Legea educatiei 2011 - Legea 1/2011 - Legea educatiei nationale EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr.

18 din 5 ianuarie 2011

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege. TITLUL I Dispozitii generale ART. 1 Prezenta lege asigura cadrul pentru exercitarea sub autoritatea statului rom an a dreptului fundamental la invatatura pe tot parcursul vietii. Legea reglemen teaza structura, functiile, organizarea si functionarea sistemului national de i nvatamant de stat, particular si confesional. ART. 2 (1) Legea are ca viziune promovarea unui invatamant orientat pe valori, crea tivitate, capacitati cognitive, capacitati volitive si capacitati actionale, cun ostinte fundamentale si cunostinte, competente si abilitati de utilitate directa , in profesie si in societate. (2) Misiunea asumata de lege este de formare, prin educatie, a infrastructur ii mentale a societatii romanesti, in acord cu noile cerinte, derivate din statu tul Romaniei de tara membra a Uniunii Europene si din functionarea in contextul globalizarii, si de generare sustenabila a unei resurse umane nationale inalt co mpetitive, capabila sa functioneze eficient in societatea actuala si viitoare. (3) Idealul educational al scolii romanesti consta in dezvoltarea libera, in tegrala si armonioasa a individualitatii umane, in formarea personalitatii auton ome si in asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru implinirea si dezvoltarea personala, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru par ticiparea cetateneasca activa in societate, pentru incluziune sociala si pentru angajare pe piata muncii. (4) Statul asigura cetatenilor Romaniei drepturi egale de acces la toate niv elurile si formele de invatamant preuniversitar si superior, precum si la invata rea pe tot parcursul vietii, fara nicio forma de discriminare. (5) Aceleasi drepturi se asigura si cetatenilor celorlalte state membre ale Uniunii Europene, ai statelor apartinand Spatiului Economic European si ai Confe deratiei Elvetiene. (6) Drepturile prevazute la alin. (4) sunt recunoscute in mod egal minorilor care solicita sau au dobandit o forma de protectie in Romania, minorilor strain i si minorilor apatrizi a caror sedere pe teritoriul Romaniei este oficial recun oscuta conform legii. (7) In Romania invatamantul constituie prioritate nationala. ART. 3 Principiile care guverneaza invatamantul preuniversitar si superior, precum si invatarea pe tot parcursul vietii din Romania sunt: a) principiul echitatii - in baza caruia accesul la invatare se realizeaza f ara discriminare; b) principiul calitatii - in baza caruia activitatile de invatamant se rapor teaza la standarde de referinta si la bune practici nationale si internationale; c) principiul relevantei - in baza caruia educatia raspunde nevoilor de dezv oltare personala si social-economice; d) principiul eficientei - in baza caruia se urmareste obtinerea de rezultat e educationale maxime, prin gestionarea resurselor existente; e) principiul descentralizarii - in baza caruia deciziile principale se iau de catre actorii implicati direct in proces; f) principiul raspunderii publice - in baza caruia unitatile si institutiile de invatamant raspund public de performantele lor; g) principiul garantarii identitatii culturale a tuturor cetatenilor romani

si dialogului intercultural; h) principiul asumarii, promovarii si pastrarii identitatii nationale si a v alorilor culturale ale poporului roman; i) principiul recunoasterii si garantarii drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale, dreptul la pastrarea, la dezvoltarea si la exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase; j) principiul asigurarii egalitatii de sanse; k) principiul autonomiei universitare; l) principiul libertatii academice; m) principiul transparentei - concretizat in asigurarea vizibilitatii totale a deciziei si a rezultatelor, prin comunicarea periodica si adecvata a acestora ; n) principiul libertatii de gandire si al independentei fata de ideologii, d ogme religioase si doctrine politice; o) principiul incluziunii sociale; p) principiul centrarii educatiei pe beneficiarii acesteia; q) principiul participarii si responsabilitatii parintilor; r) principiul promovarii educatiei pentru sanatate, inclusiv prin educatia f izica si prin practicarea activitatilor sportive; s) principiul organizarii invatamantului confesional potrivit cerintelor spe cifice fiecarui cult recunoscut; t) principiul fundamentarii deciziilor pe dialog si consultare; u) principiul respectarii dreptului la opinie al elevului/studentului ca ben eficiar direct al sistemului de invatamant. ART. 4 Educatia si formarea profesionala a copiilor, a tinerilor si a adultilor au ca finalitate principala formarea competentelor, intelese ca ansamblu multifunct ional si transferabil de cunostinte, deprinderi/abilitati si aptitudini, necesar e pentru: a) implinirea si dezvoltarea personala, prin realizarea propriilor obiective in viata, conform intereselor si aspiratiilor fiecaruia si dorintei de a invata pe tot parcursul vietii; b) integrarea sociala si participarea cetateneasca activa in societate; c) ocuparea unui loc de munca si participarea la functionarea si dezvoltarea unei economii durabile; d) formarea unei conceptii de viata, bazate pe valorile umaniste si stiintif ice, pe cultura nationala si universala si pe stimularea dialogului intercultura l; e) educarea in spiritul demnitatii, tolerantei si respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului; f) cultivarea sensibilitatii fata de problematica umana, fata de valorile mo ral-civice si a respectului pentru natura si mediul inconjurator natural, social si cultural. ART. 5 (1) In domeniul educatiei si al formarii profesionale prin sistemul national de invatamant, dispozitiile prezentei legi prevaleaza asupra oricaror prevederi din alte acte normative. In caz de conflict intre acestea se aplica dispozitiil e prezentei legi. (2) Orice modificare sau completare a prezentei legi intra in vigoare incepa nd cu prima zi a anului scolar, respectiv universitar urmator celui in care a fo st adoptata prin lege. (3) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), dispozitiile prezentei legi c are vizeaza evaluarile nationale de la finalul invatamantului gimnazial sau lice al se aplica incepand cu promotia aflata in primul an al invatamantului gimnazia l, respectiv liceal, la data intrarii in vigoare a modificarii sau a completarii . ART. 6 (1) In Romania sunt valabile numai diplomele recunoscute de statul roman, co nform legislatiei in vigoare. (2) Regimul actelor de studii emise de unitatile si de institutiile de invat

amant se stabileste prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului. (3) Continutul si formatul actelor de studii sunt stabilite prin hotarare a Guvernului, initiata de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportul ui. ART. 7 (1) In unitatile, in institutiile de invatamant si in toate spatiile destina te educatiei si formarii profesionale sunt interzise activitatile care incalca n ormele de moralitate si orice activitati care pot pune in pericol sanatatea si i ntegritatea fizica sau psihica a copiilor si a tinerilor, respectiv a personalul ui didactic, didactic auxiliar si nedidactic, precum si activitatile de natura p olitica si prozelitismul religios. (2) Privatizarea unitatilor si a institutiilor de invatamant de stat este in terzisa. ART. 8 Pentru finantarea educatiei nationale se aloca anual din bugetul de stat si din bugetele autoritatilor publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. Suplimentar, unitatile si institutiile de invatamant pot obti ne si utiliza autonom venituri proprii. Pentru activitatea de cercetare stiintif ica se aloca anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul intern brut a l anului respectiv. ART. 9 (1) Principiile finantarii invatamantului preuniversitar sunt urmatoarele: a) transparenta fundamentarii si alocarii fondurilor; b) echitatea distribuirii fondurilor destinate unui invatamant de calitate; c) adecvarea volumului de resurse in functie de obiectivele urmarite; d) predictibilitatea, prin utilizarea unor mecanisme financiare coerente si stabile; e) eficienta utilizarii resurselor. (2) Statul asigura finantarea de baza pentru toti prescolarii si pentru toti elevii din invatamantul general obligatoriu de stat, particular si confesional acreditat. De asemenea, statul asigura finantarea de baza pentru invatamantul pr ofesional si liceal acreditat, de stat, particular si confesional, precum si pen tru cel postliceal de stat. Finantarea se face in baza si in limitele costului s tandard per elev sau per prescolar, dupa metodologia elaborata de Ministerul Edu catiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. (3) Invatamantul de stat este gratuit. Pentru unele activitati, niveluri, ci cluri si programe de studii se pot percepe taxe, in conditiile stabilite de prez enta lege. (4) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, prin organis mul specializat, stabileste anual costul standard per prescolar/elev, cost care sta la baza finantarii de baza. De suma aferenta beneficiaza toti prescolarii si elevii din invatamantul preuniversitar de stat, precum si prescolarii si elevii din invatamantul general obligatoriu, profesional si liceal, particular si conf esional, care studiaza in unitati de invatamant acreditate si evaluate periodic, conform legislatiei in vigoare. (5) Finantarea de baza a invatamantului preuniversitar se face dupa principi ul "resursa financiara urmeaza elevul", in baza caruia alocatia bugetara aferent a unui elev sau unui prescolar se transfera la unitatea de invatamant la care ac esta invata, cu respectarea prevederilor alin. (2)-(4). (6) Invatamantul poate sa fie finantat si direct de catre operatori economic i, precum si de alte persoane fizice sau juridice, in conditiile legii. (7) Invatamantul poate fi sustinut prin burse, credite de studii, taxe, dona tii, sponsorizari, surse proprii si alte surse legale. ART. 10 (1) In Romania, invatamantul este serviciu de interes public si se desfasoar a, in conditiile prezentei legi, in limba romana, precum si in limbile minoritat ilor nationale si in limbi de circulatie internationala. (2) In fiecare localitate se organizeaza si functioneaza unitati de invatama nt sau formatiuni de studiu cu limba de predare romana si/sau, dupa caz, cu pred

(8) Elevii care in localitatea de domiciliu nu au posibilitatea de a invata intr-o unitate de invatamant vor fi sprijiniti prin decontarea cheltuielilor de transport la cea mai apropiata unitate de invatamant sau vor primi cazare si mas a gratuite in internatele scolare. Celelalte inscrisuri scola re si universitare pot fi redactate in limba de predare. la cerere. cercetarii. Invatamantul special si special integrat sunt parte compo nenta a sistemului national de invatamant preuniversitar. prescolarii. Planurile de invatamant trebuie sa cuprin da numarul de ore necesar si suficient invatarii limbii romane. 11 (1) Guvernul sprijina invatamantul in limba romana in tarile in care traiesc romani. (5) Unitatile si institutiile de invatamant pot efectua si emite. Autoritatile adm inistratiei publice asigura conditiile materiale si resursele umane care sa perm ita insusirea limbii romane. (6) Statul garanteaza dreptul la educatie al tuturor persoanelor cu cerinte educationale speciale. sociala si/sau ocupatio nala. este obl igatorie pentru toti cetatenii romani. precum si cu r ezultate remarcabile in educatia si formarea lor profesionala sau in activitati culturale si sportive. ART. contra cost. in scopul dobandirii de cunostinte. poate organiz a unitati de invatamant cu predare in limba romana pe langa oficiile diplomatice si institutiile culturale ale Romaniei in strainatate. (2) Statul acorda burse sociale de studii elevilor si studentilor proveniti din familii defavorizate. traduceri oficiale ale documentelor si ale altor inscrisuri scolar e si universitare proprii. burse.area in limbile minoritatilor nationale ori se asigura scolarizarea fiecarui ele v in limba sa materna in cea mai apropiata localitate in care este posibil. ART. in conditiile legi i. documentele scolare si universitare oficiale. structurilor asociative reprez . nominalizate prin ordin al ministrului educatiei. fundamenteaza si aplica strategiile nationale in domeniul educatiei. ART. prin Institutul Limbii Romane. incepand cu educatia timpurie. elevii si studentii cu prob leme si nevoi sociale. in colaborar e cu Ministerul Afacerilor Externe. Tineretului si Sportului. 13 (1) Invatarea pe tot parcursul vietii este un drept garantat de lege. (2) Ministerul Educatiei. precum si celor institutionalizati. ale elevilor si studentilor. Cercetarii. cu respectarea prevederilor legale. destinata persoanelor cu cerinte educationale specia le. civica. se intocmesc numai in limba romana. de nivel national si international. (4) In sistemul national de invatamant. Cercetarii. (7) Invatamantul special si special integrat reprezinta o forma de instruire scolara diferentiata. 14 (1) Ministerul Educatiei. (3) Statul acorda premii. locuri in tabere si alte asemenea stimulent e elevilor si studentilor cu performante scolare si universitare. (4) Elevii si studentii care beneficiaza de burse sociale de studii pot prim i si burse pentru performante scolare si universitare. (5) Statul si alti factori interesati sustin financiar activitatile de perfo rmanta. cu respectarea legislatiei statului respectiv. so ciala si medicala complexa. ca limba oficiala de stat. 12 (1) Statul sustine anteprescolarii. (3) Invatarea in scoala a limbii romane. precum si o forma de asistenta educationala. formarii de deprinderi/abilitati si dezvoltarii de apt itudini semnificative din perspectiva personala. Tineretului si Sportului proiecteaza. (2) Invatarea pe tot parcursul vietii include totalitatea activitatilor de i nvatare realizate de fiecare persoana. cu consulta rea asociatiilor reprezentative ale profesorilor. cultura si civiliza tie romaneasca. tineretu lui si sportului. precum si pe aceia cu cerinte educationale speciale. adaptata. cu exceptia celor inscrisi in invatamantul po stliceal. poate sustine lectorate in universitati din strainatate. precum si cursuri de limba. ART.

entative ale parintilor. situatia scolara se incheie fara disciplina Religie. sindicatelor reprezentative din invatamant. copiii beneficiaza de alocatia de stat pentru copii. conform prevederilor prezentei legi. (2) Obligatia de a frecventa invatamantul de 10 clase. asociatiilor reprezentative ale studentilo r. inceteaza la varsta de 18 ani. b) cu minimum 300 de elevi. parte a trunchiului comun. 15 (1) Cultele recunoscute oficial de stat pot solicita Ministerului Educatiei. Elevilor ap artinand cultelor recunoscute de stat. astfel: a) cu minimum 300 de elevi. ART. I Dispozitii generale ART. asoc iatiilor reprezentative ale elevilor. Tineretului si Sportului si cultele r eligioase recunoscute oficial de stat. 17 Pe durata scolarizarii in invatamantul preuniversitar. 16 (1) Invatamantul general obligatoriu este de 10 clase si cuprinde invatamant ul primar si cel gimnazial. TITLUL II Invatamantul preuniversitar CAP. dupa caz. potrivit recensamantului oficial. particulare si confesionale. (2) Statul incurajeaza dezvoltarea parteneriatului public-privat. ca fac ultati cu dubla subordonare. liceal si profesio nal includ religia ca disciplina scolara. in condit iile legii. la forma cu frecventa . Cercetarii. ART. ART. In acest caz. mediului de afaceri si organizatiilor n eguvernamentale finantatoare care sustin programe educative/federatii ale furniz orilor de servicii sociale. (3) Disciplina Religie poate fi predata numai de personalul didactic calific at conform prevederilor prezentei legi si abilitat in baza protocoalelor incheia te intre Ministerul Educatiei. unitatile de invatamant de stat au p ersonalitate juridica daca se organizeaza si functioneaza. Consiliului National al Rectorilor. cu exceptia invataman tului postliceal. Infiintarea. 18 (1) Planurile-cadru ale invatamantului primar. . structurilor asocia tive ale universitatilor si scolilor de stat. (3) In scopul realizarii finalitatilor educatiei si a formarii profesionale prin sistemul national de invatamant. Cercetarii. li se asigura dreptul constitutional de a participa la ora de religie. indiferent de numarul lor. proportional cu ponderea numerica a fiecarui cult in configuratia religioasa a tarii. autoritatilor administratiei publice. Consi liului Minoritatilor Nationale. conform confesiunii pro prii. respectiv a parintilor sau a tut orelui legal instituit pentru elevul minor. numai pentru absolventii invatamantului liceal . (2) La solicitarea scrisa a elevului major. Tineretului si Sportului organizarea unui invatamant teologic speci fic in cadrul invatamantului de stat in universitatile de stat existente. ART. gimnazial. 19 (1) In sistemul national de invatamant. prescolari si anteprescolari. destinat pregatirii personalului de cult si activit atii social-misionare a cultelor. (2) Cultele recunoscute de stat au dreptul de a organiza invatamant confesio nal prin infiintarea si administrarea propriilor unitati si institutii de invata mant particular. nu i s-au asigurat conditiile pentru frecventarea orelor la aceasta disciplina. Invatamantul liceal devine obligatoriu pana cel mai tarziu in anul 2020. elevul poate sa nu frecventeze orele de religie. organizarea si functionar ea acestui invatamant se realizeaza potrivit legii. In mod similar se procedeaza si pentru elevul caruia. invatamantul liceal de stat este generaliz at si gratuit. din motive obiective.

ART. filiere si profiluri si asigura conditiile necesare pentru dob andirea competentelor-cheie si pentru profesionalizarea progresiva. forme de invatam ant si. cu predare in limba romana. buna desfasurare a invatamantului preuniversitar in localitatile in care aceste a isi exercita autoritatea. dupa caz. care stabileste relatia jur idica. tineretului si sportului. in functie de necesitatile lo cale. cu acordul unitatii primitoare. aproba organizarea. (2) Invatamantul preuniversitar este organizat pe niveluri. (2) Elevii din invatamantul preuniversitar de stat si particular se pot tran sfera la alte unitati de invatamant de stat sau particular. Cercetarii. In invataman tul preuniversitar. (3) Prin exceptie de la prevederile alin. CAP. clase sau unitati de invatamant preuniversitar cu personalitate juridica. (2) Neindeplinirea de catre autoritatile administratiei publice locale a obl igatiilor ce le revin in organizarea si functionarea invatamantului preuniversit ar se sanctioneaza conform legii. cultele respective si Minis terul Educatiei. in acord cu particularitatile de varsta si individuale. cercetarii. II Structura sistemului national de invatamant preuniversitar SECTIUNEA 1 Dispozitii generale ART. de la un profil la altul si de la o filiera la alta este posibila in conditiile stabilite prin metodologia elaborata de catre Ministerul Educatiei . (4) Pentru asigurarea accesului egal la educatie si formare profesionala. trecerea elevilor de la o unitate scolara la alta. Tineretului si Sportului. 21 (1) Sistemul de invatamant preuniversitar are caracter deschis.si subordonate aceluiasi ordonator prin cipal de credite. ART. ART. in unitatile administrativ-te ritoriale in care numarul total al elevilor. la cererea parintilor sau tutorilor legali si in conditiil e legii. in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi sa elaboreze o metodologie de functionare aprobata prin hotarare a Guvernului. (2) Prin exceptie de la prevederile alin. particulare si confesionale autorizate/ac reditate. financiara si administrativa. de la o c lasa la alta. pe baza pluralismulu i educational. (1). functionarea si. (4) Elevii cu performante scolare exceptionale pot promova 2 ani de studii i ntr-un an scolar la decizia unitatii de invatamant. prescolarilor si anteprescolarilor nu se incadreaza in prevederile alin. fara personalitate juridica . pe baza unei metodologii nat ionale aprobate prin ordin al ministrului educatiei.c) cu minimum 150 de prescolari si anteprescolari. dizolvarea unor st ructuri de invatamant. (1). in conditiile legii. 22 (1) Sistemul national de invatamant preuniversitar este constituit din ansam blul unitatilor de invatamant de stat. 20 (1) Autoritatile administratiei publice locale asigura. in conditiile legii. in cazul unitatilor de invatam ant special. au toritatile administratiei publice locale. Cercetarii. (3) Statul garanteaza dreptul la educatie diferentiata. patrimoniala. in baza avizului conform al inspectora telor scolare. 23 . (1). se organizeaza o singura unitate de i nvatamant cu personalitate juridica.ca parti ale unei unitati d e invatamant cu personalitate juridica . d) cu minimum 100 de elevi si/sau prescolari. Tineretului si Sportului au obligatia ca. se organizeaza. grupe. (5) In cazul unitatilor de invatamant confesional preuniversitar de stat exi stente la data intrarii in vigoare a prezentei legi. dupa caz.

Cercetarii. vocational si tehnologic. cu respectarea standardelor de calitate si a legislatiei in vigoare. in conformi tate cu Registrul national al calificarilor. Cercetarii . experimentale si de aplicatie. in termen de maximu m 12 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi. 25 (1) Formele de organizare a invatamantului preuniversitar sunt: invatamant c u frecventa si invatamant cu frecventa redusa. invatam antul obligatoriu se poate organiza si in forma de invatamant cu frecventa redus a. e) invatamantul tertiar nonuniversitar. (2) Invatamantul obligatoriu este invatamant cu frecventa. in gradini te si in centre de zi. Cercetarii. vocationala si tehnologica. Tineretului si Sportului poate stabili. (ii) invatamantul secundar superior sau liceal. ART. pr in hotarare a Guvernului. care cuprinde invatamantul postlicea l. se poate organiza invatamant la domiciliu sau pe langa unitatile d e asistenta medicala. (3) Asigurarea personalului didactic necesar desfasurarii educatiei antepres colare se face de catre autoritatile administratiei publice locale. formata din nivelul anteprescolar (0-3 ani) si invatamantul prescolar (3-6 ani). cu urmatoarele filiere: teoretica. invatamantul profesional si invatamantul postliceal se organizeaza pentru specializari si calificari stab ilite de Ministerul Educatiei. grupa mijlocie si grupa mare. in termen de maximum 12 luni de la intrarea in vigoa re a prezentei legi. invatamant tehnic si invatamant postliceal. care cuprinde clasele VIX. Cercetarii. care cuprinde clasa pregatitoare si clasele I-IV. (2) Invatamantul liceal. filiera tehnologica. Finantarea din resurse pub lice se poate acorda numai furnizorilor de servicii de educatie timpurie acredit . ART. Tineretului si Sportului. (3) Pentru copiii cu cerinte educationale speciale sau nedeplasabili din mot ive medicale. 26 Ministerul Educatiei. b) invatamantul primar. Tineretului si Sportului. care cuprinde: (i) invatamantul secundar inferior sau gimnazial. pentru persoanele care au depasit cu mai mult de 3 ani varsta clasei. In mod exceptiona l. ART. continutul e ducativ. (3) Invatamantul profesional si tehnic este format din: invatamant profesion al. 27 (1) Educatia anteprescolara se organizeaza in crese si. dupa caz. Tineretului si Sportului. SECTIUNEA a 2-a Educatia anteprescolara ART. (2) Invatamantul tehnic cuprinde clasele a XII-a si a XIII-a din invatamantu l liceal. 24 (1) Invatamantul general obligatoriu este format din invatamantul primar si invatamantul secundar inferior. initiata de Ministerul Educatiei. in conformitate cu prevederile unei metodologii elaborate de Ministerul Educa tiei. (2) Organizarea unitatilor de educatie timpurie anteprescolara. d) invatamantul profesional. care cuprinde clasele de l iceu X-XII/XIII. care cuprinde grupa mica. c) invatamantul secundar. cu durata intre 6 luni si 2 ani.(1) Sistemul national de invatamant preuniversitar cuprinde urmatoarele nive luri: a) educatia timpurie (0-6 ani). standardele de calitate si metodologia de organizare ale acesteia se st abilesc prin hotarare a Guvernului. functionarea in sistemul de invatamant preuniversitar a unor unitati-pilot. (4) Tipurile si modalitatile de finantare a serviciilor de educatie timpurie anteprescolara se reglementeaza prin hotarare a Guvernului. impreuna cu inspectoratele scolare.

Familiei si Protectiei Sociale. Tineretului si Sportului si Ministerul Sanatatii. nu au absolvit invatamantul se cundar. din diferite motive. in fun ctie de veniturile familiei. prin bugetul Ministerului Munc ii. pot fi inscrisi in clasa pregatitoare si copiii care implinesc varsta de 6 ani pana la sfarsitul anului calendaristic. po ate organiza programe educationale de tip "A doua sansa". (6) se s tabileste prin norme metodologice adoptate prin hotarare a Guvernului. pot fi inscrisi in clasa pregatitoare si copii cu cerinte educationale speciale cu varste cuprinse intre 6 si 8 ani la data inceperii anul ui scolar. Familiei si Protectiei Sociale. care implinesc varsta de 8 ani pana la data inceper ii anului scolar. Tineretului si Sportului. (3) In clasa pregatitoare din invatamantul special sunt inscrisi copii cu ce rinte educationale speciale. cel putin un program . conform legislatiei in domeniul asistentei sociale. SECTIUNEA a 3-a Invatamantul prescolar ART. a tutorilor legali sau a s ustinatorilor legali. (4) Ministerul Educatiei. prin acordarea unor cupoane sociale. de stat sau privati. a tutorilor sau a sustinatorilor legali. Cercetarii. cu progra m de dimineata. SECTIUNEA a 5-a Invatamantul gimnazial ART. ca parte componenta a invatarii pe to t parcursul vietii. pr elungit si saptamanal. in colaborar e cu autoritatile administratiei publice locale. (5) Acreditarea furnizorilor de educatie timpurie anteprescolara se realizea za in conformitate cu prevederile metodologiei elaborate de Ministerul Educatiei . din diferite motive. La solicitarea scrisa a parintilor. in vederea promovarii invatamantului gimnazial pentru persoane care depasesc cu peste 4 ani varsta cor espunzatoare clasei si care. 30 (1) Invatamantul gimnazial se organizeaza si functioneaza. SECTIUNEA a 4-a Invatamantul primar ART. Tineretului si Sportului poate aproba organizarea de programe educationale de tip "A doua sansa". in vederea promovari i invatamantului primar pentru persoanele care depasesc cu 4 ani varsta corespun zatoare clasei si care. Cercetarii. (3) Absolventii invatamantului gimnazial care nu continua studiile in invata mantul liceal pot sa finalizeze. (2) In clasa pregatitoare sunt inscrisi copiii care au implinit varsta de 6 ani pana la data inceperii anului scolar.ati. Acestea vor fi acordate in scop educational. (6) Statul sprijina educatia timpurie. 28 (1) Invatamantul prescolar se organizeaza in gradinite cu program normal. 29 (1) Invatamantul primar se organizeaza si functioneaza. (7) Modalitatea de acordare a cupoanelor sociale prevazute la alin. la propun erea Ministerului Muncii. cu pro gram de dimineata. nu au absolvit acest nivel de invat amant pana la varsta de 14 ani. La solicitarea scrisa a parintilor. din bugetul de stat. (2) Autoritatile administratiei publice locale si inspectoratele scolare asi gura conditiile pentru generalizarea treptata a invatamantului prescolar. prin inspectoratele scolare. pana la varsta de 18 ani. (2) Ministerul Educatiei. da ca dezvoltarea lor psihosomatica este corespunzatoare. de regula. gimnazial. Cercetarii. de regula. Gradinitele pot functiona ca unitati cu personalitate jur idica sau in cadrul altor unitati scolare cu personalitate juridica.

avand in vedere tendintele de dezvol tare sociala si economica precizate in documentele strategice regionale. (3) Absolventii clasei a XI-a din cadrul filierei tehnologice sau vocational e care au finalizat un stagiu de pregatire practica pot sustine examen de certif icare a calificarii corespunzator nivelului de certificare stabilit prin Cadrul national al calificarilor. Cercetarii. actualizat periodic. Tineretului si Sportului este abilitat sa stabileasca prin planurile-cadru de invatamant. c) filiera vocationala. pentru calificari din Registr ul national al calificarilor. (2) Invatamantul liceal tehnologic si vocational se poate organiza si pe baz a solicitarilor din partea angajatorilor privati sau ai Agentiei Nationale pentr u Ocuparea Fortei de Munca. Cercetarii. de regula. pe baza unor contracte de scolarizare. conform legii. judeten e si locale. durata studii lor se prelungeste cu un an. 32 (1) Invatamantul liceal tehnologic si vocational se poate organiza in cadrul liceelor din filiera tehnologica sau vocationala. artistic si pedagogic.de pregatire profesionala care permite dobandirea unei calificari corespunzatoar e Cadrului national al calificarilor. in unitatile de invatamant stabilite de inspectoratul scola r. cu profilurile militar. resurse naturale si protectia mediului.forma de invatamant cu frecven ta . (4) Stagiile de pregatire practica de pe parcursul filierei tehnologice sau vocationale se pot organiza la nivelul unitatii de invatamant si/sau la operator ii economici ori institutiile publice cu care unitatea de invatamant are incheia . in functie de nevoile pietei muncii. cu profilurile umanist si real. (2) Ministerul Educatiei. Acesta se poate organiza si poate functiona si ca invatamant cu frecventa redusa.este de 3 ani pentru filiera teoretica. In cadrul profilurilor se pot organiza una s au mai multe calificari profesionale sau specializari. cu consultarea a utoritatilor administratiei publice locale. in colaborare cu autoritatile administratiei publice locale. Tineretului si Sportului. (3) Durata studiilor in invatamantul liceal . b) filiera tehnologica. (5) Unitatile de invatamant liceal se organizeaza cu una sau mai multe filie re si unul sau mai multe profiluri. (7) Unitatile de invatamant in care se organizeaza filiera tehnologica sau v ocationala a liceului sunt stabilite de inspectoratele scolare. (1). in conformitate cu planurile-c adru aprobate de Ministerul Educatiei. conf orm Europass. de 3 sau de 4 ani pentru filiera vo cationala si de 4 ani pentru filiera tehnologica. teologic. economica si educationala. 31 (1) Invatamantul liceal cuprinde urmatoarele filiere si profiluri: a) filiera teoretica. servicii. sportiv. Absolventii care promoveaza examenul de certificare doba ndesc certificat de calificare si suplimentul descriptiv al certificatului. ca invata mant cu frecventa. in conditiile legii. judetene si locale. identificate prin documente strategice de planificare a ofertei de forma re regionale. cu profilurile tehnic. (4) Invatamantul liceal se organizeaza si functioneaza. Pen tru unele forme de invatamant cu frecventa si cu frecventa redusa. (6) Absolventii invatamantului liceal care au dobandit formal. SECTIUNEA a 6-a Invatamantul liceal ART. nonformal sau informal competente profesionale pot sustine examen de certificare a calificari i. specializari diferite in cadrul profilurilor prev azute la alin. in functie de dinamica socia la. SECTIUNEA a 7-a Invatamantul tehnologic si vocational ART.

pe baza de contract cu unitatile de i nvatamant. care promoveaza examenul de cert ificare a calificarii profesionale. (6) Absolventii invatamantului gimnazial care intrerup studiile pot finaliza . Durata stagiului de pregatire practica este stabilita prin planul-c adru de invatamant. pana la varsta de 18 ani. 33 (1) Invatamantul profesional se poate organiza in scoli profesionale care po t fi unitati independente sau afiliate liceelor tehnologice. dobandesc certificat de calificare profesion ala si suplimentul descriptiv al certificatului. pe baza standardelor ocupationale. potrivit prevederilor legale. (2) Pregatirea prin invatamantul profesional se realizeaza pe baza standarde lor de pregatire profesionala aprobate de Ministerul Educatiei. Tineretului si Sportului. Standardele de p regatire profesionala se realizeaza pe baza standardelor ocupationale validate d e comitetele sectoriale. in conditiile in ca re sunt finalizate pana la varsta de 18 ani. (4) Modul de organizare si de desfasurare a examenului de certificare a cali ficarii profesionale este reglementat de Ministerul Educatiei. prin consultare cu angajatorii. burse de scolarizare. dotare a spatiilor de pregatire practica sau locuri de munca pentru absolventi pot bene ficia de facilitati fiscale. (10) Statul sustine invatamantul profesional si invatamantul liceal . Tiner etului si Sportului prin metodologie. stagii de pregatire practica a elevilor. 34 (1) Invatamantul preuniversitar din sistemul de aparare. parte integranta a sistemului natio . SECTIUNEA a 9-a Invatamantul militar preuniversitar ART. cel putin un program de pregatire profesionala care permite dobandirea unei calificari corespunzatoare Cadrului national al califica rilor. prin: a) recunoasterea in invatamantul tertiar nonuniversitar a studiilor obtinute in cadrul invatamantului liceal . b) finantarea partiala la scolarizarea in cadrul scolilor postliceale de sta t. (5) Absolventii invatamantului profesional. (5) Operatorii economici care asigura. (8) Durata si continutul programelor de pregatire profesionala sunt stabilit e de unitatea de invatamant. Tine retului si Sportului. ordine publica si s ecuritate nationala este invatamant de stat.te contracte pentru pregatire practica sau la organizatii-gazda din strainatate. Cercetarii.componenta de formare profesiona la initiala. (3) Absolventii invatamantului profesional. de stat sau particu lare. sunt organ izate prin unitatile de invatamant de stat si sunt gratuite. Cercetarii. aprobat de Ministerul Educatiei.filiera tehnologica sau vocationala. pot urma cursurile invatamantului liceal cu frecventa redusa. in urma consultarii partenerilor sociali. SECTIUNEA a 8-a Invatamantul profesional ART. c) burse speciale si alte forme de sprijin material.filier a tehnologica sau vocationala. (9) Programele de pregatire profesionala se finalizeaza cu examen de certifi care a calificarii. in cadrul unor programe ale Uniunii Europene . prevazute la alin. care promoveaza examenul de cert ificare a calificarii profesionale. care se da publicitatii la inceputul ciclu lui. Organizarea si desfasurarea examenului de certificare a cali ficarii sunt reglementate de Autoritatea Nationala pentru Calificari. (6). conform Europass. (7) Programele de pregatire profesionala. in baza unui regulament propriu. Cercetarii.

ordine publica si securitate nationala se asigura de comandantul/dir ectorul numit prin ordin al conducatorilor ministerelor si institutiilor de ordi ne publica si siguranta nationala. ordine pub lica si securitate nationala este asigurata de Ministerul Apararii Nationale. ordinii publice si securitatii nationale potrivi t fiecarei arme. cercetarii. o rdinii publice si securitatii nationale si se aproba de Ministerul Educatiei. ordine publica si securitate nationala se constituie din persona lul didactic prevazut in prezenta lege si din corpul instructorilor militari. ART. (4) Programele scolare pentru disciplinele de specialitate militara se elabo reaza de Ministerul Apararii Nationale. ART. profilurile. ordine p ublica si securitate nationala se propun Ministerului Educatiei. ordine publica si securitate nationala are drepturile si indatoririle care decurg din prezenta lege si din calitatea de cadru militar in activitate. conditiile care se cer pentru ocuparea acestora. Tineretului si Sportului. 37 (1) Personalul didactic din unitatile de invatamant preuniversitar din siste mul de aparare. ART. ordinii publice si securitatii nationale. si se avizeaza de Ministerul Educatiei. ordinii publice si securitatii nationale coordoneaza si controleaza unitatile de invatam ant militar preuniversitar. Mi . agentilor de politie si agentilor de penitenciare. ordine publica si securitate nationala se elaboreaza de Ministerul Apararii Nationale. Ce rcetarii. Cercetarii. de ordine si securitate publica. si sunt aprobate prin ordin al minis trului educatiei. Cercetarii. Directorul adjunct/Loctiitorul comandantului pentru invatamant este si pr esedintele consiliului profesoral. (2) Structura organizatorica. Ministerul Administratiei si Internelor. (3) Planurile-cadru de invatamant pentru invatamantul liceal militar se elab oreaza de catre Ministerul Educatiei. specializarile/calificarile profe sionale. Tinere tului si Sportului. 36 Conducerea operativa a unitatilor de invatamant preuniversitar din sistemul de aparare. (2) Personalul didactic din unitatile de invatamant preuniversitar din siste mul militar de aparare. In activitatea de conducere. ordine publica si securita te nationala. Mini sterul Justitiei si alte institutii cu atributii in domeniile apararii. Planurile-cadru de invat amant pentru invatamantul postliceal din sistemul de aparare. 38 Finantarea invatamantului preuniversitar din sistemul de aparare. Ministerul Administratiei si Internelor. prin inspectoratele scolare judetene/al municipiului Bucures ti. Tin eretului si Sportului de ministerele interesate si de alte institutii cu respons abilitati in domeniul apararii. (3) Functiile didactice pentru corpul instructorilor militari din unitatile de invatamant preuniversitar din sistemul de aparare. impreuna cu Ministerul Educatiei. Cercetarii. specializari si forme de organizare a invatamantului si se apro ba conform prevederilor prezentei legi valabile pentru institutiile de invataman t civil. comandantul/dir ectorul este ajutat de loctiitorul comandantului pentru invatamant/directorul ad junct. si cuprinde: invatamant liceal militar si invatamant postlice al pentru formarea maistrilor militari.nal de invatamant. Tineretului si Sportului. competentele si responsabilitatile se stabilesc prin instructiuni proprii. in c olaborare cu Ministerul Apararii Nationale. cifrele anuale de scolarizare si criteriile de selectionare a candidati lor pentru invatamantul preuniversitar militar din sistemul de aparare. Ministerul Justitiei si de alte institutii cu atributii in domeniul apararii. in conformit ate cu standardele nationale elaborate de institutiile responsabile cu asigurare a calitatii. Ministerul Administratiei si Internelor. Tineretului si Sportului. normele didactice . Ministerul Justitiei si alte institutii cu atribut ii in domeniile apararii. 35 Ministerul Apararii Nationale. ART. respectiv de functionar public cu statut special. a subofiterilor. tineretului si sportului. Cercetarii. care este si presedintele consiliului de admi nistratie/consiliului de conducere.

pe grupe sa u individual. e) programele scolare pentru invatamantul liceal de arta si pentru invataman tul liceal sportiv respecta obiectivele educationale stabilite pentru profilul r espectiv. ART. d) studiul disciplinelor de specialitate se realizeaza pe clase. informatiilor. integrat ori suplimentar. in conditiile legii. (4) Pentru activitatea sportiva si artistica de performanta. se constituie ca unitati de invatamant de nivel liceal. ordine publica si securitate nationala. Cercetarii . (9) Elevii au acces liber in cluburile sportive. gimnazial si liceal. c a si institutiile de invatamant civil. regulamente si instructiuni prop rii. cercetarii. 41 Aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul militar. SECTIUNEA a 10-a Invatamantul de arta si invatamantul sportiv ART. ART. Tineretului si Sportului se pot organiza cluburi scolare si unitati de invatamant preuniversitar de stat cu pro gram sportiv sau de arta. 40 Institutiile de invatamant preuniversitar din cadrul sistemului de aparare. respectiv sportiv. a Ministe rului Culturii si Patrimoniului National si/sau a institutiilor publice de cultu ra impreuna cu Ministerul Educatiei. (5) Invatamantul de arta si invatamantul sportiv integrat se organizeaza in scolile si liceele cu program de arta. in palatele si cluburile co . ART. 42 (1) Invatamantul de arta si invatamantul sportiv se organizeaza pentru elevi i cu aptitudini in aceste domenii. Ministerul Justitiei si alte institutii c u atributii in domeniile apararii. potrivit legii. precum si in clase cu program de arta sau sportiv. (6) Organizarea invatamantului de arta si a invatamantului sportiv se face p rin regulamente aprobate de ministrul educatiei. incepand cu invatamantul gimnazial . 39 Certificatele de absolvire si competente profesionale dau dreptul detinatori lor legali. indep endente sau afiliate pe langa alte unitati de invatamant de acelasi nivel. c) planurile-cadru de invatamant sunt adaptate specificului acestui invatama nt. la propunerea a utoritatilor administratiei publice locale. (8) Pentru buna desfasurare a activitatii. a inspectoratelor scolare. tineretului si spor tului. (7) Unitatile de invatamant cu program sportiv suplimentar. denumite cluburi sportive scolare. organizate in celelalte unitati de invatamant prima r. b) elevii pot fi inscrisi numai pe baza testarii aptitudinilor specifice. (3) In invatamantul de arta si in invatamantul sportiv: a) scolarizarea se realizeaza. (2) Unitatile in care se organizeaza invatamantul de arta si invatamantul sp ortiv de stat se stabilesc de catre autoritatile administratiei publice locale c u avizul conform al inspectoratelor scolare. dupa trecerea in rezerva. ordinii publice si securitatii nationale din fondurile alocate din bugetul de stat. sa ocupe functii echi valente cu cele ale absolventilor institutiilor civile de invatamant cu profil a propiat si de acelasi nivel. cluburile sportive scolare benefi ciaza de baze sportive proprii si de acces in bazele sportive care apartin celor lalte unitati de invatamant. cu acordul conducerilor acestor unitati de invatama nt. Tineretului si Sportului.nisterul Administratiei si Internelor. de ordine publi ca si securitate nationala se face prin ordine. precum si specializarile/calificarile pr ofesionale din cadrul acestora se supun mecanismelor de asigurare a calitatii. Cercetarii. de regula. potrivit criteriilor stabilite de Ministerul Educatiei.

aut oritatile locale. Cerce tarii. tineretului si sportului. (10) Pentru buna desfasurare a activitatilor artistice. unitatile de invatam ant gimnazial si liceal beneficiaza de sali de repetitie si spectacol proprii sa u de acces la salile unitatilor de invatamant de acelasi nivel. 43 (1) Pentru sprijinirea activitatii sportive si artistice de performanta. Cercetarii. Cercetarii. federatiile sportive nationale. de inspectoratul scolar si se comunica Minis terului Educatiei. cu organizatii si cu alte persoane juridice. in structura Ministerului Educatiei. (3) Ministerul Culturii si Patrimoniului National si celelalte ministere int eresate. cercetarii. (5) Invatamantul postliceal are o durata de 1-3 ani. Cercetarii. Min isterul Educatiei. precum si institutiile de cultura pot sprijini financiar si ma terial activitatile de performanta in domeniul artelor. 44 (1) Invatamantul postliceal se organizeaza pentru calificari profesionale in scrise in Registrul national al calificarilor. stabilite de Ministerul Educatiei . Cercetarii. (4) Ministerul Educatiei. persoane fizice sau juridice. pe baza unei metodologii elaborate de unitatea de invatamant. organizat in conformita te cu prevederile prezentei legi. (6) Scolarizarea in invatamantul postliceal de stat. Tineretului si Sportului functioneaza Federatia Sportului Scolar si Unive rsitar. (2) Pentru activitatile sportive. (7) Cifra de scolarizare pentru invatamantul postliceal de stat se aproba pr in hotarare a Guvernului. cu acordul condu cerii acestora. (11) Cluburile sportive scolare pot sa fie finantate si de autoritatile admi nistratiei publice locale. (12) Toti elevii cuprinsi in grupele de performanta sunt inscrisi intr-un Re gistru national al performantelor sportive.piilor. in bune conditii. Tineretului si Sportului colaboreaza c u institutii. Cercetarii. se aproba. respectiv cu persoane fizice pentru asigurarea resurselor financiare si materiale necesare desfasurar ii. a invatamantului de arta si invatamantului sportiv integra t si suplimentar. in functie de complexit atea calificarii si de numarul de credite pentru educatie si formare profesional a. Statul sustine si stimuleaza . Tineretului si Sportu lui. Comitetul Olimpic si Sportiv Roman. inclusiv financiar. in part eneriat public-privat. programe de studiu pentru invatamantul postliceal. prin contract incheiat c u unitatea de invatamant care asigura scolarizarea. Tineretului si Sportului organizeaza tabere sport ive sau de creatie artistica. (4) Scolile de maistri sunt scoli postliceale. persoane fizice sau juridice. (2) Invatamantul postliceal face parte din invatamantul profesional si tehni c si este partial subventionat de stat. Prin exceptie. se finanteaza prin bugetele locale ale unitati lor administrativ-teritoriale. (3) Invatamantul postliceal special face parte din invatamantul profesional si tehnic si este integral subventionat de stat. campionate scol are. SECTIUNEA a 11-a Invatamantul postliceal ART. Tineretului si Sportului. respectiv al sportului. din sumele defalcate din venituri ale bugetului d e stat si din venituri ale bugetelor locale. precum si a competitiilor artistice si sportive de nivel regio nal si national. Tineretului si Sportului si aprobate prin hotarare a Guvernului. ART. prin decizie. in baza reglementarilor aprobate pri n ordin al ministrului educatiei. Scolarizarea poate sa fie finantata si de catre solicitanti. (8) Admiterea in invatamantul postliceal se face in conformitate cu criterii le generale stabilite de Ministerul Educatiei. concursuri sportive sau artistice. precum si festivaluri si acorda burse si alte forme de sprijin material. cifra de scolarizare pentru invatamantu l postliceal de stat finantat integral de catre solicitanti. prin consulta .

SECTIUNEA a 12-a Invatamantul pentru persoanele apartinand minoritatilor nationale ART. clase sau unitati de invatam ant preuniversitar cu predare in limbile minoritatilor nationale. (10) In unitatile conexe invatamantului preuniversitar din judetele in care functioneaza forme de invatamant in limbile minoritatilor nationale se asigura i ncadrarea cu specialisti si din randul minoritatilor nationale. (11) Cadrele didactice care predau la grupe sau clase cu predare integrala i n limba minoritatilor nationale trebuie sa faca dovada competentei profesionale in limba minoritatii nationale respective si au dreptul la pregatire si perfecti onare in limba de predare. indiferent de efectivul de elevi. (4) In cadrul unitatilor sau sectiilor cu predare in limbile minoritatilor n ationale. (8). Cercet . (6) In cazul unitatilor de nivel gimnazial sau liceal cu predare in limbile minoritatilor nationale. la cererea parintilor sau tutorilor legali si in conditiile legii. (2) In functie de necesitatile locale se organizeaza. ca unitati de cr edite de studii transferabile pentru nivelul licenta. (5) Pe raza unei unitati administrativ-teritoriale. potrivit legii. (13) Pentru elevii apartinand minoritatilor nationale. cu sau fara diploma de bacalaureat. functioneaza cel putin o unitate scolara cu personalitate juridica. in conditiile alin. indiferent de limba sa materna si de limba in care a studiat anterior . grupe. indi ferent de efectivul de elevi. cu respectarea criteriilor de competenta profesionala. Tineretului si Sportului asigura manualele scolare. cu respectarea c riteriilor de competenta profesionala. oras sau comuna. Cercetarii. cu respectarea criteriilor de competenta profesionala. cu mai multe unitati de invatamant cu predare in limbile minoritatilor nationale. nu au posibilitatea de a invat a in limba lor materna sunt sprijiniti prin decontul transportului la cea mai ap ropiata scoala cu predare in limba materna sau primesc cazare si masa gratuite i n internatul unitatii de invatamant cu predare in limba materna. Cercetarii. (10) Creditele pentru educatie si formare profesionala obtinute in invataman tul postliceal pot fi recunoscute pentru absolventii cu diploma de bacalaureat d e catre universitati. in conditiile legii. tipurile si formele de invatamant preuniversitar. in localitatea de domiciliu. se pot organiza clase liceale si profesionale cu grupe de elevi de diferite profiluri. avizate de Ministerul Educatiei. ale inspector atelor scolare sau ale institutiilor echivalente. se poate inscrie si pregat i orice cetatean roman sau cetatean din tarile Uniunii Europene si Confederatia Elvetiana. se acorda pers onalitate juridica. care pot fi: ma nuale elaborate in limba de predare a minoritatilor nationale si manuale traduse din limba romana sau manuale de import. pentru fiecare limba materna. (12) Ministerul Educatiei. (7) Elevii care. Tineretului si Sportului asigura mate riale didactice specifice disciplinelor predate in limba materna. singulare in localitate. absolventii de liceu. in tara sau in strainatate. (9) In unitatile scolare cu predare si in limbile minoritatilor nationale. 45 (1) Persoanele apartinand minoritatilor nationale au dreptul sa studieze si sa se instruiasca in limba materna. u nul dintre directori va fi un cadru didactic din randul minoritatilor respective . Fac exceptie de la necesi tatea de a face dovada competentei profesionale in limba minoritatii nationale r espective cadrele didactice care predau limba si literatura romana. la toate nivelurile. in baza deciziilor senatului universitar. Ministerul Educatiei. (3) La toate formele de invatamant in limba romana. in limbile minoritatilor nationale sau in limbi de circulatie internationala.rea factorilor interesati. (9) Au dreptul sa se inscrie in invatamantul postliceal. (8) Minoritatile nationale au dreptul la reprezentare proportionala cu numar ul de clase in organele de conducere ale unitatilor de invatamant. in conditiile legii. singulare in municipiu.

(8) In invatamantul primar. in conditii similare. Tineretului si Sportului va functiona si o sectie de cercetare si inovare pentru invatamantul cu predare in limbile minoritatilor na tionale. limba si literatura materna. (17) In finantarea de baza a unitatii de invatamant preuniversitar cu predar e in limbile minoritatilor nationale. luand in considerare predarea in limba minoritatii nationale sau a limbii minoritatii nat ionale. c alificativele se comunica in scris si oral si in limba de predare. Istoria si traditiile minoritatilor natio nale respective. (14) In invatamantul in limbile minoritatilor nationale. (9) In invatamantul gimnazial cu predare in limbile minoritatilor nationale se introduce. gimnazial si liceal cu predare in limbile minori tatilor nationale. subiectele de examen de orice tip din invatamantul preuniversitar si lucrarile semestriale pentru elevii din invatamantul cu predar e in limbile minoritatilor nationale se elaboreaza pe baza cerintelor didacticometodologice stabilite de Curriculumul national. pentru titlurile needitate din cauza tirajului r edus. potrivit legii. cu predare in limba materna. geografi ca si numarul redus de elevi si prescolari. (16) In cadrul Institutului de Stiinte ale Educatiei din subordinea Minister ului Educatiei. in comunicarea inte rna si in comunicarea cu parintii elevilor si ai prescolarilor se poate folosi s i limba de predare. (5) Testele de evaluare. precum si istoria si traditiile minoritatii nationale respe ctive. la cerere. ca disciplina de studiu. precum si elevii prevazuti la alin. (7). predarea disciplinei Limba si literatura romana se face dupa manualele utilizate in unitatile de inv atamant cu predare in limba romana. (15) In invatamantul primar cu predare in limbile minoritatilor nationale. la istoria si traditiile minoritatilor nationale re spective si la Educatia muzicala se realizeaza pe baza programelor si a metodolo giilor specifice elaborate de colective de experti cunoscatori ai limbii si ai c ulturii minoritatii nationale respective si aprobate. Cercetarii. care frecventeaza unitati d e invatamant cu predare in limba romana sau in alta limba decat cea materna. (6) In invatamantul preuniversitar. Tineretului si Sportului. la solicit area organizatiei minoritatii nationale reprezentate in Parlamentul Romaniei sau . activitatea de predare si de educare la Limba si literatura materna. Tineretului si Sportului. ca disciplina de studiu. Acelasi coeficient se aplica si in cazul unitatilor scolare cu predare in l imba romana. cu exceptia disc iplinei Limba si literatura romana. ca urmare a cererii parintilor sau tutorilor legali. Tineretul . in unitatile de invatamant cu predare in limba unei minor itati nationale. Programele scolare si manualele la aceasta disciplina sunt aprobate de Ministerul Educatiei. Cerc etarii.arii. la s olicitarea grupului parlamentar al minoritatilor nationale. (3) Prin exceptie. si in conditiile legii. in cazul in care minoritatea respectiva nu are reprezentare parlamentara. In cazul acestor unitati se are in vedere izolarea lingvistica. (7) Elevilor apartinand minoritatilor nationale. ART. 46 (1) In cadrul invatamantului preuniversitar cu predare in limbile minoritati lor nationale. toate disciplinele se studiaza in limba materna. ca parte a trunchiului comun. dupa programe scolare si manuale identice cu cele pentru clasele cu pre dare in limba romana. costul standard per elev si per prescolar se calculeaza dupa un coeficient marit pe baza factorilor de corectie. (2) Disciplina Limba si literatura romana se preda pe tot parcursul invatama ntului preuniversitar dupa programe scolare si manuale elaborate in mod special pentru minoritatea respectiva. (4) Testele la disciplina Limba si literatura romana se elaboreaza pe baza p rogramei speciale. Cercetarii. disciplinele Istoria si Geografia Romaniei se predau in acest e limbi. cu obligatia transcrierii si a insusirii toponimiei si a n umelor proprii romanesti si in limba romana. Programele si manualele disciplinei Istoria si traditiile minoritatii nationale sunt aprobate de Ministerul Educatiei. li se asigura.

uni ce in municipiu. prin servic iile de evaluare si de orientare scolara si profesionala. asistenta psihoeducationala. Tineretului si Sportului. (4) Durata scolarizarii copiilor cu cerinte educationale speciale poate fi m ai mare decat cea precizata prin prezenta lege si se stabileste.ui si Sportului. in functie de tip ul si gradul de deficienta. de regula. (2) Invatamantul special integrat se poate organiza in clase speciale si ind ividual sau in grupe integrate in clase de masa. (11) In invatamantul liceal si postliceal. de nivel gimnazial sau liceal. diferentiat. ART. in oras sau in comuna au personalitate juridica indiferent de e fectivul de elevi. oras. probele de admitere si probele examenel or de absolvire pot fi sustinute in limba in care au fost studiate disciplinele respective. organizat pentru persoanele cu cerinte educationale speciale sau alte tipuri de cerinte educationale. in conformitate cu legislatia in vigoare. s e realizeaza insusirea terminologiei de specialitate si in limba romana. dupa caz. orientarea scolara si orientarea profesionala a copiilor. (2) Stabilirea gradului de deficienta al elevilor cu cerinte educationale sp . in unitati de invatamant special si in unitati de invatamant de masa. ART. (2) Invatamantul special si special integrat este gratuit si este organizat. Tineretulu i si Sportului. 47 (1) Pe raza unei unitati administrativ-teritoriale . cercetarii. Efectivele formatiunilor de stu diu din invatamantul special si special integrat sunt stabilite de Ministerul Ed ucatiei. Cercetarii.unde functioneaza mai multe unitati scolare cu predare in limba romana cel pu tin una dintre acestea are personalitate juridica. precum si pregatirea si formarea personalului care isi desfasoara activ itatea in domeniul educatiei copiilor cu cerinte educationale speciale sunt stab ilite prin metodologii elaborate de Ministerul Educatiei. stabilit e prin ordin al ministrului educatiei.comuna. 48 (1) Invatamantul special si special integrat. In functie de necesitatile locale. Cercetarii. SECTIUNEA a 13-a Invatamantul special si special integrat ART. oferite copiilor cu cerinte educationale speciale. ca invatamant cu frecventa. 50 (1) Evaluarea. in functie de tipul si gradul def icientei. tineretului si sportului. denumit in continuare CMBRAE. denumite in continuare CJRAE. respectiv modulele de pregatire de specialitate. demersurile di dactice. (10) In programele si manualele de istorie se vor reflecta istoria si tradit iile minoritatilor nationale din Romania. pe baza unei metodolog ii elaborate de Ministerul Educatiei. indiferent de efectivul de el evi. in conditiile legii. acest a se poate organiza si sub alte forme. (3) Guvernul elaboreaza reglementari specifice pentru serviciile educational e si de asistenta. prin ordin al ministrului educatiei. (2) Unitatile cu predare in limba romana. a elevilor si a tinerilor cu cerinte educationale spec iale se realizeaza de catre centrele judetene de resurse si de asistenta educati onala. (3) Continuturile invatamantului special si special integrat. ART. respectiv de Centrul Municipiului Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala. in functie de g radul si tipul dizabilitatii. t ineretului si sportului. Cercetarii. cercetarii. Tineretului si Sportului. in care predarea se face in limba materna pentru disciplinele. se realizeaza pentru toate nivelurile de invatamant. CJRAE cuprind si centrel e logopedice interscolare. municipiu . (12) In invatamantul preuniversitar. acor dandu-se prioritate integrarii in invatamantul de masa. 49 (1) Invatamantul special se organizeaza.

Cercetarii. et nie. gru pe sau clase in cadrul unitatii sanitare in care acestia sunt internati. compensare si pe ntru reducerea gradului de dizabilitate. inclusiv cei scolarizati in alt judet de cat cel de domiciliu. (5) Elevii si tinerii cu cerinte educationale speciale pot dobandi calificar i profesionale corespunzatoare tipului si gradului de deficienta. integrati in invatamantul de masa. Tineretului si Sportului. (4) Obtinerea unei calificari de catre elevii/tinerii cu cerinte educational e speciale se face in unitati de invatamant special si de masa. elevii si tinerii care. adaptate tipului si gradului de dizabilitate si aprobate de Minist erul Educatiei. Tinere tului si Sportului. se sanctioneaza. (4) Unitatile de invatamant special pot beneficia de sprijinul institutiilor de protectie sociala. 55 (1) Scolarizarea minorilor si a adultilor din centrele de reeducare. (3) Diagnosticarea abuziva a copiilor pe criterii de rasa. a cazarmamentului. Cercetarii. pentru stimulare. Tineretului si Sportului. dupa caz. limba. de la caz la caz. respectiv infiintarea de clase sau de grupe i n spitale se fac de catre inspectoratul scolar. al persoanelor fiz ice sau juridice din tara si din strainatate. ART. beneficiaza de suport educational prin cadre didactice de sprijin si itinerante. se organizeaza scolarizare la domiciliu. ART. din motive medicale sau din cauza unei dizabilitati. (3) Scolarizarea la domiciliu. de programe de asistenta psihopedagogica.eciale se realizeaza de catre comisiile din cadrul CJRAE/CMBRAE. ART. cu consultarea f actorilor locali interesati. scolarizati in unita tile de invatamant special sau de masa. elevii si tinerii cu boli cronice sau cu boli care necesi ta perioade de spitalizare mai mari de 4 saptamani se organizeaza. (2) Propunerea de reorientare se face de catre cadrul didactic care a lucrat cu copilul in cauza sau de catre parintii copilului/tutorele legal instituit si de catre psihologul scolar. Cercetarii. cu acordul familiei sau al sustinatorului legal . ART. a imbracami ntei si a incaltamintei in cuantum egal cu cel pentru copiii aflati in sistemul de protectie a copilului. in colaborare c u comisiile pentru protectia copilului din cadrul directiilor generale judetene/ a municipiului Bucuresti de asistenta sociala si protectia copilului. a rechizitelor scolare. de programe scolare. (2) Pentru copiii. elevii si tinerii cu cerinte educationale speciale. Decizia de reorientare se ia de catre comisia de ex pertiza din cadrul CJRAE/CMBRAE. de manuale si de metodologii didactice alternative. 53 Invatamantul special dispune de planuri de invatamant. Resursa umana necesara pentru scol arizarea acestora este asigurata de catre Ministerul Educatiei. la propunerea CJRAE/CMBRAE. nationalitate. precum si de gazduire gratuita in internate sau centre le de asistare pentru copiii cu cerinte educationale speciale din cadrul directi ilor generale judetene/a municipiului Bucuresti de asistenta sociala si protecti a copilului. din pen itenciarele pentru minori si tineri si din penitenciarele pentru adulti se reali zeaza cu respectarea Curriculumului national. beneficiaza de asistenta sociala constand in asigurarea al ocatiei zilnice de hrana. (2) Copiii si tinerii cu cerinte educationale speciale. al altor organisme private autorizate. Cercetarii. religie. 51 (1) Copiii. Tine . Organizarea serviciilor de sprijin edu cational se face de catre CJRAE/CMBRAE si se reglementeaza prin metodologii spec ifice elaborate de Ministerul Educatiei. fapt ce determina includerea lor in clase cu cerinte educationale speciale. sunt nedeplasabili. ART. pe o perioada determinata. 52 (1) Pentru copiii. precum si de orice alt criteriu. conf orm unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educatiei. 54 (1) In functie de evolutia copilului se pot face propuneri de reorientare di nspre scoala speciala spre scoala de masa si invers. apartenenta la o categorie defavorizata.

Cercetarii. simpozioane si alte activitati specifice si acorda burse si alte forme de sprijin material. Centrele de excelenta sun t infiintate prin ordin al ministrului educatiei. infiintat prin hotarare a Guvernului. initia ta de Ministerul Educatiei. organizeaza ateliere protejate. parteneriatul se poate realiza cu organizatii nonguvernamentale c u competente in domeniu. Familiei si Protectiei Soc iale. prin inspectoratele scolare. impreuna cu Ministerul Muncii. se ofera activitati educative. Acolo unde acest lucru este posibil. Cercetarii. prin programe "Scoala dupa scoala". Tineretului si Sportului organizeaza olimpi ade si concursuri. potrivit calificarii obtinute si in conditiile prevazute de legislatia in vigoare. Ministerul Educatiei. (5) Copiii si tinerii capabili de performante inalte beneficiaza. Familiei si Protectiei So ciale si cu alte organisme guvernamentale sau nonguvernamentale in vederea integ rarii in viata activa. (2) In vederea obtinerii unei calificari si a integrarii in viata activa a t inerilor cu cerinte educationale speciale. informationale. (3) Resursele umane. recreati ve. prin decizia consiliului de administratie. Tineretului si Sportului. Cercetarii. prin programul "Scoala dupa scoala". 58 (1) Unitatile de invatamant. precum si activitati de invatare remediala. cat si in centre de excelenta. conform normelor meto dologice elaborate de Ministerul Educatiei. SECTIUNEA a 16-a Alternativele educationale . indiferent de varsta. potrivit legii.retului si Sportului. tabere de profil. Aceste programe sunt de aprofundare a invatarii . materiale si financiare pe ntru sustinerea copiilor si a tinerilor capabili de performante inalte se asigur a de unitatile de invatamant si de inspectoratele scolare. tineretului si spo rtului. Tin eretului si Sportului. cercetarii. Cercetarii. pentru consolidarea competentelor dobandite sau de accelerare a invatarii. cercetarii. de accelerare a promovarii conform ritmului ind ividual de invatare. Ministerul Educatiei. de grupare pe abilitati. pot sa isi extinda activitatile cu elevii dupa orele de curs. (2) Coordonarea actiunilor prevazute la alin. tineretului si sportul ui. (4) Statul poate finanta programul "Scoala dupa scoala" pentru copiii si ele vii din grupurile dezavantajate. SECTIUNEA a 14-a Invatamantul pentru copiii si tinerii capabili de performante inalte ART. SECTIUNEA a 15-a Programul "Scoala dupa scoala" ART. (3) Programele "Scoala dupa scoala" se organizeaza in baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei. Tine retului si Sportului colaboreaza cu Ministerul Muncii. 57 (1) Statul sprijina copiii si tinerii capabili de performante inalte atat in unitati de invatamant. de programe educative care le respecta particularitatile de invatare si de orientare a performantei. Cercetarii. (4) Pentru sprijinirea copiilor si a tinerilor capabili de performante inalt e. de imbogatire a curriculumului cu noi domenii. 56 La absolvirea invatamantului special. curriculare. de men torat si transfer de competenta. ART. (1) este asigurata de Centrul National de Instruire Diferentiata. (2) In parteneriat cu autoritatile publice locale si cu asociatiile de parin ti. Tineretului si Sportului . de timp liber. Ministerul Educatiei.

se poate inscri e si pregati orice cetatean roman. conform legislatiei in vigoare. reteaua scolara se organizeaza de catre consiliul judetean. (6) Statul sprijina si coordoneaza invatamantul particular si confesional. (5) Unitatile de invatamant preuniversitar particular si confesional acredit ate sunt sprijinite de stat. conditiile fiind stabilite prin hotarare a Guvernul ui. deschise. (2) Acreditarea. tineretului si sportului. (3) Unitatile de invatamant preuniversitar alternativ dispun de autonomie or ganizatorica si functionala. 60 (1) Invatamantul particular si confesional se organizeaza conform principiul ui nonprofit in unitati de invatamant preuniversitar. cercetarii. Pentru invatamantul special liceal si special postliceal.ART. III Reteaua scolara ART. cu consultarea partenerilor sociali si cu avizul conform al Ministerului Educatiei. . la toate nivelurile si for mele. pe baza unor regulamente aprobate prin ordin al ministrului ed ucatiei. Cercetarii. Cercetarii. i n conditiile legii. (4) Autorizarea de functionare provizorie. CAP. (7) Directorii unitatilor de invatamant particular sunt numiti de conducerea persoanei juridice fondatoare. Tineretu lui si Sportului. garantata de Constitutie. (4) La toate formele de invatamant alternativ in limba romana. conform legislatiei in vigoare. respectand in intregime drepturile acestuia. standardele si indicatorii de performanta pe care trebuie sa le indeplineasca unitatile de invatamant preuniversitar particular si confesion al sunt identice cu cele pe care trebuie sa le indeplineasca unitatile de invata mant de stat. respectiv de catre consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti. respectiv evaluarea periodica a alternativelor educationale se fac potrivit legii. 61 (1) Reteaua scolara este formata din totalitatea unitatilor de invatamant ac reditate. SECTIUNEA a 17-a Invatamantul particular si confesional ART. cu respectarea criteriilor de competenta. Tineretului si Sportului a pregatirii si a per fectionarilor realizate de organizatiile. respectiv autorizate provizoriu. 59 (1) In sistemul de invatamant preuniversitar pot fi initiate si organizate a lternative educationale. (5) Cadrele didactice care predau la grupe sau clase din alternativele educa tionale au dreptul la recunoasterea de catre inspectoratele scolare judetene si Ministerul Educatiei. asociatiile. in limbile mi noritatilor nationale sau in limbi de circulatie internationala. federatiile care gestione aza dezvoltarea alternativei respective la nivel national. cu acordul Ministerului Educatiei. (2) Reteaua scolara a unitatilor de invatamant de stat si particular preuniv ersitar se organizeaza de catre autoritatile administratiei publice locale. Tineretului si Sportului. Actul de numire se aduce la cunostinta inspectoratului scolar pe raza caruia isi desfa soara activitatea unitatea respectiva. avand dr ept fundament proprietatea privata. acreditarea si evaluarea periodic a a unitatilor de invatamant preuniversitar particular si confesional sunt reali zate de catre Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Preunivers itar. in conformitate cu specificul alternativei. (3) Unitatile particulare de invatamant sunt unitati libere. auton ome atat din punct de vedere organizatoric. cu a vizul conform al inspectoratelor scolare. (2) Criteriile. Cercetarii. cat si economico-financiar.

conform legii. retrage acreditarea/autorizatia de functio nare. dar nu mai putin de 12 si nu mai mult de 30. (2) Consortiile scolare sunt parteneriate contractuale intre unitatile de in vatamant. (8) Pentru a asigura calitatea invatamantului. forma. conform legii . (4) Persoanele juridice si fizice pot infiinta. filiera si profil sunt supuse acreditarii si evaluarii periodice. grupe/clase in alternative educationale integrate in unitati scolare de stat sau particulare. dar nu mai putin de 12 si nu mai mult de 25. dar nu mai putin de 10 si nu mai mult de 20. ART. liceal si postliceal. formatiunile de studiu cuprind grupe. 63 (1) In invatamantul preuniversitar. dar nu mai putin de 15 si nu mai mult de 30. Autoritatile administratiei publice locale realiz eaza alocarea elevilor altor unitati scolare. Cercetarii. f) invatamantul postliceal: clasa care cuprinde in medie 25 de elevi. pentru anul scolar urmator. cu cel putin 6 luni inainte d e inceperea anului scolar. c) largirea oportunitatilor de invatare oferite elevilor si recunoasterea re ciproca a rezultatelor invatarii si evaluarii acestora. c) invatamantul primar: clasa care cuprinde in medie 20 de elevi. dar nu mai putin de 8 si nu mai mult de 12 . conform legii. b) invatamantul prescolar: grupa cuprinde in medie 15 prescolari. gimnazial. b) utilizarea in comun a resurselor unitatilor de invatamant din consortiu. e) invatamantul liceal: clasa care cuprinde in medie 25 de elevi. dar nu mai puti n de 5 si nu mai mult de 9. d) invatamantul gimnazial: clasa care cuprinde in medie 25 de elevi. cl ase sau ani de studiu. denumita in continuare ARACIP. pe baza unor acorduri interguvernamentale. desfiintarea si functionarea consorti ilor scolare se va reglementa prin ordin al ministrului educatiei. ART. pentru neindeplinirea conditiilor legale. In situa tia in care Agentia Romana pentru Asigurarea Calitatii in Invatamantul Preuniver sitar. unei unitati de invatamant. h) invatamantul special pentru elevi cu deficiente grave: grupa care cuprind . cu respectarea interesului copiilo r si asigurarea logisticii necesare. intre acestea si operatori economici. unitatile de invatamant si autoritatile administratiei publice locale pot decide infiintarea consortiilor scolare. cercetarii. unitati de ed ucatie timpurie si de invatamant primar. Cifra de scolarizare pentru invatama ntul de stat se aproba prin hotarare a Guvernului. conform legi i. care asigura: a) mobilitatea personalului intre unitatile membre ale consortiului. precum si intre institutii din tara si strainatate. nivel. acea sta isi inceteaza activitatea. indiferent de tip. unitati de invatamant cu clase const ituite pe baza de contracte de parteneriat intre unitati de invatamant de stat s i particulare acreditate. (3) Cadrul general pentru infiintarea. la propunerea autoritatilor a dministratiei publice locale sau din proprie initiativa. (5) Reteaua scolara a unitatilor de invatamant se da publicitatii la inceput ul fiecarui an. 62 (1) In vederea asigurarii calitatii educatiei si a optimizarii gestionarii r esurselor. dupa cum urmeaza: a) educatia anteprescolara: grupa cuprinde in medie 7 copii. t ineretului si sportului.(3) In cadrul retelei scolare se pot infiinta si pot functiona. inspectoratele scolare pot solicita Ministerului Educatiei. (7) Unitatile de invatamant preuniversitar. Tineretului si Sportului ridica rea acreditarii/autorizarii unei unitati de invatamant cu personalitate juridica sau a unei structuri a acesteia in conformitate cu prevederile legale. dar nu mai putin de 15 si nu mai mult de 30. (6) In cadrul sistemului national de invatamant preuniversitar de stat se po t infiinta si pot functiona. g) invatamantul special pentru elevi cu deficiente usoare si/sau moderate: g rupa care cuprinde in medie 10 elevi.

consiliului consultativ al elevilor. in proiect. Tineretului si Sportului. cu consultarea consiliului profesoral. (1). Cercetarii. Tineretului si Sportului. pentru fiecare disciplina. (6) Programele scolare pentru disciplinele/domeniile de studiu. aprobate de Mi nisterul Educatiei. str ucturii asociative a parintilor. respectiv modulele de pregatire obligatorii si optionale. precum si numarul min im si maxim de ore aferente acestora. domeniile de studiu. in urma consultarii elevilor. CAP. Tineretului si Sportului. domeniul de stu diu/modulul de pregatire din planul de invatamant. dupa caz. Cercetarii. oferind orientari metodologice generale pentru realizarea si evaluarea acestora . 65 (1) Planurile-cadru de invatamant cuprind disciplinele.e in medie 5 elevi. ART. (7) In cazul alternativelor educationale. (5) Curriculumul la decizia scolii se constituie atat din pachete disciplina re optionale ofertate la nivel national. iar curriculumul la decizia scolii se constituie d in disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregatire optionale. respectiv mo dulele de pregatire optionale se elaboreaza la nivelul unitatilor de invatamant. cercetarii. planurile-cadru si programele scol are sunt elaborate. stabileste curriculumul la decizia scolii. (2) Curriculumul national reprezinta ansamblul coerent al planurilor-cadru d e invatamant si al programelor scolare din invatamantul preuniversitar. Programele scolare sunt aprobate de co nsiliul de administratie al unitatii de invatamant. tineretului si sportului. a operatorilor economici cu care unitatea de invatamant are relat ii pentru pregatirea practica a elevilor. regional si local. parintilor si pe baza resurselor disponibile. de reprezentanti ai acestora si sunt aprobate de Ministerul Educatiei. Cercetarii. efectivele formatiunilor de studiu pot fi mai mici decat minimul prevazut de p rezenta lege. (10) Planurile-cadru de invatamant pentru invatamantul militar se elaboreaza . dar nu mai putin de 4 si nu mai mult de 6. (2) Prin exceptie de la prevederile alin. respectiv modulele de pregatire obligatorii din invatamantul preuniversit ar sunt elaborate de catre institutiile si organismele abilitate ale Ministerulu i Educatiei. (8) In invatamantul particular si confesional se utilizeaza planurile-cadru de invatamant si programele scolare pentru Curriculumul national aprobat de Mini sterul Educatiei. experimental si aplicativ. Tineretului si Sportului sau planurile si programe le de invatamant similare ori alternative invatamantului de stat. (3) Programele scolare stabilesc. in colaborare cu fiecare cult in parte. precum si a reprezentantilor comunitatii locale si. in baza principiului subsidiaritatii . cu consultarea consiliului de administratie al unitatii de invatamant respective. (4) Planurile-cadru si programele scolare pentru disciplinele/domeniile de s tudiu. Cercetarii. si sunt aprob ate prin ordin al ministrului educatiei. IV Curriculumul invatamantului preuniversitar ART. (2) Trunchiul comun se constituie din disciplinele/domeniile de studiu/modul ele de pregatire obligatorii. Cercetarii. Cercetarii. cercetarii. tineretului si sportului. Consiliul de a dministratie al unitatii de invatamant. 64 (1) In invatamantul preuniversitar se aplica Curriculumul national elaborat in conformitate cu nevoile specifice dezvoltarii personale si cu nevoile pietei fortei de munca si ale fiecarei comunitati. finalitatile urmarite si evid entiaza continuturile fundamentale de ordin teoretic. Tineretului si Sportului si se aproba prin ordin al min istrului educatiei. cat si din pachete d isciplinare optionale ofertate la nivelul unitatii de invatamant. in localitatile in care exist a cerere pentru forma de invatamant in limba materna a unei minoritati nationale . Decizia privind infiintarea si functionarea acestor formatiuni de studiu apartine Ministerului Educatiei. (9) Planurile-cadru de invatamant si programele scolare pentru invatamantul teologic si confesional se elaboreaza de catre Ministerul Educatiei. Tineretului si Sportului.

de catre Ministerul Educatiei. In functie de ca racteristicile elevilor si de strategia scolii din care face parte. depi starea si asistenta precoce corespunzatoare a celor cu cerinte educationale spec iale sau cu risc in dezvoltarea competentelor personale. (2) Prin exceptie de la prevederile alin. stiinte si tehnologie. (3) In cadrul Curriculumului national. b) competente de comunicare in limbi straine. (1). in colabor are cu Ministerul Apararii Nationale. lasand la dispozitia cadrului didactic 25 % din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu respectiv. Cercetarii. tineretului si sportului. profil. (5) Pentru fiecare disciplina si domeniu de studiu. Tineretului si Sportului. monitorizarea. disciplinele optionale au o pondere d e 20% in planurile-cadru pentru invatamantul obligatoriu si de 30% in cele pentr u liceu. cercetarii. ART. 68 (1) Curriculumul national pentru invatamantul primar si gimnazial se axeaza pe 8 domenii de competente-cheie care determina profilul de formare a elevului: a) competente de comunicare in limba romana si in limba materna. conform prezen tei legi. asigurand totodata puntile catre dezvo ltarea celor 8 competente-cheie. g) competente de sensibilizare si de expresie culturala. . e) competente sociale si civice. p entru consolidarea cunostintelor sau pentru stimularea elevilor capabili de perf ormante superioare. menite sa realizeze evaluarea tuturor copiilor. disciplinele obligatorii au o pondere de 80% in planurile-cadru de la nivelul invatamantului obligatoriu si de 70% in cele de la nivelul liceului. emotionala si sociala a copiilor. 67 (1) Curriculumul national pentru educatia timpurie este centrat pe dezvoltar ea fizica. profesorul d ecide daca procentul de 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu e ste folosit pentru invatare remediala. si sunt aprobate prin ordin al ministrului educatiei. programa scolara acopera 75% din orele de predare si evaluare. (2) CJRAE. (4) Curriculumul pentru clasele pregatitoare urmareste dezvoltarea fizica. respectiv pe remedierea precoce a eventualelor deficiente de dezvoltare. a continuturilor predate. conform unor planuri individuale de invatare elaborate pentr u fiecare elev. 66 (1) Numarul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de invatamant es te de maximum 20 de ore pe saptamana la invatamantul primar. in cazul copiilor cu probleme speciale. cat si pentru invatarea in clasa. f) competente antreprenoriale. (5) Invatamantul liceal este centrat pe dezvoltarea si diversificarea compet entelor-cheie si formarea competentelor specifice in functie de filiera. (4) In cadrul Curriculumului national. (3) Disciplina Tehnologia informatiei si comunicarii constituie o disciplina optionala pentru elevii din clasele I-IV si este disciplina obligatorie in inva tamantul gimnazial si liceal. h) competenta de a invata sa inveti. c) competente de baza de matematica. precum si dezvoltarea cap acitatilor si a atitudinilor in invatare. asistata de cadrul didactic. respectiv CMBRAE constituie echipe multidisciplinare de intervent ie timpurie. cognitiva a limbajului si comunicarii. a istoriei si traditiei minoritatilor nationale si a invatamantului bilingv. ART. s ocioemotionala. cognitiva. in cazul mi noritatilor nationale. 25 de ore pe saptam ana la invatamantul gimnazial si 30 de ore pe saptamana la invatamantul liceal. ART. numarul maxim de ore poate fi depasit cu numarul de ore prevazute pentru studierea limbii materne. (2) Educatia fizica si sportul in invatamantul preuniversitar sunt cuprinse in trunchiul comun al planurilor de invatamant. d) competente digitale de utilizare a tehnologiei informatiei ca instrument de invatare si cunoastere. Aceste ore sunt alocate atat pentru predare si evaluare.

72 . in baza libertati i initiativei profesionale. cu modificarile si completarile ulterioare. in invata mantul primar. Cercetarii. gestiunea si imbogatirea permanenta a Bibliotecii Scolare V irtuale si a Platformei scolare de e-learning intra in responsabilitatea Ministe rului Educatiei. Cercetarii. Tineretului si Sportului. exemple de lectii pentru toate temele din p rogramele scolare. 69 (1) In unitatile de invatamant de stat sau particulare se utilizeaza manuale scolare si alte auxiliare didactice aprobate de Ministerul Educatiei. Cercetarii. Cercetari i. 71 (1) Scopul evaluarii este acela de a orienta si de a optimiza invatarea. acele manuale scolare din lista celor aprobate de Mi nisterul Educatiei. V Evaluarea rezultatelor invatarii SECTIUNEA 1 Dispozitii generale privind evaluarea ART. (2) Se infiinteaza Biblioteca Scolara Virtuala si Platforma scolara de e-lea rning. ART. exemple de probe de evaluare. domeniu de studiu. sau prin punctaje. (4) Infiintarea. temporar nu pot frecventa scoala. (2) Manualele scolare se elaboreaza si se evalueaza pe baza programelor scol are aprobate de Ministerul Educatiei. Tineretului si Sportului. 70 (1) Bibliotecile scolare si centrele de documentare si informare se organize aza si functioneaza pe baza unui regulament elaborat de Ministerul Educatiei. at at pentru invatamantul in limba romana.specializare sau calificare. (3) Cadrele didactice selecteaza si le recomanda elevilor. prin calificative. prin continut. (4) Controlul utilizarii si al respectarii standardelor nationale de evaluar e de catre cadrele didactice se realizeaza prin inspectia scolara. Aceste re surse digitale vor fi protejate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe. in baza libertatii initiat ivei profesionale. care includ programe scolare. (3) Unitatile de invatamant utilizeaza platforma scolara de invatare pentru a acorda asistenta elevilor in timpul sau in afara programului scolar ori pentru cei care. in mod similar testelor internationale. (5) Auxiliarele curriculare sunt constituite din ghiduri metodologice care. Tineretului si Sportului reglementeaza elaborarea de manuale scolare alternative. (3) Rezultatele evaluarii se exprima. (5) Notarea elevilor fara utilizarea si respectarea standardelor nationale s i a metodologiilor de evaluare constituie abatere disciplinara si se sanctioneaz a conform prevederilor prezentei legi. CAP. ART. (4) Elevii si profesorii din invatamantul de stat si din invatamantul obliga toriu particular acreditat/autorizat beneficiaza de manuale scolare gratuite. dupa caz. ART. sunt in conformitate cu prevederile legale in vigoare si pe care cadrele didactice le pot selecta si utiliza la clasa. Mini sterul Educatiei. cat si pentru cel in limbile minoritatil or nationale. respectiv prin note de la 1 la 10. respectiv modul de pregatire. Ministerul Educat iei. Tineretului si Sportului. ghiduri metodologice. in conditiile legii. Tineretului si Sportului care vor fi utilizate i n procesul didactic. Tineretului si Sportului. (2) Toate evaluarile se realizeaza pe baza standardelor nationale de evaluar e pentru fiecare disciplina. Cercetarii. din motive de sanatate. in scopul imbunatatirii calitatii procesului educational. Tineretului si Sportului obtinand dreptul de publicare din part ea autorilor. astfel incat aceste resurse sa fie accesibile permanent si gratuit oricarui elev sau profesor. in invatamantul secundar si in invatamantul tertiar nonuniversitar. Ce rcetarii. Cercetarii.

Proba de limba si comunicare va cuprinde limba ro mana si limba moderna I. R ezultatele evaluarilor sunt folosite pentru elaborarea planurilor individualizat e de invatare ale elevilor. pentru a-i ajuta pe profesori in notarea la clasa. sustinuta in timpul anulu i. dupa modelul testarilor interna tionale. (2) La finalul clasei a II-a. pentru diagnoza sistemului de invatamant la nivel primar. in baza unei metodologii elaborate de Minister ul Educatiei. Tineretului si Sportului realizeaza. (2) Un elev cu deficiente de invatare beneficiaza. a limbajului si a comunicarii. Tineretu lui si Sportului. In acest scop se va crea o banca de instrumente de evaluare unica. in baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei. in diferite contexte. Rezultatele evaluarii si planurile individualizate s e comunica parintilor elevilor si constituie documente din portofoliul education al al elevului. in contexte de invatare formale. b) o proba scrisa la limba materna. ART. Rezultatele evaluarii se exprima printr-u n punctaj. 74 (1) La finalul clasei pregatitoare. sustinuta in timpul anului. nonform ale si informale. (3) La finalul clasei a IV-a. matematica si stiinte. Tineretului si Sportului. c) o proba scrisa transdisciplinara la matematica si stiinte. ofera feed-back real elevilor si s ta la baza planurilor individuale de invatare. (2) Portofoliul educational este elementul central al evaluarii invatarii. Cercetarii. precum si a dezvoltarii capacitatilor s i atitudinilor de invatare. (4) La finalul clasei a VI-a. Tineretului si Sportului. a certificatelo r sau a altor inscrisuri obtinute in urma evaluarii competentelor dobandite sau a participarii la activitati de invatare. se realizeaza o evaluare nat ionala obligatorie a tuturor elevilor. Rezultatele evaluarii si plan urile individualizate de invatare se comunica parintilor elevilor si sunt trecut e in portofoliul educational al elevului. Tineretului si Sportului. c ognitive. in mod obligatoriu. avand functie orientativa. Cercetarii.(1) Evaluarea se centreaza pe competente. Cercetarii. cadrul didactic responsabil intocmeste. de ed ucatie remediala. Evaluarea se realizeaza prin urmatoa rele probe: a) o proba scrisa la limba si literatura romana. precum si produs e sau rezultate ale acestor activitati. in baza unei metodologii elabor ate de Ministerul Educatiei. 73 (1) Portofoliul educational cuprinde totalitatea diplomelor. SECTIUNEA a 2-a Structura si caracteristicile evaluarilor ART. U tilizarea lui debuteaza incepand cu clasa pregatitoare si reprezinta cartea de i dentitate educationala a elevului. f) o proba orala transdisciplinara de evaluare a competentelor civice si soc iale. toate scolile. iar pentru elevii din clasele cu predare in limbile min oritatilor nationale. (6) Rezultatele evaluarii nationale se inscriu in portofoliul educational al . Ministerul Educatiei. o evaluare la nivel national a compet entelor fundamentale dobandite in ciclul primar. organizeaza s i realizeaza evaluarea elevilor prin doua probe transdisciplinare: limba si comu nicare. organizeaza si realizeaza evaluarea competentelor fundamentale: scris-citit si matematica. prin esantionare. in baza unei metodologii elabo rate de Ministerul Educatiei. si limba materna. d) o proba scrisa la o limba de circulatie internationala. similar testelor internationale. un raport de evaluare a dezvoltarii fizice. (5) La finalul clasei a IX-a. Cercetarii. fiecare scoala. e) o proba practica de utilizare a calculatorului. Cercetarii. Rezultatele evaluarilor sunt utilizate p entru elaborarea planurilor individualizate de invatare ale elevilor si pentru p reorientarea scolara catre un anumit tip de liceu. socioemotionale.

in conditiile legii. Rezultatul evaluarii se exprima prin nivelul de competenta corespunzator Cadrului european comun de referinta pentru limbi. 76 (1) Dupa absolvirea gimnaziului. b) in cazul in care numarul de candidati este mai mare decat numarul locuril or oferite de unitatea de invatamant. diferentierea se face pe baza portofoliului edu cational al elevului. (4) Examenul national de bacalaureat consta in sustinerea urmatoarelor probe : . ART. cel mai tarziu la inceputul clasei a VIII-a. care atesta finalizarea studiilor liceale si care confera dreptul de acces. ART. Elevii care promoveaza. 77 (1) Absolventii invatamantului liceal primesc diploma de absolvire si foaia matricola. parte a portofoliului educat ional. precum si modul de utilizare a portofoliului educat ional. (2) Continuarea studiilor din invatamantul gimnazial in invatamantul liceal este asigurata pe baza unui proces de consiliere si de orientare scolara si prof esionala.elevului. . cercetarii. Unitatile de invatamant au obligatia de a anunta public discipl ina sau disciplinele la care se sustine proba de admitere. elevii urmeaza liceul sau scoala profesiona la. (2) Elevii care au promovat clasa a XII-a/a XIII-a vor sustine examenul nati onal de bacalaureat. in raport cu standardele europene recunoscute in . Numarul de locuri alocate clasei a X-a este cel putin egal cu cel al a bsolventilor clasei a IX-a. admiterea se va realiza pe baza portofoliului edu cational al elevului. Tineretului si Sportului s i este data publicitatii. Rezultatul evaluarii se expr ima prin nivelul de competenta. pana. la cerere si conform unei metodologii apro bate prin ordin al ministrului educatiei. pe parcursul invatamantului preu niversitar. admiterea se face luand in calcul in propo rtie de 70% portofoliul educational al elevului. examene cu recunoastere internationala pentru certificarea competent elor lingvistice in limbi straine au dreptul la recunoasterea si echivalarea rez ultatelor obtinute la aceste examene. cel mai tarziu. Cercetarii. (3) In cazul mediilor egale. Proba suplimentara de admitere se va sustine la cel mult doua discipline. parte a portofoliului educational.proba C de evaluare a competentei lingvistice la doua limbi de circulatie internationala studiate pe parcursul invatamantului liceal.proba B de evaluare a competentelor lingvistice de comunicare orala in lim ba materna. in invatamantul p ostliceal.proba D de evaluare a competentelor digitale. tineretului si sportului. . (3) Absolventii invatamantului liceal care sustin si promoveaza examenul nat ional de bacalaureat dobandesc si diploma de bacalaureat. 75 (1) Absolventii invatamantului gimnazial dobandesc diploma de absolvire. (4) Metodologia-cadru de organizare si desfasurare a admiterii in clasa a Xa este elaborata de Ministerul Educatiei. precum si media la probele de la evaluarea nationala de la sfa rsitul clasei a IX-a si in proportie de 30% nota obtinuta la proba de admitere s tabilita de unitatea de invatamant. programele.proba A de evaluare a competentelor lingvistice de comunicare orala in lim ba romana. proceduri le de organizare a acesteia. par te a portofoliului educational. la inceputul clasei a VIII-a. pentru elevii care au urmat studiile liceale intr-o limba a minorita tilor nationale. care le da dreptul de acces in invatamantul superior. pentru fiecare generatie. . precum si dreptul de sustinere a examenului de bacalaureat. ART. (2) Admiterea la liceu sau la scoala profesionala se realizeaza dupa urmatoa rea procedura: a) in cazul in care numarul de candidati nu depaseste numarul locurilor ofer ite de unitatea de invatamant. si foaia matricola. in conditiile legii. media de absolvire a invatamant ului obligatoriu.

b) proba scrisa la Limba si literatura materna . 3. absolventului i s e elibereaza diploma de bacalaureat. pentru fiecare generatie. B. Continutul. Tineretului si Sportului si se dau publicitatii elevilor la ince putul primei clase de liceu. (ii) proba transdisciplinara din stiinte: fizica. la inceputul ultimei clase de liceu. C si D prevazut e la art. (8) Eliberarea certificatului de calificare nu este conditionata de promovar ea examenului de bacalaureat. Elevii care promoveaza. (4) li se elibereaza certificate care atesta nivelul de compe tenta lingvistica. pentru filiera vocationala: (i) proba practica sau scrisa. separat d e examenul de bacalaureat. cercetarii. care indeplinesc cumulativ urmatoa rele conditii: a) au sustinut probele A. ex amene cu recunoastere europeana pentru certificarea competentelor digitale au dr eptul la recunoasterea si la echivalarea rezultatelor obtinute la aceste examene . pentru filiera tehnologica: (i) proba scrisa disciplinara specifica profilului. pentru profilul real din filiera teoretica: (i) matematica. cel mai tarziu la inceputul ultimei clase de liceu. calculata cu doua zecimale exacte. in conditiile legii. (2) In urma promovarii examenului national de bacalaureat. C si D prevazute la art. precu m si modul de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat se stabilesc de Ministerul Educatiei. metodologia. diferentiate dupa cum urmeaza: 1. Tineretului si Sportului si se dau publici tatii. dupa caz. (4). 78 (1) Examenul national de bacalaureat se considera promovat de catre absolven tii invatamantului secundar superior. c) au obtinut media aritmetica. specifica profilului ori speciali zarii.proba E scrisa de evaluare a competentelor formate pe durata invatamantulu i liceal. (4) cel putin egala cu 6. (ii) proba transdisciplinara specifica profilului sau specializarii. istorie. stiinte socioumane. pentru profilul umanist din filiera teoretica: (i) o limba de circulatie internationala. la cerere si conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educa tiei. 2. calendarul si modul de organizare ale exa menului de certificare a calificarii se stabilesc de Ministerul Educatiei. profiluri. (4) si au obtinut cel putin nota 5 la fiecare dintre acestea. Cerce tarii. dupa cum urmeaza: a) proba scrisa la Limba si literatura romana . a notelor obtinute la probele scrise E prevazute la art. 4. respectiv nivelul de competenta digitala. chimie. 77 alin.proba comuna pentru elevii d e la toate filierele. Calendarul. biologie. stabilit e de Ministerul Educatiei. Tineretului si Sportului. pentru fiecare generatie . 77 alin. Eliberarea acestor . (3) Absolventilor de liceu care au sustinut evaluarile A. Tineretului si Sportului si se dau publicitatii. (ii) proba transdisciplinara din geografie. B. profilurile si specializarile. profilurile si specializarile. absolventii inv atamantului liceal pot sustine un examen de certificare a calificarii. specializari sau calificari. b) au sustinut probele scrise E prevazute la art. Cercetarii. liceal. Cercetarii. (5) Continuturile programelor de examen sunt stabilite de Ministerul Educati ei. (7) Absolventii invatamantului liceal care sustin si promoveaza examenul de certificare a calificarii primesc certificat de calificare corespunzator nivelul ui stabilit prin Cadrul national al calificarilor si suplimentul descriptiv al c ertificatului in format Europass. care au urmat studiile lic eale intr-o limba a minoritatilor nationale. tineretului si sportului. pe parcursul invatamantului preuniversitar. Cercetarii. (ii) proba transdisciplinara specifica domeniului de pregatire. ART. 77 alin. . (6) Pentru anumite filiere. 77 alin.domeniu.proba comuna pentru elevii de la toate filierele. c) doua probe scrise.

B. avand titlul stiintific de doctor. cerceta . impreuna cu Consiliul National al Elevilor si organizatiile guvernamentale si nonguvernament ale reprezentative. in timpul anului scolar. pot fi recunos cute in sesiunile urmatoare. elaboreaza un statut in care sunt prevazute drepturile si in datoririle elevilor. (8) este condusa de un presedinte. (5) In decursul unui an scolar se organizeaza doua sesiuni ale examenului na tional de bacalaureat. care se aproba prin ordin al ministrului educatiei. (11) Rezultatele examenului national de bacalaureat se fac publice prin afis are. 79 (1) Beneficiarii primari ai invatamantului preuniversitar sunt anteprescolar ii. CAP. 77 alin. (4). (2) Beneficiarii secundari ai invatamantului preuniversitar sunt familiile a nteprescolarilor. (3) Comunitatea locala si societatea. pe pa rcursul semestrului al II-lea. ale prescolarilor si ale elevilor. 77 alin. dintr-o unitate de invatamant situata in alt judet d ecat cel in care se afla unitatea de invatamant din care provin elevii care sust in probele scrise ale examenului national de bacalaureat. res pectiv a Consiliului National al Elevilor sau a altor asociatii reprezentative a le elevilor.certificate nu este conditionata de promovarea probelor scrise E prevazute la ar t. (2) Ministerul Educatiei. numit prin ordin al ministrului educatiei. in fata unei comisii stabili te de inspectoratul scolar. la cerere. (4) se organizeaza si se desfasoara la nivelul unitatii de invatamant. tineretului si sportului dintre cad rele didactice universitare de predare. si prin consultarea obligatorie a reprezentantilor beneficiarilor s ecundari si tertiari. in general. 80 (1) Invatamantul preuniversitar este centrat pe beneficiari. 77 alin. Cercetarii. sunt beneficiari tertiari ai invatamantului preuniversitar. prescolarii si elevii. (4). respectiv rezultatele la probel e scrise E prevazute la art. sau d e un cadru didactic din invatamantul liceal. (9) Comisia prevazuta la alin. VI Resursa umana SECTIUNEA 1 Beneficiarii educatiei ART. prevazute la art. (8) este alcatuita exclusiv din profesori de la alte unitati de invatamant decat cele din care provin elevii care sustin pro bele scrise ale examenului national de bacalaureat. a autoritatilor administratiei publice locale si a societatii civile. C si D s ustinute conform prevederilor art. a reprezentantilor mediului de afaceri. rezultatele la evaluarile A. in con ditiile stabilite prin metodologie specifica. ART. fara taxa. Tineretului si Sportului. cercetarii. in fata unei comisii prezidate de directorul unit atii de invatamant si numite prin decizie a inspectorului scolar general. 77 alin. C si D prevazute la art. Toate deciziile majore sunt luate prin consultarea reprezentantilor beneficiarilor primari. 77 alin. Cercetarii. (8) Probele scrise E la examenul national de bacalaureat. Tineretul ui si Sportului. (10) Comisia prevazuta la alin. avand gradul didactic I si performa nte profesionale deosebite. respectiv a structurilor asociative reprezentative ale par intilor. (4). B. se sustin dupa incheierea cursurilor. (4) care au fost promovate cu cel putin no ta 5. (4) In cazul nepromovarii examenului national de bacalaureat. (6) Candidatii proveniti din invatamantul preuniversitar pot sustine examenu l national de bacalaureat si examenul de certificare a calificarii. d e cel mult doua ori. (7) Evaluarile A. Prezentarile ulterioare la aceste examene sunt conditionate de achitarea unor taxe stabilite de Ministerul Educatiei.

daca locuiesc la internat sau in gazda. precum si cei institutionalizati pot beneficia de gratuitate pe ntru toate categoriile de transport mentionate la alin. elevii cu cerinte educat ionale speciale. la c . a burselor de studiu si a celor de ajutor s ocial se stabilesc anual in consiliile de administratie ale unitatilor de invata mant. prin unitatile de invatamant la care sunt scolariza ti. in cluburi. (4) Elevii pot beneficia si de burse pe baza de contract incheiat cu operato ri economici ori cu alte persoane juridice sau fizice. 83 (1) Anteprescolarii. ART. (1). (6) Elevii etnici romani cu domiciliul stabil in strainatate beneficiaza de burse. in limita a 50 km. Cercetari i. (3) Organizarea. precum si de credite pent ru studiu acordate de banci. Tineretului si Sportului. (2) Ca masura de protectie speciala. pe baza unei metodologii comune elaborate de Ministerul Educatie i. precum si pentru transportul intern auto. 84 (1) Elevii din invatamantul obligatoriu si liceal acreditat/autorizat benefi ciaza de tarif redus cu 50% pentru transportul local in comun. (3) Elevilor care nu pot fi scolarizati in localitatea de domiciliu li se de conteaza cheltuielile de transport din bugetul Ministerului Educatiei. ART. Cercetarii. psihologice si logopedice scolare ori in unitati medicale de stat. 81 (1) Anteprescolarii. tineretului si sportului. ART. in limitele fondurilor repartizate si in raport cu integralitatea efectuar ii de catre elevi a activitatilor scolare. in conditiile legii. cercetarii. (2) Cuantumul unei burse acordate din sumele defalcate din unele venituri al e bugetului de stat si numarul acestora se stabilesc anual prin hotarare a consi liului local. potrivit prevederilor legale. ART. Cercetarii. nav al si subteran. (5) Elevii si cursantii straini din invatamantul preuniversitar pot benefici a de burse. feroviar si naval. de suprafata. turistice si de agrement sau in alte unitati acreditate in acest se ns. elevii orfani. in tabere scolare. de burse de studiu si de burse de ajutor social. de merit. de burse de merit. prin activitati extrascolare organizate de Ministe rul Educatiei. Criteriile specifice de acordare a burselor de performanta. tineretului si sportului. Cercetarii. pe tot parcursul anului calendaristic. Tineretului si Sportului. (2) Activitatile extrascolare sunt realizate in cadrul unitatilor de invatam ant preuniversitar. In baza acestui statut. psihologica si logopedica gratuita. pe tot parcursul an ului calendaristic. prescolarii si elevii din invatamantul preuniversitar a u drepturi egale la educatie. sau li se asigura decontarea sumei ce reprezinta contravaloarea a 8 calatorii dus-intors pe semestru. (3) Autorizarea sanitara necesara functionarii unitatilor de invatamant de s tat se obtine fara taxe.rii. Tineretului si Sportului. 82 (1) Elevii de la cursurile cu frecventa din invatamantul preuniversitar de s tat pot beneficia de burse de performanta. (4) Elevii beneficiaza de tarife reduse cu 75% pentru accesul la muzee. in cabinete medicale. controlul si competentele unitatilor care ofer a educatie extrascolara se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al minis trului educatiei. (2) La inceputul fiecarui an scolar se realizeaza examinarea starii de sanat ate a elevilor. pe baza de abonament. in palate ale copiilor. (3) Criteriile generale de acordare a burselor se stabilesc de Ministerul Ed ucatiei. Tineretului si Sportului si de Ministerul Sanatatii. in ba ze sportive. fiecare unitate de invata mant isi elaboreaza regulamentul scolar propriu. prescolarii si elevii din unitatile scolare de stat si particulare autorizate/acreditate beneficiaza de asistenta medicala. acreditarea. potrivit prevederilor prezentei legi. respectiv a consiliului judetean/consiliilor locale ale sectoarelo r municipiului Bucuresti.

tineretului si sportului. 53 /2003 . (4). un contract educational. (2) Nerespectarea prevederilor contractului educational-tip de catre unitate a de invatamant este sanctionata de inspectoratul scolar. daca servesc politicii educationale a sistemului nat ional de invatamant si daca nu sunt contrare intereselor statului roman si legis latiei in vigoare. personal didactic auxiliar si personal administrativ sau nedidactic. 87 Unitatile de invatamant pot primi donatii din tara si din strainatate. (4) Parintele sau tutorele legal raspunde pentru distrugerile materiale din patrimoniul scolii. ART. dupa caz. scolariz ati intr-o alta localitate decat aceea de domiciliu. tineretului si sportului si este particularizat. 85 (1) In situatii justificate. la nivelul fiecarei unitati de invatamant. (2) In invatamantul preuniversitar poate functiona personal didactic asociat . ART. ART. 86 (1) Unitatile de invatamant incheie cu parintii. (4) Personalul administrativ isi desfasoara activitatea in baza Legii nr. al societatilor de binefacere. in Registrul unic matri col. SECTIUNEA a 2-a Personalul din invatamantul preuniversitar ART. 89 In invatamantul preuniversitar de stat si particular. precum si al alto r persoane juridice sau fizice. beneficiaza de gratuitate la toate manifestarile prevazute la alin. precum si pentru cei care frecventeaza scolile profesionale. cu sprijinul operatorilor economi ci.oncerte. al colectivitatilor locale. Cercetarii. (2) Statul subventioneaza toate costurile aferente frecventarii liceului pen tru elevii provenind din mediul rural sau din grupuri socioeconomice dezavantaja te. la spectacole de teatru. (5) Elevii etnici romani din afara granitelor tarii. bursieri ai statului ro man. respectiv a prescolarilor sau a elevilor. li se asigura. pe perioada invatamantului obligatoriu. prin decizia consiliului de administr atie. Modalitatea de subventionare se stabileste prin hotarare a Guvernului. L a concurs se poate prezenta orice persoana care indeplineste conditiile prevazut e de legislatia in vigoare. cercetarii. cauzate de elev. Cercetarii. de catre autoritatile administratie i publice locale din localitatea de domiciliu. ART. Tineretului si Sportului. cercetarii. potri vit reglementarilor legale. in momentul inscrierii ante prescolarilor. in care sunt inscrise drepturile si obligatiile re ciproce ale partilor. Tineretului si Sportului. ART. 90 (1) Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice au caracter deschis. initiata de Ministerul E ducatiei. de masa si de internat. de film si la alte manifestari cultu rale si sportive organizate de institutii publice. (2) Angajarea personalului didactic in unitatile de invatamant cu personalit . se rvicii de transport. Contractul educational-tip este aprobat prin ordin al mini strului educatiei. de opera. conform unei metodologii-cadru elaborate de Mini sterul Educatiei.Codul muncii. cu modificarile si completarile ulterioare. elevilor din invatamantul obligatoriu. posturile didactice va cante si rezervate se ocupa prin concurs organizat la nivelul unitatii de invata mant cu personalitate juridica. 88 (1) Personalul din invatamantul preuniversitar este format din personal dida ctic. (3) Parintele sau tutorele legal este obligat sa ia masuri pentru scolarizar ea elevului. (3) Personalul didactic auxiliar este definit conform prevederilor prezentei legi. in conformitate cu pre vederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educatiei.

Tineretului si Sportului are drept de initiativa si de executie in domeniul politicii financiare si al resurselor umane din sfera educatiei. Metodologia de evaluare se stabileste prin ordin al ministrului educatiei. 91 (1) Organizarea si desfasurarea concursului de ocupare a posturilor didactic e auxiliare si administrative dintr-o unitate de invatamant sunt coordonate de d irector. aplica. ART.ate juridica se face prin incheierea contractului individual de munca de catre d irectorul unitatii. CAP. ART. (2) Ministerul Educatiei. cu aprobarea consiliului de administratie. finantat din propriul buget. cu votul a 2/3 din total ul membrilor. Angajatorul este unitatea de invatamant. consiliul ui de administratie al unitatii de invatamant si Ministerului Educatiei. Ministerul Educatiei. Cercetarii. Cercetarii. Cerceta rii. Cercetarii. Cercetarii. Rezultatele auditului se aduc la cunostinta celor in cauza. (2) Angajarea prin incheierea contractului individual de munca a personalulu i didactic auxiliar si administrativ in unitatile de invatamant cu personalitate juridica se face de catre directorul unitatii. 94 (1) Ministerul Educatiei. elaboreaza si implementeaza pol itica nationala in domeniul invatamantului preuniversitar. Tineretului si Sportului. . cu aprobarea consiliului de admi nistratie. Tineretului si Sportului dezvolta prog ramul national de stimulare a excelentei didactice. 93 Hotararile privind angajarea. urmatoarele atributii: a) elaboreaza. precum si salarizarea personalului didactic din unitatile de invataman t particular se stabilesc prin negociere intre conducerea persoanei juridice fin antatoare si persoana in cauza. Tineretului si Sportului. Directorul unitatii de invatamant emite deciziile conform hotarari lor consiliului de administratie. recompensarea. (4) Metodologia de acordare a gradatiei de merit si a implementarii programu lui national de stimulare a excelentei didactice se elaboreaza de Ministerul Edu catiei. motivarea. (2) Rezultatele evaluarii stau la baza deciziei consiliului de administratie privind acordarea calificativului anual si a gradatiei de merit. 92 (1) La nivelul fiecarei unitati si institutii de invatamant preuniversitar s e realizeaza anual evaluarea activitatii personalului didactic si didactic auxil iar. raspunder ea disciplinara si disponibilizarea personalului didactic se iau la nivelul unit atii de invatamant de catre consiliul de administratie. in domeniul invatamantului preuniversitar. VII Conducerea sistemului si a unitatilor de invatamant SECTIUNEA 1 Dispozitii generale ART. cu avizul consiliului de administratie al unitat ii scolare. Tineretului si Sportului. monitorizeaza si evalueaza politicile educationale na tionale. tineretului si sportului. Cercetarii. Consiliul de administratie al unitatii de invatamant aproba comisiile d e concurs si valideaza rezultatele concursului. cercetarii. (3) Ministerul Educatiei. evaluarea. (5) Salarizarea personalului didactic si a celui didactic auxiliar din unita tile de invatamant de stat se face si in functie de performantele profesionale. ca organ de specialitate al administratiei publice centrale. conform legii. (7) Inspectoratele scolare judetene si Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti realizeaza auditarea periodica a resursei umane din invatamantul preun iversitar. ART. din care se premiaza excelenta didactica. Tineretului si Sportului exercita. (6) Veniturile salariale si extrasalariale ale directorilor si directorilor adjuncti.

u) elaboreaza norme specifice pentru constructiile scolare si pentru dotarea acestora. v) da publicitatii si prezinta anual Parlamentului raportul privind starea i nvatamantului preuniversitar in Romania. avand in principal ur matoarele atributii: a) aplica politicile si strategiile Ministerului Educatiei. . f) evalueaza. impreuna cu alte ministere interesate. De asemenea. a certificatelor si a titlurilor stiintifice eliberate in strainatate . pentru acoper irea cheltuielilor ocazionate de vizarea si de recunoasterea actelor de studii. a autoritatilor administratiei publice locale. d) avizeaza structura retelei invatamantului preuniversitar si inainteaza Gu vernului. precum si a Bibliotecii Scolare Virtuale. formarii profesionale si al cercetarii stiintifice. Organizarea si functionarea acestora sunt stabilite prin ordin al mini strului educatiei. conform legii. conform legii. Tine retului si Sportului la nivel judetean. cifrele de scolarizare. respectiv al municipi ului Bucuresti. aviz ate si transmise de catre inspectoratele scolare judetene. centralizate. q) stabileste modalitatile de recunoastere si de echivalare a studiilor. n) elaboreaza politicile nationale in domeniul resurselor umane. Tiner etului si Sportului infiinteaza. w) coordoneaza colectarea si asigura analiza si interpretarea datelor statis tice pentru sistemul national de indicatori privind educatia. Tineretului si Sportului. a d iplomelor. o) raspunde de evaluarea sistemului national de invatamant pe baza standarde lor nationale. (3) In realizarea atributiilor sale. tineretului si sportului. m) coordoneaza. 95 (1) Inspectoratele scolare judetene si Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti sunt servicii publice deconcentrate ale Ministerului Educatiei. regulamentele de organizare si de functionare a un itatilor subordonate si a unitatilor conexe. s) elaboreaza metodologii si regulamente pentru asigurarea cadrului unitar a l implementarii politicilor educationale nationale. in lei si in valuta. Cercetarii. respectiv al municipiului Bucuresti. a operatorilor ec onomici. monitorizeaza si controleaza perfectionarea si formarea init iala si continua a personalului didactic pentru politicile de interes national. organizeaza si finanteaza comisii si consilii n ationale. Ministerul Educatiei. k) asigura scolarizarea specializata si asistenta psihopedagogica adecvata a copiilor si tinerilor cu dizabilitati sau cu cerinte educationale speciale. g) aproba. r) stabileste structura anului scolar. Tineretului si Sportului propune Guvernului infiintarea de agentii. c) coordoneaza si controleaza sistemul national de invatamant. pe baza propunerilor unitatilor de invatamant. Cercetarii. Cercet arii. l) analizeaza modul in care se asigura protectia sociala in invatamant si pr opune Guvernului si autoritatilor administratiei publice locale abilitate masuri corespunzatoare. p) elaboreaza. Cercetarii. i) asigura omologarea mijloacelor de invatamant. j) asigura cadrul organizatoric pentru selectionarea si pregatirea adecvata a elevilor cu aptitudini deosebite. aproba si achizitioneaza manualele scolare si asigura finantar ea conform legii. ART. cu personalitate juridica. strategia colaborarii cu alte state si cu organismele internationale specializate in domeniul invatama ntului. h) elaboreaza studii de diagnoza si de prognoza in domeniul invatamantului. avand in vedere recomandarile studiilor de prognoza. Ministerul Educatiei. t) construieste si asigura functionarea optima a Platformei scolare de e-lea rning. e) coordoneaza elaborarea si aproba Curriculumul national si sistemul nation al de evaluare. pe baza unor norme interne. asigura si supravegheaza respectarea acestora.b) monitorizeaza activitatea de evaluare externa. incaseaza taxe. cercetarii. spre aprobare.

evaluarile nationale si concursurile scol are la nivelul unitatilor de invatamant din judet si. in conformitate cu politica educationala. infii ntarea unitatilor pentru educatie timpurie. precum si intreaga baza de date a educatiei. n) gestioneaza baza de date privind cadrele didactice calificate angajate in unitatile de invatamant. Tineretului s i Sportului reteaua scolara din raza lor teritoriala propusa de autoritatile adm inistratiei publice locale. Acesti inspectori scolari sunt numiti respectand procedurile p rezentei legi. j) aproba. respectiv al municipiului Bucuresti. Cercetarii. Tineretului si Sportului din aria judetului/municipiulu i Bucuresti. a operatorilor economi ci si a partenerilor sociali interesati. impreuna cu autoritatile administratiei publice locale. precum si a proiectelor derulate de unitatile scolare si cele conexe in cadrul programelor Uniunii Europene in domeniul educatiei si tine retului. a document elor strategice privind dezvoltarea economica si sociala la nivel regional. (4) In structura inspectoratelor scolare din judetele cu invatamant si in li mbile minoritatilor nationale sunt cuprinsi si inspectori scolari pentru acest t ip de invatamant. Acest raport se face public. cercetarii. Tineretului si Sportului pe aria judetului. k) aplica politicile educationale nationale la nivel judetean. l) acorda consiliere si asistenta unitatilor si institutiilor de invatamant in gestionarea resurselor umane si a posturilor didactice la nivelul judetului. respectiv al municipiului Bucuresti. din municipiul Bucuresti. (5) In structura inspectoratelor scolare sunt cuprinsi si inspectori scolari pentru problemele copiilor si tinerilor proveniti din medii socioeconomice deza vantajate. e laborat si aprobat de consiliul de administratie. cercetarii. d) asigura. (2) Structura inspectoratelor scolare judetene. g) mediaza conflictele si litigiile survenite intre autoritatea administrati ei publice locale si unitatile de invatamant. q) asigura colectarea datelor statistice pentru sistemul national de indicat ori privind educatia. de vacantare si de ocupare a p osturilor didactice din unitatile de invatamant. m) monitorizeaza activitatile de constituire. respectiv a Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti se stabileste prin ordin al ministrului educati ei. i) prezinta un raport anual privind starea invatamantului pe teritoriul jude tului. cu consultarea grupului parlamentar al minoritatilor nationale. h) coordoneaza si controleaza activitatile unitatilor conexe ale Ministerulu i Educatiei. Cercetarii. tineretului si sportului . o) inainteaza spre avizare Ministerului Educatiei. respectiv al municipiului Bucuresti. la propunerea consiliului local sau a consiliilor judetene. c) controleaza. Cercetarii. invatamant primar si gimnazial. tineretului si sportului. jude tean si local. respectiv a m unicipiului Bucuresti. e) coordoneaza admiterea in licee. conform regulamentului-cadru a probat prin ordin al ministrului educatiei. . prin inspectia scolara. dupa consultarea unitatilor de invatamant. respectiv. p) realizeaza auditarea periodica a resursei umane din invatamantul preunive rsitar. (3) Inspectoratul scolar are un consiliu de administratie si un consiliu con sultativ. monitorizeaza si evalueaza calitatea managementului unitatil or si institutiilor de invatamant. Functionarea acestora se realizeaza in baza unui regulament propriu. f) monitorizeaza implementarea programelor nationale initiate de Ministerul Educatiei. scolariz area elevilor si monitorizeaza participarea la cursuri a acestora pe durata inva tamantului obligatoriu.b) controleaza aplicarea legislatiei si monitorizeaza calitatea activitatilo r de predare-invatare si respectarea standardelor nationale/indicatorilor de per formanta.

un reprezentant al primarului. b) in cazul in care consiliul de administratie este format din 9 membri. consiliul de administratie cuprinde s i un reprezentant al consiliului local. b) aproba planul de dezvoltare institutionala elaborat de directorul unitati i de invatamant. Presedintele de sedinta este ales pentru o perioada de cel mult un an. (4) Dupa constituirea consiliului de administratie. Metodologi a-cadru de organizare si de functionare a consiliului de administratie este stab ilita prin ordin al ministrului educatiei. etice sau profesionale ale cadrelor . Directorul si directo rul adjunct sunt membri de drept ai consiliului de administratie din cota aferen ta cadrelor didactice din unitatea de invatamant respectiva. in componenta consiliului de administratie sunt inclusi reprezentanti ai fondatorilor. Prevederile p rezentului articol se aplica in mod corespunzator si pentru invatamantul prescol ar si primar. prin hotarare adoptata cu votul secret al majoritatii. c) in cazul in care consiliul de administratie este format din 13 membri. In unitatil e pentru invatamantul general obligatoriu. d) stabileste pozitia scolii in relatiile cu terti. (5) In invatamantul particular si confesional. cu statut de observator. h) sanctioneaza abaterile disciplinare. conduce sedintele consiliului de administratie si semneaza h otararile adoptate in aceasta perioada. membrii acestuia aleg un presedinte de sedinta din randul cadrelor didactice. di ntre acestia 6 sunt cadre didactice. e) organizeaza concursul de ocupare a functiilor de director si de director adjunct. (3) Consiliul de administratie este organul de conducere al unitatii de inva tamant. dup a caz. la propu nerea consiliului profesoral. consiliile de administratie si d irectorii conlucreaza cu consiliul profesoral. inclusiv directorul. de regula. la propunerea consiliului profesor al.SECTIUNEA a 2-a Conducerea unitatilor de invatamant ART. g) aproba programe de dezvoltare profesionala a cadrelor didactice. astfel: a) in cazul unitatilor de invatamant de nivel gimnazial cu un singur rand de clase. din tre acestia 4 sunt cadre didactice. c) aproba curriculumul la decizia scolii. 3 reprezenta nti ai consiliului local si 3 reprezentanti ai parintilor. tineretului si sportului. pre cum si schema de personal nedidactic. In exercitarea atributiilor ce le revin. un reprezentant al consiliului local. Conducerea consiliului de administratie este asigurata de persoana desemnata de fondatori. de directori si de directori adjuncti. un reprezentant al primarului. 9 sau 13 membri. un reprezentant al primarului. cercetarii. La sedintele consiliului de administratie participa. Directorul si director ul adjunct sunt membri de drept ai consiliului de administratie din cota aferent a cadrelor didactice din unitatea de invatamant respectiva. consiliul de administratie este format din 7 membri. cu comitetul de parinti si cu aut oritatile administratiei publice locale. 2 reprezentanti ai parintilor. 2 reprezentan ti ai consiliului local si 2 reprezentanti ai parintilor. f) aproba planul de incadrare cu personal didactic si didactic auxiliar. la solicitarea directorului sau a doua treimi dintre membri. (2) In unitatile de invatamant de stat consiliul de administratie este organ de conducere si este constituit din 7. (7) Consiliul de administratie are urmatoarele atributii principale: a) adopta proiectul de buget si avizeaza executia bugetara la nivelul unitat ii de invatamant. (6) Consiliul de administratie se intruneste lunar sau ori de cate ori este necesar. cu urmatoarea compo nenta: 3 cadre didactice. 96 (1) Unitatile de invatamant preuniversitar cu personalitate juridica sunt co nduse de consiliile de administratie. si un re prezentant al elevilor.

nu mirea directorului se face cu consultarea organizatiei care reprezinta minoritat ea respectiva in Parlamentul Romaniei sau. aplicarea de sanctiuni si altele asemenea. precum si durata mandat elor sunt stabilite prin regulamentele de organizare si functionare a acestora. h) prezinta anual un raport asupra calitatii educatiei in unitatea sau in in stitutia pe care o conduce. c) isi asuma. Hotararile consiliului d e administratie care vizeaza personalul din unitate. motivarea si incetarea raporturilor de munca ale personalului din unitatea de invatamant. j) aproba orarul unitatii de invatamant. 97 (1) Directorul exercita conducerea executiva a unitatii de invatamant. alaturi de director. In ca zul unitatilor de invatamant cu predare integrala in limbile minoritatilor natio nale.didactice. conform legii. In cazul unitatilo r de invatamant cu sectii de predare in limbile minoritatilor nationale. tineretului si sportului. cu consultarea Grupului parlamentar al minoritatilor nationale. daca minoritatea nu are reprezentare parlamentara. cum ar fi procedurile pentr u ocuparea posturilor. ART. la propunerea directorului sau la solicitarea a minimum o treime dintre membrii pe . evaluarea periodica. (2) Directorul unitatii de invatamant de stat are urmatoarele atributii: a) este reprezentantul legal al unitatii de invatamant si realizeaza conduce rea executiva a acesteia. (4) Directorul unitatii de invatamant particular si confesional exercita con ducerea executiva. a functiilor de conducere. i) coordoneaza colectarea si transmite inspectoratului scolar datele statist ice pentru sistemul national de indicatori privind educatia. directorul are obligatia cunoasterii limbii respective. conform legii. Raportul este prezentat in fata comitetului de parin ti si este adus la cunostinta autoritatilor administratiei publice locale si a i nspectoratului scolar judetean/al municipiului Bucuresti. formarea. In aceste cazuri. d) propune spre aprobare consiliului de administratie regulamentul de organi zare si functionare al unitatii de invatamant. g) indeplineste alte atributii stabilite de catre consiliul de administratie . ART. in concordanta cu prevederile legale. 98 (1) Consiliul profesoral al unitatii de invatamant este format din totalitat ea cadrelor didactice din unitatea scolara cu personalitate juridica. f) raspunde de selectia. (9) Deciziile privind bugetul si patrimoniul unitatii de invatamant se iau c u majoritatea din totalul membrilor consiliului de administratie. cercetarii. b) este ordonatorul de credite al unitatii de invatamant. 93. e) propune spre aprobare consiliului de administratie proiectul de buget si raportul de executie bugetara. acordarea calificativelor. Cercetarii. i) aproba comisiile de concurs si valideaza rezultatul concursurilor. modul de constituire. (8) Hotararile consiliului de administratie se adopta cu majoritatea voturil or celor prezenti. mai putin cele prevazute la art. Membrii consiliului de administratie c are se afla in conflict de interese nu participa la vot. (3) Structurile si functiile de conducere ale unitatilor de invatamant parti cular si confesional. angajarea. se iau prin vot secret. este prezi dat de catre director si se intruneste lunar sau ori de cate ori este nevoie. l) indeplineste orice alte atributii stabilite prin ordine si metodologii al e ministrului educatiei. restrangerea de activitate. atributiile. raspunderea publica pen tru performantele unitatii de invatamant pe care o conduce. in stricta conformitate cu responsabilitatile si atributiile conferite de lege. unul di ntre directori are obligatia cunoasterii limbii respective. k) isi asuma raspunderea publica pentru performantele unitatii de invatamant . alaturi de consiliul de administratie. cu hotararile consiliului de administratie al unitatii de inv atamant si cu respectarea prevederilor regulamentului de organizare si functiona re a acesteia. acordarea gradatiei de merit. Tineretului si Sportului. respectiv ale Min isterului Educatiei.

(2) Atributiile consiliului profesoral sunt urmatoarele: a) gestioneaza si asigura calitatea actului didactic. c) servicii de evaluare. c) valideaza fisele de autoevaluare ale personalului angajat al unitatii de invatamant. monitorizeaza si evalueaza. palatele si cluburile copiilor. SECTIUNEA a 3-a Unitatile conexe ale invatamantului preuniversitar ART. coordoneaza metod ologic. organizarea si functionarea centrului judetean de resurse si de asistenta educationala se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al min istrului educatiei. tineretului si sportului. cercetarii. Cercetarii. j) alege cadrele didactice membre ale consiliului de administratie. cu personalitate juridica. (4) Centrele judetene de resurse si asistenta educationala/Centrul Municipiu lui Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala sunt unitati specializate ale invatamantului preuniversitar. dupa caz. c entrele atestate de formare continua in limbile minoritatilor nationale. furnizate de mediatorii scolari. (5) Finantarea centrului judetean de resurse si asistenta educationala/Centr ului Municipiului Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala se asigura de l a bugetul consiliului judetean. h) propune consiliului de administratie initierea procedurii legale in cazul cadrelor didactice cu performante slabe sau pentru incalcari ale eticii profesi onale. Unitatea pentru Finantarea Invatamantului P reuniversitar. e) propune consiliului de administratie curriculumul la dispozitia scolii. coordonate metodologi c de inspectoratul scolar.rsonalului didactic. (6) Centrul judetean de resurse si asistenta educationala/Centrul Municipiul ui Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala organizeaza. cercetarii. cu personalitate juridica. denumita in continuare CCD. e) servicii de consultanta pentru educatie incluziva. coordonata metod ologic de inspectoratul scolar. furnizate prin centrele si prin cabinetel e logopedice interscolare. (2) Unitatile conexe ale invatamantului preuniversitar sunt: centrul judetea n de resurse si asistenta educationala/Centrul Municipiului Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala. i) propune consiliului de administratie programele de formare si dezvoltare profesionala continua a cadrelor didactice. furnizate de centrele scolare de educatie incluziva. urmatoarele activitati si servicii educationale: a) servicii de asistenta psihopedagogica/psihologica. 99 (1) Unitatile conexe ale Ministerului Educatiei. tineretului si sportului. b) stabileste Codul de etica profesionala si monitorizeaza aplicarea acestui a. in baza carora se stabileste calificativul anual. b) servicii de terapii logopedice. Structura si atributiile CCD se stabilesc prin o rdin al ministrului educatiei. f) propune consiliului de administratie premierea si acordarea titlului de " profesorul anului" personalului cu rezultate deosebite la catedra. (7) Structura. casele corpului didactic. (8) Centrul National de Instruire Diferentiata se organizeaza si functioneaz . furnizate prin centrel e judetene si prin cabinetele de asistenta psihopedagogica/psihologica. de orientare scolara si profesionala. Centrul National de Instruire Diferentiata. la nivel judetean/al municipiului Bucuresti. d) servicii de mediere scolara. d) propune consiliului de administratie masuri de optimizare a procesului di dactic. g) aproba sanctionarea abaterilor disciplinare ale elevilor. k) indeplineste alte atributii stabilite de consiliul de administratie. Tineretului si Sportului sunt: Institutul de Stiinte ale Educatiei. (3) In fiecare judet si in municipiul Bucuresti functioneaza casa corpului d idactic.

(2) Statul asigura finantarea de baza pentru toti prescolarii si pentru toti elevii din invatamantul primar. Tineretului si Sportului. conform metodologiei elaborate de Ministerul Educatiei. 104 (1) Finantarea de baza asigura desfasurarea in conditii normale a procesului de invatamant la nivel preuniversitar. gimnazial. Cercetarii. structuri asocia tive reprezentative ale autoritatilor administratiei publice locale. Tineretului si Sportului. (2) Consiliile locale si consiliul judetean. ART. 102 (1) Finantarea invatamantului preuniversitar de stat. asociatii reprezentative profesionale ale cadre lor didactice. taxele de scolarizare se stab ilesc de consiliul de administratie al fiecarei institutii sau unitati de invata mant. ART. (4) Organizarea si competentele palatelor si cluburilor copiilor se stabiles c prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educatiei. 103 (1) Ministerul Educatiei. ART. din fonduri publice. (9) Unitatea pentru Finantarea Invatamantului Preuniversitar se organizeaza in subordinea Ministerului Educatiei. indemnizatiile si alte drepturi sal ariale in bani. Tineretului si Sportului are drept de initiativa in domeniile politicii financiare si resurselor umane din domeniul ed ucatiei si colaboreaza cu alte ministere. CAP. Cercetarii. 101 (1) Finantarea unitatilor de invatamant preuniversitar cuprinde finantarea d e baza. pentru urmatoarele categorii de cheltuieli: a) cheltuielile cu salariile. profesional si liceal de stat. cerce tarii. precum si cu sindicatele reprezentative. Tineretulu i si Sportului in 12 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi. organizarea si functionarea Unitatii pentru Finantarea Invat amantului Preuniversitar se stabilesc prin ordin al ministrului educatiei. p rimar si gimnazial obligatoriu. (3) In invatamantul preuniversitar particular. Cercetarii. respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti pot contribui din bugetele proprii la finant area de baza si complementara a unitatilor de invatamant preuniversitar de stat. sporurile. potrivit legii. in conditiile legii. Finantarea de baza se face in limitele costului standard p er elev/prescolar. VIII Finantarea si baza materiala a invatamantului preuniversitar SECTIUNEA 1 Dispozitii generale ART. parti cular sau confesional acreditat.a conform metodologiei elaborate de Ministerul Educatiei. precum si pentru elevii din invatamantul postli ceal special de stat. potrivit legii. stabilite prin lege. precum si contributiile aferente acestora. in cazul invatamantului prescolar. cercetarii. (3) Palatele si cluburile copiilor sunt in subordinea inspectoratelor scolar e. ART. particular si confesio nal se asigura din fonduri publice sau din alte surse. conform standardelor nationale. Cerce tarii. (2) Finantarea invatamantului preuniversitar particular si confesional acred itat se face din taxe. cu asociati i reprezentative ale parintilor. Tineretului si Sportului. . structura. tineretului si sportului. prin bugetel e locale. din sume defalcate di n taxa pe valoarea adaugata si alte venituri ale bugetului de stat. precum si din alte surse. Cercetarii. (2) Palatul National al Copiilor din Bucuresti este subordonat Ministerului Educatiei. 100 (1) Palatele si cluburile copiilor sunt unitati de invatamant pentru activit ati extrascolare. cu autoritati locale. Palatele copiilor au si rol metodologic. Atri butiile. tiner etului si sportului. (2) Finantarea de baza se asigura din bugetul de stat. finantarea complementara si finantarea suplimentara.

orase. Determinarea costului standard per elev/prescolar se face de catre Consiliul National pentru Finantare a Invatamantului Preuniversitar. consolidari. profil. numarul de elevi/prescolari din unitatea de invatamant. pentru urmatoarele categorii de cheltuieli: a) investitii. precum si factorii d e corectie dependenti de densitatea de elevi in zona. filiera. municipii si sectoare ale municipiului Bucuresti de catre directiile generale ale finantelor publice judetene. conform prevederilor art. respectiv a munici . o constituie costul standard per e lev/prescolar. Costul standard per elev/prescolar se determina pentru fiecare ni vel de invatamant. conform legii. pentru pe rsonalul angajat. (1). de limba de predare si alti factori. se ef ectueaza gratuit. cercetarii. cheltuieli socia le si alte cheltuieli asociate procesului de invatamant preuniversitar de stat. nu pot fi executate silit pentru recuperarea creantelor stabilite prin titluri executorii in sarcina autoritatilor administratiei publice locale. din sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata. in conditiile prezentei legi si conform normelo r metodologice elaborate de catre Ministerul Educatiei. tineretului si sportului care ia in considerare costul standard per elev/prescol ar. f) cheltuieli pentru naveta cadrelor didactice. Cercetarii. (3) Finantarea complementara aprobata anual prin legea bugetului de stat se repartizeaza pe comune. (3) Finantarea de baza a unei unitati scolare rezulta prin multiplicarea cos tului standard per elev/prescolar cu coeficienti specifici unitatii scolare si c u numarul de elevi si se aproba anual prin hotarare a Guvernului. (5) Finantarea de baza aprobata anual prin legea bugetului de stat se repart izeaza pe comune. h) cheltuieli pentru concursuri scolare si activitati educative extrascolare organizate in cadrul sistemului de invatamant. d) cheltuielile materiale si pentru servicii. Tineretului si Sportului si aprobate prin hotarare a Guvernului. pentru finantarea de baza. respectiv a municipiului Bucuresti. specializare/domeniu. Alocarea fo ndurilor pentru finantarea de baza a unitatii de invatamant se face pe baza unei formule de finantare aprobate prin ordin al ministrului educatiei. alocate pentr u unitatile de invatamant preuniversitar de stat ca finantare de baza. 84 alin . ART. municipii si sectoare ale municipiului Bucuresti de cat re directiile generale ale finantelor publice judetene. 105 (1) Finantarea complementara asigura cheltuieli de capital. Consiliul National pentru F inantarea Invatamantului Preuniversitar cuprinde reprezentantii Ministerului Edu catiei. respectiv a Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti. c) cheltuielile cu evaluarea periodica interna a elevilor. Tineretului si Sportului. cu exceptia celor care. d) cheltuieli cu bursele elevilor. b) subventii pentru internate si cantine. prescolari si elevi. c) cheltuieli pentru evaluarea periodica nationala a elevilor. orase. e) cheltuielile cu intretinerea curenta. (6) Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. ai partenerilor sociali si ai stru cturilor asociative ale autoritatilor administratiei publice locale. reparatii capitale. k) cheltuieli pentru participarea in proiecte europene de cooperare in domen iul educatiei si formarii profesionale. potrivit legii. cu asistenta tehnica de specialitate a inspectoratelor scolare judet ene. i) cheltuieli pentru asigurarea securitatii si sanatatii in munca. (2) Finantarea complementara se asigura din bugetele locale ale unitatilor a dministrativ-teritoriale de care apartin unitatile de invatamant preuniversitar. severitatea dezavantajelor . e) cheltuieli pentru transportul elevilor. (4) Baza de calcul al fondurilor alocate unitatilor de invatamant prin si di n bugetele locale. Cercetarii.b) cheltuielile cu formarea continua si evaluarea personalului. g) cheltuieli pentru examinarea medicala obligatorie periodica a salariatilo r din invatamantul preuniversitar. j) gestionarea situatiilor de urgenta.

din donatii. conform normelor metodologice de finantare a invatamantului preuniversitar elaborate de Ministerul Educatiei. (2) In lansarea competitiilor. (3) Finantarea suplimentara se realizeaza pe baza de contract incheiat intre unitatea scolara si finantator. in cazul scolilor speciale. sumele necheltuite raman in contul unitatii de invat amant care le-a realizat si se reporteaza pentru bugetul anual urmator. 109 (1) Ministerul Educatiei. se va realiza o clasificare a scolilor pe 5 niveluri: "Excelent". In u rma evaluarilor dupa fiecare dintre cele doua axe. respectiv Consiliul General al Municipiulu i Bucuresti. ca semn al exc elentei in predare. res pectiv al municipiului Bucuresti. Excelenta in predare va fi recompensata financiar. de stat. (2) Veniturile proprii nu diminueaza finantarea de baza. ART. Cercetarii. cat si cele cu excelenta in performanta. ART. 107 (1) Finantarea suplimentara se acorda ca suma globala fixa din bugetul Minis terului Educatiei. ART. . respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiu lui Bucuresti si consiliile judetene. de catre fiecare unitate de invatamant preuniversitar. sponsorizari sau din al te surse legal constituite. Ministerul Educatiei. b) in baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei. acordand granturi unitatilor de invatamant. cercetarii. c) performanta elevilor la olimpiadele pe discipline.. conform legii. respectiv cu presedintele consiliului judetean/primar ul de sector. asociati ile reprezentative profesionale ale cadrelor didactice. contribuie la finantarea suplimentara. Tineretului si Sportului finanteaza an ual. Consiliul National al El evilor si cu sindicatele reprezentative. Tineretului si Sportului pentru premierea unitati lor de invatamant preuniversitar de stat cu rezultate deosebite in domeniul incl uziunii sau in domeniul performantelor scolare. in baza unei metodologii proprii. "Satisfacator" si "Nes atisfacator". prin programul national de stimulare a excelentei di dactice. Sunt premiate atat scolile cu excelenta in incluziune. scolile vor desemna "Profesorul anului". Cercetarii. in conditiile leg ii. "Foarte bun". Cercetarii. Cercetarii. complementara sau s uplimentara si sunt utilizate conform deciziilor consiliului de administratie. in cadrul programelor nationale aprobate prin hotarare a Guvernului. Scolile car e obtin calificativul "Satisfacator" sau "Nesatisfacator" se supun monitorizarii in vederea cresterii performantelor. (2) Consiliile locale. 106 Finantarea de baza si finantarea complementara se realizeaza pe baza contrac tului de management incheiat intre directorul unitatii de invatamant preuniversi tar si primarul localitatii/primarul de sector in a carei raza teritoriala se af la unitatea de invatamant. ART. 110 (1) Bugetul de venituri si cheltuieli se intocmeste anual. ART. 108 (1) Unitatile de invatamant preuniversitar de stat pot obtine venituri propr ii din activitati specifice. Bun". La nivel judetean si national va fi desemnat "Profesorul anu lui" pentru fiecare disciplina din planul de invatamant. Cercetarii. (3) Directorul si consiliul de administratie al unitatii de invatamant cu pe rsonalitate juridica raspund de incadrarea in bugetul aprobat. urmato arele competitii: a) competitii intre scoli care se bazeaza pe evaluarea institutionala a fiec arei unitati de invatamant dupa doua axe majore: incluziune si performanta. la olimpiadele de crea tie tehnico-stiintifica si artistica si la olimpiadele sportive se recompenseaza financiar prin ordin al ministrului educatiei. tineretului si sport ului. Tineretului si Sportului se consulta cu asociatiile reprezentative ale parintilor. L a sfarsitul anului bugetar. particulare sau confesionale.piului Bucuresti si cu asistenta tehnica a inspectoratelor scolare judetene. T ineretului si Sportului.

(2) Excedentele anuale rezultate din executia bugetului de venituri si chelt uieli ale activitatilor finantate integral din venituri proprii se reporteaza in anul urmator si se folosesc cu aceeasi destinatie sau. (5) Consiliul judetean/Consiliul General al Municipiului Bucuresti asigura f onduri pentru organizarea si desfasurarea olimpiadelor si a concursurilor scolar e judetene/ale municipiului Bucuresti. Cercetarii. casele corpului didactic. pe obiecte de invatamant si pe meserii. etnicii romani din afara granitelor tarii. prin bugetul Ministerului Educatiei. initiata de Ministerul Educatiei. palatele si cluburile copiilor si elevilor. indiferent de locul de domiciliu al copiilor. prin contract managerial. (4) Consiliul judetean/consiliile locale ale sectoarelor si Consiliul Genera l al Municipiului Bucuresti aloca. de modernizare si de dezvoltare a bazei materiale a institutiilor d e invatamant preuniversitar de stat. precum si bursele pentru el evii straini. inclusiv pentru invatamantul special: a) finantarea programelor nationale ale Ministerului Educatiei. Tineretului si Sportului. campionate si concursuri sportive scolare. cu participare nationala si internationala. aprobate prin hotarare a Guvernului. Cercetarii. a claselor de invatamant sp ecial. prin bugetul Ministerului Educatiei. prin hotarari proprii. (3) Finantarea unitatilor de invatamant special. 112 . se asigura urmatoarele cheltuieli aferente unitatilor de invatamant preuniversitar. aprobate prin hotarare a Guvernului. e) perfectionarea pregatirii profesionale a cadrelor didactice si didactice auxiliare. Cercetarii. cu aprobarea consiliului de administratie. ART. se asigura din bugetul de stat. pentru elevii din Republica Moldova. cluburile sportive scolar e. cofinantate de Guvernul Romaniei si de organismele financiare internationale. (6) Cheltuielile aferente facilitatilor acordate elevilor privind transportu l pe calea ferata si cu metroul se finanteaza prin bugetul Ministerului Educatie i. Tineretului si Sportului. fonduri din cote defal cate din impozitul pe venit la dispozitia acestora.Tineretului si Sportului. in vederea finantarii unitat ilor de invatamant preuniversitar de stat. precum si rambur sarile de credite externe aferente proiectelor respective. stabilite prin r eglementari specifice. SECTIUNEA a 2-a Baza materiala a invatamantului preuniversitar de stat ART. a elevilor din invatamantul special. concursur i si festivaluri cultural-artistice. Tineretului si Sportului. a liceelor speciale si a CJRAE/CMBRA E se asigura din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale consiliilor judetene si ale sectoarelor municipiului Bucures ti. c) bursele. precum si olimpiade internationale p e obiecte de invatamant. f) finantarea. pentru implementarea politicilor si strategiilor Ministerului Educati ei. inclusiv consolidari si reabilitari de scol i si dotari. Cercetarii. tehnico-aplicative. (3) Cluburile sportive scolare. b) componenta locala aferenta proiectelor aflate in derulare. prin finantarea complementara. (2) Finantarea cheltuielilor privind inspectoratele scolare. se aproba si se executa conform legii. stiintifice. a unor programe anuale sau multianuale de investitii. Tineretului si Sportului. se utilizeaza pentru finantarea altor cheltuieli ale unitatii de invatamant. Tineretului si Sportului. Cercetarii. g) finantarea unor programe nationale de protectie sociala. h) finantarea privind organizarea de concursuri pentru elevi. d) organizarea evaluarilor. Cercetar ii. a simularilor si a examenelor nationale. potrivit legii. precum si palatele si cluburile copiilor pot sa fie finantate si de autoritatile administratiei publice locale. Tineretului si Sportului si din alte surse. de creatie. 111 (1) De la bugetul de stat. prin hotarare a Guvernului.

resp ectiv. numai cu avizul conform al ministrului educatiei. conform legislatiei in vigoare. infiintate de stat. fac parte din domeniu l public local si sunt administrate de catre consiliile locale. Cercetarii. judetean. 113 Inscrierea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile apartinand Mini sterului Educatiei. Tineretului si Sportului sau institutiilor si un itatilor de invatamant si cercetare stiintifica din sistemul invatamantului de s tat. cele de invatamant particular au drept fundament proprietatea pri vata. de invatamant p rescolar. tineretului si sportului. respectiv al statului terenurile si cladirile prevazute la alin. actele de schimbare a destinatiei b azei materiale sunt nule de drept. Tineretului si Sportului. ART. (5) Nu fac parte din domeniul public local. in cartile funciare sau in cartile d e publicitate funciara. in functie de entitatea care l e-a infiintat. Consiliului General al Municipiului Bucuresti. (2) Terenurile si cladirile unitatilor de educatie timpurie. cercetari i. cu scutire de plata taxelor prevazute de lege. inclusiv ale celorlalte nivel uri de invatamant din cadrul acestora. Tineretului si Sportului. I Dispozitii generale ART. precum si ale centrelor judetene de resurse si asistenta educa tionala sunt de drept proprietatea acestora si sunt administrate de catre consil iile de administratie ale acestora. Palatul National al Copiilor. proprietarii acestora fiind alte pe rsoane fizice sau juridice.(1) Unitatile de invatamant de stat pot detine in administrare bunuri propri etate publica. functiile. prin consiliile de administratie ale unitatilor de invatamant re spective. ale palatelor si cluburilor copi ilor si elevilor. iar fapta constituie infractiune si se pedeps este conform legii penale. se face. in r egistrul de inscriptiuni si transcriptiuni. dupa caz. respectiv al municipiului Bucuresti . cen trele recreative si de divertisment. ale cluburilor sportive scolare. centrul national de excelenta. fac parte din domeniul public al statului si sunt administrate de Ministerul Educatiei. scolilor primare. palatele si c luburile elevilor. prin inspectoratele scolare judetene si prin co nsiliile de administratie ale acestor unitati. concesionare sau comodat. Cercetarii. iar cele de invatamant confesional apartin. detinute in baza unor contra cte de inchiriere. respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti. cluburile sportive scolare. Celelalte componente ale bazei materiale a unitatilor de invatamant sp ecial de stat. (6) Schimbarea destinatiei bazei materiale a institutiilor si unitatilor de invatamant preuniversitar de stat se poate face de catre autoritatile administra tiei publice locale. in care isi desfasoara act ivitatea unitatile de invatamant preuniversitar de stat. Celelalte compon ente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea acestora si sunt administrat e de catre consiliile de administratie. precum si alte unitati din subord inea Ministerului Educatiei. judetene si. (2)-(4). organizarea si funct . TITLUL III Invatamantul superior CAP. In caz contrar. uneia dintre cele doua forme de proprietate. si sunt in administrarea consiliului judetean. gimnaziale si liceale. (4) Terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea inspectoratel e scolare judetene. precum si asupra bunurilor apartinand consiliilor locale. in a caror raza teritoriala isi desfasoa ra activitatea. Cerce tarii. Celelalte componente ale bazei ma teriale sunt de drept proprietatea unitatilor si institutiilor respective si sun t administrate de acestea. 114 (1) Prezentul titlu reglementeaza structura. casele corpului didactic. ale caror che ltuieli curente si de capital se finanteaza de la bugetul de stat. (3) Terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea unitatile de invatamant special de stat si centrele judetene de resurse si asistenta educatio nala fac parte din domeniul public judetean.

(3) Institutiile de invatamant superior romanesti pot organiza. orientare politica sau religioasa. in scopul dezvoltarii personale. i) principiul independentei de ideologii. a cadrelor didactice si a cercetatorilor. devine parte a sistemului national de invatamant superior numai dupa acreditare. numai cu respectarea legislatiei in vigoare cu privire la autorizarea. academii de studii . precum si valorificarea si diseminarea rezultatelor acestora. ART. inovare si transfer tehnologic. cat si in statele respective. f) principiul eficientei manageriale si financiare. . In cazul in care ac este programe se organizeaza in strainatate. ART. scoli de studii superioare si altele asemenea. orientare se xuala sau alte tipuri de discriminare. al literelor. al stiintelor ingineres ti. (2) Institutiile de invatamant superior din strainatate. 116 (1) Sistemul national de invatamant superior include toate institutiile de i nvatamant superior acreditate. ART. j) principiul libertatii de mobilitate nationala si internationala a student ilor. pot organiza filiale pe teritoriul Romaniei. 118 (1) Sistemul national de invatamant superior se bazeaza pe urmatoarele princ ipii: a) principiul autonomiei universitare. sex. Aceste institutii au personalitate juridica. al insertiei profesionale a individului si a satisfacerii nevoii de c ompetenta a mediului socio-economic. (2) In invatamantul superior nu sunt admise discriminari pe criterii de vars ta. sin gure sau in parteneriat cu institutii de invatamant superior acreditate din Roma nia. (3) Institutiile de invatamant superior pot fi de stat. h) principiul respectarii drepturilor si libertatilor studentilor si ale per sonalului academic. al artelor. (2) Actele de finalizare a studiilor emise in Romania sunt recunoscute de ca tre stat numai in cazul in care sunt eliberate in conformitate cu prevederile le gale in vigoare. recunoscute legal. prin c reatie individuala si colectiva. d) principiul asigurarii calitatii. l) principiul centrarii educatiei pe student. 117 Misiunea invatamantului superior este de a genera si de a transfera cunoaste re catre societate prin: a) formare initiala si continua la nivel universitar. in domeniul stiintelor. ART. conform procedurilor legale in vigoare. recunoscute ca atare de statul de origine. in Romania s au in alte state. ca atare. religii si doctrine politice. k) principiul consultarii partenerilor sociali in luarea deciziilor. numite in continuare institutii de invatamant superior sau universitati. b) cercetare stiintifica. in statul de origine. institute. su nt de interes public si sunt apolitice. potrivit legii. cu exceptia masurilor afirmative prevazut e de lege. au caracter nonprofit. g) principiul transparentei. c) principiul raspunderii publice. programe de studii comune cu institutii de invatamant superior din strainatate.ionarea invatamantului superior din Romania. particulare sau conf esionale. trebuie sa respecte reglementarile legale in vigoare atat in Romania. (2) Invatamantul superior este organizat in universitati. acre ditarea si asigurarea calitatii programelor de studii. e) principiul echitatii. 115 (1) Invatamantul superior se poate organiza doar in institutii de invatamant superior care au obtinut autorizarea de functionare provizorie sau acreditarea. origine sociala. de catre institutii de invatamant superior acreditate. dezvoltare. b) principiul libertatii academice. O institutie de invatamant superior autorizata sa functioneze provizoriu. prin asigurarea performantelor si dezvoltarii fizi ce si sportive. etnie.

Cuantumul tax ei este stabilit de catre senatul universitar. in conformitate cu prevederile art. denumit fondator. activitatile. In acest din urm a caz. Cuantumul taxei este stabilit de catre consiliul de administratie. in concordanta stricta cu legislat . stabilite conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. ART. 122 (1) Institutiile de invatamant superior au patrimoniu propriu. prin certificate si prin alte acte de studii eliberate numai de catre institutiile de invatamant superior acreditate. Ministerul Educatiei. si institute de cercetare teologica in consens cu perspectivele ecumenice si irenice internationale si in conformita te cu prevederile legale. Initiativa infiintarii institutiei de invatamant superior particu lar si confesional apartine unei fundatii. organ izarea si functionarea proprie. cu modificarile ul terioare. recunoscut ca atare potrivit prevederilor preze ntei legi. politice sau religi oase. Cercetarii. Tineretului si Sportului este autoritate p ublica si este abilitat sa urmareasca. isi asuma misiunea generala si pe cea proprie si isi exercita raspunder ea publica. 87/2006. ART. 75/2005 privind asigurarea calita tii educatiei. De asemenea. cu re spectarea stricta a legislatiei in vigoare. invatamantul este cu taxa. ART. Libertatea acade mica este garantata prin lege. unei asociatii sau unui cult religios ori altui furnizor de educatie. pe care il ge stioneaza conform legii.(3) Studentii cu dizabilitati fizice au dreptul sa aiba cai de acces adaptat e acestora in totalitatea spatiilor universitare. invatamantul este gratui t pentru cifra de scolarizare aprobata anual de Guvern si cu taxa. in cadrul institutiei care emite diploma trebuie sa existe o alta special izare acreditata intr-un domeniu inrudit cu specializarea autorizata. (3) Initiativa infiintarii institutiei de invatamant superior de stat aparti ne Guvernului. 123 (1) Autonomia universitara este garantata prin Constitutie. 15. (2) In institutiile de invatamant superior particular. ART. cu respectarea dispozitiilor legale privind acreditarea. conform legii. sanctiuni. structura. sa controleze aplicarea si respectarea re glementarilor legale in domeniul invatamantului superior si sa aplice. Cercetarii. (3) Aspectele fundamentale ale autonomiei universitare se exprima in Carta u niversitara. (2) Diplomele corespunzatoare programelor de studii universitare sunt inscri suri oficiale si nu pot fi emise decat de institutiile acreditate. conform legii. daca este cazul. (3) Institutiile de invatamant superior au autonomie in stabilirea cuantumul ui taxelor si au obligatia sa le comunice tuturor celor interesati. pentru progra mele si formele de studii acreditate sau autorizate provizoriu. inclusiv pe site-ul universitatii. Nerespecta rea acestor prevederi se pedepseste conform legii penale. strategia institutionala. (2) Institutiile de invatamant superior de stat si particulare se infiinteaz a prin lege. (4) In invatamantul superior exista si pot fi organizate facultati de teolog ie. (2) Autonomia universitara da dreptul comunitatii universitare sa isi stabil easca misiunea proprie. aprobata de senatul universitar. 119 (1) In institutiile de invatamant superior de stat. aprobata cu modificari prin Legea nr. Tineretului si Sportului controleaza modul in care universitatile isi exercita autonomia unive rsitara. 121 Ministerul Educatiei. gestionarea resurselor materiale si umane. precum si conditii pentru desf asurarea normala a activitatilor academice. 120 (1) Calificarile dobandite de absolventii programelor de studii din invatama ntul superior sunt atestate prin diplome. ART. sociale si culturale in cadrul insti tutiilor de invatamant superior. Institutiile de invatamant superior se organizeaz a si functioneaza independent de orice ingerinte ideologice.

(8) Structurile si functiile de conducere ale universitatilor particulare si confesionale. modul de constituire. didactic auxili ar si de cercetare. conform legislatiei in vigoare. b) reduce sau elimina temporar sau definitiv accesul la finantarile din surs e publice. raspunderea publica se extinde la respectarea statutului si a prevederilor dogmatice si canonice specifice cultul ui respectiv. (2) In cazul universitatilor confesionale. conf orm contractului institutional. 124. atributiile. 125 (1) In cazul in care se constata nerespectarea obligatiilor prevazute la art . (7) Studentilor le este asigurat dreptul la libera alegere a cursurilor si s pecializarilor. c) sa respecte politicile de echitate si etica universitara. 124. de s tat sau particulara: a) sa respecte legislatia in vigoare. procedeelor si v alorificarea rezultatelor. una sau mai multe dintre urmatoarele masuri: a) revocarea din functie a rectorului. e) sa asigure transparenta tuturor deciziilor si activitatilor sale. carta proprie si politicile nationale si europene in domeniul invatamantului superior. cu consultarea senatului universitar. cuprinse in Cod ul de etica si deontologie profesionala aprobat de senatul universitar. ART. in baza propunerii Consiliului de eti ca si management universitar. 124 se face de cat re Consiliul de etica si management universitar. (5) In institutiile de invatamant superior este asigurata libertatea cerceta rii in ceea ce priveste stabilirea temelor. (4) Autonomia universitara se exercita numai cu conditia asumarii raspunderi i publice. dupa cum . ART. (6) In institutiile de invatamant superior este interzisa periclitarea sub o rice forma a dreptului la exprimarea libera a opiniilor stiintifice si artistice . format din 11 membri. senatu l universitar are obligatia sa desemneze un prorector care reprezinta universita tea si care devine ordonator de credite pana la confirmarea unui nou rector de c atre ministrul educatiei. precum si alte considerente le gate de statutul acestora sunt stabilite in conformitate cu prevederile prezente i legi. 124 (1) Raspunderea publica obliga orice institutie de invatamant superior. in conformitate cu normele legale in vigoare si cu planurile de invatamant. in c azul universitatilor de stat. cercetarii. tineretului si sportului. conform legii. Cercetarii. Ministerul Educatiei. universitatea continua sa nu respecte obligatiile prevazute la art. In termen de maximum 5 zile lucratoare de la data revocarii din functie a rectorului. b) sa aplice si sa se supuna reglementarilor in vigoare referitoare la asigu rarea si evaluarea calitatii in invatamantul superior. Ministerul Educatiei. precum si drepturile si libertatile studentilor. f) sa respecte libertatea academica a personalului didactic. d) sa asigure eficienta manageriala si eficienta utilizarii resurselor. cu respectarea prevederilor legale in vigoare. in termen de maximum 6 luni de la data sesizarii initiale a senatului universitar. cu avizul consultativ al fondatorilor si cu aprobarea senatului universi tar. Daca in termen d e 3 luni de la data sesizarii. In termen de 3 l uni de la revocarea din functie a rectorului.ia in vigoare. si trimite spre confirmare ministrului educatiei. cercetarii. Cercetarii. c) propune Guvernului initierea unui proiect de lege de reorganizare sau des fiintare a institutiei de invatamant superior in cauza. alegerea metodelor. (2) Constatarea incalcarii obligatiilor prevazute la art. Tineretului si Sportul ui aplica. senatul universitar finalizeaza pr ocedurile de desemnare a unui nou rector. tineretul ui si sportului numele noului rector. Tineretului si Sportului sesizeaza sena tul universitar in termen de 30 de zile de la data constatarii. si a cheltuirii fondurilor din surse publice. la propunerea Consiliului de etica si management universitar.

Diplomelor si Certificatelor Universitare. (2) Fac exceptie de la prevederile alin. gradinilor botanice. in care se desfasoara invatamantul medical superior. ART. (3) constituie un interes legitim public pentru or ice persoana fizica sau juridica romana. c) modul in care se realizeaza gestiunea si protectia resurselor universitat ii. ART. spatiile care apartin cultelor in care se desfasoara invatamantul confesional. fermelor. Consiliul National al Cercetari i Stiintifice. Cercetarii. prin hotarare a senatului uni versitar. denumit in continuare CNFIS. 126 (1) Spatiul universitar este constituit din totalitatea edificiilor. (3) Spatiul universitar este inviolabil. e) conditiile in care se pot incheia contracte cu institutiile publice si cu . 128 (1) Carta universitara prezinta optiunile majore ale comunitatii universitar e si se aplica in tot spatiul universitar. (4) Respectarea de catre institutiile de invatamant superior a obligatiilor prevazute la art. statiunilor didactice experimentale. folosite de institutia de invatamant superior. numi ti de ministrul educatiei. personal didacti c si de cercetare si personal didactic si de cercetare auxiliar. denumita in continuare ARACIS. in conformitate cu legislatia in vigoare. 124. Cercetarii. (2) Din comunitatea universitara fac parte si persoane carora li s-a conferi t calitatea de membru al comunitatii universitare. cercetarii. Nerespectarea acestor obligatii poate f i atacata in contencios administrativ de catre orice persoana fizica sau juridic a romana. Ministerului Administratiei si Internelor si Serviciului Roman de Informatii. b) Codul de etica si deontologie profesionala universitara. precum si dotarile aferente. (1) spatiile si dotarile aferente c are apartin Ministerului Sanatatii. 124 si a altor obligatii legale aferente raspunderii publice. terenur ilor. (2) Carta universitara se refera. cel putin la: a) modalitatile de desemnare si revocare din functie a persoanelor care ocup a functii de conducere sau care fac parte din structurile si organismele de cond ucere ale universitatii. (3) Membrii comunitatii universitare au drepturile si indatoririle stabilite prin reglementarile legale in vigoare si prin Carta universitara. in care se desfasoara invatamant de specialitate. 127 (1) Comunitatea universitara este constituita din studenti. denumit in continuare CNATDCU . caselor universitare. ministerelor si institutiilor cu retea sanit ara proprie. tineretului si sportului. institutelor de cercetare. Consiliul National pentru Finantarea Invat amantului Superior. precum si spati ile care apartin Ministerului Apararii Nationale. Raspunsurile la aceste sesizari constituie docume nte publice si se publica pe site-ul web al Ministerului Educatiei. in mod obligatoriu. si un reprezentant al federatiilor nationale ale studentilor. Accesul in spatiul universitar este permis numai in conditiile stabilite prin lege si prin Carta universitara. In urma primirii unei astfel de sesizari. 3 rep rezentanti ai Ministerului Educatiei. spitalelor si clinicilor universitare. (3) Orice persoana fizica sau juridica poate sesiza Consiliul de etica si ma nagement universitar in legatura cu nerespectarea obligatiilor prevazute la art. Tineretului si Sportului. cate un repreze ntant numit de catre Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Sup erior. Consiliul de etica si management universitar are obligatia de a investiga aspectele sesizate si de a raspunde se sizarii in termenul de 3 luni. precum si respectarea de catre Consiliul de etica si management universitar a ob ligatiilor prevazute la alin. indiferent de titlul juridic sub care aceasta este indr eptatita sa le utilizeze. campusurilor universitare. potrivit legii. Consiliul National de Atestare a Titl urilor. ART. denumit in continuare CNCS. d) conditiile in care se constituie fondurile proprii si stabilirea destinat iei acestora si a conditiilor in care sunt utilizate.urmeaza: 3 reprezentanti numiti de catre Consiliul National al Rectorilor. Tineretului si Sportului.

inclusiv cu unitatile de cercetare-dezvoltare. cu aprobar ea senatului universitar. cercetare si consultanta. detine si folosi elementele aferent e bazei materiale a universitatii. 129 (1) Institutiile de invatamant superior pot infiinta. institutia de invatamant superior de stat poate contribui exclusiv cu bani. Cercetarii. Conditia ca acestea sa se infiinteze este aceea ca ele sa contribuie la c resterea performantelor institutiei si sa nu influenteze negativ in niciun fel a ctivitatile de invatamant. comisii de evaluare sau co misii de concurs ale caror decizii afecteaza sotii. numai dupa dezbaterea cu comunitatea universitara. (4) Carta universitara nu poate contine prevederi contrare legislatiei in vi goare. 130 (1) Institutiile de invatamant superior adopta un cod de etica si deontologi e profesionala universitara. societati comerciale. a fundatiilor sau a asociatiilo r. tehnic si administrati v si organizatiile studentesti legal constituite. in baza unui contract de parteneriat. precum si sanctiunile aferente. Rezolutia privind avizul de legalitate se emite de ca tre Ministerul Educatiei. i) modalitatile de colaborare dintre structurile de conducere ale universita tilor si sindicatele personalului didactic. fundatii sau asociatii. (3) Carta universitara se elaboreaza si se adopta de catre senatul universit ar. g) modalitatile in care se pot construi. c) masurile educationale. h) modalitatile in care se deruleaza actiunile de cooperare internationala a le institutiei de invatamant superior. (2) Institutiile de invatamant superior pot constitui consortii. articolelor stiint ifice sau a altor asemenea lucrari. j) orice alte aspecte considerate relevante de catre senatul universitar si care corespund legislatiei in vigoare. incheierea de contracte si participarea l a organizatiile europene si internationale. Acesta face parte din Carta universitara si include obligatoriu: a) stabilirea situatiilor de conflicte de interese si incompatibilitati. Tineretului si Sportului privind avizul de legalitate a supra Cartei universitare. Carta universitara se considera avizata potrivit procedurii aprobarii tacite. Tineretului si Sportului in termen de maxi mum 30 de zile de la data solicitarii institutiei de invatamant superior. b) prevederea ca persoanele care se afla in relatie de soti. (5) Carta universitara se adopta numai dupa rezolutia pozitiva a Ministerulu i Educatiei. de cercetare. necesare educatiei si cercetarii stiintifice. autoritate sau evaluare institutionala la orice nivel in aceeasi uni versitate si nu pot fi numiti in comisii de doctorat. f) conditiile in care universitatea se poate asocia cu alte institutii de in vatamant superior sau cu alte organizatii pentru indeplinirea misiunii sale. confor m legislatiei in vigoare. (3) La constituirea societatilor comerciale. rudele sau afinii pana la gr adul al III-lea inclusiv. . cu aprobarea senatului univer sitar. Dreptul de folosinta si administrare asupra bunurilor proprietate publica nu poate constitui aport al universitatii la capitalul socia l al unei societati comerciale. ART. (6) In cazul in care termenul prevazut la alin. fundatii sau asociatii. control. doctorat. master. Nerespectarea legilor in continutul Cartei universitare atrage nulitatea de drept a actului respectiv. afini si rude p ana la gradul al III-lea inclusiv nu pot ocupa concomitent functii astfel incat unul sau una sa se afle fata de celalalt sau cealalta intr-o pozitie de conducer e. administrative si tehnice care se iau pentru garan tarea originalitatii lucrarilor de licenta. (5) nu este respectat. singure sau prin asoci ere. Cercetarii. b revete de inventie si alte drepturi de proprietate industriala. Universitatea po ate acorda prin contract dreptul de administrare si folosinta asupra bunurilor p atrimoniale societatilor comerciale sau asociatiilor in care are calitatea de as ociat sau actionar ori fundatiilor in care are calitatea de fondator.alti operatori economici in vederea unor programe de cercetare fundamentala si aplicativa sau a cresterii nivelului de calificare a specialistilor cu studii un iversitare. ART.

e) situatia asigurarii calitatii activitatilor din cadrul universitatii. cu consultar ea senatului universitar. Cercetarii. statiuni experimentale sau alte entit ati pentru activitati de productie si transfer de cunoastere si tehnologie. CAP. unitati de cercetare distincte sub raportul bugetului de venit uri si cheltuieli. sa gestioneze in mod efici ent activitatile de invatamant. c) situatia personalului institutiei. Program ele de studii astfel propuse se supun reglementarilor legale in vigoare referito are la asigurarea calitatii in invatamantul superior. initiata anual de Ministerul Educatiei. cercetare. aprobate de senatul uni versitar. d) rezultatele activitatilor de cercetare. scoli postuniversitare si extensii universitare care sunt responsabile de or ganizarea programelor de studii pe tipuri si cicluri de studii universitare. (5) Prin exceptie de la prevederile alin. muzee. (2) Orice facultate se infiinteaza. (2). cel tarziu pana in prima zi lucratoare a lunii aprilie a fiecarui an. studiouri si ateliere art istice. II Structura organizatorica a institutiilor de invatamant superior ART. Tineretului si Sportului. unita ti de microproductie si prestari servicii. unitati de pr oiectare. prin hotarare a Guvernului privi nd structura institutiilor de invatamant superior. se organizeaza sau se desfiinteaza la pr opunerea si cu aprobarea senatului universitar. (2) Institutia de invatamant superior poate infiinta. orice i nstitutie de invatamant superior poate cuprinde urmatoarele componente organizat orice: facultati. f) situatia respectarii eticii universitare si a eticii activitatilor de cer cetare. (3) Componentele prevazute la alin. departamente. Acest raport include cel putin: a) situatia financiara a universitatii. pe perioada determinat a si pe proiecte. Guvernul. (3) Raportul anual al rectorului este o componenta a raspunderii publice si constituie o conditie fundamentala pentru accesul la finantarile din bugetul pub lic. scoli doctora le. productie sau transfer cognitiv si te hnologic si sa asigure sprijinul administrativ adecvat membrilor comunitatii uni versitare. sa asigure criteriile si standardele de calitate. centre pentru formarea continua a resurselor umane. un raport privind starea u niversitatii. astfel incat institutia sa isi realizeze misiun ea. In s tructura institutiilor de invatamant superior functioneaza servicii tehnico-admi nistrative. centre de consultanta. pe surse de finantare si tipuri de c heltuieli.(2) Rectorul universitatii are obligatia sa prezinte anual. teatre. h) situatia insertiei profesionale a absolventilor din promotiile precedente . (4) O facultate poate include unul sau mai multe departamente. 132 (1) Facultatea este unitatea functionala care elaboreaza si gestioneaza prog ramele de studii. centre sau laboratoare. b) situatia fiecarui program de studii. care au autonomie si statute proprii. g) situatia posturilor vacante. ART. (3) Intr-o institutie de invatamant superior de stat. 131 (1) Pentru indeplinirea obiectivelor ce decurg din misiunea asumata. institute. artelor sau sportului. clinici universitare. poate sa infiinteze si sa finanteze un program de stud ii sau o facultate cu acele programe de studii care raspund unor cerinte stringe nte de instruire si formare profesionala in domenii de interes national. Raportul este facut public pe site-ul universitatii si este transm is tuturor partilor interesate. in situatii temeinic justific . Facultatea corespunde unuia sau mai multor domenii ale stiinte lor. (1) si (2) sunt organizate de fiecare in stitutie de invatamant superior.

de regula. de regula. se asigura pr egatirea in ciclul I de studii universitare . se organizeaza. in ciclul II de studii un iversitare . (4) In invatamantul universitar pentru minoritatile nationale. cu res pectarea legislatiei in vigoare. se constituie sectii/linii cu predare in limbile minoritatilor national e. Sectiile beneficiaza de autonomie universitara in organizarea activit atilor didactice.ate. care poate fi institutionalizata. c) in cadrul institutiilor de invatamant superior pot fi organizate grupe. se divizeaza. la propunerea Ministerului Educatiei. ART. in ac est caz. (5) Finantarea de baza se calculeaza dupa un coeficient marit pentru student ii care urmeaza cursurile in limba unei minoritati nationale. cat si in cadrul unei facultati. o durata de 14 saptam ani de activitati didactice urmate. precum s i in invatamantul postuniversitar. care are in componenta programele de studiu si structurile organizatorice aferente. cu consu ltarea senatului universitar. care stabileste proce durile de alegere si alte aspecte specifice structurilor organizatorice ale lini ei de studiu respective in concordanta cu Carta universitara. poate infiinta facultati. in limba materna. 133 (1) Departamentul este unitatea academica functionala care asigura producere a. prin departamentul se ctiei. in cadrul universitatilor de stat. de regula. (3) Departamentul se infiinteaza. Tineretului si Sportului. in conditiile leg ii. (2) Linia de studiu din cadrul universitatii multilingve si multiculturale s e organizeaza in departamente. s ectii sau linii de predare in limbile minoritatilor nationale. III Organizarea studiilor universitare SECTIUNEA 1 Structura anului universitar ART. la propunerea consil iului facultatii/facultatilor in care functioneaza. Un semestru are. ART. centrelor sau laboratoa relor de cercetare-dezvoltare este aprobata de catre senatul universitar. transmiterea si valorificarea cunoasterii in unul sau mai multe domenii de sp ecialitate. b) in institutii de invatamant superior multiculturale si multilingve.master si in ciclul III de studii universitare . Cadrele universitare apartinand liniei de studiu adopta si elaboreaza un regulament de functionare propriu. (3) Sectia de studiu este o forma de organizare a invatamantului universitar intr-o limba a minoritatilor nationale. 135 (1) Invatamantul superior pentru minoritatile nationale se realizeaza: a) in institutii de invatamant superior in cadrul carora functioneaza facult ati/linii/programe de studii cu predare in limba materna. se comaseaza sau se desfiinteaza prin hotarare a senatului universitar. in prima zi lucratoare a lunii octom brie si include doua semestre. (2) Un departament poate avea in componenta centre sau laboratoare de cercet are. in termen de 6 lun i de la data intrarii in vigoare a prezentei legi. ART. Guvernul. scoli postuniversitare si extensii universitare. 136 (1) Anul universitar incepe. (4) Departamentul poate organiza centre sau laboratoare de cercetare care fu nctioneaza ca unitati de venituri si cheltuieli in cadrul universitatii. statiunilor experimentale. 134 Infiintarea institutelor. ateliere artistice. In atribu irea creditelor de studii transferabile dintr-un semestru se are in vedere o per ioada de minimum 17 saptamani. atat la nivelul universitatii.licenta. de minimum 3 saptamani de examene . Structura anului universitar se aproba de catre senatul universitar.doctorat. CAP. Cercetarii. .

SECTIUNEA a 3-a Forme de organizare ART. in acord cu standardele nationale si internationale general e si specifice de calitate. master. respectiv a acreditarii pentru institutia in cauza. cu respectarea legislatiei in vigoare. fiecare limba de pre dare si pentru fiecare locatie geografica in care se desfasoara. Pentru fiecare ciclu u niversitar organizat. doctorat. senatul universitar aproba un regulament propriu de organi zare si functionare. (5) Programele de studii universitare dau acces la ocupatii si functii speci fice fiecarui ciclu de studii universitare absolvit. numarul de credite de studii transferabile pentru fiecare program de studii universitare. invatare. 139 Formele de organizare a programelor de studii sunt: a) cu frecventa. precum si cu amenda pentru organizatori. specifice fiecarui ciclu de studii univ . aplicatii practice si evaluare. Tineretului si Sportului.(2) Senatul universitar al fiecarei institutii de invatamant superior aproba anual. respectiv acreditare. 138 (1) Organizarea programelor de studii este de competenta institutiilor de in vatamant superior. planificate astfel incat sa duca la o calificare universitara certificata printr-o diploma s i printr-un supliment de diploma. Tineretului si Sportului. cu cel putin 3 luni inainte de inceperea anului universitar. (4) Pentru profesiile reglementate la nivelul Uniunii Europene. caracterizata prin activitati de invatamant si/sau de cerce tare programate pe durata intregii zile. de catre Ministerul Educatiei. reglementare a nationala nu poate contraveni celei europene. (3) Autorizarea provizorie si acreditarea programelor de studii universitare se realizeaza distinct pentru fiecare forma de invatamant. propus de catre agentiile de evaluare a calitatii care au evaluat fiecare p rogram. cercetare. ART. Cercetarii. (5) Nomenclatorul domeniilor si al programelor de studii universitare. Cercetari i. Curriculumul unui p rogram de studii universitare se stabileste astfel incat sa maximizeze sansele o btinerii calificarii dorite si se aproba de catre senatul universitar. (4) Programele de studii universitare sunt grupate pe domenii de studii si o rganizate pe 3 cicluri de studiu: licenta. (2) Curriculumul programului de studii universitare este concordant cu profi lul calificarii definit in Cadrul national al calificarilor. se stabilesc anual prin hotarare a Guvernului. precum si calendarul activitat ilor educationale specifice semestrelor academice de studiu. SECTIUNEA a 2-a Programe de studii universitare ART. (3) Concordanta dintre curriculum si calificarea oferita de programul de stu dii universitare este un criteriu obligatoriu de evaluare a asigurarii calitatii . si cu retragerea imediata. potrivit l egii penale. precum si numarul maxim de studenti care pot fi scolariz ati. locatiile geografice de desfasurare. regulamentu l privind activitatea profesionala a studentilor. 137 (1) Programul de studii universitare reprezinta un grup de unitati curricula re de predare. promovata de catre Minist erul Educatiei. domen iile si programele de studii universitare acreditate sau autorizate sa functione ze provizoriu. a autorizatiei de functionare provizorie. forma de invataman t sau limba de predare. inaintea datei de 31 marti e a anului respectiv. (2) Un program de studii universitare functioneaza legal daca este autorizat provizoriu sau acreditat si functioneaza in conditiile stabilite prin actul de autorizare. Organizarea si desfasurarea de programe de stu dii universitare care nu functioneaza legal se sanctioneaza cu nerecunoasterea s tudiilor pentru beneficiari.

SECTIUNEA a 4-a Contracte de studii ART. Pentru programele de studii universitare de doc torat. Obliga tiile referitoare la frecventa constituie un criteriu de evaluare a calitatii sc olii doctorale. SECTIUNEA a 5-a Admiterea in programe de studii ART. ART. 140 (1) Programele de studii universitare de licenta se pot organiza la urmatoar ele forme de invatamant: cu frecventa. (1) si (2) programele de studii de licenta si master din domeniile reglementate la nivelul Uniunii Europene. a studentilo r cu cadrele didactice si de cercetare. indiferent de forma de invatamant absolvita. (5) Diplomele si certificatele de studii universitare eliberate de instituti ile de invatamant superior. (2) Fiecare institutie de invatamant superior elaboreaza si aplica propriul regulament de organizare a admiterii in programele de studii oferite. a studentilor c u cadrele didactice de predare. (2) Programele de studii universitare de master se pot organiza la urmatoare le forme de invatamant: cu frecventa si cu frecventa redusa. (3) Conditiile de admitere. b) cu frecventa redusa. (1). coresponden ta dintre rezultatele invatarii si notele. in conditiile legii. obligatiile referitoare la frecventa sunt stabilite de catre conducerea s colii doctorale organizatoare a programelor respective. Acest regu lament se elaboreaza conform metodologiei-cadru prevazute la alin. care s e pot organiza doar la forma de invatamant cu frecventa. Contractele de studii nu se modifica in timpul anului universitar. Cercetarii. 142 (1) Ministerul Educatiei. (6) Pot organiza programe de studii universitare la formele de invatamant cu frecventa redusa si la distanta numai institutiile de invatamant superior care au acreditat programul de invatamant respectiv la forma de invatamant cu frecven ta. caracterizata prin activitati dedicate mai ales unor cursuri de sinteza si pregatirii aplicative. c) la distanta. programate in mod compact si perio dic. 141 Institutia de invatamant superior semneaza cu fiecare student/student-doctor and/cursant/cercetator postdoctoral inmatriculat la un program de studii un cont ract de studii universitare in concordanta cu prevederile regulamentelor de orga nizare si desfasurare a programelor de studii si cu respectarea legislatiei in v igoare. presupunand intalnirea nemijlocita. completate de alte mijloace de pregatire specifi ce invatamantului la distanta. competentele si cunostintele verificate. inclusiv cifrele de scolarizare trebuie facute p . caracterizata prin utilizarea unor resurse electronice. diplomele sau certificatele de studii acordate trebuie sa fie identice pentru orice forma de invatamant corespunzatoa re unui anumit program de studii din cadrul unei institutii de invatamant superi or. pentru aceleasi programe de stu dii. Tineretului si Sportului elaboreaza an ual o metodologie-cadru privind organizarea admiterii in institutiile de invatam ant superior de stat si particulare din Romania. Cercetarii. sunt echivalente. (4) Programele de studii universitare de doctorat se pot organiza numai la f orma de invatamant cu frecventa. in spatiul universitar. in spatiul universitar. info rmatice si de comunicatii specifice.ersitare. aproximativ uniform distribuite saptamanal/zilnic pe parcursul semestr ului si presupunand intalnirea nemijlocita. conform unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei. Metodologia de organizare a examenelor. (3) Fac exceptie de la prevederile alin. Tineretului si Sportului. inclusiv in vederea finantarii. activitati de autoinvatare si autoevaluare completate de activitati specifice de tutorat. cu frecventa redusa si la distanta.

pentru fiec are ciclu si program de studii universitare. prin metodologiile proprii de admitere. e) examen de selectie. mai putin pe perioadele de intrerupere a studiilor. 143 (1) Examenele de finalizare a studiilor in invatamantul superior sunt: a) examen de licenta. Tineretului si Sportului . cercetarii. (4) Indrumatorii lucrarilor de licenta. (6) O persoana poate beneficia de finantare de la buget pentru un singur pro gram de licenta. de la inmatriculare s i pana la sustinerea examenului de finalizare a studiilor sau exmatriculare. in cel mu lt doua zile lucratoare de la depunerea cererii si neconditionat. taxe de inscriere pentru organizarea si desfasurarea admiterii. respectiv student-doctorand. pentru programele de studii postuniversitare de ti p specializare. (2) Examenele prevazute la alin. inclusiv in ceea ce priveste taxele de scolarizare. pentru ciclul de studii universitare de master. (8) Institutiile de invatamant superior au obligatia sa restituie. b) examen de disertatie. aprob ata prin ordin al ministrului educatiei. (7) Persoana admisa la un program de studii universitare de licenta. de diploma. in cazul studentilo r/absolventilor care provin de la institutii de invatamant superior si/sau progr ame de studii care au intrat in lichidare. SECTIUNEA a 7-a Examenele de evaluare pe parcurs a studentilor ART. Cercetarii. cu cel putin 6 luni inainte de sust inerea concursului de admitere.ublice in fiecare an. (4) La admiterea in invatamantul superior de stat si particular. master sau doctorat are calitatea de student. desemnate de Ministerul Educatiei. 144 . de disertatie sau de doctorat. acr editate. in cuantumurile aprobate de senatele universitare. care preceda examenul de licenta. (3) Absolventii programelor de studiu din institutiile de invatamant superio r autorizate provizoriu vor finaliza studiile prin examen numai in cadrul instit utiilor de invatamant superior care au programe de studiu cu profil similar. i n termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi. pentru un singur program de master si pentru un singur program de doctorat. cetatenii statelor membre ale Uniun ii Europene. pe baza unui regulament propriu aprobat de senatul universitar si care respecta metodologia-cadru. (5) Institutiile de invatamant superior pot percepe de la candidati. in conf ormitate cu prevederile legale in vigoare. fara percepere a unor taxe. scut irea la plata acestor taxe sau reducerea lor. SECTIUNEA a 6-a Examene de finalizare a studiilor ART. ai statelor apartinand Spatiului Economic European si ai Confederat iei Elvetiene pot candida in aceleasi conditii prevazute de lege pentru cetateni i romani. de catre universitate. de diploma. pentru ciclul de studii universitare de licenta sau ex amen de diploma pentru invatamantul din domeniul stiintelor ingineresti. tineretului si sportului. c) examen de sustinere publica a tezei de doctorat. dosarele candidatilor declarati respinsi sau ale celor care renunta la locul obtinut prin admitere. (1) se organizeaza si se desfasoara numai d e catre institutiile de invatamant superior acreditate. dupa afisarea rezultatelor finale. de disertatie si de doct orat raspund in solidar cu autorii acestora de asigurarea originalitatii continu tului acestora. Se natele universitare pot sa prevada. d) examen de certificare. pe intreaga perioada a prezentei sale in cadrul programului respectiv. (5) Este interzisa comercializarea de lucrari stiintifice in vederea facilit arii falsificarii de catre cumparator a calitatii de autor al unei lucrari de li centa.

actele de studii se elibereaza in concordanta cu reglementarile nationale si cu prevederile acordurilor interinstitutionale. nota 5 certificand dobandirea competentelo r minimale aferente unei discipline si promovarea unui examen. SECTIUNEA a 9-a Credite de studii ART. 146 Rectorul poate anula. (3) In cazul unor programe de studii organizate in comun de doua sau mai mul te universitati. se stabileste la propunerea Ministerului Educatiei. un certificat sau o diploma de studii atunci cand se dovedeste ca s-a obtinut prin mijloace fraudu loase sau prin incalcarea prevederilor Codului de etica si deontologie universit ara. conform propriilor r egulamente institutionale si prevederilor Cartei universitare. cercetarii. Decanul poate dispune reor ganizarea examenului. pe baza normelor europene. (3) Rezultatele in invatare sunt apreciate la examene: a) cu note intregi de la 10 la 1. de studentii examin ati. (3) Numarul minim de credite necesar promovarii anului universitar se stabil este de catre senatul universitar. care au in vedere asigurarea calitatii si respec tarea prevederilor Codului de etica si deontologie universitara. b) cu calificative. Cercetar . exprimandu-l in termenii creditelor de studii trans ferabile. ART. (2) Institutiile de invatamant superior dispun de metodologii de examinare a probate de senatul universitar. (2) Studiile efectuate in cadrul programului de studii intrerupt ca urmare a exmatricularii datorate incalcarii prevederilor Codului de etica si deontologie universitara nu pot fi recunoscute in cazul unei noi inmatriculari. tineretului si sportului si a unor metodologii specifice aprobate de senatul universitar al fiecarei ins titutii de invatamant superior. de absolventi in cursul examenelor de finalizare a studiilor este in exclus ivitate de competenta institutiilor de invatamant superior. Un credit de studiu transferabil consta in cantitatea de munca intelec tuala dirijata si independenta necesara pentru finalizarea individuala de catre student a unei unitati componente a unui curs din cadrul unui program de studii universitare. ART. cu aprobarea senatului universitar. (4) Rezultatele unui examen sau ale unei evaluari pot fi anulate de catre de canul facultatii in temeiul prevederilor din Carta universitara. atunci cand se dovedeste ca acestea au fost obtinute in mod fraudulos sau prin incalcarea preve derilor Codului de etica si deontologie universitara. (4) Durata programelor de studii universitare de licenta si master. invatare. pe domen ii de specializare. aplicare practica si examinare in concordanta cu ECTS/SECT. SECTIUNEA a 8-a Diplome ART. ale sistemului europe an de acumulare si transfer al creditelor de studii.(1) Succesul academic al unui student pe parcursul unui program de studii es te determinat prin evaluari sumative de tip examen si prin evaluarea continua. 148 (1) Programele de studii universitare planifica si organizeaza volumul de mu nca specific activitatilor de predare. (2) Munca intelectuala individuala a unui student nu poate fi mai mica decat cea corespunzatoare unui numar anual de 60 de credite de studiu transferabile. completata cu validarea rezultatelor invatarii. dupa caz. cu respectarea metodologiei -cadru. 147 (1) Recunoasterea si echivalarea studiilor sau a perioadelor de studii efect uate in tara sau in strainatate se realizeaza pe baza unei metodologii-cadru sta bilite prin ordin al ministrului educatiei. 145 Analiza contestatiilor depuse de candidatii la admitere.

(2) Pentru echivalarea. institutiile de invatamant superior acreditate pot elibera. (3) Un procent de maximum 5% din numarul studentilor cu frecventa dintr-un p rogram de studii universitare de licenta pot parcurge. la cerere. stiinte j uridice si teologie pastorala este de 4 ani. cu ciclul I de studii universitare de licenta. in conditiile prevazute de regulamentele de organizare si desfasurare a programelor de studii si cu respec tarea legislatiei in vigoare. de 3-4 ani si corespunde unui numar de minimum 60 de credite de studii transferabile pentru un an de studii. Cercetarii. realiz at prin colegiul cu durata de 3 ani sau institutul pedagogic cu durata de 3 ani. Durata studiilor de lice nta pentru invatamantul universitar din domeniile stiinte ingineresti. Tineretului si Sportului si se aproba prin hotarare a Guvernului. (3) Pentru cadrele didactice din invatamantul preuniversitar. dintre care cel putin 50% in afara universi tatilor. Cercetarii. SECTIUNEA a 10-a Ciclul I . (6) Numarul de credite de studii transferabile aferente ciclului de studii u niversitare de doctorat se stabileste de fiecare universitate in functie de dome niul stiintific sau artistic. in urma evaluarii externe realizata de catre ARACIS sau de catre o alta agentie de asigurare a calitatii. cu aprobarea consiliului facultatii. inregistrata in Registrul European pentru Asigurarea Calitatii in Invatamantul Superior (EQAR). dupa caz. Tineretului si Sportului aloca pentru studiile .Studii universitare de licenta A. Pentru aceasta operatiune. (4) In cadrul studiilor universitare de licenta este obligatorie efectuarea unor stagii de practica. 149 (1) Numarul creditelor de studii transferabile constituie elementul de refer inta pe care universitatile il pot utiliza in recunoasterea unor studii sau peri oade de studii universitare legale efectuate anterior in acelasi domeniu fundame ntal in scopul echivalarii si transferarii creditelor de studiu transferabile si a eventualei continuari a studiilor dintr-un program de studii. 150 (1) Acreditarea unui program de studii universitare de licenta si stabilirea numarului maxim de studenti care pot fi scolarizati in cadrul programului si ca rora li se poate acorda o diploma de absolvire se realizeaza prin hotarare a Guv ernului. (5) Durata totala cumulata a ciclului de studii universitare de licenta si d e master corespunde obtinerii a cel putin 300 de credite de studii transferabile . institu tiile de invatamant superior pot percepe taxe in cuantumul aprobat de senatul un iversitar. docu mente in cadrul carora sa fie atribuit un numar de credite de studiu transferabi le disciplinelor de curs urmate de absolvent. pe baza ECTS/SECT. 2 ani de studii intr-un singur an.ii. cu exceptia institutiilor de inva tamant superior medical si al ultimului an de studii. Organizarea ART. Tineretului si Sportului poate echivala printr-o metodologie specifica. (5) Studiile universitare de licenta la forma de invatamant cu frecventa se pot organiza in regim de finantare de la bugetul de stat sau in regim cu taxa. Studiile universitare de licenta corespund unui numar cuprins intre minimum 180 si maximum 240 de credite de studii transferabile. continuarea sau finalizarea studiilor si recunoaster ea in strainatate a unor diplome eliberate anterior introducerii sistemului de c redite transferabile. si se fin alizeaza prin nivelul 6 din EQF/CEC. M inisterul Educatiei. invatamantul universitar de scurta durata. durata specifica a studiilor universitare de licenta este. (2) La invatamantul cu frecventa. din tara sau din strainatate. pe baza informatiilor existente in registrul matricol prop riu. conform ECTS/SECT. ART. Universitatile au obligatia de a asigura un minim de 30 % din locurile de practica necesare. potrivit legii. Ministerul Edu catiei.

154 (1) Programele de studii universitare de master pot fi: a) master profesional. intr-un prog ram unitar de studii universitare cu o durata cuprinsa intre 5 si 6 ani. organizat exclusiv la forma de invatamant cu frecventa. dupa caz. institutiile de invatamant superior pot stabili facilitati sau conditii speciale referitoare la admiterea candidatilor l a programe de studii universitare de licenta. (2) In cadrul metodologiei proprii. 151 (1) Pot participa la admiterea in ciclul I de studii universitare absolventi i de liceu cu diploma de bacalaureat sau diploma echivalenta. care au obtinut in perioada studii lor liceale distinctii la olimpiadele scolare si/sau la alte concursuri national e sau internationale. (6) Senatul universitar poate infiinta duble specializari. in limba romana si intr-o l imba de circulatie internationala. diplom a de urbanist. c) master didactic. (2) Pe diploma de licenta. in conditiile prezentei legi. Masterul de cercetare este exclusiv la forma de invatamant c u frecventa si poate fi organizat in cadrul scolilor doctorale. diploma de inginer sau.Studii universitare de master A. ART. Pe ntru profesii reglementate prin norme. Invatarea realizata in cadrul masterului de cercetare po ate fi echivalata cu primul an de studiu din cadrul programelor de studii univer sitare de doctorat. orientat preponderent spre formarea competentelor pro fesionale. (2) Pot organiza programe de studii universitare de master intr-un domeniu a cele institutii de invatamant superior care sunt acreditate sau autorizate provi . Organizarea ART. C. 152 (1) Diploma conferita dupa promovarea unui program de studii universitare de licenta se numeste diploma de licenta. pe diploma de inginer sau. (2) Diploma de absolvire sau de licenta a absolventilor invatamantului super ior de lunga durata din perioada anterioara aplicarii celor trei cicluri tip Bol ogna este echivalenta cu diploma de studii universitare de master in specialitat e. Admiterea ART. dupa caz. diploma de inginer. Dipl oma de licenta. orientat preponderent spre formarea competentelor de cercetare stiintifica.universitare de licenta la forma de invatamant cu frecventa un numar de granturi de studii finantate de la buget. diplomele obtinute fiind ec hivalente diplomei de master. pe diploma d e urbanist se mentioneaza toate informatiile necesare pentru a descrie programul de studii absolvit. pentru universitatile de stat. cuprins intre 60 si 120. Diploma ART. B. SECTIUNEA a 11-a Ciclul II . Procedura de auto rizare si acreditare a acestor specializari este cea prevazuta de lege. respectiv diploma de urbanist sunt insotite de suplimentul la diploma si se elibereaza. inclusiv forma de invatamant urmata si titlul obtinut. 153 (1) Programele de studii universitare de master reprezinta al II-lea ciclu d e studii universitare si se finalizeaza prin nivelul 7 din EQF/CEC si din Cadrul National al Calificarilor. recomandari sau bune practici europene. Acestea au o durata normala de 1-2 ani si corespund unui numar minim de credite de studii transferabile. gratuit. la inva tamantul cu frecventa. c iclul I si ciclul II de studii universitare pot fi oferite comasat. b) master de cercetare.

Admiterea ART. Scolile doctorale se pot organiza de catre o universitate sau un consortiu universitar ori de catre consortii sau parteneriate care se stabilesc legal intre o universitate sau un consortiu unive rsitar si unitati de cercetare-dezvoltare. (3) Academia Romana poate infiinta Scoala de Studii Doctorale a Academiei Ro mane. B. in limba romana si o limba de circulatie inte rnationala. Aceasta este insotita de suplimentul la d iploma care se elibereaza gratuit. programele de studii promovate sunt stabilite anual de cat re senatul universitar si comunicate Ministerului Educatiei. 155 (1) Acreditarea pentru o universitate a unui domeniu de studii universitare de master. Tineretului si Sportului. 156 Pot candida la programe de studii universitare de master absolventii cu dipl oma de licenta sau echivalenta. pentru a fi publica te centralizat. impreuna cu stabilirea numarului maxim al studentilor care pot fi sco larizati si carora li se poate acorda o diploma de absolvire se realizeaza prin hotarare a Guvernului. SECTIUNEA a 12-a Ciclul III . Acestea se desfasoara pe baza unui cod al st udiilor universitare de doctorat. pentru universitatile de stat. Cercetarii. Tineretului si Sportului aloca pentru studiile universitare de master la forma de invatamant cu frecventa un numar de granturi de studii finantate de la buget. inreg istrata in Registrul European pentru Asigurarea Calitatii in Invatamantul Superi or. acredi . a acreditarii. (2) Programele de studii universitare de doctorat se organizeaza in scoli do ctorale acreditate sau autorizate provizoriu. Diploma ART. aprobat prin hotarare a Guvernului. ART. denumita in continuare IOSUD. 157 Diploma conferita dupa promovarea unui program de studii universitare de mas ter si sustinerea cu succes a lucrarii de disertatie se numeste diploma de maste r si cuprinde toate informatiile necesare pentru a descrie programul de studii a bsolvit. respectiv a evaluarii periodice. asociatii profesionale si/sau institutii publice pentru dezvoltarea unor programe de studii universitare de master care sa raspunda cerintelor piet ei muncii. (4) Ministerul Educatiei. din tara sau strainatate. in urma evaluarii externe realizate de catre ARACIS sau d e catre o alta agentie de asigurare a calitatii. pe baza autorizarii prov izorii. 158 (1) Studiile universitare de doctorat reprezinta al III-lea ciclu de studii universitare si permit dobandirea unei calificari de nivelul 8 din EQF/CEC si di n Cadrul National al Calificarilor. cu respectarea prevederilor prezentei legi in privinta autorizarii. (3) Institutiile de invatamant superior pot stabili parteneriate cu operator i economici. respectiv parteneriat ele sau consortiile organizatoare de una sau mai multe scoli doctorale acreditat e sau autorizate provizoriu constituie o institutie organizatoare de studii univ ersitare de doctorat. (2) In cadrul domeniului acreditat sau autorizat provizoriu pentru studii un iversitare de master. C. Tineret ului si Sportului pana la data de 1 februarie a fiecarui an. Organizarea ART. Cercetarii. recunoscuta ca atare de Mini sterul Educatiei. Universitatile. denumit in continuare EQAR. inclusiv forma de invatamant.zoriu in acest scop. Cercetarii.Studii universitare de doctorat A.

cu aprobarea senatului universitar. la prop unerea conducatorului de doctorat si in limita fondurilor disponibile. din 5 in 5 ani. ARACIS sau agentia prev azuta la alin. care are ca finalitate producerea de cunoastere stii ntifica originala. pe baza rapoartelor CNCS referitoare la calitatea cercetarii si a rapoartelor CN ATDCU referitoare la calitatea resurselor umane. in cadrul scolii doctorale. 159 (1) Programul de studii universitare de doctorat se desfasoara in cadrul une i scoli doctorale sub coordonarea unui conducator de doctorat si cuprinde: a) un program de pregatire bazat pe studii universitare avansate. parcurgerea unor stagii anterioare de doctorat si/sau a unor stag ii de cercetare stiintifica. durata programului de studii universitare de doct orat poate fi prelungita cu 1-2 ani. (5) Studiile universitare de doctorat se pot intrerupe din motive temeinice. din tara sau strainatate. de regula. b) un program individual de cercetare stiintifica sau creatie artistica. Doctoratul stiintific este o c onditie pentru cariera profesionala in invatamantul superior si cercetare. (1). La nivelul IOSUD functioneaza consiliul pentru studiile universitare de doctorat. cercetarii. (6) Programele de studii universitare de doctorat sunt de doua tipuri: a) doctorat stiintific. cercetar ii. de sisteme proprii si specifice de conducere si administrare a programelor d e studii si cercetare. (8) Studiile universitare de doctorat dispun. Scoala de Studii Doc torale a Academiei Romane poate fi IOSUD si poate organiza programe universitare de doctorat. ART. care are ca fin alitate producerea de cunoastere originala pe baza aplicarii metodei stiintifice si a reflectiei sistematice. asupra unor creatii artistice sau asupra unor perf ormante sportive de inalt nivel national si international si care poate constitu i o baza pentru cariera profesionala in invatamantul superior si in cercetare in domeniile artelor si sportului. conform regulamentului propriu de o rganizare si desfasurare a studiilor universitare de doctorat si in conditiile p rezentei legi. retragerea acreditarii in vederea organizarii d e studii universitare de doctorat. Cercetarii. durata studiilor universitare de doctorat respecta reglementarile in cauza. org anizat numai la forma de invatamant cu frecventa. (7) Scolile doctorale din cadrul IOSUD se organizeaza pe discipline sau tema tici disciplinare si interdisciplinare. pe baza unor metode stiintifice. desfasurate in tara sau in strainatate. d e 3 ani. Acreditarea in vederea organizarii de studii universitare de doctorat se atesta prin ordin al ministrului educatiei. in cadrul institutional al IOS UD. La nivelul fiec arei scoli doctorale functioneaza consiliul scolii doctorale. In situatii speciale. Sistemul de criterii si metodol ogia de evaluare se stabilesc prin ordin al ministrului educatiei. precum si recunoasterea unor cursu ri parcurse in cadrul programelor de studii universitare de master de cercetare. in domeniile artelor sau sportului.tarii si functionarii ca institutie de invatamant superior. t ineretului si sportului. tineretului si sportului. relevanta international. in conditiile stabilite prin regulamentul institutional propriu de organizare s i desfasurare a studiilor universitare de doctorat. Tineretului si Sp ortului acordarea sau. (2) In domeniile de studii reglementate la nivel european. b) doctorat profesional. (4) propune Ministerului Educatiei. (5) Pe baza rezultatelor evaluarii scolii doctorale. in vederea acreditarii. (3) Durata programului de studii universitare de doctorat este. (4) Fiecare scoala doctorala este evaluata individual. dupa caz. pentru fiecare domeni u in parte. in universi tati sau in centre de cercetare de prestigiu. pe baza propunerilor comune ale ARACIS. Aceste structuri f unctioneaza conform prevederilor prezentei legi si ale codului studiilor univers itare de doctorat prevazut la alin. (4) O scoala doctorala poate recunoaste. Fiecare scoala doctorala este evaluata periodic. inclusiv la nivelul scolilor doctorale. Durata acestor studii se pre . Evaluarea scolii doctorale se face pe baza p erformantei scolii doctorale si a capacitatii institutionale a IOSUD din care fa ce parte scoala doctorala. CNCS si CNATDCU . Evaluarea scolilor doctorale se face de catre ARACIS sau de catre o alta agentie de asigurare a calitatii.

(4) Numarul anual de granturi doctorale alocate celor doua tipuri de competi tii prevazute la alin. Tineretului si Sportului aloca anual. conform prevederilor din Carta universitara. ART. specialisti din strainatate care detin dreptu l legal de a conduce doctorat. C. 166 alin. (2) Ministerul Educatiei. pe baza unui acord scris intre institutiile org anizatoare implicate. pe baza de contract. in limita a 4-6 ore conventionale didactice pe sa . pe o durata de minimum 3 ani. Aceste granturi sunt ajustate cu coefi cienti corespunzatori pe domenii disciplinare si profesionale ale doctoratului. in limba minoritatilor nation ale sau intr-o limba de circulatie internationala. 164 (1) Pe parcursul desfasurarii studiilor universitare de doctorat. potrivit contr actului de studii de doctorat. in regim cu taxa sau din alte surse legal constituite. (6) Curriculumul de pregatire si programul de cercetare sunt stabilite de co nducatorul de doctorat si de scoala doctorala. fara plata contributiilor la asigurarile sociale de stat. membri ai unei scoli doctorale. studentul-doctorand beneficiaza de recunoas terea vechimii in munca si specialitate si de asistenta medicala gratuita. cercetarii. tineretului si sp ortului. la asigurarile pentru somaj . (3) Granturile doctorale se acorda pe baza de competitie nationala de proiec te stiintifice intre scolile doctorale sau competitie nationala de proiecte stii ntifice intre conducatorii de doctorat. pe perioada determinata. IOSUD poate angaja. cu perioadele cumulate ale intreruperilor aprobate. 161 Doctoratul se poate desfasura in limba romana. (3). (2) In contextul politicilor de asigurare a mobilitatii universitare. in consecinta. Grantul doctora l include cuantumul bursei individuale si costurile pentru programul de studii a vansate si pentru programul de cercetare. Doctoratul in cotutela poate fi organizat si in cazul in c are conducatorii de doctorat sunt din aceeasi IOSUD. conform contractului de studi i doctorale incheiat intre IOSUD. pentru studiile universitare de doctorat stiintific si pentru doctoratul profesional din domeniul artelor si al sportului. 162 (1) Studiile universitare de doctorat se pot organiza si in cotutela. 163 Au dreptul sa participe la concursul de admitere la studii universitare de d octorat numai absolventii cu diploma de master sau echivalenta acesteia.lungeste. (3) Studentul-doctorand poate desfasura activitati didactice. Admiterea ART. B. conform art. dar au specializari/domenii diferite de studiu sau unul dintre conducatorii de doctorat a atins varsta pens ionarii. Studentii-doc toranzi sunt incadrati de catre IOSUD sau oricare dintre membrii IOSUD ca asiste nti de cercetare sau asistenti universitari. la asigurarile sociale de sanatate si pentru accidente de munca si boli profes ionale. Competit iile sunt organizate in coordonarea CNCS. ART. Cercetarii. 160 (1) Studiile universitare de doctorat se organizeaza cu finantare de la buge tul de stat. prin hotarare a Guvernului. ART. (4). persoana i nscrisa in programul de studii are calitatea de student-doctorand. precum si metodologia de desfasurare a competitiilor se stabilesc prin ordin al ministrului educatiei. Studentul-doctorand ART. caz in care studentul-doctorand isi desfasoara activitatea sub indrumarea concomitenta a unui conducator de doctorat din Romania si a unui conducator de doctorat dint r-o alta tara sau sub indrumarea concomitenta a doi conducatori de doctorat din institutii diferite din Romania. (2) Pe toata durata activitatii. conducatorul de doctorat si studentul-doctoran d. un numar de granturi doctorale multianuale.

Aceste standarde se stabilesc pe baza unor criterii de evaluare relevante la nivel int ernational. 165 (1) Perioada desfasurarii studiilor universitare de doctorat este asimilata. la propunerea CNATDCU de ac ordare a atestatului de abilitare. (4) Specialistii care au dobandit dreptul legal de a conduce doctorate in in stitutii de invatamant superior sau de cercetare-dezvoltare din strainatate doba ndesc calitatea de conducator de doctorat in cadrul IOSUD din Romania. fie printr-o conventie internationala de recunoastere reciproca. b) Ministerul Educatiei. la asigurarile pentru somaj. cercetarii. Tineretului si Sportului stabileste o l ista a institutiilor de invatamant superior. tineretului si sportului. aflate printre cele mai prestigioase universitati ale lumii. la asigurarile sociale de stat. Conducatorul de doctorat ART. in conformitate cu standardele si procedurile elaborate de Ministerul Educatiei. D. cu r espectarea drepturilor si obligatiilor ce revin salariatului si cu plata contrib utiilor datorate. a) sau b). tineretului s i sportului. 167 . din afara tarilor mentionate la lit . Activitatile didactice care depasesc acest nivel vor fi remunerate in c onformitate cu legislatia in vigoare. intrand sub incidenta Codului muncii. cadrele didactice si de cercetare care au do bandit acest drept trebuie sa aiba un contract de munca cu un IOSUD sau o instit utie membra a unui IOSUD si sa fie membre ale unei scoli doctorale. (5) Un conducator de doctorat poate indruma studenti-doctoranzi numai in dom eniul pentru care a obtinut acest drept. (3) Pentru a conduce doctorate. Cercetarii. dupa cum urmeaza: a) specialistii care au calitatea de conducator de doctorat in una din taril e Uniunii Europene. Specialistii care au calitatea de conducator de doctorat in una din institutiile aflate pe ac easta lista dobandesc automat calitatea de conducator de doctorat in Romania. pentru stabilirea stagiului de cotiz are. (2) Calitatea de conducator de doctorat este acordata prin ordin al ministru lui educatiei. 166 (1) Pot fi conducatori de doctorat persoanele care au obtinut dreptul de con ducere de doctorat inaintea intrarii in vigoare a prezentei legi. la asigurarile sociale de sanatate si pentru accidente de munca s i boli profesionale. (2). tineretului si sportului. Cadrele dida ctice si de cercetare abilitate si cercetatorii stiintifici abilitati devin cond ucatori de doctorat in urma abilitarii. ART. a). in aceasta perioada. in urma unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei. fie conform prevederilor alin. avand cel putin functia de lector /sef de lucrari. pot obtine calit atea de conducator de doctorat in Romania. IOSUD elibereaza o adeverinta care at esta perioada in care studentul-doctorand a urmat studiile universitare de docto rat. conform legislatiei in domeniul pensiilor. cercetarii. pe baza unei met odologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei. altele decat cele prevazute la lit. potrivit legii. ale Spatiului Economic European si Confederatia Elvetiana do bandesc automat calitatea de conducator de doctorat in Romania. cercetarii. Tineretului si Sportului. (2) Dupa sustinerea tezei de doctorat. c) specialistii care sunt conducatori de doctorat in cadrul unor institutii din strainatate. respectiv de cercetator stiintific gradul III. cu exceptia cazului in care studentul-doctorand realizeaza venituri pentru care plateste. contributii la asigurarile sociale.ptamana. Cercetarii. ART. precum si pers oanele care au obtinut atestatul de abilitare. tineretului si sportului. propuse de CNATDCU si aprobate prin ordin al ministrului educatiei. Standardele minimale de acceptare de catre CNATDCU a dosarului pentru obtinerea atestatului de abilitare nu depind de func tia didactica sau de gradul profesional si sunt identice cu standardele de acord are a titlului de profesor universitar. cercetarii.

cercetarii. (2) Un conducator de doctorat poate indruma simultan maximum 8 studenti-doct oranzi. comisia de doctora t va preciza elementele de continut care urmeaza sa fie refacute sau completate in teza de doctorat si va solicita o noua sustinere publica a tezei. dupa evaluarea de catre toti referentii. "Satisfacator" si "Nesatisfac ator". "Bine" sau "Satisfacator" com isia de doctorat propune acordarea titlului de doctor. (5) Daca studentul-doctorand a indeplinit toate cerintele prevazute in progr amul de cercetare stiintifica si aprecierile asupra tezei de doctorat permit atr ibuirea calificativului "Excelent". Aceasta se redacteaza si in fo rmat digital. dupa validarea tezei de doctorat de catre CNATDC U. (3) Pentru activitatea pe care o desfasoara in aceasta calitate. iar studentul-doctorand va fi exmatriculat. aflati in diverse stadii ale studiilor de doctorat.(1) Un conducator de doctorat nu poate indruma simultan studenti-doctoranzi decat intr-un singur IOSUD. "Foarte bine". (8) In cazul in care CNATDCU invalideaza argumentat teza de doctorat. Tineretului si Sportului o motivatie scrisa de invalidare. (9) Teza de doctorat este un document public. tineretului si sportului acordarea sau neacordarea titlului de doctor. De regula. Cercetarii. Comisia de doctorat este alcatuita din cel putin 5 membri: prese dintele. cercet arii. redactata in baza observatiilor CNATDCU. tineretului si sportului. Teza de doctorat si ane . "Foarte bine". este propusa de conducatorul de doctorat si aprobata de co nducerea IOSUD. 168 (1) Teza de doctorat se elaboreaza conform cerintelor stabilite de IOSUD pri n regulamentul de organizare si desfasurare a programelor de studii universitare de doctorat si in concordanta cu reglementarile prevazute in codul studiilor un iversitare de doctorat. spre validare. IOSUD primeste din partea Ministerului Educatiei. in urma evaluarii dosarului. In cazul in care si la a doua sustinere publica se obtine calificativul "Nesatisfacator". (3) Teza de doctorat se sustine in sedinta publica in fata comisiei de docto rat. ca si in ca zul primei sustineri. (4) Pe baza sustinerii publice a tezei de doctorat si a rapoartelor referent ilor oficiali. exceptie facand doctoratele conduse in cotutela. conducatori i de doctorat sunt remunerati in conformitate cu legislatia in vigoare. Membrii comisiei de doctorat au titlul de doctor s i au cel putin functia didactica de conferentiar universitar sau de cercetator s tiintific gradul II ori au calitatea de conducator de doctorat. teza de doctorat poate fi insotita de inregis trarea pe suport digital a creatiei artistice originale. (7) Titlul de doctor se atribuie prin ordin al ministrului educatiei. Calificativele care pot fi atribuite sunt: "Excelent". S ustinerea publica include obligatoriu o sesiune de intrebari din partea membrilo r comisiei de doctorat si a publicului. calificativul "Excelent" se acorda pentru maximum 15% dintre c andidatii care obtin titlul de doctor intr-un anumit IOSUD. "Bine". In domeniul artelor. (2) Comisia de sustinere publica a tezei de doctorat. propune minist rului educatiei. propunere care se inainte aza CNATDCU. denumita in continuare comisie de doctorat. specialisti in domeniul in care a fo st elaborata teza de doctorat si din care cel putin doi isi desfasoara activitat ea in afara IOSUD respective. Sustinerea tezei de doctorat poate avea loc in prezenta a cel putin 4 dintre membrii comisiei de doctorat. titlul d e doctor nu va fi acordat. ART. conducatorul de doctorat si cel putin 3 refer enti oficiali din tara sau din strainatate. in decursul unui an universitar. CNATDCU. cu part iciparea obligatorie a presedintelui comisiei si a conducatorului de doctorat. titlul de doctor nu va fi acordat. Lucr area de doctorat poate fi retransmisa CNATDCU in termen de un an de la data prim ei invalidari. comisia de doctorat evalueaza si delibereaza asupra calificativul ui pe care urmeaza sa il atribuie tezei de doctorat. Daca lucrarea de doctorat se invalideaza si a doua oara. ca reprezentant al IOSUD. iar studentul -doctorand va fi exmatriculat. A doua sust inere publica a tezei are loc in fata aceleiasi comisii de doctorat. (6) In cazul atribuirii calificativului "Nesatisfacator". in tara sau in s trainatate.

la propunerea IOSUD. c orespunzandu-i acronimul Dr. cu respectarea legislatiei in vigoare in domeniul dre pturilor de autor. de CNATDCU. IV Organizarea invatamantului postuniversitar ART. pe baza unor rapo arte externe de evaluare. la propunerea CNATDCU. 170 (1) In cazul nerespectarii standardelor de calitate sau de etica profesional a. (4) Conducatorii de doctorat sunt evaluati o data la 5 ani. Ministerul Educatiei. Cercetarii. b) programe postuniversitare de formare si dezvoltare profesionala continua. in mod expres. in mod expres.xele sale se publica pe un site administrat de Ministerul Educatiei. SECTIUNEA 1 Programele postdoctorale ART. b) retragerea titlului de doctor. Procedurile de e valuare sunt stabilite de Ministerul Educatiei. ART. (3) In urma finalizarii studiilor universitare de doctorat profesional. dupa caz. c) retragerea acreditarii scolii doctorale. b) asigura cadrul institutional pentru dezvoltarea cercetarilor dupa finaliz area studiilor universitare de doctorat. In diploma care certifica obtinerea si d etinerea titlului de doctor se mentioneaza. (2) Reacreditarea scolii doctorale se poate obtine dupa cel putin 5 ani de l a pierderea acestei calitati. Tineretului si Sportului. ART. se c onfera de catre IOSUD diploma si titlul de doctor intr-un domeniu profesional. CAP. Dezvoltarii Tehnologice si Inovarii. Cercetarii. Tineretului si Sportului. 158. poate lua urmatoarele masu ri. de CNCS. ale carui aprecieri sunt validate printr-o evaluar e externa efectuata de CNATDCU. ceea ce implica retragerea drept ului scolii doctorale de a organiza concurs de admitere pentru selectarea de noi studenti-doctoranzi. corespunzandu-i acr onimul Dr. intocmite. c onform art. P. 171 Programele postuniversitare sunt: a) programe postdoctorale de cercetare avansata. Rezultatele pozitive ale acestor proceduri sunt conditii necesare pentru aprobare din partea Ministerului Educatiei. . (2) In urma finalizarii studiilor universitare de doctorat stiintific. 169 (1) Diploma conferita dupa promovarea unui program de studii universitare de doctorat se numeste diploma de doctor. in cea care c ertifica obtinerea si detinerea titlului de doctor intr-un domeniu profesional s e mentioneaza. Cercetarii. alternativ sau simultan: a) retragerea calitatii de conducator de doctorat. (3) Redobandirea calitatii de conducator de doctorat se poate obtine dupa ce l putin 5 ani de la pierderea acestei calitati. de Consiliul de etica si management universitar sau de Consiliul National de Etica a Cerceta rii Stiintifice. se co nfera de catre IOSUD diploma si titlul de doctor in stiinte. Cercetarii. domeniul disciplinar sau interdisciplinar al doctoratului pentru doctoratul stiintific. 172 (1) Programele postdoctorale de cercetare avansata: a) sunt programe destinate persoanelor care au obtinut o diploma de doctor i n stiinte cu cel mult 5 ani inainte de admiterea in programul postdoctoral si ca re doresc sa se perfectioneze in cadrul unei alte institutii decat cea in care a u obtinut titlul de doctor. numai in urma reluarii procesului de acreditare. Tineretului si Sportului. Tineretului si Sport ului. domeniul profesional al doctoratului. pe baza unu i raport de evaluare interna.

in fu nctie de indeplinirea conditiilor necesare. Cercetatorii postdoctorali sunt incadrati. institutia organizatoare elibereaza un certificat de atestare a compe tentelor profesionale specifice programului. dar pot fi incadrati si pe functii de cercetare superioare acestora. d) se pot finanta de catre institutii publice sau de catre operatori economi ci. (3) Admiterea la programe postdoctorale se face pe baza metodologiei elabora te de institutia gazda. (4) Programele postuniversitare se pot organiza in regim cu taxa sau cu fina ntare din alte surse. (3) Programele postuniversitare pot utiliza ECTS/SECT si se finalizeaza cu u n examen de certificare a competentelor profesionale asimilate de cursanti pe pa rcursul programului. e) in cadrul institutiilor de invatamant superior se desfasoara in cadrul un ei scoli doctorale pe baza planului de cercetare propus de cercetatorul postdoct oral si aprobat de scoala doctorala. programele postdoctorale pot fi organizate doar in cadrul scolilor doctorale acreditate pentru organizar ea de programe de studii universitare de doctorat. 5 ani pentru programul de studii Farmac ie. Medicina Dentara si Medicina Veterinara. . (2) Programele postuniversitare de formare si dezvoltare profesionala ale in stitutiilor acreditate se desfasoara pe baza unui regulament propriu de organiza re si desfasurare. (6) La finalizarea programelor postuniversitare de formare si dezvoltare pro fesionala.c) au o durata de minimum un an. aprobat de senatul universitar si cu respectarea reglementari lor in vigoare. CAP. IOSUD sau institutia gazda acor da un atestat de studii postdoctorale.500 de ore de activitate teoretica s i practica medicala pentru domeniul medicina. (5) La finalizarea programului postdoctoral. pe functia de cercetator stiintific sau cercetator stiintific gradul III. Programele postdoctorale pot fi organizate si in cadrul unitatilor de cercetare-dezvoltare. la programele de studii Medicina. Invatamantul su perior din domeniile sanatate si medicina veterinara ART. SECTIUNEA a 2-a Programele postuniversitare de formare si dezvoltare profesionala continua ART.600 de ore de pregatire pentru programele de studii A sistenta Medicala Generala si Moase si de 3 ani pentru alte programe de studii d e licenta din domeniul sanatate. de regula. (5) Au dreptul sa participe la studii postuniversitare absolventii care au c el putin studii universitare cu diploma de licenta sau echivalenta. 4 ani pentru minimum 4. (2) In cadrul institutiilor de invatamant superior. pentru minimum de 5. 174 (1) Invatamantul superior din domeniile sanatate si medicina veterinara se d esfasoara cu respectarea reglementarilor generale si sectoriale din Uniunea Euro peana si anume: a) 6 ani de studii. 173 (1) Pot organiza programe postuniversitare de formare si dezvoltare profesio nala continua toate acele institutii de invatamant superior care au acreditate c el putin programe de studii universitare de licenta in domeniul stiintific respe ctiv. V Invatamantul superior medical SECTIUNEA 1 Organizarea si functionarea invatamantului superior medical. in conformitate cu legislatia in vigoare. (4) Cercetatorii postdoctorali sunt incadrati de catre universitati cu contr act de munca pe perioada determinata.

fiind totalizate 180 de credite de studii transferabile pentru progra mele cu o durata a studiilor de licenta de 3 ani. pentru asigurarea unor conditii optime de activitate. pot organiza. 300 de c redite de studii transferabile pentru programul Farmacie cu o durata a studiilor de licenta de 5 ani si 360 de credite de studii transferabile pentru programele Medicina. Organizarea si finantarea rezidenti atului se reglementeaza prin acte normative specifice. pe langa fo rmele de invatamant prevazute la alin. c) studiile universitare de master au intre 60 si 120 de credite de studii t ransferabile ECTS/SECT. studiile universitare de doctorat se pot organiza in UOD si in IOSUD r ealizate prin consortii intre universitati si spitale sau clinici. (2) Institutiile de invatamant superior din domeniile sanatate si medicina v eterinara acreditate. . titlurile de medic/medic dentist rezident sau medic/medic dentist specialist sau farmacist/fa rmacist rezident/farmacist specialist in specialitatea postului. de specializar e. de perfectionare. iar studiile avansate din cadrul scolii doctorale totalizeaza 60 de credite. echipamentele medicale si accesul la informa tie medicala. pentru posturile didactice la discip linele cu corespondent in reteaua Ministerului Sanatatii pot accede doar persoan e care au obtinut. medico-dentare si farmac eutice pentru reteaua de asistenta medicala. si programe postdoctorale si de form are si dezvoltare profesionala: de rezidentiat. 240 de credite de studii trans ferabile pentru programele cu o durata a studiilor de licenta de 4 ani. din spitale publice sau private. i n specialitati inrudite. (7) Invatamantul superior si postuniversitar din domeniul sanatate se desfas oara in unitati sanitare publice. (4) Institutiile de invatamant superior cu programe de studii din domeniile sanatate si medicina veterinara si institutiile sanitare publice pot utiliza ven iturile proprii. in sectii cu paturi. (9) Admiterea la rezidentiat a cadrelor didactice din invatamantul superior din domeniul sanatate se face in aceleasi conditii ca pentru orice absolvent al invatamantului superior din domeniul sanatate. privind infrastructura. in care sunt organizat e activitati de invatamant si cercetare ale departamentelor universitare. in laboratoare si in cabinete. (6) In invatamantul superior din domeniul sanatate nu se pot transforma in c redite echivalate si transfera studiile obtinute in invatamantul postliceal. In i nvatamantul superior din domeniul sanatate. de studii complementare in vederea obtinerii de atestate si de educatie medic ala si farmaceutica continua. in functie de gradul universitar. In institutiile de invatamant superior care organizeaza programe de preg atire de medicina si farmacie. in centre de diagnostic si trata ment. in institute. d) studiile universitare de doctorat totalizeaza 240 de credite de studii tr ansferabile. pe baza criteriilor de calitate. (11) In cadrul institutiilor de invatamant superior care organizeaza program e de pregatire in rezidentiat se constituie un departament de pregatire in rezid entiat. (3) Durata doctoratului pentru absolventii invatamantului superior medical u man. din una sau mai multe sectii clinice. (5) La selectia si promovarea personalului didactic universitar din institut iile de invatamant superior cu programe de studii din domeniul sanatate se iau i n considerare criteriile privind experienta profesionala medicala dovedita. (8) Rezidentialul reprezinta forma specifica de invatamant postuniversitar p entru absolventii licentiati ai programelor de studii medicina. (1). in interes reciproc. departamentul este subordonat conducerii universi tatii. medical veterinar si farmaceutic este de 4 ani. (10) Medicii rezidenti care ocupa prin concurs posturi didactice de asistent universitar in institutii de invatamant superior din domeniul sanatate continua formarea in rezidentiat si sunt retribuiti pentru ambele activitati. Medicina Dentara si Medicina Veterinara cu o durata a studiilor de li centa de 6 ani. Conform legii speciale . medicina dentara si farmacie care asigura pregatirea necesara obtinerii uneia dintre specialitat ile cuprinse in Nomenclatorul specialitatilor medicale. prin concurs. se pot constitui clinici universitare.b) fiecare an universitar are cate 60 de credite de studii transferabile in ECTS/SECT.

cercetarii. (7) Diplomele de licenta. precum si invatamant postunivers itar. ordinii p ublice si securitatii nationale pot emite ordine. inclusiv celor legate de autoriza re si acreditare. Ministerul Justitiei. cu profil aprop . finalizarea studiilor. (5) Pentru invatamantul superior militar. derularea p rogramelor de studii. dupa caz. (6) Ofiterii in activitate. de doctorat eliberate de institutiile d e invatamant superior militar. in rezerva sau in retragere. 176 (1) Invatamantul superior militar. de ordine publica si de securitate nationala se stabilesc. de master. de ordine publi ca si de securitate nationala SECTIUNEA 1 Organizare si functionare ART. admiterea la studii. in aceleasi conditii cu institutiile de invatamant superior ci vil. pentru obtinerea diplomei de lice nta in profiluri si specializari similare sau apropiate armei/specialitatii mili tare. potrivit specificului fiecarei arme. de ordine publica s i de securitate nationala. p recum si specializarile/programele de studii din cadrul acestora se supun reglem entarilor referitoare la asigurarea calitatii. si cuprinde: invatamant universitar pentru formarea ofiterilor . de informatii. Ministerul Justitiei. parte integranta a sistemului nation al de invatamant. posesori ai diplome i de absolvire a scolii militare de ofiteri cu durata de 3 sau 4 ani. in invatamantul superior militar. specializari. de informatii. de ordine publica si de se curitate nationala este invatamant de stat. sa ocupe functii echivalen te cu cele ale absolventilor institutiilor civile de invatamant. ofiterilor de politie si a altor specialisti. precum si titlurile stiintifice obtinute dau dreptul detinatorilor l egali. de informatii. informatiilor. 175 Reglementarea altor aspecte specifice desfasurarii activitatilor din acest d omeniu se realizeaza prin hotarare a Guvernului. pot sa isi completeze studiile in invatamantul superior. de informatii. de ordine pu blica si de securitate nationala din cadrul sistemului national de invatamant. de informatii. ordin comun al ministrului s anatatii si al presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor. nivel si forma de organizare a invatamantului. (3) Structura organizatorica. Ministerul A dministratiei si Internelor. Serviciul Roman de Informatii si alte institutii cu atributii in domeniile apararii. (4) Formele de organizare a invatamantului. autorizarea si acreditarea institut iilor de invatamant. in conditiile legii. se supun procedurilor si conditiilor aplicab ile institutiilor de invatamant superior civil. de informatii. dupa trecerea in rezerva. (2) Institutiile de invatamant superior militar. criteriile de selectionar e a candidatilor pentru invatamantul superior militar. ordinii publice si securitatii nationale. VI Invatamantul superior militar si invatamantul de informatii. ordin al ministrului educatiei. dupa caz. de ordine publica si de securitate nationala. Ministerul Apararii Nationale. dupa caz. cifrele anuale de scolarizare. oferta de scolarizare care contine profilurile . programele de studii. de Ministerul Aparari i Nationale. tineretului si sportului si. in c onditiile legii. Ministerul Administratiei si Internelor. regulamente si instructiuni pr oprii. CAP. Serv iciul Roman de Informatii si alte institutii cu atributii in domeniile apararii.SECTIUNEA a 2-a Reglementarea altor aspecte specifice ART. in conditiile legii. de ordine publica si de securitate nationala. informatiilor.

de informatii. Cadrele didactice si de cercetare din invatamantul superior militar. de ordine pu blica si de securitate nationala se bucura de principiul autonomiei universitare . pensionate pentru limita de varsta si vechime integrala ca militari. de ordine publica si de securitate nationala au acelasi statut ca cele din institutiile civile de invatamant superior. (4) In invatamantul superior militar. (3) Conducerea institutiilor de invatamant militar. Serviciul Roman de Informatii si alte institutii cu atributii in domeniul apararii. ad aptate mediului militar. ordinii publice si sigurantei nationale. (2) Structurile si functiile de conducere din institutiile de invatamant mil itar. de ordine publica si de securitate nationala sunt aceleasi ca si cele din institutiile civile de invatamant superior si se ocupa in aceleas i conditii ca si acestea. Functia de comandant se ocupa in conformit ate cu reglementarile Ministerului Apararii Nationale. 177 (1) Managementul institutiilor de invatamant superior militar. (8) Planurile de invatamant pentru invatamantul superior militar. pot sa isi continue activitatea didactica. Ministerul Administratiei si Internelor. Ministerului Justitiei. SECTIUNEA a 4-a Viata universitara ART. de ordine publica si de securitate nationala se desfasoara in conformitat e cu reglementarile legale pentru institutiile civile de invatamant superior. informatiilor. 179 Viata universitara din institutiile de invatamant superior militar. de informatii. SECTIUNEA a 2-a Managementul si finantarea institutiilor ART. in cadrul aceleiasi institutii de invatamant superior. de ordine publica si de securitate nationala se infiinteaza corpul instructorilor militari. prin ordine si instructiuni ale Ministerului Apararii N ationale. in conditiile legii. Ser viciului Roman de Informatii si ale altor institutii cu atributii in domeniul ap ararii. de ordine publica si de securitate natio . ordinii publice si securitatii nationale. de ordine s i de securitate publica. Ministerului Administratiei si Internelor. 178 (1) Functiile didactice si de cercetare din invatamantul superior militar. de ordine publica si de securitate nationala se realizeaza in aceleasi conditi i ca in institutiile civile de invatamant superior. de informa tii si de ordine publica si de securitate nationala se elaboreaza de Ministerul Apararii Nationale. in conformitate cu standardele nationa le stabilite de institutiile responsabile cu asigurarea calitatii. SECTIUNEA a 3-a Resurse umane ART. precum si cu respectarea procedurilor specificate in a ctele normative specifice in domeniu. de ordine publica si de securitate nationala se ocupa si se eliber eaza in aceleasi conditii ca si cele din institutiile civile de invatamant super ior. de ordine publica si de securitat e nationala se face in conditiile legii. Serviciului Roman de Informatii si ale altor institutii cu atr ibutii in domeniul apararii. Finantarea institutiilor din invatamantul superior militar. de informatii. de informatii. de informatii . de informatii. de inf ormatii. de informatii. ordinii publice si sigurantei nationale.iat si de acelasi nivel. (3) Cadrele didactice militare titulare. de infor matii. de ordine publica si de securitate nationala se realizeaza de catre rectori care sunt si comandantii institutiilor respective. (2) Institutiile de invatamant superior militar. d e informatii. Ministerului Administrati ei si Internelor.

(2) Institutiile de invatamant superior care si-au asumat ca misiune si cerc etarea stiintifica au obligatia sa creeze structuri tehnico-administrative care sa faciliteze managementul activitatilor de cercetare si a proiectelor de cercet are-dezvoltare derulate de personalul institutiei. inovare si creatie artistica din u niversitati se organizeaza si functioneaza pe baza legislatiei nationale si a Un iunii Europene in domeniu. 180 In invatamantul superior artistic si sportiv.studii universitare de master si ciclul III . (3) Personalul implicat in activitati de cercetare in institute. 186 Evaluarea calitatii si clasificarea universitatilor artistice si sportive ia u in considerare criteriile specifice creatiei artistice si performantei sportiv e. procesul educational se desfas oara prin activitati didactice si prin activitati practice de creatie si perform anta. 188 Reglementarea altor aspecte specifice desfasurarii activitatii din aceste do menii va fi realizata prin hotarari ale Guvernului sau ordine ale ministrului ed ucatiei. precum si in institutii din profilul artistic sau sportiv respe ctiv. spatii destinate performantei sportive. ART. 182 In invatamantul superior artistic si sportiv. precum si progra me de formare si dezvoltare profesionala continua. VII Invatamantul superior artistic si sportiv ART. VIII Activitatea de cercetare si creatie universitara ART. studiouri muzicale. dezvoltare. incluzand doctoratul stiintific si doctoratul profesional. pot organiza forme de invatamant prin cele 3 c icluri de studii universitare: ciclul I .nala. alocarea pe baze competitional e a fondurilor se face inclusiv in baza criteriilor specifice creatiei artistice si performantei sportive. tineretului si sportului. unitati de productie teatrala si cinematografic a. in concordanta cu prevederile leg ii si cu reglementarile generale si sectoriale ale Uniunii Europene. 184 In invatamantul superior artistic si sportiv. proiectare si performanta sportiva se des fasoara individual sau colectiv. pe baza de parteneriat institutional. 185 Cercetarea prin creatie artistica. autorizate provizor iu sau acreditate. ART. 183 In invatamantul superior artistic si sportiv. unitati de productie teatrale si cinematografice. spatii destinate perfor mantei sportive.studii universitare de licenta. ART. cercetarii. CAP. conform legii. laboratoare si atelier e artistice. CAP. structura anului universitar p oate fi adaptata in functie de programul activitatilor practice specifice. ART. ateliere artistice. studiouri muz icale. 187 In invatamantul superior artistic si sportiv. ART. ART. practica studentilor se desfas oara in universitati: in centre de proiectare. in centre de proiectare.studii universitare de docto rat. 181 Institutiile de invatamant superior artistic si sportiv. laboratoare . ART. Aceste structuri deservesc si raspund optim cerintelor personalului implicat in cercetare. ART. 189 (1) Activitatea de cercetare. ciclul II . doctoratul stiintific sau prof esional este o conditie pentru cariera didactica.

Cercetarii. de legata de ordonatorul de credite. IX Promovarea calitatii in invatamantul superior si in cercetarea stiintifica SECTIUNEA 1 Dispozitii generale ART. Aceste activitati se desf asoara conform reglementarilor legale in vigoare si fac obiectul controlului fin anciar intern. (2) Evaluarea in scopul autorizarii provizorii si acreditarii se realizeaza de catre ARACIS sau de alta agentie inscrisa in EQAR si are loc potrivit legii s i standardelor internationale in domeniu. Ministerul Educatiei. conform contractului cu autoritatea contractanta. Titularul grantul ui raspunde public. (2) Mobilitatea interinstitutionala a personalului de cercetare dupa princip iul "grantul urmeaza cercetatorul" este garantata prin prezenta lege si se reali zeaza prin metodologii elaborate de autoritatile contractante. cu respectarea prevederilor legale. CNATDCU. (4) Studentii sunt parteneri cu drepturi depline in procesul de asigurare a calitatii. Tineretului s i Sportului colaboreaza cu ARACIS. 193 (1) Evaluarea universitatilor se realizeaza in scopul: a) autorizarii provizorii si acreditarii. in realizarea achizitiilor publice si a gestio narii resurselor umane necesare derularii proiectelor. ART. Cercetarii. 190 (1) La sfarsitul fiecarui an bugetar. Ministerul Educatiei. 192 (1) Asigurarea calitatii invatamantului superior si a cercetarii stiintifice universitare este o obligatie a institutiei de invatamant superior si o atribut ie fundamentala a Ministerului Educatiei. (2) Cuantumul maximal al regiei pentru granturile si contractele de cercetar e este stabilit de finantator sau de autoritatea contractanta si nu poate fi mod ificat pe perioada derularii acestora. Tineretului si Sportului sau oricare alta persoana fizica sau juridica incalca principiul raspu nderii publice si sunt sanctionate conform legii. Cercetarii. Tineretului si Sportului si aprobate prin hotar are a Guvernului. ART. de modul d e gestionare a grantului. (2) Institutiile de invatamant superior au obligatia de a furniza Ministerul ui Educatiei. CAP. cu alte agentii inscrise in EQAR. in limita proiectelor de cer cetare pe care le coordoneaza. Tineretului si Sportului asigura un avans de pana la 90% din valoarea grantului din momentul semnarii contractul ui de finantare. Cercetarii. precum si c u CNCS. Cercetarii. (3) Evaluarea in scopul ierarhizarii programelor de studii si a clasificarii universitatilor se realizeaza pe baza unei metodologii de evaluare propuse de M inisterul Educatiei. 191 (1) Pentru granturile gestionate prin Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica. in maximum 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei l . Tineretului si Sportului datele solicitate de acesta. universitatile pot avansa fonduri din venitur i proprii. ART.sau centre de cercetare ale universitatii dispune. de autonomie si de responsabilitate personala. b) ierarhizarii programelor de studii si clasificarii universitatilor. In realizarea acestei atributii. Cercetarii. conducerea universitatii prezinta sena tului universitar un raport referitor la cuantumul regiei pentru granturile de c ercetare si la modul in care regia a fost cheltuita. Tineretului si Sportului. (3) Institutiile de invatamant superior care refuza sa faca publice datele d e interes public solicitate de Ministerul Educatiei. Refuzul sau raportarea falsa incalca princip iul raspunderii publice si duce la sanctiunile prevazute de lege. Pentru diferenta. Consiliul de etica si management universitar (CEMU) si alte org anisme cu competente in domeniu conform legislatiei in vigoare.

(4) Universitatile se clasifica. Cercetarii. (3). (8) se stabilesc pe baza eval uarii prevazute la alin. Rez ultatele evaluarii si clasificarii sunt publice. . (2) Universitatile acreditate la data intrarii in vigoare a prezentei legi p ot demara proceduri pentru constituirea de consortii sau pentru fuzionare prin c omasare sau absorbtie. Cercetarii. prima evaluare de dupa intrar ea in vigoare a prezentei legi. pentru programele de doctorat. Tineretulu i si Sportului sau a universitatilor. tineretului si sportului. (4) lit. i n 3 categorii: a) universitati centrate pe educatie. (3) se face de catre un consortiu format di n: ARACIS. (3).egi. CNCS. Evaluarea este realizata periodic. si pe baza competitiilor prevazute la art. (3) Fuziunea prin comasare sau absorbtie a institutiilor de invatamant super ior de stat se face. c) universitati de cercetare avansata si educatie. (4) lit. 160. din surse publice. Tineretului si Sportului. incluzand reprezentanti ai studentilor. pe baza unei metodologii elaborate de Mi nisterul Educatiei. pentru programele de licenta si master. conform unei metodologii adoptate in acest sens prin ordin al ministrului ed ucatiei. master si li centa in universitatile prevazute la alin. Cercetarii. 194 (1) Pentru promovarea calitatii si cresterea eficientei sistemului de invata mant superior. (4) Evaluarea programelor de studii si a institutiilor de invatamant superio r se face periodic. (9) Programele de excelenta prevazute la alin. (4) lit. din strainatate. potrivit legii. (3). se face n umai de catre un organism international cu competenta in domeniul ierarhizarii s i clasificarii institutiilor de invatamant superior sau de catre o agentie de as igurare a calitatii inregistrata in EQAR. c). pentru informarea beneficiarilor de educatie si pentru transparenta institutionala. pe baza evaluarii prevazute la alin. la intervale de maximum 5 ani. universitatile de stat si particulare pot: a) sa se constituie in consortii universitare. de regula. (3). a). b) universitati de educatie si cercetare stiintifica sau universitati de edu catie si creatie artistica. (7) Pentru programele de licenta si master. se face diferentiat pe categorii de universitati si in functie de pozitia in ierarhie a programelor de studii. cercetarii. b) sa fuzioneze intr-o singura institutie de invatamant superior cu personal itate juridica. programe de licenta si master in uni versitatile prevazute la alin. ART. pentru cresterea vizibilitatii internationale si pentru concentra rea resurselor. tineretului si sportului. b) si programe de doctorat. facuta conform prevederilor alin. (10) Sunt finantate din fonduri publice: programe de licenta in universitati le de stat mentionate la alin. (5). cercetarii. Tineretului si Sportului si aprobate prin ordin al ministrului educatiei. ART. evaluarea interna si clasificarea departamentelor pe 5 niveluri de perfo rmanta in cercetare. (6) Prin exceptie de la prevederile alin. (3). Rezultatele evaluarii sunt publice. Aplicarea acestei metodologii intra in raspunderea Ministerului Educatiei. in jurul institutiilor din categoria universitat ilor de cercetare avansata si educatie si tinand cont de proximitatea geografica . Cercetarii. la propunerea CNFIS. conform unei metodologii-cadru elaborate de CNCS si aprobat e prin ordin al ministrului educatiei. tineretului si sportului. 195 (1) Fiecare universitate are obligatia sa realizeze. Ministerul Educatiei. cercetarii. finantarea institutiilor de inva tamant superior de stat. (5) Evaluarea prevazuta la alin. CNATDCU si un organism international cu competente in domeniul ierarhizarii si clasificarii institutiil or de invatamant selectat pe baza de concurs. Tineretului si Sportulu i aloca preferential resurse financiare consortiilor sau universitatilor fuziona te. 160 alin. Finantarea progr amelor de doctorat se face conform prevederilor art. confo rm ierarhizarii prevazute la alin. (8) Statul poate finanta programele de excelenta in cercetare si educatie di n orice categorie de universitati. la initiativa Ministerului Educatiei.

CAP. (3) O persoana poate fi admisa si inmatriculata ca student concomitent la ce l mult doua programe de studii. b) universitatilor de stat li se aloca un fond distinct pentru dezvoltarea i nstitutionala. d) crearea de instrumente si mecanisme de sustinere a insertiei lor profesio nale in tara. pe baza evaluarii interne . Orice subventie financiara sau bursa din fonduri publice se acorda. din bugetul alocat Ministerului Educatiei. 198 Formele de sprijin pentru cadrele didactice. 197 Statul incurajeaza excelenta in institutiile de invatamant superior prin par ghii financiare specifice. numai intr-o singura institutie de invatamant su . Cercetarii.(2) Senatul universitar. Tineretulu i si Sportului. poate dispune reorganizarea sau desfiintarea departamentelor ori institutelor neperformante. la nivel n ational. 196 Guvernul Romaniei infiinteaza Institutul de Studii si Cercetari Avansate din Romania. in termen de 12 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi. conf orm normelor legale in vigoare. Fondul de dezvoltare institutionala se adreseaza celor mai perfo rmante institutii de invatamant superior din fiecare categorie si se aloca dupa criterii competitive bazate pe standarde internationale. Tineretului si Sportului. (2) O persoana dobandeste statutul de student si de membru al unei comunitat i universitare numai in urma admiterii si a inmatricularii sale intr-o instituti e de invatamant superior acreditata sau autorizata sa functioneze provizoriu. la propunerea rectorului. ART. SECTIUNEA a 2-a Sprijinirea excelentei individuale ART. fara a prejudicia studentii. cat si achizitiile realizate prin formare. c) aprobarea unor rute educationale flexibile. Tineretului si Sportului. la propunerea Ministerului Educatiei. Cercetarii. Cercetarii. astfel incat sa valorifice la nivel superior atat talentul. de minimum 30% din suma alocata la nivel national universitatilor de st at ca finantare de baza. Cercetarii. Metodologia de alocare si utilizare a fondului pentru dezvoltare institutionala se aproba prin hotarare a Guvernului. pe baza criteriilor si a standardelor de calitate stabi lite de Consiliul National al Finantarii Invatamantului Superior si aprobate de Ministerul Educatiei. ART. In invatamantul confesional stude ntii sunt membri ai comunitatii academice in calitate de discipoli. X Promovarea universitatii centrate pe student SECTIUNEA 1 Dispozitii generale ART. avand ca obiectiv principal sustinerea elitelor stiintifice romanesti din tara si din diaspora. acordate pe baza de competitie. 199 (1) Studentii sunt considerati parteneri ai institutiilor de invatamant supe rior si membri egali ai comunitatii academice. inclusiv teze d e doctorat. Metodologia de infiintare a acestuia se elaboreaza de catre Ministerul Educatiei. studentii si cercetatorii cu pe rformante exceptionale includ: a) granturi de studii sau de cercetare la universitati din tara ori din stra inatate. care permit accelerarea parcu rsului de studii universitare. b) granturi pentru efectuarea si finalizarea unor cercetari. Tineretului si Sportului si se adopta pr in hotarare a Guvernului. in suma. existente in prezenta lege: a) universitatilor li se aloca o finantare suplimentara. indiferent de institutiile de invatamant care le ofera.

b) principiul dreptului la asistenta si la servicii complementare gratuite i n invatamantul superior de stat . (2) Ministerul Educatiei. consilierea in scopul orientarii profesionale.in baza caruia deciziile in cadrul i nstitutiilor de invatamant superior sunt luate cu participarea reprezentantilor studentilor. (4) In vederea testarii cunostintelor si a capacitatilor cognitive. ART. ART. 202 (1) Principiile care reglementeaza activitatea studentilor in cadrul comunit atii universitare sunt: a) principiul nediscriminarii . orice dis criminare directa sau indirecta fata de student este interzisa. consilierea psihologica.perior. master ori doctorat. institutiile de invatamant superior organizeaza examene de admitere pentru fiecare program si ciclu de studiu. prec um si continutul informatiilor care vor fi scrise in RMUR. Registrul matricol unic al universitatilor din Romania ART. seminar sau laborato are. pentru un singur program de studii. d) principiul libertatii de exprimare .in baza caruia toti studentii beneficiaza de egalitate de tratament din partea institutiei de invatamant superior. (3) RMUR este un inscris oficial protejat legal. Tineretului si Sportului. acc es la principalele carti de specialitate si publicatii stiintifice. si a admiterii intr-un program de studii pentru licent a. In cazul studentilor care se transfe ra intre universitati sau programe de studii.in baza caruia studentii au dreptul sa isi exprime liber opiniile academice. SECTIUNEA a 2-a Inmatricularea studentilor. c) principiul participarii la decizie . (4) Universitatile care admit in programele lor de studii mai multi studenti decat capacitatea de scolarizare. 200 (1) O institutie de invatamant superior poate admite si inmatricula intr-un program de studii numai acel numar de studenti pentru care sunt asigurate condit ii optime de calitate academica. elaboreaza un regulament de alocare a codului matricol individual. in afara orelor de curs. registrele matricole ale universitatilor si sistemele informatice aferente se elaboreaza in termen de cel mult 2 ani de la data intrarii in vigoar e a prezentei legi. cu respecta rea capacitatii de scolarizare stabilite conform art. asigurandu-se un control riguros al diplomelor. de numit in continuare RMUR. de viata si de servicii sociale in spatiul univ ersitar. Registrele matricole ale uni versitatilor devin parte a RMUR. 138 alin. 201 (1) Se constituie Registrul matricol unic al universitatilor din Romania. la propunere a CNFIS. Cercetarii. (2) Oferta anuala de scolarizare este facuta publica de catre rectorul insti tutiei de invatamant superior prin declaratie pe propria raspundere. RMUR este o baza de date electronica in care sunt inre gistrati toti studentii din Romania din universitatile de stat sau particulare a creditate ori autorizate sa functioneze provizoriu. intre student si universita te se incheie un contract in care se specifica drepturile si obligatiile partilo r. incalca rasp underea lor publica si sunt sanctionate in conformitate cu prevederile prezentei legi. subventiile urmeaza studentul. (5) Baza de date electronica aferenta RMUR inregistreaza si pastreaza eviden ta diplomelor universitare emise in Romania. Falsificarea inscrisurilor din registrul matricol se sanctioneaza potrivit legii. aprobata conform prezentei legi. (4) RMUR. respecti v artistice sau sportive. in cadrul institutiei de invatamant in . pe baza registrelor existente in un iversitatile acreditate. acces la dat ele referitoare la situatia scolara personala. (5). (3) In urma admiterii intr-un program de studii.exprimat prin: consilierea si informarea stude ntului de catre cadrele didactice.

pentru care pot primi un numar de credite de studii transferabile. Tineretului si Sportului prin ordin al ministrului a cestuia. (3) In universitatile confesionale. Tineretului si Sportului colaboreaza. ART. formatii art istice si sportive. in raport cu institutiile s tatului. si se va consulta cu acestea ori de cate ori este nevoie. drepturile. (6) Federatiile nationale studentesti. precum si publicatii. reprezentanti leg itimi ai intereselor studentilor.in baza caruia s tudentii au dreptul de acces liber si gratuit la informatii care privesc propriu l parcurs educational si viata comunitatii academice din care fac parte. 205 . Asoci atiile studentilor prezinta un raport anual privind respectarea codului. studentii se organizeaza cu respectarea statutului si a normelor dogmatice si canonice ale cultului respectiv. de drept. (2) Absolventii care vor practica profesia minimum 5 ani in mediul rural vor fi scutiti de plata a 75% din imprumut. (2) In universitatile confesionale. ART. libertatile si obligatiile s tudentilor sunt stabilite si in functie de specificul dogmatic si canonic al fie carui cult. care es te public. prin Agentia de credite si burse de studii. e) principiul transparentei si al accesului la informatii . cu federatiile nationale studentesti. in institutiile de invatamant superi or. (4) Statutul de student reprezentant nu poate fi conditionat de catre conduc erea universitatii. ateliere. garantate de stat. de stat sau particulare.care studiaza. Cercetarii. 204 (1) Studentii care provin din familii cu venituri reduse beneficiaza de un s istem de imprumuturi bancare pentru efectuarea studiilor. organizatii. cercuri. cluburi. in conditiile stabilite de Carta u niversitara. in conf ormitate cu prevederile legii. cenacluri. programe sau cicluri de studiu. libertatile si obligatiile studentilor sunt cuprinse in Codu l drepturilor si obligatiilor studentului. (3) Drepturile. (3) Agentia de credite si burse de studii propune reglementari corespunzatoa re in vederea acordarii creditelor. (8) Ministerul Educatiei. reprezentarea studentilor la nivelul com unitatii universitare se va face cu respectarea statutului si specificului dogma tic si canonic al cultului respectiv. (2) Studentii sunt alesi in mod democratic. 203 (1) Studentii au dreptul sa infiinteze. Cercetarii. Ei sunt. (7) Organizatiile studentesti care reprezinta interesele studentilor la nive lul fiecarei comunitati universitare pot avea reprezentanti de drept in structur ile decizionale si executive ale universitatii. in dezvoltarea invatamantului superior. conform legii. (9) Studentii pot participa la actiuni de voluntariat. le gal constituite. cat si al universitatii. (4) In universitatile confesionale. prin vot universal. in cuantum de maximum 5. direct si se cret. in conditiile legislatiei in vigoare. aceasta parte fiind preluata de catre s tat. legal constituite. ART. atat in ca drul facultatilor. la nivelul diverselor formatii. Cond ucerea institutiei de invatamant superior nu se implica in organizarea procesulu i de alegere a reprezentantilor studentilor. (5) Studentii pot fi reprezentati in toate structurile decizionale si consul tative din universitate. propus de asociatiile studentesti in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi si adoptat de Minist erul Educatiei. sunt organismele c are exprima interesele studentilor din universitati. (5) Fiecare universitate va institui un sistem de aplicare si monitorizare a respectarii prevederilor Codului drepturilor si obligatiilor studentului. la nivelul fiecarei comunitati academice.000 lei. I mprumuturile pot acoperi taxele de studii si costul vietii pe perioada studiilor .

(10) pot p articipa studentii si absolventii institutiilor de invatamant superior de stat s i cei ai institutiilor de invatamant superior particular acreditate. cazare si tran sport. care se desfasoara pe teritoriul Romaniei. c oncerte. bursieri ai statului roman. pe per ioada prevazuta in planurile de invatamant. cheltuielile de masa. in limita bugetelor aprobate. Tineretului si Sportului poate acorda anual burse pentru stagii de studii universitare si postuniversitare in straina tate din fonduri constituite in acest scop. studentii beneficiaza de tarif redus cu minimum 50% pe mijloacele de transport local in comun. (5) Institutiile de invatamant superior pot acorda. (6) Candidatii proveniti din medii cu risc socioeconomic ridicat sau margina lizate din punct de vedere social . carnete. ART. precum si cele pentru studentii capabili de performante sunt finant ate de la bugetul statului. (17) Toate actele de studii eliberate de universitate.000 de locuitori . transportul intern auto. (11) La concursurile pentru obtinerea burselor prevazute la alin. subve ntiile de la bugetul de stat. film. (9) Statutul de student cu taxa se modifica in conditiile stabilite de senat ul universitar. universitatea de stat publica peri odic balanta de venituri si cheltuieli pentru fiecare camin studentesc. opera. Studentii orfani sau proveniti din casele de copii beneficiaza de gr atuitate pentru categoriile de transport stabilite prin ordin al ministrului edu catiei. In acest scop se pot folosi si alte surse de finantare. (4) Studentii etnici romani din afara granitelor tarii. Cercetarii. prin hotarare a Guvernului. Tineretului si Sportului. tineretului si sportului. (3). precum si cele care a testa statutul de student (adeverinte. legitimatii) se elibereaza in mo d gratuit. in limita resursel or financiare alocate pentru efectuarea practicii comasate a studentilor. (3) Studentii beneficiaza de tarife reduse cu 75% pentru accesul la muzee. Aceste burse se obtin prin concurs o rganizat la nivel national. 206 (1) Statul roman acorda anual. spectacole de teatru. in afara cifrei de scola rizare aprobate. cel putin un loc pentru studii gratuite absolventilor cu diplom a de bacalaureat proveniti din centrele de plasament. (10) Ministerul Educatiei. in conditiile stabilite de senatul universitar. beneficiaza de gratuitate la toate manifestarile prevazute la alin. absolventi ai liceelor din mediul rura l sau din orase cu mai putin de 10. (2) In timpul anului scolar. a caminelor si a cantinelor universitatilor se acopera din veniturile proprii ale institutiilor de invatama nt respective si din subventii de la buget cu aceasta destinatie.stiintifice. in situatiile in care practica se desfasoara in afara centrului universit ar respectiv. (6) se aplica si in cazul taberelor de creatie. sporti ve si de odihna ale studentilor. (15) Pot fi acordate subventii pentru cazare si studentilor care aleg alta f orma de cazare decat caminele institutiilor de invatamant superior. cercetarii. conform normelor stabilite de Ministerul Educatiei. (16) Institutiile de invatamant superior de stat asigura. un numar de burse . cheltuielile cu materiile prime si consumabile si cheltuielile de intretinere curenta si. (14) In vederea asigurarii transparentei.(1) Studentii beneficiaza de asistenta medicala si psihologica gratuita in c abinete medicale si psihologice universitare ori in policlinici si unitati spita licesti de stat. (8) Prevederile alin. la alte manifestari culturale si spo rtive organizate de institutii publice. cheltuielile cu utilitatile. ferovia r si naval. cuprinzand c heltuielile de personal. conform legii. culturalartistice si sportive. Cercetarii. (7) Activitatile extracurriculare . tehnice. respectiv. in conditiile legii.pot beneficia de un numar de locuri bugetate garantate. (12) Cheltuielile de intretinere a internatelor. (13) Tarifele practicate de universitati pentru studenti la camine si cantin e sunt cel mult egale cu diferenta dintre costurile de functionare.romi.

pot dispune integral de veniturile obtinute din scolarizarea studentilor straini. b) decanii sunt selectati prin concurs public. CAP. (4) La nivelul departamentului. si se stabileste prin Carta universitar . al facultatilor si departamentelor trebuie sa re specte principiul reprezentativitatii pe facultati. Reprezentantii cadrelor didactice si de cercetare in consiliul facultatii sunt alesi prin votul universa l. c) directorul de departament. departamente. Cadrele didactice apartinan d sectiei sau liniei de predare trebuie sa propuna cel putin 3 candidati. indiferent daca sunt de stat sau particulare. la nivelul departamentului. (6) Consiliul scolii doctorale se stabileste prin votul universal. direct s i secret de catre studentii facultatii. d) in universitatile multilingve si multiculturale. pe baza audierii in plenul consiliului facultatii. la nivelul universitat ii. (2) Universitatile. b) decanul. cu exceptia cazului in care decanul provine de la sectia sau linia de studiu c u predare in limba minoritatii nationale respective. c) consiliul departamentului. dupa caz. directorul general administrativ. la nivelul unive rsitatii. la nivelul facultatii. (2) Functiile de conducere sunt urmatoarele: a) rectorul. Functia de director al Consiliului p entru studiile universitare de doctorat este asimilata functiei de prorector. in baza autonomiei universitare.pentru scolarizarea studentilor straini. au primit avizul acestuia de participare la concurs. b) consiliul facultatii. potrivit regulamentului liniei de studiu conform art. directorul de departament si membrii consili ului departamentului sunt alesi prin votul universal. Pr ocedura de numire a directorului Consiliului pentru studiile universitare de doc torat este stabilita de Codul studiilor universitare de doctorat. cel putin unul dintre pr odecani se numeste la propunerea cadrelor didactice apartinand minoritatii natio nale din departamentul sectiei sau liniei de predare intr-o limba a minoritatilo r nationale. stabilirea structurilor si a functiilor de conduc ere se face dupa urmatoarea procedura: a) componenta membrilor consiliului facultatii este de maximum 75% cadre did actice si de cercetare. programe de studii. prodecanii. 207 (1) Structurile de conducere in institutiile de invatamant superior de stat sau particulare sunt: a) senatul universitar si consiliul de administratie. direct si secret al tuturo r cadrelor didactice si de cercetare titulare. organizat de catre rectorul u niversitatii la nivelul facultatii. (7) Procesul de stabilire si de alegere a structurilor si functiilor de cond ucere la nivelul universitatii. c) decanul isi desemneaza prodecanii dupa numirea de catre rector. (5) La nivelul facultatii. iar reprezentantii studentilor sunt alesi prin vot universal. XI Conducerea universitatilor SECTIUNEA 1 Dispozitii generale ART. (2) . (3) IOSUD este condusa de Consiliul pentru studiile universitare de doctorat . Consiliul facultatii are obligatia de a aviza minimu m 2 candidati. prorectorii. 135 alin. respectiv de directorul acestui consiliu. respectiv minimum 25% studenti. direct si secret al tuturor cadrelor didactice si de cercetare titulare din f acultate. Aceste burse sunt atribuite doar acelo r universitati si programe de studii care indeplinesc cele mai ridicate standard e de calitate. sectii/linii d e predare. direct si secret al conducatorilor de doctorat din scoala doctorala respectiva. La concurs pot participa persoane din cadrul universitatii sau din orice facultate de profil din tara ori din strainatate ca re.

desemnat conform art. dintre cele prevazute la alin. f ara exceptie. un presedinte care condu ce sedintele senatului universitar si reprezinta senatul universitar in raportur ile cu rectorul. este confirmat prin ordin al minist rului educatiei. (2). din personalitati stiintifice si academice din afara unive rsitatii. direct si secret al tuturor cadrelor didactice si d e cercetare titulare din cadrul universitatii si al reprezentantilor studentilor din senatul universitar si din consiliile facultatilor. pe baza audierii in plenul senatului universitar nou-ales. respectiv al tuturor studentilor . Toti membrii senatului universitar. 209 (1) Rectorul universitatilor de stat si particulare se desemneaza prin una d intre urmatoarele modalitati: a) pe baza unui concurs public. din membri ai universitatii si. de selectie si de recrutare a rectorului. tineretului si sportului. in baza unei metodologii aprobate de senatul universitar nou-ales. 209. (3) Senatul universitar stabileste comisii de specialitate prin care control eaza activitatea conducerii executive a institutiei de invatamant superior si a consiliului de administratie. direct si secret al tuturor cadrelor didactice si de cerceta re titulare din cadrul universitatii si al reprezentantilor studentilor din sena tul universitar si din consiliile facultatilor. conforma cu prezenta lege. se stabileste cu minimum 6 luni inainte de fiecare desemnare a rectorului. ART. 208 (1) Senatul universitar este compus din 75% personal didactic si de cercetar e si din 25% reprezentanti ai studentilor. (2) Senatul universitar nou-ales stabileste o comisie de selectie si de recr utare a rectorului formata. (3) Concursul public pentru desemnarea rectorului se desfasoara in baza meto dologiei prevazute la alin. din tara si din strainatate. vor fi stabiliti prin votul universal. . sau b) prin votul universal. stand la baza rezolutiilor senatului universitar. (2) Modalitatea de desemnare a rectorului. in proportie de 50%. (2) Senatul universitar isi alege. Rapoartele de monitorizare si de control sunt prez entate periodic si discutate in senatul universitar. Avizul se acorda numai pe baza votului majoritatii simp le a membrilor senatului universitar nou-ales. pe cote-parti de reprezentare stipulate in Carta universitara. dintre care cel putin un reprezentant al studentilor sau un absolvent al unive rsitatii desemnat de catre studentii din senatul universitar. cercetarii. ART. in termen de 30 de zile d e la data selectiei. alegerea persoanelor in functiile de conducere se face cu avizul cultului fondator. 210 (1) In cazul in care modalitatea aleasa pentru desemnarea rectorului este ce a pe baza unui concurs public. prin vot secret. Dupa emiterea ordinului de confirmare. (4) La concursul de ocupare a functiei de rector pot participa personalitati stiintifice sau academice din tara si din strainatate care. Senatul universitar nou-ales are obligatia de a aviza minimum 2 candidati. au obtinut avizul de participare la conc urs din partea acestuia.a. (2). rectorul poate semna acte oficiale. (3). De asemenea. organizarea senatului universitar se va face cu respectarea statutului s i specificului dogmatic si canonic al cultului fondator. senatul universitar nou-ales elaboreaza si aproba metodo logia de avizare. pr in votul universal. Aceasta comisie contine minimum 12 membri . in proportie de 50%. Candidatii avizati de senatul universi tar nou-ales participa apoi la concursul organizat conform alin. Fiecare facultate va avea reprezentanti in senatul universitar. acte financiare/contabile. (1 ). conform legii. ART. (8) In cazul universitatilor confesionale. Comisia de concurs este comisia de selectie si recrutare prevazuta la alin. conform Cartei uni versitare. 211 (1) Rectorul. ART. diplome si certificate. In cazul universitatilor confes ionale. direct si secret al tuturor cadrelor didactice si cercetatorilor titulari. inscrisuri. procedura de desemnare este cea prevazuta de prez entul articol.

(6) Consiliul de administratie al universitatilor de stat este format din re ctor. In universitatile multilingve si multiculturale cel putin unul dintre prorectori es te numit de catre rector la propunerea cadrelor didactice apartinand minoritatil or nationale din departamentul sectiei sau liniei de predare intr-o limba a mino ritatilor nationale. b) elaboreaza si adopta. Car ta universitara. la propunerea rectorului si cu respectarea legislatiei in vigoare . SECTIUNEA a 2-a Atributiile senatului universitar. i) incheie contractul de management cu rectorul. cuprinzand cri teriile si indicatorii de performanta manageriala. la propunerea rectorului. ale consiliului de admini stratie. g) adopta Codul universitar al drepturilor si obligatiilor studentului. k) valideaza concursurile publice pentru functiile din consiliul de administ . cercetarii. tineretului si sp ortului. j) controleaza activitatea rectorului si a consiliului de administratie prin comisii specializate. pe baza consultarii senatului universitar. Cadrele didactice apartinand sectiei sau liniei de predare trebuie sa propuna cel putin 3 candidati. structura. La concurs pot participa candidatii avizati de co nsiliul facultatii cu votul majoritatii simple a membrilor acestuia si pe baza u nei metodologii specifice elaborate de senatul universitar. directorul general administrativ si un reprezentant al studentilor. (5) Mentinerea in functie a directorului general administrativ se face pe ba za acordului scris al acestuia de sustinere executiva a planului managerial al n oului rector. drepturile si obligatiile par tilor contractuale. 125. cercetarii. f) elaboreaza si aproba Codul de asigurare a calitatii si Codul de etica si deontologie profesionala universitara. ale decanului si ale sefului de departament ART. cercetarii. cu r espectarea prevederilor Codului drepturilor si obligatiilor studentului. h) aproba metodologiile si regulamentele privind organizarea si functionarea universitatii. decanii. prorectorii. (7) Consiliul de administratie al universitatilor particulare este numit de catre fondatori. 213 (1) Senatul universitar reprezinta comunitatea universitara si este cel mai inalt for de decizie si deliberare la nivelul universitatii. (4) Decanii sunt selectati prin concurs public organizat de noul rector si v alidat de senatul universitar. d) aproba. Consiliul facultatii valideaza cel putin 2 candidati. organizarea si functionarea universitatii. tineretului si sportului. in urma dezbaterii cu comunitatea universitara. tineretului si sportului poate revoca d in functie rectorul in conditiile art. isi numeste prorectorii. e) aproba proiectul de buget si executia bugetara. tineretului si sp ortului incheie cu senatul universitar un contract de management. (3) Rectorul confirmat de ministrul educatiei. (2) Atributiile senatului universitar sunt urmatoarele: a) garanteaza libertatea academica si autonomia universitara. in conditiile spec ificate prin contractul de management si Carta universitara. cu exceptia cazului in care rectorul provine de la sectia s au linia de studiu cu predare in limba minoritatii nationale respective.(2) Rectorul confirmat de ministrul educatiei. 212 (1) Rectorul confirmat al universitatii de stat incheie un contract institut ional cu ministrul educatiei. cercetarii. (3) Ministrul educatiei. ale rectorului. (2) Rectorul poate fi demis de catre senatul universitar. c) aproba planul strategic de dezvoltare institutionala si planurile operati onale. ART.

raportul p revazut la art. (11) Directorul de departament realizeaza managementul si conducerea operati va a departamentului. structura. consiliului de administratie si senatului universitar. In exercitarea acestei functii. d) propune spre aprobare senatului universitar structura si reglementarile d e functionare ale universitatii. (10) Consiliul facultatii reprezinta organismul decizional si deliberativ al facultatii. e) propune spre aprobare senatului universitar proiectul de buget si raportu l privind executia bugetara. f) prezinta senatului universitar. Senatul universitar valideaza raportul mentionat. la propunerea decanului. el este ajutat de consiliu . Mandatul poate fi innoit cel mult o data. n) indeplineste alte atributii. m) aproba. organizarea si functionarea f acultatii. 130 alin. Atributi ile decanului sunt stabilite in conformitate cu prevederile Cartei universitare si cu legislatia in vigoare. in baza unei metodologii proprii si a legislatiei in vigoa re. conform Cartei universitare. Tineretului si Sportului. (2). Rectorul este ordonatorul de credite al universitatii. Decanul prezinta anual un raport consiliului facultatii privind star ea facultatii. astfel incat sa se asigure eficienta decizionala si reprezentativita tea comunitatii academice. conform prevederilor Cartei universitare. (5) Senatul universitar poate fi convocat de rector sau la cererea a cel put in o treime dintre membrii senatului universitar. (8) Atributiile prorectorilor. c) controleaza activitatea decanului si aproba rapoartele anuale ale acestui a privind starea generala a facultatii. (3) Componenta si marimea senatului universitar sunt stabilite prin Carta un iversitara. C ercetarii. Carta universitara si legislatia in vigoare. Durata mandatului unui mem bru al senatului universitar este de 4 ani. la propunerea rectorului. c) incheie contractul de management cu senatul universitar. in baza referatelor realizate de comisiile sale de specialitate. (4) Mandatul senatului universitar este de 4 ani. l) aproba metodologia de concurs si rezultatele concursurilor pentru angajar ea personalului didactic si de cercetare si evalueaza periodic resursa umana. (9) Decanul reprezinta facultatea si raspunde de managementul si conducerea facultatii. in urma unui nou concurs. d) indeplineste alte atributii. asigurarea calitatii si respectarea etic ii universitare la nivelul facultatii. h) indeplineste alte atributii stabilite de senatul universitar. b) aproba programele de studii gestionate de facultate. b) negociaza si semneaza contractul institutional cu Ministerul Educatiei. numarul si durata mandatelor acestora se stab ilesc prin Carta universitara.ratie. Pentru studenti. Rectorul are urmatoarele atributii: a) realizeaza managementul si conducerea operativa a universitatii. indiferent de perioada in care s-au derulat mandatele si de intreruperile acestora. Consiliul facultatii are urmatoarele atributii: a) aproba. in conformi tate cu contractul de management. O persoana nu poate fi rector al aceleiasi institutii de invatamant superior pe ntru mai mult de 8 ani. (7) Durata mandatului de rector este de 4 ani. Decanul conduce sedintele consiliului facultatii si aplica hotara rile rectorului. cu posibilitatea innoirii succesive de maximum doua ori. pe baza contractului de management. durata mandatului se reglementeaza prin Ca rta universitara. Aceste documen te sunt publice. in luna aprilie a fiecarui an. sanctionarea personalului cu performant e profesionale slabe. g) conduce consiliul de administratie. stabilite prin Carta universitara sau aproba te de senatul universitar si in conformitate cu legislatia in vigoare. (6) Rectorul reprezinta legal universitatea in relatiile cu tertii si realiz eaza conducerea executiva a universitatii.

de prodecan. 215 (1) Dupa implinirea varstei de pensionare. (2) Persoanele care exercita o functie de conducere sau de demnitate publica . Membrii acestor structuri de conducere au drept de vot deliberativ egal. a conducatorului scolii doctorale sau a decanului. conform Cartei universitare. formarea. un reprezentant al Minist erului Educatiei. particulare si confesionale este interzisa. de cazari . Din comisie face parte. d) avizeaza propunerile de programe noi de studii si formuleaza propuneri ca tre senatul universitar de terminare a acelor programe de studii care nu se mai incadreaza in misiunea universitatii sau care sunt ineficiente academic si finan ciar. consiliul de administratie: a) stabileste in termeni operationali bugetul institutional. de managementul cercetarii si al calitatii si de managementul financiar al departamentului. potrivit Cartei universitare. (5) Structura administrativa a universitatii este condusa de catre un direct or administrativ si este organizata pe directii. evaluarea periodica. (14) Studentii au cel putin un reprezentant in comisiile de etica. (7) Prin Carta universitara. c) aproba propunerile de scoatere la concurs a posturilor didactice si de ce rcetare. proiectare. (6) Unitatile de cercetare-dezvoltare sunt conduse de directori ai unitatilo r respective. potrivit legii. ale consiliilor facultatilor si ale departamentelor se iau cu votul majoritatii membrilor prezenti. (12) Selectia. in termen de maximum 3 luni de la data vacantarii. Hotararile senatelor universitare. (3) Numarul de prorectori si de prodecani din institutiile de invatamant sup erior se stabileste prin Carta universitara. 214 (1) Functiile de conducere de rector. (2) In cazul vacantarii unui loc in functiile de conducere. Tineretului si Sportului. mi croproductie nu se cumuleaza. cultural si profesional extern. (4) Atributiile si competentele structurilor si ale functiilor de conducere din invatamantul superior sunt stabilite prin Carta universitara a institutiei. se procedeaza la alegeri partiale. e) aproba operatiunile financiare care depasesc plafoanele stabilite de sena tul universitar. in universitatile de stat. de prorector. in cazul directorului de departament. in cazul uni versitatilor particulare si confesionale particulare. respectiv de fondatori. in universit atile particulare. ocuparea oricarei functii de cond ucere in universitatile de stat. Cercetarii. d e director de departament sau de unitate de cercetare-dezvoltare. iar numirea pe post. de asigurare a calitatii. daca numa rul celor prezenti reprezinta cel putin doua treimi din numarul total al membril or. Postul de director general admi nistrativ se ocupa prin concurs organizat de consiliul de administratie al insti tutiei de invatamant superior. de catre rector. confor m prevederilor Cartei universitare. in mod obligatoriu. De asemenea . angajarea. f) propune senatului universitar strategii ale universitatii pe termen lung si mediu si politici pe domenii de interes ale universitatii. potrivit Cartei universitare. ART. motivarea si inceta rea relatiilor contractuale de munca ale personalului sunt de raspunderea direct orului de departament. Validarea concursului se face de catre senatul universitar. de decan. (13) Consiliul de administratie al universitatii asigura. b) aproba executia bugetara si bilantul anual. conducerea operativa a uni versitatii si aplica deciziile strategice ale senatului universitar. precum si in alte comisii cu caracter social. Presedintele comisiei de concurs este rectorul in stitutiei. sub conducerea rec torului sau a unei alte persoane desemnate prin Carta universitara. universitatea isi poate dezvolta structuri cons ultative formate din reprezentanti ai mediului economic si personalitati din med iul academic. de statele de functii. Directorul de departament raspun de de planurile de invatamant.l departamentului. cu exceptia mandatelor in exercitiu la data intrarii in vigoare a prezentei legi. sau se organizeaza conc urs public. ART.

(2) Ministerul Educatiei. j) publica anual un raport privind starea invatamantului superior. precum si in universitati de prestigiu din a lte state. Cercetarii. i) sustine realizarea de studii si de cercetari in invatamantul superior. pentru recunoast erea si echivalarea diplomelor si certificatelor si pentru vizarea actelor de st udii. Ti neretului si Sportului. membri ai Aca . organizeaza recunoasterea automata a func tiilor didactice universitare si a calitatii de conducator de doctorat. Cercetarii. Dezvoltar ii Tehnologice si Inovarii (CNECSDTI). Cercetarii. managementul financiar. Tineretului si Sportului constituie registre de experti si se sprijina pe organi sme consultative. Consiliul National de Atestare a Titlurilor. d) gestioneaza procesul de evaluare periodica. Consi liul National pentru Finantarea Invatamantului Superior (CNFIS). Consiliul de etica si management unive rsitar (CEMU) si Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintifice. conform unei metodologii proprii. Tineretului si Sportului are urmatoare le atributii principale: a) propune politicile si strategiile nationale pentru invatamantul superior. avand cel putin titlul de conferentiar sau de cerceta tor stiintific II ori titluri echivalente obtinute in strainatate. Guvernului si Ministerului Educatiei. incaseaza sume. cercetarea universitara. Diplomelor si Certif icatelor Universitare (CNATDCU). 216 (1) Statul isi exercita atributiile in domeniul invatamantului superior prin intermediul Parlamentului. Consiliul Natio nal al Bibliotecilor Universitare (CNBU). ART. pe perioada exercitarii mandatului. la nivel national. b) elaboreaza reglementarile de organizare si functionare a sistemului de in vatamant superior. SECTIUNEA a 3-a Rolul statului in invatamantul superior ART. in lei sau in valuta. (4) Functia de rector este incompatibila cu detinerea de functii de conducer e in cadrul unui partid politic. Consiliul National al Cercetarii Stiintifice (C NCS). c) monitorizeaza si verifica direct sau prin organismele abilitate in acest sens respectarea reglementarilor privind organizarea si functionarea invatamantu lui superior. 217 (1) Pentru exercitarea atributiilor sale. (3) Persoanele care ocupa o functie de conducere sau de demnitate publica nu pot exercita functia de rector pe perioada indeplinirii mandatului. etica universitar a si asigurarea calitatii in invatamantul superior. alcatuite pe criterii de prestigiu profesio nal si moral: Consiliul National de Statistica si Prognoza a Invatamantului Supe rior (CNSPIS).au dreptul de a li se rezerva postul din sistemul educational. ale Spatiului Economic Eur opean si in Confederatia Elvetiana. de clasificare a universitati lor si de ierarhizare a programelor de studii ale acestora. g) elaboreaza si propune proiectul de buget pentru invatamantul superior. Din aceste organisme pot face parte cadre didactice si cercetatori. ca parte a bugetului educatiei si bugetului cercetarii. e) controleaza gestionarea RMUR. elaboreaza metodol ogia prin care se pot recunoaste automat diplomele si certificatele obtinute in universitati din statele membre ale Uniunii Europene. pe baza unei liste aprobate si reactualizate de Ministerul Educatiei. ca parte a Ariei europene a invatamantului superior. (5) Functiile de conducere sau de demnitate publica se pot cumula cu functii le didactice si/sau de cercetare. Colegiul consultativ pentru cercetare-dezvoltare si inovare (CCCDI). Ministerul Educatiei. h) verifica si gestioneaza sistemul de indicatori statistici de referinta pe ntru invatamantul superior si bazele de date corespunzatoare pentru monitorizare a si prognozarea evolutiei invatamantului superior in raport cu piata muncii. Cercetarii. Tineretului si Sportului. f) organizeaza recunoasterea si echivalarea diplomelor si certificatelor con form normelor interne si in conformitate cu normele europene.

d) prezinta un raport anual Ministerului Educatiei. in CNFIS. b) auditarea comisiilor de etica din universitati si prezentarea unui raport anual privind etica universitara. b) propune metodologia-cadru prevazuta la art. cercetarii. Cercetarii. ART. (1) beneficiaza de un secretariat tehnic c are se constituie si functioneaza prin ordin al ministrului educatiei. cercetari i. Acest raport este public. Standardele minimale de acceptare de catre CNA TDCU a dosarului pentru obtinerea atestatului de abilitare nu depind de functia didactica sau gradul profesional al candidatului si sunt identice cu standardele de acordare a titlului de profesor universitar. d) elaborarea si publicarea Codului de referinta al eticii si deontologiei u niversitare. e) alte atributii stabilite prin lege sau prin regulamentul de organizare si . (3) Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintifice. tineretului si sportului. (3) Infiintarea. regulamentele de organizare si functionare. dezvoltarea tehnologica si inovare. ca observatori. In arbitrarea litigiilor. la solicitarea Ministerului Educatiei. tineretului si sportului. dezvoltarii si inovarii (UEFISCDI) si se constituie pe baza contractuala intre Ministerul Educatiei. tineretului si sportului. tineretului si sportului. a calitatii de conducator de doctorat si a atestatului de abilitare. (1) se stabilesc prin ordi n al ministrului educatiei. gestion ate de UEFISCDI. sau reprezentanti ai mediului de afaceri in CCCDI sau. c) constatarea incalcarii de catre o institutie de invatamant superior a obl igatiilor prevazute de prezenta lege. (2) Consiliile prevazute la alin. Acest consiliu publica anual datele corespunzatoa re acestor indicatori. (2) Consiliul de Etica si Management Universitar se pronunta asupra litigiil or de etica universitara si are ca principale atributii: a) monitorizarea punerii in aplicare a politicilor de etica universitara la nivelul sistemului de invatamant superior. 206/2004 privind buna co nduita in cercetarea stiintifica. Tinere tului si Sportului sau din proprie initiativa. Cercetarii. Rapor tul de verificare institutionala este prezentat ministrului educatiei. a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare. in baza unor indicatori specifici. prin ordin al ministrului educati ei.demiei Romane si ai unor institutii de cultura. cercetarii. a cercetarii. Ti neretului si Sportului si UEFISCDI sau din alte surse legal constituite. 219 (1) CNATDCU are urmatoarele atributii: a) propune un set de standarde minimale necesare si obligatorii pentru confe rirea titlurilor didactice din invatamantul superior. Cercetarii. conform legii. Aceste standarde se adopta prin ordin al ministrului educatiei. cu modific arile si completarile ulterioare. cerc etarii. Dezvoltarii Tehnol ogice si Inovarii este organismul prevazut de Legea nr. ART. care este un document public. 295 alin. cercetari i. specificand concluzii bazate pe date si documente. precum si un membru student in C EMU si CNCU si un student cu statut de observator in CNFIS. Bugetele acestor organisme sunt gestionate prin Unitatea executiva pentru finan tarea invatamantului superior. a Consiliului National al Cercetarii S tiintifice din Invatamantul Superior. structura si co mponenta organismelor specializate prevazute la alin. (1). modul de desfasurare a concursuri lor pentru ocuparea posturilor didactice si de cercetare din universitati. (4) CNCS se constituie prin reorganizarea. Acest raport se face public. tineretului si sportului. Tineretului si Sportului privind resursa umana pentru activitatile didactice si de cercetare din invatamantul superior. c) verifica anual. Consiliul d e Etica si Management Universitar se bazeaza pe principiile si procedurile elabo rate in acest document. 218 (1) Consiliul National de Statistica si Prognoza a Invatamantului Superior a re ca atributii principale elaborarea si actualizarea permanenta a indicatorilor de monitorizare a invatamantului superior si prognoza evolutiei acestuia in rap ort cu dinamica pietei muncii.

prin consultarea Consiliului National de Statistica si Prognoza a Invatamantului Superior (CNSPIS). Tineretului si Sportului isi realizeaz a atributiile in domeniul cercetarii prin Autoritatea Nationala de Cercetare Sti intifica. se stabileste. cercetarii. ART. Tin eretului si Sportului sau din proprie initiativa. federatii sindicale la nivel de ramura si federatii studen testi legal constituite la nivel national. (2) CNFIS are urmatoarele atributii principale: a) propune metodologia de finantare a universitatilor si stabileste costul m ediu per student echivalent pe cicluri si domenii de studii. Cercetarii. ti neretului si sportului. (1). (4) Consiliul National al Bibliotecilor Universitare (CNBU) are in atributii elaborarea strategiei de dezvoltare. realizarea proiectelor de dezv oltare institutionala si eficienta gestionarii fondurilor publice de catre unive rsitati si face propuneri pentru finantarea complementara a universitatilor pe b aza de proiecte institutionale. aprobate prin ordin al ministrului educatiei. Raportul este public si va fi afisat pe site-ul CN CS. . la solicitarea Ministerului Educatiei. Cercetarii. criteriile si indicatorii de calitate pentru cerc etarea stiintifica. Cercetarii. in termen de maximu m 12 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi. (2) In exercitarea atributiilor sale. Reprezentantii invatamantului particu lar sunt parteneri de dialog social. in conditiile legii.functionare. un sistem de indicatori st atistici de referinta pentru invatamantul superior. Cercetarii. a CNCS. dupa ca z. Raportul anual privind starea invatamantului superior se bazeaza pe indicatorii prevazuti la alin. XII Finantarea si patrimoniul universitatilor SECTIUNEA 1 Dispozitii generale ART. si se aproba prin hotarare a Guvernului. c) gestioneaza programe de cercetare si procese de evaluare a proiectelor de cercetare care sunt propuse pentru finantare competitiva. evaluare periodica si coordonarea sistemul ui de biblioteci din invatamantul superior. (2) Sistemul de indicatori va fi elaborat de Ministerul Educatiei. a CN ATDCU si a Autoritatii Nationale pentru Calificari. 222 (1) Invatamantul universitar de stat este gratuit pentru cifra de scolarizar e aprobata anual de Guvern si cu taxa. 220 (1) Pentru monitorizarea eficientei manageriale. ART. Tineretului si Sportului. conform legii. c) prezinta anual Ministerului Educatiei. Tineretului si Sportul ui un raport privind starea cercetarii stiintifice in invatamantul superior si p erformantele universitatilor. d) prezinta anual Ministerului Educatiei. Ti neretului si Sportului sau din proprie initiativa. Cercetarii. la solicitarea Ministerului Educatiei. cu autoritati si asociatii profesionale si stiintifice nationale si internati onale reprezentative. 221 (1) Ministerul Educatiei. Acest raport este public. cercetarea stiintifica univer sitara ori din unitatile de cercetare-dezvoltare. Cercetari i. a ARACIS. Cercetarii. (3) CNCS are urmatoarele atributii principale: a) stabileste standardele. Ministerul Educatiei. b) auditeaza periodic. a echitatii si a relevantei invatamantului superior pentru piata muncii. a CNFIS. b) verifica periodic. CAP. Tine retului si Sportului colaboreaza cu Consiliul National al Rectorilor si. corelat cu sistemele de indi catori statistici de referinta la nivel european din domeniu. Tineretului si Sportul ui un raport privind starea finantarii invatamantului superior si masurile de op timizare ce se impun.

romane sau straine. De asemenea. Tineretului si Sportului. Cercetarii. precum si din venituri pro prii. repetarea examenelor si a altor forme de verificare. in general. venituri extrabugetare si din alte surse. Granturile de studii vor fi alocate prioritar spre ace le domenii care asigura dezvoltarea sustenabila si competitiva a societatii. donatii. prin granturi de studii calculate p e baza costului mediu per student echivalent. iar in interiorul domeniului. Cercetarii. per domeniu. (6) Toate resursele de finantare ale universitatilor de stat sunt venituri p roprii. (3) Finantarea invatamantului superior de stat se asigura din fonduri public e. precum si prin alte surse. (8) Institutiile de invatamant superior de stat si particulare pot primi don atii din tara si din strainatate. Finantarea suplimentara se acorda conform prevederi lor art. realizarea de obiective de investitii. admiteri. Tineretului si Sportului asigura finan tarea de baza pentru universitatile de stat. a). prioritar. si din alte surse. conform metodologiei aprobate de s enatul universitar. Tineretului si Sportului pentru a stimula excelenta ins titutiilor si a programelor de studii. . celor mai bine plasate programe in ierarhi a calitatii acestora. b) asigurarea calitatii invatamantului superior la nivelul standardelor din Spatiul European al Invatamantului Superior pentru pregatirea resurselor umane s i dezvoltarea personala ca cetateni ai unei societati democratice bazate pe cuno astere. inclusiv imprumuturi si ajutoare externe. (4) Ministerul Educatiei. c) profesionalizarea resurselor umane in concordanta cu diversificarea piete i muncii.(2) In invatamantul universitar de stat gratuit se pot percepe taxe pentru: depasirea duratei de scolarizare prevazute de lege. (7) Statul poate sprijini invatamantul superior particular acreditat. finantarea complementara si finantarea suplimentara . per cicluri de studiu si per limba de predare. atat din cadrul universitatilor de stat. inmatriculari. numarul de granturi de studii alocate unui program variind in functie de pozitia programului in aceasta ierarhie. Aceste veni turi sunt utilizate de institutiile de invatamant superior. in conditiile autono miei universitare. in conformitate cu prevederile legale in vigoa re. (5) Finantarea invatamantului superior de stat poate fi realizata pe baza de contract si prin contributia altor ministere. in concordanta cu urmatoarele cerinte: a) considerarea dezvoltarii invatamantului superior ca responsabilitate publ ica si a invatamantului. ART. rei nmatriculari. cat si al celor particulare. (4) Executia bugetara anuala a institutiilor de invatamant superior de stat se face publica. burse si protectia sociala a studentilor. d) dezvoltarea invatamantului superior si a cercetarii stiintifice si creati ei artistice universitare pentru integrarea la varf in viata stiintifica mondial a. potrivit legii. dobanzi. 223 (1) Institutiile de invatamant superior de stat functioneaza ca institutii f inantate din fondurile alocate de la bugetul de stat. care depasesc prevederile planului de invatamant. ca prioritate nationala. in vederea realizarii obiectivelor care le revin in cadrul po liticii statului din domeniul invatamantului si cercetarii stiintifice universit are. Cercetarii. sponsorizari si taxe percepute in conditiile legii de la persoane fizice si juridice. se pot percepe taxe si pentru activitati neincluse in planul de invatamant. 197 lit. fonduri alocate pe baza competitionala pentru dezvoltare institutionala. pentru finantarea de baza. pe baza de contract . pentru acele institutii de invata mant superior care pregatesc specialisti in functie de cerintele ministerelor re spective. (3) Finantarea suplimentara se acorda din fonduri publice de catre Ministeru l Educatiei. fonduri alocate pe baza competitionala pentru incluziune. (2) Veniturile acestor institutii se compun din sume alocate de la bugetul M inisterului Educatiei.

(5) Finantarea de baza este multianuala, asigurandu-se pe toata durata unui ciclu de studii. (6) Finantarea complementara se realizeaza de Ministerul Educatiei, Cercetar ii, Tineretului si Sportului prin: a) subventii pentru cazare si masa; b) fonduri alocate pe baza de prioritati si norme specifice pentru dotari si alte cheltuieli de investitii si reparatii capitale; c) fonduri alocate pe baze competitionale pentru cercetarea stiintifica univ ersitara. (7) Finantarea institutiilor de invatamant superior de stat se face pe baza de contract incheiat intre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Spor tului si institutia de invatamant superior respectiva, dupa cum urmeaza: a) contract institutional pentru finantarea de baza, pentru fondul de burse si protectie sociala a studentilor, pentru fondul de dezvoltare institutionala, precum si pentru finantarea de obiective de investitii; b) contract complementar pentru finantarea reparatiilor capitale, a dotarilo r si a altor cheltuieli de investitii, precum si subventii pentru cazare si masa ; c) contractele institutionale si complementare sunt supuse controlului perio dic efectuat de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si CN FIS. (8) Finantarea cercetarii stiintifice universitare se face conform prevederi lor Ordonantei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiintifica si dezvolta rea tehnologica, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 324/2003, c u modificarile si completarile ulterioare, si legislatiei specifice domeniului c ercetarii-dezvoltarii. (9) Fondurile pentru burse si protectie sociala a studentilor se aloca in fu nctie de numarul de studenti de la invatamantul cu frecventa, fara taxa de studi i. (10) Studentii beneficiaza de burse de performanta sau de merit, pentru stim ularea excelentei, precum si de burse sociale, pentru sustinerea financiara a st udentilor cu venituri reduse. Cuantumul minim al burselor sociale se propune anu al de catre CNFIS, tinand cont de faptul ca acestea trebuie sa acopere cheltuiel ile minime de masa si cazare. (11) Universitatile pot suplimenta fondul de burse prin venituri proprii ext rabugetare. (12) Categoriile de cheltuieli eligibile si metodologia de distribuire a ace stora din finantarea complementara si suplimentara se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la initiativa Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Spo rtului, in termen de maximum 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi. (13) Rectorii universitatilor de stat, prin contractul institutional incheia t cu Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, sunt direct res ponsabili de alocarea resurselor institutiei, prioritar spre departamentele si s tructurile cele mai performante. ART. 224 Statul roman poate acorda anual burse pentru sprijinirea etnicilor romani di n tari invecinate si a etnicilor romani cu domiciliul stabil in strainatate, car e doresc sa studieze in cadrul unitatilor si institutiilor de invatamant de stat din Romania. ART. 225 (1) Programele de studii de master si doctorat in stiinte si tehnologii avan sate, cele care se desfasoara in limbi de circulatie internationala, precum si d octoratele in cotutela cu universitati de prestigiu din strainatate beneficiaza de finantare preferentiala, acordata conform propunerilor CNFIS. (2) Fondurile ramase la sfarsitul anului din executia bugetului prevazut in contractul institutional si complementar, precum si fondurile aferente cercetari i stiintifice universitare si veniturile extrabugetare raman la dispozitia unive rsitatilor si se cuprind in bugetul de venituri si cheltuieli al institutiei, fa ra varsaminte la bugetul de stat si fara afectarea alocatiilor de la bugetul de stat pentru anul urmator.

ART. 226 (1) Universitatile de stat sau particulare au patrimoniu propriu, pe care il gestioneaza conform legii. (2) Drepturile pe care le au universitatile asupra bunurilor din patrimoniul propriu pot fi drepturi reale, dupa caz, drept de proprietate sau dezmembramint e ale acestuia, uz, uzufruct, servitute si superficie, potrivit dispozitiilor Co dului civil, drept de folosinta dobandit prin inchiriere, concesiune, comodat si altele asemenea ori drept de administrare, in conditiile legii. (3) In patrimoniul universitatilor pot exista si drepturi de creanta izvorat e din contracte, conventii sau hotarari judecatoresti. (4) Universitatile de stat pot avea in patrimoniu bunuri mobile si imobile d in domeniul public sau din domeniul privat al statului. (5) Drepturile subiective ale universitatilor asupra bunurilor din domeniul public al statului pot fi drepturi de administrare, de folosinta, de concesiune ori de inchiriere, in conditiile legii. (6) Prin hotarare a Guvernului, bunurile din domeniul public al statului pot fi trecute in domeniul privat al statului si transmise in proprietate universit atilor de stat, in conditiile legii. (7) Universitatile de stat au drept de proprietate asupra bunurilor existent e in patrimoniul lor la data intrarii in vigoare a prezentei legi. Ministerul Ed ucatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului este imputernicit sa emita certifi cat de atestare a dreptului de proprietate pentru universitatile de stat pe baza documentatiei inaintate de acestea. (8) Dreptul de proprietate al universitatilor de stat asupra bunurilor preva zute la alin. (7) se exercita in conditiile prevazute de Carta universitara, cu respectarea dispozitiilor dreptului comun. (9) Dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile, precum si alte drepturi reale ale universitatilor de stat sunt supuse procedurii publicitatii imobiliar e prevazute de legislatia speciala in materie. (10) In cazul desfiintarii unei universitati de stat, bunurile aflate in pro prietate, ramase in urma lichidarii, trec in proprietatea privata a statului. (11) Universitatile particulare sunt titulare ale dreptului de proprietate o ri ale altor drepturi reale pe care le exercita asupra patrimoniului, in conditi ile legii. SECTIUNEA a 2-a Organizarea si functionarea invatamantului superior particular si confesiona l particular ART. 227 (1) Institutiile de invatamant superior particulare si institutiile de invat amant superior confesionale particulare sunt: a) fondate din initiativa si cu resursele materiale si financiare ale unei f undatii sau asociatii, ale unui cult religios ori ale unui alt furnizor de educa tie, recunoscut ca atare potrivit prevederilor prezentei legi; b) persoane juridice de drept privat. (2) Institutiile de invatamant superior particulare au autonomie universitar a, conform prevederilor prezentei legi, si autonomie economico-financiara, avand drept fundament proprietatea privata, garantata de Constitutie. (3) Structurile universitatilor particulare si confesionale particulare, atr ibutiile, durata mandatelor, precum si alte considerente legate de statutul aces tora sunt stabilite de Carta universitara, avizate de fondatori si aprobate de s enatul universitar cu respectarea stricta a prevederilor prezentei legi. SECTIUNEA a 3-a Infiintarea institutiilor de invatamant superior particulare si confesionale particulare ART. 228 (1) O institutie de invatamant superior particulara si confesionala particul

ara trebuie sa parcurga toate procedurile de autorizare provizorie si acreditare stabilite de prezenta lege. (2) Institutiile de invatamant superior particulare si confesionale particul are sunt acreditate prin lege, initiata de catre Guvern la propunerea Ministerul ui Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. (3) Universitatilor acreditate li se recunoaste perioada de functionare lega la. SECTIUNEA a 4-a Patrimoniul institutiilor de invatamant superior particulare si confesionale particulare ART. 229 (1) Patrimoniul institutiilor de invatamant superior particulare si confesio nale particulare consta in patrimoniul initial al fondatorilor, la care se adaug a patrimoniul dobandit ulterior. (2) Institutiile de invatamant superior particulare si confesionale particul are, pe durata existentei lor, dispun de patrimoniul pus la dispozitia lor, conf orm legii. (3) Toate deciziile privind patrimoniul institutiilor de invatamant superior particulare si confesionale particulare sunt luate de catre consiliul de admini stratie. SECTIUNEA a 5-a Desfiintarea institutiilor de invatamant superior particulare si confesional e particulare ART. 230 (1) Desfiintarea, dizolvarea sau lichidarea institutiilor de invatamant supe rior particulare si confesionale particulare se face in conditiile legii. Initia tiva desfiintarii institutiilor de invatamant superior particulare sau confesion ale particulare poate apartine si fondatorilor. (2) In caz de desfiintare, dizolvare sau lichidare, patrimoniul institutiilo r de invatamant superior particulare si confesionale particulare revine fondator ilor. (3) Desfiintarea universitatilor particulare se va face cu protectia interes elor studentilor. SECTIUNEA a 6-a Finantarea institutiilor de invatamant superior particulare si confesionale particulare ART. 231 Sursele de finantare ale institutiilor de invatamant superior particulare si confesionale particulare sunt compuse din: a) sumele depuse de fondatori; b) taxe de studiu si alte taxe scolare; c) sponsorizari, donatii, granturi si finantari acordate pe baza de competit ie, exploatarea rezultatelor cercetarii, dezvoltarii, inovarii si alte surse leg al constituite. TITLUL IV Statutul personalului didactic CAP. I Statutul personalului didactic din invatamantul preuniversitar SECTIUNEA 1 Dispozitii generale

responsabilitatile. in public. eliberat pe un formular specific elaborat de Ministerul Educatiei. in mod similar. 233 (1) Personalul didactic cuprinde persoanele din sistemul de invatamant respo nsabile cu instruirea si educatia. c) practicarea. functiilor de conducere. (5) Nu pot ocupa posturile didactice. ordine publica si securitate n ationala si civil se constituie din personalul prevazut in prezenta lege si din corpul instructorilor militari/de informatii. didactice auxiliare. Cercetarii . de acordare a distinctiilor si de aplicare a sanct iunilor. de indrumare si de control. cu acordul consiliului de administratie. regulamente si ins tructiuni proprii. Cercetarii. ART. (4) In situatii de inaptitudine profesionala de natura psihocomportamentala. un nou examen medical complet. ordine publica si securitate natio nala. (1) persoanele lipsite de aces t drept. in maniera obscena. de indrumare si de control. care au capacitatea de exercitare deplina a drepturilor. de conducere. de indrumare si de control. de conducere sau de indrumare si de co ntrol in invatamant persoanele care desfasoara activitati incompatibile cu demni tatea functiei didactice. audio ori vizuale. p recum si personalului din unitatile conexe invatamantului. (2) Personalul didactic. didactic auxiliar. precum si ale celui de condu cere. de incetare a activitatii si de pensionare a personalului didactic si didactic auxiliar. (3) Nu pot ocupa functiile prevazute la alin. c) personalul didactic militar/de informatii. b) comertul cu materiale obscene sau pornografice scrise. impreuna cu Ministerul Sanatatii. 235 Pentru institutiile de invatamant militar si invatamant de informatii. drepturile si obligatiile sp ecifice personalului didactic si didactic auxiliar. de indrumare si de control care se considera nedreptatit poate solicita o expertiza a capacitatii de munca. a unor activitati cu componenta lubrica sau altel e care implica exhibarea. 232 Statutul reglementeaza: a) functiile. de indrumare si de control. d) criteriile de normare. (2) Din categoria personalului didactic pot face parte persoanele care indep linesc conditiile de studii prevazute de lege. a corpului. b) formarea initiala si continua a personalului didactic si a personalului d e conducere. a functiilor de conducere. ART. precum si intr-o functie de conducere. cum sunt: a) prestarea de catre cadrul didactic a oricarei activitati comerciale in in cinta unitatii de invatamant sau in zona limitrofa. Tineretului si Sportului si Ministerul Sanatatii. competentele. conducerea unitatii sau a institutiei de invatamant poate solicita. Tineretului si Sportului. o conduita morala conforma deontologiei profesionale si sunt apte din punct de vedere medical si psihologic pentru indeplinirea functiei . ART. precum si conditiile si modalitatile de eliberare din aceste posturi si functii . de indrumare si de control sunt condit ionate de prezentarea unui certificat medical. se prevad urmatoarele: a) aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul militar/de informatii . c) conditiile si modalitatile de ocupare a posturilor si a functiilor didact ice. b) personalul didactic militar/de informatii. ordine publica si securitate nationala se face prin ordine. Aceeasi prevedere s e aplica. ordine publica si securitate n . Incompatibilitatile de ordin medical cu functia didact ica sunt stabilite prin protocol incheiat intre Ministerul Educatiei. ordin e publica si securitate nationala.ART. 234 (1) Incadrarea si mentinerea intr-o functie didactica sau didactica auxiliar a. pe durata stabilita printr-o hotarare judecatoreasca definitiva de cond amnare penala.

Cercetarii. 237 (1) In calitatea sa de principal finantator. Tineretului si Sportului sta bileste reperele curriculare si calificarile de formare initiala teoretica in sp ecialitate a personalului didactic. d) pentru functiile didactice aferente corpului instructorilor militari/de i nformatii. f) personalul didactic. Tineretului si Sportului. Cercetarii. (5) Criteriile de acordare a burselor de la bugetul de stat se stabilesc de catre Ministerul Educatiei. ART. (3) Studentii care frecventeaza cursurile masterului didactic acreditat de M inisterul Educatiei. Ministerul Educatiei. 236 (1) Formarea initiala pentru ocuparea functiilor didactice din invatamantul preuniversitar cuprinde: a) formarea initiala. realizata prin universitat i. in specialitate. Cariera didactica ART. inclusiv cel din corpul instructorilor militari/de i nformatii. formarea personalului din edu catia anteprescolara se realizeaza prin liceele pedagogice. pe baza analizei nevoilor de fo rmare din sistem. (2) Prin exceptie de la prevederile alin.ationala are drepturile si indatoririle care decurg din prezenta lege si din cal itatea de cadru militar in activitate. ordine publica si securitate nationala. absolventii studiilor de licenta pot urma un modul de minimum 90 de credite transferabile care atesta obtinerea de co mpetente de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniulu i de specializare inscris pe diploma de licenta. in conditiile stabilite de prezenta lege. SECTIUNEA a 2-a Formarea initiala si continua. ord ine publica si securitate nationala. ART. c) stagiul practic cu durata de un an scolar. (6) Absolventilor masterului didactic li se elibereaza diploma de master did actic in domeniul programului de licenta. respectiv de functionar public cu statut special. conditiile care se cer pentru ocuparea acestora. (2) Programele de formare initiala teoretica in specialitate si psihopedagog ica sunt acreditate si evaluate periodic de catre Ministerul Educatiei. Cercetarii. Tineretului si Sportului intr-o institutie publ ica pot beneficia de burse de studiu finantate de la bugetul de stat. precum si normele didactice. realizat intr-o unitate de inv atamant. (7) Planurile de invatamant ale studiilor de licenta in specialitatea pedago gia invatamantului primar si prescolar sunt elaborate pe baza standardelor profe . prin intermediul ARACIS sau al altor organisme abi litate. e) perfectionarea pregatirii personalului didactic se realizeaza conform pre vederilor prezentei legi si reglementarilor specific militare/de informatii. ordine publica si securitate nationala. (2) Programele de studii ale masterului didactic sunt elaborate pe baza stan dardelor profesionale pentru functiile didactice. poate obtine definitivarea in invatamant si gradele didactice. Tineretului si Sportului. in cadrul unor programe acreditate potrivit legii. competentele si responsabilitat ile se stabilesc prin instructiuni proprii. Tineretului si Sportului si se acrediteaza conform legii. sub coordonarea unui profesor mentor. b) master didactic cu durata de 2 ani. se aproba de catre Ministerul Educatiei. potrivit legii. (3) Pentru a obtine alta specializare. (4) Cuantumul unei burse acordate de la bugetul de stat este egal cu salariu l net al unui profesor debutant. Cercetar ii. 238 (1) Studentii si absolventii de invatamant superior care opteaza pentru prof esiunea didactica au obligatia sa absolve cursurile unui master didactic cu dura ta de 2 ani. teoretica. Cercetarii. Acest modul poate fi urmat in p aralel cu masterul didactic sau dupa finalizarea acestuia. (1).

Tineretului si Sportului.realizata la finalizarea stagiului practic cu dura ta de un an scolar si constand intr-o examinare scrisa. 236 alin . 239 (1) Inscrierea pentru efectuarea stagiului practic prevazut la art. in baza unor acordur i-cadru incheiate intre unitatile/institutiile de invatamant care asigura formar ea initiala si inspectoratele scolare. (1) lit. in conditiile legii. 241 (1) Examenul national de definitivare in invatamant este organizat de Minist erul Educatiei. anterior sustinerii examenului. finala . intr-un interval de timp ca re nu depaseste 5 ani de la inceperea primului stagiu de practica. prin hotararea consiliului de administratie din unitatea de invatamant respectiva. in conditii stabilite prin ordin al minis trului educatiei. pot fi angajate in sistemul national de invatam . ART. evaluarea portofoliului pr ofesional personal si in sustinerea a cel putin doua inspectii la clasa. (2) In vederea realizarii pregatirii practice din cadrul masterului didactic se constituie o retea permanenta de unitati de invatamant. (3) Pe baza acestor acorduri-cadru. eliminatorie . Cercetarii. b) repartizare de catre inspectoratul scolar judetean/al municipiului Bucure sti pe posturile ramase neocupate in urma concursului. precum si toate celelalte prevederi corespunzatoare din legislatia in vigoare. si cuprinde: a) etapa I.sionale stabilite de Ministerul Educatiei. unitatile/institutiile de invatamant car e asigura formarea initiala incheie contracte de colaborare cu durata de 1-4 ani scolari cu unitatile de invatamant din reteaua prevazuta la alin. (4) Persoanele care nu promoveaza examenul de definitivare in invatamant pot participa la cel mult doua alte sesiuni ale acestui examen. ART.componenta dedicata formarii initiale a profesorilor . conform unei metodologii a probate prin ordin al ministrului educatiei. (6) Persoanele care nu promoveaza examenul de definitivare in invatamant. c) este conditionata de obtinerea diplomei de licenta si a diplomei d e master didactic. (2) pentru st abilirea conditiilor de organizare si desfasurare a stagiilor practice. (5) Stagiul de practica cu durata de un an scolar si examenul de definitivar e in invatamant pot fi reluate. pe baza unei tematici si a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educatiei. (2) Cadrele didactice care promoveaza examenul de definitivat dobandesc titl ul de profesor cu drept de practica in invatamantul preuniversitar. 240 (1) Ocuparea unei functii didactice pentru perioada stagiului practic cu dur ata de un an scolar se realizeaza prin: a) concurs pe posturi/catedre vacante/rezervate. b) etapa a II-a. Tineretului si Sportului. pentru fiecare specialitate in parte. ART. li se poate asigura continuitatea pe postul didactic/catedra ocupat(a). care au promovat examenul de definitivare in invatamant. a stagiului de practica cu durata de un an scolar. (4) Unitatile/institutiile de invatamant care asigura formarea initiala pot realiza independent parteneriate cu institutii ofertante de servicii in domeniu . Cercetarii. in conditiile legii.perioada certifi cata prin documentul Europass Mobilitate.centre de consiliere.realizata de catre inspectoratele scolare in peri oada stagiului practic cu durata de un an scolar si constand in evaluarea activi tatii profesionale la nivelul unitatii de invatamant. in conditiile relua rii de fiecare data. (5) Pregatirea practica din cadrul masterului didactic se poate derula sub f orma unei perioade de stagiu in strainatate in cadrul unui program al Uniunii Eu ropene . centre logopedice si org anizatii nonguvernamentale. in mod corespunzator functiei didactice ocupate temporar. cluburi si palate ale copiilor. (3) Cadrelor didactice angajate cu contract de munca pe o perioada determina ta. tineretului si sportulu i. cercetarii. in conditiile prezentului articol. toate prevederile prezentei legi. Tineretului s i Sportului. (2) Persoanelor aflate in perioada stagiului practic cu durata de un an scol ar li se aplica. tineretului si sportului. cercetarii. Cercetarii.

Tineretului si Sportului. bibliografia. c) elaborarea unei lucrari metodico-stiintifice. Tineretul ui si Sportului. Tineretului si Sportului. definitivarea in invatamant si gradele didactice II si I obtinute la una dintre acestea sunt recunoscute pentru oricare dintre specialitatile dobandite prin st udii. care inde plineste conditiile de formare initiala si care a obtinut titlul stiintific de d octor. Cercetarii. examenele pentru obtinerea gradelor didactice II. (6) In caz de nepromovare. ART. Cercetarii. cu abordari interdisciplinare si de c reativitate. cercet arii. cu un an mai devreme fata de perioada prevazuta de pre zenta lege. (4) Gradul didactic II se obtine de catre personalul didactic de predare car e are o vechime la catedra de cel putin 4 ani de la obtinerea definitivarii in i nvatamant. acordat in baza unei metodolog ii elaborate de Ministerul Educatiei. (3) Probele de examen. tematica. Tineretului si Sportului. Cercetarii. pe baza unei programe aprobate de Ministerul Educatiei. in fata comisiei instituite. elaborat pe baza unei tematici si a unei bibliografii aprobate de M inisterul Educatiei. prin promovarea urmatoarelor probe: a) o inspectie scolara speciala. care cuprinde si elemente de ps ihologie si de sociologie educationala. cu statut de profesor debutant . i se acorda gradul didactic I. precedata de cel putin doua inspectii scola re curente. pentru fiec are specialitate in parte. poate dobandi titlul de profesor -emerit in sistemul de invatamant preuniversitar. cu performante deo sebite in activitatea didactica si manageriala. . sub indrumarea unui conduca tor stiintific stabilit de institutia cu competente in domeniu. Tineretului si Sportului. pot fi repetate la un interval de cel putin 2 ani scolari. Cercetarii. Tineretului si Sportului. Cercetarii. prin promovarea urmatoarelor probe: a) un colocviu de admitere. dupa caz. precedata de cel putin doua inspectii scola re curente esalonate pe parcursul celor 4 ani. 243 (1) Personalul didactic care a obtinut gradul didactic I. la examenele pentru gradu l II. d) sustinerea lucrarii metodico-stiintifice. pentru fiecare specia litate in parte. 242 (1) Formarea continua a cadrelor didactice cuprinde dezvoltarea profesionala si evolutia in cariera. pe baza unei tematici si a unei bibliografii apr obate de Ministerul Educatiei. pe baza unei metodologii elaborate de Mini sterul Educatiei. toate apreciate cu calificativul maxim. respectiv gradul I. Cercetarii. precum si procedura de organi zare si desfasurare a examenelor pentru obtinerea gradelor didactice sunt reglem entate prin metodologie elaborata de Ministerul Educatiei. (7) Personalului didactic incadrat in invatamantul preuniversitar. (8) Personalul didactic care a obtinut definitivarea in invatamant sau gradu l didactic II cu media 10 se poate prezenta.ant preuniversitar numai pe perioada determinata. (10) Gradele didactice se acorda prin ordin al ministrului educatiei. co nform metodologiei Ministerului Educatiei. b) un test din metodica specialitatii. esalonate pe parcursul celor 4 ani. tineretului si sportului. Tineretului si Sportului. Cercetarii. examene de certificare a diferitelor niveluri de competenta. respectiv I. (2) Persoana care dobandeste titlul de profesor-emerit beneficiaza de: a) prioritate la ocuparea unui post prin transfer consimtit de unitatile de invatamant implicate. (9) In cazul in care profesorii au dobandit doua sau mai multe specialitati. (2) Evolutia in cariera se realizeaza prin gradul didactic II si gradul dida ctic I. c) o proba orala de pedagogie. ART. b) o inspectie scolara speciala. (5) Gradul didactic I se poate obtine de catre personalul didactic de predar e care are o vechime la catedra de cel putin 4 ani de la acordarea gradului dida ctic II.

de indrumare si de control. desfasurarea. cum ar fi predarea asist ata de calculator. (4) Casele corpului didactic sunt centre de resurse si asistenta educational a si manageriala pentru cadrele didactice si didactice auxiliare si se pot acred ita ca furnizori de formare continua. cercetarii. asumarea de responsabi litati privind organizarea. (4) Obtinerea prin studiile corespunzatoare a unei noi specializari didactic . prin sist emul de pregatire si obtinere a gradelor didactice. tineretului si sportului. d) acordarea unui premiu anual in bani din fondurile programelor nationale i nitiate de Ministerul Educatiei. prin directiile de specialitate. conducerea si imbunatatirea performantei strategice a grupurilor profesionale. de conducere. 245 (1) Pentru personalul didactic. stabilesc obiectivele si formarea continua. pentru angajatii proprii. de indru mare si de control si recalificarea profesionala sunt fundamentate pe standardel e profesionale pentru profesia didactica. pe baza analizei de nevoi. ART. de conducere. (5) Dezvoltarea profesionala a personalului didactic. inclusiv in ceea ce priveste curriculumul national. de conducere. predarea in limbi straine. autocontrolul si analiza reflexiva a propriei activit ati si altele. (3) Formarea continua a personalului didactic. educatia adultilor si altele. (6) Descrierea competentelor mentionate. precum si a modalitatilor de evalua re si certificare a acestora in cadrul sistemului de credite profesionale transf erabile se realizeaza prin metodologia formarii continue a personalului didactic . standarde de calitate si competente pr ofesionale si au urmatoarele finalitati generale: a) actualizarea si dezvoltarea competentelor in domeniul de specializare cor espunzator functiei didactice ocupate. ART. prin programe de conversie pentru noi speci alizari si/sau ocuparea de noi functii didactice. e) dobandirea unor competente complementare prin care se extinde categoria d e activitati ce pot fi prestate in activitatea curenta. precum s i in functie de interesele si nevoile personale de dezvoltare. c) prioritate la ocuparea posturilor didactice in conditii de medii egale. Cercetarii. Cercetarii. de indrumare si de control. precum si in domeniul psihopedagogic si m etodic. fo rmarea continua este un drept si o obligatie. in conformitate cu strategiile si politicile nationale. tineretului si sportului. consilierea educationala si orient area in cariera. cercetarii. de indrumare si de control se realizeaza in functie de evolutiile din domeniul educatiei si for marii profesionale. c) dobandirea sau dezvoltarea competentelor de conducere. inclusiv prin conversie p rofesionala. 244 (1) Ministerul Educatiei. e) delegare de catre inspectoratele scolare pentru rezolvarea atributiilor a cestora in teritoriu. b) dezvoltarea competentelor pentru evolutia in cariera didactica. f) dezvoltarea si extinderea competentelor transversale privind interactiune a si comunicarea cu mediul social si cu mediul pedagogic. Tineretului si Sportului. Tineretului si Sportului. (3) Acreditarea si evaluarea periodica a furnizorilor de formare continua si a programelor de formare oferite de acestia. (2) Organizarea. de indrumare si de control.b) calitatea de mentor pentru formarea continua a cadrelor didactice. de conducere. altele decat cele ocupate in b aza formarii initiale. (2) Unitatile si institutiile de invatamant preuniversitar. metodologia-cadru de organizare si desfasurare a formarii continue sunt realizate de Ministerul Educatiei. Tineretului si Sportului stabileste ob iectivele si coordoneaza formarea continua a personalului didactic la nivel de s istem de invatamant preuniversitar. aprobate prin ordin al ministrului e ducatiei. Cerceta rii. evaluarea si finantarea activitatilor de form are continua se stabilesc prin metodologie aprobata prin ordin al ministrului ed ucatiei. d) dobandirea de noi competente.

e) in invatamantul prescolar. (6) Personalul didactic. profesor-sociolog. 247 Functiile didactice sunt: a) in educatia anteprescolara: educator-puericultor . profesor-psiholog scolar. ART. constituit in urma selectie i. cadrele didactice pot dobandi c ompetente didactice. astfel incat sa acumuleze. profesor-asociat. tineretului si sportului. Cercetarii. prin concurs specific. profesor -logoped. de indrumare si de control in unitatile de invatamant si inspectoratele scolare numai cadrele didactice membre ale corpu lui national de experti in management educational. mentor de dezvoltare profesionala. psihopedagog. de indrumare si de control din invatamantul preuniversitar este obligat sa participe periodic la programe de formare continua. g) in centrele si cabinetele de asistenta psihopedagogica: profesor-psihoped agog. prin programe de formare stabilite prin hotarare a Guvernului. logoped. personalul didactic se normeaza pe ture. cu calificarea in psihopedagogie speciala. profesorpsihopedagog. precum si personalul de conducere. elaborat de Minister ul Educatiei.e. respectiv primar alternativ pentru fiecare gru pa sau clasa se normeaza cadre didactice conform specificului fiecarei alternati ve educationale. j) in cluburile sportive scolare: profesor. antrenor. Tineretului si Sportului si aprobat prin ordin al mini strului educatiei. (7) Programele de conversie profesionala intra in atributiile institutiilor de invatamant superior si se desfasoara in baza unor norme metodologice specific e. minimum 90 de credite profesionale transferabile. profesor de educatie speciala. b) in invatamantul prescolar: profesor pentru invatamant prescolar . profesor-psiholog. SECTIUNEA a 3-a Functiile didactice si didactice auxiliare. formato r. (3) Pot ocupa functii de conducere. de indrumare si de control prin diferite programe si forme de organi zare a formarii continue se realizeaza pe baza sistemului de acumulare. considerat de la data promovarii examenului de definitivare i n invatamant. cu minimum 6 0 de credite transferabile. a cadrelor didactice care fac dovada absolvirii unui p rogram acreditat de formare in domeniul managementului educational. personalul didactic se normeaza pe ture.se normeaza c ate un post pentru fiecare clasa de elevi. profesor de psihodiagnoza si kinetote rapeut . profesor-logoped. cercetarii. d) in invatamantul gimnazial si liceal: profesor.se norm eaza cate un post pentru fiecare grupa de copii.se normeaza cate un po st pentru fiecare grupa de copii. . Conditii de ocupare ART. (8) Evaluarea si validarea achizitiilor dobandite de personalul didactic. recunoas tere si echivalare a creditelor profesionale transferabile.se normeaza cate un post la fiecare grupa/clasa. cercetarii. (5) Pe langa una sau mai multe specializari. Cercetarii. psiholog. h) in centrele logopedice interscolare si in cabinetele scolare: profesor-lo goped. profesor-antrenor. i) in casele corpului didactic: profesor-metodist. tineretului si sportului. Tineretului si Sportului infiinteaza c orpul national de experti in management educational. diferite de specializarea curenta. 246 (1) Ministerul Educatiei. k) pentru realizarea de activitati extrascolare: profesor. (2) Procedura si criteriile de selectie se stabilesc prin metodologie aproba ta prin ordin al ministrului educatiei. c) in invatamantul primar: profesor pentru invatamant primar . consilier scolar. se considera formare continua. pentru disciplinele din acelasi domeniu fundamentat cu dome niul licentei. psihologie sau pedagogie. de conducere. f) in invatamantul special si in comisiile de expertiza complexa: profesor i tinerant si de sprijin. in institutiile cu program prel ungit sau saptamanal. in institutiile cu program prelungit sau sapta manal. la fiecare interval co nsecutiv de 5 ani. profesor.

i) mediator scolar. Tineretului si Sportulu i. b) absolvirea masterului didactic cu durata de 2 ani.l) in unitatile de invatamant. Personalul didac tic asociat este luat in considerare la indeplinirea standardelor privind autori zarea sau acreditarea unitatii scolare. documentarist. h) corepetitor. Tineretului si Sportului. nonformal sau informal competente profesionale pana la intrarea in vigoare a prezentei legi indeplinesc conditia pentru ocuparea functiei didac tice de profesor pentru invatamantul prescolar. (6) Pentru ocuparea functiei de antrenor in cluburile sportive scolare. antrenor si care au dobandit formal. n) personalul didactic asociat este personalul didactic titular la alta scoa la. 249 Personalul didactic auxiliar este format din: a) bibliotecar. pentru asigurarea formarii initiale si a inse rtiei profesionale a cadrelor didactice: profesor mentor. (4) Absolventilor liceelor pedagogice. in p alatele si in cluburile copiilor. a i colegiilor universitare de institutori sau ai altor scoli echivalente. tineretului si sportului. invatatori/invatatoare. personalul didactic pensionat platit in regim de plata cu ora sau specialist i consacrati in domeniul de specialitate al curriculei scolare. ART. (1). ART. (2) In vederea efectuarii stagiilor de practica pentru ocuparea unei functii didactice la nivelul inspectoratelor scolare judetene/al municipiului Bucuresti se constituie corpul profesorilor mentori in baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei. m) in centrele de documentare si informare: profesor documentarist. respectiv. 250 Pentru ocuparea functiilor didactice auxiliare trebuie indeplinite urmatoare . (3) Cadrele didactice care ocupa functii de educatori/educatoare. li se considera indeplinita conditia pentru ocuparea functiilor didactice de profesor pentru invatamantul prescolar. m) administrator de patrimoniu. k) administrator financiar (contabil). realizat intr-o unitate de invatamant. redactor. in baza unei metodologii de recunoastere si e chivalare elaborate de Ministerul Educatiei. se cere absolvirea cu diploma a unui liceu si a unei scoli de antrenori ori a unei institutii de invatamant postliceal sau sup erior de profil. f) instructor de educatie extrascolara. b) informatician. care. profesor pentru invatamantul pri mar. cercetarii. ART. in conditiile stabilite prin o rdin al ministrului educatiei. respectiv profesor pentru invatamantul primar. Cercetarii. e) pedagog scolar. j) secretar. ai scolilor postliceale pedagogice. pana la intrarea in vigoare a prez entei legi. in f unctia didactica corespunzatoare studiilor. l) instructor-animator. (5) Pentru ocuparea functiilor didactice din invatamantul special trebuie in deplinite in mod corespunzator conditiile prevazute la alin. g) asistent social. maistru-instructor. profesor antrenor. incadra ti in invatamantul prescolar si primar. 248 (1) Pentru ocuparea functiilor didactice este necesara efectuarea unui stagi u practic cu durata de un an scolar. au absolvit ciclul de licenta. iar pentru alt e specializari decat cele psihopedagogice este necesar un stagiu atestat de preg atire teoretica si practica in educatie speciala. institutor i/institutoare. Cercetarii. sub indrumarea unui profesor mentor si trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii minime de studii: a) absolvirea cu diploma a studiilor universitare de licenta in profilul pos tului. c) laborant. cu specializarea in ramura de sport respectiva. d) tehnician.

pe perioada determinata. de documentarist si de redactor . sa stabileasca si sa reglementeze noi functii didactice.indeplinirea conditiilor prev azute de legislatia in vigoare pentru functia de contabil. a unei institut ii de invatamant superior sau a unei unitati de invatamant preuniversitar de pro fil.absolvirea unei institutii de invatamant sup erior. 252 (1) Personalul didactic titular in sistemul de invatamant preuniversitar. tineretului si sportului. in dome niu. f) pentru functia de instructor de educatie extrascolara . j) pentru functia de secretar . d) tehnician . in conditiile stabilit e prin ordin al ministrului educatiei. cu examen de diploma. de lunga sau de scurta durata. Tineretului si Sportului. urmata de un curs de formare profesionala cu specializarea mediator scolar. daca au urmat un curs de initiere in domeniu.absolvirea unei scoli postliceale sau a liceului.absolvirea unei institutii de invatam ant superior de profil.absolvirea. in fu nctie de dinamica invatamantului. cu diploma. i) pentru functia de mediator scolar . contabil-sef. cu examen de licenta ori de absolvire. c) pentru functia de laborant . de documentarist sau de redactor si absolventi ai invat amantului postliceal sau liceal cu diploma in domeniu/absolvirea cu examen de di ploma a unei institutii de invatamant. Tineretului si Sportului. la . sau a altor in stitutii de invatamant ai caror absolventi au studiat in timpul scolarizarii dis ciplinele de profil din domeniul biblioteconomiei.absolvirea cu diploma de licenta cu s pecializarea asistenta sociala sau absolvirea cu diploma de bacalaureat a liceul ui pedagogic.absolvir ea.absolvirea. a unei ins titutii de invatamant superior. specializarea mediator scolar. postliceal sau liceal cu diploma.absolvirea cu dip loma a unei institutii de invatamant superior. (1) se reglement eaza de Ministerul Educatiei. pot ocupa functia de bibliote car. recunoscut de Ministerul Educatiei. in domeniu/ absolvirea cu examen de diploma. urmata de un curs de initiere in domeniu. de lunga sau de scurta durata. k) pentru functia de administrator financiar . Tineretului si Sportului. e) pentru functia de pedagog scolar . h) pentru functia de corepetitor . Familiei si Protectiei Sociale. sectia de biblioteconomie. ART. respectiv didactice auxiliare. este autorizat ca. in profilul postului.absolvirea liceului cu examen de bacal aureat. respectiv a unui liceu.le conditii de studii: a) pentru functia de bibliotecar.indeplinirea conditiilor prevazute de legislatia in vigoare pentru functia de inginer/subinginer. l) pentru functia de administrator de patrimoniu . economi st.absolvirea unei institutii de invatamant superior de profil. de documentarist sau de redactor si alti absolventi ai invatamantului super ior. a unei scoli postliceale in speci alitate ori a unui liceu pedagogic sau a echivalentului acestuia ori a altui lic eu si absolvirea cursurilor speciale pentru obtinerea certificatului de califica re profesionala pentru aceasta functie. sau a unei scoli sanitare postliceale ori a unei scoli postliceale de educatori-puericultori. cercetarii. ART. a unei scoli postliceale sau a liceului. ori a unui liceu de specialit ate. Cercetarii. a unei scoli postliceale sau a liceului. cu diploma de bacalaureat sau absolvirea invatama ntului postliceal cu specialitatea tehnician in activitati de secretariat. a unei institutii de invatamant. sectia de bibliotecon omie. b) pentru functia de informatician . in colaborar e cu Ministerul Muncii. cu examen de diploma. pot ocupa functia de bibliotecar. Cercetarii. (2) Norma didactica pentru noile functii prevazute la alin. 251 (1) Ministerul Educatiei. ori absolvirea cu diploma de bacala ureat a oricarui alt profil liceal. Cercetarii. sau a altor institutii de invatamant ai caror absolventi au studiat in tim pul scolarizarii disciplinele de profil din domeniul biblioteconomiei. g) pentru functia de asistent social .

Tineretului si Sportului. (3) In conditiile intrarii in restrangere de activitate. isi pastreaza dreptul dobandit la co ncursul national unic de titularizare. pana l a data de 15 noiembrie a fiecarui an. (7) Lista de posturi didactice/catedre se face publica prin afisare la inspe ctoratele scolare si la unitatile de invatamant respective si pe site-ul acestor institutii cu cel putin 30 de zile inaintea declansarii procedurilor de selecti e si angajare pe aceste posturi didactice/catedre. 254 (1) In unitatile de invatamant sau in consortiile scolare poate fi angajat p ersonal didactic cu contract individual de munca pe perioada nedeterminata sau p erioada determinata de cel mult un an scolar. organizarea concursur ilor pe post si angajarea personalului didactic se iau la nivelul unitatii de in vatamant de catre consiliul de administratie al unitatii de invatamant. (4) Deciziile privind vacantarea posturilor didactice. ART. (5) Consiliul de administratie al unitatii de invatamant stabileste posturil e didactice/catedrele disponibile pentru angajare. coordonata de inspectoratul scol ar judetean/Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti. b) repartizarea pe posturi/catedre vacante. cu posibilitatea prelungirii contr actului. (8) Concursul prevazut la alin. corecteaza in colaborare cu unitatile d e invatamant si avizeaza oferta de posturi didactice/catedre vacante/rezervate. cadrele didactice t itulare in sistemul de invatamant preuniversitar beneficiaza de solutionarea res trangerii de activitate prin: a) transferul consimtit intre unitatile de invatamant preuniversitar. (4) Prin restrangere de activitate se intelege: a) situatia in care postul/norma didactica nu se incadreaza in sistemul de n ormare privind efectivele de prescolari si elevi prevazute de lege. in conditiile legii. Tineretului si Sportului. (3) consta in: a) proba practica sau inspectie speciala la clasa si proba scrisa din didact ica specialitatii la angajarea personalului didactic cu contract individual de m . care au obtinut cel putin nota 7 si au ocupat un post/o catedra devi n titulari ai scolii respective daca: a) se certifica viabilitatea postului/catedrei. conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educatiei. respectiv in plata cu ora. r ezervate. (2) Constituirea posturilor didactice la nivelul unitatii de invatamant sau al consortiilor scolare se face pe baza normativelor in vigoare privind formatiu nile de studiu. anteriori intrarii in vigoare a prez entei legi. (2) Personalul didactic din invatamantul preuniversitar care a devenit titul ar al sistemului national de invatamant prin repartitie guvernamentala sau prin orice alta forma legala beneficiaza de aceleasi drepturi ca si personalul didact ic devenit titular prin concursul national de titularizare.data intrarii in vigoare a prezentei legi. posturile didactic e se ocupa prin concurs organizat la nivelul unitatii de invatamant cu personali tate juridica. conform metodologiei elaborate de Ministerul Educatiei. SECTIUNEA a 4-a Forme de angajare a personalului didactic ART. (3) In invatamantul preuniversitar de stat si particular. b) situatia in care se constata diminuarea numarului de ore sub nivelul unei jumatati de norma fara posibilitate de completare in aceeasi unitate sau intr-o unitate de invatamant apropiata. conform unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei. Cercetarii. Cercetarii. Cercetarii. (6) Inspectoratul scolar analizeaza. b) consiliul de administratie al scolii respective este de acord. precum si conditiile si modalitatile de ocupare a acestora. la propu nerea directorului. 253 Cadrele didactice netitulare calificate care au participat la concursul nati onal unic de titularizare in ultimii 3 ani. statutul acestora: vacante. Tineretului si Sportului.

(18) Reprezentantii organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramu ra a invatamantului participa cu statut de observator la toate etapele de organi zare si desfasurare a concursurilor organizate la nivelul unitatii sau al consor tiilor scolare. (5). in consortii scolare sau in asocier i temporare la nivel local ori judetean. d) pensionarilor.unca. stabilit in conditiile alin. validarea concursurilor pentru ocuparea posturilor/catedrelor didactice se face de catre consiliul de administr atie al unitatii de invatamant care organizeaza concursul. prof esori debutanti. In situ atia in care concursul se organizeaza in consortii scolare sau in asocieri tempo rare la nivel local ori judetean. (11) In invatamantul preuniversitar de stat. (10) Comisiile de concurs se aproba de consiliul de administratie al unitati i de invatamant. Consiliul de administratie al unitatii de invatamant poate deci de prelungirea contractului individual de munca si in anul scolar urmator. Din comisia de concurs compusa din cadre didactice face parte i n mod obligatoriu si un reprezentant al inspectoratului scolar judetean. conform statutului acestor posturi didactice si catedre . profesori cu d rept de practica. In situatia in care acesti candidati promoveaz a examenul pentru definitivarea in invatamant. consiliul de administratie poate hotari modificarea duratei contractului individual de munca din perioada determi nata in perioada nedeterminata. (16) Directorii unitatilor de invatamant comunica in scris inspectoratului s colar situatia angajarii pe posturi didactice a candidatilor validati dupa concu rs. individual. b) prezentarea unui curriculum vitae si sustinerea unui interviu la angajare a prin plata cu ora a personalului didactic asociat si a personalului didactic p ensionat. si au ocupat prin concurs validat. (14) Pentru candidatii care nu au dobandit definitivarea in invatamant. care vor fi repartizate in ordine: a) cadrelor didactice titulare intr-o unitate de invatamant pentru completar ea normei didactice. (15) Pentru candidatii care au ocupat prin concurs validat. de consiliul de administratie al unitatii de invatamant un post didactic vacant. precum si situatia posturilor didactice si a orelor ramase neocupate dupa concursul organizat la ni velul unitatii sau al consortiilor scolare. directorul unitatii de invatamant incheie contractul individual d e munca pe o perioada de cel mult un an scolar. a candidatilor participanti la concurs si nerepartizati. (12) In invatamantul particular. Directorul unitatii de invatamant incheie cu ac estia contractul individual de munca pe perioada nedeterminata. de consiliul de administratie al unitatii de invatamant un post didactic vacant sunt titulari pe postul ocupat. cu respectarea criteriilor de competenta profesionala. i n scris. directorul unitatii de invatamant incheie contractul individual de munca pe o p erioada de cel mult un an scolar. in si tuatia in care postul ramane rezervat. (19) Posturile didactice ramase neocupate prin concurs sau eliberate in timp ul anului scolar se ocupa prin plata cu ora pana la sfarsitul anului scolar ori pana la revenirea pe post a cadrului didactic care a beneficiat de rezervarea po . organizeaza concursul pentru ocuparea p osturilor si catedrelor. respectiv pana la revenirea titu larului pe post. (17) Inspectoratul scolar centralizeaza la nivel judetean posturile didactic e si orele ramase neocupate. c) candidatilor ramasi nerepartizati dupa concursul organizat la nivelul uni tatii sau al consortiilor scolare. in conditiile metodologiei. validarea concursurilor si angajarea pe pos t se fac de catre conducerea unitatii de invatamant particular si se comunica. in conditiile metodologiei. (9) Unitatile de invatamant. b) profesorilor debutanti aflati in stagiu practic. (13) Candidatii care au dobandit definitivarea in invatamant. de consiliul de administratie al unitatii de invatamant un post dida ctic rezervat. comisiile sunt validate de consiliile de admin istratie ale unitatilor de invatamant. inspectoratului scolar. in conditiile me todologiei. si au ocupat prin concurs validat.

(6) Personalul didactic are dreptul la intreruperea activitatii didactice. Tineretului si Sportului. (4) Functiile de indrumare si de control din invatamantul preuniversitar sun t: a) la inspectoratele scolare: inspector scolar. Tineretului si Sportului. precum si cadrele didactice numite ca personal de conducere sau in f unctii de specialitate specifice la comisiile si agentiile din subordinea Admini stratiei Prezidentiale. pentru cresterea si ingrijirea copilului in varsta de pan a la 2 ani. alese in Parlament. Cercetarii. Cercetarii. precum si insotitorii acestora. (2) Prevederile alin. dupa caz. (8) Personalul didactic titular cu contract pe perioada nedeterminata poate beneficia de concediu fara plata pe timp de un an scolar. cercetare. (2) Functiile de conducere din inspectoratele scolare sunt: inspector scolar general si inspector scolar general adjunct. (1)-(6). respectiv 3 ani in cazul copiilor cu handicap. presedinte si vicepresedinte al consiliului judetean. SECTIUNEA a 5-a Functiile de conducere. cu reze rvarea postului pe perioada respectiva. cu a probarea unitatii de invatamant sau. a Guvernului sau a Ministerului Educati ei. activitate artistica sau sportiv a. i se rezerva postul didactic.stului/catedrei. subprefect. (3) Liderii sindicatelor reprezentative din invatamant au dreptul de rezerva re a postului. (1) beneficiaza si personalul didactic titular cu c ontract pe perioada nedeterminata trimis in strainatate cu misiuni de stat. pe baza de contract. Cercetarii. conform prevederilor legale in vigoare si contractului colectiv d e munca la nivel de ramura. a inspectoratului scolar. conform prevederilor legale in vigoare. 256 (1) Functiile de conducere din unitatile de invatamant sunt: director si dir ector adjunct. precum si cel e alese de Parlament in organismele centrale ale statului au drept de rezervare a postului didactic sau a catedrei pe perioada in care indeplinesc aceste functi i. al Administratiei Prezidentiale. cel care lucreaza in organisme internationale. iar la unitatile de invatamant particulare de catr e persoana juridica fondatoare. c u rezervarea postului. cu aprobarea consiliului de administratie. daca sunt cadre didactice. de tineret si sport. precum si cadrelor didactice trecute in functii de conducere. care indeplinesc functia de prefect. de indrumare si de control ART. . ca urmare a unor acorduri. (3) Functiile de conducere din unitati conexe ale invatamantului preuniversi tar se stabilesc potrivit specificului acestora. a Parlamentului. (20) Eliberarea din functie a personalului didactic in unitatile de invatama nt cu personalitate juridica se face de catre directorul unitatii. de cultura. 255 (1) Cadrele didactice titulare. conventii guvernamentale. viceprimar. numite in Guvern sau care indeplinesc functii de specialitate spe cifice in aparatul Parlamentului. se considera vechime in invatamant. ART. (5) Personalului didactic titular cu contract pe perioada nedeterminata soli citat in strainatate pentru predare. al Guvernului si in Ministerul Educatiei. De aceleasi drept uri beneficiaza si personalul de conducere si de specialitate de la casa corpulu i didactic. primar. prin reglementari ale Ministeru lui Educatiei. (7) Perioada de rezervare a postului didactic. o data la 10 ani. cu contract pe perioada nedeterminata. De acest drept poate beneficia numai unul dintre parinti sau sustinatorii legali. (4) De prevederile alin. int eruniversitare sau interinstitutionale. (1) se aplica si cadrelor didactice titulare. in conditiile alin. de indrumare si de contr ol in sistemul de invatamant. Tineretului si Sportului. cu contr act pe perioada nedeterminata.

prin decizia persoanei juridice fondatoare. pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei. (3) Directorii unitatilor destinate activitatilor extrascolare sunt numiti d e catre inspectorul scolar general sau de catre ministrul educatiei. de catre directorul adjunct sau un cadru didactic membru in cons iliul de administratie. (3) Consiliul de administratie valideaza rezultatele concursului de ocupare a functiilor de director. (2) Concursul pentru ocuparea functiilor de director sau de director adjunct se organizeaza de unitatea de invatamant. resp ectiv judetean. tineretului si sportulu i. Cercetarii. Cercetarii. functia de presedinte sau v icepresedinte in cadrul unui partid politic. Directorul incheie contract de management cu inspectoru l scolar general sau cu ministrul educatiei. tineretului si sportului. (2) Inspectorii scolari generali. Tineretului si Sportului: inspector general. In ac easta situatie. la propunerea consiliului de administratie. respectiv director adjunct al unitatii de invatamant preu niversitar. cu aco rdul partilor. tineretului si s portului. acesta se considera aprobat tacit. in urma unui concurs p ublic. prin consiliul de administratie. Contractul de management poate fi prelungit. respectiv de director adjunct. conform subordonarii acestora. (4) Directorul si directorul adjunct din unitatile de invatamant preuniversi tar nu pot avea. T ineretului si Sportului. un reprezentant al inspectoratului scolar. respectiv director adjunct si emite decizia de numire in functia de director. cercetarii. c . directorul incheie contract de managemen t cu primarul/primarul de sector al unitatii administrativ-teritoriale. Daca in termen de 3 0 de zile consiliul local/consiliul judetean nu se pronunta asupra contractului de management. Tineretului si Sportului. in urma evaluarii performantelor manageriale. (4) Modelul-cadru al contractului de management este stabilit prin ordin al ministrului educatiei. la nivel local. este obligatorie realizarea unui audit de catre inspectoratul sc olar judetean/al municipiului Bucuresti. (6) Directorul unitatii de invatamant particular si confesional poate fi eli berat din functie. generali adjuncti si directorii caselor co rpului didactic sunt numiti de ministrul educatiei. pe baza unui concurs public. 257 (1) Functia de director si de director adjunct se ocupa prin concurs public de catre cadre didactice titulare membre ale corpului national de experti in man agement educational. respecti v presedintele consiliului judetean pe raza careia se afla unitatea de invataman t. (5) Directorul unitatii de invatamant de stat poate fi eliberat din functie prin hotararea consiliului de administratie. cercetarii. cercetarii. cercetari i. judetean sau nation al. obligatoriu. pana la organizarea unui nou concurs. tineretului si sportului. cercetarii. in functie de unitatile aflate in subordine. generali adjuncti si directorii caselor co rpului didactic incheie contract de management cu ministrul educatiei. Din comisie fac parte. inspector principal de specialitate si alte functii stabilite prin hota rare a Guvernului. 259 (1) Inspectorii scolari generali. ART. (7) In conditiile vacantarii functiei de director. ART. tineretului si sportului. cadre didactice. (3) In urma promovarii concursului. prin hotarare a consiliului de administratie. ART. cercetarii. cu votul a 2/3 di n membrii sai. (2) Metodologia de organizare si desfasurare a concursului pentru ocuparea f unctiei de director si de director adjunct se stabileste prin ordin al ministrul ui educatiei. tineretului si sportului. reglementat prin metodologie elaborata de Ministerul Educatiei.b) la Ministerul Educatiei. pe perioada exercitarii mandatului. 258 (1) Consiliul de administratie stabileste comisia de concurs pentru ocuparea postului de director. cu votul a 2/3 dintre membri. care devine automat si ordonator de credite. conform subordonarii acestora. Cercetarii. conducerea interimara este preluata. precum si un reprezentant al consiliului local. Contractul de management poate fi prelungit.

d) interviu in fata unei comisii de concurs privind managementul educational si deontologia profesionala. anterioare. (iv) un director din Ministerul Educatiei. cu competente in domeniu. 261 (1) Ministerul Educatiei. (iii) un director din Ministerul Educatiei. Tineretului si Sport ului. (4) In comisiile de concurs participa. cercetarii. constand din asistenta la ore. c) proba practica. reprezentant ii organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramura a invatamantului. (5) Contestatiile la hotararile comisiei prevazute la alin. . in calitate de pr esedinte. de indrumare si de control. (ii) 2 inspectori scolari generali din teritoriu. numita prin ordin al ministrului educatiei. c) titlul de doctor sau gradul didactic I. Cercetari i. in calitate de pr esedinte. prin concurs. cu diploma de licenta. Tineretului si Sportului se ocupa prin concurs. (4) Concursul pentru ocuparea functiilor de indrumare si de control consta i n: a) curriculum vitae. posturile corespunzatoare functiilor de indrumare si de control cuprinse in organigramele proprii si asigu ra publicarea acestora in presa centrala/locala si la sediul propriu. analiza si evaluarea acestuia. d) calificativul "foarte bine" obtinut in ultimii 5 ani. in urma evaluarii performantelor manageriale. Cercetarii. inspec tor scolar general adjunct si director la casa corpului didactic se desfasoara l a sediul Ministerului Educatiei. in termen de 5 zil e de la comunicarea rezultatelor concursului. (ii) 3 inspectori scolari generali din teritoriu. (3) Functiile de indrumare si de control din Ministerul Educatiei. Cercetarii. analiza de lectii si intoc mirea procesului-verbal de inspectie. b) inspectie speciala la clasa. Cercetarii. cercetarii. tineretului si sportului. respectiv in spectoratele scolare vacanteaza.u acordul partilor. de inspector scolar general adjunct si de director la casa corpului didacti c. Tineretului si Sportu lui. manageriala si d e prestigiu moral evaluate prin: a) curriculum vitae. membre ale corpului national de experti in management educa tional. (3) se adreseaza ministrului educatiei. ART. (3) Comisia ministeriala pentru ocuparea functiilor de inspector scolar gene ral. b) pentru functia de inspector scolar general adjunct si de director la casa corpului didactic: (i) secretarul de stat pentru invatamantul preuniversitar. cu competente in domeniu. e) interviu in fata unei comisii de concurs privind managementul educational si deontologia profesionala. (2) Concursul pentru ocuparea functiilor de inspector scolar general. b) calitati dovedite in activitatea didactica si in functii de conducere. Hotararea acestuia poate fi atacat a la instanta de judecata competenta. in sistemul national de invatamant. 260 (1) Functiile de conducere din inspectoratele scolare si de director la casa corpului didactic se ocupa. de catre cadre didactice titulare. in conditiile legii. este alcatuita din 5 membri. dintre care: a) pentru functia de inspector scolar general: (i) secretarul de stat pentru invatamantul preuniversitar. tineretului si sportu lui. cu cel put in 30 de zile inainte de organizarea concursului. de cadre didactice din cadrul corpului national de experti. Cercetarii. care indeplinesc criteriile de competenta profesionala. cu statut de observator. (2) Functiile de indrumare si de control din inspectoratele scolare se ocupa . Tineretului si Sportului. ART. prin concurs. (iii) inspectorul scolar general al inspectoratului scolar pentru care se or ganizeaza concursul. Tineretului si Sportului.

(1). (3) Norma didactica de predare-invatare-evaluare si de instruire practica si de evaluare curenta a prescolarilor si a elevilor in clasa reprezinta numarul d e ore corespunzator activitatilor prevazute la alin. Aceasta se aproba in consiliul de administratie.20 de ore pe saptamana. c) activitati de educatie. pen tru cel din centrele logopedice interscolare. f) un post pentru personalul didactic din invatamantul special integrat. d) 24 de ore pe saptamana pentru profesorii de instruire practica. c) 18 ore pe saptamana pentru profesorii din invatamantul secundar si tertia r non-universitar. pentru profesori care efectueaza terapiile specifice. constituita in educatia timpurie. Cercetarii. tineretului si sportului. iar in functiile de indrumare si control din cadrul ministerului. (2) Activitatile concrete prevazute la alin. stabilit de mi nistrul educatiei. profesori pentru cultu . pentru personalul didactic itinera nt. prin ordin al ministrului educatiei. cercetarii.in calitate de presedinte. a) si se stabilest e dupa cum urmeaza: a) un post de profesor pentru invatamantul prescolar pentru fiecare grupa cu program normal. complementare procesului de invatamant: mentorat. se face de catre inspectorul scolar general. e) pentru personalul didactic din invatamantul special. (8) Numirea personalului didactic admis la concurs. precum si din unitatile cu activitati extra scolare si din centrele sau cabinetele de asistenta psihopedagogica. Cercetarii. b) un post de profesor pentru invatamantul primar pentru fiecare clasa din i nvatamantul primar sau pentru clase simultane din cadrul acestuia. un reprezentant al Ministerului Educatiei. cu acordul partilor. in functiile de indrumar e si de control din inspectoratele scolare. (7) Reprezentantii organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramur a a invatamantului au drept de acces la documentele comisiilor de concurs.16 ore pe saptamana. Contractul de management poate fi prelungit. specializarii si aptitudinilor persoanei care ocupa postul didactic respectiv. cu avizul Ministerului Educatiei. conform planurilor-cadru de invatamant . profesor-educator si profesor pentru instruire practica . invatare pe tot parcursul vietii. unde nu se po t constitui clase separate. sunt prevazute in fisa individuala a postului. un profesor sau un conferentiar universitar din profilul postului pentru care candideaza. Tineretului si Sportului. scoala dupa scoala. tineretului si sportului. 262 (1) Activitatea personalului didactic de predare se realizeaza intr-un inter val de timp zilnic de 8 ore. pentru profesorii din unitatile si clasele cu program integra t si suplimentar de arta si sportiv. Ti neretului si Sportului.in c alitate de presedinte. (6) Comisia pentru concursul de ocupare a functiilor de indrumare si de cont rol din Ministerul Educatiei. Cercetarii. Tineretului si Sportului este formata din: secretarul de stat al departamentului in care se afla postul scos la concur s . SECTIUNEA a 6-a Norma didactica ART. care corespund profilului. u n profesor sau un conferentiar universitar din profilul postului. (5) Comisia pentru concursul de ocupare a functiilor de indrumare si de cont rol din inspectoratul scolar este formata din: inspectorul scolar general . respectiv 40 de ore pe saptamana. b) activitati de pregatire metodico-stiintifica. se revizuieste anual si constituie anexa la contractul individua l de munca. cercetarii. (9) Inspectorii scolari incheie contract de management cu inspectorul scolar general. in u rma evaluarii performantelor manageriale. si cuprinde: a) activitati didactice de predare-invatare-evaluare si de instruire practic a si examene de final de ciclu de studii. norma didactica se s tabileste astfel: profesori la predare . (1) lit.e) proba scrisa in profilul postului pentru care candideaza. directorul general din departamentul respectiv.

se pot include si ore de la disciplinele stabilite prin metodologia aprobata de Ministerul Edu catiei. Tineretului si Sportului. Orele de limbi straine din in vatamantul primar pot fi predate si de profesori cu studii superioare de special itate. in cazul i n care profesorii pentru invatamantul primar de la grupa ori clasa respectiva nu fac dovada calificarii prin diploma de studii sau prin certificatul de competen ta. in functie d e tipul si gradul de deficienta. aprobate prin regulament de Ministerul Educatiei. educatia psihomotrica si altele. (2) Prin exceptie. (2) ori prin adaugare de ore con form prevederilor art. 262 alin. sau prin plata cu ora. 263 (1) Norma didactica in invatamantul preuniversitar cuprinde ore prevazute in planurile-cadru de invatamant la disciplinele corespunzatoare specializarii sau specializarilor inscrise pe diploma de licenta ori pe certificatul de absolvire a unui modul de minimum 90 de credite transferabile care atesta obtinerea de co mpetente de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniulu i de specializare inscris pe diploma. (5) Orele de limbi straine din invatamantul primar pot fi predate. sau prin plata cu ora. (3). aceasta poate fi constituita din 2/3 din ore de la specializarea sau specializ arile de baza si completata cu 1/3 din ore de la disciplinele stabilite la alin. fiind incluse in norma acestora. Cercetarii. c). (3) . prin plata cu ora. aceasta se poate completa cu activitatile prevazute la art. (8) In palatele si in cluburile copiilor. (6) Profesorii pentru invatamantul primar de la clasele cu predare in limbil e minoritatilor nationale sunt remunerati. (1) lit. conform metodologiei elaborate de Ministerul Ed ucatiei. pentru orele care depasesc numarul de ore prevazut in planurile de invatamant de la clasele cu pre dare in limba romana. norma didactica cuprinde activitat ile prevazute in planurile de educatie corespunzatoare profilurilor cercurilor s i atelierelor. (2) ori prin adaugarea de ore conform prevederilor art. (10) Personalul didactic de conducere. (4) Orele de limbi straine din invatamantul primar pot fi predate. in limitele normelor didactice stabilite la art. In invatamantul gimnazial din mediul rural norma didactica se poate constitui di n 1/2 din ore de la specialitatea sau specialitatile de baza si completata cu 1/ 2 din ore de la disciplinele stabilite la alin. c). in cadrul activitatilor postului. Orele de limbi straine din invatamantul primar pot fi predate si de profesori cu studii superioare de specialitate. de profesorii pentru invatamantul primar de la grupa sau cl asa respectiva. (4) Norma didactica de predare-invatare-evaluare si de instruire practica si de evaluare curenta a prescolarilor si a elevilor in clasa se reduce cu doua or e pe saptamana in cazul cadrelor didactice care au calitatea de mentor. (1) lit. cercetarii. 262 alin . de indrumare si de control poate fi d egrevat partial de norma didactica de predare. . (3) In situatia in care norma didactica nu se poate constitui conform preved erilor alin. cu mentinerea drepturilor salarial e. daca fac dovada calificarii prin diploma de studii sau prin certificatul d e competenta si sunt remunerate prin plata cu ora. Cercetarii. Tin eretului si Sportului. de profesorii pentru invatamantul primar de la clasa respec tiva. Tineretului si Sportului. daca fac dovada calificarii pr in diploma de studii ori prin certificatul de competenta. in condit iile prezentei legi. tineretului si sportului. pe baza normelor aprobate prin or din al ministrului educatiei. 262 alin. in condit iile prezentei legi. (1). c). daca norma didactica a profesorilor din invatamantul gimn azial nu se poate constitui conform prevederilor alin. fiind incluse in norma acestora. 262 alin.ra fizica medicala. in norma didactica prevazuta la alin. ART. Cercetarii. (1) lit. kinetoterapie. g) un post de profesor documentarist in centrele de documentare si informare . (1) si art. (7) In invatamantul primar. orele de educatie fizica prevazute in planurile de invatamant sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate. (1) si (2). (9) Prin exceptie. 262 alin.

(11) Timpul saptamanal de activitate a personalului didactic auxiliar este i dentic cu cel stabilit pentru personalul cu functii echivalente din celelalte se ctoare bugetare, potrivit legii. Sarcinile acestuia sunt prevazute in fisa indiv iduala a postului. SECTIUNEA a 7-a Distinctii ART. 264 (1) Personalul didactic din invatamantul preuniversitar beneficiaza de grada tie de merit, acordata prin concurs. Aceasta gradatie se acorda pentru 16% din p osturile didactice existente la nivelul inspectoratului scolar si reprezinta 25% din salariul de baza. Gradatia de merit se atribuie pe o perioada de 5 ani. (2) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului elaboreaza me todologia si criteriile de acordare a gradatiei de merit, cu consultarea federat iilor sindicale reprezentative la nivel de ramura de invatamant. ART. 265 (1) Personalul didactic cu rezultate excelente in activitatea didactica, edu cativa si stiintifica poate primi decoratii, ordine, medalii, titluri, potrivit legii. (2) Ordinele si medaliile care pot fi conferite personalului didactic din in vatamantul preuniversitar sunt: Ordinul Spiru Haret clasele Comandor, Cavaler si Ofiter, Medalia Membru de onoare al corpului didactic. Medalia se acorda cadrel or didactice pensionabile, cu activitate deosebita in invatamant. (3) In afara distinctiilor prevazute la alin. (2), ministrul educatiei, cerc etarii, tineretului si sportului este autorizat sa acorde personalului didactic din invatamantul preuniversitar urmatoarele distinctii: a) adresa de multumire publica; b) diploma "Gheorghe Lazar" clasele I, a II-a si a III-a; c) diploma de excelenta, care se acorda cadrelor didactice pensionate sau pe nsionabile, cu activitate deosebita in invatamant. (4) Diploma "Gheorghe Lazar" clasele I, a II-a si a III-a este insotita de u n premiu de 20%, 15% si, respectiv, 10% din suma salariilor de baza primite in u ltimele 12 luni de activitate. Diploma de excelenta este insotita de un premiu d e 20% din suma salariilor de baza primite in ultimele 12 luni de activitate. (5) Distinctiile si premiile prevazute la alin. (3) se acorda in baza unui r egulament aprobat prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului s i sportului, in limita unui procent de 1% din numarul total al posturilor didact ice din fiecare judet/sector al municipiului Bucuresti. (6) Fondurile pentru acordarea distinctiilor prevazute la alin. (3) sunt asi gurate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. SECTIUNEA a 8-a Drepturi si obligatii ART. 266 Personalul din invatamantul preuniversitar are drepturi si obligatii care de curg din legislatia in vigoare, din prezenta lege, din regulamente specifice si din prevederile contractului individual de munca. ART. 267 (1) Cadrele didactice beneficiaza de concediu anual cu plata, in perioada va cantelor scolare, cu o durata de 62 de zile lucratoare; in cazuri bine justifica te, conducerea unitatii de invatamant poate intrerupe concediul legal, persoanel e in cauza urmand a fi remunerate pentru munca depusa. (2) Perioadele de efectuare a concediului de odihna pentru fiecare cadru did actic se stabilesc de consiliul de administratie, in functie de interesul invata mantului si al celui in cauza, dar cu asigurarea personalului didactic necesar p entru desfasurarea examenelor nationale. (3) Neefectuarea concediului anual da dreptul la efectuarea concediului rest ant in vacantele anului scolar urmator.

ART. 268 (1) Cadrele didactice care redacteaza teza de doctorat sau lucrari in intere sul invatamantului pe baza de contract de cercetare ori de editare au dreptul la 6 luni de concediu platit, o singura data, cu aprobarea consiliului de administ ratie al unitatii de invatamant. (2) Personalul didactic aflat in situatia prevazuta la alin. (1) nu poate fi incadrat in activitati didactice retribuite in regim de plata cu ora. (3) In situatia desfiintarii unei unitati de invatamant de stat, salariatii disponibilizati primesc salarii compensatorii, conform legii. ART. 269 Personalul de conducere, de indrumare si de control din inspectoratele scola re si casele corpului didactic beneficiaza de concediu de odihna, conform Codulu i muncii. ART. 270 Normele metodologice referitoare la efectuarea concediului legal vor fi elab orate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului impreuna cu reprezentantii organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramura a inva tamantului. ART. 271 Dreptul la initiativa profesionala consta in: a) conceperea activitatii profesionale si realizarea obiectivelor educationa le ale disciplinelor de invatamant, prin metodologii care respecta principiile p sihopedagogice; b) utilizarea bazei materiale si a resurselor invatamantului, in scopul real izarii obligatiilor profesionale; c) punerea in practica a ideilor novatoare pentru modernizarea procesului de invatamant. SECTIUNEA a 9-a Dreptul la securitate al personalului didactic ART. 272 (1) Cadrele didactice nu pot fi perturbate in timpul desfasurarii activitati i didactice de nicio autoritate scolara sau publica. (2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), nu se considera perturbare a cadrelor didactice in timpul desfasurarii activitatii didactice interventia auto ritatilor scolare si/sau publice in situatiile in care sanatatea fizica sau psih ica a elevilor ori a personalului este pusa in pericol in orice mod, conform con statarii personalului de conducere, respectiv in timpul exercitiilor de alarmare pentru situatii de urgenta. (3) Inregistrarea prin orice procedee a activitatii didactice poate fi facut a numai cu acordul celui care o conduce. (4) Multiplicarea, sub orice forma, a inregistrarilor activitatii didactice de catre elevi sau de catre alte persoane este permisa numai cu acordul cadrului didactic respectiv. (5) Inregistrarea prin orice procedee a activitatilor desfasurate in spatiil e scolare este permisa numai cu acordul personalului de conducere, cu exceptia c elor de la alin. (3). SECTIUNEA a 10-a Dreptul de participare la viata sociala ART. 273 (1) Personalul didactic are dreptul sa participe la viata sociala si publica , in beneficiul propriu, in interesul invatamantului. (2) Personalul didactic are dreptul sa faca parte din asociatii si organizat ii sindicale, profesionale si culturale, nationale si internationale, legal cons tituite, in conformitate cu prevederile legii. (3) Personalul didactic poate exprima liber opinii profesionale in spatiul s colar si poate intreprinde actiuni in nume propriu in afara acestui spatiu, daca

acestea nu afecteaza prestigiul invatamantului si demnitatea profesiei de educa tor, respectiv prevederile prezentei legi. ART. 274 (1) Personalul didactic beneficiaza, in limita fondurilor alocate prin buget , din fonduri extrabugetare sau sponsorizari, de acoperirea integrala ori partia la a cheltuielilor de deplasare si de participare la manifestari stiintifice org anizate in strainatate, cu aprobarea consiliului de administratie al unitatii de invatamant. (2) Personalul prevazut la alin. (1) inainteaza unitatii de invatamant propu neri de valorificare a rezultatelor actiunii pentru care a primit aprobarea de d eplasare. ART. 275 (1) Cadrele didactice au obligatia morala sa isi acorde respect reciproc si sprijin in indeplinirea obligatiilor profesionale. (2) Personalul didactic de conducere, de indrumare si de control, precum si personalul didactic auxiliar au obligatia de a respecta atributiile prevazute in fisa postului. (3) Personalul didactic de conducere, de indrumare si de control, precum si personalul didactic auxiliar au obligatia de a participa la activitati de formar e continua, in conditiile legii. ART. 276 Personalului didactic din unitatile de invatamant conexe, care nu dispune de locuinta in localitatea unde are postul, i se deconteaza cheltuielile de transp ort, conform legii. ART. 277 Copiii personalului didactic aflat in activitate sunt scutiti de plata taxel or de inscriere la concursurile de admitere in invatamantul superior si benefici aza de gratuitate la cazare in camine si internate. ART. 278 Personalul didactic si didactic auxiliar din invatamant beneficiaza de o com pensatie de la bugetul asigurarilor sociale de stat de 50% din valoarea cazarii, mesei si a tratamentului in bazele de odihna si tratament. ART. 279 Personalul didactic titular care din proprie initiativa solicita sa se speci alizeze/sa continue studiile are dreptul la concediu fara plata. Durata totala a acestuia nu poate depasi 3 ani intr-un interval de 7 ani. Aprobarile in aceste situatii sunt de competenta unitatii scolare prin consiliul de administratie, da ca se face dovada activitatii respective. SECTIUNEA a 11-a Raspunderea disciplinara si patrimoniala ART. 280 (1) Personalul didactic, personalul didactic auxiliar, precum si cel de cond ucere, de indrumare si de control din invatamantul preuniversitar raspund discip linar pentru incalcarea cu vinovatie a indatoririlor ce le revin potrivit contra ctului individual de munca, precum si pentru incalcarea normelor de comportare c are dauneaza interesului invatamantului si prestigiului unitatii/institutiei, co nform legii. (2) Sanctiunile disciplinare care se pot aplica personalului prevazut la ali n. (1), in raport cu gravitatea abaterilor, sunt: a) observatie scrisa; b) avertisment; c) diminuarea salariului de baza, cumulat, cand este cazul, cu indemnizatia de conducere, de indrumare si de control, cu pana la 15%, pe o perioada de 1-6 l uni; d) suspendarea, pe o perioada de pana la 3 ani, a dreptului de inscriere la un concurs pentru ocuparea unei functii didactice superioare sau pentru obtinere a gradelor didactice ori a unei functii de conducere, de indrumare si de control ;

Cercetarii. (4) Pentru cercetarea abaterilor prezumate savarsite de personalul didactic. Cadrul didactic cercetat are dreptul sa cunoasca toate actele cercetarii si sa isi produca probe in aparare. care a fost sanctionat. imprejurarile in care au fost savarsite. cercetarii. personalul de indrumare si de control din cadrul inspectoratelor scolare si de personalul d e indrumare si de control din cadrul Ministerului Educatiei. (6) In cadrul cercetarii abaterii prezumate se stabilesc faptele si urmarile acestora. (7) Cercetarea faptei si comunicarea deciziei se fac in termen de cel mult 3 0 de zile de la data constatarii acesteia. (5) Comisiile de cercetare disciplinara sunt numite de: a) consiliul de administratie al unitatii de invatamant preuniversitar. i ar ceilalti au functia didactica cel putin egala cu a celui care a savarsit abat erea. comisii formate din 3-5 membri. pr ecum si de a da declaratii scrise se constata prin proces-verbal si nu impiedica finalizarea cercetarii. de indrumare si de control din inspectoratele scolare si din Ministerul Educatiei. desi a fost instiintat in scris cu minimum 48 de ore inainte. tineretului si sportului. Tineret ului si Sportului. b) pentru personalul de conducere al unitatilor de invatamant preuniversitar . Cercetarii. existenta sau inexistenta vi novatiei. consemnata in condica de inspectii sa u la registratura generala a unitatii de invatamant preuniversitar/institutiei. precum si atrib . dintre care un reprezentant al salariatilor. precum si orice alte date concludente. Cercetarii. din tre care unul reprezinta organizatia sindicala din care face parte persoana afla ta in discutie sau este un reprezentant al salariatilor. dintre care un reprezentant al salariatilor. decizia respectiva la coleg iul de disciplina de pe langa inspectoratul scolar. Tineretului si Sport ului. Tin eretului si Sportului. d) pentru personalul de conducere al inspectoratelor scolare judetene/al mun icipiului Bucuresti. Refuzul celui cercetat de a se preze nta la audiere. Sesizarea se face in scris si se inregistreaza la registratura unitatii/institu tiei de invatamant. comisii formate din 3-5 membri. (9) Normele privind componenta. are dreptul de a c ontesta. Cercetarii. comisii formate din 3-5 membri. (3) Orice persoana poate sesiza unitatea de invatamant/institutia de invatam ant cu privire la savarsirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinara. c) pentru personalul de indrumare si de control din cadrul Ministerului Educ atiei. in termen de 15 zile de la comunicare. Personalul de conducere. f) desfacerea disciplinara a contractului individual de munca. comisii formate din 3-5 membri. b) ministrul educatiei. iar ceilalti au functia didactica cel putin egala cu a celui c are a savarsit abaterea. iar ceilalti au functia didactica cel putin egala cu a celui care a savarsit abaterea. Din comisie face parte si un inspector din cadrul inspectoratului scolar j udetean/al municipiului Bucuresti. iar ceilalti au functia didactica cel putin egala cu a celui care a savarsit abaterea. Tineretului si Sportului. comisiile de cercetare disciplinara se constituie dupa cum ur meaza: a) pentru personalul didactic. Cercetarii. de indrumare si de control din inva tamant. (8) Persoanele sanctionate incadrate in unitatile de invatamant au dreptul d e a contesta. dintre care u nul reprezinta organizatia sindicala din care face parte persoana aflata in disc utie sau este un reprezentant al salariatilor. organizarea si functionarea.e) destituirea din functia de conducere. Persoanei nevinovate i se comunica in scris inexistenta faptelor pentru care a f ost cercetata. in termen de 15 zile de la comunicare. Audierea celui cercetat si veri ficarea apararii acestuia sunt obligatorii. pentru functii le de indrumare si de control din cadrul Ministerului Educatiei. pent ru personalul didactic si personalul de conducere al acesteia. precum si pentru personalul de conducere din inspectorate le scolare judetene/al municipiului Bucuresti. Tineretului si Sportului. personalul de conducere al unitatilor de invatamant preuniversitar. decizia respectiva la Colegiul c entral de disciplina al Ministerului Educatiei.

CAP. se interzice indeplinirea orica rei functii de conducere. Tineretului si Sportului. (4) Cadrele didactice pensionate pot desfasura activitati didactice. cercetarii. 282 Sanctiunea se stabileste. de indrumare si de control din invatam antul de stat se pensioneaza la data implinirii varstei legale de pensionare. Decizia de imputar e. respectiv al inspecto ratului scolar. se dispune altfel. ART. Tineretului si S portului se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educatie i. Cercetarii. tineretului si sportului. tineretului si sportului si se comunica prin ordin. Du pa data implinirii varstei legale de pensionare. precum si celelalte acte pentru recuperarea pagubelor si a prejudiciilor se f ac de conducerea unitatii sau a institutiei al carei salariat este cel in cauza. dupa implinirea varstei standard de pensionare. tineretului si sportului.utiile colegiului de disciplina de pe langa inspectoratul scolar si ale Colegiul ui central de disciplina al Ministerului Educatiei. (2) Pentru personalul de conducere al unitatii de invatamant preuniversitar. (5) Personalul didactic pensionat din invatamant beneficiaza de asistenta me dicala si de acces la casele de odihna si la bazele de tratament ale cadrelor di dactice. respectiv de secret arul de stat sau de seful ierarhic al persoanei in cauza si se comunica prin ord in. cercetarii. (3) Pentru motive temeinice. de indrumare si de control se poate face si in timpul anului scolar. SECTIUNEA a 12-a Pensionarea ART. cerceta rii. (10) Dreptul persoanei sanctionate de a se adresa instantelor judecatoresti este garantat. 283 Raspunderea patrimoniala a personalului didactic. cu aprobar ea consiliului de administratie al unitatii de invatamant. de catre directorul unitatii de invatamant. II Statutul personalului didactic si de cercetare din invatamantul superior . 284 (1) Personalul didactic beneficiaza de pensie in conditiile prevazute de leg islatia de asigurari sociale si pensii care reglementeaza sistemul public de pen sii. d e ministrul educatiei. ART. 281 (1) Pentru personalul didactic din unitatile de invatamant preuniversitar. in afara de cazurile cand. (3) Pentru personalul de conducere din inspectoratele scolare si casele corp ului didactic. inspectorul scolar general sau ministrul educatiei. de indrumare si de control din invataman tul preuniversitar se stabileste potrivit legislatiei muncii. Sanctiunile aprobate de con siliul de administratie sunt puse in aplicare si comunicate prin decizie a direc torului unitatii de invatamant preuniversitar. dupa caz. (4) Pentru personalul de indrumare si control din Ministerul Educatiei. propunerea de sanctionare se face de catre consiliul de administratie al unitat ii de invatamant preuniversitar si se comunica prin decizie a inspectorului scol ar general. de indrumare sau de control. p ropunerea de sanctionare se face de catre director sau de cel putin 2/3 din numa rul total al membrilor consiliului de administratie. a personalului didactic au xiliar. cercetarii. tineretului si sportului. ART. prin decizie scrisa. propunerea de sanctionare se face. salariz ate prin plata cu ora. pensionarea personalului didactic de conducere. de autor itatea care a numit aceasta comisie si se comunica celui in cauza. prin lege. propunerea de sanctionare se face de ministrul educatiei. pe baza raportului comisiei de cercetare. precum si a celui de conducere. dupa caz. (2) Personalul didactic de conducere. Cerc etarii.

Angajarea acestora se face conform legii. potrivit legi i. prin evaluare. senatul universitar poate a proba. (6) Acolo unde este cazul. invitarea in cadrul institutiei de invatamant su perior a unor cadre didactice universitare si a altor specialisti cu valoare rec unoscuta in domeniu. specificandu-se functiile didactice si de cercetare corespunzatoare si numarul saptamanal de ore conventionale reparti zate pe activitati de predare. (2) Functiile didactice si numarul posturilor se stabilesc tinand seama de: a) planurile de invatamant.SECTIUNEA 1 Norma universitara ART. conferentiar universit ar si profesor universitar. inclusiv studen ti din toate cele 3 cicluri. In cazul specialistilor fara grad didactic uni versitar recunoscut in tara. prin consultarea membrilor acestora. obtinerea permisului de munca este sarcina instit utiei de invatamant superior angajatoare. pentru pers oanele care detin o diploma de doctor. prin stabilirea de norme universitare. din tara sau din strainatate. practica de specialitate. b) cercetator stiintific. c) cercetator stiintific gradul II se echivaleaza cu conferentiar universita r. in conformitate cu standardele nationale. in centr e de cercetare si microproductie sau in alte unitati pot functiona pe posturi di stincte si personal de cercetare. precum si alte categorii de personal. gradul d idactic corespunzator performantei. seminare. personal de cercetare asociat. pe o durata determinata. (2) In institutiile de invatamant superior functiile de cercetare sunt: a) asistent cercetare. (7) In departamente. b) lector universitar/sef de lucrari. b) formatiunile de studiu. cu cel putin 15 zile inainte de inceperea fiecarui an universitar si nu se pot modifica in timpul anului univers itar. de cercetare si activitati echivalente acestora. d) profesor universitar. in calitate de cadre didactic e universitare asociate invitate. (4) In invatamantul superior poate functiona personal didactic asociat pentr u urmatoarele functii: lector universitar/sef de lucrari. indrumare a studentilor si a studentilor-doctoranzi. ca urmare a precizarii sarcin . ART. c) conferentiar universitar. indr umare de proiecte. 286 (1) Statele de functii ale personalului didactic si de cercetare se intocmes c anual. (5) In raport cu necesitatile academice proprii. la discipline le din planul de invatamant. b) cercetator stiintific gradul III se echivaleaza cu lector universitar/sef de lucrari. c) cercetator stiintific gradul III. (3) Echivalenta functiilor din cercetare cu functiile didactice este urmatoa rea: a) cercetator stiintific se echivaleaza cu asistent universitar. d) cercetator stiintific gradul II. in ordine ierarhica. posturile didac tice si de cercetare ocupate sau vacante. (3) In statul de functii sunt inscrise. 285 (1) In institutiile de invatamant superior functiile didactice sunt: a) asistent universitar. e) cercetator stiintific gradul I. d) cercetator stiintific gradul I se echivaleaza cu profesor universitar. c) normele universitare. in institute de cercetare. senatul universitar aproba. (4) Statele de functii se intocmesc la nivelul departamentelor sau al scolil or doctorale. in scoli doctorale. lucrari practice sau de laborator.

5 ore conventionale. Fac exceptie de la aceasta prevedere orele de predare a limbii respective. (5) Statul de functii al personalului didactic si de cercetare se avizeaza d e consiliul facultatii sau. (2) lit.ilor didactice si de cercetare de catre consiliul facultatii. (4) Norma didactica se stabileste conform planului de invatamant si se calcu leaza ca norma medie saptamanala.25. statele de functii se completeaza pe baza notelor de comanda. indrumarea cercurilor stiintifice studentesti. la ci clurile de licenta. c)-j). indiferent de perioada semestrului universitar in care este efectuata. b) din invatamantul universitar de licenta. constitui nd anexa la contractul individual de munca. b) activitati de seminar. (9) Activitatile prevazute la alin. (5) Ora conventionala este ora didactica de activitati prevazute la alin. (7) Nomenclatorul general de functii didactice si de cercetare auxiliare din invatamantul superior. Tineretului si S portului. avizate de conducerea institutiei de invatamant superior. (2 ) lit. al departamentului sau al scolii doctorale. (8) In cazul predarii integrale in limbi de circulatie internationala. (6) In invatamantul universitar de licenta. avizata. e) indrumarea elaborarii tezelor de doctorat. Cercetarii. (2) Norma didactica poate cuprinde: a) activitati de predare. b) reprezinta 1.5 ore conventionale. f) alte activitati didactice. a st udentilor in cadrul sistemului de credite transferabile. activitatile de predare. b) norma de cercetare. ora de activitati de predare rep rezinta doua ore conventionale. ora de activitati de predare reprezinta 2. dupa caz. practice si de cercetare stiintifica inscrise in planurile de invatamant. de directorul depar tamentului sau de conducatorul scolii doctorale si aprobata de rector. (7) In invatamantul universitar de master si in invatamantul universitar de doctorat. potrivit leg ii. Norma medie saptamanala se stabileste prin impartirea n umarului de ore conventionale din fisa individuala a postului la numarul de sapt amani inscris in planul de invatamant pentru activitatea didactica de predare si de seminar din intregul an universitar. ART. master si doctorat. de consiliul scolii doctorale si se aproba de senatul universitar. (8) Angajarea personalului didactic si de cercetare auxiliar si nedidactic s e face prin concurs organizat de facultate sau de scoala doctorala. h) activitati de evaluare. al facultatii. (2) lit. c) indrumarea elaborarii lucrarilor de licenta. consultatii. iar ora de activitati prevazute la alin. (9) Atributiile personalului didactic auxiliar si nedidactic sunt stabilite in fisa individuala a postului. lucrari practice si de laborator. impreuna cu Ministerul Muncii. seminar sau alt e activitati pot fi normate cu un coeficient suplimentar multiplicativ de 1. printr-o metodologie aprobata de senatu . La departamentele cu discipline la mai multe facultati. se cuantifica in ore conventionale. Familiei si Protectiei Sociale. (6) Numarul posturilor pentru personalul didactic si de cercetare auxiliar s e stabileste de senatul universitar. g) conducerea activitatilor didactico-artistice sau sportive. (3) Norma didactica saptamanala in invatamantul superior se cuantifica in or e conventionale. precum si nivelul studiilor necesare pentru ocuparea ace stor functii se elaboreaza de Ministerul Educatiei. al programului de studii. 287 (1) Norma universitara cuprinde: a) norma didactica. i) tutorat. cuprinse in norma didact ica. in functie de bugetul si specificul institu tiei. indrumare de pro iecte de an. dupa caz. j) participarea la consilii si in comisii in interesul invatamantului. d) indrumarea elaborarii disertatiilor de master. de decan.

l universitar. in baza autonomie i universitare. d) asistent universitar: 11 ore conventionale. cu acordul consiliului facultati i. de ponderea disciplinelor in pregatirea de specialitate a studentilor si de dimensiunea formatiunilor de studiu. in situatia in care norma didactica nu poate fi alcatuit a conform alin. (22) Suma totala a orelor de munca dintr-o norma didactica sau de cercetare. (20) Personalul didactic auxiliar si nedidactic din invatamantul superior de sfasoara activitati specifice stabilite in fisa individuala a postului. unitati sau centre de cercetare si mi croproductie poate functiona pe posturi distincte si personal de cercetare cu co ntract de munca pe perioada determinata sau nedeterminata. (12) Norma didactica nu poate depasi 16 ore conventionale pe saptamana. . iar ora de cercetare este echivalenta cu 0. (10) Norma didactica saptamanala minima pentru activitatile prevazute la ali n. (10) si (11). (2) lit. (12). astfel incat unei ore fizice de activitati sa ii corespunda minimum 0. a)-c) care. c) lector universitar/sef de lucrari: 10 ore conventionale. In insti tutiile de invatamant superior de stat. norma universitara efectiva. b). Cadrul d idactic isi mentine calitatea de titular in functia didactica obtinuta prin conc urs. in functie de programul de studii. (21) Personalul care exercita o functie de conducere in cadrul institutiei d e invatamant superior sau de indrumare si control in cadrul Ministerului Educati ei. f ara a depasi limita maxima prevazuta la alin. (10)-(15) pot fi trecute temporar. (2) lit. (18) In departamente. in functie de domeniu. datorita specificului disciplinelor. dintre care cel putin doua ore conventionale de activitati de predare. stabilite in fisa individuala a postului de catre conducerea departa mentului sau a scolii doctorale. conform deciziei consiliului facultatii. norma personalului didactic prevazut la alin. timpul saptamanal de lucru al acestuia e ste identic cu cel stabilit pentru personalul cu functii echivalente din celelal te sectoare bugetare. (11) Prin exceptie. Senatul universitar. (12).5 ore conventionale. (10) si (11) reprezinta limita minim a privind normarea activitatii didactice. c) si f). cu aprobarea senatului universitar. fara a depasi limita maxi ma prevazuta la alin. (15) Prin exceptie. b) conferentiar universitar: 8 ore conventionale. cu respectarea standardelor de asigurare a calitatii. cuprinzand activitati prevazu te la alin. (19) Personalul de cercetare din invatamantul superior desfasoara activitati specifice.5 ore conv entionale. (14) Norma didactica a personalului didactic care nu desfasoara activitati d e cercetare stiintifica sau echivalente acestora este superioara celei minime. la cererea ace stora. diferentele pana la norma didactica minima se comp leteaza cu activitati de cercetare stiintifica. mentinandu-si calitatea de t itular in functia didactica obtinuta prin concurs. poate mari. a)-f) se stabileste dupa cum urmeaza: a) profesor universitar: 7 ore conventionale. scoli doctorale. senatul universitar stabile ste. norma didactica saptamanala minima. Diminuarea normei didactice este de cel mult 1/2 din norma resp ectiva. (17) In limitele prevazute de prezentul articol. cu norma integrala de cercetare stiintifica. la propunerea directorului de departament. la propunerea directorului de departament. dintre care cel putin 4 or e conventionale de activitati de predare. (16) Cadrele didactice titulare a caror norma didactica nu poate fi constitu ita conform prevederilor alin. (13) Norma didactica prevazuta la alin. (10) lit. Tineretului si Sportului poate beneficia de o reducere a normei didactice de cel mult 30%. sau deciziei consiliului scolii doctorale. In aceasta perioada. diferentiat. prin regulament. respectiv cu acordul consiliului s colii doctorale. de profil si de specializare. de special izare. cadrul d idactic are obligatiile personalului de cercetare din invatamantul superior. nu are in structura postului or e de curs se majoreaza cu doua ore conventionale. potrivit legii. Cercetarii. dintre care cel putin 4 ore co nventionale de activitati de predare.

287 sunt remunerate in regim de plata cu ora. Pe perioada anului sabatic. pot conduce noi studenti-doctoranzi numai in regim de cotutela impreuna cu un cadru didactic si de cercetare care n u implineste varsta de pensionare pe toata durata desfasurarii doctoratului resp ectiv. la orice nivel al universitatii. Mandatele celor care detin functii de conducere s au de administrare. poate decide continuarea activitatii unui cadru didactic sau de cercetare dupa p ensionare. Contractul de cercetare s tabileste atat modalitatea de plata efectiva. Fac exceptie de la aceste re glementari functiile de membru al consiliului de administratie al universitatilo r particulare. cat si cuantumurile. prin exceptie de la prevederile art. Atributiile lor sunt . dar sunt scutiti de efectuarea activita tilor din fisa postului. Cadrele didactice pensionate pot fi platite in regim de plata cu ora. ART. Pentru personalul titular. (1). fara limita de varsta. cu posibilita tea de prelungire anuala conform Cartei universitare. este de 40 ore pe saptamana. 288 (1) Activitatile didactice care excedeaza o norma didactica prevazuta la art . indiferent de institutia la ca re se efectueaza. 164 alin. conform legii si prevederilor Cartei unive rsitare. inceteaza de drept in cazul persoanelor care au implinit varsta de pensionare. (2) Activitatile din granturi sau contractele de cercetare se remunereaza co nform deciziei directorului de grant. in baza criteriilor de performanta profesionala si a situatiei financiare. la orice nivel al u niversitatii. Cartei universitare si prevederilor contractuale. (2) In invatamantul superior de stat. in baza unui contract pe perioada determinata de un an. 289 (1) Personalul didactic si de cercetare se pensioneaza la implinirea varstei de 65 de ani. 290 (1) Studentii-doctoranzi sunt incadrati de catre IOSUD sau o institutie memb ra a unei IOSUD ca asistenti de cercetare ori asistenti universitari pe perioada determinata. particular si confesional se interzice ocuparea oricarei functii de conducere sau de administrare. (6) Cadrele didactice care sunt alese sau numite in institutiile publice ale statului sau desfasoara activitati specifice functiei publice in ministere ori in alte organe de specialitate ale statului pot desfasura activitati didactice a ferente unei norme didactice. (4) Cadrele didactice si de cercetare care conduc doctorate se pensioneaza l a implinirea varstei de 65 de ani si: a) pot conduce doctoratele in desfasurare la data pensionarii pana la implin irea varstei de 70 de ani. (5) Regimul juridic al cumulului salariului cu pensia nu se aplica cadrelor didactice care beneficiaza de prevederile alin. (3) Sustinerea de catre personalul titular de activitati de predare si cerce tare in alte institutii de invatamant superior sau de cercetare se poate face do ar cu acordul scris al senatului universitar. (4) Activitatile de cercetare pe baza de contract sunt remunerate conform le gii. (3) Senatul universitar din universitatile de stat. (3). nu poate depasi norma didactica minima. numar ul maxim de ore platite in regim de plata cu ora. particulare si confesion ale. dupa pensionare. ART. 287. cu aprobarea senatului universitar . ART.realizata prin cumularea ponderilor activitatilor prevazute la alin. (3) si (4). norma didactica fiind redusa corespunzator limitei prevazute la ar t. Sen atul universitar poate decide conferirea titlului onorific de profesor emerit. (5) Profesorii si conferentiarii titulari sau directorii de granturi care ti mp de 6 ani consecutivi au derulat granturi de cercetare si au functionat in ace easi universitate pot beneficia de an sabatic. cadrelor didactice care au atins vars ta de pensionare. acest ia beneficiaza de pana la un salariu de baza. b) dupa implinirea varstei de 65 de ani. p entru excelenta didactica si de cercetare. si isi pastreaza calitatea de titular.

Cercetarii. Institutia de invatamant superior i n care cadrul didactic este titular are obligatia de a pastra si de a gestiona. unul dintre titlurile universitare s au de cercetare prevazute de prezenta lege. (4) Prin exceptie. studentii-doctoranzi pot fi angajati pe o perioada determ inata de maximum 5 ani. organizat de institutia de invatamant superior. in baza legislatiei in vigoare. obtinuta prin concurs. Cadrele didactice si de cercetare angajate pe perioada determinata au statut de cadru didactic si de cercetare asociat. 291 (1) Prin personal didactic si de cercetare. 292 Formatiunile de studiu si dimensiunile acestora se stabilesc de catre senate le universitare. cartea de munca sau registrul angajatilor. (5) Functiilor de cercetare-dezvoltare din universitati si personalului care le ocupa li se aplica prevederile Legii nr. 294 (1) Angajarea pe un post didactic sau de cercetare se face. evaluarea. formarea continua si co ncedierea personalului didactic si de cercetare sunt de competenta universitatil or. Personal didactic titular este si personalul didactic care beneficiaza de rezer vare de post. calitate a de titular poate fi numai la una dintre ele. Cercetarii. (6) In cazul desfiintarii unei unitati de invatamant superior de stat. (2) La concursul pentru un post didactic sau de cercetare pot participa ceta teni romani ori straini. pe o perioada nedeterminata. 293 Ocuparea posturilor didactice. calitatea este de cadru didactic sau de cercetator asociat. in sensul prezentei legi. se int elege personalul care detine. durata unei perioade determinate este de maximum 3 ani. ART. (5) Contractul de angajare pe perioada determinata incheiat intre universita . 319/2003 privind Statutul personalu lui de cercetare-dezvoltare. (2) In raport cu relatiile de munca stabilite cu institutia de invatamant su perior. SECTIUNEA a 2-a Ocuparea functiilor didactice si a posturilor didactice ART. inclusiv de vechimea in munca. a metodologiei-cadru stabilite de Ministerul Educatiei. Tineretului si Sportului. Tineretului si Sportului si a Cartei universitare.stabilite de senatul universitar. iar in celelalte. (3) Prin exceptie de la prevederile legislatiei muncii. care apartine unei institutii de inv atamant superior si care desfasoara activitati didactice si/sau de cercetare. personalul didactic poate fi: titular sau asociat. potrivit legii. Angajarea pe perioada nedeterminata pe orice functie didactica sau de cercetar e este posibila numai prin concurs public. (3) Prin personal didactic titular se intelege personalul didactic care ocup a o functie didactica intr-o universitate. In raport cu particip area la procesul didactic si cu gradul de pregatire profesionala. in conditiile legii. in conditiile legii. cu respectarea standardelor de calitate. dupa obtinerea titlului de doctor. dupa intrarea in vigoare a prezentei legi. personalul did actic poate fi: personal didactic sau personal didactic auxiliar. pe perioada determinata sau pe perioada nedeterminata . (2) Studentii-doctoranzi beneficiaza de toate drepturile asistentilor de cer cetare sau asistentilor universitari. in mod legal. propuse de ARACIS si aprobate de Ministerul Educatiei . ART. fara nicio discriminare. cu specificatia calit atii de titular. in concordanta cu prog ramul si ciclul de studii. ART. motivarea. conform legisl atiei in vigoare. perso nalul astfel disponibilizat beneficiaza de salarii compensatorii. Salariatul opteaza unde are functia de baza. in conditiile legii. (4) Calitatea de titular exista numai in raport cu o singura institutie de i nvatamant superior sau cu o singura institutie de cercetare-dezvoltare. cand un cadru didactic desfasoara activitati didactice sau de cercetare stiintifica in m ai multe institutii de invatamant superior ori de cercetare-dezvoltare.

din tara sau din strain atate. decanii facultatilor si rectorul raspund in fata senatului universitar pentru buna desfasurare a concursurilor de ocupare a posturilor. iar inca drarea pe post se face incepand cu prima zi a semestrului urmator concursului. . Cercetarii . (2) Rezultatele concursurilor sunt aprobate de senatul universitar. universitatile isi stabilesc metodologia proprie de conferire a titlurilor si de ocupare a posturilor didactice si de cercetare. insotite de programa aferenta concursului. ART. cu cel putin doua luni inainte de concurs. (5) Incalcarea prevederilor alin. modul de organizare si de desfasur are a concursului. admin istrat de Ministerul Educatiei. se avizeaza de consiliul departamentului si se aproba de consiliul facultatii. Ministerul Educatiei. a). evaluate pe baza criteriilor adoptate de senatul universitar. afini si rude pana la gradul al III-lea inclusiv a functiilo r prin care unul sau una se afla fata de celalalt sau cealalta intr-o pozitie de conducere. 295 alin. 298 (1) Directorii departamentelor. pentru fiecare titlu sau functie didactica. de etica universitar a si a legislatiei in vigoare. mergand pana la demiterea decani lor sau a rectorului. autoritate sau evaluare institutionala directa la orice niv el in aceeasi universitate. Tineretului si Sportului. care este aprob ata de catre senatul universitar. (3) Functiile si gradele de cercetator stiintific in reteaua invatamantului superior se obtin potrivit reglementarilor legale in vigoare. conflictele de interese si i ncompatibilitatile. ART. precum si in functie de nevoile de angajare si de resursele financiare ale institutiei. in conformitate cu prevede rile legale in vigoare. (2) In cazul constatarii nerespectarii prevederilor legale in procedura de o cupare a posturilor didactice si de cercetare. (1) si a legislat iei in vigoare. publicatii stiintifice. in functie de rezultatele profesionale personale. 219 alin. 295 (1) Metodologia-cadru de concurs pentru ocuparea posturilor vacante va fi st abilita prin hotarare a Guvernului. prin plata cu ora. a respectarii eticii univer sitare si a legislatiei in vigoare. (1) lit. in vederea asigurarii calitatii. control. initiata de Ministerul Educatiei. ART. conform prezentei legi. (2) Angajarea specialistilor cu valoare stiintifica recunoscuta in domeniu. inovatii. de solutionare a contestatiilor. in conditiile respectarii normelor de calitate.te si membri ai personalului didactic si de cercetare in urma unui concurs poate fi reinnoit. premii. vacante ori temporar vacante sunt acoperi te cu prioritate de personalul didactic titular al institutiei ori de personalul didactic asociat. Tineretului si Sportului. cu referire la standardele minimale stabilite conform art. 297 (1) In baza metodologiei-cadru prevazute la art. Cercetarii. (4) Dupa intrarea in vigoare a prezentei legi se interzice ocuparea concomit enta de catre soti. Cercetarii. Aceasta metodologie nu poate face referire la vechime si nu poate discrimina persoanele din afara institutiei sau tarii fata d e persoanele din institutie ori din tara. Publicarea posturilor scoase la concu rs se face cel putin pe site-ul web propriu si pe un site web specializat. ART. (3) Universitatile au obligatia sa respecte aceasta metodologie si sa public e toate posturile scoase la concurs. la propunerea CNATDCU. in calitate de profesori ori conferentiari asociati invitati. 296 (1) Posturile didactice rezervate. senatul universitar poate aplic a sanctiuni specificate in metodologia proprie. (3) si (4) duce la invalidarea concursului si la penalizarea celor vinovati pe baza metodologiei-cadru prevazute la alin. (2) In conditiile constatarii unor nereguli. ART. (2) Metodologia va stabili. 299 (1) Universitatile raspund public de modul de ocupare a posturilor didactice si de cercetare. (1). prin inventii. ceri ntele minime pentru prezentarea la concurs.

stiintifice si profesionale si care anticipea za o dezvoltare independenta a viitoarei cariere de cercetare si/sau universitar e. a). tineretului si sportului. d) indeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice. (2) Teza de abilitare releva capacitatile si performantele didactice si de c ercetare. b) indeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice. 2 19 alin. a). conform legii. standarde aprobate conform art. (5) Acordarea atestatului de abilitare este propusa de CNATDCU si este aprob ata prin ordin al ministrului educatiei. 219 alin. b) sustinerea publica a tezei de abilitare in fata unei comisii de specialit ate numite de CNATDCU si formata din cel putin 3 persoane. 219 alin. (3) In cazul in care instantele de judecata constata incalcarea procedurilor de desfasurare a concursului pentru ocuparea posturilor didactice si de cerceta re din universitati. care au calitatea de conducator de doctorat. c) indeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice. aprobate de senatul universitar. contractul de munca al persoanei in cauza inceteaza de drept. care probeaza originalitatea si r elevanta contributiilor academice. suplimentar fata de alte conditi i stabilite de lege. La implinirea acestui termen. 300 (1) Abilitarea consta in: a) redactarea unei teze de abilitare. specifice fu nctiei. specifice fu nctiei. (3) Pot sustine examenul de abilitare numai persoanele care au titlul de doc tor in stiinta si care indeplinesc standardele minimale stabilite conform art. a). c) admiterea tezei de abilitare in urma sustinerii publice. cercetarii. b) indeplinirea standardelor minimale pentru ocuparea functiei de conferenti ar universitar. c) indeplinirea standardelor minimale pentru ocuparea functiei de profesor u niversitar. fara impunerea unor conditii de vechime . (1) lit. d) obtinerea atestatului de abilitare. ART. ART. specifice fu nctiei. standarde aprobate conform art. aprobate de senatul universitar. conform legii. conform legii. (4) Conditiile pentru ocuparea functiei didactice de conferentiar universita r sunt urmatoarele: a) detinerea diplomei de doctor. (2) O persoana care nu a obtinut o diploma de doctor nu poate ocupa functia de asistent universitar intr-o anumita institutie de invatamant superior pentru o perioada cumulata mai mare de 5 ani. aprobate de senatul universitar. in tara sau in strainatate. pe baza unui raport intocmit de Consiliul de Etica si Management Universitar. conform legii. (6) In institutiile de invatamant superior. specifice fun ctiei. fara impunerea unor conditii de vechime . (4) Cererea pentru sustinerea examenului de abilitare este adresata CNATDCU. (1) lit. concursul se anuleaza si se reia. (5) Conditiile pentru ocuparea functiei didactice de profesor universitar su nt urmatoarele: a) detinerea diplomei de doctor. (3) Conditiile minimale pentru ocuparea functiei didactice de lector univers itar/sef de lucrari sunt urmatoarele: a) detinerea diplomei de doctor. fara impunerea unor conditii de vechime.Tineretului si Sportului poate aplica sanctiuni prevazute de prezenta lege. fara impunerea unor conditii de vechime . (1) lit. b) detinerea atestatului de abilitare. functia de asistent de cercetare poate fi ocupata numai de . prec um si indeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice. aprobate de senatul universitar. 301 (1) Pentru ocuparea functiei didactice de asistent universitar sunt necesare obtinerea statutului de studentdoctorand sau detinerea diplomei de doctor. Teza prezinta in mod documentat realizarile profesionale obtinute ulte rior conferirii titlului de doctor in stiinta.

303 (1) Rezultatele si performantele activitatilor didactice si de cercetare ale personalului didactic si de cercetare dintr-o universitate sunt evaluate period ic. ART. culturale sau artistice este garant ata si se asigura in conformitate cu prevederile Cartei universitare si cu legis latia specifica in vigoare. 304 (1) Personalul din invatamantul superior are drepturi si indatoriri care dec urg din Carta universitara. de cercetare si de creatie. precum si a drepturilor de proprieta te intelectuala asupra creatiei stiintifice. SECTIUNEA a 4-a Drepturi si obligatii ale personalului didactic ART. in statul de functii. (9) In invatamantul superior medical. precum si din legislatia in vigoare. 302 (1) Datele si informatiile privind situatia profesionala a personalului dida ctic si de cercetare si a celui tehnic-administrativ se consemneaza intr-o fisa personala de serviciu. in conformitate cu cr iteriile de calitate academica. titularului serviciului de resurse umane si conducatorului in stitutiei de invatamant superior. (3) Salarizarea personalului didactic si de cercetare se face si in functie de rezultatele si performantele acestuia. Rezultatele evaluarilor sunt informatii publice. (2) Protectia drepturilor salariatilor. Statul de functii constituie documentul legal in baza caruia se face salarizarea lunara a fiecarui membru al personalul ui didactic si de cercetare. Fac exceptie posturile de la disciplinele care nu au corespondent in reteaua Ministerului Sanatatii si cele de la disciplinele preclinice. art icole. functiile de cercetare de cercetator stiintific sau superio are pot fi ocupate numai de persoane care detin diploma de doctor.persoane care sunt studentidoctoranzi sau care detin diploma de doctor. (2) Fisele de post individualizate se incadreaza la nivel de departament sau scoala doctorala. din Codul de etica universitara. (7) In institutiile de invatamant superior. volume sau opere de arta. din contractul indi vidual de munca. (2) Evaluarea de catre studenti a prestatiei cadrelor didactice este obligat orie. Accesul la fisa personala de serviciu este permis numai p ersoanei in cauza. . In baza acesteia. candidatii la concursul pentru ocupare a postului de asistent universitar trebuie sa aiba cel putin titlul de medic rez ident. (8) In invatamantul superior medical. de a candida la obtinerea de granturi nationale si internationale. (4) Contractele de munca ale personalului didactic si de cercetare includ as umarea unor standarde minime ale rezultatelor activitatilor didactice si de cerc etare si clauze privind incetarea contractelor in conditiile neindeplinirii aces tor standarde minime. fara restrictii ale libertatii academice. ei pot exprima liber opinii academice in spatiul universita r si au libertatea de predare. iar candidatii la concursul pentru ocuparea postului de profeso r universitar trebuie sa aiba si titlul de medic primar. la intervale de maximum 5 ani. suplimentar fata de alte conditi i stabilite de lege. SECTIUNEA a 3-a Evaluarea calitatii cadrelor didactice ART. candidatii la concursul pentru ocupare a posturilor de sef de lucrari si de conferentiar trebuie sa aiba si titlul de m edic specialist. (4) Personalul didactic si de cercetare are dreptul de a publica studii. conform legii. Aceasta evaluare se face in conformitate cu o metodologie aprobata si aplicata de catre senatul universitar. Fac exceptie posturile de la disciplinele care nu au corespondent in rete aua Ministerului Sanatatii si cele de la disciplinele preclinice. (3) Membrilor comunitatii universitare le este garantata libertatea academic a.

Durat a totala a acestora nu poate depasi 3 ani intr-un interval de 7 ani. are dreptul la concedii fara plata. b) perioadele de efectuare a concediului de odihna pentru fiecare cadru dida ctic se stabilesc de catre senatul universitar. ori trimis pentru specializare. (6) beneficiaza si personalul didactic trimis in st rainatate cu misiuni de stat. cel care lucreaza in organisme internationale. transportul si cazarea cadrelor didactice care domiciliaza in alte localitati. (11) Personalul didactic titular pe un post didactic din invatamant poate be neficia de concediu fara plata pe timp de un an universitar. normele metodologice referitoare la efec tuarea concediului legal vor fi elaborate de Ministerul Educatiei. subprefect. pe baza de contract. integral sau partial. precum si cele alese de Parlament in organismele centrale ale statului. (7) Prevederile alin. (13) Cadrele didactice beneficiaza de dreptul la concediu astfel: a) concediul anual cu plata. daca se face dovada activitat ii respective. precum si cadrele didactice titulare pe un post didactic din invatama nt numite ca personal de conducere sau in functii de specialitate specifice din cadrul autoritatilor si institutiilor publice. Aprobarile in aceste situatii sunt de competenta conducerii institutiei de invatamant super ior sau. o data la 10 ani. de cultura. (14) Institutiile de invatamant superior pot asigura. Pe toata durata man datului sau a numirii. nationale si internatio nale. precum si cadrelor didactice trecute in functii de conducere. (6) se aplica si cadrelor didactice titulare pe un pos t didactic din invatamant. care indeplinesc functia de prefect. de indrumare si de control i n sistemul de invatamant. conducerea ins titutiei de invatamant poate intrerupe concediul legal. T ineretului si Sportului. comisiilor si agentiilor din subo rdinea Administratiei Prezidentiale. al Guvernului sau in M inisterul Educatiei. impreuna cu reprezentantii organizatiilor sindicale rep rezentative la nivel de ramura a invatamantului. Parlamentului sau Guvernului. i se rezer va postul didactic pentru perioada respectiva. de tineret si de sport. (15) Personalul din invatamant beneficiaza de asistenta medicala in cabinete . ca urmare a unor acorduri. in cazuri bine justificate. (9) Personalului didactic titular pe un post didactic din invatamant. al Curtii Constitutionale. (8) De prevederile alin. din surse proprii. in perioada vacantelor universitare. daca sunt cadre didactice titulare pe un post didac tic din invatamant. conventii guvernamentale. cu rezervarea catedrei pe perioa da respectiva. activitate artistica sau sportiva. au drept de rezervare a postu lui didactic pe perioada in care indeplinesc aceste functii. c u aprobarea institutiei de invatamant superior. a consiliului de administratie. De aceleasi dreptu ri beneficiaza si personalul de conducere si de specialitate de la casa corpului didactic. pre cum si insotitorii acestora. al Consiliului Legislativ. Cercetarii. persoanele in cauza urma nd a fi remunerate pentru munca depusa. inter universitare sau interinstitutionale. dupa caz. al Avocatului Poporului. (12) Perioada de rezervare a postului didactic se considera vechime in invat amant. cercetare. viceprimar. care di n proprie initiativa solicita sa se specializeze sau sa participe la cercetare s tiintifica in tara sau in strainatate. (10) Personalul didactic titular pe un post didactic din invatamant. precum si din organizatii politice legal constituite. alese in Parlament. al Administratiei Prezidentiale. in functie de interesul invatama ntului si al celui in cauza. in conformitate cu p revederile legii. numite in Guvern sau indeplinind functii de specialitate specifice di n aparatul Parlamentului. (6) Cadrele didactice titulare pe un post didactic din invatamant. primar. solici tat in strainatate pentru predare.(5) Personalul didactic si de cercetare are dreptul sa faca parte din asocia tii si organizatii sindicale. Tineretului si Sportului. pres edinte si vicepresedinte al consiliului judetean. profesionale si culturale. cadrele didactice pot cumula aceste functii cu activitate a didactica si de cercetare. Cercetarii. cu o durat a de cel putin 40 de zile lucratoare.

ART. Raspunderea juridica pentru hotararile si activitatea comisi ei de etica universitara revine universitatii. d) atributiile stabilite de Legea nr. in policlinici si unitati spitalicesti stabilite prin protocol incheiat intre Ministerul Educatiei. 206/2004. b) realizeaza un raport anual referitor la situatia respectarii eticii unive rsitare si a eticii activitatilor de cercetare. confo rm prevederilor legale. conform Codului de etica si deontologie univers itara. ART. 308 (1) Orice persoana. prodecan. proiectare. 305 Cadrele didactice si studentii sunt protejati in spatiul universitar de auto ritatile responsabile cu ordinea publica. Cercetarii. cu modificarile si completarile ulterioare. (16) Personalul didactic are dreptul la intreruperea activitatii didactice. (3) Comisia de etica universitara are urmatoarele atributii: a) analizeaza si solutioneaza abaterile de la etica universitara. 309 In urma unei sesizari. dir ector de departament sau de unitate de cercetare-dezvoltare. N u pot fi membri ai comisiei de etica universitara persoanele care ocupa vreuna d intre functiile: rector. Tineretului si Sportul ui si Ministerul Sanatatii. pe baza se sizarilor sau prin autosesizare. care se prezinta rectorului. Comisia raspunde autorului sesizarii in termen de 30 de zile de la primirea sesizarii si ii comunica acestu ia rezultatul procedurilor. sen atului universitar si constituie un document public. Protectia este solicitata de persoana autorizata conform Cartei universit are. din universitate sau din afara universitatii. avizata de senatul universitar si aprobata de rector. 307 Hotararile comisiei de etica universitara sunt avizate de consilierul juridi c al universitatii. micropr oductie. SECTIUNEA a 5-a Etica universitara ART. c) contribuie la elaborarea Codului de etica si deontologie universitara. decan. poate sesi za Comisiei de etica universitara abateri savarsite de membri ai comunitatii uni versitare. 310 . pentru cresterea si ingrijirea copilului in varsta de pana la 2 ani. e) alte atributii prevazute de prezenta lege sau stabilite conform Cartei un iversitare. cu modificarile si completar ile ulterioare. ART. Membrii comisiei sunt persoane cu prestigiu profesional si autoritate morala. director administrativ. cu rezervarea postului sau a catedrei. (2) Structura si componenta comisiei de etica universitara este propusa de c onsiliul de administratie. Protectia se asigura impotriva persoan ei sau grupului de persoane care aduc atingere demnitatii umane si profesionale a cadrelor didactice ori care impiedica exercitarea drepturilor si a obligatiilo r lor. respectiv 3 ani in cazul copiilor cu handicap. comisia de etica universitara demareaza procedurile s tabilite de Codul de etica si deontologie universitara. 306 (1) La nivelul fiecarei universitati functioneaza comisia de etica universit ara. conform legii. 2 06/2004. dupa incheierea acestora. prorector. ART. (2) Comisia de etica universitara pastreaza confidentiala identitatea autoru lui sesizarii. respectiv de Legea nr. ART.medicale si psihologice. De acest drept poate beneficia numai unul dintre parinti sau sustinatorii legali. ca re se propune senatului universitar pentru adoptare si includere in Carta univer sitara.

de conducere si de cercetare din invatamantul superior. ART. personalulu . b) confectionarea de rezultate sau inlocuirea rezultatelor cu date fictive. cumulat. c) Medalia Membru de onoare al corpului didactic. (2) Ordinele si medaliile care pot fi conferite personalului didactic sunt: a) Ordinul Spiru Haret. cand este cazul. clasele Comandor. (3) Decanul sau rectorul. SECTIUNEA a 7-a Sanctiuni disciplinare ART. personalul didactic si de cercetare auxiliar. 313 (1) In institutiile de invatamant superior.Constituie abateri grave de la buna conduita in cercetarea stiintifica si ac tivitatea universitara: a) plagierea rezultatelor sau publicatiilor altor autori. ordinul se acord a personalului didactic. precum si pentru incalcarea normelor de comportare care dauneaza interesului invatamantului si prestigiului unitatii/ins titutiei. ordinul se acor da personalului didactic. Normele de comportare sunt stabilite in Carta universitara. Aceasta gradatie se acorda pentru 16% din posturi le didactice existente la nivelul institutiei de invatamant superior si reprezin ta 25% din salariul de baza. fara a adu ce atingere dreptului la opinie. precum si cel de conducere. cu activitate deosebita in educatie si formare profesio nala. 312 alin. pe o perioada determinata de timp. d e master sau de licenta. ca membru in comisii de doctorat. consiliului facultatii sau senatului univer sitar. medalia se acorda cadrelor didactice pensionabile. Acestia actioneaza in urma unei sesizari primite sau se autoses izeaza in cazul unei abateri constatate direct. libertatii exprimarii si libertatii academice. clasele Comandor. de indrumare si de control din invatamant ul superior raspunde disciplinar pentru incalcarea indatoririlor ce ii revin pot rivit contractului individual de munca. b) diminuarea salariului de baza. in scris. c)-e) se stabilesc de catre senatele universitare. propunerea de sanctionare discip linara se face de catre seful de departament sau de unitate de cercetare. b) Ordinul Alma Mater. (2) Sanctiunile disciplinare care se pot aplica personalului didactic si de cercetare sunt urmatoarele: a) avertisment scris. proiec tare. de indrumare si de control. dupa caz. acordata prin concurs. Sanctiunile disciplinare prevazute la art. cu indemnizatia de conducere. de conducere. de indrumare si de control. (2) lit. (2) Sanctiunile disciplinare prevazute la art. 312 alin. pune in aplicare sanctiunile disciplinar e. Cavaler si Ofiter. SECTIUNEA a 6-a Distinctii ART. a) si b) s e stabilesc de catre consiliile facultatilor. e) desfacerea disciplinara a contractului de munca. Gradatia de merit se acorda pe o perioada de 5 ani. c) introducerea de informatii false in solicitarile de granturi sau de finan tare. c) suspendarea. sanctiunile se comunica. de catre decan ori rector sau de cel putin 2/3 din numarul total al membrilor departamentului. (2) lit. 312 (1) Personalul didactic si de cercetare. Cavaler si Ofiter. microproductie. 311 (1) Personalul didactic din invatamantul superior beneficiaza de gradatie de merit. (4) In invatamantul superior. a dreptului de inscriere la un concurs pentru ocuparea unei functii didactice superioare ori a unei funct ii de conducere. d) destituirea din functia de conducere din invatamant. de indrumare si de control din invataman tul preuniversitar. dupa caz.

cu aprobarea senatului universitar. ART. a dreptului de inscriere la un concurs pentru ocuparea unei functii didactice superioare ori a unei funct ii de conducere. de indrumare si de control. pentru person alul de conducere al institutiilor de invatamant superior si pentru rezolvarea c ontestatiilor privind deciziile senatelor universitare. cadre didactice care au functia didactica cel putin egala cu a celui care a savarsit abaterea si un reprezentant al organi zatiei sindicale. (3) Comisiile de analiza sunt numite. b) exmatricularea. de cercetare si didactic a uxiliar se stabileste potrivit legislatiei muncii. audierea celui in cauza si verificarea sustinerilor facute de acesta in aparare. pe o perioada determinata de timp. d) destituirea din functia de conducere din invatamant. ART. se constituie comis ii de analiza formate din 3-5 membri. 315 Raspunderea patrimoniala a personalului didactic. b) Ministerul Educatiei. dupa caz. autoritatea care a aplicat sanctiunea disciplinara poate di spune ridicarea si radierea sanctiunii. ART. 316 In cazul in care cel sanctionat disciplinar nu a mai savarsit abateri discip linare in cursul unui an de la aplicarea sanctiunii. 320 . 317 (1) Orice persoana poate sesiza unitatea/institutia de invatamant cu privire la savarsirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinara. b) diminuarea salariului de baza. ART. Masurile pentru recuperarea p agubelor si a prejudiciilor se iau potrivit legislatiei muncii. SECTIUNEA a 8-a Sanctiuni referitoare la incalcarea eticii universitare si a bunei conduite in cercetare ART. (2) Dreptul persoanei sanctionate disciplinar de a se adresa instantelor jud ecatoresti este garantat. imbunatatindu-si activitate a si comportamentul. ART. personalul din cercetare sau personalul administrativ. e) desfacerea disciplinara a contractului de munca. 319 Sanctiunile care se pot aplica de catre comisia de etica universitara studen tilor si studentilor-doctoranzi pentru incalcarea eticii universitare sunt urmat oarele: a) avertisment scris. cand este cazul. de indrumare si de control. 318 Sanctiunile care se pot aplica personalului didactic si de cercetare si pers onalului didactic si de cercetare auxiliar de catre comisia de etica universitar a pentru incalcarea eticii universitare sau pentru abateri de la buna conduita i n cercetarea stiintifica sunt urmatoarele: a) avertisment scris. c) alte sanctiuni prevazute de Codul de etica si deontologie universitara. precum si personalului didactic si de cercetare auxi liar din subordine de catre serviciul de resurse umane al institutiei. ART. de: a) rector. Tineretului si Sportului. cu indemnizatia de conducere. Sesizarea se face in scris si se inregistreaza la registratura unitatii/institutiei de invata mant. Cercetarii. cumulat.i didactic si de cercetare. (2) Pentru investigarea abaterilor disciplinare savarsite de personalul dida ctic. c) suspendarea. facandu-se mentiunea corespunzatoare in statul personal de serviciu al celui in cauza. ca membru in comisii de doctorat. d e master sau de licenta. 314 (1) Sanctiunea disciplinara se aplica numai dupa efectuarea cercetarii fapte i sesizate.

pentru o perioada determinata. Tineretului si Sportului. g) desfacerea disciplinara a contractului de munca. ART. ART. in termen de 30 de zile de la stabilirea sanctiunilor. comisia d e etica universitara stabileste. constatate si dovedite. indiferent de momentul la c are s-a dovedit ca o persoana a realizat abateri grave de la buna conduita in ce rcetarea stiintifica si activitatea universitara. ART. e) retragerea titlului didactic universitar sau a gradului de cercetare ori retrogradarea. in urma sesizarilor sau prin autosesizare. Cercetarii. 318 sau 319 ori prevazute de lege. 321 In cazul abaterilor de la buna conduita in cercetarea stiintifica. s i emite hotarari prin care se stabileste vinovatia ori nevinovatia persoanei sau persoanelor in cauza. in cazurile hotararilor privind vinovatia. 325 Se interzice ocuparea posturilor didactice si de cercetare de catre persoane cu privire la care s-a dovedit ca au realizat abateri grave de la buna conduita in cercetarea stiintifica si activitatea universitara. Codului de etica si deontologie profesionala al persona lului de cercetare-dezvoltare si Codului de etica si deontologie profesionala. b) retragerea si/sau corectarea tuturor lucrarilor publicate prin incalcarea regulilor de buna conduita. d) retragerea titlului de doctor. conform legii. Dezvoltarii Tehnologice si Inov arii stabileste aplicarea uneia sau mai multora din urmatoarele sanctiuni: a) avertisment scris. h) interzicerea. Tineretu lui si Sportului. Dezvolt arii Tehnologice si Inovarii revine Ministerului Educatiei. a accesului la finantarea di n fonduri publice destinata cercetarii-dezvoltarii. Constatarea abaterilor se face de catre Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintifice. 323 (1) Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintifice. c) retragerea calitatii de conducator de doctorat sau a atestatului de abili tare. 3 18 sau 319. Dezvoltarii Tehnol ogice si Inovarii pastreaza confidentiala identitatea persoanei care a facut ses izarea. ART. ART. dupa caz. conform legii. Raspunderea juridica p entru hotararile Consiliului National de Etica a Cercetarii Stiintifice. iar cont ractul de munca cu universitatea inceteaza de drept. stabilite conform legii. Consi liul National de Etica a Cercetarii Stiintifice. Dezvoltarii Tehnol ogice si Inovarii analizeaza cazurile referitoare la incalcarea regulilor de bun a conduita in cercetare-dezvoltare. f) destituirea din functia de conducere din institutia de invatamant superio r.In cazul abaterilor de la prevederile Codului de etica si deontologie profes ionala. Dezvoltarii Tehn ologice si Inovarii. una sau mai multe dintre sanctiunile prevazute la art. (2) Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintifice. (3) Hotararile Consiliului National de Etica a Cercetarii Stiintifice. u na sau mai multe din sanctiunile prevazute la art. Dezvo ltarii Tehnologice si Inovarii sunt avizate de directia juridica din cadrul Mini sterului Educatiei. Cercetarii. cu modificarile si completarile ulterioare. 206/2004. hotararile sta bilesc si sanctiunile ce urmeaza a fi aplicate. 324 Pentru abaterile de la buna conduita in cercetare-dezvoltare ale personalulu i din cadrul institutiilor de invatamant superior. conform Codului de etica si de ontologie profesionala. ART. 322 Sanctiunile stabilite de comisia de etica si deontologie universitara sunt p use in aplicare de catre decan sau rector. conform Legii nr. Se anuleaza concursul pentru un post didactic sau de cercetare ocupat. 326 . comisia de etica universitara stabileste.

327 Salarizarea personalului didactic si de cercetare se face conform legislatie i in vigoare si hotararilor senatului universitar.Sanctiunile stabilite de Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintific e. (3) Invatarea pe tot parcursul vietii cuprinde educatia timpurie. ART. (3) Invatarea in contexte nonformale este considerata ca fiind invatarea int egrata in cadrul unor activitati planificate. (2) Invatarea in context formal reprezinta o invatare organizata si structur ata. de Ministerul Educatiei. de condu catorii institutiilor de invatamant superior sau ai unitatilor de cercetare-dezv oltare. in condi . nonformale s i informale. Tineretului si Sportului. Dezvoltarii Tehnologice si Inovarii sunt puse in aplicare in termen de 30 de zile de la data emiterii hotararii. depinde de vointa celui care invata si se finalizeaza cu certi ficarea institutionalizata a cunostintelor si competentelor dobandite. ART. SECTIUNEA a 9-a Salarizarea personalului didactic si de cercetare ART. (2) Invatarea pe tot parcursul vietii se centreaza pe formarea si dezvoltare a competentelor-cheie si a competentelor specifice unui domeniu de activitate sa u unei calificari. d urate si resurse. timpul liber si nu este organizata sau s tructurata din punct de vedere al obiectivelor. (2) Educatia permanenta reprezinta totalitatea activitatilor de invatare rea lizate de fiecare persoana pe parcursul vietii in contexte formale. care se realizeaza intr-un cadru institutionalizat si se fundamenteaza pe o proiectare didactica explicita. (5) Certificarea cunostintelor si competentelor dobandite in contexte nonfor male si informale poate fi facuta de organisme abilitate in acest sens. dupa caz. Diplomelor s i Certificatelor Universitare. Cercetari i. (4) Invatarea in contexte informale reprezinta rezultatul unor activitati zi lnice legate de munca. cu obiective de invatare. I Dispozitii generale ART. sociala ori ocupationala. nonformale si informale. TITLUL V Invatarea pe tot parcursul vietii CAP. invatamant ul preuniversitar. educatia si formarea profesionala cont inua a adultilor. de Consiliul National pentru Atestarea Titlurilor. mediul familial. civica. in scopul formarii sau dezvoltarii competentelor dintr-o multipla p erspectiva: personala. Acest tip de in vatare depinde de intentia celui care invata si nu conduce in mod automat la cer tificarea cunostintelor si competentelor dobandite. Acest tip de invatare are asociate obiective. de conducatorii autoritatilor contractante care a sigura finantarea din fonduri publice destinata cercetarii-dezvoltarii. invatamantul superior. duratei ori sprijinului pentru i nvatare. 330 (1) Invatarea pe tot parcursul vietii se realizeaza in contexte de invatare formale. 329 (1) Finalitatile principale ale invatarii pe tot parcursul vietii vizeaza de zvoltarea plenara a persoanei si dezvoltarea durabila a societatii. 328 (1) Prezentul titlu reglementeaza cadrul general si integrator al invatarii pe tot parcursul vietii in Romania. Acest tip de invatare nu este dependent de intentia celui care invata s i nu conduce in mod automat la certificarea cunostintelor si competentelor doban dite. de presedintele Autoritatii Nationale pentru Cercet are Stiintifica. care nu urmeaza in mod explicit un curriculum si poate diferi ca durata.

(1). ART. organizatii nonguvernamentale. (3) Organizarea si functionarea formarii profesionale a adultilor sunt regle mentate de legislatia referitoare la formarea profesionala continua a adultilor si ucenicia la locul de munca. b) tinerii care au parasit sistemul de educatie inainte de a obtine o califi care profesionala si nu sunt cuprinsi in nicio forma de educatie sau formare pro fesionala. biblioteci. prin finantare si cofinant are din partea angajatorilor. c entre de documentare. organizatiilor nonguvernamentale. 331 (1) Institutiile sau organizatiile in care se realizeaza invatarea in contex te formale sunt: unitati si institutii de invatamant preuniversitar si superior. organizatii nonguvernament ale ori guvernamentale care ofera programe autorizate in conditiile legii. cu calificare redusa sau necalificati. centre de educatie si formare profesionala din subordinea ministerelor sau auto ritatilor publice locale.tiile legii. 333 Statul garanteaza si sustine. f) tinerii si adultii rezidenti in comunitati dezavantajate economic si soci al. prin fonduri ner ambursabile din programe europene. ART. accesul la educatie si for mare profesionala continua pentru: a) tinerii si adultii care nu au finalizat invatamantul obligatoriu. culturale. 335 Statul isi exercita atributiile in domeniul invatarii pe tot parcursul vieti . precum si asociatii profes ionale. sindicate. in retele sociale. case de cultura. (1) si (2). centre de i ngrijire si protectie a copilului. cinematografe. II Responsabilitati referitoare la invatarea pe tot parcursul vietii ART. teatre. c) absolventii de invatamant nonprofesional sau cei care au absolvit studiil e invatamantului liceal sau ale invatamantului superior in domenii si calificari redundante ori nerelevante pe piata fortei de munca. palate si cluburi ale elevilor. neintentionata si neconstientizata si se poate produce atunci cand copiii. adesea. ART. 334 Finantarea invatarii pe tot parcursul vietii se realizeaza prin fonduri publ ice si private pe baza parteneriatului public-privat. cand se angajeaza in activ itati de voluntariat. CAP. prin conturi de educatie permanenta si prin c ontributia beneficiarilor. d) persoanele cu cerinte educationale speciale. inclusiv financiar. angaj atori care ofera programe de formare profesionala propriilor angajati. (2) Institutiile sau organizatiile in care se realizeaza invatarea in contex te nonformale sunt institutii si organizatii prevazute la alin. 332 (1) Organizarea si functionarea invatamantului preuniversitar sunt reglement ate la titlul II din prezenta lege. (2) Organizarea si functionarea invatamantului superior sunt reglementate la titlul III din prezenta lege. sportive ori culturale sau altele asemenea. h) elevii cu risc major de esec scolar. la locul de m unca. furnizori publici si privati de educatie si formare pr ofesionala autorizati/acreditati in conditiile legii. la locul de munca. (3) Institutiile sau organizatiile in care se realizeaza invatarea in contex te informale sunt institutiile si organizatiile prevazute la alin. i) toti cetatenii care doresc sa urmeze programe de educatie permanenta. centre culturale. in comunitate. g) angajatii de peste 40 de ani cu nivel scazut de educatie. e) tinerii si adultii care revin in tara dupa o perioada de munca in straina tate. ART. I nvatarea informala este. tinerii si adultii desfasoara activitati in familie. rezidenti in me diul urban si in mediul rural. institutii culturale precum muzee.

evaluarea si controlarea. tineretului si sportului. b) propunerea si promovarea parteneriatelor cu autoritatile administratiei p ublice locale si cu structurile societatii civile pentru diversificarea. c) monitorizarea. 336 Ministerul Educatiei. c) monitorizarea. artistilor si specialistilor din dome niul culturii. d) stabilirea mecanismelor si a metodologiilor de validare si recunoastere a rezultatelor invatarii. Cercetarii. impreuna cu Ministerul Educatiei. or dine publica si securitate nationala se reglementeaza. d e Ministerul Administratiei si Internelor. moderni zarea si optimizarea serviciilor publice oferite de institutiile si asezamintele de cultura. asa cum apar ele specificate in legislatia din domeniul e ducatiei si formarii profesionale. direct sau prin organismele abil itate. a l formarii profesionale. d) alte atributii prevazute de legislatia din domeniul educatiei si formarii profesionale. potrivit specificului si nivelurilor de invatamant . altii decat cei din cadrul sistemulu i national de invatamant. cifrele anuale de scolarizare si criteriile de selectionare a candidatilor pentru invatamantul de formare continua nonuniversitara a personalului militar. Ministerului Muncii. d) alte atributii prevazute de legislatia din domeniul educatiei si formarii profesionale. Ministerului Sanatatii. prin ordine si instructiuni proprii emise de catre conducatorii acestora. in sensul prezentei legi. evaluarea. Tineretului si Sportului are ca atributii principale.i prin intermediul Ministerului Educatiei. a functionarii sistemului educational si a furnizorilor de educatie. de informatii. precum si al Ministerului Administratiei si Internelor. ART. Familiei si Protectiei Sociale. ordinii publ ice si securitatii nationale. f) alte atributii. a politicilor si a strategiilor nationale privind formarea profesiona la a adultilor. al cercetarii. ordine publica si securitate nationala se stabilesc de Ministerul Apararii Nationale. e) elaborarea. in domeniul invatarii pe tot parcursul vietii: a) elaborarea strategiilor si politicilor nationale in domeniul educatiei. Tineretului si Sportului. profilurile. de Serviciul Roman de Informatii si d e alte institutii cu atributii in domeniul apararii. informatiilor. respectiv garantarea drepturilor si a intereselor creatorilor. acreditarea si controlarea directa sau prin org anisme abilitate a furnizorilor de formare. in vederea satisfacerii necesitatilor culturale si educative ale pu blicului. (3) Structura organizatorica. Guvernului. ART. in domeniul invatarii pe tot parcursul vietii: a) elaborarea. Tineretului si Sportului. impreuna cu Ministerul Culturii si Patrimoniului National. i n domeniul invatarii pe tot parcursul vietii: a) stimularea cresterii gradului de acces si de participare a publicului la cultura. 337 Ministerul Muncii. specializarile. c) promovarea recunoasterii competentelor profesionale. b) elaborarea reglementarilor referitoare la organizarea si functionarea sis temului de educatie din Romania. b) reglementarea formarii profesionale la locul de munca si a formarii profe sionale prin ucenicie la locul de munca. 338 Ministerul Culturii si Patrimoniului National are ca atributii principale. Cercetarii. 339 (1) Ministerele si autoritatile centrale pot avea responsabilitati in domeni ul educatiei si formarii pentru profesiile reglementate prin legi speciale. ART. a politicilor in domeniul educatiei nonprofesionale a adultilor si varstnicilor. Parlamentului. Familiei si Protectiei Sociale are ca atributii principal e. Cercetarii. ART. (2) Formarea continua a personalului din institutiile publice de aparare. Ministerului Culturii si Patrimoniului National.

. ART. 340 (1) Se infiinteaza Autoritatea Nationala pentru Calificari prin reorganizare a Consiliului National al Calificarilor si Formarii Profesionale a Adultilor (CN CFPA) si a Unitatii Executive a Consiliului National al Calificarilor si Formari i Profesionale a Adultilor. (2) Autoritatea Nationala pentru Calificari elaboreaza Cadrul national al ca lificarilor pe baza Cadrului european al calificarilor, gestioneaza Registrul na tional al calificarilor si Registrul national al furnizorilor de formare profesi onala a adultilor. Autoritatea Nationala pentru Calificari coordoneaza autorizar ea furnizorilor de formare profesionala continua la nivel national, coordoneaza sistemul de asigurare a calitatii in formarea profesionala continua si activitat ile comitetelor sectoriale. Autoritatea Nationala pentru Calificari mai are urma toarele atributii: a) elaboreaza, implementeaza si actualizeaza Cadrul national al calificarilo r, precum si Registrul national al calificarilor; b) asigura compatibilitatea sistemului national al calificarilor cu celelalt e sisteme de calificari existente la nivel european si international; c) propune Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului elem ente de politici si de strategii nationale, acte normative referitoare la sistem ul national al calificarilor si la dezvoltarea resurselor umane, inclusiv formar ea profesionala a adultilor; d) coordoneaza si controleaza la nivel national elaborarea standardelor ocup ationale si a standardelor de pregatire profesionala; e) coordoneaza asigurarea calitatii in formarea profesionala a adultilor; f) coordoneaza si controleaza autorizarea furnizorilor de formare profesiona la a adultilor; g) intocmeste Registrul national al furnizorilor de formare profesionala a a dultilor, precum si Registrul national al evaluatorilor de competente profesiona le; h) coordoneaza autorizarea centrelor de evaluare a competentelor profesional e si certificarea evaluatorilor de competente profesionale; i) participa la elaborarea unor planuri sau programe de interes national in domeniul calificarilor si al formarii profesionale a adultilor; j) promoveaza dialogul social, sprijina si coordoneaza activitatea comitetel or sectoriale. (3) Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale Autoritatii Nationale pentru Calificari se asigura din venituri proprii si subventii de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului . (4) La nivelul Autoritatii Nationale pentru Calificari se constituie un cons iliu cu rol consultativ, format din reprezentati ai institutiilor de invatamant preuniversitar si universitar, ai studentilor, ai asociatiilor profesionale, ai administratiei publice centrale, ai patronatelor, ai sindicatelor si ai comitete lor sectoriale. Consiliul asista Autoritatea Nationala pentru Calificari in stab ilirea strategiilor nationale si a planurilor de actiuni pentru dezvoltarea Cadr ului national al calificarilor si a formarii profesionale a adultilor. (5) Autoritatea Nationala pentru Calificari este coordonata de Ministerul Ed ucatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. Structura, organizarea si functio narea acesteia se stabilesc prin hotarare a Guvernului, in termen de 3 luni de l a intrarea in vigoare a prezentei legi. ART. 341 (1) Cadrul national al calificarilor este un instrument pentru clasificarea calificarilor in conformitate cu un set de criterii care corespund unor niveluri specifice de invatare atinse, al carui scop este integrarea si coordonarea subs istemelor nationale de calificari si imbunatatirea transparentei, accesului, pro gresului si calitatii calificarilor in raport cu piata muncii si societatea civi la. (2) Implementarea Cadrului national al calificarilor vizeaza sistemul nation al de calificari obtinute in invatamantul secundar general, in invatamantul prof

esional si tehnic, in formarea profesionala continua, in ucenicie, in invatamant ul superior, atat in contexte formale, cat si in contexte informale si nonformal e, din perspectiva invatarii pe tot parcursul vietii. (3) Cadrul national al calificarilor permite recunoasterea, masurarea si rel ationarea tuturor rezultatelor invatarii dobandite in contexte de invatare forma le, nonformale si informale si asigura coerenta calificarilor si a titlurilor ce rtificate. Existenta unui cadru national al calificarilor contribuie la evitarea duplicarii si suprapunerii calificarilor, ii ajuta pe cei ce invata sa ia deciz ii in cunostinta de cauza privind planificarea carierei si faciliteaza evolutia profesionala, in perspectiva invatarii pe tot parcursul vietii. (4) Cadrul national al calificarilor contribuie la asigurarea calitatii sist emului de formare profesionala. ART. 342 (1) Autoritatea Nationala pentru Calificari evalueaza si certifica evaluator ii de competente profesionale, evaluatorii de evaluatori si evaluatorii externi. (2) Criteriile si procedurile de evaluare si certificare a evaluatorilor de competente profesionale, a evaluatorilor de evaluatori si a evaluatorilor extern i se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei le gi, aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si spo rtului. (3) Autoritatea Nationala pentru Calificari intocmeste Registrul national al evaluatorilor de competente profesionale, evaluatorilor de evaluatori si evalua torilor externi certificati. (4) Autoritatea Nationala pentru Calificari acrediteaza centrele de evaluare si organismele de evaluare, pe baza rapoartelor de evaluare intocmite de evalua torii externi. ART. 343 (1) Centrele comunitare de invatare permanenta se infiinteaza de catre autor itatile administratiei publice locale in parteneriat cu furnizorii de educatie s i formare. Acestea au rolul de a implementa politicile si strategiile in domeniu l invatarii pe tot parcursul vietii la nivelul comunitatii. Functionarea centrel or comunitare de invatare permanenta se reglementeaza prin hotarare a Guvernului , initiata de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. (2) Unitatile si institutiile de invatamant de sine statator sau in partener iat cu autoritatile locale si alte institutii si organisme publice si private: c ase de cultura, furnizori de formare continua, parteneri sociali, organizatii no nguvernamentale si altele asemenea pot organiza la nivel local centre comunitare de invatare permanenta, pe baza unor oferte de servicii educationale adaptate n evoilor specifice diferitelor grupuri-tinta interesate. (3) Finantarea centrelor comunitare de invatare permanenta se face din fondu ri publice si private, in conditiile legii. Toate veniturile obtinute de centrel e comunitare de invatare permanenta raman la dispozitia acestora. ART. 344 (1) Atributiile centrelor comunitare de invatare permanenta la nivel local s unt urmatoarele: a) realizeaza studii si analize privind nevoia de educatie si formare profes ionala la nivel local; b) elaboreaza planuri locale de interventie in domeniul educatiei permanente ; c) ofera servicii educationale pentru copii, tineri si adulti prin: (i) programe de tip remedial pentru dobandirea sau completarea competentelor -cheie, inclusiv programe educationale de tip "A doua sansa" sau programe de tip "zone de educatie prioritara" pentru tinerii si adultii care au parasit timpuri u sistemul de educatie ori care nu detin o calificare profesionala; (ii) programe pentru validarea rezultatelor invatarii nonformale si informal e; (iii) programe de dezvoltare a competentelor profesionale pentru calificare/ recalificare, reconversie profesionala, perfectionare, specializare si initiere profesionala; (iv) programe de educatie antreprenoriala;

(v) programe de dezvoltare personala sau de timp liber; (vi) organizarea de activitati de promovare a participarii la invatarea perm anenta a tuturor membrilor comunitatii; d) ofera servicii de informare, orientare si consiliere privind: (i) accesul la programe de educatie si formare profesionala; (ii) validarea rezultatelor invatarii nonformale si informale; (iii) pregatirea in vederea ocuparii unui loc de munca; e) ofera servicii de evaluare si certificare a rezultatelor invatarii nonfor male si informale; f) asigura accesul membrilor comunitatii la mijloace moderne de informare si comunicare; g) promoveaza parteneriatul cu mediul economic; h) implementeaza instrumentele dezvoltate la nivel european, Europass si You thpass, pasaportul lingvistic, precum si portofoliul de educatie permanenta; i) gestioneaza informatii cu privire la participarea beneficiarilor la servi ciile acestora. (2) Metodologia de acreditare, evaluare periodica, organizare si functionare a centrelor comunitare de invatare permanenta se aproba prin hotarare a Guvernu lui. ART. 345 (1) In intelesul prezentei legi, termenii referitori la procesele de identif icare, evaluare si recunoastere a rezultatelor invatarii se definesc dupa cum ur meaza: a) rezultatele invatarii reprezinta ceea ce o persoana cunoaste, intelege si este capabila sa faca la finalizarea procesului de invatare si sunt definite su b forma de cunostinte, abilitati si competente; b) identificarea rezultatelor invatarii reprezinta procesul prin care indivi zii, singuri sau cu sprijinul personalului specializat, devin constienti de comp etentele pe care le detin; c) evaluarea rezultatelor invatarii reprezinta procesul prin care se stabile ste faptul ca o persoana a dobandit anumite cunostinte, abilitati si competente; d) validarea rezultatelor invatarii reprezinta procesul prin care se confirm a ca rezultatele invatarii evaluate, dobandite de o persoana, corespund cerintel or specifice pentru o unitate de rezultate ale invatarii sau o calificare; e) certificarea rezultatelor invatarii reprezinta procesul prin care se conf irma in mod formal rezultatele invatarii dobandite de persoana care invata in di ferite contexte, in urma unui proces de evaluare. Aceasta se finalizeaza printro diploma sau un certificat. (2) Recunoasterea rezultatelor invatarii reprezinta procesul de atestare a r ezultatelor invatarii validate si certificate prin acordarea de unitati de rezul tate ale invatarii sau de calificari. (3) Identificarea, evaluarea si recunoasterea rezultatelor invatarii in cont exte nonformale si informale se realizeaza pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, de Ministerul Munci i, Familiei si Protectiei Sociale si de Autoritatea Nationala pentru Calificari si se aproba prin hotarare a Guvernului. (4) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului elaboreaza si aproba prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportulu i metodologia de recunoastere a rezultatelor invatarii in contexte nonformale si informale a cadrelor didactice si de echivalare a acestora in credite pentru ed ucatie si formare profesionala. ART. 346 (1) Serviciile de identificare, evaluare si recunoastere a rezultatelor inva tarii pot fi oferite de institutii de stat sau particulare autorizate in acest s ens. (2) Diplomele si certificatele acordate de institutiile autorizate in urma e valuarii rezultatelor invatarii in contexte nonformale si informale produc acele asi efecte ca si celelalte modalitati de evaluare si certificare a cunostintelor si competentelor din sistemul formal de educatie si formare profesionala in ved erea ocuparii unui loc de munca sau continuarii educatiei si formarii profesiona

in care se precizeaza unitatile de competenta pentru care candidatul a fost declarat competent. studentilor si persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca. universitati. 347 (1) Programele de formare profesionala initiala si continua. ART. 352 . de f ormare sau munca si sa isi gestioneze cariera. in serviciile sociale si in sectorul privat. Ele se pot realiza si la locul de munca. Tineretului si Sportului. (2) In functie de procesul de evaluare desfasurat. b) certificat de competente profesionale -se elibereaza in cazul in care can didatul a fost declarat competent pentru una sau mai multe competente asociate u nei calificari ori unei ocupatii. (2) Metodologia de acordare a creditelor transferabile se elaboreaza de Mini sterul Educatiei. institutii de formare. ART. Fa miliei si Protectiei Sociale. 348 (1) Persoanele care doresc sa fie evaluate in vederea recunoasterii competen telor profesionale obtinute in alte contexte de invatare decat cele formale se a dreseaza unui centru de evaluare acreditat pentru ocupatia sau calificarea respe ctiva. de Ministerul Culturii si Patrimoniului National s i de Autoritatea Nationala pentru Calificari si se aproba prin hotarare a Guvern ului. (2) Portofoliul de educatie permanenta contine dovezi ale rezultatelor invat arii dobandite in contexte formale. 350 (1) Consilierea si orientarea carierei pe tot parcursul vietii se refera la totalitatea serviciilor si activitatilor care asista persoanele de orice varsta si in orice moment al existentei lor sa faca alegeri in sfera educationala. conform standardului de pregatire profesionala sau standardului ocupational. 349 (1) Portofoliul de educatie permanenta reprezinta un instrument care facilit eaza identificarea si formularea abilitatilor si competentelor personale si valo rificarea acestora in parcursul scolar si profesional si in insertia pe piata mu ncii a fiecarui individ. Cercetarii. denumi ta "Supliment descriptiv al certificatului". precum si siste mele de evaluare a rezultatelor invatarii in contexte nonformale si informale vo r respecta asigurarea mobilitatii ocupationale pe orizontala si pe verticala pri n utilizarea sistemului de credite transferabile pentru educatie si formare prof esionala. (3) Rezultatele invatarii si creditele asociate acestora. de Ministerul Muncii. 351 Statul asigura accesul gratuit la servicii de consiliere si orientare in car iera tuturor elevilor.le in sistemele formale. conform standardului de pregatire profesionala ori standardului ocup ational. (3) Rezultatele invatarii in contexte nonformale si informale pot fi recunos cute explicit prin evaluari in centre de evaluare si certificare a competentelor sau implicit prin finalizarea unui program formal de studii. cum ar fi Europass si Youthpass. (3) Portofoliul educational integreaza si instrumentele europene care eviden tiaza rezultatele invatarii unei persoane. servicii d e ocupare a fortei de munca si servicii pentru tineret. ART. ART.se elibereaza in cazul in care candidatul a fo st declarat competent pentru toate competentele asociate unei calificari sau une i ocupatii. nonformale si informale de educatie. centrul de evaluare acred itat elibereaza urmatoarele tipuri de certificate cu recunoastere nationala: a) certificat de calificare . sunt transferate si integrate in programul de formare profesional a pe care il urmeaza persoana care invata. ART. dobandite anterior in contexte formale sau ca urmare a evaluarii rezultatelor invatarii nonformale si informale. (3) Certificatele se elibereaza insotite de o anexa a certificatului. ART. (2) Serviciile de consiliere si orientare in cariera se realizeaza prin unit ati si institutii de invatamant.

sa ia decizii info rmate. instrume nte si metodologii comune referitoare la formarea specialistilor in consiliere s i orientare. b) educatia cu privire la cariera. care reprezinta sprijinul acordat persoanelor pentru gasirea unui loc de munca. structura informala care functioneaza ca punct national de refer inta pentru asigurarea calitatii in educatie si formarea profesionala. e) plasarea la locul de munca. consilierea si orientarea in cariera includ urmato arele tipuri de activitati: a) informarea cu privire la cariera. din bugetul de stat. oportunitati de a experimenta diverse roluri din viata comunitatii sau din viata profesionala. (3) Parintii copilului. Suma este acordata in scop e ducational in beneficiul titularului. c) consilierea in cariera. care se refera la toate informatiile ne cesare pentru a planifica. care ajuta persoanele sa isi clarifice scopurile si aspiratiile. 354 Pentru asigurarea transparentei serviciilor si a mobilitatii persoanelor in spatiul european. sa fie responsabile pentru propriile actiuni. ART. prin ordin comun. organizarea de act ivitati comune de sensibilizare a cadrelor didactice si a formatorilor. utilizarea instrumentelor Europass si Youthpass. ART. de imputernicitul acestora sau de reprezentantul l egal al copilului. Cercetarii. (2) un procent de pana la 2% din valoarea impozitului anual pe veniturile . (2) Suma se depune intr-un cont de depozit. sistemul de asigurare a calitatii in formare a profesionala continua. sistemul de asigurare a calitatii in formarea profesionala initiala. ART. 355 (1) Sistemul national de asigurare a calitatii educatiei permanente cuprinde sistemul de asigurare a calitatii in invatamantul preuniversitar. sa isi gestioneze cariera s i procesul de tranzitie in diferite momente. se formeaza abilitati de a face alegeri privi nd educatia. Familiei si Protectiei Sociale. (2) Grupul National pentru Asigurarea Calitatii in Educatie si Formare Profe sionala (GNAC). 353 (1) Ministerul Educatiei. Sunt oferi te informatii despre piata muncii. ART. denumit in continuare cont pentr u educatie permanenta. sa isi inteleaga propriul profil educational. pentru sincronizarea si continuitatea activitatilor de consiliere si orientar e in cariera de care beneficiaza o persoana pe parcursul intregii vieti. Ministerul Educatiei. (1) stabilesc. a parint ilor si a publicului larg cu privire la dimensiunea consilierii si orientarii in educatie si formarea profesionala. 356 (1) Statul sprijina dreptul la invatare pe tot parcursul vietii prin acordar ea sumei reprezentand echivalentul in lei a 500 euro. obtine si pastra un anumit loc de munca. munca si viata in general. calculat la cursul de schi mb leu/euro comunicat de Banca Nationala a Romaniei si valabil la data platii. pot directiona in contul prevazut la alin. sistemul de a sigurare a calitatii in invatamantul superior. prin bugetul Minister ului Muncii. Tineretului si Sportului si Ministerul Muncii. pe baza certificatului de nastere. Cercetarii. contribuabili. (2) Ministerele prevazute la alin. Tineretului si Sportului si Ministerul Muncii. coordonea za armonizarea sistemelor de asigurare a calitatii in educatie si formarea profe sionala. care ajuta persoanele sa isi clarifice scopu rile imediate privind angajarea. care se realizeaza in institutiile de inv atamant prin intermediul ariei curriculare "consiliere si orientare". sa invete despre abilitatile necesare pentru a cauta si a obtine un loc de munca. d) consilierea pentru angajare. la nasterea acestuia.In sensul prezentei legi. f iecarui copil cetatean roman. Familiei si Protectiei Sociale colaboreaza in scopul cresterii calitati i. formarea. deschis la Trezoreria Statului pe numele copilului de ori care dintre parintii firesti. instrumente pen tru planificarea carierei. Familiei si Protectiei Sociale realizeaza demersurile necesar e pentru integrarea Romaniei in retelele europene de consiliere si orientare pe tot parcursul vietii.

cadru didactic auxiliar. impreuna cu Ministerul Muncii. organizare. gestionarea si accesul la contul pentru edu catie permanenta se aproba prin hotarare a Guvernului. (5) si /sau utilizarea acestora in alt scop decat cel stabilit de prezenta lege constit uie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la un an. (3) Metodologia de infiintare.000 lei ori cu munca echivalenta in folosul comunitatii. cu Ministerul Culturii si Pat rimoniului National si cu Agentia Nationala pentru Calificari. in conditiile legii. cu amenda cuprinsa intre 100 lei si 1. prin prezentarea principalelor realizar i ale stiintei si tehnologiei. Tineretu lui si Sportului. mediator. ART. instructor de practica. functionare si finantare a Muzeul ui National al Stiintei se stabileste prin hotarare a Guvernului. aprobat prin hotarare a Guv ernului. precum: competente psihopedagogice specifice varstei si profi lului beneficiarilor invatarii. 86 alin. dupa caz.din salarii. in conditiile legii. Tineretului si Sportului. Me todologia prin care se certifica faptul ca sumele au fost cheltuite pentru educa tia permanenta se elaboreaza de catre Ministerul Educatiei. prestata de parinte sau de tutorele l . incepand cu varsta de 16 ani si cu acordul expr es. facilitator al invatarii perman ente. ART. Tineretului si Sportului. din culpa parintelui sau a tutorelui legal instituit. competente de facilitare a invatarii in medii virtuale. consilier. in termen de m aximum 12 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi. (8) Sprijinul de stat pentru exercitarea dreptului la educatie permanenta pr in acordarea sumei reprezentand echivalentul in lei a 500 euro se acorda tuturor copiilor nascuti dupa data intrarii in vigoare a prezentei legi. dezvoltarea competentelor de utilizare a tehnolo giilor moderne de informare si comunicare. al parintilor. stabileste normel e metodologice de elaborare a statutului si rutei de profesionalizare a personal ului care lucreaza in domeniul educatiei permanente. (2) se plateste dobanda anual la o rata a dobanzii stabilita prin ordin al ministrului finantelor publi ce. 357 (1) Personalul care lucreaza in domeniul educatiei permanente poate ocupa ur matoarele functii: cadru didactic. (2) Muzeul National al Stiintei are drept scop principal oferirea de experie nte de invatare nonformala si informala. 359 Ministerul Educatiei. (2) Ministerul Educatiei. (5) Titularul contului este singura persoana care poate solicita sume din co ntul pentru educatie permanenta. evaluator de competente. Programele de formare profesionala vor cuprinde obiective specifice inv atarii permanente. al tutorelui sau al reprezentantului legal. (7) Normele privind deschiderea. Trezore ria Statului elibereaza vouchere echivalente in valoare cu sumele solicitate. Familiei si Protectiei Sociale si cu Ministerul Culturii si Patri moniului National elaboreaza un set de indicatori statistici pentru monitorizare a. Dobanzile aferente conturilor de depozit constituite la Trezoreria Statului se asigura de la bugetul de stat. TITLUL VI Raspunderea juridica ART. impreuna cu Mini sterul Muncii. Cercetarii. profesor de sprijin si alte functii asociate activitatilor desfasurate in scopul educatiei permanente. formator. (4) Pentru sumele depuse in contul prevazut la alin. 358 (1) Guvernul infiinteaza Muzeul National al Stiintei. 360 (1) Urmatoarele fapte constituie contraventii si se sanctioneaza dupa cum ur meaza: a) nerespectarea dispozitiilor art. (3). utilizarea invatarii pe baza de proiecte si portofolii educat ionale. facilitator/tutore on-line. si pot depune sume in acest cont. ART. Familiei si Protectiei Sociale. (6) Retragerea sumelor in alte conditii decat cele prevazute la alin. din bugetul Ministerului Finantelor Publice. mentor. Cercetarii. Cercetarii. analiza si prognoza activitatilor de invatare pe tot parcursul vietii.

cu competente in domeniu. (3) Prin exceptie de la prevederile alin. Aspectele legate de finalizarea studii . cu amenda de la 5. publicata in Monitorul Oficial al Romaniei. Partea I. g) prevederile art. Legea nr. 143 alin. cu modificarile si completarile ulterioare. d) admiterea la liceu se va desfasura in conformitate cu prevederile prezent ei legi incepand cu generatia de elevi care incepe clasa a V-a in anul scolar 20 11-2012. Partea I. Continuarea procesului didactic la aceste specializari/programe de studii sau initierea procesului didactic la alte specializari/programe de studii neautoriz ate ori neacreditate reprezinta o incalcare a legii. (1) lit. precum si orice alte dispozitii contr are. (2) Constatarea contraventiei si aplicarea amenzilor contraventionale prevaz ute la alin. e) masura acordarii a 500 de euro pentru educatia permanenta a fiecarui nounascut se aplica incepand din anul 2013. (4) au dre ptul sa isi finalizeze studiile la specializari/programe de studii identice sau similare din acelasi domeniu al specializarii/programului de studii. publicata in Monitorul Oficial al Roman iei. f) masura privind introducerea costului standard per elev si a principiului "finantarea urmeaza elevul" se aplica din anul 2012. cu modificarile ulterioare. 8 intra in vigoare incepand cu data de 1 ianuarie 2012. cu modificarile si completarile ulterioare. 84/1995. publicata in Monitorul Oficial al Romani ei. 8 7/2006. 12 8/1997 privind Statutul personalului didactic. nr. TITLUL VII Dispozitii tranzitorii si finale ART. (2) La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Legea invatamantu lui nr. institutia de invatamant su perior fiind sanctionata cu intrarea in lichidare. autorizate sa functioneze provizoriu ori acreditate. institutiile de invatamant superior acreditate inceteaza procesul didactic la toate specializarile/program ele de studii care nu au fost autorizate sa functioneze provizoriu sau acreditat e. (4) La data intrarii in vigoare a prezentei legi.egal. la sesizarea consiliului de administratie al unitatii de invatamant. Partea I. 75/2005 privind asigurarea calitatii educatiei. art. b) nerespectarea dispozitiilor art. nr. Ordonanta Guvernului nr.000 lei. (3) Constatarea contraventiei si aplicarea amenzilor contraventionale prevaz ute la alin. (5). 10/2009 privind dre ptul studentilor inmatriculati la formele de invatamant la distanta sau cu frecv enta redusa de a continua studiile la programe de studii de licenta autorizate s a functioneze provizoriu sau acreditate. (1): a) masura introducerii clasei pregatitoare in invatamantul primar intra in v igoare incepand cu anul scolar 2012-2013. 581 din 20 august 2009. b) se fac de catre ofiterii sau agentii de politie din cad rul Ministerului Administratiei si Internelor. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. nr. a) se fac de catre persoanele imputernicite de primar in a cest scop. aprobata cu modificari prin Legea nr. iar vinovatii urmand a fi san ctionati potrivit prevederilor legale. Partea I. 361 (1) Prezenta lege intra in vigoare la 30 de zile de la publicarea in Monitor ul Oficial al Romaniei. 14 alin. (5) Studentii si absolventii care au fost inmatriculati la specializarile/pr ogramele de studii care si-au incetat procesul didactic conform alin.000 lei la 50. nr. c) examenul de bacalaureat se va desfasura in conformitate cu prevederile pr ezentei legi incepand cu generatia de elevi care incepe clasa a IX-a in anul sco lar 2012-2013. 158 din 16 iulie 1997. 606 din 10 decembrie 1999. republicata in Monitorul Oficial al Romaniei. 642 din 20 iulie 2005. Partea I. b) masura introducerii clasei a IX-a in invatamantul gimnazial intra in vigo are incepand cu generatia de elevi care incepe clasa a V-a in anul scolar 2011-2 012. (1) lit.

tineretului si sportului. 301 alin. ART. 114 alin. Universitatea de Arta Teatrala din Targu Mures . in urma angajarii raspunderii Guvernului in f ata Camerei Deputatilor si a Senatului. 364 (1) Senatele universitare sunt obligate ca. maghiara si germana. 363 La data intrarii in vigoare a prezentei legi. la momentul intrarii in vigoare a prezen tei legi. 3. functia de cercetator stiintific sau o functie de cercetare superio ara si nu au obtinut diploma de doctor inceteaza de drept. in institutii de invatama nt superior. (3) din Constitutia Romaniei. conform prezentei legi. (6) La implinirea termenului de 4 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi. ART. cercetarii. Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca . ART. (4) Prin exceptie de la prevederile art. in sedinta comuna din data de 28 octombr ie 2010. sunt: 1. Tineretului si Sportului elaboreaza metodologiile. contractele de munca ale persoanelor care ocupa functia de asistent univer sitar sau asistent de cercetare si nu sunt studenti-doctoranzi sau nu au obtinut diploma de doctor inceteaza de drept.in limbile romana si mag hiara. 365 Termenii si expresiile utilizate in cuprinsul prezentei legi sunt definiti i n anexa care face parte integranta din prezenta lege. Minister ul Educatiei. noile organe de conducere ale universi tatilor se vor stabili in baza prezentei legi. inceteaza de drept. . institutiile de invatamant sup erior de stat avand activitati de predare in limba minoritatilor nationale care au statut de universitati multiculturale si multilingve. contractele de munca ale persoanelor care ocupa functia de preparator univ ersitar inceteaza de drept. la propunerea ARACIS si cu cons ultarea Consiliului National al Rectorilor. (2) La implinirea termenului de 4 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi. (6) In termen de 8 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi. (5) La implinirea termenului de 4 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi. persoanelor care ocu pa la momentul intrarii in vigoare a prezentei legi functia de asistent universi tar intr-o institutie de invatamant superior nu li se aplica respectivele preved eri. contractele de munca ale persoanelor care ocupa functia de lector universi tar/sef de lucrari sau o functie didactica universitara superioara si nu au obti nut diploma de doctor inceteaza de drept. reg ulamentele si celelalte acte normative care decurg din aplicarea prezentei legi si stabileste masurile tranzitorii de aplicare a acesteia. ART. in termen de 6 luni de la intrar ea in vigoare a prezentei legi. contractele de munca ale respectivelor persoane. (2) La finalizarea actualului mandat.lor mentionate in prezentul alineat sunt reglementate prin ordin al ministrului educatiei. regulam entele si metodologiile de organizare si functionare a universitatilor. care nu au obtinut diploma d e doctor. Cercetarii. 362 (1) Personalul didactic care ocupa. Aceasta lege a fost adoptata in temeiul prevederilor art. (3) La implinirea termenului de 4 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi. (2). 2. Universitatea de Medicina si Farmacie din Targu Mures in limbile romana s i maghiara. sa definitiveze noua carta universitara. contractele de munca ale persoanelor care ocupa.in limbile romana. La implinirea termenului de 4 ani de la intrarea in vigoare a prezentei leg i. republicata. functia de preparator universitar si care obtine diploma de doctor in termen de 4 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi ocupa de drept functi a de asistent universitar. in confo rmitate cu prezenta lege.

Autorizarea de functionare provizorie este procesul prin care unitatea/in stitutia de invatamant/organizatia interesata.Legea 1/2011 . ALEXANDRU PERES Bucuresti. PRESEDINTELE SENATULUI.PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR ROBERTA ALMA ANASTASE p. intr-un sens larg . CNCIS are ca scop asigurarea coerentei calificaril or si a titlurilor obtinute in invatamantul superior. CNCIS este parte a Cadrului nat ional al calificarilor definit la pct. 8. Tiner etului si Sportului. planificare si implementare de programe de studiu. Abilitarea reprezinta certificarea calitatii unei persoane de a conduce l ucrari de doctorat si de a ocupa functia didactica si de cercetare de profesor u niversitar. de catre agentiile de asigurare a calitatii au torizate sa functioneze pe teritoriul Romaniei. dobandeste dreptul de organizare a admiterii. intreaga societate. Beneficiarii directi ai educatiei si formarii profesionale sunt antepresc olarii. Cadrul national al calificarilor are ca scop integrarea si c oordonarea subsistemelor nationale de calificari si imbunatatirea transparentei. denumit in co ntinuare CNCIS. elevii si studentii. CNCIS asigura recunoastere a nationala. pe baza evaluarii externe realizate in conditiile prezentei legi. accesului. precum si compatibilitatea si comparabilitatea internationala a cal ificarilor dobandite prin invatamantul superior. Acreditarea este procesul prin care unitatea/institutia de invatamant/org anizatia interesata. Cadrul national al calificarilor din invatamantul superior. dobandeste calitatea de furnizor de educatie. 5. progresului si calitatii calificarilor in raport cu piata muncii si societatea civila. Cercetarii. 5 ianuarie 2011. angajatorii. 6.Legea invatamantului 2011 ANEXA LISTA definitiilor termenilor si a expresiilor utilizate in cuprinsul legii 1. 7. in conformitate cu un set de criterii ce corespund unor niveluri spe cifice de invatare. 3. precum si persoanele adulte cuprinse i ntr-o forma de educatie si formare profesionala. respectiv prin hotarare a Guvernului. de elaborare. de desfasurare a procesului de invatamant. care este obtinut atunci cand un organism competent stabileste ca o persoana a . 7. Legea educatiei 2011 . Cadrul national al calificarilor este un instrument pentru stabilirea cal ificarilor. prin care se formeaza increderea beneficiarilor ca organizatia furnizoare de educatie indeplineste standardele de calitate. precum si de organizare si desfasurar e a procesului de invatamant. 2. prescolarii. pe baza evaluarii externe realiza te. de organizare a examenelor de finalizare a studiilor si de a emi te diplome si certificate recunoscute de Ministerul Educatiei. 9. Asigurarea calitatii educatiei exprima capacitatea unei organizatii furni zoare de a oferi programe de educatie in conformitate cu standardele anuntate si este realizata printr-un ansamblu de actiuni de dezvoltare a capacitatii instit utionale. Calificarea este rezultatul formal al unui proces de evaluare si validare . 4. Autorizarea de functionare provizorie confera dreptul de organizare a admiterii. comunitatea locala si. in conditiile prezentei legi. prin hotarare a autoritatii administratiei publice locale competen te. reprezinta instrumentul pentru stabilirea structurii calificaril or din invatamantul superior. Beneficiarii indirecti ai educatiei si formarii profesionale sunt familii le beneficiarilor directi.

ECTS/SECT . 22.Sistemul european de credite transferabile.obtinut. Controlul calitatii educatiei in unitatile de invatamant preuniversitar semnifica activitati si tehnici cu caracter operational. Abili tatile se exprima prin urmatorii descriptori: aplicare. intelegere si utilizare a limbajului specific. pri n care sunt indeplinite standardele de calitate. Educatia si formarea profesionala reprezinta ansamblul coerent si contin . sunt gazduiti si ingrijit i in timpul zilei. Tineretului si Sportului sau de organizatii neguv ernamentale in parteneriat cu Ministerul Educatiei. Competentele profesionale sunt un ansamblu unitar si dinamic de cunostin te si abilitati. reflectie critica si constructiva. precum si asteptarile beneficia rilor. Tineretului si S portului. transportabili. creativitate si inovare 16. explicare si interpretare. Cercetarii. 21. Cercetarea stiintifica universitara include cercetarea stiintifica propr iu-zisa. de la un nivel de c alificare la altul si de la un sistem de invatare la altul. transfer si rezolvare de probleme. dezvoltare perso nala si profesionala. principii. Cercetarii. cat si in con text nonformal sau informal. interactiune sociala. 18. Creditele pentru formare profesionala reprezinta totalitatea rezultatelo r invatarii dobandite de o persoana pe parcursul unui program de formare profesi onala. 15. 24. Educatia include atat activitatile de invatare in context formal. creatia artistica si activitatile specifice performantei sportive.Sistemul european de credite transferabile pentru educat ie si formare profesionala. Criteriul reprezinta un set de standarde care se refera la un aspect fun damental de organizare si functionare a unui/unei furnizor de educatie/unitati/i nstitutii furnizoare de educatie in procesul autorizarii de functionare provizor ie/acreditarii/evaluarii si asigurarii calitatii. ca urmare a invatarii. reabilitarea si integrarea scolara si sociala a diferitelor categorii de copii/elevi/tineri cu d eficiente. 25. folosite pentru a indica progresele inregistrate si completarea unui prog ram de formare care conduce catre obtinerea unei calificari. sub toate aspectele ei. in medie. Cunostintele se exprima prin urmatorii descriptori: cunoastere. Prin creditele de studii transfera bile se apreciaza. abilitati si alte achizitii constand in valori si atitud ini. Creditele de studii transferabile sunt valori numerice alocate unor unit ati de cursuri si altor activitati didactice. Calitatea educatiei este ansamblul de caracteristici ale unui program de studii sau program de calificare profesionala si ale furnizorului acestuia. prin invatare. precum si pentru dezvoltarea profesionala ori personala in condi tii de eficacitate si eficienta. 23. 10. 19. 14. Competenta reprezinta capacitatea dovedita de a selecta. 13. Centrul de zi este o institutie de stat sau a unei organizatii nonguvern amentale in care copiii cu deficiente. 20. Educatia este ansamblul proceselor de punere in aplicare a programelor s i activitatilor de invatare si formare de competente academice sau profesionale. Creditele sunt folo site pentru a permite transferul de la o calificare la alta. avand ca scop si finalitate recuperarea. 11. Centrul de educatie este o unitate de invatamant organizata de catre Min isterul Educatiei. Competentele transversale reprezinta achizitii valorice si atitudinale c are depasesc un anumit domeniu/program de studiu si se exprima prin urmatorii de scriptori: autonomie si responsabilitate. teorii si practici legate de un anumit domeniu de mun ca sau de studii. compensarea. efectu ata de student pentru insusirea cunostintelor si competentelor specifice unei di scipline. Cunostintele reprezinta rezultatul asimilarii. ECVET/SECTEFP . a unui ans amblu de fapte. aplicate sistematic de o autoritate de inspectie desemnata pentru a verifica respectarea standardelor p restabilite. cantitatea de munca. 17. pentru rezolvarea cu succes a unei anumite categorii de situatii de munca s au de invatare. rezultate la anumite standarde prestabilite. combina si util iza adecvat cunostinte. 12.

cat si egalitatea de sanse in societatea bazata pe cunoastere . Programele educationale de tip "A doua sansa" sunt programe educationale care au ca scop sprijinirea copiilor/tinerilor/adultilor care au parasit premat ur sistemul de educatie. Invatamantul este un serviciu public organizat in conditiile unui regim juridic de drept public in scopul educarii si formarii profesionale a tinerei ge neratii. Evaluarea rezultatelor invatarii reprezinta procesul prin care se stabil este faptul ca o persoana a dobandit anumite cunostinte. 31. astfel incat acestia sa isi poata completa si finaliza invatamantul obligator iu. Atunci cand evaluarea calita tii este efectuata de o agentie nationala sau internationala specializata. desemnata prin vot sau prin c oncurs intr-o functie de conducere. deprinderi si competent e. bazata pe selectarea si adoptarea celor mai potrivite pro ceduri. obligatoriu. d epasind cu cel putin 4 ani varsta de scolarizare corespunzatoare acestor nivelur i. aceasta insasi ia forma evaluarii interne. Programele de calificare profesionala reprezinta oferta educationala car e conduce la dobandirea unei calificari profesionale inscrise in Registrul natio nal al calificarilor.Cadrul european al calificarilor pentru invatare pe tot parcur sul vietii . Mandatul are o durata de 4 ani. pentru invatamantul cu frecventa redusa. Programele de studii concretizeaza oferta educationala a unei organizati . resp ectand in acelasi timp marea diversitate a sistemelor nationale de educatie. 26. b) inlocuirea orelor de predare cu activitati de studiu individual si intaln iri periodice. desfasurarea seminarelor prin sistem tutorial si. 27. Evaluarea institutionala a calitatii consta in examinarea multicriterial a a calitatii educatiei. Mandatul este perioada in care o persoana. fara a finaliza invatamantul primar si/sau gimnazial. precum si continuarea integrarii cetatenilor pe piata europeana a muncii. 29. la nivelul unei unitati/institutii de invata mant din cadrul sistemului national de invatamant. Nivelul maxim al indicatorilor de performanta corespun de cerintelor unui standard de referinta. precum si sa poata obtine o calificare profesionala. 33. Nivelul minim al indicatorilor de performanta corespunde cerintelor unui standard. Invatamantul cu frecventa. de regula saptamanal. precum si pe alegerea si aplicarea standardelor de referinta. este optional si diferentiaza calitate a in mod ierarhic. pune in aplicare programul ma nagerial pe baza caruia a fost investita.este un instrument de referinta pentru a compara nivelurile de cali ficare ale diferitelor sisteme de calificari si care promoveaza atat invatarea d e-a lungul vietii. 37. c) inlocuirea orelor de predare cu activitati de studiu individual si intaln iri periodice. 35. cu elevii/studentii/cursantii pentru desfas urarea activitatilor aplicative obligatorii prevazute in planurile-cadru de inva tamant/planurile de invatamant. Atunci cand evaluarea calitatii este efectuata de orga nizatie.uu de activitati si experiente de invatare prin care trece subiectul invatarii p e intreaga durata a traseului sau educational-formativ. a masurii in care un furnizor de educatie/unitatea/inst itutia furnizoare de educatie si programele acesteia indeplinesc standardele si standardele de referinta. EQF/CEC . 32. a tuturor activitatilor didactice care dezvolta competente si abilitati practice i n sistem fata in fata pentru invatamantul la distanta. progresiv. 36. 34. Imbunatatirea calitatii educatiei semnifica evaluarea. cu frecventa redusa si la distanta sunt forme de organizare a proceselor didactice care implica: a) frecventa obligatorie pentru invatamantul cu frecventa. 28. analiza si actiun ea corectiva continua din partea furnizorului de educatie/unitatii/institutiei f urnizoare de educatie. respectiv la sta ndardele de referinta. aceas ta ia forma evaluarii externe. Indicatorul de performanta reprezinta un instrument de masurare a gradul ui de realizare a unei activitati desfasurate de furnizorul de educatie/unitatea /institutia furnizoare de educatie prin raportare la standarde. Organizatia interesata in furnizarea de servicii de educatie este o pers oana juridica ce cuprinde in statutul sau activitati de invatamant si se supune procesului de autorizare pentru a deveni furnizor de educatie. 30.

Unitatea reprezinta o unitate de invatamant din invatamantul preuniversi tar. Statele terte reprezinta orice stat. 39. 44. b) organizarea pe discipline si grupe care cuprind maximum 25 de elevi/stude nti/cursanti.i furnizoare de educatie. 45. Orice standard este formulat in termeni generali sub forma unui enunt si se concretizeaza intr-un set de indicatori de performanta. Societatea cunoasterii este o societate in care cunoasterea constituie p rincipala resursa. Standardele de referinta sunt specifice f iecarui program de studii sau fiecarei institutii. nonformala si informala. car e pot fi evaluate si validate. 50. Sistemul tutorial semnifica organizarea activitatilor didactice in invat amantul la distanta de catre un cadru didactic tutore si asigura: a) desfasurarea activitatilor de invatare si evaluare atat la distanta. 53. Validarea rezultatelor invatarii reprezinta procesul prin care se confir ma ca rezultatele invatarii dobandite de o persoana. Constituirea RMUR se realizeaza pe baza registrelor matricole ale institutiilor de invatamant superior. 38. avizat f avorabil si care indeplineste conditiile autorizarii provizorii. cunoaste s i este capabila sa faca la finalizarea unui proces de invatare. fiind creata. particulare sau confesionale. Registrul national al calificarilor este o baza de date nationala ce cup rinde descrierea tuturor calificarilor din Romania. pe baza bunelor practici existente la nivel national. niveluri si forme de organizare a activitatii de educare si formare profesionala. european sau mondial. 41. care definesc nivelul minim obligatoriu de realizare a unei act ivitati in educatie. Unitatea de rezultate ale invatarii reprezinta partea unei calificari ca re cuprinde un set coerent de cunostinte. Programul de studii autorizat este programul de studii evaluat. cat si in sistem fata in fata. 49. 46. impartasita si utilizata pentru a genera prospe ritate si bunastare membrilor sai. Sistemul national de invatamant este constituit din ansamblul unitatilor si institutiilor de invatamant de stat particulare si confesionale acreditate. Standardul de referinta reprezinta descrierea cerintelor care definesc u n nivel optimal de realizare a unei activitati de catre furnizorul de educatie/u nitatea/institutia furnizoare de educatie. 42. de diferite tipuri. Programul de studii acreditat este programul de studii care indeplineste cerintele minime ale standardelor si indicatorilor de performanta ai acreditari i. Rezultatele invatarii reprezinta ceea ce o persoana intelege. 48. 47. acredita te ori autorizate sa functioneze provizoriu. 54. Standar dele sunt diferentiate pe criterii si domenii. Unitatea/Institutia furnizoare de educatie/Furnizorul de educatie sunt u nitatile si institutiile de invatamant acreditate. ale Spatiului Economic European si a Confederatiei Elvetiene. sunt optionale si se situeaza peste nivelul minim. co respund cerintelor specifice pentru o unitate sau o calificare. deprinderi si competente generale. 40. abilitati si competente dobandite pe parcursul diferitelor experiente de invatare formala. cu exceptia statelor membre ale Uni unii Europene. Registrul matricol unic al universitatilor din Romania (RMUR) este o baz a de date nationala electronica in care sunt inregistrati toti studentii din ins titutiile de invatamant superior de stat. 43. Transferul rezultatelor invatarii si al creditelor asociate reprezinta p rocesul prin care rezultatele invatarii si creditele asociate acestora sunt tran sferate si integrate in programul de formare profesionala pe care il urmeaza per soana care invata. evaluate si certificate. . Rezultatele inva tarii se exprima prin cunostinte. 52. Standardul reprezinta descrierea cerintelor formulate in termen de regul i sau rezultate. 51. Punctele de credit pentru formare profesionala reprezinta exprimarea num erica a importantei unei unitati de rezultate ale invatarii raportate la o calif icare.

evaluate si validate. 57. republicata. asa cum es te definit in Constitutia Romaniei. republicata. Invatamantul public este echivalentul invatamantului de stat. 58.55. Certificarea rezultatelor invatarii reprezinta procesul prin care se con firma in mod formal rezultatele invatarii dobandite de persoana care invata. 56. in vederea acordarii certificatului de cal ificare profesionala. Invatamantul privat este echivalentul invatamantului particular. asa cum este definit in Constitutia Romaniei. . Recunoasterea rezultatelor invatarii si a creditelor asociate reprezinta procesul prin care se acorda un statut oficial rezultatelor invatarii si credit elor dobandite. in urma unui proces de evaluare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful