BCI

B U S I N E S S C O N S U LT I N G
INSTITUTE

PROIECT

PLAN STRATEGIC
DE DEZVOLTARE SOCIAL-ECONOMICĂ
A ORAŞULUI RÎŞCANI

Rîşcani, 2005

1
CUPRINS:
INTRODUCERE

PROCESUL PLANIFICĂRII STRATEGICE

PARTEA I. PROFILUL LOCALITĂŢII

INTRODUCERE...............................................................................................................................................................3

PROCESUL PLANIFICĂRII STRATEGICE................................................................................................................3

DATE GENERALE DESPRE LOCALITATE...............................................................................................................6

SCURT ISTORIC ŞI ACTUALITATE............................................................................................................................7

1 ECONOMIA LOCALĂ..................................................................................................................................................8
1.1 DATE GENERALE..............................................................................................................................................................8
1.2 INDUSTRIE, COMERŢ ŞI SERVICII..........................................................................................................................................8
1.3 SECTORUL AGRICOL.........................................................................................................................................................9
2 INFRASTRUCTURA LOCALĂ....................................................................................................................................9

3 RESURSE NATURALE................................................................................................................................................10

4 POTENŢIALUL SOCIO-UMAN.................................................................................................................................10
4.1 RESURSE UMANE..........................................................................................................................................................10
4.3 CULTURA ORAŞULUI.......................................................................................................................................................11
5 FINANŢELE PUBLICE LOCALE.............................................................................................................................11

6 VIZIUNEA.....................................................................................................................................................................12

7 PARTICULARITĂŢILE NECESITĂŢILOR ÎN LOCALITATE:..........................................................................12

8 ABC-UL PLANIFICĂRII STRATEGICE..................................................................................................................12

9 MISIUNEA.....................................................................................................................................................................13

10 ANALIZA ACTORILOR SOCIALI..........................................................................................................................14

10.1 ACTORI INTERNI..........................................................................................................................................................14
10.2 ACTORI EXTERNI.........................................................................................................................................................16
11 ANALIZA VALORILOR............................................................................................................................................19

12 ANALIZA SWOT........................................................................................................................................................20

13 PROBLEME STRATEGICE.....................................................................................................................................21

2
 Introducere

Planul Strategic de Dezvoltare Social Economică a oraşului Rîşcani (în continuare PSDSE) a fost
elaborat în cadrul implementării proiectului Fondului de Investiţii Sociale din Moldova (FISM-2)
„Dezvoltarea oraşelor mici”. FISM-2 este un proiect al Guvernului Republicii Moldova creat cu
suportul Băncii Mondiale şi are drept scop contribuirea la implementarea Strategiei de Creştere
Economică şi Reducere a Sărăciei (SCERS) prin împuternicirea comunităţilor şi instituţiilor lor în
managementul necesităţilor prioritare de dezvoltare.

Obiectivele de lungă durată ale SCERS constau în: dezvoltarea durabilă şi social orientată,
reintegrarea ţării şi integrarea europeană. Sursele financiare în cadrul proiectului sunt destinate
pentru oraşele mici cu o populaţie de până la 20 mii de locuitori şi sunt alocate în baza planurilor
strategice de dezvoltare social–economică.

Procesul planificării strategice

Pentru realizarea prezentului PSDSE a fost elaborat planul detaliat de activităţi pentru lucrul în
localitate în colaborare cu primarul şi persoane responsabile din administraţia publică locală. Pe
data de 10 mai a fost organizat seminarul de promovare de către angajaţii FISM, care au prezentat
obiectivele FISM 2 şi procedurile de lucru cu comunitatea.

Prima activitate în procesul de elaborare a PSDSE a fost şedinţa pentru organizarea procesului de
preplanificare, care a avut loc la 24 mai. Planul de lucru pentru această şedinţă la care au participat
9 reprezentanţi ai administaţiei publice locale, pensionari, tineri a inclus:
• Descrierea rolului Comitetului organizatoric (CO) în procesul de preplanificare
• Stabilirea preventivă a componenţei nominale a Comitetului organizatoric, care vor fi
responsabili de efectuarea activităţilor de implicare a cetăţenilor în procesul de
preplanificare.
• Elaborarea regulamentului CO
• Elaborarea Planului de acţiuni al CO.

Proiectele de documente privind componenţa nominală a Comitetului organizatoric, regulamentului

CO, Planului de acţiuni al CO au fost întărite prin decizia Consiliului local. Pentru îndeplinirea în
termeni optimi a activităţilor de preplanificare oraşul a fost convenţional distribuit în sectoare de
responsabilitate între membrii CO.

În perioada 15-18 mai un reprezentant al comunităţii a participat la o vizită de studiu în or.

Kolomyia şi Ivano-Frankovsk din Ucraina în vederea schimbului de experienţă. Persoana care a fost
inclusă în grupul de vizită a pregătit o informaţie despre vizită, cu exemplificare documentală
pentru membrii CO şi GLC cu recomandări practice.

În conformitate cu planul de acţiuni aprobat de Consiliul local, pe data de 2 iunie s-a desfăşurat
instruirea cu tema: „Modalităţi de implicare a cetăţenilor în procesul de planificare”. La instruire au
fost prezenţi membrii CO, membrii consiliului local.

Pe data de 7 iunie a avut loc Instruirea membrilor CO, membrii consiliului local, membrii
grupurilor de lucru pe cartiere (GLC) privind desfăşurarea sondajului de opinie a cetăţenilor.

La instruire au fost expuse următoarele subiecte:

3
 • Ce este un sondaj de opinie?
• Care este scopul sondajului?
• Care este populaţia inclusă în sondaj (eşantionul)?
• Care sunt responsabilităţile operatorului?
• Care este fişa de rută a fiecărui operator?

Preşedintele CO a prezentat lista Grupurilor de Lucru pe Cartiere (GLC), care a fost acceptată de
CO conform procedurilor prevăzute de regulament.

Chestionarea populaţiei de către GLC s-a efectuat în termenii stabiliţi în planul de acţiuni, în
perioada 8-15 iunie. Procesarea datelor s-a efectuat în perioada 16-22 iunie. În baza rezultatelor
sondajului s-a întocmit un raport de analiză a chestionarelor, care a fost prezentat CO pentru
diseminare, care s-a efectuat în cadrul adunărilor pe cartiere, la şedinţa consiliului local etc.

Pentru diseminarea rezultatelor sondajului şi crearea Comitetului de dezvoltare social-economică a

comunităţii au fost organizate şi desfăşurate Adunări a reprezentanţilor pe cartiere în perioada 6-15
iulie 2005. În cadrul adunărilor au fost puse în discuţie următoarele întrebări:
• Dare de seamă a APL despre cheltuirea bugetului pe anul precedent. Informaţie despre
modalităţile şi sursele de formare a bugetului local
• Informaţie despre rezultatele cercetării efectuate la nivel de cartier şi de oraş
• Delegarea reprezentanţilor cartierului în Comitetul de Dezvoltare Social-economică a
oraşului.
• Propuneri adiţionale înaintate pentru planul de dezvoltare social economică a oraşului.

În cadrul şedinţei din .....iulie 2005 a fost creat Comitetul de Dezvoltare Social Economică (CDSE) a
oraşului care a inclus reprezentanţi ai APL, sectorului privat, sectorului asociativ, câte 2
reprezentanţi din cartierele oraşului. Numărul de persoane inclus în cadrul Comitetului a fost de
25. Odată cu aprobarea comitetului de Dezvoltare Social economică a oraşului, Comitetul de
Organizare a procesului de preplanificare a încetat activitatea.

Prima şedinţă a avut în ordinea de zi următoarele întrebări:

1. Informaţia Preşedintelui Comitetului Organizatoric privind rezultatele sondajului
2. Relatarea responsabililor pe cartiere despre rezultatele adunărilor pe cartiere
3. Prezentarea listei nominale a CDSE şi alegerea Preşedintelui
4. Prezentarea şi discutarea Regulamentului CDSE
5. Elaborarea planului de acţiuni (PA) al CDSE.

Planul de acţiuni al CDSE a fost elaborat pentru o perioadă de un an în baza competenţelor şi

activităţilor obligatorii ce revin CDSE. Componenţa nominală, preşedintele CDSE, Regulamentul şi
Planului de acţiuni (PA) al CDSE au fost prezentate Consiliului local pentru aprobare.

În perioada 2-5 august Comitetul de Dezvoltare Social Economică din or. Rîşcani, în componenţa a
20 de persoane, reprezentanţi ai cartierelor, organizaţiilor neguvernamentale, administraţiei publice
locale, agenţilor economici, au elaborat proiectul planului strategic de dezvoltare social–economică
a oraşului Rîşcani, care urmează să fie aprobat de către Consiliul Local.

Lista participanţilor la atelierul de lucru „Elaborarea Planului Strategic de Acţiuni” se prezintă în

tabelul ce urmează:

Persoana Funcţia Organizaţia

1 Vlascov Anatolie Primar Primăria
2 Serediuc Aurora Specialist în problemele Primăria

4
 tineretului
3 Ţurcanu Denis Preşedinte ONG “Generaţia Viitorului”
4 Salagor Octavian Vice-preşedinte ONG “Generaţia Viitorului”
5 Turea Oleg Viceprimar Primăria
6 Cechina Aliona Secretar ONG “Generaţia Viitorului”
7 Tcacencu Dumitru Director Liceul nr. 1
8 Ciobanu Vitalie Energetician-şef SA „Apă-canal Rîşcani”
9 Grecu Vasile Director SA „Apă-canal Rîşcani”
10 Coseac Valeriu Preşedinte ONG “Atil”
11 Creţu Elena Preşedinte ONG “Trandafirul Moldovei”
12 Cucoş Iulia Secretar Primăria
13 Ghercavii Vasile Consilier Pensionar
14 Subciuc Valentina Director Grădiniţa de copii nr.1
15 Gudumac Veniamin Consilier Pensionar
16 Lupăcescu Valentina Şefă de gospodărie Grădiniţa de copii nr.10
17 Bogatico Victor Preşedinte ONG “Farurile tineretului din
Moldova”
18 Bendrea Igori Director Î.Î. “Bendrea”
19 Romaniuc Natalia Profesor Şcoala medie nr. 1
20 Andruşciac Ion Specialist Primăria

Obiectivele atelierului de planificare strategică au fost:

• Identificarea paşilor necesari pentru planificarea strategică
• Folosirea metodelor specifice pentru etapa planificării strategice
• Formularea preliminară a unui plan strategic de dezvoltare
• Definirea acţiunilor necesare pentru difuzarea, discutarea si aprobarea planului strategic de
dezvoltare şi implementarea lui.

În timpul elaborării planului au fost create grupuri de lucru sau Consilii consultative pe diferite direcţii
strategice, în aceste Consilii consultative, de rând cu membrii comitetului de Dezvoltare Social
economică a oraşului au fost atraşi şi alţi cetăţeni – profesionişti în domeniile respective.

După elaborarea proiectului PSDSE, în perioada 19-25 august au fost organizate 7 focus-grupuri
pentru discutarea proiectului PSDSE cu următoarea ordine de zi:
1. Discutarea proiectului PSDSE elaborat şi înaintarea propunerilor de modificare
2. Selectarea problemelor prioritare pentru a fi finanţate de FISM
3. Alegerea reprezentantului de la focus-grupuri pentru a fi prezenţi la şedinţă Consiliului
local, la care va fi aprobat PSDSE şi subproiectul finanţat de FISM.

Pe data de 16 septembrie a fost organizată Audierea publică a PSDSE unde fiecare cetăţean a avut
posibilitatea să propună modificări la proiectul PSDSE prezentat în scopul îmbunătăţirii şi
perfecţionării lui.

După ajustarea propunerilor de modificare a PSDSE proiectul Planului strategic de dezvoltare

socio-economică este propus Consiliului local spre aprobare.

5
 Date Generale despre Localitate

Denumirea: Or. Rîşcani

Anul şi data 1602
atestării:
Poziţia geografică: 175 km spre nord de municipiul Chişinău
Suprafaţa totală: 456 ha
Numărul de 11 093 persoane
locuitori:
Densitatea 2432 locuitori/km2
populaţiei:
Primarul comunei: Anatol Vlascov

6
 Scurt Istoric şi Actualitate

Prima filă, pusă la baza letopiseţului oraşului Rîşcani, a fost scrisă în 1779, de aici începe propriu-
zis numărătoarea anilor pentru localitate. În acest an în procesul congruienţei a trei localităţi
apropiate – Copăceni, Ivanuşca şi Năgoreni s-au conturat hotarele noii localităţi care poartă astăzi
denumirea de Rîşcani. De fapt noul toponim al localităţii provine de la familia boierilor Rîşcanu-
Derojunschi. În anul 1818 sfetnicul Imperiului Rus Egor Rîşcanu cade în disgraţie faţă de Împăratul
Alexandru al II şi este deportat în Basarabia, dându-i totodată şi moşia unde se aflau cele trei
localităţi menţionate mai sus.

Către anul 1856 localitatea prosperă şi pentru a valorifica în continuare pământurile la periferia
moşiei sunt împroprietăriţi cu pământ colonişti germani. Tot în această perioadă pe malul stâng al
râuleţului Copăceanca este construită o biserică din lemn, apoi în 1858 pe banii nepotului lui Egor
Rîşcanu, Gheorghe Rîşcanu a fost construită din piatră biserica “Adormirea Maicii Domnului”. În
1868 se construieşte o staţie poştală, cu un an mai târziu – o şcoală publică pentru băieţi. În 1871
prin susţinerea financiară a lui Gh. Rîşcanu şi iniţiativa medicului de zemstvă Clinovschi este
instituit un spital cu 20 de paturi, iar în 1884 a fost deschisă şi o şcoală de meserii. În anul 1886 este
începută construcţia clădirii gimnaziului “M. Eminescu” din localitate, care a fost inaugurat la 1
iulie 1913. Astăzi în această clădire e amplasat sediul Liceului teoretic “L. Damian”

La 11 noiembrie 1940 este format raionul Rîşcani, cu centrul administrativ – orăşelul Rîşcani. Prin
anii 60-70 ai secolului trecut au fost construite un şir de întreprinderi industriale – Fabrica de
brînzeturi, combinatul de panificaţie, fabrica de uleiuri eterice, fabrica de confecţii. La începutul
anilor 90 s-a deschis Muzeul istorico-etnografic din localitate.

Ziua oraşului este sărbătorită la 21 septembrie.

Economia locală este formată de 833 agenţi economici, dintre care majoritatea o constituie
întreprinderile cu drept de persoane fizice (770). 315 din ele sunt titulari ai patentei de
întreprinzător, 305 - gospodării ţărăneşti şi 150 – întreprinderi individuale. Pe teritoriul oraşului
activează 63 întreprinderi cu drept de persoane juridice, dintre care 22 societăţi pe acţiuni, 26 SRL,
13 întreprinderi de stat şi 2 cooperative. Veniturile bugetului local în anul 2004 au constituit 7,6 mil
lei şi s-au majorat faţă de anul precedent du 20%. Cea mai mare pondere în veniturile bugetului
local o constituie veniturile proprii care constituie 56%.

Cheltuielile publice locale sunt în mare măsură determinate de cheltuielile pentru educaţie 293 mii
lei şi întreţinerea aparatului primăriei 148 mii lei.

Oraşul Rîşcani se află la o distanţă de 175 km până la Chişinău, la 22 km de Calea ferată Drochia,
45 km de municipiul Bălţi. Populaţia localităţii constituie 11093. Suprafaţa totală a oraşului
cuprinde 456 ha.

7
1 Economia locală

1.1 Date generale

Economia oraşului Rîşcani este formată de 833 agenţi economici, dintre care majoritatea (770) o
constituie întreprinderile cu drept de persoane fizice. 315 din ele sunt titulari ai patentei de
întreprinzător, 305 - gospodării ţărăneşti şi 150 – întreprinderi individuale. Pe teritoriul oraşului
activează 63 întreprinderi cu drept de persoane juridice, dintre care 22 societăţi pe acţiuni, 26 SRL,
13 întreprinderi de stat şi 2 cooperative de întreprinzători.

Principalii agenţi economici sunt: fabrica de produse lactate SA “Lactis”, unităţile de comerţ
“Universcoop Răşcani”, SA “Avis-Nord”, întreprinderea de construcţii SRL “MVM Speranţa”,
fabrica de confecţii SA “Fantezia-O”, întreprinderile agricole - SRL “Ecosan Agro”, SRL
“Asinaris”, SRL “Marcant Agro”, SRL “Agro Imbold”, întreprinderea de transport SA “BTA-17”,
întreprinderile de stat “Apă-canal Răşcani”, “Reţele termice Răşcani”.

Pe parcursul anului 2004 volumul vînzărilor acestor întreprinderi a constituit 54,6.milioane lei,
profitul – 577,9 mii lei. Impozitele defalcate de ele în bugetul local au constituit 2,2 milioane lei.

Activitatea Consiliului orăşenesc Rîşcani este în concordanţă cu obiectivele Programului de

guvernare „ Renaşterea Economiei - renaşterea Ţării „ şi Programului său de activitate.

Consiliul orăşenesc Rîşcani întreprinde un şir de măsuri organizatorice privind redresarea situaţiei
social - economice din localitate, contribuind la creşterea economică relativ stabilă, ceea ce permite
soluţionarea eşalonată a problemelor sociale.

1.2 Industrie, comerţ şi servicii

Industria, comerţul şi agricultura sunt ramurile principale în economia oraşului, de care în mod
direct depind veniturile bugetului şi asigurarea dezvoltării social - economice.

Volumul producţiei industriale pe parcursul anului 2004 a constituit 29185 mii lei, ceea ce
constituie 53,4 % din volumul producţiei pe oraş.

Pe teritoriul oraşului activează 4 unităţi comerciale mari şi o serie de magazine mici şi baruri. În
anul 2004 volumul producţiei în unităţile comerciale a constituit 13701 mii lei, sau 25,7 % din
volumul producţiei pe oraş. Unităţile de comerţ realizează produse alimentare şi băuturi, mărfuri
industriale de uz casnic şi gospodăresc.

Sistemul de ocrotire a sănătăţii prezintă un spital, într-o stare tehnică satisfăcătoare, un centru de
medicină preventivă, un centru al medicilor de familie şi 9 farmacii care deservesc populaţia cu
medicamente. Mai funcţionează o piaţă locală, unde se comercializează produse agricole,
alimentare şi industriale în cantităţi reduse.

Serviciile bancare sunt acordate de către filialele „Băncii de Economii", „Agroindbanc" şi

„Fincombanc".

8
1.3 Sectorul agricol

O pondere nesemnificativă în economia orăşelului o are sectorul agrar. Pe parcursul anului 2004
volumul vînzărilor al produselor agricole în toate categoriile de gospodării a constituit 6,9 milioane
lei, sau 13,1% din volumul producţiei pe oraş

Conform datelor oficiului cadastral raional la 1.01.05 suprafaţa terenurilor agricole se prezintă
astfel:

Tabel 1-1 Suprafaţa terenurilor agricole, ha

Total în or.
# Ponderea, %
Rîşcani

1 Terenuri agricole 5287 100,0

2 Inclusiv: arabil 5216 98,7
3 Livezi 55 1,0
4 Vii 16 0,3

Numărul de animale la sfîrşitul anului 2004 constituia 5725 capete, inclusiv porcine – 4326, bovine
– 683, ovine şi caprine – 643, cabaline – 73. Circa 65% din numărul total de animale sunt
consemnate în gospodării ţărăneşti şi 35% - în gospodării casnice.

Redresarea situaţiei din sectorul real al economiei raionului este condiţionată de dezvoltarea
sectorului privat. Deasemenea se impune restructurarea întreprinderilor municipale, care generează
pierderi ultimii ani şi este considerată drept acţiune cheie pentru restabilirea solvabilităţii lor.

Luând în consideraţie condiţiile climaterice prielnice pentru cultivarea culturilor etero-oleaginoase

se preconizează restabilirea suprafeţelor acestora în perioada anilor 2006-2010.

Pentru ramura zootehniei este necesar de a considera prioritar dezvoltarea sectorului zootehnic din
localitate, crearea serviciilor consultative zootehnice-veterinare, punctului de însămânţare
artificială, ridicarea bazei materiale a lor. Soluţionarea acestor probleme va crea condiţii favorabile
pentru creşterea productivităţii şi şeptelului de animale.

2 Infrastructura locală

Oraşul Rîşcani dispune de o sistemă centralizată cu apă cu lungimea de 43,5 km, procentul de
acoperire în raport cu numărul populaţiei e de 72%. Zona acvatică a oraşului o constituie lacul din
oraş, ce desparte microraioabnele Malinovca şi Copăceanca, trei izvoare şi 322 fîntîni.
Aprovizionarea cu apă în sistema de apeduct este asigurată de 17 fântâni arteziene, care corespund
cerinţelor sanitar-igienice. Starea tehnică a apeductului este nesatisfăcătoare şi necesită de urgenţă
modernizare.

Serviciile de telecomunicaţii sunt acordate de Centrala de Telecomunicaţii Rîşcani. Pe teritoriul

oraşului sunt 5217 de case şi apartamente dintre care 4100 sau 78,6% sunt telefonizate.

Oraşul Rîşcani dispune de 5217 case de locuit individuale şi apartamente (... clădiri , inclusiv .. cu 9
etaje, ... cu 5 etaje, total 4870 apartamente), ...... de consumatori beneficiază de sistemul de

9
aprovizionare cu apă potabilă, 4100 apartamente sunt telefonizate. În posesia personală sânt ......
de autovehicule.

3 Resurse naturale

Fondul funciar al or. Rîşcani constituie 6123 ha, cea mai mare parte fiind terenurile cu destinaţie
agricolă, preponderent pământ arabil, plantaţiile multianuale ocupă 55 ha dintre care livezile
constituie 39 ha, iar viile 16 ha. Oraşul Rîşcani, spre deosebire de alte localităţi are o suprafaţă
relativ mare de păşuni - 836 ha sau 13,6% din suprafaţa totală. Bonitatea medie a terenurilor
agricole este de 75 balohectar. Terenul intravilan este de 387 ha.

Pe teritoriul localităţii este amplasat un bazin acvatic cu o suprafaţă totală de ... ha.

4 Potenţialul Socio-Uman

4.1 Resurse Umane

La l ianuarie 2004 populaţia oraşului Rîşcani alcătuia 11093 locuitori, inclusiv 5476 bărbaţi şi 5617
femei, sau 15,3% din populaţia totală a raionului Rîşcani. În ultimii patru ani populaţia oraşului a
scăzut cu 2200 persoane, sau cu 5,6% anual.

Densitatea medie a populaţiei în localitate este 2432 locuitori/km.p. Din punct de vedere al
structurii populaţiei pe grupe de vîrstă, ponderea cea mai mare este deţinută de către populaţia cu
vîrstă de pînă la 17 ani (24,9 %). Populaţia cu vîrstă cuprinsă între 18-30 ani are o pondere de
17,4%, între 31-45 ani – 20,5%, între 46-60 ani – 18,1%, între 61-75 ani – 18,1%, mai în vîrstă de
75 ani – 1%. Printre longevili se numără un bărbat de 97 de ani şi trei femei de 96 ani.

Raportul numărului de divorţuri faţă de numărul căsătoriilor este destul de mare şi consemnează o
creştere de la 38% în 2001 pînă la 61 la sută în 2004.

Populaţia cu vârstă aptă de muncă constituie 5617 persoane sau 46,7 % din numărul total al
populaţiei. O bună parte din populaţia oraşului (16,3%) este plecată în căutarea unui loc de muncă
peste hotarele ţării.

Populaţia ocupată în economie constituie 60%, inclusiv – în agricultură – 47%, servicii şi comerţ –
5%, în sistemul educaţional – 4%, în ocotirea sănătăţii – 3%. Şomerii constituiau 982 persoane, sau
8%, 2/3 din ei sunt în vîrstă de pînă la 40 ani. Circa 20% din populaţie muncesc în afara localităţii

Numărul pensionarilor care primesc pensii e de 3363 persoane, sau 28%, inclusiv pentru limită de
vîrstă – 2141 sau 18%, pentru invaliditate – 820 persoane sau 7%, pentru vechime în muncă – 286
persoane, sau 2%.

Circa 50% din populaţia orăşelului sunt moldoveni, restul - ruşi, ucraineni, etc.

10
4.2 Servicii Sociale

Sistemul de educaţie a oraşului Rîşcani este format din 3 instituţii preşcolare (550 copii, 75
angajaţi), o şcoală medie de cultură generală în care îşi fac studiile circa 350 elevi (46 angajaţi),
două licee (1170 elevi, 82 angajaţi), o şcoală profesională (332 elevi, 53 angajaţi)) şi colegiul
aagroindustrial (526 studenţi, 113 angajaţi).

Sistemul de ocrotire a sănătăţii este reprezentat de un spital raional, construit în anul 1970, un
centru de medicină preventivă, un centru al medicilor de familie, o staţie de salvare şi 9 farmacii. În
sistemul de ocrotire a sănătăţii lucrează .......... de medici şi personal medical mediu.

Pe teritoriul oraşului îşi desfăşoară activitatea nouă farmacii dintre care ...... private şi .....de stat.

În prezent în localitate locuiesc 114 persoane singuratice (circa 0,9% din total populaţie), 1720 de
familii social vulnerabile, care necesită asistenţa socială, din care 328 de familii au 3 şi mai mulţi
copii. Problemele persoanelor singuratice sunt asistenţa medicală şi plata serviciilor comunale, cât
şi cele de ordin social şi moral:

Probleme de ordin social - pensie mică, asistenţă socială insuficientă, asigurarea cu alimente,
căldură, lemne, cărbune, gaz, haine şi încălţăminte, transport, reparaţia locuinţelor, asigurarea cu
apă potabilă, acces limitat la consultaţia specialiştilor de profil. Probleme de ordin moral - frica de
singurătate, lipsa de comunicare cu cei apropiaţi. Problemele cu care se confruntă familiile social
vulnerabile: lipsa unui loc stabil de muncă, bugetul mic al familiei, nesiguranţa în ziua de mâine,
acutizarea maladiilor cronice, stresul psihologic.
În oraş există o serie de obiecte de menire culturală şi sportivă: casa de cultură, localul căreia
necesită reparaţie, stadion, biblioteci şi o casă de creaţie unde sunt organizate o serie de cercuri; de
croşetare, broderie, croitorie.

4.3 Cultura oraşului

Instituţiile culturale ale oraşului sunt reprezentate de casa de cultură cu o capacitate de 600 locuri,
muzeul istorico-etnografic, Şcoală de arte, clădirea Liceului teoretic “L.Damian”, fosta şcoală de
meserii, biserica creştină “Adormirea Maicii Domnului”, şi monumentul “Patria – mamă”, clădirea
spitalului vechi, casa boierului E. Rîşcanu.

5 Finanţele publice locale

Veniturile bugetului local în anul 2004 au constituit 7591 mii lei şi s-au majorat faţă de anul
precedent cu 20%. Cea mai mare pondere în veniturile bugetului local o constituie transferurile de
la bugetul raional care constituie 44%.

Structura veniturilor publice locale

2001 2002 2003 2004

Total, inclusiv: 3480 4797 6302 7591
Venituri proprii 2081
Defalcări 1977 2513 3445 2196
Transferuri 262 778 1407 3314

11
Cheltuielile publice locale sunt în mare măsură determinate de cheltuielile pentru educaţie 5153 mii
lei, amenajarea teritoriului 1298 mii lei, cultură, artă, sport.- 896 mii lei, aparatul primăriei – 548
mii lei.

6 Viziunea

Viziunea strategică de dezvoltare a or. Rîşcani este:

O COMUNITATE BINE ORGANIZATĂ, CU O INFRASTRUCTURĂ RELATIV DEZVOLTATĂ, CU UN NIVEL ÎNALT DE TRAI

ŞI CU SERVICII DE MENIRE SOCIALĂ PERFORMANTE.

Viziunea reprezintă punctul final de dezvoltare a or. Rîşcani, fiind sinteza tuturor activităţilor
planificate în prezentul PSDSE.

7 Particularităţile necesităţilor în localitate:

1. Organizarea şi mobilizarea comunităţii

2. Asigurarea accesului la informaţii
3. Renovarea infrastructurii şi obiectelor de menire socială
4. Asigurarea cu apă potabilă în fiecare sector şi gospodărie
5. Gazificarea parţială a oraşului
6. Renovarea sistemului de iluminare
7. Salubrizarea oraşului
8. Renovarea tehnico-edilitară a instituţiilor educaţionale
9. Amenajarea parcurilor şi a casei de cultură
10. Asigurarea cu locuri de muncă
11. Repunerea în funcţiune a unor întreprinderilor din teritoriu
12. Amenajarea râului din localitate
13. Dezvoltarea infrastructurii de servicii (telefonizarea, transportul, energia, etc.)

8 ABC-ul planificării strategice

Etapa A: Cine şi ce suntem, ce facem şi de ce?

Suntem un grup de membri activi ai comunităţii care:

• Contribuie la elaborarea PSDSE a orăşelului pe următorii 5-10 ani, pentru a îmbunătăţi pe
viitor condiţiile de trai a locuitorilor din localitatea dată.
• A studiat modalităţi şi reguli de elaborare a planului pentru a le implementa împreună cu
APL şi comunitatea în rezolvarea problemelor de primă necesitate a comunităţii
• A pus în discuţie şi a examinat modalităţi de a rezolva probleme care s-au identificat în
timpul sondajului.

Etapa B: Ce dorim să devenim şi să facem în viitor şi de ce?

12
Dorim să devenim:
• O comunitate bine dezvoltată, îmbunătăţită la nivelul corespunzător cerinţelor, condiţiilor de
trai la un nivel înalt, amenajat cu o infrastructură şi servicii sociale de calitate pentru un trai
decent.
• O localitate bine amenajată, modernă în care este vizibilă colaborarea şi parteneriatul dintre
principalii actori: autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile educaţionale, centre de
cultură şi odihnă, ONG-le, agenţii economici, fiecare cetăţean.

Etapa C: Cum realizăm aceste lucruri?

Activităţile planificate în prezentul PSDSE vor fi realizate:

• Cu ajutorul comunităţii
• Cu suportul financiar al organizaţiilor donatoare
• Cu susţinerea guvernului şi APL
• Cu sprijinul agenţilor economici
• Printr-o colaborare activă cu comunitatea (informarea, consultare, sondaje)
• Prin atenţionarea agenţilor economici, conducerii raionale, guvernului, tuturor factorilor
interesaţi.privind problemele comunităţii şi rezolvarea lor

9 Misiunea

Pentru realizarea activităţilor propuse în prezentul PSDSE misiunea comunităţii a CDSE şi a

autorităţilor publice locale este:

• Informarea şi implicarea locuitorilor întru prosperarea or. Rîşcani

• Conlucrarea cu APL şi comunitatea pentru a rezolva problemele ce ţin de comunitatea
noastră
• Îmbunătăţirea şi prosperarea condiţiilor de trai a locuitorilor

care vor fi realizate cu sprijinul activ al comunităţii, agenţilor economici din teritoriu, Consiliului
Local, Consiliul Raional, Guvernului şi cu suportul financiar al organizaţiilor donatoare.

13
10ANALIZA ACTORILOR SOCIALI

10.1Actori interni
Ce trebuie să
Ce se va întâmpla
facem pentru a Prin ce ne Ce dorim de la el,
Ce aşteaptă dacă aşteptările Cât de important
Actorul îndeplini influenţează de ce avem nevoie
actorul de la noi? actorului nu vor fi este el pentru noi?
aşteptările actorul? noi de el?
îndeplinite?
actorului?
Orice cetăţean  Susţinere  Sa susţinem  dezamăgire  participare prin  implicate  foarte important
 Responsabilitat  sa participam  pierderea contribuţie  achitare
e activ încrederii  susţinere  participare
 Implicare in  eşec
rezolvarea
problemelor
Agenţi economici  susţinere  sa susţinem  nerezolvarea  deservire  amabilitate  Important
privaţi  propuneri  sa propunem problemei  locuri de munca  corectitudine
 oferte  sa oferim  eşec  condiţii de  buna
 conlucrare  sa conlucram  pasivitate munca funcţionare
 impozite
Agenţi economici  Conlucrare  Coordonare  Conflicte  Prin legi  Amabilitate  Important
de stat  Executarea si  Sa îndeplinim  Amenzi  Prin decizii  Corectitudine
respectarea  Sa fim  Inrăutăţirea  Prin amenzi  Respect
legilor responsabili situaţiei  Îndeplinirea
 Responsabilitat  Sa-i ajutam ecologice si statutului
e susţinere sanitaro-
epidemiologice
Instituţii publice-  Implicare  sa ne implicam  nivelul de  prin procesul  Educare  Foarte
educaţionale  participare  sa plătim educaţie educaţional si  Instruire important
 contribuţii  sa executam  organizarea cultural  Disciplina
14
  executarea  sa susţinem proasta
deciziilor  nerezolvarea
 susţinere problemelor
APL  Implicare în  Să fim  Nu ne vom  Crearea  Activitate bună  Foarte
rezolvarea informaţi implica condiţiilor de  Deservire important
problemelor  Să achităm taxe  Nu va putea trai şi de lucru  Susţinere
 Achitarea  Să fim activi activa,  Mobilizare, morală,
impozitelor  Să adunăm neîncredere stimulare financiară
 Contribuţii p/u contribuţii  Nu se va realiza  Rezolvarea
proiecte  Să fim proiectul problemelor
 Executarea conştienţi  Amânarea,  Implicarea
deciziilor  Să participăm anularea, organizaţiilor
 Onorarea stoparea donatoare
obligaţiilor deciziilor  Executarea
 Criză în deciziilor
comunitate,
pierderea
încrederii
alegătorilor
ONG-uri locale  susţinere  să-i susţinem  neinteres  informare  proiecte  foarte important
 conlucrare   pasivitate  pregătire cîştigate
 conflicte  activitate civică  cooperare
 conlucrare

Grupuri de interese  susţinere  sa le apărăm  conflicte  dezorganizare  susţinerea  Important

 conlucrare interesele  dezavantaje  nesusţinere financiara
 sa-i ajutam  implicarea in
rezolvarea
problemelor
Biserica/  Credinţa  Sa credem  Non-funcţionare  Prin predici  Cooperare  Important
Comunităţi  Supunere  Sa ne supunem  Prin agitaţie  Influenta
religioase
15
  Donaţii  Sa fim activi  Literatura  Ajutor
 Participare  Comportament  Educaţie
spirituala

10.2Actori externi
Ce trebuie să
Ce se va întâmpla
facem pentru a Prin ce ne Ce dorim de la el,
Ce aşteaptă actorul dacă aşteptările Cât de important
Actorul îndeplini influenţează de ce avem nevoie
de la noi? actorului nu vor fi este el pentru noi?
aşteptările actorul? noi de el?
îndeplinite?
actorului?
Parlamentul  Respectarea si  Sa fim  Dezamăgire  Prin activitate  Grija fata de  Foarte
îndeplinirea informaţi  Neîncredere  Legi corecte societate important
legii  Sa fim  Criza
conştienţi
 Sa participam
activ
Guvernul  achitarea  să achităm  nu va fi format  finanţarea  salarii mai mari  foarte important
impozitelor taxele bugetul activităţii şi la timp
 executarea  să executăm  vom fi  salarizare  învăţătură gratis
deciziilor  să susţinem penalizaţi  procesul de  medicină gratis
 susţinere  haos lucru  respectarea şi
 eşec la  procesul de executarea
rezolvarea educaţie legilor
problemelor  asistenţă  impozite mai
medicală mici
 conlucrare cu
organizaţiile
interesate
 ridicarea
nivelului de trai

16
  hotărârea
preşedintelui
raionului
Preşedintele ţării  susţinere morala  sa fim activi  dezamăgire  prin prezenta  sinceritate  foarte important
 progres in  sa acceptam  haos personala  omenie
munca părerile lui  criza  decrete corecte  sa corespunda
postului
Consiliul Raional  achitarea  sa achitam  dezorganizarea  hotărâri  hotărâri reale  foarte important
impozitelor impozitele procesului concrete  alocaţii
 executarea  sa respectam muncii  finanţare destinate
deciziilor  sa executam  salarii lipsa comunitarii
deciziile
consiliului
Instituţii raionale  îndeplinirea  să fim informaţi  nu se vor  prin mobilizare  susţinere morală  foarte important
hotărârilor  să fim activi executa  informare şi financiară
 participarea  să fim  eşec, haos  prin executarea  conlucrare
activă la conştienţi hotărârilor  executarea
seminarele  prin deciziilor
raionale cointeresare  perfecţionare
 executare
 informare
ONG-uri naţionale  implicare  activi  neinteres  informare  susţinere  foarte important
 participare  a contribui  refuz  pregătire financiară în
rezolvarea
problemelor
 conlucrarea
 cooperarea
Presa  informaţie  abonaţi  nerealizare, eşec  informare  activitate  important
exactă  studierea  lipsa de corectă
 participarea informaţiei informaţii  obiectivitate
activă  susţinere morală
17
Organizaţii  interes,  informaţii  neîncrederea  prin finanţare  rezolvarea  foarte important
donatoare conlucrare  activi  nu se vor realiza  informare problemelor actualmente
 implicare participanţi proiectele, refuz  cooperare  susţinere
 încredere materială
 parteneriat
Partide politice  susţinere  informaţi  neîncredere  prin susţinerea  conlucrare  foarte important
 conlucrare  activi  nesusţinere financiară,  activitate
morală  finanţare
Bănci Comerciale  depunere de  sinceritate  refuz  prin stimulare  susţinere în  foarte important
bani  disciplină dezvoltarea
 punctualitate comunităţii
Organizaţii  propuneri  conlucrare  refuz  prin informare  informaţii  foarte important
religioase  credinţă  conştientizare  încercare  susţinere corecte
spiritual-morală  susţinere morală
şi financiară

18
11Analiza valorilor

Valori:
1. Cum dorim să activeze Administraţia Publică Locală:
a. Productiv
b. Conştient
c. Operativ
d. Obiectiv
e. Responsabil
f. Competent
g. Activ
2. Cum trebuie să interacţioneze funcţionarii publici şi comunitatea:
a. Receptiv
b. Amabil
c. Cu răbdare
d. Punctual
3. Ce relaţii am dori să fie între funcţionarii publici din cadrul APL:
a. Colegiale
b. Susţinere
c. Respect
d. Atent
e. Binevoitor
f. Inteligent
4. Ce relaţii am dori să stabilim cu principalii actori sociali:
a. De cooperare
b. Conlucrare
c. Coordonare
d. Convingere
5. În ce fel dorim ca populaţia să se manifeste civic:
a. Favorabil
b. Flexibil
c. Neindiferent
6. Cum dorim să ne tratăm reciproc:
a. Onest
b. Profesionist
c. Consens
d. Echitabil
e. Hărnicie
f. Descurcăreţ

Valoare Modul de manifestare

1. Productiv Să avem rezultate pozitive la implementarea programului
2. Conştient Să acţionăm inteligent si în cunoştinţa de cauza
3. Operativ Să lucrăm în termenii stabiliţi
4. Obiectivi Abordarea situatiei din punct de vedere realist
5. Responsabil Simţul răspunderii la implementarea programului
6. Competent Profesionist într-un domeniu sau altul
7. Activ Să actionăm din initiativă benevolă

19
 Valoare Modul de manifestare
8. Receptivi Neindiferent la problemele altora, acceptarea propunerilor si a
reactiona
9. Amabili Cu simţul stimei si respectului
10 Cu răbdare Îngăduitor
.
11 Punctual A se prezenta si a îndeplini sarcinile la timp
.
12 Colegiale Conlucrarea în echipă
.
13 Susţinere Suport moral si material
.
14 Respect Stimă reciprocă
.
15 Atent Conştient de ceea ce îndeplineşte
.
16 Binevoitori Cu plăcere, cu tragere de inimă, cu întelegere
.
17 Inteligent Educat, deştept, format ca personalitate
.
18 De cooperare Acumularea ideilor într-un anumit domeniu
.
19 Conlucrare Lucru în echipî şi sustinere reciprocă
.
20 Coordonare Coordonarea între două acţiuni care se îndeplinesc
.
21 Convingere La implementarea planului de acţiuni va fi nevoie de o
. argumentare concretă în sustinerea materială şi financiară a PS
22 Favorabil Atitudinea pozitivă a populaţiei privind realizarea PS
.
23 Flexibil De a nu fi conservatori
.
24 Neindiferent Ca fiecare locuitor să-şi aduca aportul: financiar, material etc.
.
25 Onest Toate părţile cointeresate în proiect să-şi îndeplinească
. obligaţiunile cinstit si la timp
26 Profesionist Implicarea specialiştilor din localitate la atragerea din exterior
.
27 Consens Toţi trebuie sa fie de acord în alegerea unei probleme
.
28 Echitabil Posibilitatea de a lua în consideraţie propunerile întregii
. comunităţi
29 Hărnicie Mobilizarea eficienta a efortului fizic si intelectual
.
30 Descurcăreţi Utilizarea cât mai eficientă a resurselor limitate cu efecte
. maxime

12Analiza SWOT
20
Membrii Comitetului de Dezvoltare Social-economică au identificat că or. Rîşcani posedă
următoarele Puncte tari:

• Primăria
• Agenţi economici privaţi
• Poziţia geografică
• Reţeaua de drumuri
• Sistemul de gazificare
• Telefonizarea
• Spiritul gospodăresc
• Instituţii educaţionale
• Biserica

Puncte slabe:
• Starea Apeductului
• Staţia de purificare a apei
• Ecologia
• Starea Casei de cultură
• Iazurile
• Organele de securitate
• Drumurile locale orăşeneşti
• Starea avariată a clădirilor instituţiilor educaţionale
• Lipsa de literatură în biblioteci
• Pasivitate în implicarea populaţiei în problemele comunitare.

Oportunităţi:
• Organizaţii donatoare internaţionale
• Agenţii economici privaţi
• Conlucrarea cu conducerea raionului
• Conlucrarea cu instituţiile statale
• Atragerea investiţiilor străine
• Semnarea acordurilor de colaborare cu partenerii, autorităţi, comunităţi străine

Pericole:
• Calamităţi naturale
• Procese inflaţioniste în economie
• Neacceptarea cererilor de către donatori
• Lipsa specialiştilor necesari pentru asigurarea relaţiilor internaţionale
• Prestarea serviciilor necalitative
• Imperfecţiunea legislaţiei

13Probleme strategice

1. Cum să dezvoltăm infrastructura socială a localităţii?

21
2. Cum să implicăm tineretul în viaţa comunitară?
3. Cum să soluţionăm problemele ecologice a localităţii?
4. Cum să dezvoltăm economia oraşului?
5. Cum să îmbunătăţim calitatea Administrării Publice Locale?

22
Strategie:

23
Problema strategică Obiective Care sunt căile practice,
acţiunile care am putea să le
urmărim pentru a rezolva
această problemă?
1. Cum să Reparaţia capitală a apeductului  Identificarea costurilor
dezvoltăm de aprovizionare cu apă a necesare
infrastructura oraşului  Pregătirea oamenilor care
socială? să convingă populaţia să
acorde contribuţie
 Înaintarea proiectului spre
finanţare FISM
 Reparaţia
Reparaţia şi modernizarea  Identificarea costurilor
drumurilor necesare
 Pregătirea oamenilor care
să convingă populaţia să
acorde contribuţie
 Reparaţia
Reparaţia podurilor Rîşcani-  Identificarea costurilor
Malinovca, podeţurilor pe necesare
r.Copăceanca  Pregătirea oamenilor care
să convingă populaţia să
acorde contribuţie
 Reparaţia propriu-zisă
Reparaţia instituţiilor instructiv-  Identificarea costurilor
educative necesare
 Pregătirea oamenilor care
să convingă populaţia să
acorde contribuţie
 Reparaţia propriu-zisă
Care sunt barierele Ce iniţiative majore am
existente în calea putea lansa pentru a
realizării acestor căi, realiza aceste căi şi
acţiuni? acţiuni pentru a depăşi
barierele existente?
 Eforturile privind  Schimb de experienţă
convingerea populaţiei  Identificarea
să colectăm contribuţia specialiştilor în
domeniu
 Colectarea contribuţiei
 Instruirea populaţiei
privind păstrarea
bunurilor publice
 Lucru de lămurire  Schimb de experienţă
privind colectarea  Găsirea specialiştilor în
contribuţiei din partea domeniu
populaţiei  Colectarea contribuţiei
 Instruirea populaţiei
privind păstrarea
bunurilor publice
 Probleme la colectarea  Găsirea specialiştilor în
contribuţiei din partea domeniu
populaţiei  Cerere de finanţare
către APL
 Instruirea populaţiei
privind păstrarea
bunurilor publice
 Probleme la colectarea  Schimb de experienţă
contribuţiei din partea  Găsirea specialiştilor în
populaţiei domeniu
 Colectarea contribuţiei
 Instruirea populaţiei
24
Problema strategică Obiective Care sunt căile practice,
acţiunile care am putea să le
urmărim pentru a rezolva
această problemă?
2. Cum să Crearea centrului de tineret  Atragerea de investiţii
implicăm orăşenesc  Renovarea casei de cultură
tineretul în  Identificarea şi renovarea
viaţa altor mijloace imobile
comunitară?
Dotarea instituţiilor şcolare şi  Atragerea de fonduri
preşcolare cu ehipament modern  Identificarea costurilor
necesare
Amenajarea parcului de odihnă  Atragerea de fonduri
şi agrement  Crearea şi dezvoltarea
grupurilor de iniţiativă
 Identificarea costurilor
necesare
Susţinerea tinerilor familii  Atragerea de investiţii
 Atragerea de specialişti în
domeniu
Promovarea unei campanii  Atragerea de investiţii
Care sunt barierele Ce iniţiative majore am
existente în calea putea lansa pentru a
realizării acestor căi, realiza aceste căi şi
acţiuni? acţiuni pentru a depăşi
barierele existente?
 Lipsa unei aprecieri a  Reparaţia acoperişului
valorii morale şi Casei de cultură
spirituale  Înaintarea unei cereri de
 Lipsa de fonduri finanţare
 Informarea populaţiei
 Identificarea
persoanelor beneficiare
 Lipsa unei aprecieri a  Înaintarea unei cereri de
valorii morale şi finanţare
spirituale  Identificarea
persoanelor beneficiare
 Lipsa unei aprecieri a  Informarea şi
valorii morale şi convingerea populaţiei
spirituale privind problema dată
 Cerere către APL
privind acordarea
terenurilor în arendă cu
condiţia amenajării şi
renovării spaţiilor
parcului
 Lipsa de fonduri  Stabilirea unui grup de
 Lipsa unei aprecieri a iniţiativă
valorii morale şi  Aprobarea unui plan de
spirituale acţiuni
 Identificarea
persoanelor beneficiare
 Lipsă de fonduri  Înaintarea unei cereri
25 de
Problema strategică Obiective Care sunt căile practice,
acţiunile care am putea să le
urmărim pentru a rezolva
această problemă?
3. Cum să Reutilarea staţiei de purificare a  Conlucrarea cu SA
îmbunătăţim apei LACTIS
starea ecologică  Identificarea costurilor
a localităţii? necesare
 Pregătirea oamenilor care
să convingă populaţia să
acorde contribuţie
 Reutilarea propriu-zisă
Sădirea de fâşii forestiere şi  Identificarea locului pentru
îngrijirea lor, înverzirea oraşului sădire
 Convingerea populaţiei
privind necesitatea fâşiilor
forestiere
 Procurarea materialelor şi
inventarului
 Desfăşurarea lucrărilor de
sădire
Reparaţia dambelor la iazuri  Identificarea stării
dambelor
 Atragerea specialiştilor în
domeniu
Curăţirea râului Copăceanca  Identificarea stării
ecologice a râului
 Identificarea organizaţiilor
specializate în domeniu
 Efectuarea proiectului
 Efectuarea lucrărilor
Care sunt barierele Ce iniţiative majore am
existente în calea putea lansa pentru a
realizării acestor căi, realiza aceste căi şi
acţiuni? acţiuni pentru a depăşi
barierele existente?
 Lucru de lămurire  Schimb de experienţă
privind colectarea  Găsirea specialiştilor în
contribuţiei din partea domeniu
populaţiei  Colectarea contribuţiei
 Instruirea populaţiei
privind păstrarea
bunurilor publice
 Lipsa de fonduri  Cerere către APL
 Lipsa susţinerii din  Aviz despre despre
partea populaţiei desfăşurarea lucrărilor
 Lipsa puieţilor şi de sădire
instrumentelor necesare
 Lipsa de resurse  Apelare la APL
 Indiferenţa populaţiei  Cerere la
privind contribuţia Departamentul Situaţii
Excepţionale
 Lipsa de educaţie a  Solicitarea ajutorului
populaţiei din partea APL
 Lipsa de resurse  Cerere la Ministerul
Ecologiei
 Crearea grupului de
iniţiativă
 Decidere privind 26
Problema strategică Obiective Care sunt căile practice,
acţiunile care am putea să le
urmărim pentru a rezolva
această problemă?
4. Cum să Atragerea investiţiilor locale şi  Insistenţă în crearea unui
dezvoltăm din străinătate business-centru în scopul
economia instruirii populaţiei privind
comunităţii? oportunităţile iniţierii unei
afaceri proprii
 Promovarea oportunităţilor
de afaceri

Crearea condiţiilor favorabile  Insistenţă în crearea unui
dezvoltării micului business, business-centru în scopul
afacerilor de familie instruirii populaţiei privind
oportunităţile iniţierii unei
afaceri proprii
 Promovarea oportunităţilor
de afaceri
Dezvoltarea turismului rural  Restaurarea monumentelor
istorice
 Restaurarea bisericii
 Construcţia unui camping
în pădure pe marginea
drumului
 Parteneriat cu APL
 Elaborarea Ghidului
Care sunt barierele Ce iniţiative majore am
existente în calea putea lansa pentru a
realizării acestor căi, realiza aceste căi şi
acţiuni? acţiuni pentru a depăşi
barierele existente?
 Indiferenţa populaţiei  Apelarea la agenţii
 Insuficienţa eforturilor economici locali
APL  Apelarea la APL
 Apelarea la
organizaţiile donatoare
 Pagină web

 Indiferenţa populaţiei  Identificarea de către
 Insuficienţa eforturilor primărie a potenţialilor
APL businessmani
 Crearea unui grup de
iniţiativă
 Cerere din partea
parteneriatului local
APL-instituţii
educaţionale-ONG
către Corpul Păcii sau
alte organizaţii
donatoare
  Pregătirea specialiştilor
pentru activare în acest
domeniu
 Reclama
27
Problema strategică Obiective
5. Cum să Perfecţionarea cadrelor
îmbunătăţim
calitatea
Administrării
Publice Locale?
Crearea condiţiilor de lucru
Informarea localităţilor cu
activitatea primăriei şi a
consilierilor
Darea de seama a activităţii
primăriei la Adunarea Generală
Care sunt căile practice,
acţiunile care am putea să le
urmărim pentru a rezolva
această problemă?
 Instruirea cadrelor pe
specialităţi
 Perfecţionare cadrelor
 Schimb de experienţă
 Evaluarea periodică a
activităţii funcţionarilor
publici
 Atragerea investiţiilor
 Dotarea APL cu
calculatoare
 Fax
 Imprimantă
 Xerox
 Instruirea personalului
 Repararea sistemului de
încălzire
 Crearea postului de radio
local
 Instalarea panourilor
informaţionale pe teritoriul
oraşului
 Informarea permanentă
Care sunt barierele
existente în calea
realizării acestor căi,
acţiuni?
 Lipsa informaţiilor
 Nedorinţa de
participare
 Lipsa de cunoştinţe în
domeniu
 Lipsa personalului
calificat în domeniu
 Lipsa echipamentului
 Lipsa finanţărilor
 Lipsa de interes faţă de
activitatea comunitară
 Lipsa de experienţă a
Ce iniţiative majore am
putea lansa pentru a
realiza aceste căi şi
acţiuni pentru a depăşi
barierele existente?
 Apelare la instituţiile de
instruire şi
perfecţionare a
specialiştilor în
domeniul public
 Crearea unui fond
pentru sursele necesare
 Identificarea
persoanelor care vor
instrui personalul în
privinţa utilizării
calculatorului şi a
accesoriilor
 Crearea unui fond
pentru acumularea
resurselor necesare
 Atragerea organizaţiilor
donatoare
 Delegarea unei
persoane responsabile
de colectarea
informaţiei privind
activitatea primăriei
 Elaborarea
28
29