Maria Tanase

Maria Tanase, poate cea mai cunoscuta interpreta de muzica populara, s-a nascut la
Bucuresti, in strada Livada cu Duzi din cartierul Caramidarii de Jos, pe 25 septembrie
1913.
La 15 ani, Maria Tanase s-a inscris la un concurs de Miss Romania, iar de acasa a plecat la
nici 17 ani sa se angajeze casierita intr-un birt, unde mai si canta.
Aici e descoperita de primul ei protector, Sandu Eliad, cunoscut publicist si regizor de
teatru. El o introduce in cercurile literare si intelectuale ale vremii, dar primul contact
direct cu lumea artistica il are in 1934, cand e angajata la revista Carabus. Prin toamna
anului 1934, prezentata lui Constantin Brailoiu, intemeietorul `Arhivei Internationale de
Folclor de la Geneva` de mai tarziu, i s-a recunoscut talentul si i s-a recomandat sa-si
aleaga repertoriul direct de la izvoare.
Inceputul carierei artistice propriu-zise a coincis insa cu debutul radiofonic din 20
februarie 1938, cand a prezentat un program de piese folclorice: `M-am jurat de mii de
ori`, `Ce-i mai dulce ca alvita`, `Cine iubeste si lasa`, `Geaba ma mai duc acasa`, `Marie si
Marioara`, `Cind o fi la moartea mea`.

Data de 28 septembrie 1938 marcheaza debutul Mariei Tanase in arta cupletului, dar si
lansarea cantecelor romanesti precum: `Mi-am pus busuioc in par`, pe versurile lui Nicolae
Vladoianu si `Habar n-ai tu`, pe un text de Eugen Mirea, ambele compuse de Ion Vasilescu.
In octombrie 1940, Maria Tanase a oferit un recital de muzica populara romaneasca
publicului din orasul Focsani, dupa care regimul legionar i-a interzis orice activitate
artistica, distrugandu-i-se toate placile de gramofon de la Radio, ba chiar si matritele de la
casele de discuri.
Pentru meritele sale artistice deosebite, la 20 decembrie 1955, Maria Tanase primeste
`Premiul de Stat`, iar in octombrie 1957 i se acorda titlul de `Artista Emerita`. In
decembrie 1957 este distribuita in coproductia romano-franceza `Ciulinii Baraganului`,
turnata dupa romanul cu acelasi nume al lui Panait
Istrati; interpreteaza rolul principal
Anica, alaturi de actorii Marcel Anghelescu, Mihai Berechet si Florin Piersic.

Maria Tanase dorea ca restul vietii sa-l inchine invatamantului pedagogic de factura
folclorica. La cererea sa, a fost transferata in functia de folclorist la orchestra `Taraful
Gorjului` din Tg. Jiu, unde prezenta concerte si spectacole apartinind filonului folcloric
oltenesc. De-a lungul carierei sale, MARIA TANASE i s-au atribuit calificative precum
"Privighetoarea", "Ciocrlia", "Luceafrul", "Ambasadoarea cntecului nostru popular",
"Regina cntecului romnesc", "Steaua", "Prinesa liricii sentimentale i a cntecului
romnesc" sau "Mria cntecelor", "Pasre miastr".
Din repertoriul alctuit din aproapee 400 de cntece din toate regiunile rii, mai
amintim: 'Agurid', 'Am ibovnic la Mizil', 'Am iubit i-am s iubesc', 'Asear i-am luat
basma', 'Asear vntul btea', 'A ofta s-mi ias focul', 'Ast noapte te-am visat', 'Bade,
din dragostea noastr', 'Btrnee, haine grele', 'Bun i vinul ghiurghiuliu', 'Butelcua mea',
'Lume, lume'.
A fost ns nevoit s-i ntrerup turneul din cauza bolii (cancer pulmonar), medicii
sftuind-o s se interneze la Spitalul oncologic bucuretean. i-a pregtit testamentul,
odat cu care las posteritii, sub titlul "Femeia dac", versuri imortalizate n paginamanuscris. A murit la 22 iunie 1963. In testamentul lasat, Maria Tanase cerea ca dupa
moartea ei sa fie sapata o fantana la care romanii insetati sa se opreasca sa bea apa si sasi aminteasca de ea. Din pacate, dorinta ei nu a fost indeplinita din lipsa de fonduri
Doina Romaneasca a intrat in Patrimoniul Cultural Imaterial Mondial al Umanitatii
UNESCO, in 2009. Lista UNESCO caracterizeaza Doina ca un cantec liric solemn,
improvizat si spontan. Intalnita sub diverse denumiri in regiunile din Romania, Doina este un
element esential al folclorului romanesc. Pana in 1900, Doina a fost unicul gen muzical
prezent in multe dintre regiunile tarii. Este specifica poporului roman, ea exprimand
sentimente variate ca dorul, tristetea, iubirea, regretul, instrainarea.
Consider ca Maria Tanase este o mare valuare a poporului roman, o personalitate cu care
merita sa ne mandrim, intrucat, aceasta reprezinta una dintre cele mai bune voci ale
Romaniei. Din pacate, in zilele noastre nu se mai pune deloc accentul pe valorile patriei,
acestea cu timpul fiind uitate. Cred ca este datoria tuturor de a ne informa cu privire la
aceste bogatii ale tarii pentru a le pastra vii in folclorul romanesc.