Carte DB

Maria Lătăreţu şi festivalul său de la Târgu-Jiu
DORIN BROZBĂ
MARIA LĂTĂREŢU ŞI
FESTIVALUL SĂU DE LA TÂRGU-JIU
1
Dorin BROZBĂ
Consilieri şi lectori de carte: prof. Liliana şi George Manoniu

Consilieri economici: ec. Daniela Brozbă şi ec. Camelia Băluţă
Consilier marketing: ec. Daniel Ijac
Foto: arhiva B. D. Media SRL
Coperta şi tehnoredactarea: ing. Tiberiu GRIGORIU
Editura B. D. Media
Tel.: 0721.22.02.45
e-mail: bdmediaa@yahoo.com
Site web: www.bdmediafolclor.ro
2
DORIN BROZBĂ
MARIA LĂTĂREŢU
ŞI
FESTIVALUL SĂU DE LA TÂRGU-JIU
2011
3
Dorin BROZBĂ
Scrisoare către Maria Lătăreţu
E mult amar în Gorj la noi… Iar pe ogorul drag al firii,

De când te-ai dus în veşnicie, Din dor, un cântec să ne-mbie
Te-am aşteptat să vii-napoi Cu apa sfântă a iubirii
Dar tu n-ai mai venit, Marie! Să-l uzi şi tu, şi el, Marie…
Poveri de dor Gilortul duce Pe dealuri sus, trudind, ţăranul

În apa-i lină, străvezie, Norocul să-l găsească-n glie
De zâmbetu-ţi suav şi dulce Cântarea ta este aleanul
S-ar umple matca lui, Marie… Şi prânzul vieţii lui, Marie…
Pe neica-l tău atât îl doare, Iar seara-n multa-i istovire

Că nu-l mai chemi să se îmbie Din rugăciuni slobod tărie
Cu sărutări lângă izvoare, Toţi îngerii. Tu cu iubire
La cal, să-i dai grăunţi, Marie… Îi însoţeşti şi-n vis, Marie…
În goana vântului de seară De dragul alor tăi, pe scenă,

Să urci spre-a cerului feerie Te-ai înălţat spre veşnicie…
Cu el de braţ să vi se pară Rămâi a cântului Mecenă
Căci ceru-i tot al vost’, Marie… Şi dorul nost’ etern, Marie!
Sabin Firiza
4
CENTENAR
MARIA LĂTĂREŢU
(7 noiembrie 1911 - 7 noiembrie 2011)
5
Dorin BROZBĂ
MARIA LĂTĂREŢU,
PRIVIGHETOAREA NEPERECHE
6
LA CEAS DE CENTENAR
MARIA LĂTĂREȚU,
UN EMINESCU AL CÂNTECULUI POPULAR
Când scriu aceste rânduri, este miez de octombrie 2011. Pe plaiurile Gorjului a po-
posit o nouă toamnă ruginie, cu rod bogat, care coincide și cu sărbătorirea a 100 de ani
de la nașterea celei mai mari cântărețe a nației românești, Maria Lătărețu.
Iată, deși nu demult, pe 27 septembrie, s-au împlinit 39 de ani de când celebra
artistă a pornit pe nesfârșitul drum al eternității, în timp ce cânta pe o anonimă scenă
din Româneștii Botoșanilor, inegalabila sa capodoperă folclorică ce depășește 1300 de
creații, de o rară sensibilitate spirituală, a devenit un fel de nelipsită BIBLIE, atât pen-
tru tinerii ce doresc să-și facă o carieră de succes prin cântec, dar și pentru ascultătorii
de rând, animați de frumusețea folclorului de calitate.
În cartea de față, editată cu prilejul amintitei aniversări jubiliare, nu mi-am propus o
prezentare a vieții și a activității artistei, realizate de mine în alte lucrări și filme, ci am
dorit să ofer cât mai multe date posibile despre binecunoscutul Festival concurs de la
Târgu-Jiu, înființat din anul 1979 de autoritățile comuniste de atunci, în cinstea artistei,
care le oferă tinerilor posibilitatea să-și măsoare talentul și calitățile în interpretarea
cântecului autentic.
De-a lungul celor 32 de ani ai Festivalului, parcurși sub stăpânirea mai multor sis-
teme politice, prin munca deosebită a unor oameni, animați de cultul tradiției și al ros-
tului nostru pe acest ținut gorjenesc binecuvântat de Dumnezeu, competiția folclorică
de la Târgu-Jiu a fost mai mereu un succes indiscutabil.
Pe lângă faptul, că începând de aici, o seamă de artiști foarte cunoscuți și apreciați
în zilele noastre și-au clădit o carieră frumoasă pe făgașul cântecului popular, Festivalul
a perpetuat tradițiile noastre strămoșești, a format specialiști în promovarea actului cul-
tural de calitate, iar pe cei mai puțin înzestrați în cântec i-a revigorat în fața destinului,
devenind oameni de calitate în alte domenii, fără să-și uite antecedentele artistice din
capitala Gorjului.
Cu toate că anii au trecut repede și nemilos, Maria Lătărețu, prin cântecele sale in-
egalabile, continuă să existe și să fie prezentă mai mult ca oricând în inimile, pe buzele
și în mintea multor milioane de români care au atâta nevoie de modele în viață și de
marile lor personalități.
7
Dorin BROZBĂ
Istoricește vorbind, 100 de ani nu înseamnă prea mult în ceea ce privește timpul.
La fel este și în cazul celebrei artiste. De atunci, din 7 noiembrie 1911, de când Maria
a văzut lumina zilei într-o căsuță săracă din Bălceștii Gorjului, s-au născut, se nasc și
se vor mai naște mii și mii de copii cu talentul rar de a cânta frumos, dar nici unul nu
a reușit, nu reușește încă și, probabil, nici nu va reuși curând să ajungă pe cel mai înalt
pisc al Everestului cântecului nostru popular, cum a făcut-o măiastra privighetoare.
Aidoma marilor personalități cu grad de unicat ale națiunii, la ceas aniversar al
centenarului său, Maria Lătărețu poate fi socotită un adevărat Eminescu al cântecului
popular, fie doar și pentru simplul fapt că epitetul de „nepereche”, căpătat de unul în
muzică, iar de celălalt în poezie, înseamnă că, de fapt, prin forța operei dumnealor vor
învinge mereu timpul!
Dorin Brozbă
8
Casă din Bălceștii anului 1900, asemănătoare

cu cea în care s-a născut și a copilărit ,,privighetoarea” nației românești
Orchestra „Barbu Lăutaru”, unde evolua și Maria Lătărețu,

pe scena Ateneului Român, într-un spectacol din anul 1955
9
Dorin BROZBĂ
Maria Lătărețu, veselă și surâzătoare,
pe scena unde a slujit cântecul popular
vreme de peste patru decenii
Ateneul Român este locul unde a cântat

Maria Lătărețu, vreme de 15 ani,
în cadrul Orchestrei „Barbu Lăutaru”
a Filarmonicii de Stat „George Enescu”
10
Casa-muzeu „Maria Lătărețu” din Bălceștii Gorjului, trecută recent în adminis-

trarea Muzeului Județean Gorj, este vizitată de românii din lumea întreagă
Teatrul de Stat „Mihai Eminescu” din Botoșani, locul unde

a fost depus trupul neînsuflețit al artistei, în data de 28 septembrie 1972
11
Dorin BROZBĂ
Maria Lătărețu, prezentă și la inaugurarea Ansamblului sculptural

ctitorit de marele Constantin Brâncuși, în anul 1938. O încadrează
prietenele ei apropiate, Elisabeta Romanescu (dreapta) și Eugenia Lilea (stânga)
Într-o discuție de la femeie, la femeie: Ioana și

Maria Lătărețu, noră și mamă
12
Maria și Tică Lătărețu,
doi bunicuți fericiți, în anul 1962,
alături de Mihăiță,
unicul dumnealor nepoțel
Afiș cu spectacolul „Drumeții Veseli”,

din 9 septembrie 1957
13
Dorin BROZBĂ
Afiș al Orchestrei „Barbu Lăutaru” „Din cele mai frumoase melodii

din anii 1960 românești”, concert din 31 mai 1959
Concert al Orchestrei „Muzică populară românească”,

„Barbu Lăutaru”, din 21 și 22 mai 1960 concert din 26 noiembrie 1961
14
„Muzică de estradă și populară”, Spectacol cu „Taraful Gorjului”,

concert din 1 decembrie 1962 în anul 1958
Cu „Taraful Gorjului”, în turneu prin Cu Ansamblul Artistic „Nicolae Băl-

regiunea Olteniei, în anul 1963 cescu” din Craiova, în anii 1961-1962
15
Dorin BROZBĂ
Constantin Brăiloiu,
mentorul Mariei Lătărețu
Ion Luican, coleg apropiat

al artistei, a fost prezent
alături de dânsa și la ultimul
spectacol de la Româneștii Botoșanilor
16
Maria Lătărețu, în turneu alături de maestrul Ionel Budișteanu
Nicu Novac, celebrul dirijor

al „Tarafului Gorjului”,
colaborator al
„privighetoarei”
17
Dorin BROZBĂ
Scena Căminului Cultural din Românești,

locul de unde privighetoarea și-a luat zborul spre calea eternității
Pe catafalc, în data de 1 octombrie 1972

18
Începuturile festivalului…
După tragedia de la Româneștii Botoșanilor din 27 septembrie 1972, cum e firesc în
viaţă, încet-încet anii s-au scurs unul după altul iar gorjenii, iubitorii de folclor, românii
în general simţeau nevoia unei sărbători autentice, de înaltă ţinută artistică, dedicată ce-
lei mai renumite cântăreţe a plaiurilor româneşti, Maria Lătăreţu, dispărută neaşteptat,
în plină maturitate artistică şi creatoare.
Deşi pe atunci, la nivel naţional, doar Mariei Tănase, o altă mare artistă dispărută în
1963, i se onora memoria, la Craiova, cu un festival concurs de mare amploare, totuşi
autorităţile culturale comuniste ale Gorjului, după nenumărate memorii la Ministerul
Culturii, au reuşit ca după şapte ani de la decesul Privighetorii, în 1979, să introducă
în calendarul de manifestări cultural-artistice de rang naţional şi Festivalul concurs al
cântecului popular „Maria Lătăreţu”. În acele vremuri, printre multe altele, s-a hotărât
ca această manifestare culturală să se desfăşoare din doi în doi ani, toamna, în lunile
octombrie sau noiembrie ale anilor impari, pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor
Târgu-Jiu.
Personalităţile gorjene de atunci, care au avut un merit deosebit la introducerea
permanentă a Festivalului „Maria Lătăreţu” în circuitul cultural naţional, sunt: Elena
Harisiad, secretar al Comitetului judeţean Gorj al Partidului Comunist Român, prof.
Nicolae Brânzan, șeful secției Propagandă și cultură al aceleași instituții, prof. Ion Mo-
cioi, doctor în estetică, şi prof. Ion Sanda, preşedinte, respectiv vicepreşedinte ai Comi-
tetului de cultură şi educaţie socialistă Gorj. Dumnealor, de la Bucureşti li s-au alăturat
în acest demers istoric şi urmaşii direcţi ai artistei – familia ing. Ioana, Ion şi Mihai
Lătăreţu, noră, fiu și nepot.
La debut, în ziua de 17 octombrie 1979, festivalul s-a bucurat de participarea a 45
de concurenţi din toate zonele folclorice ale ţării, organizatorii având în vedere nu
latura spectaculară, ci valorificarea creaţiei folclorice autentice. Concursul a cuprins o
sesiune de comunicări pe teme folclorice, onorată de personalităţi ale vieţii spirituale,
spectacole organizate în diverse localităţi ale judeţului şi recitaluri ale unor îndrăgiţi și
cunoscuți interpreţi ai muzicii populare.
Prof. univ. Tiberiu Alexandru, preşedintele juriului, aprecia pe atunci: „Iniţiativa
organizării unui festival, de o asemenea amploare, în Gorj, este mai mult decât salutară.
Este o demnă replică a Festivalului naţional „Maria Tănase” şi de ce nu ar deveni şi
19
Dorin BROZBĂ
acesta la fel. Remarc participarea numeroasă, organizarea excelentă şi, bineînţeles, ni-
velul interpretativ ridicat. Este şi un semn că judeţele participante au studiat bine regu-
lamentul concursului şi s-au orientat spre concurenţi care să le reprezinte cu cinste”.
În afara tinerilor de la concursul propriu-zis au fost prezenţi soliştii profesionişti
Maria Cornescu, Angelica Stoican, Maria Apostol, Emilia Bubulac, Ion Drăgoi, Ghe-
orghe Roşoga, Dumitru Fărcaş, Nelu Bălăşoiu, Maria Răchiţeanu Voicescu şi Dumitru
Bălăşoiu. Acompaniamentul muzical a fost asigurat de Orchestra „Doina Gorjului” în
colaborare cu Orchestra Radio-Televiziunii Române, dirijate de maestrul Ionel Budiş-
teanu, artist al poporului.
Din partea Televiziunii Române şi-au etalat calităţile de mari profesionişti crainica
Sanda Ţăranu, excepţionala prezentatoare a concurenţilor şi a artiştilor, Marioara Mu-
rărescu, redactor muzical pentru emisiunile de folclor, Valeriu Stănescu, Marin Avram,
Aurelia Ticulescu şi Ion Olaru, regizori artistici şi scenografi.
În ediţiile următoare ale festivalului, supervizate de faimoşi compozitori şi folclo-
rişti, ca Emilia Comişel, Angela Moldovan, Marioara Murărescu, Steluţa Popa, Roxana
Gibescu, Eugenia Florea, Petre Brâncuşi, Tiberiu Alexandru, Gheorghe Oprea, Con-
stantin Arvinte, Alexandru Amzulescu, Gheorghe Ionescu sau Petre Popescu Gogan,
totul s-a desfăşurat la cele mai înalte standarde de competiţie, în care câştig de cauză au
avut atât concurenţii, cât şi miile şi milioanele de spectatori şi de telespectatori.
Odată cu ediţia a VII-a, cea din 1991, prima de după Revoluţie, în regulamentul fes-
tivalului s-au introdus drept recompensă pentru cel mai valoros câştigător dintre concu-
renţi Marele Premiu şi Trofeul Festivalului. Din păcate, după foarte puţin timp, în 1995,
din lipsă de bani şi de interes, festivalul nu se desfăşoară şi se amână pentru 1996. De
atunci, atât la ediţiile din 1998, din 2000, cât şi la cea din 2002, manifestările de la fes-
tivaluri se desfăşoară cu rezultate notabile, dar sub permanenta presiune a austerităţii
financiare. Mai mult, deşi Gorjul este un judeţ cu multe posibilităţi materiale, cea de-a
XIII-a ediţie (oare, să fi fost vorba de sindromul ghinionului?!!!), care trebuia să aibă
loc în noiembrie 2004, este omisă fără prea multe explicaţii de autorităţile gorjene.
Timpul ce-a trecut ne-a demonstrat că din acerba competiţie a tinerilor interpreţi de
pe prima scenă a Gorjului, pe parcursul celor 17 ediţii, au ieşit la rampă vedete autenti-
ce ale cântecului popular românesc adevărat, cum sunt: Nicolae Furdui Iancu, Cristian
Pomohaci, Aurelia Popescu-Preda, Maria Loga, Emilia Drăgotoiu, Victoriţa Lăcătuşu,
Ana Strâmturean, Maria Lobonț, Angelica Mirea, Steliana Sima, Niculina Stoican, Pe-
trică Mâţu Stoian, Alexandru Dachin, Constantin Măgureanu, Luciana Văduva, Claudia
Torop, și mai recent Viorica Macovei, Mirela Constantin, Maria Băndoiu, Alexandra
Bleaje, Bogdan Toma, Alina Dorobanțu şi mulţi, mulţi alţii!
Respectul nostru este acelaşi pentru toţi cei care s-au încumetat să participe la o
asemenea competiţie de înaltă valoare artistică şi, ca drept recompensă, după o dificilă
şi aproape imposibilă muncă de documentare, îi desfătăm în paginile următoare, atât
pe ei, cât şi pe bunii noştri cititori, cu laureaţii celor 17 ediţii ale Festivalului-concurs
„Maria Lătăreţu”, desfăşurate pe parcursul a 31 de ani, cu mențiunea că frumosul festin
folcloric, prin decizia salutară a autorităților gorjene, începând cu 2006, se desfășoară
an de an, la fiecare început de noiembrie.
20
FESTIVALUL „MARIA LĂTĂREŢU”

– Ediţia I, octombrie 1979 –
Premiul I şi Trofeul Festivalului

Câştigător: Elena Popescu, judeţul Gorj
ELENA POPESCU, O GORJEANCĂ NĂSCUTĂ

CU HARUL CÂNTECULUI ÎN SUFLET
Înzestrată încă din copilărie cu darul de a cânta frumos, Elena Popescu, născută în
Băleștii Gorjului, o localitate situată în apropierea Târgu–Jiului, a fost o participantă
permanentă a competițiilor folclorice din anii 1970-1980, de unde a obținut premii
importante între care, la loc de cinste, se află Premiul I și Trofeul Festivalului „Maria
Lătărețu”, la prima ediție, din anul 1979, precum și Trofeul „Floarea din Grădină”,
câștigat în anul 1981.
Ca urmare a succeselor deosebite din acei ani fructuoși, Elena Popescu a fost soli-
citată să facă parte din colectivul Ansamblului „Ciocârlia”din București, ofertă pe care
a refuzat-o, dedicându-se în totalitate familiei pe care tocmai o întemeiase cu soțul Ion
Lăzăroiu.
Ocupația actuală: profesor-instructor al Grupului folcloric „Bălceștii Mariei” din
localitatea natală a celebrei Maria Lătărețu.
21
Dorin BROZBĂ
PREMIUL I
Elena Popescu – Gorj – solistă vocală
Valer Călin – Argeş – instrumentist
PREMIUL II
Voichiţa Mihoc – Bihor – solistă vocală
Grupul Instrumental „Botoşaniul” (Constantin Lupu, Aurel Amarandei,
Negel Constantin).
PREMIUL III
Rodica Chircu – Dâmboviţa – solistă vocală
Ştefan Popescu – Gorj – instrumentist
PREMII SPECIALE
Anuţa Gale – Sălaj – solistă vocală
Ileana Peşte – Neamţ – solistă vocală
Lidia Someşan – Bistriţa- Năsăud – solistă vocală
Ioana Bădoiu – Gorj – solistă vocală
Emilia Drăgotoiu – Gorj – solistă vocală
Ana Pârghie – Suceava – solistă vocală
Nelu Simion – Gorj – solist vocal
Irina Dorobanţu – Caraş- Severin – solistă vocală
Victor Udrea – Dâmboviţa – solist vocal
Afișul primei ediții a Festivalului,

din octombrie 1979
22
Elena Harisiad, demnitarul comunist Prof. dr. Ion Mocioi, șeful Culturii
care a aprobat existența Festivalului gorjene, vreme de două decenii, este
„Maria Lătărețu”, în octombrie 1979 omul care a propus autorităților
comuniste organizarea Festivalului
„Maria Lătărețu”, imediat după
decesul dânsei, în anul 1972
Prof. Ion Sanda, aflat în conducerea

culturii gorjene, vreme de trei
decenii, este unul din autorii principali
Conf. univ. dr. Nicolae Brânzan, ai înființării Festivalului de la
un inițiator important Târgu-Jiu, pe care l-a și organizat cu
din anul 1979 al Festivalului bune rezultate până în anul 2002
23
Dorin BROZBĂ
Prof. George Manoniu, Gorjeanul din Runcu, Sabin Firiza,

ziarist la cotidianul „Gorjeanul”, autorul celei mai tulburătoare poezii
vreme de 35 de ani, a scris foarte dedicate neuitatei privighetori
multe materiale despre Festival a neamului românesc
Așa arăta Casa de Cultură a Sindicatelor din Târgu-Jiu, în anul 1979,

când a debutat prima ediție a festivalului
24
Prof. univ. dr. Tiberiu Alexandru, Prof.univ.dr. Emilia Comișel, o venera-

vestitul muzicolog și folclorist, bilă personalitate în rândul cercetării
președintele juriului în ediția de debut folclorice, care a fost deseori prezentă
a Festivalului în juriul Festivalului de la Târgu-Jiu
Profesorul Mihail Pop, asistentul

lui Constantin Brăiloiu, a fost unul
din susținătorii principali ai Mariei
Lătărețu în cariera sa artistică Celebra Sanda Țăranu, crainica Tele-
viziunii Române, a fost primul prezen-
tator al Festivalului „Maria Lătărețu”,
la debutul său, în anul 1979
25
Dorin BROZBĂ
Anuța Gale, o voce a Sălajului,

care ne garantează perenitatea
cântecului autentic transilvan
Ștefan Popescu, pe vremea emoțiilor,

în concursurile folclorice
Benone Sinulescu, veșnic tânărul

Nelu Bălășoiu, unul dintre artist, care a cântat de foarte multe ori
discipolii Mariei Lătărețu alături de Maria Lătărețu
26
Bihorul a avut mai întotdeauna

la Târgu-Jiu un reprezentant
de mare valoare: Viorica Flintașu
Inegalabila Lucreția Ciobanu,

prietenă apropiată a Mariei Lătărețu,
a fost deseori prezentă ca invitat la
festinul folcloric de la Târgu-Jiu
Irina Loghin, un nume de referință al

folclorului românesc, a fost remarcată Achim Nica, celebrul doinitor al
și îndrumată de însăși Maria Lătărețu, Banatului, a participat la foarte multe
la începuturile sale artistice spectacole alături de „privighetoare”
27
Dorin BROZBĂ

– Ediţia a II-a, octombrie 1981 –

Câştigători: Ileana Breje, judeţul Sălaj
Ştefan Popescu, judeţul Gorj
ILEANA BREJE, GLASUL CRISTALIN ȘI RĂSCOLITOR AL SĂLAJULUI
Ca să vii din Ardeal, în inima Gorjului, și să câștigi și Trofeul Festivalului nu este

o treabă simplă pentru un tânăr competitor, plecat cu mari speranțe pe acest frumos
drum al cântecului popular. Ilena Breaje, tânăra și talentata sălăjeancă, a dovedit-o cu
vârf și îndesat atestând că, prin valoare, prin glasul cristalin și prin stilul interpretativ
de excepție, orice juriu este oarecum silit să dea… Cezarului ce-i al Cezarului ! Din
păcate, în scurtă vreme, s-a retras de pe firmamentul folcloric, lăsând un gol important
în promovarea cântecului neaoș din nordul Ardealului.
Ocupația actuală: s-a dedicat în totalitate vieții liniștite de familie.
28
ȘTEFAN POPESCU, UN GORJEAN TALENTAT ȘI PLIN DE OPTIMISM
Când a venit la Târgu-Jiu de pe plaiurile Bustuchinului gorjean, tânărul Ștefan Po-

pescu era deja recunoscut pentru măiestria sa deosebită în a stăpâni ca nimeni altul
orice instrument muzical în care se suflă. Fie că era vorba despre nai, despre clarinet,
despre caval, despre ocarină sau despre fluier, succesul în fața juriilor sau a publicului
spectator era ca și garantat. Așa s-a întâmplat și în anul 1981, când a obținut pentru
prima dată, fără prea mari emoții, Premiul I la Festivalul „Maria Lătărețu”.
Ocupația actuală: director adjunct al Școlii Populare de Artă Târgu-Jiu și al Ansam-
blului Artistic „Maria Lătărețu”.
PREMIUL I
Ileana Breje – Sălaj – solistă vocală

Ştefan Popescu – Gorj – instrumentist
PREMIUL II
Emilia Drăgotoiu – Gorj – solistă vocală

Eugen Greceanu – Olt – instrumentist
PREMIUL III
Viorel Peia – Timiş – solist vocal

Elisabeta Bumbeş – Caraş – Severin – solistă vocală
Ion Peptenaru – Timiş – instrumentist
29
Dorin BROZBĂ
„Gazeta Gorjului”, singura publicație

locală din acele timpuri prezintă
detalii despre ediția a II-a
Afișul Festivalului din anul 1981 a Festivalului, din anul 1981
Ion Dolănescu, unul din tinerii

Emilia Drăgotoiu, o voce caldă şi pro- apreciați ai Mariei Lătărețu pentru
mițătoare în primii ani ai festivalului spectacolele de mare anvergură
30
Maria Ciobanu a fost în multe Laura Lavric, tânăra artistă care a fost
spectacole alături de Maria Lătărețu și prezentă alături de Maria Lătărețu la
nu se sfiește să spună și astăzi că celebra ultimul spectacol de la Românești, din
artistă i-a fost cea mai bună profesoară data de 27 septembrie 1972
Deși nu mai este printre noi de 18 ani, Maria Cornescu, o foarte apreciată ar-
Maria Apostol a fost remarcată și tistă, apropiată Mariei Lătărețu,
apreciată chiar de Maria Lătărețu, pe care a avut-o și ca nașă de cununie
într-un spectacol de la Târgu-Jiu,
la vârsta de numai 15 ani
31
Dorin BROZBĂ
Bistrițeanca Maria Butaciu, Olteanul de la Craiova, actorul-

o artistă care a cântat deseori în menestrel Tudor Gheorghe, a fost o
spectacole împreună cu Maria Lătărețu prezență permanentă și de succes la
primele ediții ale festivalului
Doljeanca Vasilica Dinu a fost bine

Un succes garantat pe oricare scenă a primită întodeauna la Târgu-Jiu, pentru
țării: vestita moldoveancă Mioara Velicu cântecele sale deosebite
32

– Ediţia a III-a, octombrie 1983 –

Câştigători: Aurelia Popescu-Preda, judeţul Dolj
Ilie Constantin, judeţul Vâlcea
AURELIA POPESCU PREDA, O VOCE DE EXCEPȚIE A OLTENIEI
Reprezentanta Doljului, Aurelia Popescu Preda a constituit marea surpriză pentru

juriu și pentru publicul spectator și telespectator din această ediție a festivalului, prin
stilul său interpretativ, cu… marcă proprie. Deși în concurs au fost competitori foar-
te valoroși, veniți din toate zonele folclorice importante ale țării, ambițioasa olteancă
din… țara zaibărului și a prazului nu a dat șansă nicicui prin al ei de-acum celebru cân-
tec „Un’ te duci tu, neică Dincă?” astfel încât, multă vreme după aceea, colegii o știau
mai mult de „Neică Dincă”!
Ocupația actuală: director artistic al Ansamblului „Dor călător” din Craiova.
33
Dorin BROZBĂ
ILIE CONSTANTIN, UN MARE MAESTRU AL FLUIERULUI
Vâlcean de origine, junele Ilie Constantin a găsit inspirația necesară pentru a ajunge
la sufletul publicului, precum și la o bună apreciere a onoratului juriu, prin interpretarea
unor frumoase doine și a unor îndrăcite sârbe oltenești, scoase la scenă… deschisă cu
fluierul său fermecat, construit parcă anume să farmece întreg auditoriul. În timp, ca
urmare a incontestabilului său talent, a devenit membru al Ansamblului Artistic Profe-
sionist „Doina Gorjului”, alături de care a participat la foarte multe spectacole în țară
și în străinătate.
Ocupația actuală: pensionar și colaborator al mai multor ansambluri artistice din țară.
PREMIUL I
Aurelia Popescu Preda – Dolj – solistă vocală
Ilie Constantin – Vâlcea – instrumentist
PREMIUL II
Florica Puşcaş – Sălaj – solistă vocală
Victor Ţambu – Gorj – instrumentist
PREMIUL III
Iuliana Crăciun – Gorj – solistă vocală
Aurel Amarandei – Botoşani – instrumentist
34
Afișul Festivalului „Maria Lătărețu”, Iuliana Crăciun, un farmec și un glas

din anul 1983 aparte, specific doar gorjencelor distinse
Maestrul Ionel Budișteanu, pe scena Festivalului, în anul 1983

35
Dorin BROZBĂ
Victor Țambu, un „as” al viorii Valeria Peter Predescu, artistă de o

rară modestie, a avut întotdeauna
un farmec special, bine apreciat de
pretențiosul public gorjean
Elena Lefescu a cunoscut-o personal

pe Maria Lătărețu, a admirat-o,
iar astăzi îi interpretează cântecele Elena Jurjescu, apaludată deseori
cu mult succes de spectatorii prezenți la Festival
36

– Ediţia a IV-a, octombrie 1985 –

Câştigători: Luciana Liliana Văduva, judeţul Olt
Octav Ştefănescu, judeţul Botoşani
LUCIANA LILIANA VĂDUVA, UN GLAS DULCE ȘI CONVINGĂTOR
În acea vreme, Luciana Văduva, reprezentanta județului Olt, era una dintre cele mai
apreciate soliste ale generației sale. De regulă, mai întotdeauna, trofeele de la festivalu-
rile-concurs la care participa erau câștigate de Luciana care, pe lângă vocea deosebită,
avea și un repertoriu bine ales, care oglindea cu fidelitate tot ceea ce era mai frumos și
trainic în județul vestiților călușari. Așadar, performanța de la Târgu-Jiu a fost o confir-
mare în plus a remarcabilului ei talent.
Ocupația actuală: director al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea
Culturii Tradiționale Mehedinți.
37
Dorin BROZBĂ
PREMIUL I
Luciana Liliana Văduva – Olt – solistă vocală

Octav Ştefănescu – Botoşani – instrumentist
PREMIUL II
Aurora Moga – Sălaj – solistă vocală
Constantin Istici – Gorj – instrumentist
PREMIUL III
Maria Loga – Gorj – solistă vocală

Alexandru Ciuran – Hunedoara – instrumentist
PREMII SPECIALE
Vasile Tufiş – Gorj

Gheorghe Trâmbiţaş – Braşov
Iancu Nicolae Furdui – Alba
Adriana Bălşan – Teleorman
Eftimia şi Solomia Leşan – Suceava
Mariana Anghel – Hunedoara
Alexandru Pugna – Bistriţa – Năsăud
Leontina Fărcaş – Alba
Ionela Bâtececiu – Dolj
Ion Alexandru Gabor – Cluj
38
Aurora Moga, Nicolae Furdui-Iancu,

glasul duios al plaiurilor sălăjene artistul de excepție din Țara Moților
Mariana Anghel, Alexandru Pugna, un vestit mesager al

un dar al cântecului hunedorean cântecului și portului popular
din Bistrița-Năsăud
39
Dorin BROZBĂ
Cu bineștiutele sale creații, Nicolae

Sabău a reușit deseori să se facă cel
mai apreciat rapsod maramureșean
din capitala Gorjului
Anton Achiței, cunoscutul artist
moldovean, a cunoscut-o și a cântat
alături de Maria Lătărețu la ultimul
turneu din Botoșani
Prof. dr. Mihai Florea, unul dintre

faimoșii realizatori de emisiuni
folclorice ai Televiziunii Române, a
Valeriu Sfetcu, un artist de necontestat prezentat și Festivalul de la Târgu-Jiu,
al cântecului mehedințean în edițiile 1983 și 1985
40

– Ediţia a V-a, octombrie 1987 –

Câştigători: Corina Dragomir, judeţul Dâmboviţa
Vasile Tufiş, judeţul Gorj
CORINA DRAGOMIR, UN STRĂLUCIT

AMBASADOR AL CÂNTECULUI DÂMBOVIȚEAN
Până la acea vreme, reprezentanții Munteniei nu obținuseră prea mari distincții la

Festivalul „privighetoarei”. Dar, de astă dată, încă din fazele preselecției, specialiștii din
juriu au remarcat-o pe Corina Dragomir, care atunci, în clipele importante și grele ale
concursului, atât prin stilul interpretativ aparte, cât și prin suavul timbru vocal, a stârnit
admirația și aprecierea tuturor celor prezenți în sală sau aflați în fața televizorului.
Ocupația actuală: ofițer în Serviciul Român de Protecție și Pază.
41
Dorin BROZBĂ
VASILE TUFIȘ, GORJEANUL ÎNZESTRAT SĂ CÂNTE FRUMOS
După cum este bineștiut, întâietatea cântecului la Gorj au avut-o mai întotdeauna fete-
le. Însă, de astă dată, cântecele deosebite și glasul fermecător, de adevărat pandur, ale lui
Vasile Tufiș nu i-au lăsat indiferenți nici pe membrii juriului, care l-au răsplătit cu note
foarte mari, suficiente să-l ajute să împartă locul întâi cu talentata Corina Dragomir.
Ocupația actuală: om de afaceri
PREMIUL I
Corina Dragomir – Dâmboviţa – solistă vocală
Vasile Tufiş – Gorj – solist vocal
PREMIUL II
Cornelia Căprariu – Arad – solistă vocală
Taraful „Rapsozii Gorjului” – formaţie instrumentală
PREMIUL III
Maria Loga – Gorj – solistă vocală
Mihai Mariş – Cluj – instrumentist
42
Programe de prezentare ale Festivalului
Secvență din Festivalul „Maria Lătărețu”, ediția 1987

43
Dorin BROZBĂ
Maria Loga, o artistă

cu merite incontestabile
în promovarea folclorului gorjenesc Dumitru Zamfira, unul dintre
învățăceii Mariei Lătărețu,
este un artist nelipsit de la
marile spectacole ale festivalului
Stelian Ghiocel,
Mihai Lazăr, Sica Rusu Durlai și Du- ani buni dirijorul Ansamblului Artistic
mitru Durlai, trei artiști care au avut „Doina Gorjului”, era preferatul
șansa și norocul să fie pe scenă alături Mariei Lătărețu în spectacolele
de Maria Lătărețu susținute în Gorjul natal
44
Filofteia Lăcătușu, Angela Buciu, cunoscuta moroșancă,

dispărută din această lume la nici 30 o prezență de prestigiu la mai multe
de ani, a apucat să cânte de câteva ori ediții ale Festivalului
pe scenă alături de celebra
privighetoare a melosului
nostru popular
Vestiții mehedințeni Angelica Stoican, Constantin Gherghina și Niculina Stoican

au fost deseori prezenți în spectacolele de gală ale Festivalului
45
Dorin BROZBĂ

– Ediţia a VI-a, noiembrie 1989 –

Câştigători: Claudia Torop, judeţul Gorj
Ana Strâmturean, judeţul Cluj
CLAUDIA TOROP, GORJEANCA PLINĂ DE

FARMEC ȘI DE VALOARE
Logodna Claudiei Torop cu frumusețea cântecului popular autentic s-a înfăptuit încă
din fragedă copilărie când, de regulă, fermeca auditoriul prin timbrul vocal deosebit.
La fel s-a întâmplat și în toamna lui 1989, pe vremea studenției, când a fost extrem de
apreciată de juriu pentru stilul său personal, demn de admirat, în interpretarea cânte-
cului gorjenesc, fapt ce-a propulsat-o pe locul întâi, cucerind și trofeul Festivalului,
alături de ardeleanca Ana Strâmturean.
Ocupația actuală: director la Clubul Elevilor din orașul Bumbești-Jiu și colaborator
permanent al Ansamblului Artistic Profesionist „Doina Gorjului”.
46
ANA STRÂMTUREAN, DULCELE GLAS NĂSĂUDEAN… DE LA CLUJ!
De obârșie din Salva, Bistrița-Năsăud, Ana Strâmturean a reprezentat Clujul în

această ediție a Festivalului, lucru ce i-a fost de bun augur, deoarece a reușit să ocupe
locul întâi și trofeul Festivalului. Încurajată de respectivul succes, căruia i s-au mai
adăugat multe altele din acele vremuri, ambițioasa năsăudeancă, stabilită definitiv la
Cluj, a urmat Conservatorul „Gheorghe Dima” din marele oraș transilvan, înregistrând
totodată și o seamă de cântece din zona de obârșie, la Radio București și la Televiziunea
Română.
Ocupația actuală: profesor de canto la Școala Populară de Artă din municipiul Cluj-
Napoca.
PREMIUL I
Claudia Torop – Gorj – solistă vocală
Ana Strâmturean – Cluj – solistă vocală
PREMIUL II
Constanţa Bănuţă – Argeş – solistă vocală
Nineta Popa – Sibiu – solistă vocală
Constantin Istici – Gorj – instrumentist
Daniel Iancu – Alba – instrumentist
PREMIUL III
Dorica Aloman – Alba – solistă vocală
Petrică Mâţu Stoian – Mehedinţi – solist vocal
Ion Magheru – Mehedinţi – instrumentist
47
Dorin BROZBĂ
Nineta Popa, Petrică Mâțu Stoian, la începuturile

o demnă urmașă a Lucreției Ciobanu carierei sale artistice
O frumoasă echipă de artiști din care îi distingem pe Costel Burleanu,

pe Nicolae Emil Dide și pe Ionel Puia, care au avut șansa să o acompanieze
pe Maria Lătărețu, când erau angajații Ansamblului „Doina Gorjului”
48
La Târgu-Jiu, în desele dumnealui

prezențe, Tiberiu Ceia s-a făcut dorit
și apreciat pentru remarcabilul său
repertoriu bănățean
Polina Manoilă, copilul de suflet al
Mariei Lătărețu, pe care a sprijinit-o
direct în frumoasa carieră artistică
Emilia Bubulac, gorjeanca noastră din

Capitală, o prezență frecventă atât ca Gheorghe Roșoga, artist faimos,
solist vocal, cât și ca membru în mai a participat ca invitat la
multe jurii ale festivalului foarte multe ediții ale festivalului
49
Dorin BROZBĂ
Dumitru Fărcaș, „Mister Taragot”, Drăgan Muntean,

marele artist apreciat foarte mult și de hunedoareanul îndrăgit atât de mult
gorjeni, a fost prezent la Târgu-Jiu de pe scena Festivalului de la Târgu-Jiu
câteva ori și în calitate de președinte al
festivalului
Modele de afișe ale Festivalului din anii 1980-1989

50

– Ediţia a VII-a, noiembrie 1991 –
Marele Premiu şi Trofeul Festivalului

Câştigător: Maria Lobonţ, judeţul Cluj
MARIA LOBONȚ, O NESTEMATĂ A CÂNTECULUI ARDELENESC
După aproape doi ani de la evenimentele din Decembrie 1989, Festivalul și-a reluat
cursul său obișnuit, scoțând la rampă un alt mare talent venit hăt, de departe, tocmai de
la Cluj. Cu fața mereu plină de un zâmbet cuceritor, cu vocea caldă și plină de triluri
duioase, Maria Lobonț, fătuca cea mărunțică, plecată cu multă încredere la Gorj de pe
Dealul Feleacului, a cucerit instantaneu întreaga suflare prezentă la acest festin folclo-
ric. Mai mult, pe lângă frumoasele aprecieri, și-a adjudecat și Marele Premiu, distincție
introdusă în premieră de către organizatori, precum și Trofeul Festivalului după care
tânjiseră o seamă de concurenți foarte, foarte valoroși, sosiți din toate colțurile țării.
Ocupația actuală: funcționar la Primăria Cluj-Napoca.
51
Dorin BROZBĂ
MARELE PREMIU ŞI TROFEUL FESTIVALULUI „MARIA LĂTĂREŢU”

Maria Lobonţ – Cluj – solistă vocală
PREMIUL I
Lenuţa Purja – Bistriţa – Năsăud – solistă vocală
Daniel Dan – Maramureş – instrumentist
PREMIUL II
Dan Necşa – Timiş – solist vocal
Alexandru Dachin – Teleorman – solist vocal
PREMIUL III
Victoriţa Lăcătuşu – Gorj – solistă vocală
Cristian Pomohaci – Bistriţa – Năsăud – solist vocal
Lenuța Purja, garanția autenticității

folclorului năsăudean
Alexandru Dachin,
un mare talent care a plecat
prea devreme pe drumul eternității
52
Dirijorul Constantin Arvinte, un profesionist desăvârșit,

o acompaniază pe Victorița Lăcătușu, în anul 1991
Cristian Pomohaci,
simbolul modestiei și al autenticității Marin Ghiocel, regretatul dirijor
de la Ansamblul Artistic „Doina
Gorjului” , din anii 1990-2000, a
susținut muzical sute de concurenți
pe scena Festivalului de la Târgu-Jiu
53
Dorin BROZBĂ

– Ediţia a VIII-a, noiembrie 1993 –

Câştigător: Victoriţa Lăcătuşu, judeţul Gorj
VICTORIȚA LĂCĂTUȘU, VOCEA CARE ÎNSENINEAZĂ SUFLETE
Gorjeancă get-beget, cu o vocație vădită și un talent nativ de a interpreta într-un stil

inimitabil cântecului popular autentic, Victorița Lăcătușu s-a întrecut pe sine într-un
moment important al carierei sale, reușind să farmece și să entuziasmeze întreg audito-
riul. De fapt, chiar de atunci, după câștigarea Marelui Premiu, a început și ascensiunea
sa artistică, fiind mai mereu o favorită a posturilor de radio, de televiziune, precum și a
studiourilor de înregistrări.
Ocupația actuală: solistă a Ansamblului Artistic Profesionist „Doina Gorjului”.
54

PREMIUL I
Petrică Mâţu Stoian – Mehedinţi – solist vocal
Gheorghe Opriş – Maramureş – instrumentist
PREMIUL II
Graţian Bădescu – Argeş – solist vocal
Anatol Nunu – Chişinău (Republica Moldova) – instrumentist
PREMIUL III
Rodica Angelescu – Bucureşti – solistă vocală
Gheorghiţă Rizea – Bucureşti – instrumentist
PREMII SPECIALE
Camelia şi Cristina Chirilov – Chişinău (Rep. Moldova) – instrumentiste
Cristina Giuvelescu – Gorj – solistă vocală
Voichiţa Nemeş – Maramureş – solistă vocală
Marilena Baba – Alba – solistă vocală
Cristian Pomohaci – Bistriţa-Năsăud – solist vocal
Momentul acordării Marelui Premiu și a Trofeului Festivalului

tinerei Victorița Lăcătușu, în anul 1993
55
Dorin BROZBĂ
Petrică Mâțu Stoian, o rețetă a

succesului, în orice zonă a țării
Cristina Giuvelescu, o iubitoare

necondiționată a cântecului gorjenesc
Victor Tița, cunoscut interpret

al cântecului gorjenesc, s-a ocupat
direct de organizarea festivalului Veta Biriș, încântătoarea mesageră
în edițiile 1991 și 1993 a cântecului din Ardeal
56

– Ediţia a IX-a, decembrie 1996 –

Câştigător: Angelica Mirea, judeţul Gorj
ANGELICA MIREA,
O GARANȚIE CERTĂ A CÂNTECULUI GORJENESC
De această dată, deși în competiție intraseră concurenți foarte valoroși din întreaga
țară, a fost rândul unei alte gorjence tinere și talentate să obțină laurii supremi ai festi-
valului. Diferența care a separat-o pe Angelica Mirea de ceilalți a fost calitatea deose-
bită a repertoriului, precum și glasul curat și melodios care ne-a reamintit de existența
tumultuoasă a suferințelor și a iubirilor noastre din veacurile strămoșești.
Ocupația actuală: profesor de muzică la Liceul Teologic Târgu-Jiu.
57
Dorin BROZBĂ

Angelica Mirea – Gorj – solistă vocală
PREMIUL I
Marieta Ion – Brăila – solistă vocală
Maria Ariton – Vaslui – solistă vocală
Daniel Dan – Maramureş – instrumentist
PREMIUL II
Victoriţa Cică – Dolj – solistă vocală
Vasile Chişiu – Sibiu – solist vocal
Ştefan Pitulice – Dolj – instrumentist
PREMIUL III
Cristina Giuvelescu – Gorj – solistă vocală
Ion Drăgan – Gorj – solist vocal
Laviniu Păducel – Gorj – instrumentist
PREMII SPECIALE
Angelica Bălaşa – Gorj – solistă vocală
Gabriela Ilinca – Argeş – solistă vocală
Florina Pârvănel – Caraş-Severin – solistă vocală
Nicolae Gâlcescu – Gorj – instrumentist
Daniel Preduşel – Bucureşti – instrumentist
Constantin Gaciu – Olt – instrumentist
Ion Magheru – Mehedinţi – instrumentist
Binecunoscutul Dan Diaconescu s-a dovedit

a fi un fan al Mariei, prin emisiunile realizate
la postul său de televiziune
58
Prof. univ. dr. Gheorghe Oprea,

un bun prieten al gorjenilor și un
participant valoros în juriul mai
Afișul Festivalului din anul 1996 multor ediții ale festivalului
Poetul George Țărnea, eruditul om Anica Ganțu, o prezență

de litere vâlcean, a fost prezentatorul încântătoare la mai multe
festivalului din anul 1996 spectacole de gală ale Festivalului
59
Dorin BROZBĂ
Matilda Pascal Cojocărița, un succes

sigur pe scena gorjeană a festivalului
Valoare și farmec a dovedit la

Târgu-Jiu întotdeauna și cunoscuta
bucovineancă Margareta Clipa
Ion Drăgan, unul dintre gorjenii Victorița Cică, o strălucită interpretă

cu „priză” la marele public a cântecului din ținutul Doljului
60
În anul 1996, un juriu competent și exigent, avându-le în prim plan pe Angela

Moldovan, Ana Pacatiuș, Maria Ciobanu, Roxana Gibescu și Angela Buciu
Prof. Nicolae Mischie, fostul Gelu Stan, realizator de emisiuni

președinte al Consilului Județean la Radio Timișoara, fost dirijor al
Gorj, s-a ocupat direct și îndeaproape Ansamblului Artistic „Banatul”, un
de organizarea Festivalului din edițiile profesionist recunoscut și apreciat în
1996, 1998, 2000 și 2002 juriul festivalului
61
Dorin BROZBĂ

– Ediţia a X-a, iunie 1998 –

Câştigător: Steliana Sima, judeţul Olt
STELIANA SIMA, VOCEA DE AUR A NEMURIRII OLTENEȘTI
Față de edițiile precedente ale Festivalului, de astă dată autoritățile administrative și

culturale ale Gorjului au decis, din motive nu prea bine cunoscute, ca regalul folcloric
dedicat Mariei Lătărețu să se desfășoare vara, în luna iunie, deci nu în toamnă, ca odini-
oară. Mai mult, particularitatea acestui concurs a constat doar în participarea soliștilor
profesioniști. Așadar, nici nu e de mirare că, pe scena amenajată în Piața Revoluției
din Târgu-Jiu, s-au perindat o seamă de nume sonore ale folclorului, care, într-un final,
i-au dat întâietate binecunoscutei Steliana Sima, reprezentantă a județului Olt. Vocea
sa caldă și distinctivă, plină de armonii muzicale, prezența scenică de excepție, precum
și eleganța dovedită în stilul de interpretare al cântecelor au fost atuurile principale
care au făcut diferența față de ceilalți foarte buni competitori prezenți atunci în capitala
Gorjului.
Ocupația actuală: comisar în Ministerul Administrației Publice și Internelor, direc-
tor al Ansamblului Artistic Profesionist „Ciocârlia” din București.
62

Steliana Sima – Olt – solistă vocală
PREMIUL I
PREMIUL II
Constantin Măgureanu – Olt – solist vocal
PREMIUL III
Viorica Telcean – Bistriţa-Năsăud
PREMII SPECIALE
Niculina Stoican – Mehedinţi – solistă vocală
Livia Harpa – Cluj – solistă vocală
Niculina Stoican, garanția succesului Constantin Măgureanu,

pe scenă și în viață glasul mieros al ținutului Romanați
63
Dorin BROZBĂ
Prof. Marioara Murărescu,

o prietenă apropiată a gorjenilor,
este realizatorul de televiziune
care a promovat cel mai mult
festivalul de la Târgu-Jiu
În anul 1998, Poșta Română a emis un timbru cu portretul artistei

64

– Ediţia a XI-a, decembrie 2000 –

Câştigător: Georgiana Bârsac, judeţul Gorj
GEORGIANA BÂRSAC, GLASUL NEAOȘ AL CÂNTECULUI GORJENESC
Gorjeancă get-beget, Georgiana Bârsac s-a prezentat cu mari speranțe la acest con-
curs, reușind să iasă în evidență prin stilul său interpretativ, cu marcă proprie, fapt ce nu
i-a lăsat indiferenți nici pe specialiștii din juriu, și nici pe oamenii de rând, mari amatori
de cântec neaoș gorjenesc. Acestor calități alese li s-au alăturat frumusețea costumului
popular, precum și farmecul inocent al tinereții care, într-un final, au ajutat-o decisiv la
câștigarea Marelui Premiu.
Ocupația actuală: solistă a Ansamblului Artistic Profesionist „Doina Gorjului”.
65
Dorin BROZBĂ

Georgiana Bârsac – Gorj – solistă vocală
PREMIUL I
Maria Pâşlea – Caraş – Severin – solistă vocală
Bujor Polhac – Timiş – instrumentist
PREMIUL II
Lavinia Bârsoche – Dolj – solistă vocală
Mădălin Barangă – Gorj – instrumentist
Ion Drăgan – Gorj – solist vocal
PREMIUL III
Aurelia Sanda – Gorj – solistă vocală
Constantin Gaciu – Olt – instrumentist
PREMII SPECIALE
Daniela Marcu – Harghita – solistă vocală
Constantin Lătăreţu – Gorj – solist vocal
Maria Pâşlea,
grație, siguranță și talent în
interpretarea folclorului cărășean
Mădălin Barangă, un virtuoz
al viorii și al cântecului gorjenesc
66
Constantin Lătărețu,
un urmaș de nădejde al faimoșilor
lăutari gorjeni de odinioară
Aurelia Sanda, o bună interpretă a
cântecului gorjenesc autentic
Liviu Dafinescu, regretatul director

Gabriela Rusu Păsărin, realizator de al Ansamblului Artistic Profesionist
emisiuni folclorice la Radio „Oltenia” „Doina Gorjului”, a fost organizatorul
Craiova, o permanentă prezență la principal a patru ediții ale festivalului:
ultimele ediții ale festivalului în 1996, 1998, 2000 și 2002
67
Dorin BROZBĂ

– Ediţia a XII-a, noiembrie 2002 –

Câştigător: Viorica Macovei, judeţul Suceava
VIORICA MACOVEI, MÂNDRIA CÂNTECULUI MOLDOVENESC
Veselă, sigură pe sine, surâzătoare, prezență scenică de excepție, plină de inventi-

vitate, cu repertoriul bine ales, iată doar o parte din… armele aduse la Târgu-Jiu din
„Sușeava”, de foarte tânăra Viorica Macovei, care a produs o simpatie deosebită tuturor
celor prezenți la acea vreme în sala de concurs. Cum era firesc, până la urmă, deși în
competiție se aflau și alți concurenți cu pretenții deosebite, tânăra din Mănăstirea Hu-
mor a câștigat pe merit Marele Premiu și Trofeul Festivalului.
Ocupația actuală: colaborator de succes al Televiziunii Române, al Ansamblului Ar-
tistic Profesionist „Ciprian Porumbescu” din Suceava și al Ansamblului Artistic Profe-
sionist „Ciocârlia” din București.
68

Viorica Macovei – Suceava – solistă vocală
PREMIUL I
Georgel Nucă – Vâlcea – solist vocal
Mădălin Barangă – Gorj – instrumentist
PREMIUL II
Florin Mariş – Cluj – solist vocal
Gelu Voicu – Teleorman – instrumentist
PREMIUL III
Silvana Râciu – Teleorman – solistă vocală
Vasilică Bălan – Gorj – instrumentist
PREMII SPECIALE
Marcela Anca Unguraş – Hunedoara – solistă vocală
Elisabeta Vasile – Gorj – solistă vocală
Mariana Susca – Maramureş – solistă vocală
Camelia Nebancea – Gorj – solistă vocală
Rodica Popa Comaniciu – Sibiu – solistă vocală
Camelia Mihali – Maramureş – solistă vocală
Georgel Nucă, maestrul cântecului de

pe meleagurile vâlcene
Gelu Voicu, simbolul frumuseții

și al valorii foclorului teleormănean
69
Dorin BROZBĂ
Elisabeta Vasile, o prietenă a modestiei Silvana Râciu, o emblemă de

și a cântecului autentic necontestat a cântecului teleormănean
Afișul din anul 2002 al festivalului

70

– Ediţia a XIII-a, noiembrie 2006 –

Câştigător: Mirela Constantin, judeţul Gorj
MIRELA CONSTANTIN, VOCEA DORURILOR GORJENEȘTI
După o incredibilă și nedorită pauză de peste patru ani, Festivalul de la Târgu-Jiu

revine în prim-planul manifestărilor folclorice ale țării, reușind să atragă foarte mulți
concurenți de vârste fragede, plini de ambiția de a face performanță.
La fel ca în alte multe ocazii, fetele au fost și de astă dată favoritele principale,
dintre ele distingându-se de departe gorjeanca Mirela Constantin, care a uimit asistența
prin trilurile sale de tânără ciocârlie, amintindu-ne cumva de celebrele Maria Lătărețu,
Maria Ciobanu sau Maria Apostol. Câștigarea Marelui Premiu de către Mirela a încu-
nunat într-un fel tradiția artistică a familiei care, exact cu 23 de ani înainte, cucerise
Premiul întâi la Festival prin tatăl său, cunoscutul instrumentist Ilie Constantin.
Ocupația actuală: solistă la Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului”.
71
Dorin BROZBĂ

Mirela Constantin – Gorj – solistă vocală
PREMIUL SPECIAL AL JURIULUI

Lavinia Goste – Satu Mare – solistă vocală
PREMIUL I
Marioara Vlăduța Lupău – Sălaj – solistă vocală
Delia Barbu – Mehedinţi – solistă vocală
PREMIUL II
Angelica Flutur – Suceava – solistă vocală
Ciprian Zapota – Arad – solist vocal
PREMIUL III
Andreea Faur – Cluj – solistă vocală
Nicoleta Lăcătuşu – Gorj – solistă vocală
MENŢIUNE
Olguţa Berbec – Gorj – solistă vocală
Izabela Tomiţa – Dolj – solistă vocală
SOLIŞTI INSTRUMENTIŞTI
PREMIUL I
Marius Zorilă – Giurgiu – vioară
Ioan Sabo – Satu Mare – taragot
PREMIUL II
Lucia Diţă – Mehedinţi – caval
Flaviu Dan – Maramureş – vioară
PREMIUL III
Mihăiţă Strinu – Gorj – vioară
Loredana Streche – Olt – nai
MENŢIUNE
Marius Dumitrana – Olt – caval
Ion Stăncioi – Hunedoara – vioară
72
Lavinia Goste (Satu-Mare) și Marius

Zorilă (Teleorman), doi tineri frumoși Vlăduța Lupău, o sălăjeancă ce
și talentați, deveniți între timp o farmecă și subjugă iubitorii de foclor
familie reușită
Delia Barbu,
Angelica Flutur, marea speranță o mehedințeancă talentată și
a foclorului moldovenesc bine apreciată de marele public
73
Dorin BROZBĂ
Olguța Berbec, un renumit ambasador

al cântecului muntenesc din Mehedinți
Nicoleta Lăcătușu, o gorjeancă

îndrăgostită de frumusețea și de
autenticitatea cântecului strămoșesc
Loredana Streche, o voce tulburătoare

Izabela Tomița, o suavă și talentată căreia i se adaugă talentul de a fi un
interpretă a cântecului oltenesc ucenic desăvârșit și al naiului
74
Secvență din concursul desfășurat în ediția 2006
Ioana Lătărețu și Dorin Brozbă, la Festivalul din toamna lui 2006
75
Dorin BROZBĂ

– Ediţia a XIV-a, noiembrie 2007 –

Câştigător: Maria Beatrice Băndoiu, judeţul Gorj
MARIA BEATRICE BĂNDOIU,

O FĂGĂDUINȚĂ A SUCCESULUI ȘI A PERFORMANȚEI
Considerată de specialiști ca fiind cel mai bun produs al Școlii Populare de Artă din
Târgu-Jiu, din ultimii 20 de ani, Maria Beatrice Băndoiu a primit o dispensă din partea
organizatorilor și a juriului să participe în concursul din 2007, la vârsta de doar 15 ani
și 10 luni. Deși unii nu o creditau cu șanse reale în disputa cu cei mai… mari, trecuți
de 16 ani, realitatea din timpul competiției a demonstrat că mezina știe bine ce însemnă
cântecul popular adevărat, demonstrând prin glasul dulce, de micuță privighetoare, să
arate că Gorjul este un izvor nesecat de mari talente. Mai mult, de astă dată, pe lângă
merituoasa performanță de câștigare a Marelui Premiu, Maria Beatrice, cu vârsta ei
fragedă, a stabilit un record care, probabil, cu greu va fi egalat vreodată.
Ocupația actuală: studentă la Academia Națională de Muzică București și colabora-
tor al Ansamblului Artistic Profesionist „Doina Gorjului”.
76

Maria Beatrice Băndoiu – Gorj – solistă vocală

Ionuţ Rotar – Satu-Mare – solist vocal
PREMIUL I
Alexandru Brădăţan – Suceava – solist vocal
Adela Şanta – Maramureş – solistă vocală
PREMIUL II
Stana Stepanescu – Caraş-Severin – solistă vocală
Viorica Lupu – Chişinău, Republica Moldova – solistă vocală
PREMIUL III
Raluca Ristea – Argeş – solistă vocală
Angelica Flutur – Suceava – solistă vocală
PREMIUL SPECIAL AL FAMILIEI MARIA LĂTĂREŢU

Romina Nemeş – Bihor – solistă vocală
MENŢIUNE
Marinela Bălaşa – Dolj – solistă vocală
Valentin Sanfira – Gorj – solist vocal
Nicuşor Micşoniu – Mehedinţi – solist vocal
Mihaela Pop – Mureş – solist vocal
PREMIUL I
A fost redistribuit la secţiunea solişti vocali
PREMIUL II
Ştefan Moacă – Mehedinţi – trompetă
Ştefan Pitulici – Dolj – vioară
PREMIUL III
Cristian Chiru Blondea – Gorj – vioară
Vasile Godja – Maramureş – vioară
77
Dorin BROZBĂ
Alexandru Brădățan, Stana Stepanescu, o voce

un reprezentant de nădejde incontestabilă a folclorului bănățean
al cântului și al portului bucovinean
Viorica Lupu, fata plină de farmec și

talent, care ne-a bucurat inimile și ne-a
încântat sufletul cu nestematele folclorice Romina Nemeș, un truditor talent al
ale românilor de dincolo de Prut cântecului bihorean
78
Nicușor Micșoniu,
un mehedințean autentic și cu mult
Valentin Sanfira, unul dintre foarte succes la iubitorii de folclor
puținii băieți din Gorjul Măriilor, care
a reușit să se distingă prin cântec
Laureații Festivalului
„Maria Lătărețu”, ediția 2007
Ștefan Moacă, un talent ce ne aduce

aminte de mentorul său, celebrul
trompetist Constantin Gherghina
79
Dorin BROZBĂ

– Ediţia a XV-a, noiembrie 2008 –

Câştigător: Alexandra Bleaje, judeţul Gorj
ALEXANDRA BLEAJE,
FARMECUL DEOSEBIT AL CÂNTECULUI PASTORAL
De o bună bucată de vreme, soliștii cu mare personalitate ai cântecului pastoral

s-au împuținat foarte mult, poate și din cauză că nu oricine are talentul de a izbândi
în carieră, abordând un asemena stil muzical pretențios. Poate pentru a ne contrazice
observațiile, gorjeanca Alexandra Bleaje s-a prezentat la festival cu un repertoriu bine
ales, care le-a reamintit celor prezenți de inegalabila sibiancă Lucreția Ciobanu, doam-
na distinsă a cântecului pastoral românesc. Glasul Alexandrei curat și melodios, hărăzit
parcă să ne facă să trăim în lumea mirifică a stânelor, a păstorilor harnici și rumeni la
față, a câmpiilor cu flori și a izvoarelor de apă reci și cristaline, a fost suficient și con-
vingător pentru ca juriul să decidă o câștigătoare incontestabilă.
Ocupația actuală: studentă la Facultatea de Litere, Universitatea „Constantin Brâncuși”
Târgu-Jiu, colaborator al Ansamblului Artistic Profesionist „Doina Gorjului”.
80
MARELE PREMIU
NU S-A ACORDAT
PREMIUL I
Alexandra Bleaje – Gorj – solistă vocală
PREMIUL II
Bogdan Cioran – Vâlcea – solist vocal
PREMIUL III
Cosmin Popa – Timiş
PREMIUL SPECIAL AL ANSAMBLULUI ARTISTIC PROFESIONIST

„DOINA GORJULUI”
Alexandru Tărăţeanu – Ucraina – solist vocal
Elena Marinovo – Bulgaria – solistă vocală
Elena Lupu – Republica Moldova – solistă vocală
MENŢIUNI
Ancuţa Corlăţan – Suceava – solistă vocală
Virginia Irimuş – Maramureş – solistă vocală
Romina Nemeş – Bihor – solistă vocală
Ionuţ Apătrăchioaie – Hunedoara – solist vocal
PREMIUL SPECIAL AL ASOCIAŢIEI CULTURALE „MARIA LĂTĂREŢU”

DIN BĂLCEŞTI
Zina Ghiţulescu – Argeş – solistă vocală
PREMIUL SPECIAL AL FAMILIEI MARIEI LĂTĂREŢU

Nicuşor Micşoniu – Mehedinţi – solist vocal
PREMIUL I
Mircea Ardelean – Timiş
PREMIUL II
Loredana Streche – Olt
Horia Pondriche – Hunedoara
PREMIUL III
Marin Alexandru – Botoşani
Vlad Paşca – Satu- Mare
81
Dorin BROZBĂ
MENŢIUNI
Marian Argint – Gorj
Ionuţ Cârstea – Argeş
Maria Constantin – Gorj
Radu Nemeş – Bihor
Bogdan Cioran, un tânăr „baci”

al cântecului pastoral neaoș
Cosmin Popa, bănățeanul cu dulce

grai din ținutul timișean
82
Mircea Ardelean, un bănățean Ancuța Corlățan (Suceava) și Virginia

desăvârșit într-ale instrumentelor Irimuș (Maramureș), două tinere
muzicale talente care vor face multă vreme fală
zonelor folclorice de unde provin
Horia Pondriche, tânărul ce Maria Constantin,

întruchipează ambiția și talentul de una din certitudinile care atestă că
a fermeca auditoriul cu taragotul acordeonul încă este pe mâini... sigure
83
Dorin BROZBĂ
Vlad Pașca, un maestru distinct al Marian Argint, un tânăr pentru care

strunelor ceterei sale fermecate vioara nu are prea multe secrete
Sânziana Pop, directorul revistei „Formula As”, şi Marius Tucă,

directorul cotidianului „Jurnalul Naţional”, au oferit spaţii generoase
pentru materialele dedicate neuitatei Maria Lătăreţu
84

– Ediţia a XVI-a, noiembrie 2009 –

Câştigător: Bogdan Toma, judeţul Hunedoara
BOGDAN TOMA, UN DISTINS MESAGER

AL CÂNTECULUI PĂDURENILOR
Descoperit pe când cânta la doar zece anișori, de însuși celebrul Drăgan Muntean,
micuțul Bogdan Toma a avut șansa și norocul să fie în preajma binecunoscutului artist
vreme de doi ani, până la nedreapta sa dispariție din primăvara lui 2002. De atunci, zi
de zi, an de an, Bogdan a urmat cu fidelitate sfaturile marelui său mentor, ajungând
între timp un distins mesager al cântecului pădurenilor din Hunedoara.
Festivalul de la Târgu-Jiu i-a dat un bun prilej să-și pună în valoare tot ceea ce a
învățat, iar glasul său înduioșător și frumusețea portului hunedorean l-au recomandat
din plin pentru adjudecarea merituoasă a Marelui Premiu.
Ocupația actuală: student la Facultatea de Inginerie Hunedoara și la Facultatea de
Drept „Lucian Blaga” din Sibiu.
85
Dorin BROZBĂ
MARELE PREMIU ȘI TROFEUL FESTIVALULUI

Bogdan Toma – Hunedoara – solist vocal
PREMIUL I
Zina Ghițulescu – Argeș – solistă vocală
Mihai Marian Magheru – Mehedinți – instrumentist
PREMIUL II
Amelia Cârciu – Gorj – solistă vocală
Alexandru Marin – Botoșani – instrumentist
PREMIUL III
Lucreția Goacea – Vâlcea – solistă vocală
Ionuț Cârstea – Argeș – instrumentist

Mihai Călău – Gorj – instrumentist
Marian Argint – Gorj – instrumentist
MENȚIUNI
Diana Cârlig – Maramureș
Alin Trocan – Teleorman
Dan Flavius – Maramureș
PREMIUL FAMILIEI MARIEI LĂTĂREȚU

Milena Țăran – Timiș
Celebrul Gheorghe Verman (Radio

România, rubrica „Antena Satelor”),
a realizat sute de emisiuni dedicate
„privighetorii”
86
Zina Ghițulescu, interpreta cu mult Amelia Cârciu, o voce cristalină

farmec a cântecului din Muntenia ce ne amintește deseori de celebra
Maria Apostol
Diana Cârlig, una din vocile de

excepție ale folclorului maramureșean
87
Dorin BROZBĂ

– Ediţia a XVII-a, noiembrie 2010 –

Câştigător: Alina Emilia Dorobanţu, judeţul Olt
ALINA EMILIA DOROBANȚU,

URMAȘA DE LA OLT A MARIEI LĂTĂREȚU
Contrar obiceiului de până atunci, când la Târgu-Jiu veneau să concureze de regulă

interpreți anonimi, de această dată, deși avea doar 17 ani, reprezentanta Oltului era deja
aureolată de câștigarea unor alte importante concursuri folclorice din țară. La ora con-
cursului propriu-zis, prin prezența scenică deosebită, prin vocea suavă și bine antrenată
în atingerea celor mai sensibile vibrații melodice, Alina Emilia Dorobanțu a dobândit
Marele Premiu al Festivalului, cu aprecieri unanime, fiind considerată de unii membri
ai juriului ca un fel de bravă urmașă de la Olt a Mariei Lătărețu !
Ocupația actuală: elevă în clasa a XII-a la Colegiul Național „Radu Greceanu” din
Slatina, colaborator al Ansamblului Artistic Profesionist” Doina Oltului” din localitate
și al Ansamblului Artistic Profesionist „Ciocârlia” din București.
88
MARELE PREMIU ȘI TROFEUL FESTIVALULUI

Alina Emilia Dorobanțu – Olt – solistă vocală
PREMIUL I
Diana Istudor – Gorj – solistă vocală
Ilie Caraș – Ucraina – solist vocal
Adrian Lucaci – Hunedoara – instrumentist
PREMIUL II
Zorina Bălan – Olt – solistă vocală
Ioana Urs – Bihor – solistă vocală
Ștefan Andreescu – Gorj – instrumentist
PREMIUL III
Luciana Ene – Gorj – solistă vocală
Gabriel Dumitru – Argeș – solistă vocală
Mirel Chiru – Gorj – instrumentist
MENȚIUNI
Florin Boita – Timiș
Daniel Pop – Sălaj
Emanuela Mândrilă – Suceava
Vasile Cotoș – Suceava
Mădălina Ursachi – Neamț

Eugenia Horoba – Bistrița
Amelia Uruc – Prahova
Iulian Urlea – Giurgiu
Georgiana Marina – Satu-Mare
Alina Ceuca – Bistrița-Năsăud
PREMIUL FAMILIEI MARIEI LĂTĂREȚU

Teodora Pană – Gorj
89
Dorin BROZBĂ
Zorina Bălan, o autentică și talentată

reprezentantă a județului Olt
Diana Istudor, o gorjeancă ambițioasă,

ce se aseamănă cu dulceața în glas
a neuitatei Maria Apostol
Ioana Urs, fata minunată care ne

reamintește prin stilul interpretativ de Gabriel Dumitru, o voce caldă și de
celebrele Florici bihorene apreciat a folclorului argeșean
90
Luciana Ene, o voce rară și deosebită

care ne mai alină dorul de celebrele
Maria Lătărețu și Maria Apostol
Alina Ceuca, un glas distins care ne

întoarce adesea în lumea de basm a
poemelor de neuitat ale lui George Coșbuc
În bătătura Casei-muzeu „Maria Lătărețu” de la Bălcești, noiembrie 2010:

Oana Lianu, Roxana Gibescu, Elise Stan, Eugenia Florea,
Ioana Lătărețu, Maria Loga și Claudia Torop
91
Dorin BROZBĂ
Prof. Marcel Parnica, dirijor Prof. Aurel Blondea, dirijor

al Ansamblului Artistic Profesionist la Ansamblul Artistic „Doina
„Doina Gorjului” și un bun prieten al Gorjului”, un ajutor de nădejde
concurenților de la festival pentru tinerii concurenți
Codruța Florescu, cunoscut realizator Prof. Pompiliu Ciolacu,

de televiziune și prezentator de succes un prezentator sigur al mai multor
pe scena Festivalului ediții ale Festivalului
92
PRINCIPALII ORGANIZATORI
ŞI SUSŢINĂTORI AI
FESTIVALULUI „MARIA LĂTĂREŢU”
Dr. ing. Ion Călinoiu, Dr. ing. Florin Cârciumaru,

președintele Consiliului Județean Gorj primarul municipiului Târgu-Jiu
Dr. ing. Vasile Râbu, Ing. Radu Angheloiu

vicepreședintele Consiliului Județean vicepreședintele Consiliului Județean
93
Dorin BROZBĂ
Dr. Dumitru Hortopan,

Prof. Ion Cepoi, directorul Centrului directorul Muzeului Județean Gorj
Județean pentru Conservarea și
Promovarea Culturii Tradiționale Gorj
Jr. Ion Ghițulescu, directorul artistic

al Ansamblului „Doina Gorjului”
Iulian Malea, omul care lucrează în
cultura gorjeană de peste patru decenii
94
Alexandru Păsărin, președintele Ligii

Ing. Viorel David, managerul general „Fiii Gorjului” București,
al SC ARTEGO SA Târgu-Jiu, un unul dintre sponsorii importanți ai
sprijin generos al festivalului Festivalului de la Târgu-Jiu
Ing. Sabin Stamatescu, Ec. Daniel Ijac, directorul

vicepreședintele Ligii „Fiii Gorjului”, Casei de discuri „Ijac Music
un susţinător de nădejde al Production”, un sponsor de bază al
Festivalului de la Târgu-Jiu mai multor ediții ale festivalului
95
Dorin BROZBĂ
Carol Landt, omul de calitate germană Gruia Streinu, un regretat om

din sistemul de cultură al Gorjului de afaceri care a sponsorizat cu
generozitate festivalul în anii 1996-2000
Jr. Gheorghe Porumbel, directorul Prof. Viorel Gârbaciu, directorul

Ansamblului Artistic Profesionist Școlii Populare de Artă Târgu-Jiu şi al
„Doina Gorjului” Ansamblului Artistic
„Maria Lătăreţu”
96
Renumita orchestră a Ansamblului Artistic „Doina Gorjului”, în plină evoluție

pe scena Festivalului „Maria Lătărețu”, dirijată de profesorul Marcel Parnica
Orchestra Ansamblului Artistic „Maria Lătărețu” al Școlii Populare de Artă

din Târgu-Jiu, dirijată de profesorul Adrian Luca
97
Dorin BROZBĂ
Tinerii realizatori de televiziune Aurelian Preda şi Paul Surugiu (Fuego) – autorii

unor emisiuni de mare popularitate dedicate privighetorii nepereche
Grupul folcloric „Bălceştii Mariei”, al Şcolii Populare de Artă Târgu-Jiu

98
CENTENARUL „MARIA LĂTĂREȚU”,

UN EVENIMENT UNIC ȘI DE NEUITAT,
PETRECUT ÎN CAPITALA GORJULUI
Așa cum era ușor de prevăzut, încă de la încheierea Festivalului Național de Fol-
clor al artistei de la Târgu-Jiu, din noiembrie 2010, gorjenii au început deja pregătirile
pentru manifestările culturale Centenar „Maria Lătărețu”, ce urmau să se desfășoare
încă din prima perioadă a anului 2011. Cu toate că în realizarea unui asemena proiect
generos nu s-au raliat și o seamă de instituții gorjene și naționale de cultură, totuși, prin
grija Muzeului Județean Gorj, reprezentat prin dr. Dumitru Hortopan, directorul său, a
lui Dorin Brozbă, autorul cărții de față, precum și a familiei celebrei artiste, semnalul
de începere a acestor acțiuni de suflet a fost demarat la data de 10 februarie 2011.
Festivitatea de deschidere a manifestărilor culturale Centenar „Maria Lătărețu”
s-a desfășurat în Salonul de Protocol al Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu
Gorj, într-un cadru distins, unde tronau laolaltă afișe ale concertelor Mariei Lătărețu,
dar și costumul în care era îmbrăcată artista, la ultimul spectacol din Româneștii
Botoșanilor.
În amintirea regretatei artiste, la ceas de sărbătoare, pe lângă alocuțiunile susținute
de importanți oameni ai spiritualității gorjene și naționale, Daria Trandafir, de 6 anișori,
Roxana Croitoru, de 11 ani, și Bianca Sârbu, de 13 ani, au interpretat cu glasul lor
copilăresc unele dintre cele mai cunoscute creații ale privighetorii, spre încântarea și
admirația tututror celor prezenți. Ca de obicei, așa cum o fac de fiecare dată când parti-
cipă la evenimente de o asemena importanță, deja consacratele Angelica Mirea sau Ma-
ria Beatrice Băndoiu, câștigătoarele Marelui Premiu al Festivalului „Maria Lătărețu”,
din edițiile 1996 și 2007, au dat frumusețe și valoare acestei întruniri folclorice, prin
vocea și stilul lor interpretativ de excepție.
Doamna inginer Ioana Lătărețu, nora celebrei artiste, a venit special de la București
pentru a fi prezentă la Centenarul distinsei dumneaei înaintașe. Domnia-sa nu a venit cu
mâna goală, ci cu un frumos tablou al Mariei, „un oaspete de la București”, așa cum l-a
prezentat chiar dânsa, dar și cu albumul „Colecția Colecțiilor”, o realizare de excepție a
cotidianului „Jurnalul Național”, pusă la dispoziția românilor de Marius Tucă și echipa
sa de ziariști.
Vizibil emoționată de cele văzute și trăite aici la Târgu-Jiu, Ioana Lătărețu, acum fi-
ind persoana în viață cea mai apropiată de Maria Lătărețu, le-a mărturisit celor prezenți
că acest eveniment este unic, chiar irepetabil, pe care nu-l va mai putea trăi niciodată.
„De altfel – a mai adăugat dânsa – pământul Gorjului s-a dovedit că este binecuvântat
de Dumnezeu prin faptul că în urmă cu o 100 de ani a adus pe lume o pasăre măiastră
care, printr-o muncă de titan, a reușit să devină un unicat al națiunii, prin bogata capo-
doperă folclorică lăsată moștenire generațiilor ce ne vor urma”…
99
Dorin BROZBĂ
Ioana Lătărețu, nora artistei, mereu o prezență stimulatoare pentru tinerii artiști
La Târgu-Jiu, în data de 10 februarie 2011 s-a inaugurat seria de manifestări

„Centenar Maria Lătărețu”. În fotografie, Dorin Brozbă, organizatorul festivității,
alături de patru minuni ale cântecului gorjenesc: Daria Trandafir, 6 anișori,
Roxana Croitoru, 11 ani, Bianca Sârbu, 13 ani și Maria Beatrice Băndoiu, 19 ani
100
Deși era grav bolnav, prolificul

și regretatul scriitor Alexandru
Doru Șerban, a ținut să fie prezent
la deschiderea manifestărilor din
Afișul editat la Târgu-Jiu, cu prilejul
februarie 2011
deschiderii manifestărilor „Centenar
Maria Lătărețu”, organizat de Dorin
Brozbă, autorul cărții, și de familia
artistei, la data de 10 februarie 2011
Diploma de excelență
acordată publicistului Dorin
Brozbă de către Consiliul
Județean Gorj, în semn
de prețuire pentru cele
trei decenii de activitate
neobosită depusă în slujba
promovării culturii și a
marilor personalități,
17 martie 2011
101
Dorin BROZBĂ
GORJENII, AMBASADORI
LA CENTENARUL „MARIA LĂTĂREȚU”
DE LA CHIȘINĂU
În perioada 29-31 martie 2011, sub înaltul patronaj al Societăţii culturale „Dor de
ţară”, la Chişinău, Republica Moldova, s-au desfăşurat câteva distincte manifestări
cultural-folclorice dedicate Mariei Lătăreţu, cea mai renumită cântăreaţă a plaiurilor
româneşti, de la naşterea căreia se vor împlini 100 de ani peste puţină vreme. Cu acest
fericit prilej, judeţul nostru i-a avut ca reprezentanţi în capitala moldavă pe Ioana şi
pe Mihai Lătăreţu, nora şi nepotul artistei, pe Dorin Brozbă, autorul cărţii biografice
a Mariei, cărora li s-au alăturat Maria Beatrice Băndoiu şi Loredana Streche, două
interprete talentate ale cântecului popular oltenesc, laureate de succes ale Festivalului
Naţional de Folclor „Maria Lătăreţu”, în ediţiile 2007, respectiv 2008.
Manifestarea folclorică Centenar „Maria Lătăreţu” a avut un caracter republican
şi a fost mediatizată intens pe cele mai importante canale de televiziune ale ţării ve-
cine, graţie domnului Ion Scutaru, directorul-adjunct al Liceului „Ion Creangă” din
Chişinău, principalul organizator al evenimentului, precum şi prin aportul oamenilor
de cultură moldoveni, implicaţi direct în studierea şi prezentarea folclorului autentic
românesc. Punctul culminant al acestei frumoase acţiuni culturale s-a înfăptuit în seara
zilei de joi, 31 martie 2011, în celebra sală de spectacole a Filarmonicii Naţionale „Ser-
ghei Lunchevici” din Chişinău, unde, în prezenţa a sute de spectatori, s-a desfăşurat un
spectacol folcloric de excepţie, intitulat sugestiv „Vă las cântecele mele”, reunind cele
mai reprezentative creaţii ale „Privighetoarei” naţiei, susţinut de Ansamblul de copii
„Dor-Doruleţ”al Liceului Teoretic „Ion Creangă”, de Orchestra Naţională „Mugurel”,
condusă de maestrul Ion Dascăl, artist al poporului, de artişti consacraţi ai folclorului
moldovenesc cum sunt Larisa Ungureanu, Ana Barbu, Constantin Rotaru, Silvia Za-
goreanu, Mihai Grosu sau Rodica Buhnă, precum şi de cele două reprezentante ale
noastre, Maria Beatrice Băndoiu şi de Loredana Streche, care au avut un succes imens
cu recitalurile prezentate, fiind răsplătite minute în şir cu ropote de aplauze din partea
publicului.
În final, merituoasele gazde au fost răsplătite cu frumoase premii ce au constat în
cărţi, în albume muzicale, în ziare şi în filme documentare din partea familiei Mariei
Lătăreţu, precum şi cu diplome de excelenţă acordate de Consiliul Judeţean Gorj şi de
către Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului”, înmânate de către publicistul
Dorin Brozbă, aflat pentru a patra oară într-o misiune culturală în capitala moldoveni-
lor de peste Prut.
102
Frumosul afiș de la Chișinău, Republica La Festivalul „Maria Lătărețu” de la

Moldova, din martie 2011, dă de veste Chișinău, din 30-31 martie 2011, Dorin
despre spectacolul omagial dedicat Brozbă, este încadrat de tinerele mesagere
Mariei Lătărețu, cu prilejul aniversării ale cântecului popular autentic, Loredana
a 100 de ani de la nașterea acesteia Streche și Maria Beatrice Băndoiu, invitate
special în capitala moldavă
Filarmonica de Stat „Serghei Lunchevici” din Chișinău, locul desfășurării

spectacolului omagial „Centenar Maria Lătărețu”, 31 martie 2011
103
Dorin BROZBĂ
Orchestra „Mugurel” din Chișinău, dirijată de prof. Ion Dascăl, a fost principalul
reprezentat al Festivalului „Maria Lătărețu”, desfășurat în fața unui public
select, în superba Sală de spectacole a Filarmonicii de Stat a Republicii Moldova
Doamna Ioana Lătărețu, nora artistei, îi premiază

pe minunații artiști moldoveni de dincolo de Prut
104
Dorin Brozbă îi înmânează domnului profesor Ion Scutaru,

directorul-adjunct al Liceului „Ion Creangă” din Chișinău și
principalul organizator al festivalului dedicat „privighetoarei”,
înscrisuri de onoare și apreciere, din partea Consilului Județean Gorj
Prof. Titu Nicolicescu şi

Mihaela Dobrescu sunt oamenii
care au realizat puntea de legătură a
gorjenilor cu oamenii de cultură din
Republica Moldova
105
Dorin BROZBĂ
FESTIVALUL COPIILOR „MARIA

LĂTĂREȚU”, UN SUCCES INCONTESTABIL
Sâmbătă, 13 august, de la ora 20 netrecute, în bătătura Casei-muzeu „Maria Lă-
tăreţu”, s-a desfăşurat prima ediţie a Festivalului copiilor „Maria Lătăreţu”, rezervat
copiilor între 6 şi 14 ani. După cum era uşor de anticipat, competiţia folclorică a micilor
concurenţi a fost deosebit de antrenantă, iar cei 19 copii care au trecut şi s-au întrecut
în faţa juriului şi a numerosului public spectator, au confirmat prin talentul şi valoarea
lor deosebită că folclorul românesc autentic va dăinui veşnic, indiferent de vitregiile
vremurilor şi nepăsarea celor dezinteresaţi de spiritualitatea românească adevărată.
Concursul a durat peste patru ore, fiind „pigmentat” deseori cu intervenţiile încu-
rajatoare a celor doi prezentatori ai evenimentului, Maria Beatrice Băndoiu, ea însăşi
un model artistic pentru aceşti minunaţi copii, precum şi de publicistul Dorin Brozbă,
inițiatorul și unul dintre organizatorii principali ai evenimentului amintit.
Puţin după miezul nopţii, exigentul juriu care i-a avut în componenţă pe Ioana
Lătăreţu, nora artistei, pe Mihai Lătăreţu, nepotul „privighetoarei”, pe Constantin Dâr-
văreanu, fondatorul Ansamblului „Nedeia” din Novaci, pe Mariana Medregan, preşe-
dintele Asociaţiei culturale „Maria Lătăreţu” din Bălceşti şi pe Victor Geogia, primarul
comunei Bengeşti-Ciocadia, i-a decis în unanimitate pe merituoşii câştigători. Astfel,
pe podium au urcat următorii: Roxana Croitoru, 11 ani – Premiul I şi Trofeul Festiva-
lului, Palatul Copiilor Târgu-Jiu, clasa profesor Emilia Drăgotoiu Nanu; Luiza Ciudin,
în vârstă de 11 ani – Premiul II, elevă a la Şcoala Populară de Artă Târgu-Jiu, clasa
profesor Camelia Argint; Larisa Cârlugea, de 10 ani, elevă la Palatul Copiilor Târ-
gu-Jiu, clasa profesor Emilia Drăgotoiu Nanu. Premiile oferite, cu valoare materială
consistentă, au fost acordate de familia artistei, care a fost impresionată puternic de
valoarea deosebită a urmaşilor pe linie artistică a celebrei dumneaei înaintaşe. Ceilalţi
16 competitori, printre care le amintim aici pe Milena Borcan, pe Bianca Sârbu, pe
Ștefania Coardă, pe Maria Bușoi, pe Nicolița Stoichin, pe Ștefania Cârstoiu, pe Daria
Trandafir, pe surorile Roxana, Ionela și Maria Rodocan, pe Costinela Gherghina, pe
Adina Zămalcă, pe surorile Gabriela și Floricica Gâlcă sau pe Andreea Ciungu, au fost
răsplătiţi cu diplome, cu frumoase cadouri, cu flori şi cu diverse sume băneşti, astfel
încât munca şi efortul lor depuse la vârste atât de fragede în slujba folclorului autentic
să dea roade excepţionale în viitorul apropiat.
Finalul frumoasei manifestări s-a încheiat emoţionant cu mult după miezul nopţii
de sâmbătă spre duminică, 14 august 2011, chiar în faţa Casei Măiastrei, cu intonarea
celebrului cântec „Vă las cântecele mele” interpretat „live” de micuţii concurenţi, cu
braţele încărcate de cadouri și de flori, alături de familia artistei, de părinţii lor, de pro-
fesori, precum şi de numerosul auditoriu care şi-a exprimat dorinţa ca astfel de frumoa-
se manifestări să fie realizate cât mai frecvent aici, la Bălceştii Mariei Lătăreţu.
106
Afișul de la prima ediție a Festivalului copiilor „Maria Lătărețu”,

august 2011, Bălcești
Ioana și Mihai Lătărețu, nora și nepotul celebrei artiste, principalii sponsori

ai Festivalului copiilor de la Bălcești, premiază pe ocupanta locului întâi,
merituoasa Roxana Croitoru, în vârstă de numai 11 ani, de la Palatul Copiilor
Târgu-Jiu, clasa prof. Emilia Drăgotoiu Nanu
107
Dorin BROZBĂ
Roxana Croitoru, 11 ani Luiza Ciudin, 11 ani
Larisa Daniela Cârlugea, 10 ani Ștefania Coardă, 11 ani

108
Bianca Sârbu, 13 ani Roxana Elena Rodocan, 6 ani
Daria Trandafir, 6 ani Maria Bușoi, 10 ani

109
Dorin BROZBĂ
Adina Elena Zămalcă, 13 ani Costinela Gherghina, 13 ani
Milena Maria Borcan, 12 ani Ștefania Cârstoiu, 12 ani

110
Maria Cristina Rodocan, 13 ani Nicolița Stoichin, 12 ani
Ionela Trandafir, 15 ani Andreea Loredana Ciungu, 15 ani

111
Dorin BROZBĂ
Maria Beatrice Băndoiu, un debut

Ionela Diana Rodocan, 12 ani fericit în calitatea de prezentator
Solomon Guțu, din Bumbești-Jiu, este

omul care a contribuit cel mai mult
la ctitorirea Casei-muzeu „Maria
Lătărețu”, precum și la ridicarea
Surorile Gabriela Laura Gâlcă, 8 singurului bust din țară al artistei,
ani,și Andreea Floricica Gâlcă, 10 ani aflat în Bălcești, localitatea ei natală
112
În miez de noapte, în bătătura de la Bălcești, micuții concurenți, alături de

organizatori, de profesori și de părinți, au încheiat prima ediție a Festivalului copiilor,
interpretând cu emoție împreună celebra creație a artistei „Vă las cântecele mele...”
Autorul cărții, pe prispa casei Mariei Lătărețu,

alături de două talentate copile, autentice mesagere ale cântecului popular:
Maria Beatrice Băndoiu și Adnana Dinea, în anul 2009
113
Dorin BROZBĂ
11 noiembrie 2010: Ion Călinoiu, președintele Consiliului Județean Gorj, Ioana

Lătărețu, nora artistei, și Dumitru Hortopan, directorul Muzeului Județean
Gorj, taie panglica tradițională ce consfințește trecerea Casei-muzeu „Maria
Lătărețu” în administrarea celei mai importante instituții a județului
Gazetarii de la „Jurnalul Naţional”, coordonaţi de Carmen Anghel,

într-o vizită de documentare la casa-muzeu „Maria Lătăreţu”
114
FAMILIA MARIEI LĂTĂREȚU,

UN MODEL DE CONDUITĂ,
DE RESPECT ȘI DE SERIOZITATE
Trecerea în eternitate a Mariei Lătărețu, la o vârstă când încă mai putea să înscrie
multe pagini frumoase pentru perenitatea folclorului românesc, a fost o lovitură grea
și pentru familia dânsei, mai ales că doar cu vreo câteva luni înainte, trecuse în dreapta
Domnului și Tică Lătărețu, un soț și un părinte de o calitate sufletească deosebită.
La vremea respectivă, în toamna lui 1972, ca unici moștenitori și urmași ai artistei
au rămas doar Ion Lătărețu, fiu, Ioana Lătărețu, noră, și Mihai Lătărețu, nepot. Cu toate
că în anii ce-au urmat, preț de patru decenii, pe la anumite spectacole, prin emisiuni de
radio și de televiziune, prin presă sau cu prilejul unor evenimente culturale, au apărut la
…rampă fel de fel de „copii”, de „nepoți” , de „cumnați” și de „veri primari” ai celebrei
artiste, cu scopul vădit de a-și face…popularitate, până la urmă, în timp, aceste asocieri
nu au compensat lipsa de valoare în muzică a unor astfel de histrioni.
Față de mulți alți urmași de mari celebrități, familia artistei nu și-a propus niciodată
să trăiască doar din faima și din câștigurile ilustrei sale predecesoare. Unicul dumneaei
fiu, Ion Lătărețu, a fost inginer în construcții și s-a sfârșit din viață în anul 2001. Nora,
Ioana Lătărețu, inginer de profesie, a lucrat ani buni la Institutul de Cercetări Electro-
nice București, de unde a și ieșit la pensie, iar nepotul, Mihai Lătărețu, tot inginer de
profesie, lucrează ca expert la Centrala Feroviară Română, de aproape trei decenii.
La rândul său, domnul Mihai Lătărețu și-a înjghebat o frumoasă familie în anul
1983, alături de soția sa Ancuța, medic militar, având la rândul dumnealor doi copii
reușiți și realizați în cariera profesională : Andrei Lătărețu, 27 de ani, economist în
sistemul bancar, și Alexandru Lătărețu, 24 de ani, medic veterinar, strănepoții neuitatei
artiste.
Paralel cu realizările personale, familia Mariei Lătărețu a fost mereu atentă cu Gorjul
și cu gorjenii, participând activ la toate manifestările culturale organizate în memoria
înaintașei sale. Mai mult, Casa muzeu de la Bălcești, intrată între timp în administrarea
Muzeului Județean Gorj, există astăzi pentru a bucura pe toți românii de pretutindeni,
numai și numai datorită generozității deosebite a doamnei Ioana Lătărețu și a domnului
Mihai Lătărețu, care au donat pentru lăcașul de cultură de aici, cu mult drag, toate lu-
crurile artistei, de o valoare sentimentală și patrimonială inestimabilă.
Tocmai de aceea, prin toate faptele frumoase săvârșite în promovarea tinerilor și a
folclorului autentic, urmașii direcți ai Mariei Lătărețu pot fi considerați pentru oricine,
fără nici un fel de îndoială, un model de conduită, de respect și de seriozitate.
115
Dorin BROZBĂ
Ioana și Ion Lătărețu, nora și fiul celebrei Ing. Mihai Lătăreţu, nepotul Mariei,
artiste, în 1967, la 10 ani de căsnicie în octombrie 2010
Un tablou fericit de familie: Ioana și Ion Lătărețu, nora și unicul fiu în viață al
Mariei Lătărețu, se fotografiază cu mândrie la nunta dragilor dumnealor copii
Ancuța și Mihai, în anul 1983
116
Inginerul Mihai Lătărețu, unicul nepot al artistei, și-a unit destinul cu aleasa
inimii, doctorița Anca Lătărețu, avându-i ca nași de cununie pe celebrii Ileana
Constantinescu și pe Ion Dolănescu
Urmașii Mariei Lătărețu, o familie frumoasă și fericită, se fotografiază

alături de prietenii apropiați, cu prilejul sărbătoririi nunții de argint:
dr. Anca Lătărețu și ing. Mihai Lătărețu, nepoți (sus, în picioare),
ing. Ioana Lătărețu, noră, încadrată de dr. Alexandru Lătărețu și
economist Andrei Lătărețu, strănepoți (rândul de jos)
117
Dorin BROZBĂ
PE CÂND O STATUIE
A MARIEI LĂTĂREȚU, LA TÂRGU-JIU ?
Sărbătorirea Centenarului „Maria Lătărețu”, eveniment așteptat cu nerăbdare de mi-
lioane și milioane de români, admiratori ai cântecului popular autentic și ai inegalabilei
artiste, ar fi fost un foarte bun prilej de ridicare al unei statui la Târgu-Jiu, în orașul unde
și-a început excepționala carieră muzicală.
Având în vedere că, la ora actuală, în România există doar un singur bust al artistei,
ridicat prin osârdia domnului Solomon Guțu, un om de afaceri generos, din Bumbești-
Jiu, chiar în bătătura Casei-muzeu din Bălcești, autorul cărții de față a considerat că
era cazul să existe un asemenea monument și în capitala Gorjului. De aceea, încă din
data de 3 ianuarie a lui 2011, prin memoriul cu numărul 30, a solicitat Consiliului local
al Primăriei Târgu-Jiu stabilirea unui spațiu de câțiva metri pătrați, pentru realizarea
acestui obiectiv foarte important.
Din păcate, din motive încă de neînțeles, o așa-zisă comisie de cultură din cadrul
instituției amintite a tărăgănat lucrurile nepermis de mult, astfel încât, abia în luna sep-
tembrie a acestui an jubiliar, s-a dat o soluție ca, totuși, această statuie omagială să fie
amplasată în scuarul de lângă Muzeul Județean Gorj. Probabil, într-un viitor apropiat,
copiii noștri, iubitorii de folclor, gorjenii, românii de rând, și nu numai ei, vor avea pri-
vilegiul să admire acest necesar simbol al recunoștinței tuturor, pe care – de ce să n-o
spunem pe șleau –, Maria Lătărețu, prin tot ceea ce a făcut pentru bogăția spirituală a
acestui neam, l-ar fi meritat mult mai de demult!
Dorin Brozbă,
15 octombrie 2011
118
Bustul Mariei Lătăreţu,

din bătătura casei-muzeu
de la Bălceşti
Monumentul funerar de la tristul

mormânt al artistei, din cimitirul
„Sfânta Vineri” București,
inaugurat de familie și de apropiați
în octombrie 2010
119
CM
YK Dorin BROZBĂ
BIXAD, SATU-MARE
Manager : DĂNUȚ CARDOȘ
ADRESA: Localitatea BIXAD, strada Principală, nr. 155, județul Satu-Mare
Telefon: 004-0261-844.140; Fax: 004-0261-843.710; E-mail: office@ceconi.ro
NOI PROGRESĂM PRIN AMBIȚIE ȘI PROFESIONALISM!

SUNTEM CEI MAI BUNI DINTRE CEI BUNI
PENTRU URMĂTOARELE ACTIVITĂȚI :
- Izolații termice - Vopsitorii
- Izolații hidrotehnice - Curățătorii
- Dezafectări și redări de terenuri în - Ecologizări și echipări sonde ecologice
circuitul agricol
CLIENȚII NOȘTRI FIDELI:

- SNP PETROM S.A.
- ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ APELE ROMÂNE
- COMPLEXUL ENERGETIC ROVINARI
120
CUPRINS
Maria Lătărețu, un Eminescu al cântecului popular .................................................... 7
Festivalul „Maria Lătărețu” – Ediţia I, octombrie 1979 ........................................... 21
Festivalul „Maria Lătărețu” – Ediţia a II-a, octombrie 1981 ..................................... 28
Festivalul „Maria Lătărețu” – Ediţia a III-a, octombrie 1983 .................................... 33
Festivalul „Maria Lătărețu” – Ediţia a IV-a, octombrie 1985 .................................... 37
Festivalul „Maria Lătărețu” – Ediţia a V-a, octombrie 1987 ..................................... 41
Festivalul „Maria Lătărețu” – Ediţia a VI-a, noiembrie 1989 .................................... 46
Festivalul „Maria Lătărețu” – Ediţia a VII-a, noiembrie 1991 .................................. 51
Festivalul „Maria Lătărețu” – Ediţia a VIII-a, noiembrie 1993 ................................. 54
Festivalul „Maria Lătărețu” – Ediţia a IX-a, decembrie 1996 ................................... 57
Festivalul „Maria Lătărețu” – Ediţia a X-a, iunie 1998 ............................................. 62
Festivalul „Maria Lătărețu” – Ediţia a XI-a, decembrie 2000 ................................... 65
Festivalul „Maria Lătărețu” – Ediţia a XII-a, noiembrie 2002 .................................. 68
Festivalul „Maria Lătărețu” – Ediţia a XIII-a, noiembrie 2006 ................................. 71
Festivalul „Maria Lătărețu” – Ediţia a XIV-a, noiembrie 2007 ................................. 76
Festivalul „Maria Lătărețu” – Ediţia a XV-a, noiembrie 2008 .................................. 80
Festivalul „Maria Lătărețu” – Ediţia a XVI-a, noiembrie 2009 ................................ 85
Festivalul „Maria Lătărețu” – Ediţia a XVII-a, noiembrie 2010 ............................... 88
Principalii organizatori şi susţinători ai Festivalului „Maria Lătărețu”...................... 93
Centenarul „Maria Lătărețu”, un eveniment unic și de neuitat,
petrecut în capitala Gorjului............................................................................ 99
Gorjenii, ambasadori la Centenarul „Maria Lătărețu” de la Chișinău ..................... 102
Festivalul Copiilor „Maria Lătărețu”, un succes incontestabil ................................ 106
Familia Mariei Lătărețu, un model de conduită, de respect și de seriozitate ........... 115
Pe când o statuie a Mariei Lătărețu, la Târgu-Jiu? ................................................... 118
121
Dorin BROZBĂ
Cărți de același autor :

1. „Sfatul cavalerului”, 2001
2. „Pandurii Târgu-Jiu, o dragoste gorjeană”, 2004
3. „Pandurii Târgu-Jiu, o dragoste oltenească”, 2005
4. „Pandurii Energia Târgu-Jiu, legenda handbalului gorjean”, 2005
5. „Maria Lătărețu, privighetoarea nepereche”, ediția întâi, 2006
6. „Filofteia Lăcătușu, un cântec stins la 30 de ani”, 2007
7. „Complexul Energetic Rovinari, cetatea luminii românești”, 2007
8. „Maria Lătărețu, privighetoarea nepereche”, ediția a doua, 2009
9. „Cătălina, eroina de la Jii”, 2010
10. „Rovinari, orașul muncii pentru lumină, 2011
Filme documentar-artistice:
1. „Maria Apostol, un glas măiestru și de neuitat”, 2004
2. „Maria Lătărețu, privighetoarea cântecului românesc”, 2005
3. „Constantin Gherghina, trompetistul de aur al neamului românesc”, 2008
4. „Maria Lătărețu, privighetoarea nepereche”, 2008
5. „Muzeul Curtişoara, faima turismului gorjean”, 2011
Producător de albume folclorice:

1. „Gheorghiță, pup de cicoare”, voce: Maria Apostol, 2009
2. „Cine trece Câmpu Mare”, voce: Maria Lătărețu, 2009
3. „Pe malul Oltețului”, voce: Filofteia Lăcătușu, 2010
122

Carte DB

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Carte DB

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Maria Lătăreţu şi festivalul său de la Târgu-Jiu

Consilieri şi lectori de carte: prof. Liliana şi George Manoniu

Scrisoare către Maria Lătăreţu

E mult amar în Gorj la noi… Iar pe ogorul drag al firii,

Poveri de dor Gilortul duce Pe dealuri sus, trudind, ţăranul

Pe neica-l tău atât îl doare, Iar seara-n multa-i istovire

În goana vântului de seară De dragul alor tăi, pe scenă,

Casă din Bălceștii anului 1900, asemănătoare

Orchestra „Barbu Lăutaru”, unde evolua și Maria Lătărețu,

Ateneul Român este locul unde a cântat

Casa-muzeu „Maria Lătărețu” din Bălceștii Gorjului, trecută recent în adminis-

Teatrul de Stat „Mihai Eminescu” din Botoșani, locul unde

Maria Lătărețu, prezentă și la inaugurarea Ansamblului sculptural

Într-o discuție de la femeie, la femeie: Ioana și

Afiș cu spectacolul „Drumeții Veseli”,

Afiș al Orchestrei „Barbu Lăutaru” „Din cele mai frumoase melodii

Concert al Orchestrei „Muzică populară românească”,

„Muzică de estradă și populară”, Spectacol cu „Taraful Gorjului”,

Cu „Taraful Gorjului”, în turneu prin Cu Ansamblul Artistic „Nicolae Băl-

Ion Luican, coleg apropiat

Maria Lătărețu, în turneu alături de maestrul Ionel Budișteanu

Nicu Novac, celebrul dirijor

Scena Căminului Cultural din Românești,

Pe catafalc, în data de 1 octombrie 1972

FESTIVALUL „MARIA LĂTĂREŢU”

Premiul I şi Trofeul Festivalului

ELENA POPESCU, O GORJEANCĂ NĂSCUTĂ

Afișul primei ediții a Festivalului,

Prof. Ion Sanda, aflat în conducerea

Prof. George Manoniu, Gorjeanul din Runcu, Sabin Firiza,

Așa arăta Casa de Cultură a Sindicatelor din Târgu-Jiu, în anul 1979,

Prof. univ. dr. Tiberiu Alexandru, Prof.univ.dr. Emilia Comișel, o venera-

Profesorul Mihail Pop, asistentul

Anuța Gale, o voce a Sălajului,

Ștefan Popescu, pe vremea emoțiilor,

Benone Sinulescu, veșnic tânărul

Bihorul a avut mai întotdeauna

Inegalabila Lucreția Ciobanu,

Irina Loghin, un nume de referință al

FESTIVALUL „MARIA LĂTĂREŢU”

Premiul I şi Trofeul Festivalului

ILEANA BREJE, GLASUL CRISTALIN ȘI RĂSCOLITOR AL SĂLAJULUI

Ca să vii din Ardeal, în inima Gorjului, și să câștigi și Trofeul Festivalului nu este

ȘTEFAN POPESCU, UN GORJEAN TALENTAT ȘI PLIN DE OPTIMISM

Când a venit la Târgu-Jiu de pe plaiurile Bustuchinului gorjean, tânărul Ștefan Po-

Ileana Breje – Sălaj – solistă vocală

Emilia Drăgotoiu – Gorj – solistă vocală

Viorel Peia – Timiş – solist vocal

„Gazeta Gorjului”, singura publicație

Ion Dolănescu, unul din tinerii

Bistrițeanca Maria Butaciu, Olteanul de la Craiova, actorul-

Doljeanca Vasilica Dinu a fost bine

FESTIVALUL „MARIA LĂTĂREŢU”

Premiul I şi Trofeul Festivalului

AURELIA POPESCU PREDA, O VOCE DE EXCEPȚIE A OLTENIEI

Reprezentanta Doljului, Aurelia Popescu Preda a constituit marea surpriză pentru

ILIE CONSTANTIN, UN MARE MAESTRU AL FLUIERULUI

Afișul Festivalului „Maria Lătărețu”, Iuliana Crăciun, un farmec și un glas

Maestrul Ionel Budișteanu, pe scena Festivalului, în anul 1983

Victor Țambu, un „as” al viorii Valeria Peter Predescu, artistă de o

Elena Lefescu a cunoscut-o personal

FESTIVALUL „MARIA LĂTĂREŢU”

Premiul I şi Trofeul Festivalului

LUCIANA LILIANA VĂDUVA, UN GLAS DULCE ȘI CONVINGĂTOR