Cenaclul Flacara

- cultura si arta in epoca comunista

Cenaclul Flacara - cultura si arta in epoca comunista

I. CUPRINS:

I. Cuprins ............................................................................................................................ 1
II. Contextul general specific epocii comuniste ............................................................... 2
III. Prezentare generala Cenaclul Flacara ...................................................................... 2
IV. Elemente cheie ale Cenaclului Flacara ...................................................................... 3
V. Concluzii ........................................................................................................................ 6

1
Cenaclul Flacara - cultura si arta in epoca comunista

II. Contextul general specific epocii comuniste

Existau numeroase restrictii in materie de literatura si muzica in timpul Romaniei comuniste a

anilor ’70-’80; mijloacele de exprimare artistica au fost folosite cu scopul promovarii
ideologiei regimului comunist. Prin intermediul literaturii si a muzicii era prezentata imaginea „omului
nou”. Creatiile culturale trebuiau sa evoce realizarile regimului, printre care industrializarea si
colectivizarea agriculturii. Muncitorul devine acum figura cea mai importanta, mai ales in arta, fiind
perceput ca un erou al societatii socialiste. De fapt, regimul incerca sa convinga omul de rand, fara ca el
sa-si dea seama, ca solutia ideala pentru un trai mai bun o poate oferi doar noul regim.
Daca un poet sau scriitor critica regimul in lucrarile sale, risca sa isi piarda statutul in societate.
Insa daca dorea sa isi exprime liber ideile, era nevoit sa recurga la compromisuri: sa aduca laude
regimului, sa devina membru al Partidului Comunist Roman (P.C.R.), operele sale sa nu cuprinda doar
gandurile personale, ci si omagii aduse partidului si conducatorului statului, Nicolae Ceausescu. Astfel,
putea beneficia de anumite avantaje, iar ideile lui, desi puteau reprezenta contestatii la adresa regimului,
erau tolerate, atat timp cat autorul era loial conducerii statului. Printre cei care au recurs la astfel de
compromisuri (desi exista pareri care neaga acest lucru) a fost si Adrian Paunescu, poetul care prin ideile
sale a adunat cei mai multi adepti.
Avand in vedere faptul ca in prima jumatate a anilor `80, relatiile diplomatice ale Romaniei cu
Occidentul erau din ce in ce mai reci, in tara veneau din ce in ce mai putini interpreti ai muzicii pop sau
rock straine. Cenaclul Flacara reprezenta o compensatie, data fiind izolarea crescanda a Romaniei, fiind
singura manifestare vie care tinea pasul cu ceea ce tinerii doreau sa asculte, astfel ca selectia se facea in
interiorul acestui fenomen. In exterior, existau exceptii rare, neincurajate oficial – festivaluri rock din
marile orase sau a unor manifestari de studenti amatori.

III. Prezentare generala Cenaclul Flacara

2
Cenaclul Flacara - cultura si arta in epoca comunista

Cenaclul Flacara a fost un fenomen cultural, un adevarat fenomen de masa, desfasurat intre anii
1973 (17 septembrie) si 1985 (16 iunie) condus de poetul Adrian Paunescu. De la poezia compusa de
insusi Adrian Paunescu (uneori si instant, pe scena) si pana la versurile recitate din poeziile poetilor
consacrati, de la muzica timid inganata de debutanti anonimi, care urcau pentru prima data pe scena si
pana la unele piese deja cunoscute ale unor formatii sau grupuri muzicale si ale unor solisti deja afirmati,
Cenaclul Flacara delecta publicul cu muzica incepand de la melodii populare si pana la muzica clasica,
folk si rock.

Spectacolele aveau loc la inceput luni dupa-masa/seara in sala Teatrului „Ion Creanga” din
Bucuresti, urmate mai tarziu de turnee in toata tara, spectacolele desfasurandu-se pe stadioane, salile de
spectacol devenind neincapatoare. Printre participanti erau: Mircea Vintila, Doru Stanculescu, Dan
Andrei Aldea, Adrian Ivanitchi, Dan Chebac, Valeriu Sterian, Evandro Rosetti, Florian Pittis, Anda
Calugareanu, Zoia Alecu, Tatiana Stepa, Vasile Seicaru, Marcela Saftiuc, Alexandru Zarnescu si Stefan
Hrusca. Incepand cu anul 1980 venea la Cenaclul Flacara formatia Continental (N. Enache, Nucu Mazilu,
Alexandru Zarnescu si Romeo Beianu) care acompania intreg spectacolul. Dupa plecarea lui Nicolae
Enache, trupa a luat o noua turnura devenind trupa Flapo; aceasta acompania majoritatea solistilor.
Membrii Flapo aveau si un microrecital in cadrul cenaclului, in care fiecare devenea solist, interpretand
piese internationale: The Beatles, Stevie Wonder, Ricchi e Poveri etc.

Din 1973 pana in 1985 au avut loc 1.615 manifestari de muzica, poezie şi dialog, in fata a peste 6
milioane de spectatori. Spectacolele au fost interzise in anul 1985, motivul oficial fiind busculada de
la stadionul Petrolul din Ploiesti in timpul unui spectacol.

Succesul acestui fenomen poate fi explicat şi prin sentimentul de libertate pe care il traiau tinerii,
participand la astfel de spectacole: intr-o societate inchisa, in care controlul şi cenzura erau omniprezente,
aceste spectacole şi muzica lor ofereau una din putinele oportunitati de evadare şi de „a te simti liber”.

Deşi multi vedeau, la vremea respectiva, in spectacolele Cenaclului Flacara, o forma subtila de
razvratire la adresa lui Ceauşescu, ele au fost organizate, totuşi, oficial. Muzica şi versurile cantecelor
erau discret controlate: nu se recita orice tip de poezii, nici nu se canta orice gen de muzica. Spectacolele
nu au avut fatiş nicio tenta de razvratire sau rezistenta la adresa regimului socialist sau a lui Ceauşescu.

IV. Elemente cheie ale Cenaclului Flacara

Cenaclul Flacara a fost infiintat la initiativa poetului Adrian Paunescu, redactorul-sef al revistei

cu acelasi nume, proaspat intors din Statele Unite ale Americii. Paunescu a adus miscarea flower power,

3
Cenaclul Flacara - cultura si arta in epoca comunista

muzica folk si muzica rock in spatiul romanesc, fiind sprijinit de artisti precum Florian Pittis, George
Stanca sau Dorin Tudoran, care mai tarziu vor deveni membri ai acestuia.
Spectacolele au pornit de la 60 de oameni in sala si au ajuns sa fie tinute in fata a 30.000 de
oameni. In 24 mai 1984, s-a atins numarul de 6.535.000 spectatori care au participat la spectacolele
Cenaclului.

Primele traiectorii ale cenaclului s-au indreptat spre poezie, insa odata cu popularizarea muzicii
folk in randul romanilor, membrii Flacarei s-au axat pe planul muzical in detrimentul celui poetic. Foarte
multi artisti s-au lansat prin intermediul cenaclului, aici formandu-se adevarate „staruri” care aveau sa ia
cu asalt scena muzicii romanesti. Aici au debutat, printre altii, Nicu Alifantis, Anda Calugareanu, Mircea
Vintila, Vasile Seicaru, Gheorghe Gheorghiu etc. Se interpretau preponderent melodii romanesti, foarte
importante fiind cele patriotice, precum „Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie”, „Desteapta-te,
romane”, „Trei culori”, „Hora Unirii”. Cea mai cunoscuta melodie a Cenaclului, considerata imnul sau, a
fost „Traiasca Romania!”, care elogia tara, compusa probabil dupa un discurs al lui Nicolae Ceausescu, in
care acesta expunea principalele caracteristici ale patriotismului in viziunea sa. Melodia era interpretata
de Nicu Alifantis, ajungand sa fie foarte apreciata de public si interpretata la fiecare spectacol. Despre
aceasta, Adrian Paunescu a declarat: „Acest cantec este scris pentru toti cetatenii romani indiferent de
nationalitate, uniti prin apartenenta la singura lor patrie, Romania, si idealurile lor comune, uniti prin
necazurile comune, prin privatiunile comune”.
Se canta si se recita in engleza, franceza, rusa, italiana, greaca, turca, araba, sarba, spaniola,
hindi, ebraica, maghiara, germana.
Sloganul ansamblului, „Lumina! Lupta! Libertate!” era folosit de spectatori in timpul
concertelor si insemna „Lumina si Lupta pentru Libertate”. Prin creionarea unui L cu palma ridicata
cu degetul mare perpendicular pe inelarul indreptat in sus, celelalte trei stranse in pumn
reprezentau simbolul rezistentei tacute si al sperantei in eternele idealuri ale omenirii. Despre salut,
Adrian Paunescu afirma: „Nu am inventat eu acest salut cu trei de L ci cred ca Dan Tufaru si Florian

4
Cenaclul Flacara - cultura si arta in epoca comunista

Pittis au avut, la un moment dat, iluminarea aceasta si a cuprins foarte multa lume, mai ales ca nu era
semnul de victorie, era doar semnul de lumina si de lupta pentru libertate” .

Intre 1973 si 1975 s-au lansat foarte multi artisti, insa opozitia Partidului Comunist Roman fata
de activitatea Cenaclului Flacara a dus la izbucnirea unei crize interioare a acestuia, generata si de pe
urma faptului ca Adrian Paunescu era singur in conducerea propriu-zisa a revistei Flacara si exista o
dificultate in a face fata tuturor sarcinilor.
Turneele se reiau in anul 1977 in semn de solidaritate fata de victimele cutremurului din martie,
Adrian Paunescu organizand asa-numitul „Turneu al omeniei”.
Anii 1978-1979 au fost incarcati din punct de vedere cultural, intrucat apare „Radio cenaclu,
valori ale muzicii tinere”, prin care oamenii puteau asculta muzica folk de acasa. Astfel, cei care nu isi
permiteau sa participe la spectacole se bucurau acum de Cenaclul Flacara la domiciliu.
Din punct de vedere financiar, Cenaclul Flacara era unul dintre cele mai profitabile spectacole
care se puteau organiza in Romania, astfel ca multi secretari locali de partid incercau sa aduca Cenaclul
in judetul lor, fiind convinsi de faptul ca sansele unor manifestari de succes erau majore. Interpretii erau
platiti din banii Cenaclului, iar o parte din incasari trebuia sa se duca si catre U.T.C..
In 1982 apare triplul album de discuri LP Cenaclul Flacara in concert.

La inceputul anilor '80 s-a filmat

documentarul „Te salut, generatie in blugi!”, in
regia lui Cornel Diaconu; Titlul  documentarului este
dat de poezia omonima a lui Adrian Paunescu. Este
singurul film romanesc necenzurat de autoritatile
comuniste; desi mai tarziu a fost interzis, el nu a fost
niciodata cenzurat sau distrus.

5
Cenaclul Flacara - cultura si arta in epoca comunista

Principala componenta a Cenaclului Flacara a fost cea cultural-artistica, insa pe langa aceasta a
aparut si componenta sportiva. Adrian Paunescu, fiind pasionat de fotbal, obisnuia sa ii intrebe pe noii
debutanti daca stiau sa joace. Daca raspunsul era afirmativ, acestia erau privilegiati in fata poetului.
La data de 15 iunie 1985, Cenaclul Flacara tinea un spectacol pe stadionul municipal Ploiesti. In
timpul acestuia caderea curentului electric a provocat panica spectatorilor, decesul a sase persoane si
ranirea altor cateva zeci. Multi spun insa ca ar fi fost vorba de o inscenare, interzicerea fiind dictata de
insuşi Ceauşescu, nemultumit de amploarea pe care o luase fenomenul.  Adrian Paunescu a fost retinut in
locatia Judetenei de Partid Prahova, iar o parte din cenaclieri au fost sechestrati in autocare, ulterior fiind
trimisi la Bucuresti. In 16 iunie 1985, Cenaclul Flacara si muzica folk au fost interzise.
Cei mai multi artisti s-au intors la activitatile lor cotidiene dupa disparitia Cenaclului. Unii au
revenit pe scena muzicala dupa prabusirea regimului comunist din decembrie 1989. Acestia care au ales
sa se reintoarca la cariera artistica au incercat o revitalizare a Cenaclului ce purta numele de „Totusi,
iubirea”, condus de Adrian Paunescu. 

V. Concluzii

Exista 2 directii in ceea ce priveste existenta Cenaclului Flacara: unii sustin ca cenaclul a fost o
manipulare a maselor pentru a le da senzatia de libertate si a-i putea tine in frau mai bine, manipulare
condusa de Adrian Paunescu, iar altii afirma ca cenaclul a fost un act de cultura incontestabil, de o
maretie extraordinara, un curaj nebun de a spune adevarul pe care doar tineretea in cutezanta ei il poate
manifesta.
Nu iubirea de neam si tara l-au animat pe Paunescu, ci dorinta de a parveni si de a fi pe placul
„iubitului conducator”. Toate megaspectacolele lui nu manifestau pentru libertatea spiritului ci urmareau
sa fie un debuseu ca sa se mai scurga energiile fara a se ajunge la o mare acumulare care sa porneasca o
revolta. Altfel nu ar fi fost asa de agreat de conducerea de partid si de stat. Manipularea a fost una de
mare finete. Este adevarat ca la spectacolelel Cenaclului Flacara au participat si oameni de valoare si bine
intentionati care erau acceptati de Paunescu ca sa-si asigure legitimitetea in fata intelectualilor si a
opozantilor regimului – tot metoda de manipulare fina. Relatia lui Paunescu cu regimul Ceausescu este in
general considerata ca ambigua, mergand de la scrierea de poeme adulatoare la critici publice directe.
Intre 1966 si 1968 a fost secretar al organizatiei U.T.C. de la Uniunea Scriitorilor din Romania, iar in
august 1968 a devenit membru al Partidului Comunist Roman. Ca membru al PCR, a fost sanctionat cu
vot de blam cu avertisment, in toamna anului 1985. Se stie ca la inceputul anilor ’70 Paunescu a avut o
discutie cu Ceausescu in care i-a spus acestuia: „Nu dati tineretul pe mana Securitatii. Dati-l pe mana
mea”. Asa a luat nastere „Cenaclul Flacara”, un fenomen grotesc de spalare a creierelor si de tinere in

6
Cenaclul Flacara - cultura si arta in epoca comunista

frau a tineretului; totul pentru a nu-i lasa pe tinerii romani sa se alature tineretului polonez sau celui ceh
care fremata impotriva Partidului Comunist. O mare farsa, asta a fost Cenaclul Flacara.
Paunescu spunea ca a inventat cenaclul pentru ca: „aveam nevoia sa ne exprimam”, a declarat
ca Cenaclul se adresa scriitorilor din toate generatiile, in scopul unei promovari si imbunatatiri a
literaturii, dorind sprijinirea muzicii si plasticii apropiate de tineri, pretuind totodata valorile mostenite.
Participantii la spectacole se simteau fericiti, magnetizati de poezie si muzica. Adrian Paunescu a fost
„facebookul” generatiei anilor '70-'80! Nu era baiat sau fata sa nu stie o poezie sau un cantec din Cenaclu!
Tinerii erau ca hipnotizati, lipiti de radio in seara cand se transmitea emisiunea ”Cenaclul Flacara” (in
fiecare joi seara, dura 3-4 ore, pana la miezul noptii). In deschiderea filmului „Te salut, generatie in
blugi!”, Adrian Paunescu spune ca cel mai frumos compliment pe care l-a primit Cenaclul Flacara se
gaseste intr-o scrisoare venita din Giurgiu: „Daca nu eram roman, fugeam in Romania”, iar el raspunde
„Daca acest cenaclu ne face sa gandim asa, este extraordinar”. Paunescu a avut meritul de a fi reconstruit
o identitate nationala si de a fi insuflat un patriotism autentic unui publicul vlaguit si frustrat. In anii '70,
Adrian Paunescu a devenit o figura importanta in mass-media romaneasca. Cenaclul Flacara a exercitat o
atractie indiscutabila asupra tineretului si a vietii publice din Romania datorita combinatiei de idei de
stanga de inspiratie occidentala si de nationalism. Numerosi muzicieni din genurile rock si folk pe care
autoritatile comuniste ii puteau considera „subversivi” au fost lansati sau promovati de Paunescu prin
introducerea lor in Cenaclul Flacara. Cenaclul Flacara a influentat enorm tanara generatie, dornica de
libertate intr-o societate inchisa. Desi influenta politica se facea in mod clar simtita in spectacole, mesajul
Cenaclului trimitea catre libertatea prin muzica si poezie. Patriotismul promovat de Paunescu prin cantece
populare, compozitii proprii si spectacole in locuri marcante ale istoriei nationale era distinct fata de cel
promovat oficial, astfel ca atragea mai mult tinerii. Prin spectacolele Cenaclului se poate spune ca se crea
o lume paralela fata de Romania din acel timp, ce reprezenta o iesire din cotidian. Publicul devenea,
astfel, familiarizat, pe langa melodiile cantautorilor, cu ultimele tendinte muzicale internationale,  libere
de influenta politica din exterior.
Lasand la o parte „adevarurile istorice” si supozitiile unora sau ale altora, eu cred ca Cenaclul
Flacara a fost o miscare de care a avut mare nevoie Romania acelui moment, a fost un eveniment cultural
national care a unit tinerii din toata tara si le-a dat senzatia de libertate (chiar si numai pentru cateva ore).
Cenaclul Flacara a fost Woodstock romanilor asupriti, a fost experienta care a inlocuit teroarea, frica,
intimidarea si cultul personalitatii cu dragostea, frumusetea, creatia si tineretea. Vazand videoclipurile cu
atmosfera electrizanta care era in salile de spectacole si pe stadioanele arhipline, ma cuprinde o parere de
rau ca eu nu am luat parte la un astfel de eveniment. O senzatie asemanatoare de fior si incantare am trait-
o pe stadion la Untold, cand lumea era una cu interpretul, dar ce lipsea pentru ca totul sa fie perfect, era

7
Cenaclul Flacara - cultura si arta in epoca comunista

sentimentul de apartenenta la un popor, sentimentul de mandrie nationala care era atat de prezent in salile
Cenaclului Flacara.