sau tutorele legal este obligat sa ia masuri pentru scolarizar ea elevului. de catre autoritatile administratie i publice locale din localitatea de domiciliu. bursieri ai statului ro man. (2) Angajarea personalului didactic in unitatile de invatamant cu personalit . cercetarii. de opera. li se asigura. scolariz ati intr-o alta localitate decat aceea de domiciliu. Contractul educational-tip este aprobat prin ordin al mini strului educatiei. ART. posturile didactice va cante si rezervate se ocupa prin concurs organizat la nivelul unitatii de invata mant cu personalitate juridica. beneficiaza de gratuitate la toate manifestarile prevazute la alin. conform unei metodologii-cadru elaborate de Mini sterul Educatiei. in conformitate cu pre vederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educatiei. (4). de film si la alte manifestari cultu rale si sportive organizate de institutii publice. daca servesc politicii educationale a sistemului nat ional de invatamant si daca nu sunt contrare intereselor statului roman si legis latiei in vigoare. cu sprijinul operatorilor economi ci. elevilor din invatamantul obligatoriu. al societatilor de binefacere.Codul muncii. tineretului si sportului si este particularizat. ART. Cercetarii. (3) Personalul didactic auxiliar este definit conform prevederilor prezentei legi. un contract educational. precum si pentru cei care frecventeaza scolile profesionale. cauzate de elev. de masa si de internat. Tineretului si Sportului. (2) In invatamantul preuniversitar poate functiona personal didactic asociat . (2) Nerespectarea prevederilor contractului educational-tip de catre unitate a de invatamant este sanctionata de inspectoratul scolar. cercetarii. (5) Elevii etnici romani din afara granitelor tarii.

VII Conducerea sistemului si a unitatilor de invatamant SECTIUNEA 1 Dispozitii generale ART. Tineretului si Sportului are drept de initiativa si de executie in domeniul politicii financiare si al resurselor umane din sfera educatiei. aplica. Cercetarii. 92 (1) La nivelul fiecarei unitati si institutii de invatamant preuniversitar s e realizeaza anual evaluarea activitatii personalului didactic si didactic auxil iar. recompensarea. Tineretului si Sportului dezvolta prog ramul national de stimulare a excelentei didactice. cu votul a 2/3 din total ul membrilor. raspunder ea disciplinara si disponibilizarea personalului didactic se iau la nivelul unit atii de invatamant de catre consiliul de administratie. Metodologia de evaluare se stabileste prin ordin al ministrului educatiei. ca organ de specialitate al administratiei publice centrale. Cercetarii. ART. ART. cu aprobarea consiliului de admi nistratie. CAP. tineretului si sportului. monitorizeaza si evalueaza politicile educationale na tionale. conform legii. Consiliul de administratie al unitatii de invatamant aproba comisiile d e concurs si valideaza rezultatele concursului. 93 Hotararile privind angajarea. Cerceta rii. (2) Rezultatele evaluarii stau la baza deciziei consiliului de administratie privind acordarea calificativului anual si a gradatiei de merit. Cercetarii. Directorul unitatii de invatamant emite deciziile conform hotarari lor consiliului de administratie. (2) Angajarea prin incheierea contractului individual de munca a personalulu i didactic auxiliar si administrativ in unitatile de invatamant cu personalitate juridica se face de catre directorul unitatii. 91 (1) Organizarea si desfasurarea concursului de ocupare a posturilor didactic e auxiliare si administrative dintr-o unitate de invatamant sunt coordonate de d irector. (2) Ministerul Educatiei. ART. Angajatorul este unitatea de invatamant. Tineretului si Sportului. urmatoarele atributii: a) elaboreaza. (4) Metodologia de acordare a gradatiei de merit si a implementarii programu lui national de stimulare a excelentei didactice se elaboreaza de Ministerul Edu catiei. (3) Ministerul Educatiei.ate juridica se face prin incheierea contractului individual de munca de catre d irectorul unitatii. consiliul ui de administratie al unitatii de invatamant si Ministerului Educatiei. Ministerul Educatiei. Tineretului si Sportului. (7) Inspectoratele scolare judetene si Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti realizeaza auditarea periodica a resursei umane din invatamantul preun iversitar. cu aprobarea consiliului de administratie. finantat din propriul buget. din care se premiaza excelenta didactica. 94 (1) Ministerul Educatiei. evaluarea. elaboreaza si implementeaza pol itica nationala in domeniul invatamantului preuniversitar. Tineretului si Sportului exercita. Tineretului si Sportului. Cercetarii. (6) Veniturile salariale si extrasalariale ale directorilor si directorilor adjuncti. in domeniul invatamantului preuniversitar. Cercetarii. cercetarii. . (5) Salarizarea personalului didactic si a celui didactic auxiliar din unita tile de invatamant de stat se face si in functie de performantele profesionale. precum si salarizarea personalului didactic din unitatile de invataman t particular se stabilesc prin negociere intre conducerea persoanei juridice fin antatoare si persoana in cauza. Rezultatele auditului se aduc la cunostinta celor in cauza. cu avizul consiliului de administratie al unitat ii scolare. motivarea.

pentru acoper irea cheltuielilor ocazionate de vizarea si de recunoasterea actelor de studii. ART. Tineretului si Sportului propune Guvernului infiintarea de agentii. respectiv al municipi ului Bucuresti. g) aproba. Ministerul Educatiei. a operatorilor ec onomici. avand in vedere recomandarile studiilor de prognoza. spre aprobare. e) coordoneaza elaborarea si aproba Curriculumul national si sistemul nation al de evaluare. conform legii. a certificatelor si a titlurilor stiintifice eliberate in strainatate . formarii profesionale si al cercetarii stiintifice. pe baza propunerilor unitatilor de invatamant. cu personalitate juridica. j) asigura cadrul organizatoric pentru selectionarea si pregatirea adecvata a elevilor cu aptitudini deosebite. o) raspunde de evaluarea sistemului national de invatamant pe baza standarde lor nationale. tineretului si sportului. c) coordoneaza si controleaza sistemul national de invatamant. Ministerul Educatiei. Cercet arii. h) elaboreaza studii de diagnoza si de prognoza in domeniul invatamantului. Cercetarii. s) elaboreaza metodologii si regulamente pentru asigurarea cadrului unitar a l implementarii politicilor educationale nationale. centralizate.b) monitorizeaza activitatea de evaluare externa. u) elaboreaza norme specifice pentru constructiile scolare si pentru dotarea acestora. Organizarea si functionarea acestora sunt stabilite prin ordin al mini strului educatiei. in lei si in valuta. strategia colaborarii cu alte state si cu organismele internationale specializate in domeniul invatama ntului. De asemenea. regulamentele de organizare si de functionare a un itatilor subordonate si a unitatilor conexe. conform legii. k) asigura scolarizarea specializata si asistenta psihopedagogica adecvata a copiilor si tinerilor cu dizabilitati sau cu cerinte educationale speciale. impreuna cu alte ministere interesate. Tine retului si Sportului la nivel judetean. organizeaza si finanteaza comisii si consilii n ationale. r) stabileste structura anului scolar. asigura si supravegheaza respectarea acestora. q) stabileste modalitatile de recunoastere si de echivalare a studiilor. Tineretului si Sportului. v) da publicitatii si prezinta anual Parlamentului raportul privind starea i nvatamantului preuniversitar in Romania. w) coordoneaza colectarea si asigura analiza si interpretarea datelor statis tice pentru sistemul national de indicatori privind educatia. f) evalueaza. Cercetarii. a autoritatilor administratiei publice locale. Cercetarii. l) analizeaza modul in care se asigura protectia sociala in invatamant si pr opune Guvernului si autoritatilor administratiei publice locale abilitate masuri corespunzatoare. pe baza unor norme interne. n) elaboreaza politicile nationale in domeniul resurselor umane. . incaseaza taxe. respectiv al municipiului Bucuresti. t) construieste si asigura functionarea optima a Platformei scolare de e-lea rning. aproba si achizitioneaza manualele scolare si asigura finantar ea conform legii. i) asigura omologarea mijloacelor de invatamant. p) elaboreaza. Tiner etului si Sportului infiinteaza. (3) In realizarea atributiilor sale. m) coordoneaza. aviz ate si transmise de catre inspectoratele scolare judetene. precum si a Bibliotecii Scolare Virtuale. 95 (1) Inspectoratele scolare judetene si Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti sunt servicii publice deconcentrate ale Ministerului Educatiei. avand in principal ur matoarele atributii: a) aplica politicile si strategiile Ministerului Educatiei. monitorizeaza si controleaza perfectionarea si formarea init iala si continua a personalului didactic pentru politicile de interes national. cercetarii. cifrele de scolarizare. a d iplomelor. d) avizeaza structura retelei invatamantului preuniversitar si inainteaza Gu vernului.

e laborat si aprobat de consiliul de administratie. Acest raport se face public. Cercetarii. q) asigura colectarea datelor statistice pentru sistemul national de indicat ori privind educatia. scolariz area elevilor si monitorizeaza participarea la cursuri a acestora pe durata inva tamantului obligatoriu. Cercetarii. (4) In structura inspectoratelor scolare din judetele cu invatamant si in li mbile minoritatilor nationale sunt cuprinsi si inspectori scolari pentru acest t ip de invatamant. (3) Inspectoratul scolar are un consiliu de administratie si un consiliu con sultativ. l) acorda consiliere si asistenta unitatilor si institutiilor de invatamant in gestionarea resurselor umane si a posturilor didactice la nivelul judetului. tineretului si sportului . conform regulamentului-cadru a probat prin ordin al ministrului educatiei. Cercetarii. c) controleaza. respectiv al municipiului Bucuresti. Tineretului s i Sportului reteaua scolara din raza lor teritoriala propusa de autoritatile adm inistratiei publice locale. precum si a proiectelor derulate de unitatile scolare si cele conexe in cadrul programelor Uniunii Europene in domeniul educatiei si tine retului. cercetarii. j) aproba. Functionarea acestora se realizeaza in baza unui regulament propriu. p) realizeaza auditarea periodica a resursei umane din invatamantul preunive rsitar. tineretului si sportului. impreuna cu autoritatile administratiei publice locale. dupa consultarea unitatilor de invatamant. precum si intreaga baza de date a educatiei. prin inspectia scolara. e) coordoneaza admiterea in licee. d) asigura. la propunerea consiliului local sau a consiliilor judetene. n) gestioneaza baza de date privind cadrele didactice calificate angajate in unitatile de invatamant. m) monitorizeaza activitatile de constituire. a document elor strategice privind dezvoltarea economica si sociala la nivel regional. jude tean si local. k) aplica politicile educationale nationale la nivel judetean. Tineretului si Sportului pe aria judetului. h) coordoneaza si controleaza activitatile unitatilor conexe ale Ministerulu i Educatiei. de vacantare si de ocupare a p osturilor didactice din unitatile de invatamant. monitorizeaza si evalueaza calitatea managementului unitatil or si institutiilor de invatamant. infii ntarea unitatilor pentru educatie timpurie. invatamant primar si gimnazial. (5) In structura inspectoratelor scolare sunt cuprinsi si inspectori scolari pentru problemele copiilor si tinerilor proveniti din medii socioeconomice deza vantajate. in conformitate cu politica educationala. g) mediaza conflictele si litigiile survenite intre autoritatea administrati ei publice locale si unitatile de invatamant. o) inainteaza spre avizare Ministerului Educatiei. cercetarii. f) monitorizeaza implementarea programelor nationale initiate de Ministerul Educatiei. a operatorilor economi ci si a partenerilor sociali interesati. i) prezinta un raport anual privind starea invatamantului pe teritoriul jude tului. cu consultarea grupului parlamentar al minoritatilor nationale.b) controleaza aplicarea legislatiei si monitorizeaza calitatea activitatilo r de predare-invatare si respectarea standardelor nationale/indicatorilor de per formanta. (2) Structura inspectoratelor scolare judetene. respectiv a m unicipiului Bucuresti. respectiv al municipiului Bucuresti. evaluarile nationale si concursurile scol are la nivelul unitatilor de invatamant din judet si. respectiv. Tineretului si Sportului din aria judetului/municipiulu i Bucuresti. respectiv a Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti se stabileste prin ordin al ministrului educati ei. . din municipiul Bucuresti. Acesti inspectori scolari sunt numiti respectand procedurile p rezentei legi. respectiv al municipiului Bucuresti.

h) sanctioneaza abaterile disciplinare. Directorul si directo rul adjunct sunt membri de drept ai consiliului de administratie din cota aferen ta cadrelor didactice din unitatea de invatamant respectiva. 2 reprezentanti ai parintilor. din tre acestia 4 sunt cadre didactice. pre cum si schema de personal nedidactic. (4) Dupa constituirea consiliului de administratie. astfel: a) in cazul unitatilor de invatamant de nivel gimnazial cu un singur rand de clase. inclusiv directorul.SECTIUNEA a 2-a Conducerea unitatilor de invatamant ART. tineretului si sportului. consiliile de administratie si d irectorii conlucreaza cu consiliul profesoral. e) organizeaza concursul de ocupare a functiilor de director si de director adjunct. un reprezentant al primarului. dup a caz. d) stabileste pozitia scolii in relatiile cu terti. (3) Consiliul de administratie este organul de conducere al unitatii de inva tamant. Metodologi a-cadru de organizare si de functionare a consiliului de administratie este stab ilita prin ordin al ministrului educatiei. Conducerea consiliului de administratie este asigurata de persoana desemnata de fondatori. un reprezentant al primarului. etice sau profesionale ale cadrelor . Directorul si director ul adjunct sunt membri de drept ai consiliului de administratie din cota aferent a cadrelor didactice din unitatea de invatamant respectiva. g) aproba programe de dezvoltare profesionala a cadrelor didactice. 9 sau 13 membri. si un re prezentant al elevilor. (6) Consiliul de administratie se intruneste lunar sau ori de cate ori este necesar. In exercitarea atributiilor ce le revin. de directori si de directori adjuncti. Prevederile p rezentului articol se aplica in mod corespunzator si pentru invatamantul prescol ar si primar. la propu nerea consiliului profesoral. c) in cazul in care consiliul de administratie este format din 13 membri. in componenta consiliului de administratie sunt inclusi reprezentanti ai fondatorilor. cercetarii. cu statut de observator. 2 reprezentan ti ai consiliului local si 2 reprezentanti ai parintilor. (7) Consiliul de administratie are urmatoarele atributii principale: a) adopta proiectul de buget si avizeaza executia bugetara la nivelul unitat ii de invatamant. (5) In invatamantul particular si confesional. la propunerea consiliului profesor al. membrii acestuia aleg un presedinte de sedinta din randul cadrelor didactice. consiliul de administratie este format din 7 membri. (2) In unitatile de invatamant de stat consiliul de administratie este organ de conducere si este constituit din 7. b) in cazul in care consiliul de administratie este format din 9 membri. consiliul de administratie cuprinde s i un reprezentant al consiliului local. conduce sedintele consiliului de administratie si semneaza h otararile adoptate in aceasta perioada. 3 reprezenta nti ai consiliului local si 3 reprezentanti ai parintilor. cu urmatoarea compo nenta: 3 cadre didactice. la solicitarea directorului sau a doua treimi dintre membri. un reprezentant al consiliului local. c) aproba curriculumul la decizia scolii. un reprezentant al primarului. Presedintele de sedinta este ales pentru o perioada de cel mult un an. 96 (1) Unitatile de invatamant preuniversitar cu personalitate juridica sunt co nduse de consiliile de administratie. b) aproba planul de dezvoltare institutionala elaborat de directorul unitati i de invatamant. f) aproba planul de incadrare cu personal didactic si didactic auxiliar. de regula. cu comitetul de parinti si cu aut oritatile administratiei publice locale. La sedintele consiliului de administratie participa. di ntre acestia 6 sunt cadre didactice. prin hotarare adoptata cu votul secret al majoritatii. In unitatil e pentru invatamantul general obligatoriu.

conform legii. (9) Deciziile privind bugetul si patrimoniul unitatii de invatamant se iau c u majoritatea din totalul membrilor consiliului de administratie. cu hotararile consiliului de administratie al unitatii de inv atamant si cu respectarea prevederilor regulamentului de organizare si functiona re a acesteia. (3) Structurile si functiile de conducere ale unitatilor de invatamant parti cular si confesional. a functiilor de conducere. directorul are obligatia cunoasterii limbii respective. e) propune spre aprobare consiliului de administratie proiectul de buget si raportul de executie bugetara. 97 (1) Directorul exercita conducerea executiva a unitatii de invatamant. tineretului si sportului. alaturi de director. angajarea. Membrii consiliului de administratie c are se afla in conflict de interese nu participa la vot. f) raspunde de selectia. h) prezinta anual un raport asupra calitatii educatiei in unitatea sau in in stitutia pe care o conduce. (4) Directorul unitatii de invatamant particular si confesional exercita con ducerea executiva. aplicarea de sanctiuni si altele asemenea. cu consultarea Grupului parlamentar al minoritatilor nationale. se iau prin vot secret. unul di ntre directori are obligatia cunoasterii limbii respective. conform legii. nu mirea directorului se face cu consultarea organizatiei care reprezinta minoritat ea respectiva in Parlamentul Romaniei sau. Cercetarii. 93. motivarea si incetarea raporturilor de munca ale personalului din unitatea de invatamant. ART. acordarea calificativelor. In ca zul unitatilor de invatamant cu predare integrala in limbile minoritatilor natio nale. (8) Hotararile consiliului de administratie se adopta cu majoritatea voturil or celor prezenti. la propunerea directorului sau la solicitarea a minimum o treime dintre membrii pe . mai putin cele prevazute la art. i) aproba comisiile de concurs si valideaza rezultatul concursurilor. Tineretului si Sportului. d) propune spre aprobare consiliului de administratie regulamentul de organi zare si functionare al unitatii de invatamant. formarea. 98 (1) Consiliul profesoral al unitatii de invatamant este format din totalitat ea cadrelor didactice din unitatea scolara cu personalitate juridica. c) isi asuma. i) coordoneaza colectarea si transmite inspectoratului scolar datele statist ice pentru sistemul national de indicatori privind educatia. acordarea gradatiei de merit. cum ar fi procedurile pentr u ocuparea posturilor. (2) Directorul unitatii de invatamant de stat are urmatoarele atributii: a) este reprezentantul legal al unitatii de invatamant si realizeaza conduce rea executiva a acesteia. evaluarea periodica. g) indeplineste alte atributii stabilite de catre consiliul de administratie . ART. Hotararile consiliului d e administratie care vizeaza personalul din unitate. raspunderea publica pen tru performantele unitatii de invatamant pe care o conduce. l) indeplineste orice alte atributii stabilite prin ordine si metodologii al e ministrului educatiei. Raportul este prezentat in fata comitetului de parin ti si este adus la cunostinta autoritatilor administratiei publice locale si a i nspectoratului scolar judetean/al municipiului Bucuresti. j) aproba orarul unitatii de invatamant. respectiv ale Min isterului Educatiei. modul de constituire. k) isi asuma raspunderea publica pentru performantele unitatii de invatamant . daca minoritatea nu are reprezentare parlamentara. In aceste cazuri. in concordanta cu prevederile legale. alaturi de consiliul de administratie. In cazul unitatilo r de invatamant cu sectii de predare in limbile minoritatilor nationale. restrangerea de activitate. atributiile.didactice. cercetarii. b) este ordonatorul de credite al unitatii de invatamant. este prezi dat de catre director si se intruneste lunar sau ori de cate ori este nevoie. precum si durata mandat elor sunt stabilite prin regulamentele de organizare si functionare a acestora. in stricta conformitate cu responsabilitatile si atributiile conferite de lege.

casele corpului didactic. (4) Centrele judetene de resurse si asistenta educationala/Centrul Municipiu lui Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala sunt unitati specializate ale invatamantului preuniversitar. 99 (1) Unitatile conexe ale Ministerului Educatiei. tineretului si sportului. de orientare scolara si profesionala. Cercetarii. coordonate metodologi c de inspectoratul scolar. b) servicii de terapii logopedice. furnizate prin centrele si prin cabinetel e logopedice interscolare. (2) Unitatile conexe ale invatamantului preuniversitar sunt: centrul judetea n de resurse si asistenta educationala/Centrul Municipiului Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala. furnizate de centrele scolare de educatie incluziva. c) servicii de evaluare. e) servicii de consultanta pentru educatie incluziva. tineretului si sportului. k) indeplineste alte atributii stabilite de consiliul de administratie. cu personalitate juridica. in baza carora se stabileste calificativul anual. d) propune consiliului de administratie masuri de optimizare a procesului di dactic. h) propune consiliului de administratie initierea procedurii legale in cazul cadrelor didactice cu performante slabe sau pentru incalcari ale eticii profesi onale. d) servicii de mediere scolara. cercetarii. coordoneaza metod ologic. g) aproba sanctionarea abaterilor disciplinare ale elevilor. j) alege cadrele didactice membre ale consiliului de administratie.rsonalului didactic. b) stabileste Codul de etica profesionala si monitorizeaza aplicarea acestui a. (5) Finantarea centrului judetean de resurse si asistenta educationala/Centr ului Municipiului Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala se asigura de l a bugetul consiliului judetean. monitorizeaza si evalueaza. coordonata metod ologic de inspectoratul scolar. f) propune consiliului de administratie premierea si acordarea titlului de " profesorul anului" personalului cu rezultate deosebite la catedra. e) propune consiliului de administratie curriculumul la dispozitia scolii. la nivel judetean/al municipiului Bucuresti. Unitatea pentru Finantarea Invatamantului P reuniversitar. (8) Centrul National de Instruire Diferentiata se organizeaza si functioneaz . (3) In fiecare judet si in municipiul Bucuresti functioneaza casa corpului d idactic. (6) Centrul judetean de resurse si asistenta educationala/Centrul Municipiul ui Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala organizeaza. cercetarii. (7) Structura. Structura si atributiile CCD se stabilesc prin o rdin al ministrului educatiei. furnizate prin centrel e judetene si prin cabinetele de asistenta psihopedagogica/psihologica. SECTIUNEA a 3-a Unitatile conexe ale invatamantului preuniversitar ART. urmatoarele activitati si servicii educationale: a) servicii de asistenta psihopedagogica/psihologica. Centrul National de Instruire Diferentiata. (2) Atributiile consiliului profesoral sunt urmatoarele: a) gestioneaza si asigura calitatea actului didactic. cu personalitate juridica. c) valideaza fisele de autoevaluare ale personalului angajat al unitatii de invatamant. denumita in continuare CCD. Tineretului si Sportului sunt: Institutul de Stiinte ale Educatiei. c entrele atestate de formare continua in limbile minoritatilor nationale. organizarea si functionarea centrului judetean de resurse si de asistenta educationala se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al min istrului educatiei. palatele si cluburile copiilor. i) propune consiliului de administratie programele de formare si dezvoltare profesionala continua a cadrelor didactice. dupa caz. furnizate de mediatorii scolari.

pentru urmatoarele categorii de cheltuieli: a) cheltuielile cu salariile. tineretului si sportului. Cercetarii. organizarea si functionarea Unitatii pentru Finantarea Invat amantului Preuniversitar se stabilesc prin ordin al ministrului educatiei. tiner etului si sportului. in cazul invatamantului prescolar. (3) Palatele si cluburile copiilor sunt in subordinea inspectoratelor scolar e. (2) Finantarea de baza se asigura din bugetul de stat. CAP. Tineretului si Sportului. conform standardelor nationale. ART. (2) Finantarea invatamantului preuniversitar particular si confesional acred itat se face din taxe. Tineretului si Sportului are drept de initiativa in domeniile politicii financiare si resurselor umane din domeniul ed ucatiei si colaboreaza cu alte ministere. Tineretulu i si Sportului in 12 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi. ART. Finantarea de baza se face in limitele costului standard p er elev/prescolar. Cercetarii. precum si din alte surse. din sume defalcate di n taxa pe valoarea adaugata si alte venituri ale bugetului de stat. Atri butiile. stabilite prin lege. cercetarii. 100 (1) Palatele si cluburile copiilor sunt unitati de invatamant pentru activit ati extrascolare. Palatele copiilor au si rol metodologic. (4) Organizarea si competentele palatelor si cluburilor copiilor se stabiles c prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educatiei. respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti pot contribui din bugetele proprii la finant area de baza si complementara a unitatilor de invatamant preuniversitar de stat. potrivit legii. gimnazial. asociatii reprezentative profesionale ale cadre lor didactice. VIII Finantarea si baza materiala a invatamantului preuniversitar SECTIUNEA 1 Dispozitii generale ART. (9) Unitatea pentru Finantarea Invatamantului Preuniversitar se organizeaza in subordinea Ministerului Educatiei. Tineretului si Sportului. precum si contributiile aferente acestora. . structuri asocia tive reprezentative ale autoritatilor administratiei publice locale. precum si pentru elevii din invatamantul postli ceal special de stat. taxele de scolarizare se stab ilesc de consiliul de administratie al fiecarei institutii sau unitati de invata mant. parti cular sau confesional acreditat. precum si cu sindicatele reprezentative. cu autoritati locale.a conform metodologiei elaborate de Ministerul Educatiei. 101 (1) Finantarea unitatilor de invatamant preuniversitar cuprinde finantarea d e baza. cerce tarii. 103 (1) Ministerul Educatiei. finantarea complementara si finantarea suplimentara. conform metodologiei elaborate de Ministerul Educatiei. ART. prin bugetel e locale. sporurile. (3) In invatamantul preuniversitar particular. (2) Palatul National al Copiilor din Bucuresti este subordonat Ministerului Educatiei. indemnizatiile si alte drepturi sal ariale in bani. Cercetarii. (2) Consiliile locale si consiliul judetean. 104 (1) Finantarea de baza asigura desfasurarea in conditii normale a procesului de invatamant la nivel preuniversitar. 102 (1) Finantarea invatamantului preuniversitar de stat. in conditiile legii. Cercetarii. din fonduri publice. cu asociati i reprezentative ale parintilor. particular si confesio nal se asigura din fonduri publice sau din alte surse. profesional si liceal de stat. (2) Statul asigura finantarea de baza pentru toti prescolarii si pentru toti elevii din invatamantul primar. structura. Tineretului si Sportului. potrivit legii. p rimar si gimnazial obligatoriu. ART. Cerce tarii.

e) cheltuielile cu intretinerea curenta. b) subventii pentru internate si cantine. Determinarea costului standard per elev/prescolar se face de catre Consiliul National pentru Finantare a Invatamantului Preuniversitar. d) cheltuieli cu bursele elevilor. 84 alin . pentru urmatoarele categorii de cheltuieli: a) investitii. in conditiile prezentei legi si conform normelo r metodologice elaborate de catre Ministerul Educatiei. Consiliul National pentru F inantarea Invatamantului Preuniversitar cuprinde reprezentantii Ministerului Edu catiei. severitatea dezavantajelor . Cercetarii. municipii si sectoare ale municipiului Bucuresti de catre directiile generale ale finantelor publice judetene. o constituie costul standard per e lev/prescolar. (2) Finantarea complementara se asigura din bugetele locale ale unitatilor a dministrativ-teritoriale de care apartin unitatile de invatamant preuniversitar. (6) Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. ai partenerilor sociali si ai stru cturilor asociative ale autoritatilor administratiei publice locale. (4) Baza de calcul al fondurilor alocate unitatilor de invatamant prin si di n bugetele locale. conform prevederilor art. Cercetarii. pentru pe rsonalul angajat. f) cheltuieli pentru naveta cadrelor didactice. j) gestionarea situatiilor de urgenta. precum si factorii d e corectie dependenti de densitatea de elevi in zona. respectiv a Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti. ART. consolidari. se ef ectueaza gratuit. respectiv a municipiului Bucuresti. (1). e) cheltuieli pentru transportul elevilor. cercetarii. Costul standard per elev/prescolar se determina pentru fiecare ni vel de invatamant. cheltuieli socia le si alte cheltuieli asociate procesului de invatamant preuniversitar de stat. numarul de elevi/prescolari din unitatea de invatamant. municipii si sectoare ale municipiului Bucuresti de cat re directiile generale ale finantelor publice judetene.b) cheltuielile cu formarea continua si evaluarea personalului. d) cheltuielile materiale si pentru servicii. pentru finantarea de baza. orase. Alocarea fo ndurilor pentru finantarea de baza a unitatii de invatamant se face pe baza unei formule de finantare aprobate prin ordin al ministrului educatiei. 105 (1) Finantarea complementara asigura cheltuieli de capital. i) cheltuieli pentru asigurarea securitatii si sanatatii in munca. orase. prescolari si elevi. conform legii. g) cheltuieli pentru examinarea medicala obligatorie periodica a salariatilo r din invatamantul preuniversitar. filiera. respectiv a munici . din sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata. reparatii capitale. h) cheltuieli pentru concursuri scolare si activitati educative extrascolare organizate in cadrul sistemului de invatamant. de limba de predare si alti factori. c) cheltuieli pentru evaluarea periodica nationala a elevilor. Tineretului si Sportului si aprobate prin hotarare a Guvernului. (3) Finantarea de baza a unei unitati scolare rezulta prin multiplicarea cos tului standard per elev/prescolar cu coeficienti specifici unitatii scolare si c u numarul de elevi si se aproba anual prin hotarare a Guvernului. (3) Finantarea complementara aprobata anual prin legea bugetului de stat se repartizeaza pe comune. k) cheltuieli pentru participarea in proiecte europene de cooperare in domen iul educatiei si formarii profesionale. nu pot fi executate silit pentru recuperarea creantelor stabilite prin titluri executorii in sarcina autoritatilor administratiei publice locale. (5) Finantarea de baza aprobata anual prin legea bugetului de stat se repart izeaza pe comune. potrivit legii. specializare/domeniu. alocate pentr u unitatile de invatamant preuniversitar de stat ca finantare de baza. profil. c) cheltuielile cu evaluarea periodica interna a elevilor. cu exceptia celor care. Tineretului si Sportului. cu asistenta tehnica de specialitate a inspectoratelor scolare judet ene. tineretului si sportului care ia in considerare costul standard per elev/prescol ar.

Tineretului si Sportului se consulta cu asociatiile reprezentative ale parintilor. Cercetarii.piului Bucuresti si cu asistenta tehnica a inspectoratelor scolare judetene. ART. Sunt premiate atat scolile cu excelenta in incluziune. Cercetarii. Cercetarii. L a sfarsitul anului bugetar. "Satisfacator" si "Nes atisfacator". (2) Veniturile proprii nu diminueaza finantarea de baza. La nivel judetean si national va fi desemnat "Profesorul anu lui" pentru fiecare disciplina din planul de invatamant. cercetarii. in conditiile leg ii. contribuie la finantarea suplimentara. sumele necheltuite raman in contul unitatii de invat amant care le-a realizat si se reporteaza pentru bugetul anual urmator. asociati ile reprezentative profesionale ale cadrelor didactice. Cercetarii. In u rma evaluarilor dupa fiecare dintre cele doua axe. Consiliul National al El evilor si cu sindicatele reprezentative. cat si cele cu excelenta in performanta. Tineretului si Sportului pentru premierea unitati lor de invatamant preuniversitar de stat cu rezultate deosebite in domeniul incl uziunii sau in domeniul performantelor scolare. de catre fiecare unitate de invatamant preuniversitar. complementara sau s uplimentara si sunt utilizate conform deciziilor consiliului de administratie. "Foarte bun". 106 Finantarea de baza si finantarea complementara se realizeaza pe baza contrac tului de management incheiat intre directorul unitatii de invatamant preuniversi tar si primarul localitatii/primarul de sector in a carei raza teritoriala se af la unitatea de invatamant. 107 (1) Finantarea suplimentara se acorda ca suma globala fixa din bugetul Minis terului Educatiei. respectiv cu presedintele consiliului judetean/primar ul de sector. (3) Directorul si consiliul de administratie al unitatii de invatamant cu pe rsonalitate juridica raspund de incadrarea in bugetul aprobat. Scolile car e obtin calificativul "Satisfacator" sau "Nesatisfacator" se supun monitorizarii in vederea cresterii performantelor. in baza unei metodologii proprii. Tineretului si Sportului finanteaza an ual. respectiv Consiliul General al Municipiulu i Bucuresti. conform normelor metodologice de finantare a invatamantului preuniversitar elaborate de Ministerul Educatiei. urmato arele competitii: a) competitii intre scoli care se bazeaza pe evaluarea institutionala a fiec arei unitati de invatamant dupa doua axe majore: incluziune si performanta. 109 (1) Ministerul Educatiei. ART. Excelenta in predare va fi recompensata financiar. din donatii. ART. Bun". la olimpiadele de crea tie tehnico-stiintifica si artistica si la olimpiadele sportive se recompenseaza financiar prin ordin al ministrului educatiei. respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiu lui Bucuresti si consiliile judetene. Ministerul Educatiei. 110 (1) Bugetul de venituri si cheltuieli se intocmeste anual. (3) Finantarea suplimentara se realizeaza pe baza de contract incheiat intre unitatea scolara si finantator. in cazul scolilor speciale. (2) In lansarea competitiilor. 108 (1) Unitatile de invatamant preuniversitar de stat pot obtine venituri propr ii din activitati specifice. ca semn al exc elentei in predare. ART. particulare sau confesionale. de stat. . tineretului si sport ului. b) in baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei.. sponsorizari sau din al te surse legal constituite. Cercetarii. ART. res pectiv al municipiului Bucuresti. prin programul national de stimulare a excelentei di dactice. scolile vor desemna "Profesorul anului". se va realiza o clasificare a scolilor pe 5 niveluri: "Excelent". in cadrul programelor nationale aprobate prin hotarare a Guvernului. conform legii. T ineretului si Sportului. c) performanta elevilor la olimpiadele pe discipline. acordand granturi unitatilor de invatamant. (2) Consiliile locale.

prin bugetul Ministerului Educatiei. Tineretului si Sportului. indiferent de locul de domiciliu al copiilor. aprobate prin hotarare a Guvernului. 111 (1) De la bugetul de stat. de modernizare si de dezvoltare a bazei materiale a institutiilor d e invatamant preuniversitar de stat. (3) Finantarea unitatilor de invatamant special. cu aprobarea consiliului de administratie. Tineretului si Sportului si din alte surse. a liceelor speciale si a CJRAE/CMBRA E se asigura din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale consiliilor judetene si ale sectoarelor municipiului Bucures ti. precum si bursele pentru el evii straini. prin hotarari proprii. ART. prin finantarea complementara. concursur i si festivaluri cultural-artistice.Tineretului si Sportului. prin bugetul Ministerului Educatiei. (5) Consiliul judetean/Consiliul General al Municipiului Bucuresti asigura f onduri pentru organizarea si desfasurarea olimpiadelor si a concursurilor scolar e judetene/ale municipiului Bucuresti. (4) Consiliul judetean/consiliile locale ale sectoarelor si Consiliul Genera l al Municipiului Bucuresti aloca. cofinantate de Guvernul Romaniei si de organismele financiare internationale. aprobate prin hotarare a Guvernului. 112 . Tineretului si Sportului. stabilite prin r eglementari specifice. pentru implementarea politicilor si strategiilor Ministerului Educati ei. (6) Cheltuielile aferente facilitatilor acordate elevilor privind transportu l pe calea ferata si cu metroul se finanteaza prin bugetul Ministerului Educatie i. (2) Finantarea cheltuielilor privind inspectoratele scolare. campionate si concursuri sportive scolare. se aproba si se executa conform legii. Cercetarii. precum si rambur sarile de credite externe aferente proiectelor respective. Cercetarii. (2) Excedentele anuale rezultate din executia bugetului de venituri si chelt uieli ale activitatilor finantate integral din venituri proprii se reporteaza in anul urmator si se folosesc cu aceeasi destinatie sau. se asigura din bugetul de stat. b) componenta locala aferenta proiectelor aflate in derulare. c) bursele. d) organizarea evaluarilor. Cercetarii. se asigura urmatoarele cheltuieli aferente unitatilor de invatamant preuniversitar. pentru elevii din Republica Moldova. de creatie. Tineretului si Sportului. h) finantarea privind organizarea de concursuri pentru elevi. fonduri din cote defal cate din impozitul pe venit la dispozitia acestora. e) perfectionarea pregatirii profesionale a cadrelor didactice si didactice auxiliare. prin hotarare a Guvernului. in vederea finantarii unitat ilor de invatamant preuniversitar de stat. a simularilor si a examenelor nationale. casele corpului didactic. Cercetarii. cluburile sportive scolar e. precum si palatele si cluburile copiilor pot sa fie finantate si de autoritatile administratiei publice locale. se utilizeaza pentru finantarea altor cheltuieli ale unitatii de invatamant. g) finantarea unor programe nationale de protectie sociala. Tineretului si Sportului. prin contract managerial. inclusiv pentru invatamantul special: a) finantarea programelor nationale ale Ministerului Educatiei. f) finantarea. tehnico-aplicative. Cercetarii. etnicii romani din afara granitelor tarii. pe obiecte de invatamant si pe meserii. a elevilor din invatamantul special. (3) Cluburile sportive scolare. palatele si cluburile copiilor si elevilor. stiintifice. initiata de Ministerul Educatiei. a unor programe anuale sau multianuale de investitii. SECTIUNEA a 2-a Baza materiala a invatamantului preuniversitar de stat ART. Cercetar ii. cu participare nationala si internationala. Tineretului si Sportului. precum si olimpiade internationale p e obiecte de invatamant. potrivit legii. a claselor de invatamant sp ecial. inclusiv consolidari si reabilitari de scol i si dotari.

cen trele recreative si de divertisment. I Dispozitii generale ART. respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti. iar fapta constituie infractiune si se pedeps este conform legii penale. Tineretului si Sportului. conform legislatiei in vigoare. resp ectiv. ale cluburilor sportive scolare. concesionare sau comodat. casele corpului didactic. In caz contrar.(1) Unitatile de invatamant de stat pot detine in administrare bunuri propri etate publica. numai cu avizul conform al ministrului educatiei. 114 (1) Prezentul titlu reglementeaza structura. (4) Terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea inspectoratel e scolare judetene. in cartile funciare sau in cartile d e publicitate funciara. ART. Cerce tarii. (3) Terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea unitatile de invatamant special de stat si centrele judetene de resurse si asistenta educatio nala fac parte din domeniul public judetean. organizarea si funct . Consiliului General al Municipiului Bucuresti. functiile. judetean. scolilor primare. fac parte din domeniul public al statului si sunt administrate de Ministerul Educatiei. si sunt in administrarea consiliului judetean. respectiv al statului terenurile si cladirile prevazute la alin. Celelalte componente ale bazei materiale a unitatilor de invatamant sp ecial de stat. Celelalte componente ale bazei ma teriale sunt de drept proprietatea unitatilor si institutiilor respective si sun t administrate de acestea. prin inspectoratele scolare judetene si prin co nsiliile de administratie ale acestor unitati. prin consiliile de administratie ale unitatilor de invatamant re spective. cu scutire de plata taxelor prevazute de lege. centrul national de excelenta. palatele si c luburile elevilor. infiintate de stat. in functie de entitatea care l e-a infiintat. Palatul National al Copiilor. detinute in baza unor contra cte de inchiriere. cluburile sportive scolare. respectiv al municipiului Bucuresti . 113 Inscrierea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile apartinand Mini sterului Educatiei. actele de schimbare a destinatiei b azei materiale sunt nule de drept. precum si alte unitati din subord inea Ministerului Educatiei. in a caror raza teritoriala isi desfasoa ra activitatea. precum si asupra bunurilor apartinand consiliilor locale. cercetari i. in r egistrul de inscriptiuni si transcriptiuni. tineretului si sportului. proprietarii acestora fiind alte pe rsoane fizice sau juridice. Tineretului si Sportului. cele de invatamant particular au drept fundament proprietatea pri vata. (2) Terenurile si cladirile unitatilor de educatie timpurie. dupa caz. precum si ale centrelor judetene de resurse si asistenta educa tionala sunt de drept proprietatea acestora si sunt administrate de catre consil iile de administratie ale acestora. (2)-(4). TITLUL III Invatamantul superior CAP. Cercetarii. (5) Nu fac parte din domeniul public local. uneia dintre cele doua forme de proprietate. se face. Celelalte compon ente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea acestora si sunt administrat e de catre consiliile de administratie. de invatamant p rescolar. iar cele de invatamant confesional apartin. gimnaziale si liceale. Tineretului si Sportului sau institutiilor si un itatilor de invatamant si cercetare stiintifica din sistemul invatamantului de s tat. ale palatelor si cluburilor copi ilor si elevilor. Cercetarii. ale caror che ltuieli curente si de capital se finanteaza de la bugetul de stat. fac parte din domeniu l public local si sunt administrate de catre consiliile locale. judetene si. in care isi desfasoara act ivitatea unitatile de invatamant preuniversitar de stat. (6) Schimbarea destinatiei bazei materiale a institutiilor si unitatilor de invatamant preuniversitar de stat se poate face de catre autoritatile administra tiei publice locale. inclusiv ale celorlalte nivel uri de invatamant din cadrul acestora.

institute. au caracter nonprofit. a cadrelor didactice si a cercetatorilor. k) principiul consultarii partenerilor sociali in luarea deciziilor. al artelor. potrivit legii. ART. programe de studii comune cu institutii de invatamant superior din strainatate. d) principiul asigurarii calitatii. In cazul in care ac este programe se organizeaza in strainatate. ca atare. 116 (1) Sistemul national de invatamant superior include toate institutiile de i nvatamant superior acreditate. (2) Institutiile de invatamant superior din strainatate. recunoscute ca atare de statul de origine. scoli de studii superioare si altele asemenea. devine parte a sistemului national de invatamant superior numai dupa acreditare. orientare se xuala sau alte tipuri de discriminare. 117 Misiunea invatamantului superior este de a genera si de a transfera cunoaste re catre societate prin: a) formare initiala si continua la nivel universitar. ART. academii de studii . numai cu respectarea legislatiei in vigoare cu privire la autorizarea. l) principiul centrarii educatiei pe student. (3) Institutiile de invatamant superior pot fi de stat. acre ditarea si asigurarea calitatii programelor de studii. precum si valorificarea si diseminarea rezultatelor acestora. (2) Invatamantul superior este organizat in universitati. cu exceptia masurilor afirmative prevazut e de lege. particulare sau conf esionale. etnie. (2) Actele de finalizare a studiilor emise in Romania sunt recunoscute de ca tre stat numai in cazul in care sunt eliberate in conformitate cu prevederile le gale in vigoare. f) principiul eficientei manageriale si financiare. ART. 115 (1) Invatamantul superior se poate organiza doar in institutii de invatamant superior care au obtinut autorizarea de functionare provizorie sau acreditarea. O institutie de invatamant superior autorizata sa functioneze provizoriu. e) principiul echitatii. in statul de origine. in Romania s au in alte state. cat si in statele respective. b) cercetare stiintifica. al insertiei profesionale a individului si a satisfacerii nevoii de c ompetenta a mediului socio-economic. in domeniul stiintelor. 118 (1) Sistemul national de invatamant superior se bazeaza pe urmatoarele princ ipii: a) principiul autonomiei universitare. origine sociala. sin gure sau in parteneriat cu institutii de invatamant superior acreditate din Roma nia. religii si doctrine politice. de catre institutii de invatamant superior acreditate. (2) In invatamantul superior nu sunt admise discriminari pe criterii de vars ta. prin asigurarea performantelor si dezvoltarii fizi ce si sportive. i) principiul independentei de ideologii. al stiintelor ingineres ti. dezvoltare. trebuie sa respecte reglementarile legale in vigoare atat in Romania. Aceste institutii au personalitate juridica. sex. recunoscute legal. c) principiul raspunderii publice. .ionarea invatamantului superior din Romania. pot organiza filiale pe teritoriul Romaniei. orientare politica sau religioasa. numite in continuare institutii de invatamant superior sau universitati. prin c reatie individuala si colectiva. inovare si transfer tehnologic. j) principiul libertatii de mobilitate nationala si internationala a student ilor. ART. su nt de interes public si sunt apolitice. (3) Institutiile de invatamant superior romanesti pot organiza. al literelor. b) principiul libertatii academice. g) principiul transparentei. h) principiul respectarii drepturilor si libertatilor studentilor si ale per sonalului academic. in scopul dezvoltarii personale. conform procedurilor legale in vigoare.

unei asociatii sau unui cult religios ori altui furnizor de educatie. Cuantumul taxei este stabilit de catre consiliul de administratie. Initiativa infiintarii institutiei de invatamant superior particu lar si confesional apartine unei fundatii.(3) Studentii cu dizabilitati fizice au dreptul sa aiba cai de acces adaptat e acestora in totalitatea spatiilor universitare. in conformitate cu prevederile art. in cadrul institutiei care emite diploma trebuie sa existe o alta special izare acreditata intr-un domeniu inrudit cu specializarea autorizata. activitatile. Nerespecta rea acestor prevederi se pedepseste conform legii penale. (3) Initiativa infiintarii institutiei de invatamant superior de stat aparti ne Guvernului. (2) Diplomele corespunzatoare programelor de studii universitare sunt inscri suri oficiale si nu pot fi emise decat de institutiile acreditate. sociale si culturale in cadrul insti tutiilor de invatamant superior. (2) Autonomia universitara da dreptul comunitatii universitare sa isi stabil easca misiunea proprie. Cercetarii. precum si conditii pentru desf asurarea normala a activitatilor academice. ART. recunoscut ca atare potrivit prevederilor preze ntei legi. (3) Institutiile de invatamant superior au autonomie in stabilirea cuantumul ui taxelor si au obligatia sa le comunice tuturor celor interesati. Cercetarii. Tineretului si Sportului este autoritate p ublica si este abilitat sa urmareasca. prin certificate si prin alte acte de studii eliberate numai de catre institutiile de invatamant superior acreditate. in concordanta stricta cu legislat . Libertatea acade mica este garantata prin lege. 122 (1) Institutiile de invatamant superior au patrimoniu propriu. 75/2005 privind asigurarea calita tii educatiei. si institute de cercetare teologica in consens cu perspectivele ecumenice si irenice internationale si in conformita te cu prevederile legale. invatamantul este gratui t pentru cifra de scolarizare aprobata anual de Guvern si cu taxa. 87/2006. daca este cazul. conform legii. ART. Tineretului si Sportului controleaza modul in care universitatile isi exercita autonomia unive rsitara. In acest din urm a caz. sanctiuni. 120 (1) Calificarile dobandite de absolventii programelor de studii din invatama ntul superior sunt atestate prin diplome. (2) Institutiile de invatamant superior de stat si particulare se infiinteaz a prin lege. cu re spectarea stricta a legislatiei in vigoare. 121 Ministerul Educatiei. De asemenea. structura. (3) Aspectele fundamentale ale autonomiei universitare se exprima in Carta u niversitara. strategia institutionala. inclusiv pe site-ul universitatii. aprobata de senatul universitar. 15. (2) In institutiile de invatamant superior particular. stabilite conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. pentru progra mele si formele de studii acreditate sau autorizate provizoriu. ART. isi asuma misiunea generala si pe cea proprie si isi exercita raspunder ea publica. pe care il ge stioneaza conform legii. gestionarea resurselor materiale si umane. Institutiile de invatamant superior se organizeaz a si functioneaza independent de orice ingerinte ideologice. cu modificarile ul terioare. cu respectarea dispozitiilor legale privind acreditarea. 119 (1) In institutiile de invatamant superior de stat. organ izarea si functionarea proprie. (4) In invatamantul superior exista si pot fi organizate facultati de teolog ie. 123 (1) Autonomia universitara este garantata prin Constitutie. denumit fondator. Ministerul Educatiei. ART. aprobata cu modificari prin Legea nr. politice sau religi oase. ART. Cuantumul tax ei este stabilit de catre senatul universitar. conform legii. sa controleze aplicarea si respectarea re glementarilor legale in domeniul invatamantului superior si sa aplice. invatamantul este cu taxa.

Daca in termen d e 3 luni de la data sesizarii. tineretului si sportului. atributiile. procedeelor si v alorificarea rezultatelor. modul de constituire. in c azul universitatilor de stat. cu avizul consultativ al fondatorilor si cu aprobarea senatului universi tar. cuprinse in Cod ul de etica si deontologie profesionala aprobat de senatul universitar. dupa cum . format din 11 membri. universitatea continua sa nu respecte obligatiile prevazute la art. (8) Structurile si functiile de conducere ale universitatilor particulare si confesionale. una sau mai multe dintre urmatoarele masuri: a) revocarea din functie a rectorului. Cercetarii. 124. (4) Autonomia universitara se exercita numai cu conditia asumarii raspunderi i publice. in termen de maximum 6 luni de la data sesizarii initiale a senatului universitar. (2) Constatarea incalcarii obligatiilor prevazute la art. la propunerea Consiliului de etica si management universitar. In termen de maximum 5 zile lucratoare de la data revocarii din functie a rectorului. cu consultarea senatului universitar. c) sa respecte politicile de echitate si etica universitara. In termen de 3 l uni de la revocarea din functie a rectorului. (7) Studentilor le este asigurat dreptul la libera alegere a cursurilor si s pecializarilor.ia in vigoare. si a cheltuirii fondurilor din surse publice. Ministerul Educatiei. didactic auxili ar si de cercetare. e) sa asigure transparenta tuturor deciziilor si activitatilor sale. cercetarii. (2) In cazul universitatilor confesionale. ART. d) sa asigure eficienta manageriala si eficienta utilizarii resurselor. precum si alte considerente le gate de statutul acestora sunt stabilite in conformitate cu prevederile prezente i legi. senatu l universitar are obligatia sa desemneze un prorector care reprezinta universita tea si care devine ordonator de credite pana la confirmarea unui nou rector de c atre ministrul educatiei. conform legii. conform legislatiei in vigoare. Tineretului si Sportul ui aplica. 124. Tineretului si Sportului sesizeaza sena tul universitar in termen de 30 de zile de la data constatarii. Ministerul Educatiei. conf orm contractului institutional. 124 se face de cat re Consiliul de etica si management universitar. de s tat sau particulara: a) sa respecte legislatia in vigoare. Cercetarii. cu respectarea prevederilor legale in vigoare. f) sa respecte libertatea academica a personalului didactic. (5) In institutiile de invatamant superior este asigurata libertatea cerceta rii in ceea ce priveste stabilirea temelor. in conformitate cu normele legale in vigoare si cu planurile de invatamant. b) sa aplice si sa se supuna reglementarilor in vigoare referitoare la asigu rarea si evaluarea calitatii in invatamantul superior. in baza propunerii Consiliului de eti ca si management universitar. raspunderea publica se extinde la respectarea statutului si a prevederilor dogmatice si canonice specifice cultul ui respectiv. ART. alegerea metodelor. 125 (1) In cazul in care se constata nerespectarea obligatiilor prevazute la art . precum si drepturile si libertatile studentilor. senatul universitar finalizeaza pr ocedurile de desemnare a unui nou rector. 124 (1) Raspunderea publica obliga orice institutie de invatamant superior. (6) In institutiile de invatamant superior este interzisa periclitarea sub o rice forma a dreptului la exprimarea libera a opiniilor stiintifice si artistice . c) propune Guvernului initierea unui proiect de lege de reorganizare sau des fiintare a institutiei de invatamant superior in cauza. si trimite spre confirmare ministrului educatiei. tineretul ui si sportului numele noului rector. cercetarii. b) reduce sau elimina temporar sau definitiv accesul la finantarile din surs e publice. carta proprie si politicile nationale si europene in domeniul invatamantului superior.

precum si dotarile aferente. 124 si a altor obligatii legale aferente raspunderii publice. denumita in continuare ARACIS. 124. denumit in continuare CNATDCU . (4) Respectarea de catre institutiile de invatamant superior a obligatiilor prevazute la art. (2) Fac exceptie de la prevederile alin. statiunilor didactice experimentale. indiferent de titlul juridic sub care aceasta este indr eptatita sa le utilizeze. Ministerului Administratiei si Internelor si Serviciului Roman de Informatii. gradinilor botanice. Consiliul de etica si management universitar are obligatia de a investiga aspectele sesizate si de a raspunde se sizarii in termenul de 3 luni. numi ti de ministrul educatiei. fermelor. Tineretului si Sportului. ART. si un reprezentant al federatiilor nationale ale studentilor. spitalelor si clinicilor universitare. (2) Din comunitatea universitara fac parte si persoane carora li s-a conferi t calitatea de membru al comunitatii universitare. Accesul in spatiul universitar este permis numai in conditiile stabilite prin lege si prin Carta universitara. c) modul in care se realizeaza gestiunea si protectia resurselor universitat ii. denumit in continuare CNCS. Consiliul National al Cercetari i Stiintifice. tineretului si sportului. ART. precum si spati ile care apartin Ministerului Apararii Nationale. institutelor de cercetare. terenur ilor. b) Codul de etica si deontologie profesionala universitara. (3) Orice persoana fizica sau juridica poate sesiza Consiliul de etica si ma nagement universitar in legatura cu nerespectarea obligatiilor prevazute la art. ART. Nerespectarea acestor obligatii poate f i atacata in contencios administrativ de catre orice persoana fizica sau juridic a romana. in conformitate cu legislatia in vigoare. Tineretului si Sportului. Consiliul National de Atestare a Titl urilor. denumit in continuare CNFIS. precum si respectarea de catre Consiliul de etica si management universitar a ob ligatiilor prevazute la alin. Cercetarii. In urma primirii unei astfel de sesizari. personal didacti c si de cercetare si personal didactic si de cercetare auxiliar. prin hotarare a senatului uni versitar. potrivit legii. Diplomelor si Certificatelor Universitare. (1) spatiile si dotarile aferente c are apartin Ministerului Sanatatii. in care se desfasoara invatamant de specialitate. d) conditiile in care se constituie fondurile proprii si stabilirea destinat iei acestora si a conditiilor in care sunt utilizate. 3 rep rezentanti ai Ministerului Educatiei. Cercetarii. cate un repreze ntant numit de catre Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Sup erior. ministerelor si institutiilor cu retea sanit ara proprie. folosite de institutia de invatamant superior. caselor universitare. in mod obligatoriu. (3) Membrii comunitatii universitare au drepturile si indatoririle stabilite prin reglementarile legale in vigoare si prin Carta universitara. cel putin la: a) modalitatile de desemnare si revocare din functie a persoanelor care ocup a functii de conducere sau care fac parte din structurile si organismele de cond ucere ale universitatii. 127 (1) Comunitatea universitara este constituita din studenti. 128 (1) Carta universitara prezinta optiunile majore ale comunitatii universitar e si se aplica in tot spatiul universitar. 126 (1) Spatiul universitar este constituit din totalitatea edificiilor. in care se desfasoara invatamantul medical superior. spatiile care apartin cultelor in care se desfasoara invatamantul confesional. Raspunsurile la aceste sesizari constituie docume nte publice si se publica pe site-ul web al Ministerului Educatiei.urmeaza: 3 reprezentanti numiti de catre Consiliul National al Rectorilor. (3) Spatiul universitar este inviolabil. Consiliul National pentru Finantarea Invat amantului Superior. campusurilor universitare. cercetarii. e) conditiile in care se pot incheia contracte cu institutiile publice si cu . (2) Carta universitara se refera. (3) constituie un interes legitim public pentru or ice persoana fizica sau juridica romana.

institutia de invatamant superior de stat poate contribui exclusiv cu bani. incheierea de contracte si participarea l a organizatiile europene si internationale. doctorat. b) prevederea ca persoanele care se afla in relatie de soti. (2) Institutiile de invatamant superior pot constitui consortii. 130 (1) Institutiile de invatamant superior adopta un cod de etica si deontologi e profesionala universitara. f) conditiile in care universitatea se poate asocia cu alte institutii de in vatamant superior sau cu alte organizatii pentru indeplinirea misiunii sale. singure sau prin asoci ere. Tineretului si Sportului privind avizul de legalitate a supra Cartei universitare. tehnic si administrati v si organizatiile studentesti legal constituite. fundatii sau asociatii. Nerespectarea legilor in continutul Cartei universitare atrage nulitatea de drept a actului respectiv. inclusiv cu unitatile de cercetare-dezvoltare. (5) nu este respectat. cu aprobarea senatului univer sitar. (3) La constituirea societatilor comerciale. detine si folosi elementele aferent e bazei materiale a universitatii. . (5) Carta universitara se adopta numai dupa rezolutia pozitiva a Ministerulu i Educatiei.alti operatori economici in vederea unor programe de cercetare fundamentala si aplicativa sau a cresterii nivelului de calificare a specialistilor cu studii un iversitare. a fundatiilor sau a asociatiilo r. Rezolutia privind avizul de legalitate se emite de ca tre Ministerul Educatiei. Cercetarii. (3) Carta universitara se elaboreaza si se adopta de catre senatul universit ar. fundatii sau asociatii. Cercetarii. master. autoritate sau evaluare institutionala la orice nivel in aceeasi uni versitate si nu pot fi numiti in comisii de doctorat. rudele sau afinii pana la gr adul al III-lea inclusiv. Universitatea po ate acorda prin contract dreptul de administrare si folosinta asupra bunurilor p atrimoniale societatilor comerciale sau asociatiilor in care are calitatea de as ociat sau actionar ori fundatiilor in care are calitatea de fondator. ART. Carta universitara se considera avizata potrivit procedurii aprobarii tacite. g) modalitatile in care se pot construi. Dreptul de folosinta si administrare asupra bunurilor proprietate publica nu poate constitui aport al universitatii la capitalul socia l al unei societati comerciale. numai dupa dezbaterea cu comunitatea universitara. afini si rude p ana la gradul al III-lea inclusiv nu pot ocupa concomitent functii astfel incat unul sau una sa se afle fata de celalalt sau cealalta intr-o pozitie de conducer e. Conditia ca acestea sa se infiinteze este aceea ca ele sa contribuie la c resterea performantelor institutiei si sa nu influenteze negativ in niciun fel a ctivitatile de invatamant. b revete de inventie si alte drepturi de proprietate industriala. in baza unui contract de parteneriat. c) masurile educationale. cu aprobar ea senatului universitar. Tineretului si Sportului in termen de maxi mum 30 de zile de la data solicitarii institutiei de invatamant superior. j) orice alte aspecte considerate relevante de catre senatul universitar si care corespund legislatiei in vigoare. administrative si tehnice care se iau pentru garan tarea originalitatii lucrarilor de licenta. (4) Carta universitara nu poate contine prevederi contrare legislatiei in vi goare. confor m legislatiei in vigoare. cercetare si consultanta. necesare educatiei si cercetarii stiintifice. h) modalitatile in care se deruleaza actiunile de cooperare internationala a le institutiei de invatamant superior. i) modalitatile de colaborare dintre structurile de conducere ale universita tilor si sindicatele personalului didactic. precum si sanctiunile aferente. control. comisii de evaluare sau co misii de concurs ale caror decizii afecteaza sotii. de cercetare. 129 (1) Institutiile de invatamant superior pot infiinta. (6) In cazul in care termenul prevazut la alin. ART. Acesta face parte din Carta universitara si include obligatoriu: a) stabilirea situatiilor de conflicte de interese si incompatibilitati. societati comerciale. articolelor stiint ifice sau a altor asemenea lucrari.

artelor sau sportului. g) situatia posturilor vacante. unita ti de microproductie si prestari servicii. In s tructura institutiilor de invatamant superior functioneaza servicii tehnico-admi nistrative. institute. (1) si (2) sunt organizate de fiecare in stitutie de invatamant superior. sa asigure criteriile si standardele de calitate. Cercetarii. pe surse de finantare si tipuri de c heltuieli. astfel incat institutia sa isi realizeze misiun ea. cu consultar ea senatului universitar. (5) Prin exceptie de la prevederile alin. Raportul este facut public pe site-ul universitatii si este transm is tuturor partilor interesate. (4) O facultate poate include unul sau mai multe departamente. unitati de pr oiectare. Facultatea corespunde unuia sau mai multor domenii ale stiinte lor. h) situatia insertiei profesionale a absolventilor din promotiile precedente . orice i nstitutie de invatamant superior poate cuprinde urmatoarele componente organizat orice: facultati. centre de consultanta. muzee. teatre. studiouri si ateliere art istice. se organizeaza sau se desfiinteaza la pr opunerea si cu aprobarea senatului universitar. Acest raport include cel putin: a) situatia financiara a universitatii. e) situatia asigurarii calitatii activitatilor din cadrul universitatii. (2) Orice facultate se infiinteaza. ART. scoli postuniversitare si extensii universitare care sunt responsabile de or ganizarea programelor de studii pe tipuri si cicluri de studii universitare.(2) Rectorul universitatii are obligatia sa prezinte anual. (2) Institutia de invatamant superior poate infiinta. productie sau transfer cognitiv si te hnologic si sa asigure sprijinul administrativ adecvat membrilor comunitatii uni versitare. departamente. f) situatia respectarii eticii universitare si a eticii activitatilor de cer cetare. (2). poate sa infiinteze si sa finanteze un program de stud ii sau o facultate cu acele programe de studii care raspund unor cerinte stringe nte de instruire si formare profesionala in domenii de interes national. Program ele de studii astfel propuse se supun reglementarilor legale in vigoare referito are la asigurarea calitatii in invatamantul superior. in situatii temeinic justific . cercetare. c) situatia personalului institutiei. initiata anual de Ministerul Educatiei. cel tarziu pana in prima zi lucratoare a lunii aprilie a fiecarui an. d) rezultatele activitatilor de cercetare. care au autonomie si statute proprii. Tineretului si Sportului. centre sau laboratoare. Guvernul. scoli doctora le. pe perioada determinat a si pe proiecte. prin hotarare a Guvernului privi nd structura institutiilor de invatamant superior. (3) Intr-o institutie de invatamant superior de stat. unitati de cercetare distincte sub raportul bugetului de venit uri si cheltuieli. 131 (1) Pentru indeplinirea obiectivelor ce decurg din misiunea asumata. statiuni experimentale sau alte entit ati pentru activitati de productie si transfer de cunoastere si tehnologie. aprobate de senatul uni versitar. (3) Componentele prevazute la alin. (3) Raportul anual al rectorului este o componenta a raspunderii publice si constituie o conditie fundamentala pentru accesul la finantarile din bugetul pub lic. II Structura organizatorica a institutiilor de invatamant superior ART. centre pentru formarea continua a resurselor umane. 132 (1) Facultatea este unitatea functionala care elaboreaza si gestioneaza prog ramele de studii. un raport privind starea u niversitatii. CAP. b) situatia fiecarui program de studii. clinici universitare. sa gestioneze in mod efici ent activitatile de invatamant.

. Cercetarii. ateliere artistice. o durata de 14 saptam ani de activitati didactice urmate. 135 (1) Invatamantul superior pentru minoritatile nationale se realizeaza: a) in institutii de invatamant superior in cadrul carora functioneaza facult ati/linii/programe de studii cu predare in limba materna. transmiterea si valorificarea cunoasterii in unul sau mai multe domenii de sp ecialitate.ate. (4) Departamentul poate organiza centre sau laboratoare de cercetare care fu nctioneaza ca unitati de venituri si cheltuieli in cadrul universitatii. (2) Linia de studiu din cadrul universitatii multilingve si multiculturale s e organizeaza in departamente. Tineretului si Sportului. care poate fi institutionalizata. in cadrul universitatilor de stat. cu consu ltarea senatului universitar. statiunilor experimentale. (2) Un departament poate avea in componenta centre sau laboratoare de cercet are. (5) Finantarea de baza se calculeaza dupa un coeficient marit pentru student ii care urmeaza cursurile in limba unei minoritati nationale. CAP. Cadrele universitare apartinand liniei de studiu adopta si elaboreaza un regulament de functionare propriu.master si in ciclul III de studii universitare . ART. precum s i in invatamantul postuniversitar. III Organizarea studiilor universitare SECTIUNEA 1 Structura anului universitar ART. de regula. s ectii sau linii de predare in limbile minoritatilor nationale. atat la nivelul universitatii.doctorat. se comaseaza sau se desfiinteaza prin hotarare a senatului universitar. (3) Departamentul se infiinteaza. Sectiile beneficiaza de autonomie universitara in organizarea activit atilor didactice. Guvernul. scoli postuniversitare si extensii universitare. 136 (1) Anul universitar incepe. (4) In invatamantul universitar pentru minoritatile nationale. 133 (1) Departamentul este unitatea academica functionala care asigura producere a. de minimum 3 saptamani de examene . de regula. c) in cadrul institutiilor de invatamant superior pot fi organizate grupe. prin departamentul se ctiei. se asigura pr egatirea in ciclul I de studii universitare . la propunerea consil iului facultatii/facultatilor in care functioneaza. poate infiinta facultati. in prima zi lucratoare a lunii octom brie si include doua semestre. se organizeaza. 134 Infiintarea institutelor. ART. (3) Sectia de studiu este o forma de organizare a invatamantului universitar intr-o limba a minoritatilor nationale. ART. in conditiile leg ii. in ac est caz. Un semestru are.licenta. Structura anului universitar se aproba de catre senatul universitar. se divizeaza. la propunerea Ministerului Educatiei. de regula. b) in institutii de invatamant superior multiculturale si multilingve. In atribu irea creditelor de studii transferabile dintr-un semestru se are in vedere o per ioada de minimum 17 saptamani. in limba materna. cu res pectarea legislatiei in vigoare. cat si in cadrul unei facultati. care stabileste proce durile de alegere si alte aspecte specifice structurilor organizatorice ale lini ei de studiu respective in concordanta cu Carta universitara. in termen de 6 lun i de la data intrarii in vigoare a prezentei legi. care are in componenta programele de studiu si structurile organizatorice aferente. in ciclul II de studii un iversitare . se constituie sectii/linii cu predare in limbile minoritatilor national e. centrelor sau laboratoa relor de cercetare-dezvoltare este aprobata de catre senatul universitar.

senatul universitar aproba un regulament propriu de organi zare si functionare. (3) Autorizarea provizorie si acreditarea programelor de studii universitare se realizeaza distinct pentru fiecare forma de invatamant. numarul de credite de studii transferabile pentru fiecare program de studii universitare. si cu retragerea imediata. respectiv acreditare. precum si calendarul activitat ilor educationale specifice semestrelor academice de studiu. SECTIUNEA a 2-a Programe de studii universitare ART. forma de invataman t sau limba de predare. Cercetarii. aplicatii practice si evaluare. promovata de catre Minist erul Educatiei. in acord cu standardele nationale si internationale general e si specifice de calitate. (5) Programele de studii universitare dau acces la ocupatii si functii speci fice fiecarui ciclu de studii universitare absolvit. (3) Concordanta dintre curriculum si calificarea oferita de programul de stu dii universitare este un criteriu obligatoriu de evaluare a asigurarii calitatii . Organizarea si desfasurarea de programe de stu dii universitare care nu functioneaza legal se sanctioneaza cu nerecunoasterea s tudiilor pentru beneficiari. inaintea datei de 31 marti e a anului respectiv. respectiv a acreditarii pentru institutia in cauza. (2) Curriculumul programului de studii universitare este concordant cu profi lul calificarii definit in Cadrul national al calificarilor.(2) Senatul universitar al fiecarei institutii de invatamant superior aproba anual. 138 (1) Organizarea programelor de studii este de competenta institutiilor de in vatamant superior. (4) Pentru profesiile reglementate la nivelul Uniunii Europene. 137 (1) Programul de studii universitare reprezinta un grup de unitati curricula re de predare. ART. specifice fiecarui ciclu de studii univ . de catre Ministerul Educatiei. master. (2) Un program de studii universitare functioneaza legal daca este autorizat provizoriu sau acreditat si functioneaza in conditiile stabilite prin actul de autorizare. Tineretului si Sportului. (5) Nomenclatorul domeniilor si al programelor de studii universitare. Cercetari i. fiecare limba de pre dare si pentru fiecare locatie geografica in care se desfasoara. 139 Formele de organizare a programelor de studii sunt: a) cu frecventa. locatiile geografice de desfasurare. se stabilesc anual prin hotarare a Guvernului. cu respectarea legislatiei in vigoare. planificate astfel incat sa duca la o calificare universitara certificata printr-o diploma s i printr-un supliment de diploma. reglementare a nationala nu poate contraveni celei europene. cercetare. invatare. propus de catre agentiile de evaluare a calitatii care au evaluat fiecare p rogram. SECTIUNEA a 3-a Forme de organizare ART. precum si cu amenda pentru organizatori. (4) Programele de studii universitare sunt grupate pe domenii de studii si o rganizate pe 3 cicluri de studiu: licenta. Pentru fiecare ciclu u niversitar organizat. a autorizatiei de functionare provizorie. cu cel putin 3 luni inainte de inceperea anului universitar. regulamentu l privind activitatea profesionala a studentilor. potrivit l egii penale. Curriculumul unui p rogram de studii universitare se stabileste astfel incat sa maximizeze sansele o btinerii calificarii dorite si se aproba de catre senatul universitar. precum si numarul maxim de studenti care pot fi scolariz ati. domen iile si programele de studii universitare acreditate sau autorizate sa functione ze provizoriu. Tineretului si Sportului. doctorat. caracterizata prin activitati de invatamant si/sau de cerce tare programate pe durata intregii zile.

obligatiile referitoare la frecventa sunt stabilite de catre conducerea s colii doctorale organizatoare a programelor respective. (1). Metodologia de organizare a examenelor. Acest regu lament se elaboreaza conform metodologiei-cadru prevazute la alin. activitati de autoinvatare si autoevaluare completate de activitati specifice de tutorat. info rmatice si de comunicatii specifice. 142 (1) Ministerul Educatiei. (3) Conditiile de admitere. 141 Institutia de invatamant superior semneaza cu fiecare student/student-doctor and/cursant/cercetator postdoctoral inmatriculat la un program de studii un cont ract de studii universitare in concordanta cu prevederile regulamentelor de orga nizare si desfasurare a programelor de studii si cu respectarea legislatiei in v igoare. diplomele sau certificatele de studii acordate trebuie sa fie identice pentru orice forma de invatamant corespunzatoa re unui anumit program de studii din cadrul unei institutii de invatamant superi or. (3) Fac exceptie de la prevederile alin. Contractele de studii nu se modifica in timpul anului universitar. Tineretului si Sportului elaboreaza an ual o metodologie-cadru privind organizarea admiterii in institutiile de invatam ant superior de stat si particulare din Romania. in spatiul universitar. coresponden ta dintre rezultatele invatarii si notele. SECTIUNEA a 4-a Contracte de studii ART. (2) Fiecare institutie de invatamant superior elaboreaza si aplica propriul regulament de organizare a admiterii in programele de studii oferite. (2) Programele de studii universitare de master se pot organiza la urmatoare le forme de invatamant: cu frecventa si cu frecventa redusa. care s e pot organiza doar la forma de invatamant cu frecventa. sunt echivalente.ersitare. caracterizata prin utilizarea unor resurse electronice. indiferent de forma de invatamant absolvita. SECTIUNEA a 5-a Admiterea in programe de studii ART. Tineretului si Sportului. conform unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei. ART. a studentilo r cu cadrele didactice si de cercetare. (4) Programele de studii universitare de doctorat se pot organiza numai la f orma de invatamant cu frecventa. in spatiul universitar. Cercetarii. inclusiv in vederea finantarii. c) la distanta. (5) Diplomele si certificatele de studii universitare eliberate de instituti ile de invatamant superior. a studentilor c u cadrele didactice de predare. Pentru programele de studii universitare de doc torat. in conditiile legii. Cercetarii. inclusiv cifrele de scolarizare trebuie facute p . (6) Pot organiza programe de studii universitare la formele de invatamant cu frecventa redusa si la distanta numai institutiile de invatamant superior care au acreditat programul de invatamant respectiv la forma de invatamant cu frecven ta. presupunand intalnirea nemijlocita. competentele si cunostintele verificate. 140 (1) Programele de studii universitare de licenta se pot organiza la urmatoar ele forme de invatamant: cu frecventa. pentru aceleasi programe de stu dii. Obliga tiile referitoare la frecventa constituie un criteriu de evaluare a calitatii sc olii doctorale. completate de alte mijloace de pregatire specifi ce invatamantului la distanta. caracterizata prin activitati dedicate mai ales unor cursuri de sinteza si pregatirii aplicative. b) cu frecventa redusa. programate in mod compact si perio dic. cu frecventa redusa si la distanta. (1) si (2) programele de studii de licenta si master din domeniile reglementate la nivelul Uniunii Europene. aproximativ uniform distribuite saptamanal/zilnic pe parcursul semestr ului si presupunand intalnirea nemijlocita.

i n termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi. in conf ormitate cu prevederile legale in vigoare. in cel mu lt doua zile lucratoare de la depunerea cererii si neconditionat. cercetarii. (8) Institutiile de invatamant superior au obligatia sa restituie. fara percepere a unor taxe. cetatenii statelor membre ale Uniun ii Europene. acr editate. pentru ciclul de studii universitare de master. pe intreaga perioada a prezentei sale in cadrul programului respectiv. in cuantumurile aprobate de senatele universitare. de diploma. de la inmatriculare s i pana la sustinerea examenului de finalizare a studiilor sau exmatriculare. pentru fiec are ciclu si program de studii universitare. pentru programele de studii postuniversitare de ti p specializare. e) examen de selectie. tineretului si sportului. 144 . de disertatie si de doct orat raspund in solidar cu autorii acestora de asigurarea originalitatii continu tului acestora. aprob ata prin ordin al ministrului educatiei. mai putin pe perioadele de intrerupere a studiilor. (5) Institutiile de invatamant superior pot percepe de la candidati. de diploma. pentru un singur program de master si pentru un singur program de doctorat. d) examen de certificare. scut irea la plata acestor taxe sau reducerea lor. pe baza unui regulament propriu aprobat de senatul universitar si care respecta metodologia-cadru. taxe de inscriere pentru organizarea si desfasurarea admiterii. b) examen de disertatie. SECTIUNEA a 6-a Examene de finalizare a studiilor ART. (2) Examenele prevazute la alin. (4) Indrumatorii lucrarilor de licenta. de disertatie sau de doctorat. inclusiv in ceea ce priveste taxele de scolarizare. cu cel putin 6 luni inainte de sust inerea concursului de admitere. c) examen de sustinere publica a tezei de doctorat. pentru ciclul de studii universitare de licenta sau ex amen de diploma pentru invatamantul din domeniul stiintelor ingineresti. 143 (1) Examenele de finalizare a studiilor in invatamantul superior sunt: a) examen de licenta. in cazul studentilo r/absolventilor care provin de la institutii de invatamant superior si/sau progr ame de studii care au intrat in lichidare. respectiv student-doctorand. Cercetarii. de catre universitate. prin metodologiile proprii de admitere.ublice in fiecare an. (6) O persoana poate beneficia de finantare de la buget pentru un singur pro gram de licenta. care preceda examenul de licenta. (1) se organizeaza si se desfasoara numai d e catre institutiile de invatamant superior acreditate. (4) La admiterea in invatamantul superior de stat si particular. dosarele candidatilor declarati respinsi sau ale celor care renunta la locul obtinut prin admitere. ai statelor apartinand Spatiului Economic European si ai Confederat iei Elvetiene pot candida in aceleasi conditii prevazute de lege pentru cetateni i romani. Tineretului si Sportului . (5) Este interzisa comercializarea de lucrari stiintifice in vederea facilit arii falsificarii de catre cumparator a calitatii de autor al unei lucrari de li centa. dupa afisarea rezultatelor finale. Se natele universitare pot sa prevada. SECTIUNEA a 7-a Examenele de evaluare pe parcurs a studentilor ART. (3) Absolventii programelor de studiu din institutiile de invatamant superio r autorizate provizoriu vor finaliza studiile prin examen numai in cadrul instit utiilor de invatamant superior care au programe de studiu cu profil similar. desemnate de Ministerul Educatiei. master sau doctorat are calitatea de student. (7) Persoana admisa la un program de studii universitare de licenta.

(4) Durata programelor de studii universitare de licenta si master. (4) Rezultatele unui examen sau ale unei evaluari pot fi anulate de catre de canul facultatii in temeiul prevederilor din Carta universitara. Un credit de studiu transferabil consta in cantitatea de munca intelec tuala dirijata si independenta necesara pentru finalizarea individuala de catre student a unei unitati componente a unui curs din cadrul unui program de studii universitare. SECTIUNEA a 8-a Diplome ART. de absolventi in cursul examenelor de finalizare a studiilor este in exclus ivitate de competenta institutiilor de invatamant superior. invatare. SECTIUNEA a 9-a Credite de studii ART. 147 (1) Recunoasterea si echivalarea studiilor sau a perioadelor de studii efect uate in tara sau in strainatate se realizeaza pe baza unei metodologii-cadru sta bilite prin ordin al ministrului educatiei. Cercetar . un certificat sau o diploma de studii atunci cand se dovedeste ca s-a obtinut prin mijloace fraudu loase sau prin incalcarea prevederilor Codului de etica si deontologie universit ara. dupa caz.(1) Succesul academic al unui student pe parcursul unui program de studii es te determinat prin evaluari sumative de tip examen si prin evaluarea continua. b) cu calificative. (3) Numarul minim de credite necesar promovarii anului universitar se stabil este de catre senatul universitar. conform propriilor r egulamente institutionale si prevederilor Cartei universitare. se stabileste la propunerea Ministerului Educatiei. nota 5 certificand dobandirea competentelo r minimale aferente unei discipline si promovarea unui examen. tineretului si sportului si a unor metodologii specifice aprobate de senatul universitar al fiecarei ins titutii de invatamant superior. pe domen ii de specializare. cercetarii. ale sistemului europe an de acumulare si transfer al creditelor de studii. care au in vedere asigurarea calitatii si respec tarea prevederilor Codului de etica si deontologie universitara. exprimandu-l in termenii creditelor de studii trans ferabile. aplicare practica si examinare in concordanta cu ECTS/SECT. (2) Institutiile de invatamant superior dispun de metodologii de examinare a probate de senatul universitar. (3) In cazul unor programe de studii organizate in comun de doua sau mai mul te universitati. completata cu validarea rezultatelor invatarii. ART. (3) Rezultatele in invatare sunt apreciate la examene: a) cu note intregi de la 10 la 1. (2) Munca intelectuala individuala a unui student nu poate fi mai mica decat cea corespunzatoare unui numar anual de 60 de credite de studiu transferabile. de studentii examin ati. cu respectarea metodologiei -cadru. ART. 145 Analiza contestatiilor depuse de candidatii la admitere. cu aprobarea senatului universitar. pe baza normelor europene. 148 (1) Programele de studii universitare planifica si organizeaza volumul de mu nca specific activitatilor de predare. 146 Rectorul poate anula. atunci cand se dovedeste ca acestea au fost obtinute in mod fraudulos sau prin incalcarea preve derilor Codului de etica si deontologie universitara. Decanul poate dispune reor ganizarea examenului. (2) Studiile efectuate in cadrul programului de studii intrerupt ca urmare a exmatricularii datorate incalcarii prevederilor Codului de etica si deontologie universitara nu pot fi recunoscute in cazul unei noi inmatriculari. actele de studii se elibereaza in concordanta cu reglementarile nationale si cu prevederile acordurilor interinstitutionale.

Cercetarii. SECTIUNEA a 10-a Ciclul I . potrivit legii. (5) Studiile universitare de licenta la forma de invatamant cu frecventa se pot organiza in regim de finantare de la bugetul de stat sau in regim cu taxa. pe baza informatiilor existente in registrul matricol prop riu. cu ciclul I de studii universitare de licenta. la cerere. inregistrata in Registrul European pentru Asigurarea Calitatii in Invatamantul Superior (EQAR). Universitatile au obligatia de a asigura un minim de 30 % din locurile de practica necesare. Ministerul Edu catiei. Tineretului si Sportului si se aproba prin hotarare a Guvernului. in conditiile prevazute de regulamentele de organizare si desfasurare a programelor de studii si cu respec tarea legislatiei in vigoare. Studiile universitare de licenta corespund unui numar cuprins intre minimum 180 si maximum 240 de credite de studii transferabile. cu exceptia institutiilor de inva tamant superior medical si al ultimului an de studii. 149 (1) Numarul creditelor de studii transferabile constituie elementul de refer inta pe care universitatile il pot utiliza in recunoasterea unor studii sau peri oade de studii universitare legale efectuate anterior in acelasi domeniu fundame ntal in scopul echivalarii si transferarii creditelor de studiu transferabile si a eventualei continuari a studiilor dintr-un program de studii. continuarea sau finalizarea studiilor si recunoaster ea in strainatate a unor diplome eliberate anterior introducerii sistemului de c redite transferabile. Pentru aceasta operatiune. in urma evaluarii externe realizata de catre ARACIS sau de catre o alta agentie de asigurare a calitatii. ART. si se fin alizeaza prin nivelul 6 din EQF/CEC. institutiile de invatamant superior acreditate pot elibera. invatamantul universitar de scurta durata. (6) Numarul de credite de studii transferabile aferente ciclului de studii u niversitare de doctorat se stabileste de fiecare universitate in functie de dome niul stiintific sau artistic. (2) La invatamantul cu frecventa. pe baza ECTS/SECT. docu mente in cadrul carora sa fie atribuit un numar de credite de studiu transferabi le disciplinelor de curs urmate de absolvent. de 3-4 ani si corespunde unui numar de minimum 60 de credite de studii transferabile pentru un an de studii. M inisterul Educatiei. (5) Durata totala cumulata a ciclului de studii universitare de licenta si d e master corespunde obtinerii a cel putin 300 de credite de studii transferabile . Tineretului si Sportului poate echivala printr-o metodologie specifica. durata specifica a studiilor universitare de licenta este. (4) In cadrul studiilor universitare de licenta este obligatorie efectuarea unor stagii de practica. Durata studiilor de lice nta pentru invatamantul universitar din domeniile stiinte ingineresti. stiinte j uridice si teologie pastorala este de 4 ani. realiz at prin colegiul cu durata de 3 ani sau institutul pedagogic cu durata de 3 ani. Cercetarii. 150 (1) Acreditarea unui program de studii universitare de licenta si stabilirea numarului maxim de studenti care pot fi scolarizati in cadrul programului si ca rora li se poate acorda o diploma de absolvire se realizeaza prin hotarare a Guv ernului. din tara sau din strainatate.Studii universitare de licenta A. conform ECTS/SECT. cu aprobarea consiliului facultatii. (3) Pentru cadrele didactice din invatamantul preuniversitar. (2) Pentru echivalarea. 2 ani de studii intr-un singur an. Tineretului si Sportului aloca pentru studiile . dintre care cel putin 50% in afara universi tatilor. (3) Un procent de maximum 5% din numarul studentilor cu frecventa dintr-un p rogram de studii universitare de licenta pot parcurge. institu tiile de invatamant superior pot percepe taxe in cuantumul aprobat de senatul un iversitar.ii. dupa caz. Organizarea ART.

ART. care au obtinut in perioada studii lor liceale distinctii la olimpiadele scolare si/sau la alte concursuri national e sau internationale. Dipl oma de licenta. c) master didactic. dupa caz. Admiterea ART. orientat preponderent spre formarea competentelor de cercetare stiintifica. Masterul de cercetare este exclusiv la forma de invatamant c u frecventa si poate fi organizat in cadrul scolilor doctorale. gratuit. B. diploma de inginer. diplomele obtinute fiind ec hivalente diplomei de master. (2) In cadrul metodologiei proprii. C. institutiile de invatamant superior pot stabili facilitati sau conditii speciale referitoare la admiterea candidatilor l a programe de studii universitare de licenta. orientat preponderent spre formarea competentelor pro fesionale. Organizarea ART. respectiv diploma de urbanist sunt insotite de suplimentul la diploma si se elibereaza. (6) Senatul universitar poate infiinta duble specializari. diplom a de urbanist. in conditiile prezentei legi. Procedura de auto rizare si acreditare a acestor specializari este cea prevazuta de lege. SECTIUNEA a 11-a Ciclul II . 152 (1) Diploma conferita dupa promovarea unui program de studii universitare de licenta se numeste diploma de licenta. cuprins intre 60 si 120. 153 (1) Programele de studii universitare de master reprezinta al II-lea ciclu d e studii universitare si se finalizeaza prin nivelul 7 din EQF/CEC si din Cadrul National al Calificarilor. (2) Pot organiza programe de studii universitare de master intr-un domeniu a cele institutii de invatamant superior care sunt acreditate sau autorizate provi . (2) Diploma de absolvire sau de licenta a absolventilor invatamantului super ior de lunga durata din perioada anterioara aplicarii celor trei cicluri tip Bol ogna este echivalenta cu diploma de studii universitare de master in specialitat e. Diploma ART. pe diploma d e urbanist se mentioneaza toate informatiile necesare pentru a descrie programul de studii absolvit. c iclul I si ciclul II de studii universitare pot fi oferite comasat. 151 (1) Pot participa la admiterea in ciclul I de studii universitare absolventi i de liceu cu diploma de bacalaureat sau diploma echivalenta. organizat exclusiv la forma de invatamant cu frecventa. la inva tamantul cu frecventa. pentru universitatile de stat. Invatarea realizata in cadrul masterului de cercetare po ate fi echivalata cu primul an de studiu din cadrul programelor de studii univer sitare de doctorat.universitare de licenta la forma de invatamant cu frecventa un numar de granturi de studii finantate de la buget.Studii universitare de master A. 154 (1) Programele de studii universitare de master pot fi: a) master profesional. diploma de inginer sau. Acestea au o durata normala de 1-2 ani si corespund unui numar minim de credite de studii transferabile. recomandari sau bune practici europene. in limba romana si intr-o l imba de circulatie internationala. b) master de cercetare. dupa caz. intr-un prog ram unitar de studii universitare cu o durata cuprinsa intre 5 si 6 ani. Pe ntru profesii reglementate prin norme. inclusiv forma de invatamant urmata si titlul obtinut. pe diploma de inginer sau. (2) Pe diploma de licenta.

Studii universitare de doctorat A. ART. respectiv parteneriat ele sau consortiile organizatoare de una sau mai multe scoli doctorale acreditat e sau autorizate provizoriu constituie o institutie organizatoare de studii univ ersitare de doctorat. recunoscuta ca atare de Mini sterul Educatiei. respectiv a evaluarii periodice. Cercetarii. Organizarea ART. a acreditarii. Cercetarii. Acestea se desfasoara pe baza unui cod al st udiilor universitare de doctorat. (4) Ministerul Educatiei. denumit in continuare EQAR. SECTIUNEA a 12-a Ciclul III . Tineret ului si Sportului pana la data de 1 februarie a fiecarui an. (3) Institutiile de invatamant superior pot stabili parteneriate cu operator i economici. 155 (1) Acreditarea pentru o universitate a unui domeniu de studii universitare de master. inclusiv forma de invatamant. C. inreg istrata in Registrul European pentru Asigurarea Calitatii in Invatamantul Superi or. 157 Diploma conferita dupa promovarea unui program de studii universitare de mas ter si sustinerea cu succes a lucrarii de disertatie se numeste diploma de maste r si cuprinde toate informatiile necesare pentru a descrie programul de studii a bsolvit. acredi . Tineretului si Sportului. asociatii profesionale si/sau institutii publice pentru dezvoltarea unor programe de studii universitare de master care sa raspunda cerintelor piet ei muncii. (2) Programele de studii universitare de doctorat se organizeaza in scoli do ctorale acreditate sau autorizate provizoriu. 158 (1) Studiile universitare de doctorat reprezinta al III-lea ciclu de studii universitare si permit dobandirea unei calificari de nivelul 8 din EQF/CEC si di n Cadrul National al Calificarilor. (3) Academia Romana poate infiinta Scoala de Studii Doctorale a Academiei Ro mane. Cercetarii. in limba romana si o limba de circulatie inte rnationala. Diploma ART. aprobat prin hotarare a Guvernului. din tara sau strainatate. in urma evaluarii externe realizate de catre ARACIS sau d e catre o alta agentie de asigurare a calitatii. Scolile doctorale se pot organiza de catre o universitate sau un consortiu universitar ori de catre consortii sau parteneriate care se stabilesc legal intre o universitate sau un consortiu unive rsitar si unitati de cercetare-dezvoltare. Aceasta este insotita de suplimentul la d iploma care se elibereaza gratuit. cu respectarea prevederilor prezentei legi in privinta autorizarii. (2) In cadrul domeniului acreditat sau autorizat provizoriu pentru studii un iversitare de master. Admiterea ART. programele de studii promovate sunt stabilite anual de cat re senatul universitar si comunicate Ministerului Educatiei. pentru universitatile de stat. pentru a fi publica te centralizat. B. Tineretului si Sportului aloca pentru studiile universitare de master la forma de invatamant cu frecventa un numar de granturi de studii finantate de la buget. Universitatile. denumita in continuare IOSUD. pe baza autorizarii prov izorii.zoriu in acest scop. impreuna cu stabilirea numarului maxim al studentilor care pot fi sco larizati si carora li se poate acorda o diploma de absolvire se realizeaza prin hotarare a Guvernului. 156 Pot candida la programe de studii universitare de master absolventii cu dipl oma de licenta sau echivalenta.

Aceste structuri f unctioneaza conform prevederilor prezentei legi si ale codului studiilor univers itare de doctorat prevazut la alin. in cadrul scolii doctorale. (5) Studiile universitare de doctorat se pot intrerupe din motive temeinice. (6) Programele de studii universitare de doctorat sunt de doua tipuri: a) doctorat stiintific. Acreditarea in vederea organizarii de studii universitare de doctorat se atesta prin ordin al ministrului educatiei. b) doctorat profesional. dupa caz. Evaluarea scolii doctorale se face pe baza p erformantei scolii doctorale si a capacitatii institutionale a IOSUD din care fa ce parte scoala doctorala. din tara sau strainatate. La nivelul IOSUD functioneaza consiliul pentru studiile universitare de doctorat. Tineretului si Sp ortului acordarea sau. ART. durata studiilor universitare de doctorat respecta reglementarile in cauza. Cercetarii. care are ca finalitate producerea de cunoastere stii ntifica originala. retragerea acreditarii in vederea organizarii d e studii universitare de doctorat. (3) Durata programului de studii universitare de doctorat este. pe baza propunerilor comune ale ARACIS. (5) Pe baza rezultatelor evaluarii scolii doctorale. cercetarii. relevanta international. de regula. parcurgerea unor stagii anterioare de doctorat si/sau a unor stag ii de cercetare stiintifica. cu aprobarea senatului universitar. in cadrul institutional al IOS UD. org anizat numai la forma de invatamant cu frecventa. ARACIS sau agentia prev azuta la alin. in conditiile stabilite prin regulamentul institutional propriu de organizare s i desfasurare a studiilor universitare de doctorat. pe baza unor metode stiintifice.tarii si functionarii ca institutie de invatamant superior. la prop unerea conducatorului de doctorat si in limita fondurilor disponibile. (4) Fiecare scoala doctorala este evaluata individual. In situatii speciale. care are ca fin alitate producerea de cunoastere originala pe baza aplicarii metodei stiintifice si a reflectiei sistematice. conform regulamentului propriu de o rganizare si desfasurare a studiilor universitare de doctorat si in conditiile p rezentei legi. tineretului si sportului. de sisteme proprii si specifice de conducere si administrare a programelor d e studii si cercetare. (4) O scoala doctorala poate recunoaste. Evaluarea scolilor doctorale se face de catre ARACIS sau de catre o alta agentie de asigurare a calitatii. Durata acestor studii se pre . inclusiv la nivelul scolilor doctorale. (4) propune Ministerului Educatiei. d e 3 ani. (7) Scolile doctorale din cadrul IOSUD se organizeaza pe discipline sau tema tici disciplinare si interdisciplinare. in vederea acreditarii. (2) In domeniile de studii reglementate la nivel european. CNCS si CNATDCU . din 5 in 5 ani. desfasurate in tara sau in strainatate. Scoala de Studii Doc torale a Academiei Romane poate fi IOSUD si poate organiza programe universitare de doctorat. pentru fiecare domeni u in parte. t ineretului si sportului. b) un program individual de cercetare stiintifica sau creatie artistica. Doctoratul stiintific este o c onditie pentru cariera profesionala in invatamantul superior si cercetare. La nivelul fiec arei scoli doctorale functioneaza consiliul scolii doctorale. 159 (1) Programul de studii universitare de doctorat se desfasoara in cadrul une i scoli doctorale sub coordonarea unui conducator de doctorat si cuprinde: a) un program de pregatire bazat pe studii universitare avansate. precum si recunoasterea unor cursu ri parcurse in cadrul programelor de studii universitare de master de cercetare. in universi tati sau in centre de cercetare de prestigiu. (8) Studiile universitare de doctorat dispun. pe baza rapoartelor CNCS referitoare la calitatea cercetarii si a rapoartelor CN ATDCU referitoare la calitatea resurselor umane. Fiecare scoala doctorala este evaluata periodic. (1). in domeniile artelor sau sportului. Sistemul de criterii si metodol ogia de evaluare se stabilesc prin ordin al ministrului educatiei. durata programului de studii universitare de doct orat poate fi prelungita cu 1-2 ani. asupra unor creatii artistice sau asupra unor perf ormante sportive de inalt nivel national si international si care poate constitu i o baza pentru cariera profesionala in invatamantul superior si in cercetare in domeniile artelor si sportului. cercetar ii.

(3) Studentul-doctorand poate desfasura activitati didactice. (2) In contextul politicilor de asigurare a mobilitatii universitare. Aceste granturi sunt ajustate cu coefi cienti corespunzatori pe domenii disciplinare si profesionale ale doctoratului. la asigurarile pentru somaj . (3). Cercetarii. un numar de granturi doctorale multianuale. Admiterea ART. Competit iile sunt organizate in coordonarea CNCS.lungeste. la asigurarile sociale de sanatate si pentru accidente de munca si boli profes ionale. tineretului si sp ortului. caz in care studentul-doctorand isi desfasoara activitatea sub indrumarea concomitenta a unui conducator de doctorat din Romania si a unui conducator de doctorat dint r-o alta tara sau sub indrumarea concomitenta a doi conducatori de doctorat din institutii diferite din Romania. dar au specializari/domenii diferite de studiu sau unul dintre conducatorii de doctorat a atins varsta pens ionarii. 160 (1) Studiile universitare de doctorat se organizeaza cu finantare de la buge tul de stat. precum si metodologia de desfasurare a competitiilor se stabilesc prin ordin al ministrului educatiei. membri ai unei scoli doctorale. (4) Numarul anual de granturi doctorale alocate celor doua tipuri de competi tii prevazute la alin. fara plata contributiilor la asigurarile sociale de stat. ART. cercetarii. Grantul doctora l include cuantumul bursei individuale si costurile pentru programul de studii a vansate si pentru programul de cercetare. Tineretului si Sportului aloca anual. specialisti din strainatate care detin dreptu l legal de a conduce doctorat. ART. ART. in regim cu taxa sau din alte surse legal constituite. conform art. in consecinta. (2) Ministerul Educatiei. IOSUD poate angaja. conform prevederilor din Carta universitara. in limba minoritatilor nation ale sau intr-o limba de circulatie internationala. 161 Doctoratul se poate desfasura in limba romana. (4). 162 (1) Studiile universitare de doctorat se pot organiza si in cotutela. Studentul-doctorand ART. pentru studiile universitare de doctorat stiintific si pentru doctoratul profesional din domeniul artelor si al sportului. (2) Pe toata durata activitatii. conform contractului de studi i doctorale incheiat intre IOSUD. 164 (1) Pe parcursul desfasurarii studiilor universitare de doctorat. pe perioada determinata. B. pe baza unui acord scris intre institutiile org anizatoare implicate. (3) Granturile doctorale se acorda pe baza de competitie nationala de proiec te stiintifice intre scolile doctorale sau competitie nationala de proiecte stii ntifice intre conducatorii de doctorat. conducatorul de doctorat si studentul-doctoran d. pe o durata de minimum 3 ani. studentul-doctorand beneficiaza de recunoas terea vechimii in munca si specialitate si de asistenta medicala gratuita. prin hotarare a Guvernului. persoana i nscrisa in programul de studii are calitatea de student-doctorand. cu perioadele cumulate ale intreruperilor aprobate. Doctoratul in cotutela poate fi organizat si in cazul in c are conducatorii de doctorat sunt din aceeasi IOSUD. pe baza de contract. potrivit contr actului de studii de doctorat. 166 alin. 163 Au dreptul sa participe la concursul de admitere la studii universitare de d octorat numai absolventii cu diploma de master sau echivalenta acesteia. C. in limita a 4-6 ore conventionale didactice pe sa . (6) Curriculumul de pregatire si programul de cercetare sunt stabilite de co nducatorul de doctorat si de scoala doctorala. Studentii-doc toranzi sunt incadrati de catre IOSUD sau oricare dintre membrii IOSUD ca asiste nti de cercetare sau asistenti universitari.

Conducatorul de doctorat ART. (4) Specialistii care au dobandit dreptul legal de a conduce doctorate in in stitutii de invatamant superior sau de cercetare-dezvoltare din strainatate doba ndesc calitatea de conducator de doctorat in cadrul IOSUD din Romania. cu r espectarea drepturilor si obligatiilor ce revin salariatului si cu plata contrib utiilor datorate.ptamana. cu exceptia cazului in care studentul-doctorand realizeaza venituri pentru care plateste. in conformitate cu standardele si procedurile elaborate de Ministerul Educatiei. (2) Calitatea de conducator de doctorat este acordata prin ordin al ministru lui educatiei. Tineretului si Sportului stabileste o l ista a institutiilor de invatamant superior. contributii la asigurarile sociale. 166 (1) Pot fi conducatori de doctorat persoanele care au obtinut dreptul de con ducere de doctorat inaintea intrarii in vigoare a prezentei legi. pot obtine calit atea de conducator de doctorat in Romania. 165 (1) Perioada desfasurarii studiilor universitare de doctorat este asimilata. cadrele didactice si de cercetare care au do bandit acest drept trebuie sa aiba un contract de munca cu un IOSUD sau o instit utie membra a unui IOSUD si sa fie membre ale unei scoli doctorale. b) Ministerul Educatiei. in urma unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei. precum si pers oanele care au obtinut atestatul de abilitare. tineretului s i sportului. respectiv de cercetator stiintific gradul III. a). dupa cum urmeaza: a) specialistii care au calitatea de conducator de doctorat in una din taril e Uniunii Europene. 167 . Specialistii care au calitatea de conducator de doctorat in una din institutiile aflate pe ac easta lista dobandesc automat calitatea de conducator de doctorat in Romania. c) specialistii care sunt conducatori de doctorat in cadrul unor institutii din strainatate. pentru stabilirea stagiului de cotiz are. pe baza unei met odologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei. tineretului si sportului. ale Spatiului Economic European si Confederatia Elvetiana do bandesc automat calitatea de conducator de doctorat in Romania. (2). Cercetarii. (5) Un conducator de doctorat poate indruma studenti-doctoranzi numai in dom eniul pentru care a obtinut acest drept. potrivit legii. fie printr-o conventie internationala de recunoastere reciproca. cercetarii. conform legislatiei in domeniul pensiilor. (2) Dupa sustinerea tezei de doctorat. aflate printre cele mai prestigioase universitati ale lumii. Standardele minimale de acceptare de catre CNATDCU a dosarului pentru obtinerea atestatului de abilitare nu depind de func tia didactica sau de gradul profesional si sunt identice cu standardele de acord are a titlului de profesor universitar. ART. avand cel putin functia de lector /sef de lucrari. fie conform prevederilor alin. din afara tarilor mentionate la lit . cercetarii. Cercetarii. Tineretului si Sportului. tineretului si sportului. la asigurarile sociale de stat. (3) Pentru a conduce doctorate. Aceste standarde se stabilesc pe baza unor criterii de evaluare relevante la nivel int ernational. propuse de CNATDCU si aprobate prin ordin al ministrului educatiei. la asigurarile sociale de sanatate si pentru accidente de munca s i boli profesionale. altele decat cele prevazute la lit. la asigurarile pentru somaj. Cadrele dida ctice si de cercetare abilitate si cercetatorii stiintifici abilitati devin cond ucatori de doctorat in urma abilitarii. in aceasta perioada. intrand sub incidenta Codului muncii. tineretului si sportului. la propunerea CNATDCU de ac ordare a atestatului de abilitare. ART. cercetarii. Activitatile didactice care depasesc acest nivel vor fi remunerate in c onformitate cu legislatia in vigoare. cercetarii. D. a) sau b). IOSUD elibereaza o adeverinta care at esta perioada in care studentul-doctorand a urmat studiile universitare de docto rat.

tineretului si sportului. aflati in diverse stadii ale studiilor de doctorat. titlul d e doctor nu va fi acordat. (3) Pentru activitatea pe care o desfasoara in aceasta calitate.(1) Un conducator de doctorat nu poate indruma simultan studenti-doctoranzi decat intr-un singur IOSUD. "Foarte bine". (9) Teza de doctorat este un document public. Calificativele care pot fi atribuite sunt: "Excelent". (7) Titlul de doctor se atribuie prin ordin al ministrului educatiei. tineretului si sportului acordarea sau neacordarea titlului de doctor. CNATDCU. propunere care se inainte aza CNATDCU. Tineretului si Sportului o motivatie scrisa de invalidare. (8) In cazul in care CNATDCU invalideaza argumentat teza de doctorat. cercetarii. conducatori i de doctorat sunt remunerati in conformitate cu legislatia in vigoare. Aceasta se redacteaza si in fo rmat digital. comisia de doctorat evalueaza si delibereaza asupra calificativul ui pe care urmeaza sa il atribuie tezei de doctorat. "Bine". in decursul unui an universitar. Teza de doctorat si ane . De regula. in tara sau in s trainatate. Lucr area de doctorat poate fi retransmisa CNATDCU in termen de un an de la data prim ei invalidari. (3) Teza de doctorat se sustine in sedinta publica in fata comisiei de docto rat. In domeniul artelor. (2) Comisia de sustinere publica a tezei de doctorat. este propusa de conducatorul de doctorat si aprobata de co nducerea IOSUD. ca si in ca zul primei sustineri. Membrii comisiei de doctorat au titlul de doctor s i au cel putin functia didactica de conferentiar universitar sau de cercetator s tiintific gradul II ori au calitatea de conducator de doctorat. (6) In cazul atribuirii calificativului "Nesatisfacator". iar studentul-doctorand va fi exmatriculat. Sustinerea tezei de doctorat poate avea loc in prezenta a cel putin 4 dintre membrii comisiei de doctorat. 168 (1) Teza de doctorat se elaboreaza conform cerintelor stabilite de IOSUD pri n regulamentul de organizare si desfasurare a programelor de studii universitare de doctorat si in concordanta cu reglementarile prevazute in codul studiilor un iversitare de doctorat. exceptie facand doctoratele conduse in cotutela. "Bine" sau "Satisfacator" com isia de doctorat propune acordarea titlului de doctor. calificativul "Excelent" se acorda pentru maximum 15% dintre c andidatii care obtin titlul de doctor intr-un anumit IOSUD. denumita in continuare comisie de doctorat. "Satisfacator" si "Nesatisfac ator". Comisia de doctorat este alcatuita din cel putin 5 membri: prese dintele. ART. (2) Un conducator de doctorat poate indruma simultan maximum 8 studenti-doct oranzi. specialisti in domeniul in care a fo st elaborata teza de doctorat si din care cel putin doi isi desfasoara activitat ea in afara IOSUD respective. (5) Daca studentul-doctorand a indeplinit toate cerintele prevazute in progr amul de cercetare stiintifica si aprecierile asupra tezei de doctorat permit atr ibuirea calificativului "Excelent". IOSUD primeste din partea Ministerului Educatiei. comisia de doctora t va preciza elementele de continut care urmeaza sa fie refacute sau completate in teza de doctorat si va solicita o noua sustinere publica a tezei. titlul de doctor nu va fi acordat. Daca lucrarea de doctorat se invalideaza si a doua oara. teza de doctorat poate fi insotita de inregis trarea pe suport digital a creatiei artistice originale. S ustinerea publica include obligatoriu o sesiune de intrebari din partea membrilo r comisiei de doctorat si a publicului. propune minist rului educatiei. A doua sust inere publica a tezei are loc in fata aceleiasi comisii de doctorat. spre validare. dupa validarea tezei de doctorat de catre CNATDC U. cercet arii. iar studentul -doctorand va fi exmatriculat. in urma evaluarii dosarului. conducatorul de doctorat si cel putin 3 refer enti oficiali din tara sau din strainatate. ca reprezentant al IOSUD. In cazul in care si la a doua sustinere publica se obtine calificativul "Nesatisfacator". "Foarte bine". (4) Pe baza sustinerii publice a tezei de doctorat si a rapoartelor referent ilor oficiali. dupa evaluarea de catre toti referentii. redactata in baza observatiilor CNATDCU. cu part iciparea obligatorie a presedintelui comisiei si a conducatorului de doctorat. Cercetarii.

domeniul profesional al doctoratului. de CNCS. intocmite. 158. corespunzandu-i acr onimul Dr. 171 Programele postuniversitare sunt: a) programe postdoctorale de cercetare avansata. Cercetarii. Tineretului si Sportului. ale carui aprecieri sunt validate printr-o evaluar e externa efectuata de CNATDCU.xele sale se publica pe un site administrat de Ministerul Educatiei. Dezvoltarii Tehnologice si Inovarii. b) retragerea titlului de doctor. de Consiliul de etica si management universitar sau de Consiliul National de Etica a Cerceta rii Stiintifice. Cercetarii. (2) In urma finalizarii studiilor universitare de doctorat stiintific. (2) Reacreditarea scolii doctorale se poate obtine dupa cel putin 5 ani de l a pierderea acestei calitati. (3) Redobandirea calitatii de conducator de doctorat se poate obtine dupa ce l putin 5 ani de la pierderea acestei calitati. in mod expres. ART. . in mod expres. (3) In urma finalizarii studiilor universitare de doctorat profesional. la propunerea IOSUD. pe baza unor rapo arte externe de evaluare. 169 (1) Diploma conferita dupa promovarea unui program de studii universitare de doctorat se numeste diploma de doctor. (4) Conducatorii de doctorat sunt evaluati o data la 5 ani. Cercetarii. c) retragerea acreditarii scolii doctorale. alternativ sau simultan: a) retragerea calitatii de conducator de doctorat. P. IV Organizarea invatamantului postuniversitar ART. Ministerul Educatiei. SECTIUNEA 1 Programele postdoctorale ART. la propunerea CNATDCU. 172 (1) Programele postdoctorale de cercetare avansata: a) sunt programe destinate persoanelor care au obtinut o diploma de doctor i n stiinte cu cel mult 5 ani inainte de admiterea in programul postdoctoral si ca re doresc sa se perfectioneze in cadrul unei alte institutii decat cea in care a u obtinut titlul de doctor. ART. ceea ce implica retragerea drept ului scolii doctorale de a organiza concurs de admitere pentru selectarea de noi studenti-doctoranzi. numai in urma reluarii procesului de acreditare. pe baza unu i raport de evaluare interna. in cea care c ertifica obtinerea si detinerea titlului de doctor intr-un domeniu profesional s e mentioneaza. c onform art. c orespunzandu-i acronimul Dr. Tineretului si Sportului. CAP. In diploma care certifica obtinerea si d etinerea titlului de doctor se mentioneaza. 170 (1) In cazul nerespectarii standardelor de calitate sau de etica profesional a. poate lua urmatoarele masu ri. Cercetarii. se c onfera de catre IOSUD diploma si titlul de doctor intr-un domeniu profesional. Tineretului si Sport ului. domeniul disciplinar sau interdisciplinar al doctoratului pentru doctoratul stiintific. dupa caz. Tineretului si Sportului. se co nfera de catre IOSUD diploma si titlul de doctor in stiinte. b) asigura cadrul institutional pentru dezvoltarea cercetarilor dupa finaliz area studiilor universitare de doctorat. cu respectarea legislatiei in vigoare in domeniul dre pturilor de autor. Rezultatele pozitive ale acestor proceduri sunt conditii necesare pentru aprobare din partea Ministerului Educatiei. de CNATDCU. b) programe postuniversitare de formare si dezvoltare profesionala continua. Procedurile de e valuare sunt stabilite de Ministerul Educatiei.

4 ani pentru minimum 4. Cercetatorii postdoctorali sunt incadrati. d) se pot finanta de catre institutii publice sau de catre operatori economi ci. . in conformitate cu legislatia in vigoare. pe functia de cercetator stiintific sau cercetator stiintific gradul III. 174 (1) Invatamantul superior din domeniile sanatate si medicina veterinara se d esfasoara cu respectarea reglementarilor generale si sectoriale din Uniunea Euro peana si anume: a) 6 ani de studii. in fu nctie de indeplinirea conditiilor necesare.500 de ore de activitate teoretica s i practica medicala pentru domeniul medicina. e) in cadrul institutiilor de invatamant superior se desfasoara in cadrul un ei scoli doctorale pe baza planului de cercetare propus de cercetatorul postdoct oral si aprobat de scoala doctorala. SECTIUNEA a 2-a Programele postuniversitare de formare si dezvoltare profesionala continua ART. (3) Admiterea la programe postdoctorale se face pe baza metodologiei elabora te de institutia gazda. IOSUD sau institutia gazda acor da un atestat de studii postdoctorale. 173 (1) Pot organiza programe postuniversitare de formare si dezvoltare profesio nala continua toate acele institutii de invatamant superior care au acreditate c el putin programe de studii universitare de licenta in domeniul stiintific respe ctiv. institutia organizatoare elibereaza un certificat de atestare a compe tentelor profesionale specifice programului. (5) Au dreptul sa participe la studii postuniversitare absolventii care au c el putin studii universitare cu diploma de licenta sau echivalenta. (5) La finalizarea programului postdoctoral. aprobat de senatul universitar si cu respectarea reglementari lor in vigoare. CAP. (3) Programele postuniversitare pot utiliza ECTS/SECT si se finalizeaza cu u n examen de certificare a competentelor profesionale asimilate de cursanti pe pa rcursul programului. Programele postdoctorale pot fi organizate si in cadrul unitatilor de cercetare-dezvoltare. pentru minimum de 5. V Invatamantul superior medical SECTIUNEA 1 Organizarea si functionarea invatamantului superior medical. programele postdoctorale pot fi organizate doar in cadrul scolilor doctorale acreditate pentru organizar ea de programe de studii universitare de doctorat.c) au o durata de minimum un an. 5 ani pentru programul de studii Farmac ie. Medicina Dentara si Medicina Veterinara. la programele de studii Medicina. (2) Programele postuniversitare de formare si dezvoltare profesionala ale in stitutiilor acreditate se desfasoara pe baza unui regulament propriu de organiza re si desfasurare. (4) Cercetatorii postdoctorali sunt incadrati de catre universitati cu contr act de munca pe perioada determinata. Invatamantul su perior din domeniile sanatate si medicina veterinara ART. dar pot fi incadrati si pe functii de cercetare superioare acestora. de regula.600 de ore de pregatire pentru programele de studii A sistenta Medicala Generala si Moase si de 3 ani pentru alte programe de studii d e licenta din domeniul sanatate. (6) La finalizarea programelor postuniversitare de formare si dezvoltare pro fesionala. (4) Programele postuniversitare se pot organiza in regim cu taxa sau cu fina ntare din alte surse. (2) In cadrul institutiilor de invatamant superior.

medical veterinar si farmaceutic este de 4 ani. Medicina Dentara si Medicina Veterinara cu o durata a studiilor de li centa de 6 ani. . (10) Medicii rezidenti care ocupa prin concurs posturi didactice de asistent universitar in institutii de invatamant superior din domeniul sanatate continua formarea in rezidentiat si sunt retribuiti pentru ambele activitati. prin concurs. de studii complementare in vederea obtinerii de atestate si de educatie medic ala si farmaceutica continua. (11) In cadrul institutiilor de invatamant superior care organizeaza program e de pregatire in rezidentiat se constituie un departament de pregatire in rezid entiat. c) studiile universitare de master au intre 60 si 120 de credite de studii t ransferabile ECTS/SECT. in care sunt organizat e activitati de invatamant si cercetare ale departamentelor universitare. (7) Invatamantul superior si postuniversitar din domeniul sanatate se desfas oara in unitati sanitare publice. (5) La selectia si promovarea personalului didactic universitar din institut iile de invatamant superior cu programe de studii din domeniul sanatate se iau i n considerare criteriile privind experienta profesionala medicala dovedita. de perfectionare. Organizarea si finantarea rezidenti atului se reglementeaza prin acte normative specifice. d) studiile universitare de doctorat totalizeaza 240 de credite de studii tr ansferabile. In institutiile de invatamant superior care organizeaza programe de preg atire de medicina si farmacie. pe baza criteriilor de calitate. (2) Institutiile de invatamant superior din domeniile sanatate si medicina v eterinara acreditate. medicina dentara si farmacie care asigura pregatirea necesara obtinerii uneia dintre specialitat ile cuprinse in Nomenclatorul specialitatilor medicale. (1). studiile universitare de doctorat se pot organiza in UOD si in IOSUD r ealizate prin consortii intre universitati si spitale sau clinici. in centre de diagnostic si trata ment. pe langa fo rmele de invatamant prevazute la alin. (3) Durata doctoratului pentru absolventii invatamantului superior medical u man. In i nvatamantul superior din domeniul sanatate. Conform legii speciale . (4) Institutiile de invatamant superior cu programe de studii din domeniile sanatate si medicina veterinara si institutiile sanitare publice pot utiliza ven iturile proprii. privind infrastructura. titlurile de medic/medic dentist rezident sau medic/medic dentist specialist sau farmacist/fa rmacist rezident/farmacist specialist in specialitatea postului. echipamentele medicale si accesul la informa tie medicala. 300 de c redite de studii transferabile pentru programul Farmacie cu o durata a studiilor de licenta de 5 ani si 360 de credite de studii transferabile pentru programele Medicina. din spitale publice sau private. pentru posturile didactice la discip linele cu corespondent in reteaua Ministerului Sanatatii pot accede doar persoan e care au obtinut. in functie de gradul universitar. (9) Admiterea la rezidentiat a cadrelor didactice din invatamantul superior din domeniul sanatate se face in aceleasi conditii ca pentru orice absolvent al invatamantului superior din domeniul sanatate. si programe postdoctorale si de form are si dezvoltare profesionala: de rezidentiat. in sectii cu paturi. pot organiza. fiind totalizate 180 de credite de studii transferabile pentru progra mele cu o durata a studiilor de licenta de 3 ani. in laboratoare si in cabinete. din una sau mai multe sectii clinice. se pot constitui clinici universitare. pentru asigurarea unor conditii optime de activitate. (8) Rezidentialul reprezinta forma specifica de invatamant postuniversitar p entru absolventii licentiati ai programelor de studii medicina. in institute. in interes reciproc. i n specialitati inrudite. medico-dentare si farmac eutice pentru reteaua de asistenta medicala. de specializar e. (6) In invatamantul superior din domeniul sanatate nu se pot transforma in c redite echivalate si transfera studiile obtinute in invatamantul postliceal. 240 de credite de studii trans ferabile pentru programele cu o durata a studiilor de licenta de 4 ani. iar studiile avansate din cadrul scolii doctorale totalizeaza 60 de credite. departamentul este subordonat conducerii universi tatii.b) fiecare an universitar are cate 60 de credite de studii transferabile in ECTS/SECT.

ofiterilor de politie si a altor specialisti. ordin comun al ministrului s anatatii si al presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor. dupa trecerea in rezerva. (2) Institutiile de invatamant superior militar. finalizarea studiilor. 176 (1) Invatamantul superior militar. specializari. de Ministerul Aparari i Nationale. de ordine publica s i de securitate nationala. criteriile de selectionar e a candidatilor pentru invatamantul superior militar. VI Invatamantul superior militar si invatamantul de informatii. potrivit specificului fiecarei arme. derularea p rogramelor de studii. CAP. de informatii. informatiilor. cercetarii. precum si titlurile stiintifice obtinute dau dreptul detinatorilor l egali. cu profil aprop . se supun procedurilor si conditiilor aplicab ile institutiilor de invatamant superior civil. Ministerul A dministratiei si Internelor. de informatii. sa ocupe functii echivalen te cu cele ale absolventilor institutiilor civile de invatamant. ordinii p ublice si securitatii nationale pot emite ordine. inclusiv celor legate de autoriza re si acreditare. posesori ai diplome i de absolvire a scolii militare de ofiteri cu durata de 3 sau 4 ani. 175 Reglementarea altor aspecte specifice desfasurarii activitatilor din acest d omeniu se realizeaza prin hotarare a Guvernului. de informatii. si cuprinde: invatamant universitar pentru formarea ofiterilor . programele de studii. ordinii publice si securitatii nationale. nivel si forma de organizare a invatamantului. Serv iciul Roman de Informatii si alte institutii cu atributii in domeniile apararii. Ministerul Administratiei si Internelor. informatiilor. (4) Formele de organizare a invatamantului. de doctorat eliberate de institutiile d e invatamant superior militar. Ministerul Justitiei. dupa caz. ordin al ministrului educatiei. cifrele anuale de scolarizare. (7) Diplomele de licenta. dupa caz. admiterea la studii. de ordine publica si de securitate nationala. de ordine publi ca si de securitate nationala SECTIUNEA 1 Organizare si functionare ART. de master. in invatamantul superior militar. in conditiile legii. (3) Structura organizatorica. Serviciul Roman de Informatii si alte institutii cu atributii in domeniile apararii. pot sa isi completeze studiile in invatamantul superior. dupa caz. de ordine pu blica si de securitate nationala din cadrul sistemului national de invatamant. in conditiile legii. tineretului si sportului si. p recum si specializarile/programele de studii din cadrul acestora se supun reglem entarilor referitoare la asigurarea calitatii. in c onditiile legii. de informatii. Ministerul Justitiei. regulamente si instructiuni pr oprii. autorizarea si acreditarea institut iilor de invatamant. de ordine publica si de se curitate nationala este invatamant de stat. in aceleasi conditii cu institutiile de invatamant superior ci vil.SECTIUNEA a 2-a Reglementarea altor aspecte specifice ART. (6) Ofiterii in activitate. in rezerva sau in retragere. de informatii. (5) Pentru invatamantul superior militar. oferta de scolarizare care contine profilurile . precum si invatamant postunivers itar. parte integranta a sistemului nation al de invatamant. pentru obtinerea diplomei de lice nta in profiluri si specializari similare sau apropiate armei/specialitatii mili tare. Ministerul Apararii Nationale. de ordine publica si de securitate nationala. de ordine publica si de securitate nationala se stabilesc. de informatii.

de informatii. de informatii. Ministerului Justitiei. (3) Conducerea institutiilor de invatamant militar. Serviciul Roman de Informatii si alte institutii cu atributii in domeniul apararii.iat si de acelasi nivel. ordinii publice si sigurantei nationale. de informatii. (2) Institutiile de invatamant superior militar. precum si cu respectarea procedurilor specificate in a ctele normative specifice in domeniu. (8) Planurile de invatamant pentru invatamantul superior militar. Cadrele didactice si de cercetare din invatamantul superior militar. de informatii. de ordine publica si de securitate nationala se realizeaza de catre rectori care sunt si comandantii institutiilor respective. de informa tii si de ordine publica si de securitate nationala se elaboreaza de Ministerul Apararii Nationale. ad aptate mediului militar. de ordine pu blica si de securitate nationala se bucura de principiul autonomiei universitare . in conditiile legii. prin ordine si instructiuni ale Ministerului Apararii N ationale. de inf ormatii. de informatii . Ser viciului Roman de Informatii si ale altor institutii cu atributii in domeniul ap ararii. SECTIUNEA a 3-a Resurse umane ART. de ordine publica si de securitate nationala se desfasoara in conformitat e cu reglementarile legale pentru institutiile civile de invatamant superior. SECTIUNEA a 4-a Viata universitara ART. de infor matii. in cadrul aceleiasi institutii de invatamant superior. pensionate pentru limita de varsta si vechime integrala ca militari. Ministerului Administrati ei si Internelor. ordinii publice si securitatii nationale. d e informatii. informatiilor. de ordine publica si de securitate nationala au acelasi statut ca cele din institutiile civile de invatamant superior. Ministerul Administratiei si Internelor. de ordine publica si de securitate nationala se ocupa si se eliber eaza in aceleasi conditii ca si cele din institutiile civile de invatamant super ior. pot sa isi continue activitatea didactica. de ordine publica si de securitate nationala se infiinteaza corpul instructorilor militari. Serviciului Roman de Informatii si ale altor institutii cu atr ibutii in domeniul apararii. de ordine publica si de securitate natio . de ordine publica si de securitate nationala se realizeaza in aceleasi conditi i ca in institutiile civile de invatamant superior. de informatii. 177 (1) Managementul institutiilor de invatamant superior militar. Finantarea institutiilor din invatamantul superior militar. de ordine s i de securitate publica. 178 (1) Functiile didactice si de cercetare din invatamantul superior militar. (3) Cadrele didactice militare titulare. de ordine publica si de securitate nationala sunt aceleasi ca si cele din institutiile civile de invatamant superior si se ocupa in aceleas i conditii ca si acestea. ordinii publice si sigurantei nationale. (4) In invatamantul superior militar. SECTIUNEA a 2-a Managementul si finantarea institutiilor ART. de informatii. Functia de comandant se ocupa in conformit ate cu reglementarile Ministerului Apararii Nationale. Ministerului Administratiei si Internelor. 179 Viata universitara din institutiile de invatamant superior militar. (2) Structurile si functiile de conducere din institutiile de invatamant mil itar. in conformitate cu standardele nationa le stabilite de institutiile responsabile cu asigurarea calitatii. de ordine publica si de securitat e nationala se face in conditiile legii.

alocarea pe baze competitional e a fondurilor se face inclusiv in baza criteriilor specifice creatiei artistice si performantei sportive. ART. procesul educational se desfas oara prin activitati didactice si prin activitati practice de creatie si perform anta. in centre de proiectare. VII Invatamantul superior artistic si sportiv ART. laboratoare . precum si progra me de formare si dezvoltare profesionala continua. 180 In invatamantul superior artistic si sportiv. inovare si creatie artistica din u niversitati se organizeaza si functioneaza pe baza legislatiei nationale si a Un iunii Europene in domeniu. practica studentilor se desfas oara in universitati: in centre de proiectare. unitati de productie teatrala si cinematografic a. dezvoltare. in concordanta cu prevederile leg ii si cu reglementarile generale si sectoriale ale Uniunii Europene. doctoratul stiintific sau prof esional este o conditie pentru cariera didactica. 187 In invatamantul superior artistic si sportiv. pe baza de parteneriat institutional. (3) Personalul implicat in activitati de cercetare in institute. 186 Evaluarea calitatii si clasificarea universitatilor artistice si sportive ia u in considerare criteriile specifice creatiei artistice si performantei sportiv e. 185 Cercetarea prin creatie artistica. ART. CAP. studiouri muz icale. tineretului si sportului. cercetarii. autorizate provizor iu sau acreditate. 184 In invatamantul superior artistic si sportiv. ART. ART. (2) Institutiile de invatamant superior care si-au asumat ca misiune si cerc etarea stiintifica au obligatia sa creeze structuri tehnico-administrative care sa faciliteze managementul activitatilor de cercetare si a proiectelor de cercet are-dezvoltare derulate de personalul institutiei. 182 In invatamantul superior artistic si sportiv. pot organiza forme de invatamant prin cele 3 c icluri de studii universitare: ciclul I . ateliere artistice.studii universitare de master si ciclul III . VIII Activitatea de cercetare si creatie universitara ART. ART. structura anului universitar p oate fi adaptata in functie de programul activitatilor practice specifice. ART. ciclul II . 181 Institutiile de invatamant superior artistic si sportiv. Aceste structuri deservesc si raspund optim cerintelor personalului implicat in cercetare. incluzand doctoratul stiintific si doctoratul profesional. 188 Reglementarea altor aspecte specifice desfasurarii activitatii din aceste do menii va fi realizata prin hotarari ale Guvernului sau ordine ale ministrului ed ucatiei. spatii destinate perfor mantei sportive. spatii destinate performantei sportive. proiectare si performanta sportiva se des fasoara individual sau colectiv. CAP. precum si in institutii din profilul artistic sau sportiv respe ctiv. studiouri muzicale.nala. 183 In invatamantul superior artistic si sportiv. 189 (1) Activitatea de cercetare. laboratoare si atelier e artistice.studii universitare de licenta. unitati de productie teatrale si cinematografice.studii universitare de docto rat. ART. ART. conform legii.

b) ierarhizarii programelor de studii si clasificarii universitatilor. Tineretului s i Sportului colaboreaza cu ARACIS. de modul d e gestionare a grantului. precum si c u CNCS. Tineretului si Sportului datele solicitate de acesta. Cercetarii. in limita proiectelor de cer cetare pe care le coordoneaza. 190 (1) La sfarsitul fiecarui an bugetar. ART. Pentru diferenta. Tineretului si Sportului sau oricare alta persoana fizica sau juridica incalca principiul raspu nderii publice si sunt sanctionate conform legii. (2) Mobilitatea interinstitutionala a personalului de cercetare dupa princip iul "grantul urmeaza cercetatorul" este garantata prin prezenta lege si se reali zeaza prin metodologii elaborate de autoritatile contractante. Titularul grantul ui raspunde public. (2) Evaluarea in scopul autorizarii provizorii si acreditarii se realizeaza de catre ARACIS sau de alta agentie inscrisa in EQAR si are loc potrivit legii s i standardelor internationale in domeniu.sau centre de cercetare ale universitatii dispune. Cercetarii. ART. (3) Evaluarea in scopul ierarhizarii programelor de studii si a clasificarii universitatilor se realizeaza pe baza unei metodologii de evaluare propuse de M inisterul Educatiei. Tineretului si Sportului asigura un avans de pana la 90% din valoarea grantului din momentul semnarii contractul ui de finantare. CNATDCU. conducerea universitatii prezinta sena tului universitar un raport referitor la cuantumul regiei pentru granturile de c ercetare si la modul in care regia a fost cheltuita. cu alte agentii inscrise in EQAR. de legata de ordonatorul de credite. 192 (1) Asigurarea calitatii invatamantului superior si a cercetarii stiintifice universitare este o obligatie a institutiei de invatamant superior si o atribut ie fundamentala a Ministerului Educatiei. conform contractului cu autoritatea contractanta. Ministerul Educatiei. Cercetarii. CAP. de autonomie si de responsabilitate personala. Cercetarii. Consiliul de etica si management universitar (CEMU) si alte org anisme cu competente in domeniu conform legislatiei in vigoare. Aceste activitati se desf asoara conform reglementarilor legale in vigoare si fac obiectul controlului fin anciar intern. In realizarea acestei atributii. IX Promovarea calitatii in invatamantul superior si in cercetarea stiintifica SECTIUNEA 1 Dispozitii generale ART. universitatile pot avansa fonduri din venitur i proprii. 191 (1) Pentru granturile gestionate prin Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica. in maximum 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei l . (4) Studentii sunt parteneri cu drepturi depline in procesul de asigurare a calitatii. Ministerul Educatiei. in realizarea achizitiilor publice si a gestio narii resurselor umane necesare derularii proiectelor. Cercetarii. cu respectarea prevederilor legale. Tineretului si Sportului. Tineretului si Sportului si aprobate prin hotar are a Guvernului. Cercetarii. (2) Institutiile de invatamant superior au obligatia de a furniza Ministerul ui Educatiei. ART. 193 (1) Evaluarea universitatilor se realizeaza in scopul: a) autorizarii provizorii si acreditarii. (2) Cuantumul maximal al regiei pentru granturile si contractele de cercetar e este stabilit de finantator sau de autoritatea contractanta si nu poate fi mod ificat pe perioada derularii acestora. (3) Institutiile de invatamant superior care refuza sa faca publice datele d e interes public solicitate de Ministerul Educatiei. Refuzul sau raportarea falsa incalca princip iul raspunderii publice si duce la sanctiunile prevazute de lege.

de regula. 160 alin. la propunerea CNFIS. pentru cresterea vizibilitatii internationale si pentru concentra rea resurselor. cercetarii. (3). facuta conform prevederilor alin. pe baza evaluarii prevazute la alin. CNCS. (8) se stabilesc pe baza eval uarii prevazute la alin. (8) Statul poate finanta programele de excelenta in cercetare si educatie di n orice categorie de universitati. din strainatate. cercetarii. (3). (9) Programele de excelenta prevazute la alin. prima evaluare de dupa intrar ea in vigoare a prezentei legi. din surse publice. ART. finantarea institutiilor de inva tamant superior de stat. la initiativa Ministerului Educatiei. cercetarii. Aplicarea acestei metodologii intra in raspunderea Ministerului Educatiei. c) universitati de cercetare avansata si educatie. 195 (1) Fiecare universitate are obligatia sa realizeze. Rez ultatele evaluarii si clasificarii sunt publice. (4) lit. tineretului si sportului. Cercetarii. . Cercetarii. Rezultatele evaluarii sunt publice. se face n umai de catre un organism international cu competenta in domeniul ierarhizarii s i clasificarii institutiilor de invatamant superior sau de catre o agentie de as igurare a calitatii inregistrata in EQAR. tineretului si sportului. (10) Sunt finantate din fonduri publice: programe de licenta in universitati le de stat mentionate la alin. evaluarea interna si clasificarea departamentelor pe 5 niveluri de perfo rmanta in cercetare. Tineretului si Sportului. Cercetarii. (3). b) si programe de doctorat. conform unei metodologii-cadru elaborate de CNCS si aprobat e prin ordin al ministrului educatiei. (3) Fuziunea prin comasare sau absorbtie a institutiilor de invatamant super ior de stat se face. b) sa fuzioneze intr-o singura institutie de invatamant superior cu personal itate juridica. master si li centa in universitatile prevazute la alin. pentru informarea beneficiarilor de educatie si pentru transparenta institutionala. (3). 194 (1) Pentru promovarea calitatii si cresterea eficientei sistemului de invata mant superior. (4) Universitatile se clasifica. (5) Evaluarea prevazuta la alin. Tineretului si Sportulu i aloca preferential resurse financiare consortiilor sau universitatilor fuziona te. (4) lit. (5). Ministerul Educatiei. programe de licenta si master in uni versitatile prevazute la alin. (3). i n 3 categorii: a) universitati centrate pe educatie. universitatile de stat si particulare pot: a) sa se constituie in consortii universitare. Finantarea progr amelor de doctorat se face conform prevederilor art. Tineretulu i si Sportului sau a universitatilor. CNATDCU si un organism international cu competente in domeniul ierarhizarii si clasificarii institutiil or de invatamant selectat pe baza de concurs. (2) Universitatile acreditate la data intrarii in vigoare a prezentei legi p ot demara proceduri pentru constituirea de consortii sau pentru fuzionare prin c omasare sau absorbtie. c). pe baza unei metodologii elaborate de Mi nisterul Educatiei. incluzand reprezentanti ai studentilor. a). conform unei metodologii adoptate in acest sens prin ordin al ministrului ed ucatiei. Cercetarii. b) universitati de educatie si cercetare stiintifica sau universitati de edu catie si creatie artistica. tineretului si sportului. pentru programele de doctorat. la intervale de maximum 5 ani. (7) Pentru programele de licenta si master. 160. (4) Evaluarea programelor de studii si a institutiilor de invatamant superio r se face periodic. (6) Prin exceptie de la prevederile alin. potrivit legii. (3) se face de catre un consortiu format di n: ARACIS. ART. se face diferentiat pe categorii de universitati si in functie de pozitia in ierarhie a programelor de studii.egi. si pe baza competitiilor prevazute la art. Tineretului si Sportului si aprobate prin ordin al ministrului educatiei. Evaluarea este realizata periodic. confo rm ierarhizarii prevazute la alin. pentru programele de licenta si master. (4) lit. in jurul institutiilor din categoria universitat ilor de cercetare avansata si educatie si tinand cont de proximitatea geografica .

acordate pe baza de competitie. b) granturi pentru efectuarea si finalizarea unor cercetari. X Promovarea universitatii centrate pe student SECTIUNEA 1 Dispozitii generale ART. studentii si cercetatorii cu pe rformante exceptionale includ: a) granturi de studii sau de cercetare la universitati din tara ori din stra inatate. 197 Statul incurajeaza excelenta in institutiile de invatamant superior prin par ghii financiare specifice. Metodologia de infiintare a acestuia se elaboreaza de catre Ministerul Educatiei. pe baza evaluarii interne . la propunerea Ministerului Educatiei. b) universitatilor de stat li se aloca un fond distinct pentru dezvoltarea i nstitutionala. din bugetul alocat Ministerului Educatiei. la nivel n ational. astfel incat sa valorifice la nivel superior atat talentul. Tineretulu i si Sportului. in termen de 12 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi. de minimum 30% din suma alocata la nivel national universitatilor de st at ca finantare de baza. ART. Fondul de dezvoltare institutionala se adreseaza celor mai perfo rmante institutii de invatamant superior din fiecare categorie si se aloca dupa criterii competitive bazate pe standarde internationale. d) crearea de instrumente si mecanisme de sustinere a insertiei lor profesio nale in tara. Cercetarii. (2) O persoana dobandeste statutul de student si de membru al unei comunitat i universitare numai in urma admiterii si a inmatricularii sale intr-o instituti e de invatamant superior acreditata sau autorizata sa functioneze provizoriu. poate dispune reorganizarea sau desfiintarea departamentelor ori institutelor neperformante. Cercetarii. care permit accelerarea parcu rsului de studii universitare. indiferent de institutiile de invatamant care le ofera. Cercetarii. (3) O persoana poate fi admisa si inmatriculata ca student concomitent la ce l mult doua programe de studii. 198 Formele de sprijin pentru cadrele didactice. fara a prejudicia studentii. numai intr-o singura institutie de invatamant su . cat si achizitiile realizate prin formare. existente in prezenta lege: a) universitatilor li se aloca o finantare suplimentara. c) aprobarea unor rute educationale flexibile. conf orm normelor legale in vigoare. In invatamantul confesional stude ntii sunt membri ai comunitatii academice in calitate de discipoli. CAP. Cercetarii. Metodologia de alocare si utilizare a fondului pentru dezvoltare institutionala se aproba prin hotarare a Guvernului. Tineretului si Sportului si se adopta pr in hotarare a Guvernului. pe baza criteriilor si a standardelor de calitate stabi lite de Consiliul National al Finantarii Invatamantului Superior si aprobate de Ministerul Educatiei. SECTIUNEA a 2-a Sprijinirea excelentei individuale ART. ART. la propunerea rectorului. 199 (1) Studentii sunt considerati parteneri ai institutiilor de invatamant supe rior si membri egali ai comunitatii academice. in suma. Tineretului si Sportului. inclusiv teze d e doctorat. 196 Guvernul Romaniei infiinteaza Institutul de Studii si Cercetari Avansate din Romania. Orice subventie financiara sau bursa din fonduri publice se acorda. avand ca obiectiv principal sustinerea elitelor stiintifice romanesti din tara si din diaspora. Tineretului si Sportului.(2) Senatul universitar.

d) principiul libertatii de exprimare . subventiile urmeaza studentul. cu respecta rea capacitatii de scolarizare stabilite conform art. Falsificarea inscrisurilor din registrul matricol se sanctioneaza potrivit legii. (4) In vederea testarii cunostintelor si a capacitatilor cognitive. registrele matricole ale universitatilor si sistemele informatice aferente se elaboreaza in termen de cel mult 2 ani de la data intrarii in vigoar e a prezentei legi. in afara orelor de curs. consilierea in scopul orientarii profesionale. 202 (1) Principiile care reglementeaza activitatea studentilor in cadrul comunit atii universitare sunt: a) principiul nediscriminarii .in baza caruia deciziile in cadrul i nstitutiilor de invatamant superior sunt luate cu participarea reprezentantilor studentilor. seminar sau laborato are. (5) Baza de date electronica aferenta RMUR inregistreaza si pastreaza eviden ta diplomelor universitare emise in Romania. aprobata conform prezentei legi. acces la dat ele referitoare la situatia scolara personala. de viata si de servicii sociale in spatiul univ ersitar.in baza caruia studentii au dreptul sa isi exprime liber opiniile academice. (3) RMUR este un inscris oficial protejat legal. la propunere a CNFIS. Registrul matricol unic al universitatilor din Romania ART. institutiile de invatamant superior organizeaza examene de admitere pentru fiecare program si ciclu de studiu. 201 (1) Se constituie Registrul matricol unic al universitatilor din Romania. incalca rasp underea lor publica si sunt sanctionate in conformitate cu prevederile prezentei legi. b) principiul dreptului la asistenta si la servicii complementare gratuite i n invatamantul superior de stat . intre student si universita te se incheie un contract in care se specifica drepturile si obligatiile partilo r. asigurandu-se un control riguros al diplomelor. (5). 200 (1) O institutie de invatamant superior poate admite si inmatricula intr-un program de studii numai acel numar de studenti pentru care sunt asigurate condit ii optime de calitate academica. Tineretului si Sportului. (4) RMUR.exprimat prin: consilierea si informarea stude ntului de catre cadrele didactice. si a admiterii intr-un program de studii pentru licent a.perior. (2) Ministerul Educatiei. in cadrul institutiei de invatamant in . consilierea psihologica. Registrele matricole ale uni versitatilor devin parte a RMUR. prec um si continutul informatiilor care vor fi scrise in RMUR. In cazul studentilor care se transfe ra intre universitati sau programe de studii. c) principiul participarii la decizie . SECTIUNEA a 2-a Inmatricularea studentilor. (4) Universitatile care admit in programele lor de studii mai multi studenti decat capacitatea de scolarizare.in baza caruia toti studentii beneficiaza de egalitate de tratament din partea institutiei de invatamant superior. pentru un singur program de studii. respecti v artistice sau sportive. de numit in continuare RMUR. acc es la principalele carti de specialitate si publicatii stiintifice. RMUR este o baza de date electronica in care sunt inre gistrati toti studentii din Romania din universitatile de stat sau particulare a creditate ori autorizate sa functioneze provizoriu. ART. (3) In urma admiterii intr-un program de studii. 138 alin. (2) Oferta anuala de scolarizare este facuta publica de catre rectorul insti tutiei de invatamant superior prin declaratie pe propria raspundere. orice dis criminare directa sau indirecta fata de student este interzisa. ART. elaboreaza un regulament de alocare a codului matricol individual. pe baza registrelor existente in un iversitatile acreditate. master ori doctorat. Cercetarii.

studentii se organizeaza cu respectarea statutului si a normelor dogmatice si canonice ale cultului respectiv. Cond ucerea institutiei de invatamant superior nu se implica in organizarea procesulu i de alegere a reprezentantilor studentilor.care studiaza. cluburi. Ei sunt. Asoci atiile studentilor prezinta un raport anual privind respectarea codului.000 lei. (2) Absolventii care vor practica profesia minimum 5 ani in mediul rural vor fi scutiti de plata a 75% din imprumut. Tineretului si Sportului prin ordin al ministrului a cestuia. in dezvoltarea invatamantului superior. drepturile. legal constituite. in conditiile stabilite de Carta u niversitara. prin Agentia de credite si burse de studii. (9) Studentii pot participa la actiuni de voluntariat. (4) Statutul de student reprezentant nu poate fi conditionat de catre conduc erea universitatii. propus de asociatiile studentesti in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi si adoptat de Minist erul Educatiei. pentru care pot primi un numar de credite de studii transferabile. reprezentanti leg itimi ai intereselor studentilor. in institutiile de invatamant superi or. cenacluri. reprezentarea studentilor la nivelul com unitatii universitare se va face cu respectarea statutului si specificului dogma tic si canonic al cultului respectiv. ART. Cercetarii. sunt organismele c are exprima interesele studentilor din universitati. organizatii. in conditiile legislatiei in vigoare. de stat sau particulare. ART. cat si al universitatii. (6) Federatiile nationale studentesti. libertatile si obligatiile s tudentilor sunt stabilite si in functie de specificul dogmatic si canonic al fie carui cult. la nivelul fiecarei comunitati academice. programe sau cicluri de studiu. (3) In universitatile confesionale. libertatile si obligatiile studentilor sunt cuprinse in Codu l drepturilor si obligatiilor studentului. care es te public. atat in ca drul facultatilor. 203 (1) Studentii au dreptul sa infiinteze. garantate de stat. e) principiul transparentei si al accesului la informatii .in baza caruia s tudentii au dreptul de acces liber si gratuit la informatii care privesc propriu l parcurs educational si viata comunitatii academice din care fac parte. 205 . aceasta parte fiind preluata de catre s tat. de drept. (3) Agentia de credite si burse de studii propune reglementari corespunzatoa re in vederea acordarii creditelor. in conf ormitate cu prevederile legii. in raport cu institutiile s tatului. (2) In universitatile confesionale. cu federatiile nationale studentesti. (7) Organizatiile studentesti care reprezinta interesele studentilor la nive lul fiecarei comunitati universitare pot avea reprezentanti de drept in structur ile decizionale si executive ale universitatii. (3) Drepturile. le gal constituite. direct si se cret. in cuantum de maximum 5. (2) Studentii sunt alesi in mod democratic. (5) Studentii pot fi reprezentati in toate structurile decizionale si consul tative din universitate. (4) In universitatile confesionale. conform legii. 204 (1) Studentii care provin din familii cu venituri reduse beneficiaza de un s istem de imprumuturi bancare pentru efectuarea studiilor. la nivelul diverselor formatii. Tineretului si Sportului colaboreaza. ART. prin vot universal. I mprumuturile pot acoperi taxele de studii si costul vietii pe perioada studiilor . si se va consulta cu acestea ori de cate ori este nevoie. precum si publicatii. ateliere. (8) Ministerul Educatiei. formatii art istice si sportive. Cercetarii. (5) Fiecare universitate va institui un sistem de aplicare si monitorizare a respectarii prevederilor Codului drepturilor si obligatiilor studentului. cercuri.

Aceste burse se obtin prin concurs o rganizat la nivel national. cheltuielile cu utilitatile. (13) Tarifele practicate de universitati pentru studenti la camine si cantin e sunt cel mult egale cu diferenta dintre costurile de functionare. Tineretului si Sportului. carnete. studentii beneficiaza de tarif redus cu minimum 50% pe mijloacele de transport local in comun. universitatea de stat publica peri odic balanta de venituri si cheltuieli pentru fiecare camin studentesc. in conditiile stabilite de senatul universitar. tehnice.000 de locuitori . a caminelor si a cantinelor universitatilor se acopera din veniturile proprii ale institutiilor de invatama nt respective si din subventii de la buget cu aceasta destinatie. In acest scop se pot folosi si alte surse de finantare. bursieri ai statului roman. (10) pot p articipa studentii si absolventii institutiilor de invatamant superior de stat s i cei ai institutiilor de invatamant superior particular acreditate. cheltuielile cu materiile prime si consumabile si cheltuielile de intretinere curenta si. (3). respectiv. opera. (4) Studentii etnici romani din afara granitelor tarii. Tineretului si Sportului poate acorda anual burse pentru stagii de studii universitare si postuniversitare in straina tate din fonduri constituite in acest scop. Studentii orfani sau proveniti din casele de copii beneficiaza de gr atuitate pentru categoriile de transport stabilite prin ordin al ministrului edu catiei. subve ntiile de la bugetul de stat. (2) In timpul anului scolar. ART. c oncerte. in conditiile legii. beneficiaza de gratuitate la toate manifestarile prevazute la alin. (7) Activitatile extracurriculare . un numar de burse . in afara cifrei de scola rizare aprobate. spectacole de teatru. (5) Institutiile de invatamant superior pot acorda. (3) Studentii beneficiaza de tarife reduse cu 75% pentru accesul la muzee. film. in situatiile in care practica se desfasoara in afara centrului universit ar respectiv. precum si cele care a testa statutul de student (adeverinte. tineretului si sportului. la alte manifestari culturale si spo rtive organizate de institutii publice. culturalartistice si sportive. cuprinzand c heltuielile de personal. (9) Statutul de student cu taxa se modifica in conditiile stabilite de senat ul universitar. (6) se aplica si in cazul taberelor de creatie. Cercetarii. cercetarii. conform legii. in limita bugetelor aprobate. (17) Toate actele de studii eliberate de universitate. ferovia r si naval. absolventi ai liceelor din mediul rura l sau din orase cu mai putin de 10. (14) In vederea asigurarii transparentei. transportul intern auto. cazare si tran sport. (12) Cheltuielile de intretinere a internatelor.(1) Studentii beneficiaza de asistenta medicala si psihologica gratuita in c abinete medicale si psihologice universitare ori in policlinici si unitati spita licesti de stat. cel putin un loc pentru studii gratuite absolventilor cu diplom a de bacalaureat proveniti din centrele de plasament. Cercetarii. pe per ioada prevazuta in planurile de invatamant.pot beneficia de un numar de locuri bugetate garantate. conform normelor stabilite de Ministerul Educatiei.stiintifice. (10) Ministerul Educatiei. 206 (1) Statul roman acorda anual. cheltuielile de masa.romi. (16) Institutiile de invatamant superior de stat asigura. (11) La concursurile pentru obtinerea burselor prevazute la alin. legitimatii) se elibereaza in mo d gratuit. (15) Pot fi acordate subventii pentru cazare si studentilor care aleg alta f orma de cazare decat caminele institutiilor de invatamant superior. care se desfasoara pe teritoriul Romaniei. precum si cele pentru studentii capabili de performante sunt finant ate de la bugetul statului. (6) Candidatii proveniti din medii cu risc socioeconomic ridicat sau margina lizate din punct de vedere social . sporti ve si de odihna ale studentilor. (8) Prevederile alin. in limita resursel or financiare alocate pentru efectuarea practicii comasate a studentilor. prin hotarare a Guvernului.

XI Conducerea universitatilor SECTIUNEA 1 Dispozitii generale ART. b) decanii sunt selectati prin concurs public. b) decanul.pentru scolarizarea studentilor straini. direct s i secret de catre studentii facultatii. (4) La nivelul departamentului. respectiv minimum 25% studenti. b) consiliul facultatii. al facultatilor si departamentelor trebuie sa re specte principiul reprezentativitatii pe facultati. pe baza audierii in plenul consiliului facultatii. d) in universitatile multilingve si multiculturale. stabilirea structurilor si a functiilor de conduc ere se face dupa urmatoarea procedura: a) componenta membrilor consiliului facultatii este de maximum 75% cadre did actice si de cercetare. in baza autonomiei universitare. la nivelul unive rsitatii. potrivit regulamentului liniei de studiu conform art. La concurs pot participa persoane din cadrul universitatii sau din orice facultate de profil din tara ori din strainatate ca re. cu exceptia cazului in care decanul provine de la sectia sau linia de studiu c u predare in limba minoritatii nationale respective. la nivelul facultatii. indiferent daca sunt de stat sau particulare. (7) Procesul de stabilire si de alegere a structurilor si functiilor de cond ucere la nivelul universitatii. si se stabileste prin Carta universitar . CAP. Reprezentantii cadrelor didactice si de cercetare in consiliul facultatii sunt alesi prin votul universa l. (2) Functiile de conducere sunt urmatoarele: a) rectorul. direct si secret al conducatorilor de doctorat din scoala doctorala respectiva. pot dispune integral de veniturile obtinute din scolarizarea studentilor straini. departamente. (6) Consiliul scolii doctorale se stabileste prin votul universal. c) decanul isi desemneaza prodecanii dupa numirea de catre rector. (3) IOSUD este condusa de Consiliul pentru studiile universitare de doctorat . organizat de catre rectorul u niversitatii la nivelul facultatii. prorectorii. (2) Universitatile. Aceste burse sunt atribuite doar acelo r universitati si programe de studii care indeplinesc cele mai ridicate standard e de calitate. directorul general administrativ. Pr ocedura de numire a directorului Consiliului pentru studiile universitare de doc torat este stabilita de Codul studiilor universitare de doctorat. Functia de director al Consiliului p entru studiile universitare de doctorat este asimilata functiei de prorector. direct si secret al tuturor cadrelor didactice si de cercetare titulare din f acultate. programe de studii. 207 (1) Structurile de conducere in institutiile de invatamant superior de stat sau particulare sunt: a) senatul universitar si consiliul de administratie. au primit avizul acestuia de participare la concurs. c) consiliul departamentului. la nivelul departamentului. la nivelul universitat ii. dupa caz. prodecanii. (5) La nivelul facultatii. Consiliul facultatii are obligatia de a aviza minimu m 2 candidati. 135 alin. (2) . directorul de departament si membrii consili ului departamentului sunt alesi prin votul universal. c) directorul de departament. iar reprezentantii studentilor sunt alesi prin vot universal. respectiv de directorul acestui consiliu. direct si secret al tuturo r cadrelor didactice si de cercetare titulare. cel putin unul dintre pr odecani se numeste la propunerea cadrelor didactice apartinand minoritatii natio nale din departamentul sectiei sau liniei de predare intr-o limba a minoritatilo r nationale. Cadrele didactice apartinan d sectiei sau liniei de predare trebuie sa propuna cel putin 3 candidati. sectii/linii d e predare.

din membri ai universitatii si. senatul universitar nou-ales elaboreaza si aproba metodo logia de avizare. (3) Concursul public pentru desemnarea rectorului se desfasoara in baza meto dologiei prevazute la alin. ART. Candidatii avizati de senatul universi tar nou-ales participa apoi la concursul organizat conform alin. in termen de 30 de zile d e la data selectiei. conform Cartei uni versitare. 208 (1) Senatul universitar este compus din 75% personal didactic si de cercetar e si din 25% reprezentanti ai studentilor. 209. Fiecare facultate va avea reprezentanti in senatul universitar. direct si secret al tuturor cadrelor didactice si de cerceta re titulare din cadrul universitatii si al reprezentantilor studentilor din sena tul universitar si din consiliile facultatilor. sau b) prin votul universal. vor fi stabiliti prin votul universal. Toti membrii senatului universitar. 209 (1) Rectorul universitatilor de stat si particulare se desemneaza prin una d intre urmatoarele modalitati: a) pe baza unui concurs public. Avizul se acorda numai pe baza votului majoritatii simp le a membrilor senatului universitar nou-ales. dintre care cel putin un reprezentant al studentilor sau un absolvent al unive rsitatii desemnat de catre studentii din senatul universitar. Aceasta comisie contine minimum 12 membri . desemnat conform art. diplome si certificate. De asemenea. (1 ). in baza unei metodologii aprobate de senatul universitar nou-ales. conform legii. (2) Senatul universitar isi alege. stand la baza rezolutiilor senatului universitar. (3). ART. Rapoartele de monitorizare si de control sunt prez entate periodic si discutate in senatul universitar. rectorul poate semna acte oficiale. (4) La concursul de ocupare a functiei de rector pot participa personalitati stiintifice sau academice din tara si din strainatate care. din tara si din strainatate. 211 (1) Rectorul. alegerea persoanelor in functiile de conducere se face cu avizul cultului fondator. (2) Senatul universitar nou-ales stabileste o comisie de selectie si de recr utare a rectorului formata. in proportie de 50%. conforma cu prezenta lege. In cazul universitatilor confes ionale. Comisia de concurs este comisia de selectie si recrutare prevazuta la alin. respectiv al tuturor studentilor . tineretului si sportului. (8) In cazul universitatilor confesionale. 210 (1) In cazul in care modalitatea aleasa pentru desemnarea rectorului este ce a pe baza unui concurs public. au obtinut avizul de participare la conc urs din partea acestuia. (2). direct si secret al tuturor cadrelor didactice si d e cercetare titulare din cadrul universitatii si al reprezentantilor studentilor din senatul universitar si din consiliile facultatilor. procedura de desemnare este cea prevazuta de prez entul articol. direct si secret al tuturor cadrelor didactice si cercetatorilor titulari. inscrisuri. prin vot secret. acte financiare/contabile. pe baza audierii in plenul senatului universitar nou-ales. organizarea senatului universitar se va face cu respectarea statutului s i specificului dogmatic si canonic al cultului fondator. un presedinte care condu ce sedintele senatului universitar si reprezinta senatul universitar in raportur ile cu rectorul. . in proportie de 50%. (2) Modalitatea de desemnare a rectorului. pr in votul universal. ART. este confirmat prin ordin al minist rului educatiei. Dupa emiterea ordinului de confirmare. Senatul universitar nou-ales are obligatia de a aviza minimum 2 candidati. (2). ART. (3) Senatul universitar stabileste comisii de specialitate prin care control eaza activitatea conducerii executive a institutiei de invatamant superior si a consiliului de administratie. cercetarii. f ara exceptie. pe cote-parti de reprezentare stipulate in Carta universitara. dintre cele prevazute la alin. se stabileste cu minimum 6 luni inainte de fiecare desemnare a rectorului. din personalitati stiintifice si academice din afara unive rsitatii. de selectie si de recrutare a rectorului.a.

(5) Mentinerea in functie a directorului general administrativ se face pe ba za acordului scris al acestuia de sustinere executiva a planului managerial al n oului rector. cercetarii. j) controleaza activitatea rectorului si a consiliului de administratie prin comisii specializate. cercetarii. (7) Consiliul de administratie al universitatilor particulare este numit de catre fondatori. cuprinzand cri teriile si indicatorii de performanta manageriala. In universitatile multilingve si multiculturale cel putin unul dintre prorectori es te numit de catre rector la propunerea cadrelor didactice apartinand minoritatil or nationale din departamentul sectiei sau liniei de predare intr-o limba a mino ritatilor nationale. h) aproba metodologiile si regulamentele privind organizarea si functionarea universitatii. 125. tineretului si sp ortului. 213 (1) Senatul universitar reprezinta comunitatea universitara si este cel mai inalt for de decizie si deliberare la nivelul universitatii. isi numeste prorectorii. cercetarii. g) adopta Codul universitar al drepturilor si obligatiilor studentului. tineretului si sportului poate revoca d in functie rectorul in conditiile art. structura. 212 (1) Rectorul confirmat al universitatii de stat incheie un contract institut ional cu ministrul educatiei. Consiliul facultatii valideaza cel putin 2 candidati. tineretului si sportului. k) valideaza concursurile publice pentru functiile din consiliul de administ . (4) Decanii sunt selectati prin concurs public organizat de noul rector si v alidat de senatul universitar. SECTIUNEA a 2-a Atributiile senatului universitar. pe baza consultarii senatului universitar. la propunerea rectorului. (3) Ministrul educatiei. e) aproba proiectul de buget si executia bugetara. cercetarii. Car ta universitara. ART. c) aproba planul strategic de dezvoltare institutionala si planurile operati onale. i) incheie contractul de management cu rectorul. tineretului si sp ortului incheie cu senatul universitar un contract de management. la propunerea rectorului si cu respectarea legislatiei in vigoare . (6) Consiliul de administratie al universitatilor de stat este format din re ctor. directorul general administrativ si un reprezentant al studentilor. d) aproba.(2) Rectorul confirmat de ministrul educatiei. (3) Rectorul confirmat de ministrul educatiei. Cadrele didactice apartinand sectiei sau liniei de predare trebuie sa propuna cel putin 3 candidati. (2) Rectorul poate fi demis de catre senatul universitar. in urma dezbaterii cu comunitatea universitara. cu exceptia cazului in care rectorul provine de la sectia s au linia de studiu cu predare in limba minoritatii nationale respective. organizarea si functionarea universitatii. drepturile si obligatiile par tilor contractuale. (2) Atributiile senatului universitar sunt urmatoarele: a) garanteaza libertatea academica si autonomia universitara. cu r espectarea prevederilor Codului drepturilor si obligatiilor studentului. f) elaboreaza si aproba Codul de asigurare a calitatii si Codul de etica si deontologie profesionala universitara. ale rectorului. prorectorii. decanii. ale consiliului de admini stratie. in conditiile spec ificate prin contractul de management si Carta universitara. La concurs pot participa candidatii avizati de co nsiliul facultatii cu votul majoritatii simple a membrilor acestuia si pe baza u nei metodologii specifice elaborate de senatul universitar. b) elaboreaza si adopta. ale decanului si ale sefului de departament ART.

pe baza contractului de management. (10) Consiliul facultatii reprezinta organismul decizional si deliberativ al facultatii. Mandatul poate fi innoit cel mult o data. astfel incat sa se asigure eficienta decizionala si reprezentativita tea comunitatii academice. (11) Directorul de departament realizeaza managementul si conducerea operati va a departamentului. in baza referatelor realizate de comisiile sale de specialitate. (2). Pentru studenti. el este ajutat de consiliu . durata mandatului se reglementeaza prin Ca rta universitara. Carta universitara si legislatia in vigoare. Decanul prezinta anual un raport consiliului facultatii privind star ea facultatii. Decanul conduce sedintele consiliului facultatii si aplica hotara rile rectorului. Aceste documen te sunt publice. structura. (4) Mandatul senatului universitar este de 4 ani. Senatul universitar valideaza raportul mentionat. stabilite prin Carta universitara sau aproba te de senatul universitar si in conformitate cu legislatia in vigoare. in urma unui nou concurs. in conformi tate cu contractul de management. c) controleaza activitatea decanului si aproba rapoartele anuale ale acestui a privind starea generala a facultatii. Rectorul este ordonatorul de credite al universitatii. asigurarea calitatii si respectarea etic ii universitare la nivelul facultatii. c) incheie contractul de management cu senatul universitar. in baza unei metodologii proprii si a legislatiei in vigoa re. (6) Rectorul reprezinta legal universitatea in relatiile cu tertii si realiz eaza conducerea executiva a universitatii. organizarea si functionarea f acultatii. f) prezinta senatului universitar. consiliului de administratie si senatului universitar. m) aproba. n) indeplineste alte atributii. la propunerea rectorului. Tineretului si Sportului. Rectorul are urmatoarele atributii: a) realizeaza managementul si conducerea operativa a universitatii. indiferent de perioada in care s-au derulat mandatele si de intreruperile acestora. (8) Atributiile prorectorilor. (9) Decanul reprezinta facultatea si raspunde de managementul si conducerea facultatii. numarul si durata mandatelor acestora se stab ilesc prin Carta universitara. in luna aprilie a fiecarui an. b) aproba programele de studii gestionate de facultate. In exercitarea acestei functii. h) indeplineste alte atributii stabilite de senatul universitar. 130 alin. (5) Senatul universitar poate fi convocat de rector sau la cererea a cel put in o treime dintre membrii senatului universitar. Atributi ile decanului sunt stabilite in conformitate cu prevederile Cartei universitare si cu legislatia in vigoare. e) propune spre aprobare senatului universitar proiectul de buget si raportu l privind executia bugetara. b) negociaza si semneaza contractul institutional cu Ministerul Educatiei. Consiliul facultatii are urmatoarele atributii: a) aproba. d) indeplineste alte atributii. O persoana nu poate fi rector al aceleiasi institutii de invatamant superior pe ntru mai mult de 8 ani. d) propune spre aprobare senatului universitar structura si reglementarile d e functionare ale universitatii. l) aproba metodologia de concurs si rezultatele concursurilor pentru angajar ea personalului didactic si de cercetare si evalueaza periodic resursa umana. sanctionarea personalului cu performant e profesionale slabe. C ercetarii. Durata mandatului unui mem bru al senatului universitar este de 4 ani. la propunerea decanului. raportul p revazut la art. (7) Durata mandatului de rector este de 4 ani. cu posibilitatea innoirii succesive de maximum doua ori. (3) Componenta si marimea senatului universitar sunt stabilite prin Carta un iversitara.ratie. conform prevederilor Cartei universitare. g) conduce consiliul de administratie. conform Cartei universitare.

de decan. (4) Atributiile si competentele structurilor si ale functiilor de conducere din invatamantul superior sunt stabilite prin Carta universitara a institutiei. un reprezentant al Minist erului Educatiei. (2) Persoanele care exercita o functie de conducere sau de demnitate publica . conducerea operativa a uni versitatii si aplica deciziile strategice ale senatului universitar. de statele de functii. e) aproba operatiunile financiare care depasesc plafoanele stabilite de sena tul universitar. formarea. consiliul de administratie: a) stabileste in termeni operationali bugetul institutional. (7) Prin Carta universitara. in universit atile particulare. universitatea isi poate dezvolta structuri cons ultative formate din reprezentanti ai mediului economic si personalitati din med iul academic. angajarea. (6) Unitatile de cercetare-dezvoltare sunt conduse de directori ai unitatilo r respective. d) avizeaza propunerile de programe noi de studii si formuleaza propuneri ca tre senatul universitar de terminare a acelor programe de studii care nu se mai incadreaza in misiunea universitatii sau care sunt ineficiente academic si finan ciar. de prorector. c) aproba propunerile de scoatere la concurs a posturilor didactice si de ce rcetare. Membrii acestor structuri de conducere au drept de vot deliberativ egal. mi croproductie nu se cumuleaza. conform Cartei universitare. de catre rector. motivarea si inceta rea relatiilor contractuale de munca ale personalului sunt de raspunderea direct orului de departament. (2) In cazul vacantarii unui loc in functiile de conducere. de prodecan. a conducatorului scolii doctorale sau a decanului. (5) Structura administrativa a universitatii este condusa de catre un direct or administrativ si este organizata pe directii.l departamentului. ART. ale consiliilor facultatilor si ale departamentelor se iau cu votul majoritatii membrilor prezenti. ART. particulare si confesionale este interzisa. de cazari . iar numirea pe post. Cercetarii. cultural si profesional extern. in mod obligatoriu. potrivit Cartei universitare. potrivit legii. Validarea concursului se face de catre senatul universitar. Hotararile senatelor universitare. ocuparea oricarei functii de cond ucere in universitatile de stat. confor m prevederilor Cartei universitare. 214 (1) Functiile de conducere de rector. (13) Consiliul de administratie al universitatii asigura. proiectare. sau se organizeaza conc urs public. sub conducerea rec torului sau a unei alte persoane desemnate prin Carta universitara. 215 (1) Dupa implinirea varstei de pensionare. evaluarea periodica. respectiv de fondatori. (3) Numarul de prorectori si de prodecani din institutiile de invatamant sup erior se stabileste prin Carta universitara. in termen de maximum 3 luni de la data vacantarii. cu exceptia mandatelor in exercitiu la data intrarii in vigoare a prezentei legi. f) propune senatului universitar strategii ale universitatii pe termen lung si mediu si politici pe domenii de interes ale universitatii. (14) Studentii au cel putin un reprezentant in comisiile de etica. De asemenea . in cazul uni versitatilor particulare si confesionale particulare. Directorul de departament raspun de de planurile de invatamant. se procedeaza la alegeri partiale. in universitatile de stat. precum si in alte comisii cu caracter social. Postul de director general admi nistrativ se ocupa prin concurs organizat de consiliul de administratie al insti tutiei de invatamant superior. d e director de departament sau de unitate de cercetare-dezvoltare. de managementul cercetarii si al calitatii si de managementul financiar al departamentului. daca numa rul celor prezenti reprezinta cel putin doua treimi din numarul total al membril or. de asigurare a calitatii. b) aproba executia bugetara si bilantul anual. potrivit Cartei universitare. (12) Selectia. in cazul directorului de departament. Tineretului si Sportului. Presedintele comisiei de concurs este rectorul in stitutiei. Din comisie face parte.

Ti neretului si Sportului. b) elaboreaza reglementarile de organizare si functionare a sistemului de in vatamant superior.au dreptul de a li se rezerva postul din sistemul educational. d) gestioneaza procesul de evaluare periodica. Dezvoltar ii Tehnologice si Inovarii (CNECSDTI). de clasificare a universitati lor si de ierarhizare a programelor de studii ale acestora. pentru recunoast erea si echivalarea diplomelor si certificatelor si pentru vizarea actelor de st udii. c) monitorizeaza si verifica direct sau prin organismele abilitate in acest sens respectarea reglementarilor privind organizarea si functionarea invatamantu lui superior. la nivel national. pe perioada exercitarii mandatului. Cercetarii. Consiliul National de Atestare a Titlurilor. Colegiul consultativ pentru cercetare-dezvoltare si inovare (CCCDI). incaseaza sume. Din aceste organisme pot face parte cadre didactice si cercetatori. conform unei metodologii proprii. Consiliul Natio nal al Bibliotecilor Universitare (CNBU). pe baza unei liste aprobate si reactualizate de Ministerul Educatiei. etica universitar a si asigurarea calitatii in invatamantul superior. in lei sau in valuta. 217 (1) Pentru exercitarea atributiilor sale. (4) Functia de rector este incompatibila cu detinerea de functii de conducer e in cadrul unui partid politic. ca parte a Ariei europene a invatamantului superior. Cercetarii. Consi liul National pentru Finantarea Invatamantului Superior (CNFIS). Consiliul National al Cercetarii Stiintifice (C NCS). (2) Ministerul Educatiei. (3) Persoanele care ocupa o functie de conducere sau de demnitate publica nu pot exercita functia de rector pe perioada indeplinirii mandatului. managementul financiar. avand cel putin titlul de conferentiar sau de cerceta tor stiintific II ori titluri echivalente obtinute in strainatate. elaboreaza metodol ogia prin care se pot recunoaste automat diplomele si certificatele obtinute in universitati din statele membre ale Uniunii Europene. j) publica anual un raport privind starea invatamantului superior. membri ai Aca . Tineretului si Sportului are urmatoare le atributii principale: a) propune politicile si strategiile nationale pentru invatamantul superior. Ministerul Educatiei. h) verifica si gestioneaza sistemul de indicatori statistici de referinta pe ntru invatamantul superior si bazele de date corespunzatoare pentru monitorizare a si prognozarea evolutiei invatamantului superior in raport cu piata muncii. Cercetarii. Guvernului si Ministerului Educatiei. precum si in universitati de prestigiu din a lte state. ART. g) elaboreaza si propune proiectul de buget pentru invatamantul superior. Tineretului si Sportului constituie registre de experti si se sprijina pe organi sme consultative. Tineretului si Sportului. Consiliul de etica si management unive rsitar (CEMU) si Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintifice. ca parte a bugetului educatiei si bugetului cercetarii. Diplomelor si Certif icatelor Universitare (CNATDCU). SECTIUNEA a 3-a Rolul statului in invatamantul superior ART. (5) Functiile de conducere sau de demnitate publica se pot cumula cu functii le didactice si/sau de cercetare. alcatuite pe criterii de prestigiu profesio nal si moral: Consiliul National de Statistica si Prognoza a Invatamantului Supe rior (CNSPIS). i) sustine realizarea de studii si de cercetari in invatamantul superior. f) organizeaza recunoasterea si echivalarea diplomelor si certificatelor con form normelor interne si in conformitate cu normele europene. cercetarea universitara. 216 (1) Statul isi exercita atributiile in domeniul invatamantului superior prin intermediul Parlamentului. ale Spatiului Economic Eur opean si in Confederatia Elvetiana. organizeaza recunoasterea automata a func tiilor didactice universitare si a calitatii de conducator de doctorat. Cercetarii. e) controleaza gestionarea RMUR.

Bugetele acestor organisme sunt gestionate prin Unitatea executiva pentru finan tarea invatamantului superior. Tinere tului si Sportului sau din proprie initiativa. Tineretului si Sportului privind resursa umana pentru activitatile didactice si de cercetare din invatamantul superior. Cercetarii. dezvoltarii si inovarii (UEFISCDI) si se constituie pe baza contractuala intre Ministerul Educatiei. in baza unor indicatori specifici. Cercetarii. b) propune metodologia-cadru prevazuta la art. (2) Consiliul de Etica si Management Universitar se pronunta asupra litigiil or de etica universitara si are ca principale atributii: a) monitorizarea punerii in aplicare a politicilor de etica universitara la nivelul sistemului de invatamant superior. c) constatarea incalcarii de catre o institutie de invatamant superior a obl igatiilor prevazute de prezenta lege. tineretului si sportului. a calitatii de conducator de doctorat si a atestatului de abilitare. e) alte atributii stabilite prin lege sau prin regulamentul de organizare si . Rapor tul de verificare institutionala este prezentat ministrului educatiei. prin ordin al ministrului educati ei. Acest raport este public. a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare. tineretului si sportului.demiei Romane si ai unor institutii de cultura. (1) beneficiaza de un secretariat tehnic c are se constituie si functioneaza prin ordin al ministrului educatiei. Dezvoltarii Tehnol ogice si Inovarii este organismul prevazut de Legea nr. 219 (1) CNATDCU are urmatoarele atributii: a) propune un set de standarde minimale necesare si obligatorii pentru confe rirea titlurilor didactice din invatamantul superior. specificand concluzii bazate pe date si documente. cu modific arile si completarile ulterioare. tineretului si sportului. 206/2004 privind buna co nduita in cercetarea stiintifica. a cercetarii. modul de desfasurare a concursuri lor pentru ocuparea posturilor didactice si de cercetare din universitati. (3) Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintifice. (2) Consiliile prevazute la alin. dezvoltarea tehnologica si inovare. sau reprezentanti ai mediului de afaceri in CCCDI sau. Ti neretului si Sportului si UEFISCDI sau din alte surse legal constituite. 218 (1) Consiliul National de Statistica si Prognoza a Invatamantului Superior a re ca atributii principale elaborarea si actualizarea permanenta a indicatorilor de monitorizare a invatamantului superior si prognoza evolutiei acestuia in rap ort cu dinamica pietei muncii. cercetari i. Acest raport se face public. Aceste standarde se adopta prin ordin al ministrului educatiei. (4) CNCS se constituie prin reorganizarea. a Consiliului National al Cercetarii S tiintifice din Invatamantul Superior. d) prezinta un raport anual Ministerului Educatiei. ART. b) auditarea comisiilor de etica din universitati si prezentarea unui raport anual privind etica universitara. ART. (1). Acest consiliu publica anual datele corespunzatoa re acestor indicatori. care este un document public. Standardele minimale de acceptare de catre CNA TDCU a dosarului pentru obtinerea atestatului de abilitare nu depind de functia didactica sau gradul profesional al candidatului si sunt identice cu standardele de acordare a titlului de profesor universitar. (1) se stabilesc prin ordi n al ministrului educatiei. cercetarii. precum si un membru student in C EMU si CNCU si un student cu statut de observator in CNFIS. la solicitarea Ministerului Educatiei. tineretului si sportului. d) elaborarea si publicarea Codului de referinta al eticii si deontologiei u niversitare. 295 alin. In arbitrarea litigiilor. in CNFIS. c) verifica anual. Consiliul d e Etica si Management Universitar se bazeaza pe principiile si procedurile elabo rate in acest document. structura si co mponenta organismelor specializate prevazute la alin. gestion ate de UEFISCDI. conform legii. tineretului si sportului. Cercetarii. regulamentele de organizare si functionare. ca observatori. (3) Infiintarea. cercetari i. cerc etarii. cercetarii.

se stabileste. (2) In exercitarea atributiilor sale. Acest raport este public. ART. evaluare periodica si coordonarea sistemul ui de biblioteci din invatamantul superior. in termen de maximu m 12 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi. la solicitarea Ministerului Educatiei. Cercetarii. b) verifica periodic. prin consultarea Consiliului National de Statistica si Prognoza a Invatamantului Superior (CNSPIS). criteriile si indicatorii de calitate pentru cerc etarea stiintifica. Ministerul Educatiei. ART. corelat cu sistemele de indi catori statistici de referinta la nivel european din domeniu. Tineretului si Sportului isi realizeaz a atributiile in domeniul cercetarii prin Autoritatea Nationala de Cercetare Sti intifica. Cercetarii. Ti neretului si Sportului sau din proprie initiativa. Cercetarii. a echitatii si a relevantei invatamantului superior pentru piata muncii. (2) Sistemul de indicatori va fi elaborat de Ministerul Educatiei. Tin eretului si Sportului sau din proprie initiativa. Cercetarii. . d) prezinta anual Ministerului Educatiei. (2) CNFIS are urmatoarele atributii principale: a) propune metodologia de finantare a universitatilor si stabileste costul m ediu per student echivalent pe cicluri si domenii de studii. 222 (1) Invatamantul universitar de stat este gratuit pentru cifra de scolarizar e aprobata anual de Guvern si cu taxa. (1). la solicitarea Ministerului Educatiei.functionare. 220 (1) Pentru monitorizarea eficientei manageriale. aprobate prin ordin al ministrului educatiei. Reprezentantii invatamantului particu lar sunt parteneri de dialog social. Tineretului si Sportul ui un raport privind starea cercetarii stiintifice in invatamantul superior si p erformantele universitatilor. realizarea proiectelor de dezv oltare institutionala si eficienta gestionarii fondurilor publice de catre unive rsitati si face propuneri pentru finantarea complementara a universitatilor pe b aza de proiecte institutionale. cu autoritati si asociatii profesionale si stiintifice nationale si internati onale reprezentative. (3) CNCS are urmatoarele atributii principale: a) stabileste standardele. federatii sindicale la nivel de ramura si federatii studen testi legal constituite la nivel national. cercetarii. in conditiile legii. Cercetarii. Tineretului si Sportul ui un raport privind starea finantarii invatamantului superior si masurile de op timizare ce se impun. a ARACIS. conform legii. Cercetari i. Raportul este public si va fi afisat pe site-ul CN CS. 221 (1) Ministerul Educatiei. a CNFIS. CAP. b) auditeaza periodic. c) prezinta anual Ministerului Educatiei. un sistem de indicatori st atistici de referinta pentru invatamantul superior. a CNCS. Tine retului si Sportului colaboreaza cu Consiliul National al Rectorilor si. Raportul anual privind starea invatamantului superior se bazeaza pe indicatorii prevazuti la alin. cercetarea stiintifica univer sitara ori din unitatile de cercetare-dezvoltare. (4) Consiliul National al Bibliotecilor Universitare (CNBU) are in atributii elaborarea strategiei de dezvoltare. Cercetarii. XII Finantarea si patrimoniul universitatilor SECTIUNEA 1 Dispozitii generale ART. si se aproba prin hotarare a Guvernului. ti neretului si sportului. c) gestioneaza programe de cercetare si procese de evaluare a proiectelor de cercetare care sunt propuse pentru finantare competitiva. a CN ATDCU si a Autoritatii Nationale pentru Calificari. Tineretului si Sportului. dupa ca z.

(3) Finantarea suplimentara se acorda din fonduri publice de catre Ministeru l Educatiei. (2) Veniturile acestor institutii se compun din sume alocate de la bugetul M inisterului Educatiei. numarul de granturi de studii alocate unui program variind in functie de pozitia programului in aceasta ierarhie. in conformitate cu prevederile legale in vigoa re. conform metodologiei aprobate de s enatul universitar. inclusiv imprumuturi si ajutoare externe. venituri extrabugetare si din alte surse. ART. sponsorizari si taxe percepute in conditiile legii de la persoane fizice si juridice. burse si protectia sociala a studentilor. per cicluri de studiu si per limba de predare. precum si din venituri pro prii. per domeniu. b) asigurarea calitatii invatamantului superior la nivelul standardelor din Spatiul European al Invatamantului Superior pentru pregatirea resurselor umane s i dezvoltarea personala ca cetateni ai unei societati democratice bazate pe cuno astere. donatii. precum si prin alte surse. (6) Toate resursele de finantare ale universitatilor de stat sunt venituri p roprii. (7) Statul poate sprijini invatamantul superior particular acreditat. (4) Executia bugetara anuala a institutiilor de invatamant superior de stat se face publica. 223 (1) Institutiile de invatamant superior de stat functioneaza ca institutii f inantate din fondurile alocate de la bugetul de stat. Tineretului si Sportului pentru a stimula excelenta ins titutiilor si a programelor de studii. Cercetarii. inmatriculari. (8) Institutiile de invatamant superior de stat si particulare pot primi don atii din tara si din strainatate. in vederea realizarii obiectivelor care le revin in cadrul po liticii statului din domeniul invatamantului si cercetarii stiintifice universit are. repetarea examenelor si a altor forme de verificare. in conditiile autono miei universitare. potrivit legii. (4) Ministerul Educatiei. fonduri alocate pe baza competitionala pentru dezvoltare institutionala. ca prioritate nationala. De asemenea. Tineretului si Sportului. 197 lit. a). Aceste veni turi sunt utilizate de institutiile de invatamant superior. realizarea de obiective de investitii. pentru finantarea de baza. pentru acele institutii de invata mant superior care pregatesc specialisti in functie de cerintele ministerelor re spective. se pot percepe taxe si pentru activitati neincluse in planul de invatamant. fonduri alocate pe baza competitionala pentru incluziune. d) dezvoltarea invatamantului superior si a cercetarii stiintifice si creati ei artistice universitare pentru integrarea la varf in viata stiintifica mondial a. iar in interiorul domeniului. admiteri. finantarea complementara si finantarea suplimentara . celor mai bine plasate programe in ierarhi a calitatii acestora. (5) Finantarea invatamantului superior de stat poate fi realizata pe baza de contract si prin contributia altor ministere. Finantarea suplimentara se acorda conform prevederi lor art. Tineretului si Sportului asigura finan tarea de baza pentru universitatile de stat. prioritar.(2) In invatamantul universitar de stat gratuit se pot percepe taxe pentru: depasirea duratei de scolarizare prevazute de lege. prin granturi de studii calculate p e baza costului mediu per student echivalent. rei nmatriculari. atat din cadrul universitatilor de stat. cat si al celor particulare. pe baza de contract . in concordanta cu urmatoarele cerinte: a) considerarea dezvoltarii invatamantului superior ca responsabilitate publ ica si a invatamantului. in general. romane sau straine. Granturile de studii vor fi alocate prioritar spre ace le domenii care asigura dezvoltarea sustenabila si competitiva a societatii. si din alte surse. Cercetarii. Cercetarii. . care depasesc prevederile planului de invatamant. (3) Finantarea invatamantului superior de stat se asigura din fonduri public e. dobanzi. c) profesionalizarea resurselor umane in concordanta cu diversificarea piete i muncii.

(5) Finantarea de baza este multianuala, asigurandu-se pe toata durata unui ciclu de studii. (6) Finantarea complementara se realizeaza de Ministerul Educatiei, Cercetar ii, Tineretului si Sportului prin: a) subventii pentru cazare si masa; b) fonduri alocate pe baza de prioritati si norme specifice pentru dotari si alte cheltuieli de investitii si reparatii capitale; c) fonduri alocate pe baze competitionale pentru cercetarea stiintifica univ ersitara. (7) Finantarea institutiilor de invatamant superior de stat se face pe baza de contract incheiat intre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Spor tului si institutia de invatamant superior respectiva, dupa cum urmeaza: a) contract institutional pentru finantarea de baza, pentru fondul de burse si protectie sociala a studentilor, pentru fondul de dezvoltare institutionala, precum si pentru finantarea de obiective de investitii; b) contract complementar pentru finantarea reparatiilor capitale, a dotarilo r si a altor cheltuieli de investitii, precum si subventii pentru cazare si masa ; c) contractele institutionale si complementare sunt supuse controlului perio dic efectuat de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si CN FIS. (8) Finantarea cercetarii stiintifice universitare se face conform prevederi lor Ordonantei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiintifica si dezvolta rea tehnologica, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 324/2003, c u modificarile si completarile ulterioare, si legislatiei specifice domeniului c ercetarii-dezvoltarii. (9) Fondurile pentru burse si protectie sociala a studentilor se aloca in fu nctie de numarul de studenti de la invatamantul cu frecventa, fara taxa de studi i. (10) Studentii beneficiaza de burse de performanta sau de merit, pentru stim ularea excelentei, precum si de burse sociale, pentru sustinerea financiara a st udentilor cu venituri reduse. Cuantumul minim al burselor sociale se propune anu al de catre CNFIS, tinand cont de faptul ca acestea trebuie sa acopere cheltuiel ile minime de masa si cazare. (11) Universitatile pot suplimenta fondul de burse prin venituri proprii ext rabugetare. (12) Categoriile de cheltuieli eligibile si metodologia de distribuire a ace stora din finantarea complementara si suplimentara se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la initiativa Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Spo rtului, in termen de maximum 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi. (13) Rectorii universitatilor de stat, prin contractul institutional incheia t cu Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, sunt direct res ponsabili de alocarea resurselor institutiei, prioritar spre departamentele si s tructurile cele mai performante. ART. 224 Statul roman poate acorda anual burse pentru sprijinirea etnicilor romani di n tari invecinate si a etnicilor romani cu domiciliul stabil in strainatate, car e doresc sa studieze in cadrul unitatilor si institutiilor de invatamant de stat din Romania. ART. 225 (1) Programele de studii de master si doctorat in stiinte si tehnologii avan sate, cele care se desfasoara in limbi de circulatie internationala, precum si d octoratele in cotutela cu universitati de prestigiu din strainatate beneficiaza de finantare preferentiala, acordata conform propunerilor CNFIS. (2) Fondurile ramase la sfarsitul anului din executia bugetului prevazut in contractul institutional si complementar, precum si fondurile aferente cercetari i stiintifice universitare si veniturile extrabugetare raman la dispozitia unive rsitatilor si se cuprind in bugetul de venituri si cheltuieli al institutiei, fa ra varsaminte la bugetul de stat si fara afectarea alocatiilor de la bugetul de stat pentru anul urmator.

ART. 226 (1) Universitatile de stat sau particulare au patrimoniu propriu, pe care il gestioneaza conform legii. (2) Drepturile pe care le au universitatile asupra bunurilor din patrimoniul propriu pot fi drepturi reale, dupa caz, drept de proprietate sau dezmembramint e ale acestuia, uz, uzufruct, servitute si superficie, potrivit dispozitiilor Co dului civil, drept de folosinta dobandit prin inchiriere, concesiune, comodat si altele asemenea ori drept de administrare, in conditiile legii. (3) In patrimoniul universitatilor pot exista si drepturi de creanta izvorat e din contracte, conventii sau hotarari judecatoresti. (4) Universitatile de stat pot avea in patrimoniu bunuri mobile si imobile d in domeniul public sau din domeniul privat al statului. (5) Drepturile subiective ale universitatilor asupra bunurilor din domeniul public al statului pot fi drepturi de administrare, de folosinta, de concesiune ori de inchiriere, in conditiile legii. (6) Prin hotarare a Guvernului, bunurile din domeniul public al statului pot fi trecute in domeniul privat al statului si transmise in proprietate universit atilor de stat, in conditiile legii. (7) Universitatile de stat au drept de proprietate asupra bunurilor existent e in patrimoniul lor la data intrarii in vigoare a prezentei legi. Ministerul Ed ucatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului este imputernicit sa emita certifi cat de atestare a dreptului de proprietate pentru universitatile de stat pe baza documentatiei inaintate de acestea. (8) Dreptul de proprietate al universitatilor de stat asupra bunurilor preva zute la alin. (7) se exercita in conditiile prevazute de Carta universitara, cu respectarea dispozitiilor dreptului comun. (9) Dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile, precum si alte drepturi reale ale universitatilor de stat sunt supuse procedurii publicitatii imobiliar e prevazute de legislatia speciala in materie. (10) In cazul desfiintarii unei universitati de stat, bunurile aflate in pro prietate, ramase in urma lichidarii, trec in proprietatea privata a statului. (11) Universitatile particulare sunt titulare ale dreptului de proprietate o ri ale altor drepturi reale pe care le exercita asupra patrimoniului, in conditi ile legii. SECTIUNEA a 2-a Organizarea si functionarea invatamantului superior particular si confesiona l particular ART. 227 (1) Institutiile de invatamant superior particulare si institutiile de invat amant superior confesionale particulare sunt: a) fondate din initiativa si cu resursele materiale si financiare ale unei f undatii sau asociatii, ale unui cult religios ori ale unui alt furnizor de educa tie, recunoscut ca atare potrivit prevederilor prezentei legi; b) persoane juridice de drept privat. (2) Institutiile de invatamant superior particulare au autonomie universitar a, conform prevederilor prezentei legi, si autonomie economico-financiara, avand drept fundament proprietatea privata, garantata de Constitutie. (3) Structurile universitatilor particulare si confesionale particulare, atr ibutiile, durata mandatelor, precum si alte considerente legate de statutul aces tora sunt stabilite de Carta universitara, avizate de fondatori si aprobate de s enatul universitar cu respectarea stricta a prevederilor prezentei legi. SECTIUNEA a 3-a Infiintarea institutiilor de invatamant superior particulare si confesionale particulare ART. 228 (1) O institutie de invatamant superior particulara si confesionala particul

ara trebuie sa parcurga toate procedurile de autorizare provizorie si acreditare stabilite de prezenta lege. (2) Institutiile de invatamant superior particulare si confesionale particul are sunt acreditate prin lege, initiata de catre Guvern la propunerea Ministerul ui Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. (3) Universitatilor acreditate li se recunoaste perioada de functionare lega la. SECTIUNEA a 4-a Patrimoniul institutiilor de invatamant superior particulare si confesionale particulare ART. 229 (1) Patrimoniul institutiilor de invatamant superior particulare si confesio nale particulare consta in patrimoniul initial al fondatorilor, la care se adaug a patrimoniul dobandit ulterior. (2) Institutiile de invatamant superior particulare si confesionale particul are, pe durata existentei lor, dispun de patrimoniul pus la dispozitia lor, conf orm legii. (3) Toate deciziile privind patrimoniul institutiilor de invatamant superior particulare si confesionale particulare sunt luate de catre consiliul de admini stratie. SECTIUNEA a 5-a Desfiintarea institutiilor de invatamant superior particulare si confesional e particulare ART. 230 (1) Desfiintarea, dizolvarea sau lichidarea institutiilor de invatamant supe rior particulare si confesionale particulare se face in conditiile legii. Initia tiva desfiintarii institutiilor de invatamant superior particulare sau confesion ale particulare poate apartine si fondatorilor. (2) In caz de desfiintare, dizolvare sau lichidare, patrimoniul institutiilo r de invatamant superior particulare si confesionale particulare revine fondator ilor. (3) Desfiintarea universitatilor particulare se va face cu protectia interes elor studentilor. SECTIUNEA a 6-a Finantarea institutiilor de invatamant superior particulare si confesionale particulare ART. 231 Sursele de finantare ale institutiilor de invatamant superior particulare si confesionale particulare sunt compuse din: a) sumele depuse de fondatori; b) taxe de studiu si alte taxe scolare; c) sponsorizari, donatii, granturi si finantari acordate pe baza de competit ie, exploatarea rezultatelor cercetarii, dezvoltarii, inovarii si alte surse leg al constituite. TITLUL IV Statutul personalului didactic CAP. I Statutul personalului didactic din invatamantul preuniversitar SECTIUNEA 1 Dispozitii generale

c) conditiile si modalitatile de ocupare a posturilor si a functiilor didact ice. in maniera obscena. 235 Pentru institutiile de invatamant militar si invatamant de informatii. de indrumare si de control care se considera nedreptatit poate solicita o expertiza a capacitatii de munca. ART. de conducere. care au capacitatea de exercitare deplina a drepturilor. de incetare a activitatii si de pensionare a personalului didactic si didactic auxiliar. eliberat pe un formular specific elaborat de Ministerul Educatiei. in public. Cercetarii. ordine publica si securitate natio nala. competentele. Tineretului si Sportului si Ministerul Sanatatii. impreuna cu Ministerul Sanatatii. pe durata stabilita printr-o hotarare judecatoreasca definitiva de cond amnare penala. se prevad urmatoarele: a) aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul militar/de informatii . b) personalul didactic militar/de informatii. precum si intr-o functie de conducere. d) criteriile de normare. functiilor de conducere. drepturile si obligatiile sp ecifice personalului didactic si didactic auxiliar. cu acordul consiliului de administratie. didactic auxiliar. didactice auxiliare. p recum si personalului din unitatile conexe invatamantului. de indrumare si de control. cum sunt: a) prestarea de catre cadrul didactic a oricarei activitati comerciale in in cinta unitatii de invatamant sau in zona limitrofa. ordine publica si securitate n . ordin e publica si securitate nationala. c) personalul didactic militar/de informatii. a functiilor de conducere. audio ori vizuale. regulamente si ins tructiuni proprii. de acordare a distinctiilor si de aplicare a sanct iunilor. de indrumare si de control sunt condit ionate de prezentarea unui certificat medical. c) practicarea. ordine publica si securitate n ationala si civil se constituie din personalul prevazut in prezenta lege si din corpul instructorilor militari/de informatii. o conduita morala conforma deontologiei profesionale si sunt apte din punct de vedere medical si psihologic pentru indeplinirea functiei . a corpului. (2) Din categoria personalului didactic pot face parte persoanele care indep linesc conditiile de studii prevazute de lege. de indrumare si de control. Aceeasi prevedere s e aplica.ART. responsabilitatile. ART. b) comertul cu materiale obscene sau pornografice scrise. 233 (1) Personalul didactic cuprinde persoanele din sistemul de invatamant respo nsabile cu instruirea si educatia. (5) Nu pot ocupa posturile didactice. un nou examen medical complet. precum si conditiile si modalitatile de eliberare din aceste posturi si functii . Incompatibilitatile de ordin medical cu functia didact ica sunt stabilite prin protocol incheiat intre Ministerul Educatiei. de indrumare si de control. 234 (1) Incadrarea si mentinerea intr-o functie didactica sau didactica auxiliar a. de indrumare si de control. ordine publica si securitate nationala se face prin ordine. in mod similar. conducerea unitatii sau a institutiei de invatamant poate solicita. (4) In situatii de inaptitudine profesionala de natura psihocomportamentala. (3) Nu pot ocupa functiile prevazute la alin. Cercetarii . (2) Personalul didactic. b) formarea initiala si continua a personalului didactic si a personalului d e conducere. 232 Statutul reglementeaza: a) functiile. ART. de conducere sau de indrumare si de co ntrol in invatamant persoanele care desfasoara activitati incompatibile cu demni tatea functiei didactice. Tineretului si Sportului. a unor activitati cu componenta lubrica sau altel e care implica exhibarea. (1) persoanele lipsite de aces t drept. precum si ale celui de condu cere.

realizata prin universitat i. pe baza analizei nevoilor de fo rmare din sistem. competentele si responsabilitat ile se stabilesc prin instructiuni proprii. (2) Programele de formare initiala teoretica in specialitate si psihopedagog ica sunt acreditate si evaluate periodic de catre Ministerul Educatiei. Cercetarii. sub coordonarea unui profesor mentor. Cercetarii. (1). Tineretului si Sportului. (2) Programele de studii ale masterului didactic sunt elaborate pe baza stan dardelor profesionale pentru functiile didactice. Tineretului si Sportului intr-o institutie publ ica pot beneficia de burse de studiu finantate de la bugetul de stat. ordine publica si securitate nationala. se aproba de catre Ministerul Educatiei. Cercetar ii. (6) Absolventilor masterului didactic li se elibereaza diploma de master did actic in domeniul programului de licenta. (4) Cuantumul unei burse acordate de la bugetul de stat este egal cu salariu l net al unui profesor debutant. prin intermediul ARACIS sau al altor organisme abi litate. (5) Criteriile de acordare a burselor de la bugetul de stat se stabilesc de catre Ministerul Educatiei. Tineretului si Sportului sta bileste reperele curriculare si calificarile de formare initiala teoretica in sp ecialitate a personalului didactic. f) personalul didactic. Cariera didactica ART. c) stagiul practic cu durata de un an scolar. inclusiv cel din corpul instructorilor militari/de i nformatii. conditiile care se cer pentru ocuparea acestora. precum si normele didactice. ART. absolventii studiilor de licenta pot urma un modul de minimum 90 de credite transferabile care atesta obtinerea de co mpetente de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniulu i de specializare inscris pe diploma de licenta. Cercetarii. ord ine publica si securitate nationala. in cadrul unor programe acreditate potrivit legii. Tineretului si Sportului. Cercetarii. in conditiile stabilite de prezenta lege. Ministerul Educatiei.ationala are drepturile si indatoririle care decurg din prezenta lege si din cal itatea de cadru militar in activitate. (3) Pentru a obtine alta specializare. b) master didactic cu durata de 2 ani. 236 (1) Formarea initiala pentru ocuparea functiilor didactice din invatamantul preuniversitar cuprinde: a) formarea initiala. ordine publica si securitate nationala. d) pentru functiile didactice aferente corpului instructorilor militari/de i nformatii. (3) Studentii care frecventeaza cursurile masterului didactic acreditat de M inisterul Educatiei. e) perfectionarea pregatirii personalului didactic se realizeaza conform pre vederilor prezentei legi si reglementarilor specific militare/de informatii. (7) Planurile de invatamant ale studiilor de licenta in specialitatea pedago gia invatamantului primar si prescolar sunt elaborate pe baza standardelor profe . teoretica. 238 (1) Studentii si absolventii de invatamant superior care opteaza pentru prof esiunea didactica au obligatia sa absolve cursurile unui master didactic cu dura ta de 2 ani. formarea personalului din edu catia anteprescolara se realizeaza prin liceele pedagogice. in specialitate. Acest modul poate fi urmat in p aralel cu masterul didactic sau dupa finalizarea acestuia. potrivit legii. 237 (1) In calitatea sa de principal finantator. respectiv de functionar public cu statut special. (2) Prin exceptie de la prevederile alin. SECTIUNEA a 2-a Formarea initiala si continua. Tineretului si Sportului si se acrediteaza conform legii. ART. poate obtine definitivarea in invatamant si gradele didactice. realizat intr-o unitate de inv atamant.

intr-un interval de timp ca re nu depaseste 5 ani de la inceperea primului stagiu de practica. (2) pentru st abilirea conditiilor de organizare si desfasurare a stagiilor practice. (4) Unitatile/institutiile de invatamant care asigura formarea initiala pot realiza independent parteneriate cu institutii ofertante de servicii in domeniu . precum si toate celelalte prevederi corespunzatoare din legislatia in vigoare. cercetarii. (3) Pe baza acestor acorduri-cadru. pot fi angajate in sistemul national de invatam . in conditiile relua rii de fiecare data. Cercetarii. unitatile/institutiile de invatamant car e asigura formarea initiala incheie contracte de colaborare cu durata de 1-4 ani scolari cu unitatile de invatamant din reteaua prevazuta la alin. pentru fiecare specialitate in parte.componenta dedicata formarii initiale a profesorilor . (5) Stagiul de practica cu durata de un an scolar si examenul de definitivar e in invatamant pot fi reluate. 239 (1) Inscrierea pentru efectuarea stagiului practic prevazut la art. (3) Cadrelor didactice angajate cu contract de munca pe o perioada determina ta. anterior sustinerii examenului. b) etapa a II-a. care au promovat examenul de definitivare in invatamant. c) este conditionata de obtinerea diplomei de licenta si a diplomei d e master didactic. prin hotararea consiliului de administratie din unitatea de invatamant respectiva. ART. Tineretului si Sportului. 236 alin . cercetarii. in baza unor acordur i-cadru incheiate intre unitatile/institutiile de invatamant care asigura formar ea initiala si inspectoratele scolare. in conditiile prezentului articol. (5) Pregatirea practica din cadrul masterului didactic se poate derula sub f orma unei perioade de stagiu in strainatate in cadrul unui program al Uniunii Eu ropene . si cuprinde: a) etapa I. Cercetarii. pe baza unei tematici si a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educatiei. ART. in mod corespunzator functiei didactice ocupate temporar.centre de consiliere. in conditiile legii. b) repartizare de catre inspectoratul scolar judetean/al municipiului Bucure sti pe posturile ramase neocupate in urma concursului. tineretului si sportulu i. 240 (1) Ocuparea unei functii didactice pentru perioada stagiului practic cu dur ata de un an scolar se realizeaza prin: a) concurs pe posturi/catedre vacante/rezervate.realizata la finalizarea stagiului practic cu dura ta de un an scolar si constand intr-o examinare scrisa. (2) Persoanelor aflate in perioada stagiului practic cu durata de un an scol ar li se aplica.perioada certifi cata prin documentul Europass Mobilitate. Tineretului si Sportului. eliminatorie . finala . tineretului si sportului. (2) In vederea realizarii pregatirii practice din cadrul masterului didactic se constituie o retea permanenta de unitati de invatamant. centre logopedice si org anizatii nonguvernamentale.realizata de catre inspectoratele scolare in peri oada stagiului practic cu durata de un an scolar si constand in evaluarea activi tatii profesionale la nivelul unitatii de invatamant. (1) lit. a stagiului de practica cu durata de un an scolar.sionale stabilite de Ministerul Educatiei. Tineretului s i Sportului. Cercetarii. evaluarea portofoliului pr ofesional personal si in sustinerea a cel putin doua inspectii la clasa. cluburi si palate ale copiilor. toate prevederile prezentei legi. (4) Persoanele care nu promoveaza examenul de definitivare in invatamant pot participa la cel mult doua alte sesiuni ale acestui examen. (6) Persoanele care nu promoveaza examenul de definitivare in invatamant. ART. in conditii stabilite prin ordin al minis trului educatiei. li se poate asigura continuitatea pe postul didactic/catedra ocupat(a). in conditiile legii. 241 (1) Examenul national de definitivare in invatamant este organizat de Minist erul Educatiei. conform unei metodologii a probate prin ordin al ministrului educatiei. (2) Cadrele didactice care promoveaza examenul de definitivat dobandesc titl ul de profesor cu drept de practica in invatamantul preuniversitar.

cu un an mai devreme fata de perioada prevazuta de pre zenta lege. respectiv I. precedata de cel putin doua inspectii scola re curente esalonate pe parcursul celor 4 ani. definitivarea in invatamant si gradele didactice II si I obtinute la una dintre acestea sunt recunoscute pentru oricare dintre specialitatile dobandite prin st udii. b) un test din metodica specialitatii. pe baza unei metodologii elaborate de Mini sterul Educatiei. cu abordari interdisciplinare si de c reativitate. Tineretului si Sportului.ant preuniversitar numai pe perioada determinata. cu performante deo sebite in activitatea didactica si manageriala. (5) Gradul didactic I se poate obtine de catre personalul didactic de predar e care are o vechime la catedra de cel putin 4 ani de la acordarea gradului dida ctic II. i se acorda gradul didactic I. (4) Gradul didactic II se obtine de catre personalul didactic de predare car e are o vechime la catedra de cel putin 4 ani de la obtinerea definitivarii in i nvatamant. c) o proba orala de pedagogie. care cuprinde si elemente de ps ihologie si de sociologie educationala. 243 (1) Personalul didactic care a obtinut gradul didactic I. examenele pentru obtinerea gradelor didactice II. (2) Persoana care dobandeste titlul de profesor-emerit beneficiaza de: a) prioritate la ocuparea unui post prin transfer consimtit de unitatile de invatamant implicate. respectiv gradul I. la examenele pentru gradu l II. (9) In cazul in care profesorii au dobandit doua sau mai multe specialitati. toate apreciate cu calificativul maxim. ART. co nform metodologiei Ministerului Educatiei. prin promovarea urmatoarelor probe: a) un colocviu de admitere. esalonate pe parcursul celor 4 ani. Tineretului si Sportului. (2) Evolutia in cariera se realizeaza prin gradul didactic II si gradul dida ctic I. ART. Cercetarii. precum si procedura de organi zare si desfasurare a examenelor pentru obtinerea gradelor didactice sunt reglem entate prin metodologie elaborata de Ministerul Educatiei. Cercetarii. d) sustinerea lucrarii metodico-stiintifice. dupa caz. examene de certificare a diferitelor niveluri de competenta. prin promovarea urmatoarelor probe: a) o inspectie scolara speciala. bibliografia. Tineretul ui si Sportului. Tineretului si Sportului. (3) Probele de examen. (10) Gradele didactice se acorda prin ordin al ministrului educatiei. Cercetarii. pe baza unei programe aprobate de Ministerul Educatiei. cu statut de profesor debutant . sub indrumarea unui conduca tor stiintific stabilit de institutia cu competente in domeniu. tineretului si sportului. Tineretului si Sportului. Cercetarii. pot fi repetate la un interval de cel putin 2 ani scolari. Cercetarii. Tineretului si Sportului. b) o inspectie scolara speciala. pentru fiec are specialitate in parte. Tineretului si Sportului. poate dobandi titlul de profesor -emerit in sistemul de invatamant preuniversitar. (6) In caz de nepromovare. Cercetarii. pe baza unei tematici si a unei bibliografii apr obate de Ministerul Educatiei. c) elaborarea unei lucrari metodico-stiintifice. in fata comisiei instituite. precedata de cel putin doua inspectii scola re curente. (7) Personalului didactic incadrat in invatamantul preuniversitar. tematica. care inde plineste conditiile de formare initiala si care a obtinut titlul stiintific de d octor. 242 (1) Formarea continua a cadrelor didactice cuprinde dezvoltarea profesionala si evolutia in cariera. (8) Personalul didactic care a obtinut definitivarea in invatamant sau gradu l didactic II cu media 10 se poate prezenta. Cercetarii. elaborat pe baza unei tematici si a unei bibliografii aprobate de M inisterul Educatiei. cercet arii. . acordat in baza unei metodolog ii elaborate de Ministerul Educatiei. pentru fiecare specia litate in parte.

c) dobandirea sau dezvoltarea competentelor de conducere. 244 (1) Ministerul Educatiei. altele decat cele ocupate in b aza formarii initiale. precum si in domeniul psihopedagogic si m etodic. e) delegare de catre inspectoratele scolare pentru rezolvarea atributiilor a cestora in teritoriu. cercetarii. (3) Formarea continua a personalului didactic. pentru angajatii proprii. d) dobandirea de noi competente. asumarea de responsabi litati privind organizarea. de conducere. e) dobandirea unor competente complementare prin care se extinde categoria d e activitati ce pot fi prestate in activitatea curenta. desfasurarea. precum s i in functie de interesele si nevoile personale de dezvoltare. aprobate prin ordin al ministrului e ducatiei. de conducere. (4) Obtinerea prin studiile corespunzatoare a unei noi specializari didactic . tineretului si sportului. tineretului si sportului. in conformitate cu strategiile si politicile nationale. fo rmarea continua este un drept si o obligatie. de indrumare si de control. metodologia-cadru de organizare si desfasurare a formarii continue sunt realizate de Ministerul Educatiei. prin sist emul de pregatire si obtinere a gradelor didactice. d) acordarea unui premiu anual in bani din fondurile programelor nationale i nitiate de Ministerul Educatiei. (5) Dezvoltarea profesionala a personalului didactic. precum si a modalitatilor de evalua re si certificare a acestora in cadrul sistemului de credite profesionale transf erabile se realizeaza prin metodologia formarii continue a personalului didactic . de conducere. pe baza analizei de nevoi. stabilesc obiectivele si formarea continua. (6) Descrierea competentelor mentionate. conducerea si imbunatatirea performantei strategice a grupurilor profesionale. ART. (4) Casele corpului didactic sunt centre de resurse si asistenta educational a si manageriala pentru cadrele didactice si didactice auxiliare si se pot acred ita ca furnizori de formare continua. cum ar fi predarea asist ata de calculator. Tineretului si Sportului stabileste ob iectivele si coordoneaza formarea continua a personalului didactic la nivel de s istem de invatamant preuniversitar. Cercetarii. f) dezvoltarea si extinderea competentelor transversale privind interactiune a si comunicarea cu mediul social si cu mediul pedagogic. de indrumare si de control se realizeaza in functie de evolutiile din domeniul educatiei si for marii profesionale. b) dezvoltarea competentelor pentru evolutia in cariera didactica. autocontrolul si analiza reflexiva a propriei activit ati si altele. (2) Organizarea. 245 (1) Pentru personalul didactic. Tineretului si Sportului. de indrumare si de control. predarea in limbi straine. inclusiv prin conversie p rofesionala. cercetarii. ART. Tineretului si Sportului. evaluarea si finantarea activitatilor de form are continua se stabilesc prin metodologie aprobata prin ordin al ministrului ed ucatiei. Cerceta rii. prin programe de conversie pentru noi speci alizari si/sau ocuparea de noi functii didactice.b) calitatea de mentor pentru formarea continua a cadrelor didactice. de indrumare si de control. (2) Unitatile si institutiile de invatamant preuniversitar. consilierea educationala si orient area in cariera. de conducere. standarde de calitate si competente pr ofesionale si au urmatoarele finalitati generale: a) actualizarea si dezvoltarea competentelor in domeniul de specializare cor espunzator functiei didactice ocupate. Cercetarii. (3) Acreditarea si evaluarea periodica a furnizorilor de formare continua si a programelor de formare oferite de acestia. de indru mare si de control si recalificarea profesionala sunt fundamentate pe standardel e profesionale pentru profesia didactica. prin directiile de specialitate. c) prioritate la ocuparea posturilor didactice in conditii de medii egale. educatia adultilor si altele. inclusiv in ceea ce priveste curriculumul national.

Cercetarii. Tineretului si Sportului si aprobat prin ordin al mini strului educatiei. SECTIUNEA a 3-a Functiile didactice si didactice auxiliare. la fiecare interval co nsecutiv de 5 ani. psihologie sau pedagogie. profesor-psiholog. prin concurs specific. 247 Functiile didactice sunt: a) in educatia anteprescolara: educator-puericultor . respectiv primar alternativ pentru fiecare gru pa sau clasa se normeaza cadre didactice conform specificului fiecarei alternati ve educationale. elaborat de Minister ul Educatiei. 246 (1) Ministerul Educatiei. (2) Procedura si criteriile de selectie se stabilesc prin metodologie aproba ta prin ordin al ministrului educatiei. in institutiile cu program prelungit sau sapta manal. e) in invatamantul prescolar. formato r. astfel incat sa acumuleze. minimum 90 de credite profesionale transferabile. se considera formare continua.se normeaza c ate un post pentru fiecare clasa de elevi. g) in centrele si cabinetele de asistenta psihopedagogica: profesor-psihoped agog. a cadrelor didactice care fac dovada absolvirii unui p rogram acreditat de formare in domeniul managementului educational.se normeaza cate un po st pentru fiecare grupa de copii. j) in cluburile sportive scolare: profesor. profesor-sociolog. considerat de la data promovarii examenului de definitivare i n invatamant. de indrumare si de control din invatamantul preuniversitar este obligat sa participe periodic la programe de formare continua. profesor.se norm eaza cate un post pentru fiecare grupa de copii. Cercetarii. k) pentru realizarea de activitati extrascolare: profesor. precum si personalul de conducere. psiholog. profesor -logoped. personalul didactic se normeaza pe ture. constituit in urma selectie i. b) in invatamantul prescolar: profesor pentru invatamant prescolar . in institutiile cu program prel ungit sau saptamanal. cu calificarea in psihopedagogie speciala. Tineretului si Sportului infiinteaza c orpul national de experti in management educational. (5) Pe langa una sau mai multe specializari. profesor-psiholog scolar. profesor-asociat. f) in invatamantul special si in comisiile de expertiza complexa: profesor i tinerant si de sprijin. cercetarii. de conducere. logoped. recunoas tere si echivalare a creditelor profesionale transferabile.se normeaza cate un post la fiecare grupa/clasa. personalul didactic se normeaza pe ture. consilier scolar. diferite de specializarea curenta. . cu minimum 6 0 de credite transferabile. h) in centrele logopedice interscolare si in cabinetele scolare: profesor-lo goped. psihopedagog. (6) Personalul didactic. cercetarii. de indrumare si de control in unitatile de invatamant si inspectoratele scolare numai cadrele didactice membre ale corpu lui national de experti in management educational.e. tineretului si sportului. de indrumare si de control prin diferite programe si forme de organi zare a formarii continue se realizeaza pe baza sistemului de acumulare. profesor de educatie speciala. (3) Pot ocupa functii de conducere. d) in invatamantul gimnazial si liceal: profesor. tineretului si sportului. pentru disciplinele din acelasi domeniu fundamentat cu dome niul licentei. i) in casele corpului didactic: profesor-metodist. Conditii de ocupare ART. profesorpsihopedagog. profesor-antrenor. profesor-logoped. (7) Programele de conversie profesionala intra in atributiile institutiilor de invatamant superior si se desfasoara in baza unor norme metodologice specific e. profesor de psihodiagnoza si kinetote rapeut . antrenor. (8) Evaluarea si validarea achizitiilor dobandite de personalul didactic. mentor de dezvoltare profesionala. c) in invatamantul primar: profesor pentru invatamant primar . ART. prin programe de formare stabilite prin hotarare a Guvernului. cadrele didactice pot dobandi c ompetente didactice.

se cere absolvirea cu diploma a unui liceu si a unei scoli de antrenori ori a unei institutii de invatamant postliceal sau sup erior de profil. iar pentru alt e specializari decat cele psihopedagogice este necesar un stagiu atestat de preg atire teoretica si practica in educatie speciala. pana la intrarea in vigoare a prez entei legi. nonformal sau informal competente profesionale pana la intrarea in vigoare a prezentei legi indeplinesc conditia pentru ocuparea functiei didac tice de profesor pentru invatamantul prescolar. ART. 250 Pentru ocuparea functiilor didactice auxiliare trebuie indeplinite urmatoare . incadra ti in invatamantul prescolar si primar. f) instructor de educatie extrascolara. li se considera indeplinita conditia pentru ocuparea functiilor didactice de profesor pentru invatamantul prescolar. Personalul didac tic asociat este luat in considerare la indeplinirea standardelor privind autori zarea sau acreditarea unitatii scolare. m) in centrele de documentare si informare: profesor documentarist. e) pedagog scolar. invatatori/invatatoare. l) instructor-animator. (4) Absolventilor liceelor pedagogice. in p alatele si in cluburile copiilor. sub indrumarea unui profesor mentor si trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii minime de studii: a) absolvirea cu diploma a studiilor universitare de licenta in profilul pos tului. Tineretului si Sportului. n) personalul didactic asociat este personalul didactic titular la alta scoa la. ART. (1). cu specializarea in ramura de sport respectiva. b) informatician. (6) Pentru ocuparea functiei de antrenor in cluburile sportive scolare. respectiv profesor pentru invatamantul primar. 249 Personalul didactic auxiliar este format din: a) bibliotecar. in f unctia didactica corespunzatoare studiilor. d) tehnician. Tineretului si Sportulu i. redactor. profesor antrenor. Cercetarii. c) laborant. in baza unei metodologii de recunoastere si e chivalare elaborate de Ministerul Educatiei. (3) Cadrele didactice care ocupa functii de educatori/educatoare. (5) Pentru ocuparea functiilor didactice din invatamantul special trebuie in deplinite in mod corespunzator conditiile prevazute la alin. au absolvit ciclul de licenta. 248 (1) Pentru ocuparea functiilor didactice este necesara efectuarea unui stagi u practic cu durata de un an scolar. m) administrator de patrimoniu. i) mediator scolar. personalul didactic pensionat platit in regim de plata cu ora sau specialist i consacrati in domeniul de specialitate al curriculei scolare. k) administrator financiar (contabil). institutor i/institutoare. respectiv. j) secretar. tineretului si sportului. (2) In vederea efectuarii stagiilor de practica pentru ocuparea unei functii didactice la nivelul inspectoratelor scolare judetene/al municipiului Bucuresti se constituie corpul profesorilor mentori in baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei. b) absolvirea masterului didactic cu durata de 2 ani. ART. documentarist.l) in unitatile de invatamant. realizat intr-o unitate de invatamant. Cercetarii. pentru asigurarea formarii initiale si a inse rtiei profesionale a cadrelor didactice: profesor mentor. h) corepetitor. g) asistent social. maistru-instructor. care. in conditiile stabilite prin o rdin al ministrului educatiei. profesor pentru invatamantul pri mar. ai scolilor postliceale pedagogice. cercetarii. a i colegiilor universitare de institutori sau ai altor scoli echivalente. antrenor si care au dobandit formal.

absolvirea unei institutii de invatam ant superior de profil. a unei scoli postliceale sau a liceului. ori absolvirea cu diploma de bacala ureat a oricarui alt profil liceal.absolvirea. cu diploma. Cercetarii. postliceal sau liceal cu diploma. pot ocupa functia de bibliote car.absolvirea unei scoli postliceale sau a liceului. respectiv didactice auxiliare. de lunga sau de scurta durata. cu examen de diploma. in fu nctie de dinamica invatamantului. tineretului si sportului. j) pentru functia de secretar . in profilul postului. in conditiile stabilit e prin ordin al ministrului educatiei. ori a unui liceu de specialit ate. respectiv a unui liceu. 251 (1) Ministerul Educatiei. de lunga sau de scurta durata. l) pentru functia de administrator de patrimoniu . (2) Norma didactica pentru noile functii prevazute la alin. sa stabileasca si sa reglementeze noi functii didactice.absolvirea unei institutii de invatamant superior de profil. sau a altor in stitutii de invatamant ai caror absolventi au studiat in timpul scolarizarii dis ciplinele de profil din domeniul biblioteconomiei. sectia de bibliotecon omie. de documentarist si de redactor . k) pentru functia de administrator financiar . Cercetarii. economi st.absolvirea cu diploma de licenta cu s pecializarea asistenta sociala sau absolvirea cu diploma de bacalaureat a liceul ui pedagogic. h) pentru functia de corepetitor . este autorizat ca. recunoscut de Ministerul Educatiei.indeplinirea conditiilor prevazute de legislatia in vigoare pentru functia de inginer/subinginer. de documentarist sau de redactor si absolventi ai invat amantului postliceal sau liceal cu diploma in domeniu/absolvirea cu examen de di ploma a unei institutii de invatamant. urmata de un curs de initiere in domeniu. a unei ins titutii de invatamant superior. contabil-sef. urmata de un curs de formare profesionala cu specializarea mediator scolar.le conditii de studii: a) pentru functia de bibliotecar. g) pentru functia de asistent social .absolvirea unei institutii de invatamant sup erior. sau a altor institutii de invatamant ai caror absolventi au studiat in tim pul scolarizarii disciplinele de profil din domeniul biblioteconomiei.absolvirea liceului cu examen de bacal aureat.absolvir ea. in dome niu. la . sau a unei scoli sanitare postliceale ori a unei scoli postliceale de educatori-puericultori. de documentarist sau de redactor si alti absolventi ai invatamantului super ior. b) pentru functia de informatician . f) pentru functia de instructor de educatie extrascolara .indeplinirea conditiilor prev azute de legislatia in vigoare pentru functia de contabil. a unei scoli postliceale in speci alitate ori a unui liceu pedagogic sau a echivalentului acestuia ori a altui lic eu si absolvirea cursurilor speciale pentru obtinerea certificatului de califica re profesionala pentru aceasta functie. pe perioada determinata. a unei institutii de invatamant. c) pentru functia de laborant . pot ocupa functia de bibliotecar. 252 (1) Personalul didactic titular in sistemul de invatamant preuniversitar. Cercetarii. e) pentru functia de pedagog scolar . d) tehnician . i) pentru functia de mediator scolar . Tineretului si Sportului. ART. cu diploma de bacalaureat sau absolvirea invatama ntului postliceal cu specialitatea tehnician in activitati de secretariat. cu examen de licenta ori de absolvire. Tineretului si Sportului.absolvirea. a unei scoli postliceale sau a liceului. Familiei si Protectiei Sociale. Tineretului si Sportului. (1) se reglement eaza de Ministerul Educatiei. in domeniu/ absolvirea cu examen de diploma. a unei institut ii de invatamant superior sau a unei unitati de invatamant preuniversitar de pro fil. cu examen de diploma. in colaborar e cu Ministerul Muncii. specializarea mediator scolar. daca au urmat un curs de initiere in domeniu.absolvirea cu dip loma a unei institutii de invatamant superior. sectia de biblioteconomie. cercetarii. ART.

conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educatiei. in conditiile legii. organizarea concursur ilor pe post si angajarea personalului didactic se iau la nivelul unitatii de in vatamant de catre consiliul de administratie al unitatii de invatamant. (2) Personalul didactic din invatamantul preuniversitar care a devenit titul ar al sistemului national de invatamant prin repartitie guvernamentala sau prin orice alta forma legala beneficiaza de aceleasi drepturi ca si personalul didact ic devenit titular prin concursul national de titularizare. (3) In invatamantul preuniversitar de stat si particular. Tineretului si Sportului. (3) In conditiile intrarii in restrangere de activitate. b) situatia in care se constata diminuarea numarului de ore sub nivelul unei jumatati de norma fara posibilitate de completare in aceeasi unitate sau intr-o unitate de invatamant apropiata. conform metodologiei elaborate de Ministerul Educatiei. respectiv in plata cu ora. Cercetarii. statutul acestora: vacante. posturile didactic e se ocupa prin concurs organizat la nivelul unitatii de invatamant cu personali tate juridica. b) repartizarea pe posturi/catedre vacante. SECTIUNEA a 4-a Forme de angajare a personalului didactic ART. 253 Cadrele didactice netitulare calificate care au participat la concursul nati onal unic de titularizare in ultimii 3 ani. (6) Inspectoratul scolar analizeaza. r ezervate. (5) Consiliul de administratie al unitatii de invatamant stabileste posturil e didactice/catedrele disponibile pentru angajare. anteriori intrarii in vigoare a prez entei legi. cadrele didactice t itulare in sistemul de invatamant preuniversitar beneficiaza de solutionarea res trangerii de activitate prin: a) transferul consimtit intre unitatile de invatamant preuniversitar. cu posibilitatea prelungirii contr actului. isi pastreaza dreptul dobandit la co ncursul national unic de titularizare. 254 (1) In unitatile de invatamant sau in consortiile scolare poate fi angajat p ersonal didactic cu contract individual de munca pe perioada nedeterminata sau p erioada determinata de cel mult un an scolar. pana l a data de 15 noiembrie a fiecarui an.data intrarii in vigoare a prezentei legi. (3) consta in: a) proba practica sau inspectie speciala la clasa si proba scrisa din didact ica specialitatii la angajarea personalului didactic cu contract individual de m . (2) Constituirea posturilor didactice la nivelul unitatii de invatamant sau al consortiilor scolare se face pe baza normativelor in vigoare privind formatiu nile de studiu. Cercetarii. corecteaza in colaborare cu unitatile d e invatamant si avizeaza oferta de posturi didactice/catedre vacante/rezervate. care au obtinut cel putin nota 7 si au ocupat un post/o catedra devi n titulari ai scolii respective daca: a) se certifica viabilitatea postului/catedrei. (4) Prin restrangere de activitate se intelege: a) situatia in care postul/norma didactica nu se incadreaza in sistemul de n ormare privind efectivele de prescolari si elevi prevazute de lege. (4) Deciziile privind vacantarea posturilor didactice. la propu nerea directorului. coordonata de inspectoratul scol ar judetean/Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti. Tineretului si Sportului. b) consiliul de administratie al scolii respective este de acord. Tineretului si Sportului. ART. (8) Concursul prevazut la alin. conform unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei. Cercetarii. (7) Lista de posturi didactice/catedre se face publica prin afisare la inspe ctoratele scolare si la unitatile de invatamant respective si pe site-ul acestor institutii cu cel putin 30 de zile inaintea declansarii procedurilor de selecti e si angajare pe aceste posturi didactice/catedre. precum si conditiile si modalitatile de ocupare a acestora.

(19) Posturile didactice ramase neocupate prin concurs sau eliberate in timp ul anului scolar se ocupa prin plata cu ora pana la sfarsitul anului scolar ori pana la revenirea pe post a cadrului didactic care a beneficiat de rezervarea po . in conditiile metodologiei. (15) Pentru candidatii care au ocupat prin concurs validat. i n scris. (10) Comisiile de concurs se aproba de consiliul de administratie al unitati i de invatamant. de consiliul de administratie al unitatii de invatamant un post dida ctic rezervat. cu respectarea criteriilor de competenta profesionala. directorul unitatii de invatamant incheie contractul individual d e munca pe o perioada de cel mult un an scolar. Consiliul de administratie al unitatii de invatamant poate deci de prelungirea contractului individual de munca si in anul scolar urmator. in conditiile metodologiei. validarea concursurilor si angajarea pe pos t se fac de catre conducerea unitatii de invatamant particular si se comunica. care vor fi repartizate in ordine: a) cadrelor didactice titulare intr-o unitate de invatamant pentru completar ea normei didactice. in si tuatia in care postul ramane rezervat. b) prezentarea unui curriculum vitae si sustinerea unui interviu la angajare a prin plata cu ora a personalului didactic asociat si a personalului didactic p ensionat. (16) Directorii unitatilor de invatamant comunica in scris inspectoratului s colar situatia angajarii pe posturi didactice a candidatilor validati dupa concu rs. In situ atia in care concursul se organizeaza in consortii scolare sau in asocieri tempo rare la nivel local ori judetean. directorul unitatii de invatamant incheie contractul individual de munca pe o p erioada de cel mult un an scolar.unca. conform statutului acestor posturi didactice si catedre . in consortii scolare sau in asocier i temporare la nivel local ori judetean. d) pensionarilor. validarea concursurilor pentru ocuparea posturilor/catedrelor didactice se face de catre consiliul de administr atie al unitatii de invatamant care organizeaza concursul. si au ocupat prin concurs validat. de consiliul de administratie al unitatii de invatamant un post didactic vacant sunt titulari pe postul ocupat. (18) Reprezentantii organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramu ra a invatamantului participa cu statut de observator la toate etapele de organi zare si desfasurare a concursurilor organizate la nivelul unitatii sau al consor tiilor scolare. a candidatilor participanti la concurs si nerepartizati. organizeaza concursul pentru ocuparea p osturilor si catedrelor. (12) In invatamantul particular. profesori cu d rept de practica. comisiile sunt validate de consiliile de admin istratie ale unitatilor de invatamant. consiliul de administratie poate hotari modificarea duratei contractului individual de munca din perioada determi nata in perioada nedeterminata. stabilit in conditiile alin. si au ocupat prin concurs validat. precum si situatia posturilor didactice si a orelor ramase neocupate dupa concursul organizat la ni velul unitatii sau al consortiilor scolare. (5). individual. in conditiile me todologiei. (11) In invatamantul preuniversitar de stat. inspectoratului scolar. respectiv pana la revenirea titu larului pe post. de consiliul de administratie al unitatii de invatamant un post didactic vacant. (14) Pentru candidatii care nu au dobandit definitivarea in invatamant. Din comisia de concurs compusa din cadre didactice face parte i n mod obligatoriu si un reprezentant al inspectoratului scolar judetean. b) profesorilor debutanti aflati in stagiu practic. Directorul unitatii de invatamant incheie cu ac estia contractul individual de munca pe perioada nedeterminata. (9) Unitatile de invatamant. (13) Candidatii care au dobandit definitivarea in invatamant. In situatia in care acesti candidati promoveaz a examenul pentru definitivarea in invatamant. c) candidatilor ramasi nerepartizati dupa concursul organizat la nivelul uni tatii sau al consortiilor scolare. prof esori debutanti. (17) Inspectoratul scolar centralizeaza la nivel judetean posturile didactic e si orele ramase neocupate.

(1) beneficiaza si personalul didactic titular cu c ontract pe perioada nedeterminata trimis in strainatate cu misiuni de stat. precum si insotitorii acestora. de cultura. conform prevederilor legale in vigoare si contractului colectiv d e munca la nivel de ramura. al Guvernului si in Ministerul Educatiei. cu aprobarea consiliului de administratie. (4) Functiile de indrumare si de control din invatamantul preuniversitar sun t: a) la inspectoratele scolare: inspector scolar. (5) Personalului didactic titular cu contract pe perioada nedeterminata soli citat in strainatate pentru predare. cu contract pe perioada nedeterminata. se considera vechime in invatamant. (2) Prevederile alin. i se rezerva postul didactic. cel care lucreaza in organisme internationale. iar la unitatile de invatamant particulare de catr e persoana juridica fondatoare. SECTIUNEA a 5-a Functiile de conducere. Cercetarii. a inspectoratului scolar. 255 (1) Cadrele didactice titulare. de indrumare si de contr ol in sistemul de invatamant. a Guvernului sau a Ministerului Educati ei. o data la 10 ani. De aceleasi drept uri beneficiaza si personalul de conducere si de specialitate de la casa corpulu i didactic. 256 (1) Functiile de conducere din unitatile de invatamant sunt: director si dir ector adjunct. daca sunt cadre didactice. cu reze rvarea postului pe perioada respectiva. de tineret si sport. (6) Personalul didactic are dreptul la intreruperea activitatii didactice. pe baza de contract. conventii guvernamentale. in conditiile alin. Cercetarii. (1) se aplica si cadrelor didactice titulare. cu contr act pe perioada nedeterminata. primar. presedinte si vicepresedinte al consiliului judetean. a Parlamentului. precum si cadrele didactice numite ca personal de conducere sau in f unctii de specialitate specifice la comisiile si agentiile din subordinea Admini stratiei Prezidentiale.stului/catedrei. dupa caz. (4) De prevederile alin. Tineretului si Sportului. de indrumare si de control ART. (1)-(6). al Administratiei Prezidentiale. . cercetare. Cercetarii. ca urmare a unor acorduri. pentru cresterea si ingrijirea copilului in varsta de pan a la 2 ani. int eruniversitare sau interinstitutionale. respectiv 3 ani in cazul copiilor cu handicap. Tineretului si Sportului. subprefect. precum si cel e alese de Parlament in organismele centrale ale statului au drept de rezervare a postului didactic sau a catedrei pe perioada in care indeplinesc aceste functi i. (2) Functiile de conducere din inspectoratele scolare sunt: inspector scolar general si inspector scolar general adjunct. cu a probarea unitatii de invatamant sau. (3) Liderii sindicatelor reprezentative din invatamant au dreptul de rezerva re a postului. conform prevederilor legale in vigoare. care indeplinesc functia de prefect. (7) Perioada de rezervare a postului didactic. ART. (20) Eliberarea din functie a personalului didactic in unitatile de invatama nt cu personalitate juridica se face de catre directorul unitatii. precum si cadrelor didactice trecute in functii de conducere. activitate artistica sau sportiv a. De acest drept poate beneficia numai unul dintre parinti sau sustinatorii legali. alese in Parlament. c u rezervarea postului. (8) Personalul didactic titular cu contract pe perioada nedeterminata poate beneficia de concediu fara plata pe timp de un an scolar. prin reglementari ale Ministeru lui Educatiei. viceprimar. (3) Functiile de conducere din unitati conexe ale invatamantului preuniversi tar se stabilesc potrivit specificului acestora. numite in Guvern sau care indeplinesc functii de specialitate spe cifice in aparatul Parlamentului. Tineretului si Sportului.

c . acesta se considera aprobat tacit. Tineretului si Sportului: inspector general. la propunerea consiliului de administratie. (3) Consiliul de administratie valideaza rezultatele concursului de ocupare a functiilor de director. Din comisie fac parte. Directorul incheie contract de management cu inspectoru l scolar general sau cu ministrul educatiei. ART. tineretului si sportului. 258 (1) Consiliul de administratie stabileste comisia de concurs pentru ocuparea postului de director. tineretului si sportului. directorul incheie contract de managemen t cu primarul/primarul de sector al unitatii administrativ-teritoriale. in urma evaluarii performantelor manageriale. Tineretului si Sportului. (2) Metodologia de organizare si desfasurare a concursului pentru ocuparea f unctiei de director si de director adjunct se stabileste prin ordin al ministrul ui educatiei. (5) Directorul unitatii de invatamant de stat poate fi eliberat din functie prin hotararea consiliului de administratie. de catre directorul adjunct sau un cadru didactic membru in cons iliul de administratie. reglementat prin metodologie elaborata de Ministerul Educatiei. conducerea interimara este preluata. Cercetarii. Cercetarii. (4) Modelul-cadru al contractului de management este stabilit prin ordin al ministrului educatiei. prin decizia persoanei juridice fondatoare. pana la organizarea unui nou concurs. cu votul a 2/3 dintre membri. tineretului si sportulu i. generali adjuncti si directorii caselor co rpului didactic sunt numiti de ministrul educatiei. tineretului si sportului. ART.b) la Ministerul Educatiei. respectiv director adjunct al unitatii de invatamant preu niversitar. T ineretului si Sportului. cu votul a 2/3 di n membrii sai. pe baza unui concurs public. (7) In conditiile vacantarii functiei de director. cercetarii. pe perioada exercitarii mandatului. inspector principal de specialitate si alte functii stabilite prin hota rare a Guvernului. (3) In urma promovarii concursului. conform subordonarii acestora. este obligatorie realizarea unui audit de catre inspectoratul sc olar judetean/al municipiului Bucuresti. in functie de unitatile aflate in subordine. care devine automat si ordonator de credite. tineretului si sportului. (2) Inspectorii scolari generali. (2) Concursul pentru ocuparea functiilor de director sau de director adjunct se organizeaza de unitatea de invatamant. 257 (1) Functia de director si de director adjunct se ocupa prin concurs public de catre cadre didactice titulare membre ale corpului national de experti in man agement educational. tineretului si s portului. cadre didactice. resp ectiv judetean. Daca in termen de 3 0 de zile consiliul local/consiliul judetean nu se pronunta asupra contractului de management. In ac easta situatie. (3) Directorii unitatilor destinate activitatilor extrascolare sunt numiti d e catre inspectorul scolar general sau de catre ministrul educatiei. un reprezentant al inspectoratului scolar. ART. prin consiliul de administratie. prin hotarare a consiliului de administratie. in urma unui concurs p ublic. la nivel local. generali adjuncti si directorii caselor co rpului didactic incheie contract de management cu ministrul educatiei. conform subordonarii acestora. functia de presedinte sau v icepresedinte in cadrul unui partid politic. obligatoriu. Cercetarii. (6) Directorul unitatii de invatamant particular si confesional poate fi eli berat din functie. respectiv director adjunct si emite decizia de numire in functia de director. (4) Directorul si directorul adjunct din unitatile de invatamant preuniversi tar nu pot avea. respecti v presedintele consiliului judetean pe raza careia se afla unitatea de invataman t. cercetari i. cercetarii. precum si un reprezentant al consiliului local. pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei. cercetarii. respectiv de director adjunct. judetean sau nation al. 259 (1) Inspectorii scolari generali. cu aco rdul partilor. cercetarii. Contractul de management poate fi prelungit. cercetarii. Contractul de management poate fi prelungit.

(5) Contestatiile la hotararile comisiei prevazute la alin. ART. manageriala si d e prestigiu moral evaluate prin: a) curriculum vitae. b) pentru functia de inspector scolar general adjunct si de director la casa corpului didactic: (i) secretarul de stat pentru invatamantul preuniversitar. de cadre didactice din cadrul corpului national de experti. prin concurs. 261 (1) Ministerul Educatiei. inspec tor scolar general adjunct si director la casa corpului didactic se desfasoara l a sediul Ministerului Educatiei. ART. respectiv in spectoratele scolare vacanteaza. (iv) un director din Ministerul Educatiei. e) interviu in fata unei comisii de concurs privind managementul educational si deontologia profesionala. (3) Functiile de indrumare si de control din Ministerul Educatiei. (ii) 2 inspectori scolari generali din teritoriu. in sistemul national de invatamant.u acordul partilor. Cercetarii. posturile corespunzatoare functiilor de indrumare si de control cuprinse in organigramele proprii si asigu ra publicarea acestora in presa centrala/locala si la sediul propriu. (4) Concursul pentru ocuparea functiilor de indrumare si de control consta i n: a) curriculum vitae. analiza si evaluarea acestuia. este alcatuita din 5 membri. cu statut de observator. (ii) 3 inspectori scolari generali din teritoriu. in calitate de pr esedinte. care indeplinesc criteriile de competenta profesionala. Tineretului si Sportului. Cercetari i. Cercetarii. in urma evaluarii performantelor manageriale. cu competente in domeniu. cercetarii. (2) Concursul pentru ocuparea functiilor de inspector scolar general. constand din asistenta la ore. reprezentant ii organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramura a invatamantului. (2) Functiile de indrumare si de control din inspectoratele scolare se ocupa . de indrumare si de control. c) proba practica. membre ale corpului national de experti in management educa tional. in termen de 5 zil e de la comunicarea rezultatelor concursului. cercetarii. Tineretului si Sportu lui. b) calitati dovedite in activitatea didactica si in functii de conducere. de catre cadre didactice titulare. cu diploma de licenta. prin concurs. Cercetarii. analiza de lectii si intoc mirea procesului-verbal de inspectie. (3) Comisia ministeriala pentru ocuparea functiilor de inspector scolar gene ral. in calitate de pr esedinte. tineretului si sportu lui. (iii) inspectorul scolar general al inspectoratului scolar pentru care se or ganizeaza concursul. Tineretului si Sportului se ocupa prin concurs. in conditiile legii. d) interviu in fata unei comisii de concurs privind managementul educational si deontologia profesionala. anterioare. tineretului si sportului. dintre care: a) pentru functia de inspector scolar general: (i) secretarul de stat pentru invatamantul preuniversitar. cu cel put in 30 de zile inainte de organizarea concursului. 260 (1) Functiile de conducere din inspectoratele scolare si de director la casa corpului didactic se ocupa. numita prin ordin al ministrului educatiei. b) inspectie speciala la clasa. Tineretului si Sport ului. Hotararea acestuia poate fi atacat a la instanta de judecata competenta. de inspector scolar general adjunct si de director la casa corpului didacti c. d) calificativul "foarte bine" obtinut in ultimii 5 ani. Tineretului si Sportului. cu competente in domeniu. c) titlul de doctor sau gradul didactic I. (4) In comisiile de concurs participa. (3) se adreseaza ministrului educatiei. Cercetarii. (iii) un director din Ministerul Educatiei. .

un reprezentant al Ministerului Educatiei. prin ordin al ministrului educatiei.in c alitate de presedinte. Tineretului si Sportului este formata din: secretarul de stat al departamentului in care se afla postul scos la concur s . unde nu se po t constitui clase separate. profesor-educator si profesor pentru instruire practica . b) un post de profesor pentru invatamantul primar pentru fiecare clasa din i nvatamantul primar sau pentru clase simultane din cadrul acestuia. precum si din unitatile cu activitati extra scolare si din centrele sau cabinetele de asistenta psihopedagogica. (7) Reprezentantii organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramur a a invatamantului au drept de acces la documentele comisiilor de concurs. in u rma evaluarii performantelor manageriale. stabilit de mi nistrul educatiei. Cercetarii.e) proba scrisa in profilul postului pentru care candideaza. cu acordul partilor. complementare procesului de invatamant: mentorat. sunt prevazute in fisa individuala a postului. tineretului si sportului. Contractul de management poate fi prelungit. profesori pentru cultu . (8) Numirea personalului didactic admis la concurs. Tineretului si Sportului. (1). pentru profesori care efectueaza terapiile specifice. (2) Activitatile concrete prevazute la alin. (6) Comisia pentru concursul de ocupare a functiilor de indrumare si de cont rol din Ministerul Educatiei. u n profesor sau un conferentiar universitar din profilul postului. cercetarii. respectiv 40 de ore pe saptamana. b) activitati de pregatire metodico-stiintifica. si cuprinde: a) activitati didactice de predare-invatare-evaluare si de instruire practic a si examene de final de ciclu de studii. un profesor sau un conferentiar universitar din profilul postului pentru care candideaza. tineretului si sportului. SECTIUNEA a 6-a Norma didactica ART. e) pentru personalul didactic din invatamantul special. directorul general din departamentul respectiv. se revizuieste anual si constituie anexa la contractul individua l de munca.in calitate de presedinte. c) 18 ore pe saptamana pentru profesorii din invatamantul secundar si tertia r non-universitar. d) 24 de ore pe saptamana pentru profesorii de instruire practica. pentru profesorii din unitatile si clasele cu program integra t si suplimentar de arta si sportiv. (5) Comisia pentru concursul de ocupare a functiilor de indrumare si de cont rol din inspectoratul scolar este formata din: inspectorul scolar general . a) si se stabilest e dupa cum urmeaza: a) un post de profesor pentru invatamantul prescolar pentru fiecare grupa cu program normal. (3) Norma didactica de predare-invatare-evaluare si de instruire practica si de evaluare curenta a prescolarilor si a elevilor in clasa reprezinta numarul d e ore corespunzator activitatilor prevazute la alin. Ti neretului si Sportului. care corespund profilului. Cercetarii. Aceasta se aproba in consiliul de administratie. conform planurilor-cadru de invatamant . se face de catre inspectorul scolar general. Cercetarii. constituita in educatia timpurie. pen tru cel din centrele logopedice interscolare. cercetarii. cu avizul Ministerului Educatiei. (1) lit. f) un post pentru personalul didactic din invatamantul special integrat. pentru personalul didactic itinera nt. iar in functiile de indrumare si control din cadrul ministerului. invatare pe tot parcursul vietii. in functiile de indrumar e si de control din inspectoratele scolare. scoala dupa scoala. specializarii si aptitudinilor persoanei care ocupa postul didactic respectiv. c) activitati de educatie.16 ore pe saptamana. norma didactica se s tabileste astfel: profesori la predare .20 de ore pe saptamana. 262 (1) Activitatea personalului didactic de predare se realizeaza intr-un inter val de timp zilnic de 8 ore. (9) Inspectorii scolari incheie contract de management cu inspectorul scolar general.

daca fac dovada calificarii prin diploma de studii sau prin certificatul d e competenta si sunt remunerate prin plata cu ora. 262 alin. 262 alin . fiind incluse in norma acestora. In invatamantul gimnazial din mediul rural norma didactica se poate constitui di n 1/2 din ore de la specialitatea sau specialitatile de baza si completata cu 1/ 2 din ore de la disciplinele stabilite la alin. 263 (1) Norma didactica in invatamantul preuniversitar cuprinde ore prevazute in planurile-cadru de invatamant la disciplinele corespunzatoare specializarii sau specializarilor inscrise pe diploma de licenta ori pe certificatul de absolvire a unui modul de minimum 90 de credite transferabile care atesta obtinerea de co mpetente de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniulu i de specializare inscris pe diploma. . tineretului si sportului. prin plata cu ora. (3). in limitele normelor didactice stabilite la art. aprobate prin regulament de Ministerul Educatiei. (3) . cu mentinerea drepturilor salarial e. de profesorii pentru invatamantul primar de la clasa respec tiva. c). Cercetarii. g) un post de profesor documentarist in centrele de documentare si informare . pentru orele care depasesc numarul de ore prevazut in planurile de invatamant de la clasele cu pre dare in limba romana. Tin eretului si Sportului. c). Tineretului si Sportului. norma didactica cuprinde activitat ile prevazute in planurile de educatie corespunzatoare profilurilor cercurilor s i atelierelor. educatia psihomotrica si altele. cercetarii. Cercetarii. in norma didactica prevazuta la alin. in functie d e tipul si gradul de deficienta. (7) In invatamantul primar. Cercetarii. 262 alin. aceasta poate fi constituita din 2/3 din ore de la specializarea sau specializ arile de baza si completata cu 1/3 din ore de la disciplinele stabilite la alin. (9) Prin exceptie. c). aceasta se poate completa cu activitatile prevazute la art. (1) lit. sau prin plata cu ora. (1) lit. (4) Norma didactica de predare-invatare-evaluare si de instruire practica si de evaluare curenta a prescolarilor si a elevilor in clasa se reduce cu doua or e pe saptamana in cazul cadrelor didactice care au calitatea de mentor. de profesorii pentru invatamantul primar de la grupa sau cl asa respectiva. kinetoterapie. in condit iile prezentei legi. (1). 262 alin. (8) In palatele si in cluburile copiilor. (4) Orele de limbi straine din invatamantul primar pot fi predate. Orele de limbi straine din invatamantul primar pot fi predate si de profesori cu studii superioare de specialitate. fiind incluse in norma acestora. (1) lit. daca fac dovada calificarii pr in diploma de studii ori prin certificatul de competenta. Tineretului si Sportului. ART. (10) Personalul didactic de conducere. in condit iile prezentei legi. (6) Profesorii pentru invatamantul primar de la clasele cu predare in limbil e minoritatilor nationale sunt remunerati. (2) ori prin adaugare de ore con form prevederilor art. de indrumare si de control poate fi d egrevat partial de norma didactica de predare. (2) Prin exceptie. orele de educatie fizica prevazute in planurile de invatamant sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate. Orele de limbi straine din in vatamantul primar pot fi predate si de profesori cu studii superioare de special itate. conform metodologiei elaborate de Ministerul Ed ucatiei. (3) In situatia in care norma didactica nu se poate constitui conform preved erilor alin. pe baza normelor aprobate prin or din al ministrului educatiei. in cadrul activitatilor postului. in cazul i n care profesorii pentru invatamantul primar de la grupa ori clasa respectiva nu fac dovada calificarii prin diploma de studii sau prin certificatul de competen ta. (5) Orele de limbi straine din invatamantul primar pot fi predate. (1) si (2). (1) si art.ra fizica medicala. se pot include si ore de la disciplinele stabilite prin metodologia aprobata de Ministerul Edu catiei. daca norma didactica a profesorilor din invatamantul gimn azial nu se poate constitui conform prevederilor alin. 262 alin. (2) ori prin adaugarea de ore conform prevederilor art. sau prin plata cu ora.

(11) Timpul saptamanal de activitate a personalului didactic auxiliar este i dentic cu cel stabilit pentru personalul cu functii echivalente din celelalte se ctoare bugetare, potrivit legii. Sarcinile acestuia sunt prevazute in fisa indiv iduala a postului. SECTIUNEA a 7-a Distinctii ART. 264 (1) Personalul didactic din invatamantul preuniversitar beneficiaza de grada tie de merit, acordata prin concurs. Aceasta gradatie se acorda pentru 16% din p osturile didactice existente la nivelul inspectoratului scolar si reprezinta 25% din salariul de baza. Gradatia de merit se atribuie pe o perioada de 5 ani. (2) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului elaboreaza me todologia si criteriile de acordare a gradatiei de merit, cu consultarea federat iilor sindicale reprezentative la nivel de ramura de invatamant. ART. 265 (1) Personalul didactic cu rezultate excelente in activitatea didactica, edu cativa si stiintifica poate primi decoratii, ordine, medalii, titluri, potrivit legii. (2) Ordinele si medaliile care pot fi conferite personalului didactic din in vatamantul preuniversitar sunt: Ordinul Spiru Haret clasele Comandor, Cavaler si Ofiter, Medalia Membru de onoare al corpului didactic. Medalia se acorda cadrel or didactice pensionabile, cu activitate deosebita in invatamant. (3) In afara distinctiilor prevazute la alin. (2), ministrul educatiei, cerc etarii, tineretului si sportului este autorizat sa acorde personalului didactic din invatamantul preuniversitar urmatoarele distinctii: a) adresa de multumire publica; b) diploma "Gheorghe Lazar" clasele I, a II-a si a III-a; c) diploma de excelenta, care se acorda cadrelor didactice pensionate sau pe nsionabile, cu activitate deosebita in invatamant. (4) Diploma "Gheorghe Lazar" clasele I, a II-a si a III-a este insotita de u n premiu de 20%, 15% si, respectiv, 10% din suma salariilor de baza primite in u ltimele 12 luni de activitate. Diploma de excelenta este insotita de un premiu d e 20% din suma salariilor de baza primite in ultimele 12 luni de activitate. (5) Distinctiile si premiile prevazute la alin. (3) se acorda in baza unui r egulament aprobat prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului s i sportului, in limita unui procent de 1% din numarul total al posturilor didact ice din fiecare judet/sector al municipiului Bucuresti. (6) Fondurile pentru acordarea distinctiilor prevazute la alin. (3) sunt asi gurate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. SECTIUNEA a 8-a Drepturi si obligatii ART. 266 Personalul din invatamantul preuniversitar are drepturi si obligatii care de curg din legislatia in vigoare, din prezenta lege, din regulamente specifice si din prevederile contractului individual de munca. ART. 267 (1) Cadrele didactice beneficiaza de concediu anual cu plata, in perioada va cantelor scolare, cu o durata de 62 de zile lucratoare; in cazuri bine justifica te, conducerea unitatii de invatamant poate intrerupe concediul legal, persoanel e in cauza urmand a fi remunerate pentru munca depusa. (2) Perioadele de efectuare a concediului de odihna pentru fiecare cadru did actic se stabilesc de consiliul de administratie, in functie de interesul invata mantului si al celui in cauza, dar cu asigurarea personalului didactic necesar p entru desfasurarea examenelor nationale. (3) Neefectuarea concediului anual da dreptul la efectuarea concediului rest ant in vacantele anului scolar urmator.

ART. 268 (1) Cadrele didactice care redacteaza teza de doctorat sau lucrari in intere sul invatamantului pe baza de contract de cercetare ori de editare au dreptul la 6 luni de concediu platit, o singura data, cu aprobarea consiliului de administ ratie al unitatii de invatamant. (2) Personalul didactic aflat in situatia prevazuta la alin. (1) nu poate fi incadrat in activitati didactice retribuite in regim de plata cu ora. (3) In situatia desfiintarii unei unitati de invatamant de stat, salariatii disponibilizati primesc salarii compensatorii, conform legii. ART. 269 Personalul de conducere, de indrumare si de control din inspectoratele scola re si casele corpului didactic beneficiaza de concediu de odihna, conform Codulu i muncii. ART. 270 Normele metodologice referitoare la efectuarea concediului legal vor fi elab orate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului impreuna cu reprezentantii organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramura a inva tamantului. ART. 271 Dreptul la initiativa profesionala consta in: a) conceperea activitatii profesionale si realizarea obiectivelor educationa le ale disciplinelor de invatamant, prin metodologii care respecta principiile p sihopedagogice; b) utilizarea bazei materiale si a resurselor invatamantului, in scopul real izarii obligatiilor profesionale; c) punerea in practica a ideilor novatoare pentru modernizarea procesului de invatamant. SECTIUNEA a 9-a Dreptul la securitate al personalului didactic ART. 272 (1) Cadrele didactice nu pot fi perturbate in timpul desfasurarii activitati i didactice de nicio autoritate scolara sau publica. (2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), nu se considera perturbare a cadrelor didactice in timpul desfasurarii activitatii didactice interventia auto ritatilor scolare si/sau publice in situatiile in care sanatatea fizica sau psih ica a elevilor ori a personalului este pusa in pericol in orice mod, conform con statarii personalului de conducere, respectiv in timpul exercitiilor de alarmare pentru situatii de urgenta. (3) Inregistrarea prin orice procedee a activitatii didactice poate fi facut a numai cu acordul celui care o conduce. (4) Multiplicarea, sub orice forma, a inregistrarilor activitatii didactice de catre elevi sau de catre alte persoane este permisa numai cu acordul cadrului didactic respectiv. (5) Inregistrarea prin orice procedee a activitatilor desfasurate in spatiil e scolare este permisa numai cu acordul personalului de conducere, cu exceptia c elor de la alin. (3). SECTIUNEA a 10-a Dreptul de participare la viata sociala ART. 273 (1) Personalul didactic are dreptul sa participe la viata sociala si publica , in beneficiul propriu, in interesul invatamantului. (2) Personalul didactic are dreptul sa faca parte din asociatii si organizat ii sindicale, profesionale si culturale, nationale si internationale, legal cons tituite, in conformitate cu prevederile legii. (3) Personalul didactic poate exprima liber opinii profesionale in spatiul s colar si poate intreprinde actiuni in nume propriu in afara acestui spatiu, daca

acestea nu afecteaza prestigiul invatamantului si demnitatea profesiei de educa tor, respectiv prevederile prezentei legi. ART. 274 (1) Personalul didactic beneficiaza, in limita fondurilor alocate prin buget , din fonduri extrabugetare sau sponsorizari, de acoperirea integrala ori partia la a cheltuielilor de deplasare si de participare la manifestari stiintifice org anizate in strainatate, cu aprobarea consiliului de administratie al unitatii de invatamant. (2) Personalul prevazut la alin. (1) inainteaza unitatii de invatamant propu neri de valorificare a rezultatelor actiunii pentru care a primit aprobarea de d eplasare. ART. 275 (1) Cadrele didactice au obligatia morala sa isi acorde respect reciproc si sprijin in indeplinirea obligatiilor profesionale. (2) Personalul didactic de conducere, de indrumare si de control, precum si personalul didactic auxiliar au obligatia de a respecta atributiile prevazute in fisa postului. (3) Personalul didactic de conducere, de indrumare si de control, precum si personalul didactic auxiliar au obligatia de a participa la activitati de formar e continua, in conditiile legii. ART. 276 Personalului didactic din unitatile de invatamant conexe, care nu dispune de locuinta in localitatea unde are postul, i se deconteaza cheltuielile de transp ort, conform legii. ART. 277 Copiii personalului didactic aflat in activitate sunt scutiti de plata taxel or de inscriere la concursurile de admitere in invatamantul superior si benefici aza de gratuitate la cazare in camine si internate. ART. 278 Personalul didactic si didactic auxiliar din invatamant beneficiaza de o com pensatie de la bugetul asigurarilor sociale de stat de 50% din valoarea cazarii, mesei si a tratamentului in bazele de odihna si tratament. ART. 279 Personalul didactic titular care din proprie initiativa solicita sa se speci alizeze/sa continue studiile are dreptul la concediu fara plata. Durata totala a acestuia nu poate depasi 3 ani intr-un interval de 7 ani. Aprobarile in aceste situatii sunt de competenta unitatii scolare prin consiliul de administratie, da ca se face dovada activitatii respective. SECTIUNEA a 11-a Raspunderea disciplinara si patrimoniala ART. 280 (1) Personalul didactic, personalul didactic auxiliar, precum si cel de cond ucere, de indrumare si de control din invatamantul preuniversitar raspund discip linar pentru incalcarea cu vinovatie a indatoririlor ce le revin potrivit contra ctului individual de munca, precum si pentru incalcarea normelor de comportare c are dauneaza interesului invatamantului si prestigiului unitatii/institutiei, co nform legii. (2) Sanctiunile disciplinare care se pot aplica personalului prevazut la ali n. (1), in raport cu gravitatea abaterilor, sunt: a) observatie scrisa; b) avertisment; c) diminuarea salariului de baza, cumulat, cand este cazul, cu indemnizatia de conducere, de indrumare si de control, cu pana la 15%, pe o perioada de 1-6 l uni; d) suspendarea, pe o perioada de pana la 3 ani, a dreptului de inscriere la un concurs pentru ocuparea unei functii didactice superioare sau pentru obtinere a gradelor didactice ori a unei functii de conducere, de indrumare si de control ;

iar ceilalti au functia didactica cel putin egala cu a celui c are a savarsit abaterea. cercetarii.e) destituirea din functia de conducere. precum si pentru personalul de conducere din inspectorate le scolare judetene/al municipiului Bucuresti. iar ceilalti au functia didactica cel putin egala cu a celui care a savarsit abaterea. Refuzul celui cercetat de a se preze nta la audiere. Tineret ului si Sportului. personalul de conducere al unitatilor de invatamant preuniversitar. desi a fost instiintat in scris cu minimum 48 de ore inainte. Cadrul didactic cercetat are dreptul sa cunoasca toate actele cercetarii si sa isi produca probe in aparare. care a fost sanctionat. comisiile de cercetare disciplinara se constituie dupa cum ur meaza: a) pentru personalul didactic. Cercetarii. (4) Pentru cercetarea abaterilor prezumate savarsite de personalul didactic. c) pentru personalul de indrumare si de control din cadrul Ministerului Educ atiei. Cercetarii. Personalul de conducere. b) pentru personalul de conducere al unitatilor de invatamant preuniversitar . imprejurarile in care au fost savarsite. Cercetarii. (3) Orice persoana poate sesiza unitatea de invatamant/institutia de invatam ant cu privire la savarsirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinara. precum si orice alte date concludente. pent ru personalul didactic si personalul de conducere al acesteia. decizia respectiva la Colegiul c entral de disciplina al Ministerului Educatiei. comisii formate din 3-5 membri. (7) Cercetarea faptei si comunicarea deciziei se fac in termen de cel mult 3 0 de zile de la data constatarii acesteia. (8) Persoanele sanctionate incadrate in unitatile de invatamant au dreptul d e a contesta. personalul de indrumare si de control din cadrul inspectoratelor scolare si de personalul d e indrumare si de control din cadrul Ministerului Educatiei. Cercetarii. iar ceilalti au functia didactica cel putin egala cu a celui care a savarsit abaterea. d) pentru personalul de conducere al inspectoratelor scolare judetene/al mun icipiului Bucuresti. comisii formate din 3-5 membri. din tre care unul reprezinta organizatia sindicala din care face parte persoana afla ta in discutie sau este un reprezentant al salariatilor. Din comisie face parte si un inspector din cadrul inspectoratului scolar j udetean/al municipiului Bucuresti. b) ministrul educatiei. comisii formate din 3-5 membri. in termen de 15 zile de la comunicare. (6) In cadrul cercetarii abaterii prezumate se stabilesc faptele si urmarile acestora. Tineretului si Sportului. Tin eretului si Sportului. i ar ceilalti au functia didactica cel putin egala cu a celui care a savarsit abat erea. (9) Normele privind componenta. de indrumare si de control din inva tamant. Cercetarii. pentru functii le de indrumare si de control din cadrul Ministerului Educatiei. dintre care un reprezentant al salariatilor. dintre care u nul reprezinta organizatia sindicala din care face parte persoana aflata in disc utie sau este un reprezentant al salariatilor. are dreptul de a c ontesta. precum si atrib . (5) Comisiile de cercetare disciplinara sunt numite de: a) consiliul de administratie al unitatii de invatamant preuniversitar. Tineretului si Sportului. Tineretului si Sport ului. in termen de 15 zile de la comunicare. organizarea si functionarea. tineretului si sportului. comisii formate din 3-5 membri. Sesizarea se face in scris si se inregistreaza la registratura unitatii/institu tiei de invatamant. Persoanei nevinovate i se comunica in scris inexistenta faptelor pentru care a f ost cercetata. decizia respectiva la coleg iul de disciplina de pe langa inspectoratul scolar. dintre care un reprezentant al salariatilor. consemnata in condica de inspectii sa u la registratura generala a unitatii de invatamant preuniversitar/institutiei. existenta sau inexistenta vi novatiei. f) desfacerea disciplinara a contractului individual de munca. pr ecum si de a da declaratii scrise se constata prin proces-verbal si nu impiedica finalizarea cercetarii. Audierea celui cercetat si veri ficarea apararii acestuia sunt obligatorii. de indrumare si de control din inspectoratele scolare si din Ministerul Educatiei.

p ropunerea de sanctionare se face de catre director sau de cel putin 2/3 din numa rul total al membrilor consiliului de administratie. in afara de cazurile cand. (5) Personalul didactic pensionat din invatamant beneficiaza de asistenta me dicala si de acces la casele de odihna si la bazele de tratament ale cadrelor di dactice. de autor itatea care a numit aceasta comisie si se comunica celui in cauza. propunerea de sanctionare se face de catre consiliul de administratie al unitat ii de invatamant preuniversitar si se comunica prin decizie a inspectorului scol ar general. precum si celelalte acte pentru recuperarea pagubelor si a prejudiciilor se f ac de conducerea unitatii sau a institutiei al carei salariat este cel in cauza. pe baza raportului comisiei de cercetare. ART. tineretului si sportului si se comunica prin ordin. ART. cu aprobar ea consiliului de administratie al unitatii de invatamant. dupa caz. prin lege. respectiv de secret arul de stat sau de seful ierarhic al persoanei in cauza si se comunica prin ord in. 281 (1) Pentru personalul didactic din unitatile de invatamant preuniversitar. II Statutul personalului didactic si de cercetare din invatamantul superior . (3) Pentru motive temeinice. Cerc etarii. ART. tineretului si sportului. salariz ate prin plata cu ora. precum si a celui de conducere. a personalului didactic au xiliar. de indrumare si de control din invatam antul de stat se pensioneaza la data implinirii varstei legale de pensionare. (2) Personalul didactic de conducere. tineretului si sportului. (4) Pentru personalul de indrumare si control din Ministerul Educatiei. cercetarii. pensionarea personalului didactic de conducere. d e ministrul educatiei. de catre directorul unitatii de invatamant. Tineretului si Sportului. CAP. Du pa data implinirii varstei legale de pensionare. 283 Raspunderea patrimoniala a personalului didactic. Tineretului si S portului se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educatie i. propunerea de sanctionare se face de ministrul educatiei. de indrumare si de control din invataman tul preuniversitar se stabileste potrivit legislatiei muncii. inspectorul scolar general sau ministrul educatiei.utiile colegiului de disciplina de pe langa inspectoratul scolar si ale Colegiul ui central de disciplina al Ministerului Educatiei. de indrumare sau de control. (3) Pentru personalul de conducere din inspectoratele scolare si casele corp ului didactic. prin decizie scrisa. cerceta rii. dupa caz. propunerea de sanctionare se face. se interzice indeplinirea orica rei functii de conducere. tineretului si sportului. (4) Cadrele didactice pensionate pot desfasura activitati didactice. 282 Sanctiunea se stabileste. (2) Pentru personalul de conducere al unitatii de invatamant preuniversitar. Cercetarii. 284 (1) Personalul didactic beneficiaza de pensie in conditiile prevazute de leg islatia de asigurari sociale si pensii care reglementeaza sistemul public de pen sii. cercetarii. Decizia de imputar e. dupa implinirea varstei standard de pensionare. cercetarii. de indrumare si de control se poate face si in timpul anului scolar. (10) Dreptul persoanei sanctionate de a se adresa instantelor judecatoresti este garantat. se dispune altfel. Sanctiunile aprobate de con siliul de administratie sunt puse in aplicare si comunicate prin decizie a direc torului unitatii de invatamant preuniversitar. SECTIUNEA a 12-a Pensionarea ART. respectiv al inspecto ratului scolar.

(3) Echivalenta functiilor din cercetare cu functiile didactice este urmatoa rea: a) cercetator stiintific se echivaleaza cu asistent universitar. c) conferentiar universitar. (3) In statul de functii sunt inscrise. indrumare a studentilor si a studentilor-doctoranzi. in calitate de cadre didactic e universitare asociate invitate. lucrari practice sau de laborator. in ordine ierarhica. In cazul specialistilor fara grad didactic uni versitar recunoscut in tara. b) cercetator stiintific gradul III se echivaleaza cu lector universitar/sef de lucrari. prin stabilirea de norme universitare. c) cercetator stiintific gradul II se echivaleaza cu conferentiar universita r. d) profesor universitar. in conformitate cu standardele nationale. ca urmare a precizarii sarcin . personal de cercetare asociat. in centr e de cercetare si microproductie sau in alte unitati pot functiona pe posturi di stincte si personal de cercetare. senatul universitar poate a proba. obtinerea permisului de munca este sarcina instit utiei de invatamant superior angajatoare. b) cercetator stiintific. de cercetare si activitati echivalente acestora. e) cercetator stiintific gradul I. din tara sau din strainatate. practica de specialitate. in institute de cercetare. (2) Functiile didactice si numarul posturilor se stabilesc tinand seama de: a) planurile de invatamant. specificandu-se functiile didactice si de cercetare corespunzatoare si numarul saptamanal de ore conventionale reparti zate pe activitati de predare. b) formatiunile de studiu. senatul universitar aproba. cu cel putin 15 zile inainte de inceperea fiecarui an universitar si nu se pot modifica in timpul anului univers itar. (4) Statele de functii se intocmesc la nivelul departamentelor sau al scolil or doctorale. Angajarea acestora se face conform legii. c) cercetator stiintific gradul III. pentru pers oanele care detin o diploma de doctor. d) cercetator stiintific gradul I se echivaleaza cu profesor universitar. (5) In raport cu necesitatile academice proprii. seminare. inclusiv studen ti din toate cele 3 cicluri. ART. precum si alte categorii de personal. prin evaluare. indr umare de proiecte. posturile didac tice si de cercetare ocupate sau vacante. b) lector universitar/sef de lucrari. (4) In invatamantul superior poate functiona personal didactic asociat pentr u urmatoarele functii: lector universitar/sef de lucrari. la discipline le din planul de invatamant.SECTIUNEA 1 Norma universitara ART. conferentiar universit ar si profesor universitar. d) cercetator stiintific gradul II. prin consultarea membrilor acestora. (6) Acolo unde este cazul. in scoli doctorale. 286 (1) Statele de functii ale personalului didactic si de cercetare se intocmes c anual. potrivit legi i. (7) In departamente. gradul d idactic corespunzator performantei. 285 (1) In institutiile de invatamant superior functiile didactice sunt: a) asistent universitar. invitarea in cadrul institutiei de invatamant su perior a unor cadre didactice universitare si a altor specialisti cu valoare rec unoscuta in domeniu. c) normele universitare. (2) In institutiile de invatamant superior functiile de cercetare sunt: a) asistent cercetare. pe o durata determinata.

a st udentilor in cadrul sistemului de credite transferabile.5 ore conventionale. constitui nd anexa la contractul individual de munca. indiferent de perioada semestrului universitar in care este efectuata. i) tutorat. (2) Norma didactica poate cuprinde: a) activitati de predare. impreuna cu Ministerul Muncii. b) norma de cercetare. (7) In invatamantul universitar de master si in invatamantul universitar de doctorat. (9) Activitatile prevazute la alin. (6) Numarul posturilor pentru personalul didactic si de cercetare auxiliar s e stabileste de senatul universitar. al facultatii. activitatile de predare. c)-j). ora de activitati de predare rep rezinta doua ore conventionale. potrivit leg ii. (8) In cazul predarii integrale in limbi de circulatie internationala. ART. al departamentului sau al scolii doctorale. de decan. (5) Statul de functii al personalului didactic si de cercetare se avizeaza d e consiliul facultatii sau. dupa caz. b) activitati de seminar. g) conducerea activitatilor didactico-artistice sau sportive.5 ore conventionale. ora de activitati de predare reprezinta 2. in functie de bugetul si specificul institu tiei. (2) lit. indrumarea cercurilor stiintifice studentesti. practice si de cercetare stiintifica inscrise in planurile de invatamant. (9) Atributiile personalului didactic auxiliar si nedidactic sunt stabilite in fisa individuala a postului. (8) Angajarea personalului didactic si de cercetare auxiliar si nedidactic s e face prin concurs organizat de facultate sau de scoala doctorala. Norma medie saptamanala se stabileste prin impartirea n umarului de ore conventionale din fisa individuala a postului la numarul de sapt amani inscris in planul de invatamant pentru activitatea didactica de predare si de seminar din intregul an universitar. printr-o metodologie aprobata de senatu . Tineretului si S portului. seminar sau alt e activitati pot fi normate cu un coeficient suplimentar multiplicativ de 1. (2 ) lit. 287 (1) Norma universitara cuprinde: a) norma didactica. avizata. c) indrumarea elaborarii lucrarilor de licenta. avizate de conducerea institutiei de invatamant superior. d) indrumarea elaborarii disertatiilor de master.25. Fac exceptie de la aceasta prevedere orele de predare a limbii respective. cuprinse in norma didact ica. (7) Nomenclatorul general de functii didactice si de cercetare auxiliare din invatamantul superior. b) din invatamantul universitar de licenta. indrumare de pro iecte de an. iar ora de activitati prevazute la alin.ilor didactice si de cercetare de catre consiliul facultatii. master si doctorat. j) participarea la consilii si in comisii in interesul invatamantului. Cercetarii. la ci clurile de licenta. (4) Norma didactica se stabileste conform planului de invatamant si se calcu leaza ca norma medie saptamanala. (6) In invatamantul universitar de licenta. precum si nivelul studiilor necesare pentru ocuparea ace stor functii se elaboreaza de Ministerul Educatiei. lucrari practice si de laborator. La departamentele cu discipline la mai multe facultati. (2) lit. (3) Norma didactica saptamanala in invatamantul superior se cuantifica in or e conventionale. f) alte activitati didactice. se cuantifica in ore conventionale. de consiliul scolii doctorale si se aproba de senatul universitar. de directorul depar tamentului sau de conducatorul scolii doctorale si aprobata de rector. statele de functii se completeaza pe baza notelor de comanda. Familiei si Protectiei Sociale. b) reprezinta 1. al programului de studii. (5) Ora conventionala este ora didactica de activitati prevazute la alin. consultatii. dupa caz. e) indrumarea elaborarii tezelor de doctorat. h) activitati de evaluare.

(2) lit. (12). de ponderea disciplinelor in pregatirea de specialitate a studentilor si de dimensiunea formatiunilor de studiu. in functie de domeniu. in functie de programul de studii. norma universitara efectiva. (16) Cadrele didactice titulare a caror norma didactica nu poate fi constitu ita conform prevederilor alin. nu are in structura postului or e de curs se majoreaza cu doua ore conventionale. d) asistent universitar: 11 ore conventionale. diferentele pana la norma didactica minima se comp leteaza cu activitati de cercetare stiintifica. (2) lit. Senatul universitar.l universitar. f ara a depasi limita maxima prevazuta la alin. . respectiv cu acordul consiliului s colii doctorale. Cercetarii. cadrul d idactic are obligatiile personalului de cercetare din invatamantul superior. potrivit legii. astfel incat unei ore fizice de activitati sa ii corespunda minimum 0. Cadrul d idactic isi mentine calitatea de titular in functia didactica obtinuta prin conc urs. b). (11) Prin exceptie. (15) Prin exceptie. a)-c) care. scoli doctorale. (10) si (11) reprezinta limita minim a privind normarea activitatii didactice. In insti tutiile de invatamant superior de stat. (14) Norma didactica a personalului didactic care nu desfasoara activitati d e cercetare stiintifica sau echivalente acestora este superioara celei minime. (21) Personalul care exercita o functie de conducere in cadrul institutiei d e invatamant superior sau de indrumare si control in cadrul Ministerului Educati ei. dintre care cel putin 4 ore co nventionale de activitati de predare. unitati sau centre de cercetare si mi croproductie poate functiona pe posturi distincte si personal de cercetare cu co ntract de munca pe perioada determinata sau nedeterminata. cu aprobarea senatului universitar. sau deciziei consiliului scolii doctorale. b) conferentiar universitar: 8 ore conventionale. cu norma integrala de cercetare stiintifica. (10)-(15) pot fi trecute temporar. (20) Personalul didactic auxiliar si nedidactic din invatamantul superior de sfasoara activitati specifice stabilite in fisa individuala a postului.5 ore conv entionale. (17) In limitele prevazute de prezentul articol. cu respectarea standardelor de asigurare a calitatii. timpul saptamanal de lucru al acestuia e ste identic cu cel stabilit pentru personalul cu functii echivalente din celelal te sectoare bugetare.5 ore conventionale. cu acordul consiliului facultati i. dintre care cel putin doua ore conventionale de activitati de predare. (10) lit. (10) si (11). poate mari. la propunerea directorului de departament. iar ora de cercetare este echivalenta cu 0. (12). (18) In departamente. a)-f) se stabileste dupa cum urmeaza: a) profesor universitar: 7 ore conventionale. In aceasta perioada. Diminuarea normei didactice este de cel mult 1/2 din norma resp ectiva. Tineretului si Sportului poate beneficia de o reducere a normei didactice de cel mult 30%. in situatia in care norma didactica nu poate fi alcatuit a conform alin. (12) Norma didactica nu poate depasi 16 ore conventionale pe saptamana. conform deciziei consiliului facultatii. mentinandu-si calitatea de t itular in functia didactica obtinuta prin concurs. (22) Suma totala a orelor de munca dintr-o norma didactica sau de cercetare. (19) Personalul de cercetare din invatamantul superior desfasoara activitati specifice. c) si f). de special izare. norma didactica saptamanala minima. cuprinzand activitati prevazu te la alin. la propunerea directorului de departament. fara a depasi limita maxi ma prevazuta la alin. (13) Norma didactica prevazuta la alin. (10) Norma didactica saptamanala minima pentru activitatile prevazute la ali n. de profil si de specializare. diferentiat. norma personalului didactic prevazut la alin. senatul universitar stabile ste. la cererea ace stora. datorita specificului disciplinelor. stabilite in fisa individuala a postului de catre conducerea departa mentului sau a scolii doctorale. dintre care cel putin 4 or e conventionale de activitati de predare. in baza autonomie i universitare. c) lector universitar/sef de lucrari: 10 ore conventionale. prin regulament.

indiferent de institutia la ca re se efectueaza. Cadrele didactice pensionate pot fi platite in regim de plata cu ora. (4) Activitatile de cercetare pe baza de contract sunt remunerate conform le gii. ART. particulare si confesion ale. dupa pensionare. la orice nivel al u niversitatii. (4) Cadrele didactice si de cercetare care conduc doctorate se pensioneaza l a implinirea varstei de 65 de ani si: a) pot conduce doctoratele in desfasurare la data pensionarii pana la implin irea varstei de 70 de ani. (5) Regimul juridic al cumulului salariului cu pensia nu se aplica cadrelor didactice care beneficiaza de prevederile alin. cu posibilita tea de prelungire anuala conform Cartei universitare. Cartei universitare si prevederilor contractuale. Atributiile lor sunt . numar ul maxim de ore platite in regim de plata cu ora. (3) Sustinerea de catre personalul titular de activitati de predare si cerce tare in alte institutii de invatamant superior sau de cercetare se poate face do ar cu acordul scris al senatului universitar. (1). (3) Senatul universitar din universitatile de stat. 290 (1) Studentii-doctoranzi sunt incadrati de catre IOSUD sau o institutie memb ra a unei IOSUD ca asistenti de cercetare ori asistenti universitari pe perioada determinata. cat si cuantumurile. (3). si isi pastreaza calitatea de titular. b) dupa implinirea varstei de 65 de ani. Sen atul universitar poate decide conferirea titlului onorific de profesor emerit. fara limita de varsta. p entru excelenta didactica si de cercetare. Pe perioada anului sabatic. dar sunt scutiti de efectuarea activita tilor din fisa postului. cu aprobarea senatului universitar . particular si confesional se interzice ocuparea oricarei functii de conducere sau de administrare. 289 (1) Personalul didactic si de cercetare se pensioneaza la implinirea varstei de 65 de ani. Mandatele celor care detin functii de conducere s au de administrare. ART. Fac exceptie de la aceste re glementari functiile de membru al consiliului de administratie al universitatilo r particulare. inceteaza de drept in cazul persoanelor care au implinit varsta de pensionare. 164 alin. este de 40 ore pe saptamana. in baza unui contract pe perioada determinata de un an. poate decide continuarea activitatii unui cadru didactic sau de cercetare dupa p ensionare. (2) In invatamantul superior de stat. cadrelor didactice care au atins vars ta de pensionare. Contractul de cercetare s tabileste atat modalitatea de plata efectiva. (2) Activitatile din granturi sau contractele de cercetare se remunereaza co nform deciziei directorului de grant. prin exceptie de la prevederile art. pot conduce noi studenti-doctoranzi numai in regim de cotutela impreuna cu un cadru didactic si de cercetare care n u implineste varsta de pensionare pe toata durata desfasurarii doctoratului resp ectiv. conform legii si prevederilor Cartei unive rsitare. in baza criteriilor de performanta profesionala si a situatiei financiare. Pentru personalul titular. la orice nivel al universitatii. (6) Cadrele didactice care sunt alese sau numite in institutiile publice ale statului sau desfasoara activitati specifice functiei publice in ministere ori in alte organe de specialitate ale statului pot desfasura activitati didactice a ferente unei norme didactice. (3) si (4). (5) Profesorii si conferentiarii titulari sau directorii de granturi care ti mp de 6 ani consecutivi au derulat granturi de cercetare si au functionat in ace easi universitate pot beneficia de an sabatic. 287 sunt remunerate in regim de plata cu ora. nu poate depasi norma didactica minima.realizata prin cumularea ponderilor activitatilor prevazute la alin. 287. acest ia beneficiaza de pana la un salariu de baza. ART. 288 (1) Activitatile didactice care excedeaza o norma didactica prevazuta la art . norma didactica fiind redusa corespunzator limitei prevazute la ar t.

in baza legislatiei in vigoare. in conditiile legii. In raport cu particip area la procesul didactic si cu gradul de pregatire profesionala. cand un cadru didactic desfasoara activitati didactice sau de cercetare stiintifica in m ai multe institutii de invatamant superior ori de cercetare-dezvoltare. obtinuta prin concurs. in conditiile legii. 294 (1) Angajarea pe un post didactic sau de cercetare se face. a metodologiei-cadru stabilite de Ministerul Educatiei. (6) In cazul desfiintarii unei unitati de invatamant superior de stat. personalul didactic poate fi: titular sau asociat. 291 (1) Prin personal didactic si de cercetare. calitatea este de cadru didactic sau de cercetator asociat. dupa intrarea in vigoare a prezentei legi. Salariatul opteaza unde are functia de baza. ART. (2) Studentii-doctoranzi beneficiaza de toate drepturile asistentilor de cer cetare sau asistentilor universitari. Institutia de invatamant superior i n care cadrul didactic este titular are obligatia de a pastra si de a gestiona. ART. Personal didactic titular este si personalul didactic care beneficiaza de rezer vare de post. Cadrele didactice si de cercetare angajate pe perioada determinata au statut de cadru didactic si de cercetare asociat. potrivit legii. cartea de munca sau registrul angajatilor. ART. cu respectarea standardelor de calitate. pe perioada determinata sau pe perioada nedeterminata . cu specificatia calit atii de titular. (2) La concursul pentru un post didactic sau de cercetare pot participa ceta teni romani ori straini. studentii-doctoranzi pot fi angajati pe o perioada determ inata de maximum 5 ani. durata unei perioade determinate este de maximum 3 ani. fara nicio discriminare. pe o perioada nedeterminata. unul dintre titlurile universitare s au de cercetare prevazute de prezenta lege. in sensul prezentei legi. iar in celelalte. Tineretului si Sportului si a Cartei universitare. conform legisl atiei in vigoare. Cercetarii. in concordanta cu prog ramul si ciclul de studii. (5) Contractul de angajare pe perioada determinata incheiat intre universita . Angajarea pe perioada nedeterminata pe orice functie didactica sau de cercetar e este posibila numai prin concurs public. dupa obtinerea titlului de doctor. (2) In raport cu relatiile de munca stabilite cu institutia de invatamant su perior. care apartine unei institutii de inv atamant superior si care desfasoara activitati didactice si/sau de cercetare. in conditiile legii. (3) Prin exceptie de la prevederile legislatiei muncii. organizat de institutia de invatamant superior. perso nalul astfel disponibilizat beneficiaza de salarii compensatorii. Cercetarii. motivarea. inclusiv de vechimea in munca.stabilite de senatul universitar. se int elege personalul care detine. evaluarea. (3) Prin personal didactic titular se intelege personalul didactic care ocup a o functie didactica intr-o universitate. calitate a de titular poate fi numai la una dintre ele. Tineretului si Sportului. 292 Formatiunile de studiu si dimensiunile acestora se stabilesc de catre senate le universitare. SECTIUNEA a 2-a Ocuparea functiilor didactice si a posturilor didactice ART. 293 Ocuparea posturilor didactice. propuse de ARACIS si aprobate de Ministerul Educatiei . formarea continua si co ncedierea personalului didactic si de cercetare sunt de competenta universitatil or. (4) Calitatea de titular exista numai in raport cu o singura institutie de i nvatamant superior sau cu o singura institutie de cercetare-dezvoltare. in mod legal. personalul did actic poate fi: personal didactic sau personal didactic auxiliar. (4) Prin exceptie. (5) Functiilor de cercetare-dezvoltare din universitati si personalului care le ocupa li se aplica prevederile Legii nr. 319/2003 privind Statutul personalu lui de cercetare-dezvoltare.

iar inca drarea pe post se face incepand cu prima zi a semestrului urmator concursului. evaluate pe baza criteriilor adoptate de senatul universitar. 295 (1) Metodologia-cadru de concurs pentru ocuparea posturilor vacante va fi st abilita prin hotarare a Guvernului. (2) Metodologia va stabili. (1) si a legislat iei in vigoare. (2) Rezultatele concursurilor sunt aprobate de senatul universitar. control. premii. ceri ntele minime pentru prezentarea la concurs. (1). pentru fiecare titlu sau functie didactica. afini si rude pana la gradul al III-lea inclusiv a functiilo r prin care unul sau una se afla fata de celalalt sau cealalta intr-o pozitie de conducere. Tineretului si Sportului. in functie de rezultatele profesionale personale. 219 alin.te si membri ai personalului didactic si de cercetare in urma unui concurs poate fi reinnoit. modul de organizare si de desfasur are a concursului. (3) Functiile si gradele de cercetator stiintific in reteaua invatamantului superior se obtin potrivit reglementarilor legale in vigoare. publicatii stiintifice. senatul universitar poate aplic a sanctiuni specificate in metodologia proprie. ART. 295 alin. ART. in conformitate cu prevede rile legale in vigoare. insotite de programa aferenta concursului. universitatile isi stabilesc metodologia proprie de conferire a titlurilor si de ocupare a posturilor didactice si de cercetare. conflictele de interese si i ncompatibilitatile. de solutionare a contestatiilor. ART. Ministerul Educatiei. de etica universitar a si a legislatiei in vigoare. in conditiile respectarii normelor de calitate. Publicarea posturilor scoase la concu rs se face cel putin pe site-ul web propriu si pe un site web specializat. cu cel putin doua luni inainte de concurs. prin plata cu ora. Aceasta metodologie nu poate face referire la vechime si nu poate discrimina persoanele din afara institutiei sau tarii fata d e persoanele din institutie ori din tara. (5) Incalcarea prevederilor alin. in vederea asigurarii calitatii. se avizeaza de consiliul departamentului si se aproba de consiliul facultatii. conform prezentei legi. precum si in functie de nevoile de angajare si de resursele financiare ale institutiei. Cercetarii. la propunerea CNATDCU. inovatii. (4) Dupa intrarea in vigoare a prezentei legi se interzice ocuparea concomit enta de catre soti. din tara sau din strain atate. prin inventii. (3) Universitatile au obligatia sa respecte aceasta metodologie si sa public e toate posturile scoase la concurs. (2) In cazul constatarii nerespectarii prevederilor legale in procedura de o cupare a posturilor didactice si de cercetare. cu referire la standardele minimale stabilite conform art. Cercetarii . ART. (3) si (4) duce la invalidarea concursului si la penalizarea celor vinovati pe baza metodologiei-cadru prevazute la alin. decanii facultatilor si rectorul raspund in fata senatului universitar pentru buna desfasurare a concursurilor de ocupare a posturilor. Cercetarii. ART. care este aprob ata de catre senatul universitar. a). (2) In conditiile constatarii unor nereguli. (1) lit. . in calitate de profesori ori conferentiari asociati invitati. initiata de Ministerul Educatiei. admin istrat de Ministerul Educatiei. mergand pana la demiterea decani lor sau a rectorului. 299 (1) Universitatile raspund public de modul de ocupare a posturilor didactice si de cercetare. vacante ori temporar vacante sunt acoperi te cu prioritate de personalul didactic titular al institutiei ori de personalul didactic asociat. (2) Angajarea specialistilor cu valoare stiintifica recunoscuta in domeniu. 296 (1) Posturile didactice rezervate. Tineretului si Sportului. a respectarii eticii univer sitare si a legislatiei in vigoare. 298 (1) Directorii departamentelor. autoritate sau evaluare institutionala directa la orice niv el in aceeasi universitate. 297 (1) In baza metodologiei-cadru prevazute la art.

b) indeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice. c) admiterea tezei de abilitare in urma sustinerii publice. conform legii. La implinirea acestui termen. prec um si indeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice. (5) Conditiile pentru ocuparea functiei didactice de profesor universitar su nt urmatoarele: a) detinerea diplomei de doctor. 2 19 alin. (4) Cererea pentru sustinerea examenului de abilitare este adresata CNATDCU. 219 alin. standarde aprobate conform art. (3) Pot sustine examenul de abilitare numai persoanele care au titlul de doc tor in stiinta si care indeplinesc standardele minimale stabilite conform art. aprobate de senatul universitar. specifice fun ctiei. care probeaza originalitatea si r elevanta contributiilor academice. concursul se anuleaza si se reia. (1) lit. tineretului si sportului. functia de asistent de cercetare poate fi ocupata numai de . specifice fu nctiei. fara impunerea unor conditii de vechime . care au calitatea de conducator de doctorat. conform legii. fara impunerea unor conditii de vechime . (6) In institutiile de invatamant superior. ART. c) indeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice. (3) Conditiile minimale pentru ocuparea functiei didactice de lector univers itar/sef de lucrari sunt urmatoarele: a) detinerea diplomei de doctor. a). specifice fu nctiei. specifice fu nctiei. suplimentar fata de alte conditi i stabilite de lege. contractul de munca al persoanei in cauza inceteaza de drept. c) indeplinirea standardelor minimale pentru ocuparea functiei de profesor u niversitar. conform legii. cercetarii. 219 alin. (5) Acordarea atestatului de abilitare este propusa de CNATDCU si este aprob ata prin ordin al ministrului educatiei. aprobate de senatul universitar. in tara sau in strainatate. d) obtinerea atestatului de abilitare. 300 (1) Abilitarea consta in: a) redactarea unei teze de abilitare. standarde aprobate conform art. d) indeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice. (1) lit. conform legii. (2) Teza de abilitare releva capacitatile si performantele didactice si de c ercetare. stiintifice si profesionale si care anticipea za o dezvoltare independenta a viitoarei cariere de cercetare si/sau universitar e. Teza prezinta in mod documentat realizarile profesionale obtinute ulte rior conferirii titlului de doctor in stiinta. a). (4) Conditiile pentru ocuparea functiei didactice de conferentiar universita r sunt urmatoarele: a) detinerea diplomei de doctor. fara impunerea unor conditii de vechime. (2) O persoana care nu a obtinut o diploma de doctor nu poate ocupa functia de asistent universitar intr-o anumita institutie de invatamant superior pentru o perioada cumulata mai mare de 5 ani. a). ART. b) detinerea atestatului de abilitare. fara impunerea unor conditii de vechime . 301 (1) Pentru ocuparea functiei didactice de asistent universitar sunt necesare obtinerea statutului de studentdoctorand sau detinerea diplomei de doctor. b) indeplinirea standardelor minimale pentru ocuparea functiei de conferenti ar universitar. (3) In cazul in care instantele de judecata constata incalcarea procedurilor de desfasurare a concursului pentru ocuparea posturilor didactice si de cerceta re din universitati. (1) lit. b) sustinerea publica a tezei de abilitare in fata unei comisii de specialit ate numite de CNATDCU si formata din cel putin 3 persoane. aprobate de senatul universitar. aprobate de senatul universitar.Tineretului si Sportului poate aplica sanctiuni prevazute de prezenta lege. pe baza unui raport intocmit de Consiliul de Etica si Management Universitar.

din Codul de etica universitara. 304 (1) Personalul din invatamantul superior are drepturi si indatoriri care dec urg din Carta universitara. (2) Fisele de post individualizate se incadreaza la nivel de departament sau scoala doctorala. (4) Contractele de munca ale personalului didactic si de cercetare includ as umarea unor standarde minime ale rezultatelor activitatilor didactice si de cerc etare si clauze privind incetarea contractelor in conditiile neindeplinirii aces tor standarde minime. ei pot exprima liber opinii academice in spatiul universita r si au libertatea de predare. candidatii la concursul pentru ocupare a postului de asistent universitar trebuie sa aiba cel putin titlul de medic rez ident. art icole. candidatii la concursul pentru ocupare a posturilor de sef de lucrari si de conferentiar trebuie sa aiba si titlul de m edic specialist. (3) Membrilor comunitatii universitare le este garantata libertatea academic a. de a candida la obtinerea de granturi nationale si internationale. la intervale de maximum 5 ani. (4) Personalul didactic si de cercetare are dreptul de a publica studii. (7) In institutiile de invatamant superior. 302 (1) Datele si informatiile privind situatia profesionala a personalului dida ctic si de cercetare si a celui tehnic-administrativ se consemneaza intr-o fisa personala de serviciu. de cercetare si de creatie. (9) In invatamantul superior medical. volume sau opere de arta. 303 (1) Rezultatele si performantele activitatilor didactice si de cercetare ale personalului didactic si de cercetare dintr-o universitate sunt evaluate period ic. SECTIUNEA a 3-a Evaluarea calitatii cadrelor didactice ART. Statul de functii constituie documentul legal in baza caruia se face salarizarea lunara a fiecarui membru al personalul ui didactic si de cercetare. Fac exceptie posturile de la disciplinele care nu au corespondent in rete aua Ministerului Sanatatii si cele de la disciplinele preclinice. titularului serviciului de resurse umane si conducatorului in stitutiei de invatamant superior. din contractul indi vidual de munca. SECTIUNEA a 4-a Drepturi si obligatii ale personalului didactic ART. In baza acesteia. Accesul la fisa personala de serviciu este permis numai p ersoanei in cauza. ART. conform legii.persoane care sunt studentidoctoranzi sau care detin diploma de doctor. . in statul de functii. Aceasta evaluare se face in conformitate cu o metodologie aprobata si aplicata de catre senatul universitar. in conformitate cu cr iteriile de calitate academica. (8) In invatamantul superior medical. precum si a drepturilor de proprieta te intelectuala asupra creatiei stiintifice. suplimentar fata de alte conditi i stabilite de lege. (2) Protectia drepturilor salariatilor. (2) Evaluarea de catre studenti a prestatiei cadrelor didactice este obligat orie. fara restrictii ale libertatii academice. iar candidatii la concursul pentru ocuparea postului de profeso r universitar trebuie sa aiba si titlul de medic primar. Fac exceptie posturile de la disciplinele care nu au corespondent in reteaua Ministerului Sanatatii si cele de la disciplinele preclinice. functiile de cercetare de cercetator stiintific sau superio are pot fi ocupate numai de persoane care detin diploma de doctor. Rezultatele evaluarilor sunt informatii publice. (3) Salarizarea personalului didactic si de cercetare se face si in functie de rezultatele si performantele acestuia. precum si din legislatia in vigoare. culturale sau artistice este garant ata si se asigura in conformitate cu prevederile Cartei universitare si cu legis latia specifica in vigoare.

i se rezer va postul didactic pentru perioada respectiva. al Avocatului Poporului. Parlamentului sau Guvernului. (6) se aplica si cadrelor didactice titulare pe un pos t didactic din invatamant. (11) Personalul didactic titular pe un post didactic din invatamant poate be neficia de concediu fara plata pe timp de un an universitar. T ineretului si Sportului. precum si cadrelor didactice trecute in functii de conducere. (9) Personalului didactic titular pe un post didactic din invatamant. pres edinte si vicepresedinte al consiliului judetean. a consiliului de administratie. de cultura. Tineretului si Sportului. care di n proprie initiativa solicita sa se specializeze sau sa participe la cercetare s tiintifica in tara sau in strainatate. in cazuri bine justificate. alese in Parlament. precum si cadrele didactice titulare pe un post didactic din invatama nt numite ca personal de conducere sau in functii de specialitate specifice din cadrul autoritatilor si institutiilor publice. conventii guvernamentale. Cercetarii. (13) Cadrele didactice beneficiaza de dreptul la concediu astfel: a) concediul anual cu plata.(5) Personalul didactic si de cercetare are dreptul sa faca parte din asocia tii si organizatii sindicale. profesionale si culturale. cu o durat a de cel putin 40 de zile lucratoare. comisiilor si agentiilor din subo rdinea Administratiei Prezidentiale. numite in Guvern sau indeplinind functii de specialitate specifice di n aparatul Parlamentului. normele metodologice referitoare la efec tuarea concediului legal vor fi elaborate de Ministerul Educatiei. nationale si internatio nale. solici tat in strainatate pentru predare. cel care lucreaza in organisme internationale. precum si cele alese de Parlament in organismele centrale ale statului. activitate artistica sau sportiva. daca se face dovada activitat ii respective. (14) Institutiile de invatamant superior pot asigura. conducerea ins titutiei de invatamant poate intrerupe concediul legal. in functie de interesul invatama ntului si al celui in cauza. subprefect. b) perioadele de efectuare a concediului de odihna pentru fiecare cadru dida ctic se stabilesc de catre senatul universitar. de tineret si de sport. daca sunt cadre didactice titulare pe un post didac tic din invatamant. integral sau partial. cu rezervarea catedrei pe perioa da respectiva. al Administratiei Prezidentiale. in perioada vacantelor universitare. au drept de rezervare a postu lui didactic pe perioada in care indeplinesc aceste functii. inter universitare sau interinstitutionale. al Consiliului Legislativ. (7) Prevederile alin. pre cum si insotitorii acestora. dupa caz. primar. viceprimar. pe baza de contract. precum si din organizatii politice legal constituite. ca urmare a unor acorduri. din surse proprii. (10) Personalul didactic titular pe un post didactic din invatamant. Durat a totala a acestora nu poate depasi 3 ani intr-un interval de 7 ani. Cercetarii. in conformitate cu p revederile legii. Aprobarile in aceste situatii sunt de competenta conducerii institutiei de invatamant super ior sau. persoanele in cauza urma nd a fi remunerate pentru munca depusa. impreuna cu reprezentantii organizatiilor sindicale rep rezentative la nivel de ramura a invatamantului. de indrumare si de control i n sistemul de invatamant. (8) De prevederile alin. (6) beneficiaza si personalul didactic trimis in st rainatate cu misiuni de stat. o data la 10 ani. cadrele didactice pot cumula aceste functii cu activitate a didactica si de cercetare. De aceleasi dreptu ri beneficiaza si personalul de conducere si de specialitate de la casa corpului didactic. ori trimis pentru specializare. transportul si cazarea cadrelor didactice care domiciliaza in alte localitati. Pe toata durata man datului sau a numirii. (6) Cadrele didactice titulare pe un post didactic din invatamant. (12) Perioada de rezervare a postului didactic se considera vechime in invat amant. are dreptul la concedii fara plata. cercetare. care indeplinesc functia de prefect. al Guvernului sau in M inisterul Educatiei. al Curtii Constitutionale. c u aprobarea institutiei de invatamant superior. (15) Personalul din invatamant beneficiaza de asistenta medicala in cabinete .

e) alte atributii prevazute de prezenta lege sau stabilite conform Cartei un iversitare. cu rezervarea postului sau a catedrei. 310 . ART. dir ector de departament sau de unitate de cercetare-dezvoltare. Protectia se asigura impotriva persoan ei sau grupului de persoane care aduc atingere demnitatii umane si profesionale a cadrelor didactice ori care impiedica exercitarea drepturilor si a obligatiilo r lor. pe baza se sizarilor sau prin autosesizare. confo rm prevederilor legale. 2 06/2004. sen atului universitar si constituie un document public. micropr oductie. SECTIUNEA a 5-a Etica universitara ART. proiectare. Tineretului si Sportul ui si Ministerul Sanatatii. director administrativ. (2) Structura si componenta comisiei de etica universitara este propusa de c onsiliul de administratie. prodecan. c) contribuie la elaborarea Codului de etica si deontologie universitara. 307 Hotararile comisiei de etica universitara sunt avizate de consilierul juridi c al universitatii. 308 (1) Orice persoana. Cercetarii. pentru cresterea si ingrijirea copilului in varsta de pana la 2 ani. (16) Personalul didactic are dreptul la intreruperea activitatii didactice. N u pot fi membri ai comisiei de etica universitara persoanele care ocupa vreuna d intre functiile: rector. 305 Cadrele didactice si studentii sunt protejati in spatiul universitar de auto ritatile responsabile cu ordinea publica. ART. 306 (1) La nivelul fiecarei universitati functioneaza comisia de etica universit ara. prorector. conform legii. De acest drept poate beneficia numai unul dintre parinti sau sustinatorii legali. (3) Comisia de etica universitara are urmatoarele atributii: a) analizeaza si solutioneaza abaterile de la etica universitara. ART. ca re se propune senatului universitar pentru adoptare si includere in Carta univer sitara. respectiv de Legea nr. din universitate sau din afara universitatii. Protectia este solicitata de persoana autorizata conform Cartei universit are. Membrii comisiei sunt persoane cu prestigiu profesional si autoritate morala. avizata de senatul universitar si aprobata de rector. respectiv 3 ani in cazul copiilor cu handicap. comisia de etica universitara demareaza procedurile s tabilite de Codul de etica si deontologie universitara. care se prezinta rectorului. ART. Raspunderea juridica pentru hotararile si activitatea comisi ei de etica universitara revine universitatii. cu modificarile si completar ile ulterioare. conform Codului de etica si deontologie univers itara. b) realizeaza un raport anual referitor la situatia respectarii eticii unive rsitare si a eticii activitatilor de cercetare. 206/2004.medicale si psihologice. in policlinici si unitati spitalicesti stabilite prin protocol incheiat intre Ministerul Educatiei. dupa incheierea acestora. (2) Comisia de etica universitara pastreaza confidentiala identitatea autoru lui sesizarii. cu modificarile si completarile ulterioare. 309 In urma unei sesizari. d) atributiile stabilite de Legea nr. ART. poate sesi za Comisiei de etica universitara abateri savarsite de membri ai comunitatii uni versitare. decan. Comisia raspunde autorului sesizarii in termen de 30 de zile de la primirea sesizarii si ii comunica acestu ia rezultatul procedurilor.

ca membru in comisii de doctorat. in scris. SECTIUNEA a 6-a Distinctii ART. propunerea de sanctionare discip linara se face de catre seful de departament sau de unitate de cercetare. d e master sau de licenta. 312 (1) Personalul didactic si de cercetare. sanctiunile se comunica. proiec tare. a) si b) s e stabilesc de catre consiliile facultatilor. clasele Comandor. ordinul se acord a personalului didactic. (2) Sanctiunile disciplinare care se pot aplica personalului didactic si de cercetare sunt urmatoarele: a) avertisment scris. pune in aplicare sanctiunile disciplinar e. medalia se acorda cadrelor didactice pensionabile. ordinul se acor da personalului didactic. 312 alin. (2) Ordinele si medaliile care pot fi conferite personalului didactic sunt: a) Ordinul Spiru Haret. personalul didactic si de cercetare auxiliar. cumulat. de indrumare si de control din invataman tul preuniversitar. ART. b) diminuarea salariului de baza. fara a adu ce atingere dreptului la opinie. (3) Decanul sau rectorul. c) Medalia Membru de onoare al corpului didactic. dupa caz. b) Ordinul Alma Mater. Normele de comportare sunt stabilite in Carta universitara. c) introducerea de informatii false in solicitarile de granturi sau de finan tare. a dreptului de inscriere la un concurs pentru ocuparea unei functii didactice superioare ori a unei funct ii de conducere. de indrumare si de control din invatamant ul superior raspunde disciplinar pentru incalcarea indatoririlor ce ii revin pot rivit contractului individual de munca.Constituie abateri grave de la buna conduita in cercetarea stiintifica si ac tivitatea universitara: a) plagierea rezultatelor sau publicatiilor altor autori. de conducere si de cercetare din invatamantul superior. Gradatia de merit se acorda pe o perioada de 5 ani. Acestia actioneaza in urma unei sesizari primite sau se autoses izeaza in cazul unei abateri constatate direct. acordata prin concurs. c) suspendarea. pe o perioada determinata de timp. cu activitate deosebita in educatie si formare profesio nala. clasele Comandor. c)-e) se stabilesc de catre senatele universitare. personalulu . de indrumare si de control. (2) lit. cand este cazul. consiliului facultatii sau senatului univer sitar. Sanctiunile disciplinare prevazute la art. SECTIUNEA a 7-a Sanctiuni disciplinare ART. (2) lit. cu indemnizatia de conducere. Cavaler si Ofiter. Cavaler si Ofiter. b) confectionarea de rezultate sau inlocuirea rezultatelor cu date fictive. Aceasta gradatie se acorda pentru 16% din posturi le didactice existente la nivelul institutiei de invatamant superior si reprezin ta 25% din salariul de baza. 313 (1) In institutiile de invatamant superior. dupa caz. precum si pentru incalcarea normelor de comportare care dauneaza interesului invatamantului si prestigiului unitatii/ins titutiei. e) desfacerea disciplinara a contractului de munca. d) destituirea din functia de conducere din invatamant. de catre decan ori rector sau de cel putin 2/3 din numarul total al membrilor departamentului. de indrumare si de control. (4) In invatamantul superior. precum si cel de conducere. 312 alin. de conducere. (2) Sanctiunile disciplinare prevazute la art. microproductie. 311 (1) Personalul didactic din invatamantul superior beneficiaza de gradatie de merit. libertatii exprimarii si libertatii academice.

ART.i didactic si de cercetare. SECTIUNEA a 8-a Sanctiuni referitoare la incalcarea eticii universitare si a bunei conduite in cercetare ART. cumulat. ART. c) alte sanctiuni prevazute de Codul de etica si deontologie universitara. b) diminuarea salariului de baza. d) destituirea din functia de conducere din invatamant. personalul din cercetare sau personalul administrativ. facandu-se mentiunea corespunzatoare in statul personal de serviciu al celui in cauza. ca membru in comisii de doctorat. imbunatatindu-si activitate a si comportamentul. Masurile pentru recuperarea p agubelor si a prejudiciilor se iau potrivit legislatiei muncii. cadre didactice care au functia didactica cel putin egala cu a celui care a savarsit abaterea si un reprezentant al organi zatiei sindicale. 320 . pentru person alul de conducere al institutiilor de invatamant superior si pentru rezolvarea c ontestatiilor privind deciziile senatelor universitare. Cercetarii. 319 Sanctiunile care se pot aplica de catre comisia de etica universitara studen tilor si studentilor-doctoranzi pentru incalcarea eticii universitare sunt urmat oarele: a) avertisment scris. b) exmatricularea. audierea celui in cauza si verificarea sustinerilor facute de acesta in aparare. precum si personalului didactic si de cercetare auxi liar din subordine de catre serviciul de resurse umane al institutiei. Tineretului si Sportului. se constituie comis ii de analiza formate din 3-5 membri. cand este cazul. Sesizarea se face in scris si se inregistreaza la registratura unitatii/institutiei de invata mant. cu aprobarea senatului universitar. (2) Pentru investigarea abaterilor disciplinare savarsite de personalul dida ctic. 314 (1) Sanctiunea disciplinara se aplica numai dupa efectuarea cercetarii fapte i sesizate. 318 Sanctiunile care se pot aplica personalului didactic si de cercetare si pers onalului didactic si de cercetare auxiliar de catre comisia de etica universitar a pentru incalcarea eticii universitare sau pentru abateri de la buna conduita i n cercetarea stiintifica sunt urmatoarele: a) avertisment scris. dupa caz. cu indemnizatia de conducere. (3) Comisiile de analiza sunt numite. autoritatea care a aplicat sanctiunea disciplinara poate di spune ridicarea si radierea sanctiunii. ART. pe o perioada determinata de timp. ART. de indrumare si de control. de cercetare si didactic a uxiliar se stabileste potrivit legislatiei muncii. 316 In cazul in care cel sanctionat disciplinar nu a mai savarsit abateri discip linare in cursul unui an de la aplicarea sanctiunii. de indrumare si de control. ART. ART. (2) Dreptul persoanei sanctionate disciplinar de a se adresa instantelor jud ecatoresti este garantat. a dreptului de inscriere la un concurs pentru ocuparea unei functii didactice superioare ori a unei funct ii de conducere. c) suspendarea. b) Ministerul Educatiei. 315 Raspunderea patrimoniala a personalului didactic. 317 (1) Orice persoana poate sesiza unitatea/institutia de invatamant cu privire la savarsirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinara. e) desfacerea disciplinara a contractului de munca. de: a) rector. d e master sau de licenta.

conform Codului de etica si de ontologie profesionala. 3 18 sau 319. ART. s i emite hotarari prin care se stabileste vinovatia ori nevinovatia persoanei sau persoanelor in cauza. ART. comisia d e etica universitara stabileste. f) destituirea din functia de conducere din institutia de invatamant superio r. in cazurile hotararilor privind vinovatia. 324 Pentru abaterile de la buna conduita in cercetare-dezvoltare ale personalulu i din cadrul institutiilor de invatamant superior. Constatarea abaterilor se face de catre Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintifice. Consi liul National de Etica a Cercetarii Stiintifice. Dezvoltarii Tehnol ogice si Inovarii pastreaza confidentiala identitatea persoanei care a facut ses izarea. 321 In cazul abaterilor de la buna conduita in cercetarea stiintifica. e) retragerea titlului didactic universitar sau a gradului de cercetare ori retrogradarea. a accesului la finantarea di n fonduri publice destinata cercetarii-dezvoltarii. conform Legii nr. c) retragerea calitatii de conducator de doctorat sau a atestatului de abili tare. conform legii. ART. Dezvoltarii Tehnol ogice si Inovarii analizeaza cazurile referitoare la incalcarea regulilor de bun a conduita in cercetare-dezvoltare. Dezvoltarii Tehn ologice si Inovarii. comisia de etica universitara stabileste. in urma sesizarilor sau prin autosesizare. Dezvoltarii Tehnologice si Inov arii stabileste aplicarea uneia sau mai multora din urmatoarele sanctiuni: a) avertisment scris. Dezvo ltarii Tehnologice si Inovarii sunt avizate de directia juridica din cadrul Mini sterului Educatiei. ART. b) retragerea si/sau corectarea tuturor lucrarilor publicate prin incalcarea regulilor de buna conduita. Raspunderea juridica p entru hotararile Consiliului National de Etica a Cercetarii Stiintifice. Codului de etica si deontologie profesionala al persona lului de cercetare-dezvoltare si Codului de etica si deontologie profesionala. indiferent de momentul la c are s-a dovedit ca o persoana a realizat abateri grave de la buna conduita in ce rcetarea stiintifica si activitatea universitara. 323 (1) Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintifice. ART. in termen de 30 de zile de la stabilirea sanctiunilor. (3) Hotararile Consiliului National de Etica a Cercetarii Stiintifice. Dezvolt arii Tehnologice si Inovarii revine Ministerului Educatiei. (2) Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintifice. pentru o perioada determinata. ART. 322 Sanctiunile stabilite de comisia de etica si deontologie universitara sunt p use in aplicare de catre decan sau rector. Se anuleaza concursul pentru un post didactic sau de cercetare ocupat. 325 Se interzice ocuparea posturilor didactice si de cercetare de catre persoane cu privire la care s-a dovedit ca au realizat abateri grave de la buna conduita in cercetarea stiintifica si activitatea universitara. stabilite conform legii.In cazul abaterilor de la prevederile Codului de etica si deontologie profes ionala. 326 . u na sau mai multe din sanctiunile prevazute la art. iar cont ractul de munca cu universitatea inceteaza de drept. 206/2004. una sau mai multe dintre sanctiunile prevazute la art. Tineretului si Sportului. Tineretu lui si Sportului. constatate si dovedite. h) interzicerea. g) desfacerea disciplinara a contractului de munca. cu modificarile si completarile ulterioare. conform legii. dupa caz. Cercetarii. 318 sau 319 ori prevazute de lege. d) retragerea titlului de doctor. hotararile sta bilesc si sanctiunile ce urmeaza a fi aplicate. Cercetarii.

328 (1) Prezentul titlu reglementeaza cadrul general si integrator al invatarii pe tot parcursul vietii in Romania. de conducatorii autoritatilor contractante care a sigura finantarea din fonduri publice destinata cercetarii-dezvoltarii. care nu urmeaza in mod explicit un curriculum si poate diferi ca durata. d urate si resurse. Acest tip de in vatare depinde de intentia celui care invata si nu conduce in mod automat la cer tificarea cunostintelor si competentelor dobandite. sociala ori ocupationala. (5) Certificarea cunostintelor si competentelor dobandite in contexte nonfor male si informale poate fi facuta de organisme abilitate in acest sens. in condi . cu obiective de invatare. de Ministerul Educatiei. I Dispozitii generale ART. Tineretului si Sportului. depinde de vointa celui care invata si se finalizeaza cu certi ficarea institutionalizata a cunostintelor si competentelor dobandite. in scopul formarii sau dezvoltarii competentelor dintr-o multipla p erspectiva: personala.Sanctiunile stabilite de Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintific e. de presedintele Autoritatii Nationale pentru Cercet are Stiintifica. (3) Invatarea in contexte nonformale este considerata ca fiind invatarea int egrata in cadrul unor activitati planificate. 330 (1) Invatarea pe tot parcursul vietii se realizeaza in contexte de invatare formale. SECTIUNEA a 9-a Salarizarea personalului didactic si de cercetare ART. 327 Salarizarea personalului didactic si de cercetare se face conform legislatie i in vigoare si hotararilor senatului universitar. invatamant ul preuniversitar. 329 (1) Finalitatile principale ale invatarii pe tot parcursul vietii vizeaza de zvoltarea plenara a persoanei si dezvoltarea durabila a societatii. Diplomelor s i Certificatelor Universitare. mediul familial. Cercetari i. civica. timpul liber si nu este organizata sau s tructurata din punct de vedere al obiectivelor. (2) Invatarea in context formal reprezinta o invatare organizata si structur ata. ART. (2) Educatia permanenta reprezinta totalitatea activitatilor de invatare rea lizate de fiecare persoana pe parcursul vietii in contexte formale. invatamantul superior. (4) Invatarea in contexte informale reprezinta rezultatul unor activitati zi lnice legate de munca. Dezvoltarii Tehnologice si Inovarii sunt puse in aplicare in termen de 30 de zile de la data emiterii hotararii. duratei ori sprijinului pentru i nvatare. educatia si formarea profesionala cont inua a adultilor. Acest tip de invatare nu este dependent de intentia celui care invata s i nu conduce in mod automat la certificarea cunostintelor si competentelor doban dite. ART. dupa caz. nonformale s i informale. nonformale si informale. Acest tip de invatare are asociate obiective. de condu catorii institutiilor de invatamant superior sau ai unitatilor de cercetare-dezv oltare. care se realizeaza intr-un cadru institutionalizat si se fundamenteaza pe o proiectare didactica explicita. (3) Invatarea pe tot parcursul vietii cuprinde educatia timpurie. de Consiliul National pentru Atestarea Titlurilor. TITLUL V Invatarea pe tot parcursul vietii CAP. (2) Invatarea pe tot parcursul vietii se centreaza pe formarea si dezvoltare a competentelor-cheie si a competentelor specifice unui domeniu de activitate sa u unei calificari.

in retele sociale. b) tinerii care au parasit sistemul de educatie inainte de a obtine o califi care profesionala si nu sunt cuprinsi in nicio forma de educatie sau formare pro fesionala. (2) Organizarea si functionarea invatamantului superior sunt reglementate la titlul III din prezenta lege. institutii culturale precum muzee. (3) Organizarea si functionarea formarii profesionale a adultilor sunt regle mentate de legislatia referitoare la formarea profesionala continua a adultilor si ucenicia la locul de munca. h) elevii cu risc major de esec scolar. cand se angajeaza in activ itati de voluntariat. case de cultura. furnizori publici si privati de educatie si formare pr ofesionala autorizati/acreditati in conditiile legii. (1) si (2). culturale. ART. organizatii nonguvernamentale. la locul de m unca. c) absolventii de invatamant nonprofesional sau cei care au absolvit studiil e invatamantului liceal sau ale invatamantului superior in domenii si calificari redundante ori nerelevante pe piata fortei de munca. 332 (1) Organizarea si functionarea invatamantului preuniversitar sunt reglement ate la titlul II din prezenta lege. centre culturale. cinematografe. prin finantare si cofinant are din partea angajatorilor. neintentionata si neconstientizata si se poate produce atunci cand copiii. biblioteci. (1). 334 Finantarea invatarii pe tot parcursul vietii se realizeaza prin fonduri publ ice si private pe baza parteneriatului public-privat. rezidenti in me diul urban si in mediul rural.tiile legii. CAP. ART. i) toti cetatenii care doresc sa urmeze programe de educatie permanenta. prin conturi de educatie permanenta si prin c ontributia beneficiarilor. teatre. centre de i ngrijire si protectie a copilului. la locul de munca. d) persoanele cu cerinte educationale speciale. tinerii si adultii desfasoara activitati in familie. in comunitate. (3) Institutiile sau organizatiile in care se realizeaza invatarea in contex te informale sunt institutiile si organizatiile prevazute la alin. e) tinerii si adultii care revin in tara dupa o perioada de munca in straina tate. c entre de documentare. 333 Statul garanteaza si sustine. adesea. I nvatarea informala este. centre de educatie si formare profesionala din subordinea ministerelor sau auto ritatilor publice locale. precum si asociatii profes ionale. cu calificare redusa sau necalificati. prin fonduri ner ambursabile din programe europene. (2) Institutiile sau organizatiile in care se realizeaza invatarea in contex te nonformale sunt institutii si organizatii prevazute la alin. II Responsabilitati referitoare la invatarea pe tot parcursul vietii ART. sportive ori culturale sau altele asemenea. ART. 335 Statul isi exercita atributiile in domeniul invatarii pe tot parcursul vieti . palate si cluburi ale elevilor. inclusiv financiar. organizatii nonguvernament ale ori guvernamentale care ofera programe autorizate in conditiile legii. f) tinerii si adultii rezidenti in comunitati dezavantajate economic si soci al. accesul la educatie si for mare profesionala continua pentru: a) tinerii si adultii care nu au finalizat invatamantul obligatoriu. organizatiilor nonguvernamentale. g) angajatii de peste 40 de ani cu nivel scazut de educatie. ART. 331 (1) Institutiile sau organizatiile in care se realizeaza invatarea in contex te formale sunt: unitati si institutii de invatamant preuniversitar si superior. sindicate. angaj atori care ofera programe de formare profesionala propriilor angajati.

potrivit specificului si nivelurilor de invatamant . Tineretului si Sportului. Familiei si Protectiei Sociale are ca atributii principal e. Guvernului. asa cum apar ele specificate in legislatia din domeniul e ducatiei si formarii profesionale. or dine publica si securitate nationala se reglementeaza. d) alte atributii prevazute de legislatia din domeniul educatiei si formarii profesionale. a politicilor in domeniul educatiei nonprofesionale a adultilor si varstnicilor. prin ordine si instructiuni proprii emise de catre conducatorii acestora. ART. al cercetarii. in vederea satisfacerii necesitatilor culturale si educative ale pu blicului. Tineretului si Sportului are ca atributii principale. de informatii. b) elaborarea reglementarilor referitoare la organizarea si functionarea sis temului de educatie din Romania. Ministerului Culturii si Patrimoniului National. f) alte atributii. acreditarea si controlarea directa sau prin org anisme abilitate a furnizorilor de formare. Familiei si Protectiei Sociale. i n domeniul invatarii pe tot parcursul vietii: a) stimularea cresterii gradului de acces si de participare a publicului la cultura. precum si al Ministerului Administratiei si Internelor.i prin intermediul Ministerului Educatiei. Ministerului Sanatatii. (2) Formarea continua a personalului din institutiile publice de aparare. a functionarii sistemului educational si a furnizorilor de educatie. a l formarii profesionale. e) elaborarea. b) propunerea si promovarea parteneriatelor cu autoritatile administratiei p ublice locale si cu structurile societatii civile pentru diversificarea. profilurile. cifrele anuale de scolarizare si criteriile de selectionare a candidatilor pentru invatamantul de formare continua nonuniversitara a personalului militar. ordinii publ ice si securitatii nationale. d) stabilirea mecanismelor si a metodologiilor de validare si recunoastere a rezultatelor invatarii. specializarile. Ministerului Muncii. Parlamentului. altii decat cei din cadrul sistemulu i national de invatamant. direct sau prin organismele abil itate. d e Ministerul Administratiei si Internelor. (3) Structura organizatorica. 336 Ministerul Educatiei. Cercetarii. c) promovarea recunoasterii competentelor profesionale. ART. respectiv garantarea drepturilor si a intereselor creatorilor. c) monitorizarea. evaluarea si controlarea. Tineretului si Sportului. in domeniul invatarii pe tot parcursul vietii: a) elaborarea strategiilor si politicilor nationale in domeniul educatiei. evaluarea. de Serviciul Roman de Informatii si d e alte institutii cu atributii in domeniul apararii. in domeniul invatarii pe tot parcursul vietii: a) elaborarea. artistilor si specialistilor din dome niul culturii. ordine publica si securitate nationala se stabilesc de Ministerul Apararii Nationale. impreuna cu Ministerul Educatiei. tineretului si sportului. informatiilor. d) alte atributii prevazute de legislatia din domeniul educatiei si formarii profesionale. b) reglementarea formarii profesionale la locul de munca si a formarii profe sionale prin ucenicie la locul de munca. 339 (1) Ministerele si autoritatile centrale pot avea responsabilitati in domeni ul educatiei si formarii pentru profesiile reglementate prin legi speciale. Cercetarii. c) monitorizarea. 337 Ministerul Muncii. Cercetarii. ART. ART. 338 Ministerul Culturii si Patrimoniului National are ca atributii principale. a politicilor si a strategiilor nationale privind formarea profesiona la a adultilor. moderni zarea si optimizarea serviciilor publice oferite de institutiile si asezamintele de cultura. impreuna cu Ministerul Culturii si Patrimoniului National. in sensul prezentei legi.

. ART. 340 (1) Se infiinteaza Autoritatea Nationala pentru Calificari prin reorganizare a Consiliului National al Calificarilor si Formarii Profesionale a Adultilor (CN CFPA) si a Unitatii Executive a Consiliului National al Calificarilor si Formari i Profesionale a Adultilor. (2) Autoritatea Nationala pentru Calificari elaboreaza Cadrul national al ca lificarilor pe baza Cadrului european al calificarilor, gestioneaza Registrul na tional al calificarilor si Registrul national al furnizorilor de formare profesi onala a adultilor. Autoritatea Nationala pentru Calificari coordoneaza autorizar ea furnizorilor de formare profesionala continua la nivel national, coordoneaza sistemul de asigurare a calitatii in formarea profesionala continua si activitat ile comitetelor sectoriale. Autoritatea Nationala pentru Calificari mai are urma toarele atributii: a) elaboreaza, implementeaza si actualizeaza Cadrul national al calificarilo r, precum si Registrul national al calificarilor; b) asigura compatibilitatea sistemului national al calificarilor cu celelalt e sisteme de calificari existente la nivel european si international; c) propune Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului elem ente de politici si de strategii nationale, acte normative referitoare la sistem ul national al calificarilor si la dezvoltarea resurselor umane, inclusiv formar ea profesionala a adultilor; d) coordoneaza si controleaza la nivel national elaborarea standardelor ocup ationale si a standardelor de pregatire profesionala; e) coordoneaza asigurarea calitatii in formarea profesionala a adultilor; f) coordoneaza si controleaza autorizarea furnizorilor de formare profesiona la a adultilor; g) intocmeste Registrul national al furnizorilor de formare profesionala a a dultilor, precum si Registrul national al evaluatorilor de competente profesiona le; h) coordoneaza autorizarea centrelor de evaluare a competentelor profesional e si certificarea evaluatorilor de competente profesionale; i) participa la elaborarea unor planuri sau programe de interes national in domeniul calificarilor si al formarii profesionale a adultilor; j) promoveaza dialogul social, sprijina si coordoneaza activitatea comitetel or sectoriale. (3) Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale Autoritatii Nationale pentru Calificari se asigura din venituri proprii si subventii de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului . (4) La nivelul Autoritatii Nationale pentru Calificari se constituie un cons iliu cu rol consultativ, format din reprezentati ai institutiilor de invatamant preuniversitar si universitar, ai studentilor, ai asociatiilor profesionale, ai administratiei publice centrale, ai patronatelor, ai sindicatelor si ai comitete lor sectoriale. Consiliul asista Autoritatea Nationala pentru Calificari in stab ilirea strategiilor nationale si a planurilor de actiuni pentru dezvoltarea Cadr ului national al calificarilor si a formarii profesionale a adultilor. (5) Autoritatea Nationala pentru Calificari este coordonata de Ministerul Ed ucatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. Structura, organizarea si functio narea acesteia se stabilesc prin hotarare a Guvernului, in termen de 3 luni de l a intrarea in vigoare a prezentei legi. ART. 341 (1) Cadrul national al calificarilor este un instrument pentru clasificarea calificarilor in conformitate cu un set de criterii care corespund unor niveluri specifice de invatare atinse, al carui scop este integrarea si coordonarea subs istemelor nationale de calificari si imbunatatirea transparentei, accesului, pro gresului si calitatii calificarilor in raport cu piata muncii si societatea civi la. (2) Implementarea Cadrului national al calificarilor vizeaza sistemul nation al de calificari obtinute in invatamantul secundar general, in invatamantul prof

esional si tehnic, in formarea profesionala continua, in ucenicie, in invatamant ul superior, atat in contexte formale, cat si in contexte informale si nonformal e, din perspectiva invatarii pe tot parcursul vietii. (3) Cadrul national al calificarilor permite recunoasterea, masurarea si rel ationarea tuturor rezultatelor invatarii dobandite in contexte de invatare forma le, nonformale si informale si asigura coerenta calificarilor si a titlurilor ce rtificate. Existenta unui cadru national al calificarilor contribuie la evitarea duplicarii si suprapunerii calificarilor, ii ajuta pe cei ce invata sa ia deciz ii in cunostinta de cauza privind planificarea carierei si faciliteaza evolutia profesionala, in perspectiva invatarii pe tot parcursul vietii. (4) Cadrul national al calificarilor contribuie la asigurarea calitatii sist emului de formare profesionala. ART. 342 (1) Autoritatea Nationala pentru Calificari evalueaza si certifica evaluator ii de competente profesionale, evaluatorii de evaluatori si evaluatorii externi. (2) Criteriile si procedurile de evaluare si certificare a evaluatorilor de competente profesionale, a evaluatorilor de evaluatori si a evaluatorilor extern i se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei le gi, aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si spo rtului. (3) Autoritatea Nationala pentru Calificari intocmeste Registrul national al evaluatorilor de competente profesionale, evaluatorilor de evaluatori si evalua torilor externi certificati. (4) Autoritatea Nationala pentru Calificari acrediteaza centrele de evaluare si organismele de evaluare, pe baza rapoartelor de evaluare intocmite de evalua torii externi. ART. 343 (1) Centrele comunitare de invatare permanenta se infiinteaza de catre autor itatile administratiei publice locale in parteneriat cu furnizorii de educatie s i formare. Acestea au rolul de a implementa politicile si strategiile in domeniu l invatarii pe tot parcursul vietii la nivelul comunitatii. Functionarea centrel or comunitare de invatare permanenta se reglementeaza prin hotarare a Guvernului , initiata de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. (2) Unitatile si institutiile de invatamant de sine statator sau in partener iat cu autoritatile locale si alte institutii si organisme publice si private: c ase de cultura, furnizori de formare continua, parteneri sociali, organizatii no nguvernamentale si altele asemenea pot organiza la nivel local centre comunitare de invatare permanenta, pe baza unor oferte de servicii educationale adaptate n evoilor specifice diferitelor grupuri-tinta interesate. (3) Finantarea centrelor comunitare de invatare permanenta se face din fondu ri publice si private, in conditiile legii. Toate veniturile obtinute de centrel e comunitare de invatare permanenta raman la dispozitia acestora. ART. 344 (1) Atributiile centrelor comunitare de invatare permanenta la nivel local s unt urmatoarele: a) realizeaza studii si analize privind nevoia de educatie si formare profes ionala la nivel local; b) elaboreaza planuri locale de interventie in domeniul educatiei permanente ; c) ofera servicii educationale pentru copii, tineri si adulti prin: (i) programe de tip remedial pentru dobandirea sau completarea competentelor -cheie, inclusiv programe educationale de tip "A doua sansa" sau programe de tip "zone de educatie prioritara" pentru tinerii si adultii care au parasit timpuri u sistemul de educatie ori care nu detin o calificare profesionala; (ii) programe pentru validarea rezultatelor invatarii nonformale si informal e; (iii) programe de dezvoltare a competentelor profesionale pentru calificare/ recalificare, reconversie profesionala, perfectionare, specializare si initiere profesionala; (iv) programe de educatie antreprenoriala;

(v) programe de dezvoltare personala sau de timp liber; (vi) organizarea de activitati de promovare a participarii la invatarea perm anenta a tuturor membrilor comunitatii; d) ofera servicii de informare, orientare si consiliere privind: (i) accesul la programe de educatie si formare profesionala; (ii) validarea rezultatelor invatarii nonformale si informale; (iii) pregatirea in vederea ocuparii unui loc de munca; e) ofera servicii de evaluare si certificare a rezultatelor invatarii nonfor male si informale; f) asigura accesul membrilor comunitatii la mijloace moderne de informare si comunicare; g) promoveaza parteneriatul cu mediul economic; h) implementeaza instrumentele dezvoltate la nivel european, Europass si You thpass, pasaportul lingvistic, precum si portofoliul de educatie permanenta; i) gestioneaza informatii cu privire la participarea beneficiarilor la servi ciile acestora. (2) Metodologia de acreditare, evaluare periodica, organizare si functionare a centrelor comunitare de invatare permanenta se aproba prin hotarare a Guvernu lui. ART. 345 (1) In intelesul prezentei legi, termenii referitori la procesele de identif icare, evaluare si recunoastere a rezultatelor invatarii se definesc dupa cum ur meaza: a) rezultatele invatarii reprezinta ceea ce o persoana cunoaste, intelege si este capabila sa faca la finalizarea procesului de invatare si sunt definite su b forma de cunostinte, abilitati si competente; b) identificarea rezultatelor invatarii reprezinta procesul prin care indivi zii, singuri sau cu sprijinul personalului specializat, devin constienti de comp etentele pe care le detin; c) evaluarea rezultatelor invatarii reprezinta procesul prin care se stabile ste faptul ca o persoana a dobandit anumite cunostinte, abilitati si competente; d) validarea rezultatelor invatarii reprezinta procesul prin care se confirm a ca rezultatele invatarii evaluate, dobandite de o persoana, corespund cerintel or specifice pentru o unitate de rezultate ale invatarii sau o calificare; e) certificarea rezultatelor invatarii reprezinta procesul prin care se conf irma in mod formal rezultatele invatarii dobandite de persoana care invata in di ferite contexte, in urma unui proces de evaluare. Aceasta se finalizeaza printro diploma sau un certificat. (2) Recunoasterea rezultatelor invatarii reprezinta procesul de atestare a r ezultatelor invatarii validate si certificate prin acordarea de unitati de rezul tate ale invatarii sau de calificari. (3) Identificarea, evaluarea si recunoasterea rezultatelor invatarii in cont exte nonformale si informale se realizeaza pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, de Ministerul Munci i, Familiei si Protectiei Sociale si de Autoritatea Nationala pentru Calificari si se aproba prin hotarare a Guvernului. (4) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului elaboreaza si aproba prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportulu i metodologia de recunoastere a rezultatelor invatarii in contexte nonformale si informale a cadrelor didactice si de echivalare a acestora in credite pentru ed ucatie si formare profesionala. ART. 346 (1) Serviciile de identificare, evaluare si recunoastere a rezultatelor inva tarii pot fi oferite de institutii de stat sau particulare autorizate in acest s ens. (2) Diplomele si certificatele acordate de institutiile autorizate in urma e valuarii rezultatelor invatarii in contexte nonformale si informale produc acele asi efecte ca si celelalte modalitati de evaluare si certificare a cunostintelor si competentelor din sistemul formal de educatie si formare profesionala in ved erea ocuparii unui loc de munca sau continuarii educatiei si formarii profesiona

ART.le in sistemele formale. (3) Certificatele se elibereaza insotite de o anexa a certificatului. ART. 347 (1) Programele de formare profesionala initiala si continua. (3) Portofoliul educational integreaza si instrumentele europene care eviden tiaza rezultatele invatarii unei persoane. dobandite anterior in contexte formale sau ca urmare a evaluarii rezultatelor invatarii nonformale si informale. 350 (1) Consilierea si orientarea carierei pe tot parcursul vietii se refera la totalitatea serviciilor si activitatilor care asista persoanele de orice varsta si in orice moment al existentei lor sa faca alegeri in sfera educationala. ART. ART. conform standardului de pregatire profesionala ori standardului ocup ational. 352 . denumi ta "Supliment descriptiv al certificatului". ART. ART. de f ormare sau munca si sa isi gestioneze cariera. Fa miliei si Protectiei Sociale. institutii de formare. Cercetarii. de Ministerul Culturii si Patrimoniului National s i de Autoritatea Nationala pentru Calificari si se aproba prin hotarare a Guvern ului. de Ministerul Muncii. (3) Rezultatele invatarii si creditele asociate acestora. 351 Statul asigura accesul gratuit la servicii de consiliere si orientare in car iera tuturor elevilor. in care se precizeaza unitatile de competenta pentru care candidatul a fost declarat competent. cum ar fi Europass si Youthpass. (2) In functie de procesul de evaluare desfasurat. b) certificat de competente profesionale -se elibereaza in cazul in care can didatul a fost declarat competent pentru una sau mai multe competente asociate u nei calificari ori unei ocupatii. centrul de evaluare acred itat elibereaza urmatoarele tipuri de certificate cu recunoastere nationala: a) certificat de calificare . Ele se pot realiza si la locul de munca. conform standardului de pregatire profesionala sau standardului ocupational. nonformale si informale de educatie. Tineretului si Sportului. precum si siste mele de evaluare a rezultatelor invatarii in contexte nonformale si informale vo r respecta asigurarea mobilitatii ocupationale pe orizontala si pe verticala pri n utilizarea sistemului de credite transferabile pentru educatie si formare prof esionala. universitati. (2) Serviciile de consiliere si orientare in cariera se realizeaza prin unit ati si institutii de invatamant.se elibereaza in cazul in care candidatul a fo st declarat competent pentru toate competentele asociate unei calificari sau une i ocupatii. sunt transferate si integrate in programul de formare profesional a pe care il urmeaza persoana care invata. 349 (1) Portofoliul de educatie permanenta reprezinta un instrument care facilit eaza identificarea si formularea abilitatilor si competentelor personale si valo rificarea acestora in parcursul scolar si profesional si in insertia pe piata mu ncii a fiecarui individ. (3) Rezultatele invatarii in contexte nonformale si informale pot fi recunos cute explicit prin evaluari in centre de evaluare si certificare a competentelor sau implicit prin finalizarea unui program formal de studii. (2) Portofoliul de educatie permanenta contine dovezi ale rezultatelor invat arii dobandite in contexte formale. servicii d e ocupare a fortei de munca si servicii pentru tineret. studentilor si persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca. 348 (1) Persoanele care doresc sa fie evaluate in vederea recunoasterii competen telor profesionale obtinute in alte contexte de invatare decat cele formale se a dreseaza unui centru de evaluare acreditat pentru ocupatia sau calificarea respe ctiva. in serviciile sociale si in sectorul privat. (2) Metodologia de acordare a creditelor transferabile se elaboreaza de Mini sterul Educatiei.

355 (1) Sistemul national de asigurare a calitatii educatiei permanente cuprinde sistemul de asigurare a calitatii in invatamantul preuniversitar. prin bugetul Minister ului Muncii. (1) stabilesc. ART. instrumente pen tru planificarea carierei. ART. (2) Ministerele prevazute la alin. sa invete despre abilitatile necesare pentru a cauta si a obtine un loc de munca. sistemul de asigurare a calitatii in formare a profesionala continua. sistemul de asigurare a calitatii in formarea profesionala initiala. f iecarui copil cetatean roman. se formeaza abilitati de a face alegeri privi nd educatia. denumit in continuare cont pentr u educatie permanenta. structura informala care functioneaza ca punct national de refer inta pentru asigurarea calitatii in educatie si formarea profesionala. sistemul de a sigurare a calitatii in invatamantul superior. Cercetarii. care se realizeaza in institutiile de inv atamant prin intermediul ariei curriculare "consiliere si orientare". d) consilierea pentru angajare. sa fie responsabile pentru propriile actiuni. contribuabili. organizarea de act ivitati comune de sensibilizare a cadrelor didactice si a formatorilor. Ministerul Educatiei. sa isi gestioneze cariera s i procesul de tranzitie in diferite momente. calculat la cursul de schi mb leu/euro comunicat de Banca Nationala a Romaniei si valabil la data platii. pot directiona in contul prevazut la alin. ART. (3) Parintii copilului. c) consilierea in cariera. care ajuta persoanele sa isi clarifice scopurile si aspiratiile. de imputernicitul acestora sau de reprezentantul l egal al copilului. (2) un procent de pana la 2% din valoarea impozitului anual pe veniturile . oportunitati de a experimenta diverse roluri din viata comunitatii sau din viata profesionala. care ajuta persoanele sa isi clarifice scopu rile imediate privind angajarea. obtine si pastra un anumit loc de munca. 353 (1) Ministerul Educatiei. prin ordin comun. b) educatia cu privire la cariera. sa ia decizii info rmate. Cercetarii. utilizarea instrumentelor Europass si Youthpass. coordonea za armonizarea sistemelor de asigurare a calitatii in educatie si formarea profe sionala. Familiei si Protectiei Sociale colaboreaza in scopul cresterii calitati i. din bugetul de stat. pe baza certificatului de nastere. deschis la Trezoreria Statului pe numele copilului de ori care dintre parintii firesti. munca si viata in general. care se refera la toate informatiile ne cesare pentru a planifica. pentru sincronizarea si continuitatea activitatilor de consiliere si orientar e in cariera de care beneficiaza o persoana pe parcursul intregii vieti. Sunt oferi te informatii despre piata muncii. Familiei si Protectiei Sociale realizeaza demersurile necesar e pentru integrarea Romaniei in retelele europene de consiliere si orientare pe tot parcursul vietii. la nasterea acestuia. sa isi inteleaga propriul profil educational. 354 Pentru asigurarea transparentei serviciilor si a mobilitatii persoanelor in spatiul european. ART. e) plasarea la locul de munca. a parint ilor si a publicului larg cu privire la dimensiunea consilierii si orientarii in educatie si formarea profesionala. Familiei si Protectiei Sociale. Tineretului si Sportului si Ministerul Muncii. consilierea si orientarea in cariera includ urmato arele tipuri de activitati: a) informarea cu privire la cariera. instrume nte si metodologii comune referitoare la formarea specialistilor in consiliere s i orientare. 356 (1) Statul sprijina dreptul la invatare pe tot parcursul vietii prin acordar ea sumei reprezentand echivalentul in lei a 500 euro. (2) Grupul National pentru Asigurarea Calitatii in Educatie si Formare Profe sionala (GNAC). Tineretului si Sportului si Ministerul Muncii. care reprezinta sprijinul acordat persoanelor pentru gasirea unui loc de munca.In sensul prezentei legi. (2) Suma se depune intr-un cont de depozit. formarea. Suma este acordata in scop e ducational in beneficiul titularului.

gestionarea si accesul la contul pentru edu catie permanenta se aproba prin hotarare a Guvernului. instructor de practica. competente de facilitare a invatarii in medii virtuale. profesor de sprijin si alte functii asociate activitatilor desfasurate in scopul educatiei permanente. ART. (2) Ministerul Educatiei. Familiei si Protectiei Sociale si cu Ministerul Culturii si Patri moniului National elaboreaza un set de indicatori statistici pentru monitorizare a. dupa caz. consilier. cu amenda cuprinsa intre 100 lei si 1. formator. cu Ministerul Culturii si Pat rimoniului National si cu Agentia Nationala pentru Calificari. (6) Retragerea sumelor in alte conditii decat cele prevazute la alin. 357 (1) Personalul care lucreaza in domeniul educatiei permanente poate ocupa ur matoarele functii: cadru didactic. (8) Sprijinul de stat pentru exercitarea dreptului la educatie permanenta pr in acordarea sumei reprezentand echivalentul in lei a 500 euro se acorda tuturor copiilor nascuti dupa data intrarii in vigoare a prezentei legi. (4) Pentru sumele depuse in contul prevazut la alin.000 lei ori cu munca echivalenta in folosul comunitatii. 358 (1) Guvernul infiinteaza Muzeul National al Stiintei. in termen de m aximum 12 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi. evaluator de competente. Me todologia prin care se certifica faptul ca sumele au fost cheltuite pentru educa tia permanenta se elaboreaza de catre Ministerul Educatiei. in conditiile legii. cadru didactic auxiliar. functionare si finantare a Muzeul ui National al Stiintei se stabileste prin hotarare a Guvernului. incepand cu varsta de 16 ani si cu acordul expr es. 86 alin. al parintilor. TITLUL VI Raspunderea juridica ART. Familiei si Protectiei Sociale. mediator. ART. al tutorelui sau al reprezentantului legal. in conditiile legii. din culpa parintelui sau a tutorelui legal instituit. prin prezentarea principalelor realizar i ale stiintei si tehnologiei. Cercetarii.din salarii. (2) se plateste dobanda anual la o rata a dobanzii stabilita prin ordin al ministrului finantelor publi ce. organizare. impreuna cu Mini sterul Muncii. 359 Ministerul Educatiei. prestata de parinte sau de tutorele l . (5) Titularul contului este singura persoana care poate solicita sume din co ntul pentru educatie permanenta. mentor. 360 (1) Urmatoarele fapte constituie contraventii si se sanctioneaza dupa cum ur meaza: a) nerespectarea dispozitiilor art. facilitator al invatarii perman ente. Dobanzile aferente conturilor de depozit constituite la Trezoreria Statului se asigura de la bugetul de stat. Trezore ria Statului elibereaza vouchere echivalente in valoare cu sumele solicitate. aprobat prin hotarare a Guv ernului. (5) si /sau utilizarea acestora in alt scop decat cel stabilit de prezenta lege constit uie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la un an. utilizarea invatarii pe baza de proiecte si portofolii educat ionale. (3) Metodologia de infiintare. Tineretu lui si Sportului. (3). impreuna cu Ministerul Muncii. din bugetul Ministerului Finantelor Publice. facilitator/tutore on-line. Cercetarii. precum: competente psihopedagogice specifice varstei si profi lului beneficiarilor invatarii. Tineretului si Sportului. dezvoltarea competentelor de utilizare a tehnolo giilor moderne de informare si comunicare. ART. analiza si prognoza activitatilor de invatare pe tot parcursul vietii. si pot depune sume in acest cont. Programele de formare profesionala vor cuprinde obiective specifice inv atarii permanente. Tineretului si Sportului. (2) Muzeul National al Stiintei are drept scop principal oferirea de experie nte de invatare nonformala si informala. stabileste normel e metodologice de elaborare a statutului si rutei de profesionalizare a personal ului care lucreaza in domeniul educatiei permanente. Cercetarii. (7) Normele privind deschiderea.

158 din 16 iulie 1997. Partea I. 12 8/1997 privind Statutul personalului didactic. Ordonanta Guvernului nr. 8 7/2006. autorizate sa functioneze provizoriu ori acreditate. (1): a) masura introducerii clasei pregatitoare in invatamantul primar intra in v igoare incepand cu anul scolar 2012-2013. a) se fac de catre persoanele imputernicite de primar in a cest scop. c) examenul de bacalaureat se va desfasura in conformitate cu prevederile pr ezentei legi incepand cu generatia de elevi care incepe clasa a IX-a in anul sco lar 2012-2013. precum si orice alte dispozitii contr are.000 lei. publicata in Monitorul Oficial al Romani ei. b) se fac de catre ofiterii sau agentii de politie din cad rul Ministerului Administratiei si Internelor. cu modificarile ulterioare. g) prevederile art. (4) La data intrarii in vigoare a prezentei legi. republicata in Monitorul Oficial al Romaniei. 14 alin. art. 143 alin. la sesizarea consiliului de administratie al unitatii de invatamant. e) masura acordarii a 500 de euro pentru educatia permanenta a fiecarui nounascut se aplica incepand din anul 2013. (2) La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Legea invatamantu lui nr. publicata in Monitorul Oficial al Roman iei. nr. cu amenda de la 5. Aspectele legate de finalizarea studii . Partea I. cu modificarile si completarile ulterioare. 84/1995. (5). nr. (2) Constatarea contraventiei si aplicarea amenzilor contraventionale prevaz ute la alin. 642 din 20 iulie 2005. d) admiterea la liceu se va desfasura in conformitate cu prevederile prezent ei legi incepand cu generatia de elevi care incepe clasa a V-a in anul scolar 20 11-2012. Legea nr.egal. Partea I. Partea I. f) masura privind introducerea costului standard per elev si a principiului "finantarea urmeaza elevul" se aplica din anul 2012. iar vinovatii urmand a fi san ctionati potrivit prevederilor legale. 606 din 10 decembrie 1999. cu competente in domeniu. 75/2005 privind asigurarea calitatii educatiei. (4) au dre ptul sa isi finalizeze studiile la specializari/programe de studii identice sau similare din acelasi domeniu al specializarii/programului de studii. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. b) nerespectarea dispozitiilor art. b) masura introducerii clasei a IX-a in invatamantul gimnazial intra in vigo are incepand cu generatia de elevi care incepe clasa a V-a in anul scolar 2011-2 012. nr. TITLUL VII Dispozitii tranzitorii si finale ART. aprobata cu modificari prin Legea nr. Continuarea procesului didactic la aceste specializari/programe de studii sau initierea procesului didactic la alte specializari/programe de studii neautoriz ate ori neacreditate reprezinta o incalcare a legii. (3) Prin exceptie de la prevederile alin. institutiile de invatamant superior acreditate inceteaza procesul didactic la toate specializarile/program ele de studii care nu au fost autorizate sa functioneze provizoriu sau acreditat e. 10/2009 privind dre ptul studentilor inmatriculati la formele de invatamant la distanta sau cu frecv enta redusa de a continua studiile la programe de studii de licenta autorizate s a functioneze provizoriu sau acreditate. (1) lit. 581 din 20 august 2009. 8 intra in vigoare incepand cu data de 1 ianuarie 2012. (5) Studentii si absolventii care au fost inmatriculati la specializarile/pr ogramele de studii care si-au incetat procesul didactic conform alin. publicata in Monitorul Oficial al Romaniei. (1) lit. cu modificarile si completarile ulterioare. nr.000 lei la 50. Partea I. institutia de invatamant su perior fiind sanctionata cu intrarea in lichidare. 361 (1) Prezenta lege intra in vigoare la 30 de zile de la publicarea in Monitor ul Oficial al Romaniei. (3) Constatarea contraventiei si aplicarea amenzilor contraventionale prevaz ute la alin.

sa definitiveze noua carta universitara. (3) La implinirea termenului de 4 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi. (2). ART. noile organe de conducere ale universi tatilor se vor stabili in baza prezentei legi. 2. in sedinta comuna din data de 28 octombr ie 2010. Universitatea de Arta Teatrala din Targu Mures . tineretului si sportului. 365 Termenii si expresiile utilizate in cuprinsul prezentei legi sunt definiti i n anexa care face parte integranta din prezenta lege. in termen de 6 luni de la intrar ea in vigoare a prezentei legi. (3) din Constitutia Romaniei. la propunerea ARACIS si cu cons ultarea Consiliului National al Rectorilor. Universitatea de Medicina si Farmacie din Targu Mures in limbile romana s i maghiara. in institutii de invatama nt superior. Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca . (6) La implinirea termenului de 4 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi. ART.lor mentionate in prezentul alineat sunt reglementate prin ordin al ministrului educatiei. (2) La implinirea termenului de 4 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi. ART. (6) In termen de 8 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi. contractele de munca ale persoanelor care ocupa. contractele de munca ale respectivelor persoane. persoanelor care ocu pa la momentul intrarii in vigoare a prezentei legi functia de asistent universi tar intr-o institutie de invatamant superior nu li se aplica respectivele preved eri. sunt: 1. 114 alin. conform prezentei legi. 364 (1) Senatele universitare sunt obligate ca. 362 (1) Personalul didactic care ocupa. Minister ul Educatiei. contractele de munca ale persoanelor care ocupa functia de asistent univer sitar sau asistent de cercetare si nu sunt studenti-doctoranzi sau nu au obtinut diploma de doctor inceteaza de drept. . la momentul intrarii in vigoare a prezen tei legi. care nu au obtinut diploma d e doctor. cercetarii. 363 La data intrarii in vigoare a prezentei legi. (2) La finalizarea actualului mandat. (4) Prin exceptie de la prevederile art.in limbile romana. Cercetarii. functia de cercetator stiintific sau o functie de cercetare superio ara si nu au obtinut diploma de doctor inceteaza de drept. contractele de munca ale persoanelor care ocupa functia de lector universi tar/sef de lucrari sau o functie didactica universitara superioara si nu au obti nut diploma de doctor inceteaza de drept. republicata. Aceasta lege a fost adoptata in temeiul prevederilor art. contractele de munca ale persoanelor care ocupa functia de preparator univ ersitar inceteaza de drept. reg ulamentele si celelalte acte normative care decurg din aplicarea prezentei legi si stabileste masurile tranzitorii de aplicare a acesteia. maghiara si germana. La implinirea termenului de 4 ani de la intrarea in vigoare a prezentei leg i. in urma angajarii raspunderii Guvernului in f ata Camerei Deputatilor si a Senatului. in confo rmitate cu prezenta lege. inceteaza de drept. functia de preparator universitar si care obtine diploma de doctor in termen de 4 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi ocupa de drept functi a de asistent universitar. institutiile de invatamant sup erior de stat avand activitati de predare in limba minoritatilor nationale care au statut de universitati multiculturale si multilingve.in limbile romana si mag hiara. (5) La implinirea termenului de 4 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi. 3. Tineretului si Sportului elaboreaza metodologiile. regulam entele si metodologiile de organizare si functionare a universitatilor. ART. 301 alin.

Autorizarea de functionare provizorie confera dreptul de organizare a admiterii. precum si persoanele adulte cuprinse i ntr-o forma de educatie si formare profesionala.Legea 1/2011 . dobandeste calitatea de furnizor de educatie. 6. progresului si calitatii calificarilor in raport cu piata muncii si societatea civila. planificare si implementare de programe de studiu. Autorizarea de functionare provizorie este procesul prin care unitatea/in stitutia de invatamant/organizatia interesata. prescolarii. denumit in co ntinuare CNCIS. 5. 7. intr-un sens larg . Cadrul national al calificarilor are ca scop integrarea si c oordonarea subsistemelor nationale de calificari si imbunatatirea transparentei. respectiv prin hotarare a Guvernului. Acreditarea este procesul prin care unitatea/institutia de invatamant/org anizatia interesata. 5 ianuarie 2011. Asigurarea calitatii educatiei exprima capacitatea unei organizatii furni zoare de a oferi programe de educatie in conformitate cu standardele anuntate si este realizata printr-un ansamblu de actiuni de dezvoltare a capacitatii instit utionale. Tiner etului si Sportului. care este obtinut atunci cand un organism competent stabileste ca o persoana a . pe baza evaluarii externe realiza te. 2. de desfasurare a procesului de invatamant. CNCIS este parte a Cadrului nat ional al calificarilor definit la pct. accesului. Cercetarii. dobandeste dreptul de organizare a admiterii. 3. pe baza evaluarii externe realizate in conditiile prezentei legi. CNCIS are ca scop asigurarea coerentei calificaril or si a titlurilor obtinute in invatamantul superior. elevii si studentii. reprezinta instrumentul pentru stabilirea structurii calificaril or din invatamantul superior. Cadrul national al calificarilor este un instrument pentru stabilirea cal ificarilor. 4. in conditiile prezentei legi. 9. in conformitate cu un set de criterii ce corespund unor niveluri spe cifice de invatare. Legea educatiei 2011 . intreaga societate. 7.Legea invatamantului 2011 ANEXA LISTA definitiilor termenilor si a expresiilor utilizate in cuprinsul legii 1. Beneficiarii indirecti ai educatiei si formarii profesionale sunt familii le beneficiarilor directi. prin care se formeaza increderea beneficiarilor ca organizatia furnizoare de educatie indeplineste standardele de calitate. precum si compatibilitatea si comparabilitatea internationala a cal ificarilor dobandite prin invatamantul superior.PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR ROBERTA ALMA ANASTASE p. Beneficiarii directi ai educatiei si formarii profesionale sunt antepresc olarii. prin hotarare a autoritatii administratiei publice locale competen te. CNCIS asigura recunoastere a nationala. precum si de organizare si desfasurar e a procesului de invatamant. de organizare a examenelor de finalizare a studiilor si de a emi te diplome si certificate recunoscute de Ministerul Educatiei. angajatorii. de elaborare. comunitatea locala si. Abilitarea reprezinta certificarea calitatii unei persoane de a conduce l ucrari de doctorat si de a ocupa functia didactica si de cercetare de profesor u niversitar. Cadrul national al calificarilor din invatamantul superior. de catre agentiile de asigurare a calitatii au torizate sa functioneze pe teritoriul Romaniei. PRESEDINTELE SENATULUI. 8. Calificarea este rezultatul formal al unui proces de evaluare si validare . ALEXANDRU PERES Bucuresti.

prin invatare. ECTS/SECT . 12. 13. reflectie critica si constructiva. Creditele sunt folo site pentru a permite transferul de la o calificare la alta. teorii si practici legate de un anumit domeniu de mun ca sau de studii. cat si in con text nonformal sau informal. Cunostintele reprezinta rezultatul asimilarii. combina si util iza adecvat cunostinte. reabilitarea si integrarea scolara si sociala a diferitelor categorii de copii/elevi/tineri cu d eficiente. 11. Cercetarii. Educatia este ansamblul proceselor de punere in aplicare a programelor s i activitatilor de invatare si formare de competente academice sau profesionale. efectu ata de student pentru insusirea cunostintelor si competentelor specifice unei di scipline. creatia artistica si activitatile specifice performantei sportive. Controlul calitatii educatiei in unitatile de invatamant preuniversitar semnifica activitati si tehnici cu caracter operational. avand ca scop si finalitate recuperarea. pentru rezolvarea cu succes a unei anumite categorii de situatii de munca s au de invatare. Competenta reprezinta capacitatea dovedita de a selecta. 23. cantitatea de munca. aplicate sistematic de o autoritate de inspectie desemnata pentru a verifica respectarea standardelor p restabilite. Educatia include atat activitatile de invatare in context formal. 21. 20. 18. Calitatea educatiei este ansamblul de caracteristici ale unui program de studii sau program de calificare profesionala si ale furnizorului acestuia. transportabili. Tineretului si Sportului sau de organizatii neguv ernamentale in parteneriat cu Ministerul Educatiei. rezultate la anumite standarde prestabilite. ca urmare a invatarii. in medie. Competentele transversale reprezinta achizitii valorice si atitudinale c are depasesc un anumit domeniu/program de studiu si se exprima prin urmatorii de scriptori: autonomie si responsabilitate. sunt gazduiti si ingrijit i in timpul zilei. creativitate si inovare 16.obtinut. 17. sub toate aspectele ei. ECVET/SECTEFP . Creditele de studii transferabile sunt valori numerice alocate unor unit ati de cursuri si altor activitati didactice. Cunostintele se exprima prin urmatorii descriptori: cunoastere. 25. abilitati si alte achizitii constand in valori si atitud ini. a unui ans amblu de fapte. 15. de la un nivel de c alificare la altul si de la un sistem de invatare la altul. Cercetarii. Creditele pentru formare profesionala reprezinta totalitatea rezultatelo r invatarii dobandite de o persoana pe parcursul unui program de formare profesi onala. pri n care sunt indeplinite standardele de calitate. precum si pentru dezvoltarea profesionala ori personala in condi tii de eficacitate si eficienta. intelegere si utilizare a limbajului specific. 19. Educatia si formarea profesionala reprezinta ansamblul coerent si contin . transfer si rezolvare de probleme. 22. Tineretului si S portului. Centrul de zi este o institutie de stat sau a unei organizatii nonguvern amentale in care copiii cu deficiente. Cercetarea stiintifica universitara include cercetarea stiintifica propr iu-zisa. Criteriul reprezinta un set de standarde care se refera la un aspect fun damental de organizare si functionare a unui/unei furnizor de educatie/unitati/i nstitutii furnizoare de educatie in procesul autorizarii de functionare provizor ie/acreditarii/evaluarii si asigurarii calitatii. principii. dezvoltare perso nala si profesionala. 14.Sistemul european de credite transferabile. Prin creditele de studii transfera bile se apreciaza. 10. Centrul de educatie este o unitate de invatamant organizata de catre Min isterul Educatiei. explicare si interpretare. Competentele profesionale sunt un ansamblu unitar si dinamic de cunostin te si abilitati. compensarea. folosite pentru a indica progresele inregistrate si completarea unui prog ram de formare care conduce catre obtinerea unei calificari. 24. precum si asteptarile beneficia rilor. Abili tatile se exprima prin urmatorii descriptori: aplicare.Sistemul european de credite transferabile pentru educat ie si formare profesionala. interactiune sociala.

resp ectand in acelasi timp marea diversitate a sistemelor nationale de educatie. Imbunatatirea calitatii educatiei semnifica evaluarea. Evaluarea institutionala a calitatii consta in examinarea multicriterial a a calitatii educatiei. bazata pe selectarea si adoptarea celor mai potrivite pro ceduri. Programele educationale de tip "A doua sansa" sunt programe educationale care au ca scop sprijinirea copiilor/tinerilor/adultilor care au parasit premat ur sistemul de educatie. aceasta insasi ia forma evaluarii interne. 35. Invatamantul este un serviciu public organizat in conditiile unui regim juridic de drept public in scopul educarii si formarii profesionale a tinerei ge neratii. analiza si actiun ea corectiva continua din partea furnizorului de educatie/unitatii/institutiei f urnizoare de educatie. c) inlocuirea orelor de predare cu activitati de studiu individual si intaln iri periodice. 28. de regula saptamanal. 32. fara a finaliza invatamantul primar si/sau gimnazial. desemnata prin vot sau prin c oncurs intr-o functie de conducere. progresiv. 27. Mandatul are o durata de 4 ani. Programele de calificare profesionala reprezinta oferta educationala car e conduce la dobandirea unei calificari profesionale inscrise in Registrul natio nal al calificarilor. 36. cu frecventa redusa si la distanta sunt forme de organizare a proceselor didactice care implica: a) frecventa obligatorie pentru invatamantul cu frecventa. desfasurarea seminarelor prin sistem tutorial si. pentru invatamantul cu frecventa redusa. precum si sa poata obtine o calificare profesionala. precum si continuarea integrarii cetatenilor pe piata europeana a muncii. 34. Mandatul este perioada in care o persoana. 37. a tuturor activitatilor didactice care dezvolta competente si abilitati practice i n sistem fata in fata pentru invatamantul la distanta. 31. EQF/CEC . cu elevii/studentii/cursantii pentru desfas urarea activitatilor aplicative obligatorii prevazute in planurile-cadru de inva tamant/planurile de invatamant.uu de activitati si experiente de invatare prin care trece subiectul invatarii p e intreaga durata a traseului sau educational-formativ. d epasind cu cel putin 4 ani varsta de scolarizare corespunzatoare acestor nivelur i. Invatamantul cu frecventa. Nivelul maxim al indicatorilor de performanta corespun de cerintelor unui standard de referinta. Organizatia interesata in furnizarea de servicii de educatie este o pers oana juridica ce cuprinde in statutul sau activitati de invatamant si se supune procesului de autorizare pentru a deveni furnizor de educatie. deprinderi si competent e.Cadrul european al calificarilor pentru invatare pe tot parcur sul vietii . astfel incat acestia sa isi poata completa si finaliza invatamantul obligator iu. este optional si diferentiaza calitate a in mod ierarhic. obligatoriu. b) inlocuirea orelor de predare cu activitati de studiu individual si intaln iri periodice. Atunci cand evaluarea calita tii este efectuata de o agentie nationala sau internationala specializata. Indicatorul de performanta reprezinta un instrument de masurare a gradul ui de realizare a unei activitati desfasurate de furnizorul de educatie/unitatea /institutia furnizoare de educatie prin raportare la standarde. Atunci cand evaluarea calitatii este efectuata de orga nizatie. aceas ta ia forma evaluarii externe. cat si egalitatea de sanse in societatea bazata pe cunoastere . pune in aplicare programul ma nagerial pe baza caruia a fost investita. a masurii in care un furnizor de educatie/unitatea/inst itutia furnizoare de educatie si programele acesteia indeplinesc standardele si standardele de referinta. respectiv la sta ndardele de referinta.este un instrument de referinta pentru a compara nivelurile de cali ficare ale diferitelor sisteme de calificari si care promoveaza atat invatarea d e-a lungul vietii. Evaluarea rezultatelor invatarii reprezinta procesul prin care se stabil este faptul ca o persoana a dobandit anumite cunostinte. Programele de studii concretizeaza oferta educationala a unei organizati . 29. la nivelul unei unitati/institutii de invata mant din cadrul sistemului national de invatamant. 26. 33. precum si pe alegerea si aplicarea standardelor de referinta. 30. Nivelul minim al indicatorilor de performanta corespunde cerintelor unui standard.

Standardul reprezinta descrierea cerintelor formulate in termen de regul i sau rezultate. 38. niveluri si forme de organizare a activitatii de educare si formare profesionala. cunoaste s i este capabila sa faca la finalizarea unui proces de invatare. deprinderi si competente generale. Standar dele sunt diferentiate pe criterii si domenii. Standardele de referinta sunt specifice f iecarui program de studii sau fiecarei institutii. car e pot fi evaluate si validate. Unitatea reprezinta o unitate de invatamant din invatamantul preuniversi tar. 42. Validarea rezultatelor invatarii reprezinta procesul prin care se confir ma ca rezultatele invatarii dobandite de o persoana. 52. acredita te ori autorizate sa functioneze provizoriu. 46. co respund cerintelor specifice pentru o unitate sau o calificare. 50. particulare sau confesionale. european sau mondial. cu exceptia statelor membre ale Uni unii Europene. Constituirea RMUR se realizeaza pe baza registrelor matricole ale institutiilor de invatamant superior. Sistemul national de invatamant este constituit din ansamblul unitatilor si institutiilor de invatamant de stat particulare si confesionale acreditate. . Unitatea/Institutia furnizoare de educatie/Furnizorul de educatie sunt u nitatile si institutiile de invatamant acreditate. avizat f avorabil si care indeplineste conditiile autorizarii provizorii. Programul de studii autorizat este programul de studii evaluat. Unitatea de rezultate ale invatarii reprezinta partea unei calificari ca re cuprinde un set coerent de cunostinte. cat si in sistem fata in fata. Transferul rezultatelor invatarii si al creditelor asociate reprezinta p rocesul prin care rezultatele invatarii si creditele asociate acestora sunt tran sferate si integrate in programul de formare profesionala pe care il urmeaza per soana care invata. 43. impartasita si utilizata pentru a genera prospe ritate si bunastare membrilor sai. b) organizarea pe discipline si grupe care cuprind maximum 25 de elevi/stude nti/cursanti. ale Spatiului Economic European si a Confederatiei Elvetiene. Orice standard este formulat in termeni generali sub forma unui enunt si se concretizeaza intr-un set de indicatori de performanta. care definesc nivelul minim obligatoriu de realizare a unei act ivitati in educatie. abilitati si competente dobandite pe parcursul diferitelor experiente de invatare formala. Rezultatele inva tarii se exprima prin cunostinte. 49. de diferite tipuri. Societatea cunoasterii este o societate in care cunoasterea constituie p rincipala resursa. sunt optionale si se situeaza peste nivelul minim. 48. Programul de studii acreditat este programul de studii care indeplineste cerintele minime ale standardelor si indicatorilor de performanta ai acreditari i. 39. Statele terte reprezinta orice stat. Punctele de credit pentru formare profesionala reprezinta exprimarea num erica a importantei unei unitati de rezultate ale invatarii raportate la o calif icare. 41. fiind creata. Registrul matricol unic al universitatilor din Romania (RMUR) este o baz a de date nationala electronica in care sunt inregistrati toti studentii din ins titutiile de invatamant superior de stat. 53. Registrul national al calificarilor este o baza de date nationala ce cup rinde descrierea tuturor calificarilor din Romania.i furnizoare de educatie. 54. 51. Sistemul tutorial semnifica organizarea activitatilor didactice in invat amantul la distanta de catre un cadru didactic tutore si asigura: a) desfasurarea activitatilor de invatare si evaluare atat la distanta. 40. nonformala si informala. evaluate si certificate. pe baza bunelor practici existente la nivel national. Rezultatele invatarii reprezinta ceea ce o persoana intelege. Standardul de referinta reprezinta descrierea cerintelor care definesc u n nivel optimal de realizare a unei activitati de catre furnizorul de educatie/u nitatea/institutia furnizoare de educatie. 44. 45. 47.

58. 56. Invatamantul public este echivalentul invatamantului de stat. in vederea acordarii certificatului de cal ificare profesionala. 57. . republicata. Certificarea rezultatelor invatarii reprezinta procesul prin care se con firma in mod formal rezultatele invatarii dobandite de persoana care invata.55. Invatamantul privat este echivalentul invatamantului particular. evaluate si validate. asa cum este definit in Constitutia Romaniei. Recunoasterea rezultatelor invatarii si a creditelor asociate reprezinta procesul prin care se acorda un statut oficial rezultatelor invatarii si credit elor dobandite. republicata. in urma unui proces de evaluare. asa cum es te definit in Constitutia Romaniei.