ASTA Bianca

Cu toate că perioada interbelică fost una nelinistită din punct de vedere politic,
din punct de vedere cultural este o perioadă frumoasă, în urma căreia am
moştenit numeroase muzicale valoroase. 
Asta XENIA
Marea Unire de la 1918 a insemnat cum era si firesc o piatra de hotar in
istoria culturii muzicale romanesti. Entuziasmul intregului popor s-a manifestat
puternic in viata muzicala a tarii, prin vibrantul patriotism cu care creatorii ,
interpretii si muzicologii au pornit la consolidarea culturii muzicale in toate
sectoarele ei.
ASTA ALEX
Epoca ce urmeaza este numită de istoricul Keith Hitchins marea dezbatere.
Într-adevăr, două grupări largi își dispută terenul reconstrucției naționale în
cadrul acestei mari dezbateri: europeniștii și tradiționaliștii.
ASTA BIANCA
Europeniștii arătau spre Europa ca model și țintă a integrării noastre, iar
tradiționaliștii optau pentru un model de dezvoltare specific românesc, în care
caracterul agrar și moștenirea culturală unică să joace rolul primordial.
ASTA XENIA
Din punct de vedere social, perioada interbelica a fost una de inflorire din
mai multe privinte, in care oamenii detineau libertatea de a gandi si a se
bucura de evolutiile societatii.
ASTA ALEX
Astfel,oamenii din aceste timpuri trăiau vremuri frumoase, poate de basm
pentru noi, în care se punea un accent deosebit pe modernizare, iar ocuparea
timpului liber cu activităţi cât mai plăcute, precum excursii sau plimbări în parc
reprezenta o preocupare la moda.
ASTA BIANCA
Tangourile
Dupa zbucimul produs de Primul Război Mondial, oamenii ascultau linistiti la
fiecare colț de stradă tangourile de o muzicalitate specifica “ Micului Paris”.
„Zaraza”, nu e melodie autohtonă, ci tangou uruguayan, dar care în versiunea
românească, realizată de Cristian Vasile a depășit originalul.
Legenda frumoasei florărese (Zaraza) ucisă din motive pasionale a provocat
numeroase comentarii în epocă și a inspirat multe povești, gustate de publicul
amator de mister și suspans.

Ci
ASTA XENIA
Cine nu cunoaste și nu fredoneaza și astazi, slăgare de neuitat precum
“Iubesc femeia”, “Vrei sa ne întalnim sâmbătă seara?” , “Sub balcon eu ti-am
cântat o serenada”?
ASTA ALEX
Maria Tănase și Grigoraș Dinicu sunt desemnați “ambasadori ai muzicii
populare românești” la expoziția internațională de la New York
ASTA LA URMA TIPA CONCLUZIE
Perioada anilor 1918-1940 sunt apreciati drept perioada de aur a muzicii
romanesti, fiind influentata de colaborarea statului cu altele europene ce a
dus la dezvoltarea si prosperitatea sa in crearea unor opere de durata.
Este imposibil ca farmecul acestor ani să nu ne atragă, dacă cântareţul roman
deorigine greacă Jean Moscopol.
Interesant la Jean Moscopol este faptul că el reuseşte să îndrepte muzica
interbelicăcătre o alta direcţie, iar piesele lui nu sunt în intregime de
“petrecere” sau “de pahar”,realizând şi unele cantece critice la adresa
comunismului şi a rusificarii ţării. Celebru interpret în perioada intebelică, a
sfidat regimul comunist compunând cuplete împotriva regimului Groza.
În anii 30, perioada sa de glorie, a cântat în cele mai renumite restaurante şi
cafenele din Bucureşti. A reuşit să înregistreze peste 300 de cântece.
Principalele sale opera fiind:
• “Vrei să ne-ntâlnim sâmbătă seara”
• “Tot ce-i românesc nu piere”
• “Țară comunistă”
Conştient că nu este agreat tocmai pentru împotrivirea faţă de aceasta
idelogie, părăseşte tara in 1940, pentru a se stabili in America, de unde
continua sirul pieselor ironice adresate lipsei de morala a comunistilor.
Cum după fuga lui, comuniştii i-au distrus mare parte din discuri, în urma sa
au rămas foarte puţine amintiri ale talentului.

Marele interpret Gică Petrescu a afirmat în 1993 despre Jean Moscopol că:

„George Enescu a spus că nu există muzică ușoară și muzică grea, ci numai
muzică bună și proastă. Jean Moscopol făcea muzică bună. Cred că el,
Moscopol, a fost un Maurice Chevalier al muzicii românești. Era un senior al
cântecului, de o eleganță perfectă, sufletească și vestimentară!”