Dumitru Andreea

CRP II

Cercetare antropologică - Manele vs Techno: divizare socială și elitism –

Conflictul dintre generații

Capitol teoretic

Motivul alegerii temei

Motivul pentru care am ales să analizez acest subiect este strâns legat de popularizarea acestuia
în spațiul public românesc, acesta fiind intens dezbătut în ultimele luni atât în mediul online, cât
și în media tradiționale sau în cadrul a diferite manifestări socio-culturale ce au avut loc recent.
O mare parte din ‚vină’ pentru divizarea atât de vehementă a opiniilor când vine vorba de un
anume gen muzical sau altul, mai ales în contextul conexiunii acestuia cu un anume stil de viață,
aparține rețelelor de socializare care, prin caracterul viral al acestora, ajung să fie un loc propice
pentru formatorii de opinie și radicalizare.
Manelele sunt un stil de muzică controversat datorită conexiunii acestora cu minoritatea rromă și
cu un stil de viață opulent, construit împotriva legii și aflat în contrast cu normele sociale și
culturale considerate standard pentru societatea românească.

Personal, mă aflu în mijlocul spectrului în ceea ce privește acest subiect. Pentru mine muzica
este o modaliate de a evada din prezent, de a te cunoaște mai bine și de a crea legături cu cei din
jurul tău. Poziția mea neutră asupra alegerii unei tabere în detrimentul alteia, este motivul pentru
care am ales acest subiect, putând să mă detașez de orice urmă de subiectivitate, oferind pe cât
posibil o cercetare antropologică cât mai autentică și mai obiectivă cu putință.
Un alt motiv pentru care am dorit să abordez acest subiect a fost legat de evenimentele petrecute
la două dintre cele mai cunoscute festivaluri de muzică din România, Neversea și Electric Castle,
când doi dintre artiștii din line-up-urile festivalurilor au mixat cunoscuta manea a lui Adi Minune
„Așa sunt zilele mele”. Aceste două evenimente au produs un imens val de reacții în spațiul
public, practic împărțind internetul în două tabere: cei care erau extrem de deranjați de prezența
unei manele la un festival de muzică techno, iar alții care se susțineau alegerile celor doi DJ și
susțineau că muzica nu are limite, iar atât timp cât lumea se simte bine, nu contează dacă
ritmurile sunt dance sau orientale.
Participând la ambele festivaluri, iar apoi urmărind poziționările online ale internauților și felul
în care o simplă melodie a creat un scandal uriaș în online, am decis că acest subiect ar fi unul
interesant de abordat pentru a înțelege de ce un element culural aparent inofensiv, cum este
muzica, poate radicaliza opiniile oamenilor atât de tare.

Prezentarea bibliografiei fundamentale

Voi începe cercetarea prin a prezenta, pe scurt, istoricul celor două genuri muzicale pentru a
putea vedea ulterior cum au pătruns acestea în preferințele românilor și cum au ajuns să aibă o
relație antitezică în contemporaneitate.
Dicționarul termenilor muzicali definește astfel maneaua: ”cântec liric turcesc, cu conținut erotic,
întâlnit și în țările române. Începând din anii ’90 ai sec. 20, reintră în atenția lăutarilor din
România și dobândește, în pofida originii tc. a termenului, statutul de „muzică amestecată (de
metisaj) [...] adică [de muzică ce] rezultă din varii încrucișări ale muzicilor sârbească, gr., tc.,
indiană etc”.

1
Dumitru Andreea
CRP II

Deci, manelele, așa cum le știm astăzi, nu aveau aceeași formă și același parcurs melodic acum
50 sau 100 de ani. Putem spune că strămoșul manelelor din prezent este muzica orientală.
Aceasta din urmă a pătruns pe teritoriul românesc în timpul dominațiilor fanariote, când
conducătorii statelor românesți aduceau la petrecerile acestora trupe de cântăreți orientali pentru
a susține atmosfera și poate și pentru a le aduce aminte de viața pe care o aveau în inima
Imperiului, înainte de a ajunge pe teritoriul nostru.

În ciuda popularizării manelelor în prezent, nu există multe atestări istorice cu privire la acest
gen muzical, cel puțin nu sub denumirea pe care o cunoaștem cu toții. ”Mărturii istorice despre
maneaua clasică sunt destul de greu de găsit, dar indirect, istoria influențelor muzicale turcești
sunt mărturii despre folosirea țiganilor ca lăutari, ca momente ale istoriei acestui fenomen
muzical, pot folosi drept sprijin în acest sens” (Mela Melin, p.82) Primele relatări despre acest
gen muzical apar la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX, în literatura de tip narativ
și autobiografic. De exemplu Panait Istrati scrie în 1923 în Chira Chiralina: „ascultau încântate
melodiile la început duioase, apoi tumultoase ale doinelor românești, languroasele manele
turcești și pastorale grecești.”1
Nu doar dominațiile turcești au fost motivul pentru care muzica orientală a pătruns în cultura
românească încă de acum un secol jumătate, dar și dorința de a fi la curent cu noile tendințe și
pasiunea pentru cultura străinului, care erau amplificate atât la sfârșitul secolului XIX, dar și
acum, de nevoia de a ține pasul cu popoarele din jur și de a le imita într-o oarecare măsură, în
ideea că această imitație va genera o evoluție culturală și pentru poporul nostru.
Apogeul acestui stil muzical a fost atins între anii ’90-2000, când genul era extrem de popular și
părea să fie pe placul majorității. Față de manelele din prezent, cele vechi aveau o linie melodică
pur orientală, iar versurile erau mult mai atent gândite, de aceea mulți considieră acea perioadă
epoca de aur a stilului muzical și pun decăderea acestuia pe frivolitatea cu care sunt produse în
prezent manelele: sunete identice și versuri fără substrat care dau un caracter pueril compoziției
muzicale.

Un articol din Adevărul vorbește despre maneaua contemporană așa: „Maneaua este acum o
muzică de sărbătoare dinamică şi agresivă, cu melodii bogat ornamentate şi acompaniate de
instrumente electrice. Ea îi cucereşte pe românii de rând, indiferent de originea lor etnică.
Oricine poate dansa pe muzica ei, dar experţi sunt doar romii. Maneaua poate fi auzită oriunde :
pe străzi, în case, parcuri, autobuse, restaurante şi magazine. Apar şi specialiştii ei: maneliştii. Se
pune pe picioare o adevărată industrie a creării, comodificării, difuzării şi consumului de manele.
Ca şi în secolul 19, intelectualii o detestă”, se mai arăta în studiu. Popularitatea manelelor a
crescut fulminant odată cu apariţia posturilor TV ce difuzează doar acest tip de muzică. În
prezent, în România, multe dintre posturile generaliste promovează manelele sau persoanele care
cântă acest gen de muzică.”2

1
ISTRATI, Panait, Chira Chiralina, 1923, p.33,
https://bibliotecapemobil.ro/content/scoala/pdf/Chira_Chiralina_Panait_Istrati.pdf
2
BENEA, Ionuț, Istoria manelelor: de unde se trag melodiile cu duşmani şi bani. „Oricine poate dansa pe muzica ei,
dar experţi sunt doar romii“, Adevărul.ro, 2016, https://adevarul.ro/locale/iasi/istoria-manelelor-trag-melodiile-
dusmani-bani-oricine-dansa-muzica-ei-experti-doar-romii-1_56d84c555ab6550cb873f1ad/index.html, accesat la
26.08.2019

2
Dumitru Andreea
CRP II

În ceea ce privește genul muzical aflat în antiteză cu manelele, techno este definit astfel: „ritmic,
muzică dance cu puternice note de bass ce își are originile în Detroit. Estetica genului muzical
este asemuită cu tematici futuriste, ce prezintă o lume distopică, unde prezența omului este de
negăsit. Strucuri melodice convenționale sunt folosite în general ca elemente adiționale de
ritm.”
Acest gen muzical a apărut în anii ’80 în Detroit. Orașul se află în apropiere de Chicago, acolo
unde a luat naștere genul house, ce are anumite nuanțe asemănătoare stilului techno. Tinerii din
Detroit, sătui de standardizarea socio-culturală dată de profilul industrial al orașului, voiau să
evadeze din tipare și să folosească muzica alternativă ca mijloc de evadare socială și de
deferențiere față de restul. În acei ani, scena muzicală din Europa era foarte deschisă spre
experimentare, multe trupe încercând să producă sunete noi și piese ce nu mai fuseseră auzite
până atunci, multe foloseau aparatură sinth pentru a produce sunetele unice, iar DJ-ii de radio din
Detroit erau cei care, fascinați de compozițiile muzicale europene, le promovau peste ocean, fapt
ce a facut ca scena muzicală din Detroit să tindă spre reinventare și spre o imitare a celei
europene.3

În România, curentul techno a luat avânt încă din anii 2000, când artiștii autohtoni, în dorința de
a imita Occidetul, au început să adopte sunetul în compozițiile lor muzicale. De asemenea, în
ultimii 10 ani scena festivalurilor s-a extins enorm în țara noastră, festivalurile de aici devenind
un punct de atracție nu doar pentru publicul român, dar și pentru cel Global, în fiecare an
notorietatea festivalurilor crescând, iar line-up-ul fiind din ce în ce mai exploziv. Inevitabil și
popularitatea genului muzical crește, mai ales datorită generațiilor tinere, ce sunt atrase de
ritmurile hipnotice pe care petrec ore în șir, fie la petreceri, în club sau la festivaluri.

De asemenea, manelele nu pierd nici ele teren, în ultimii ani, acestea au redevenit „cool” mai
ales în ultimii ani, datorită curentului „Ascult manele în mod ironic” ce ulterior a devenit mod
„neironic”. De ce s-a produs această schimbare? Datorită dorinței de libertate, de exprimare
liberă. Tinerii care au studii superioare sunt de cele mai multe ori puși în fața unor așteptări
foarte mari cu privire la ce ar trebui sau nu ar trebui să facă, iar manelele sunt corespondentul
mișcării hippie din anii 60, sunt pur și simplu un semn de revoltă și de libertate față de presiunile
puse de generațiile mai mari. Numărul acestor tineri nu este foarte mare, dar este în creștere și
reprezintă un curent atipic, dar bine-venit pentru zona culturală românească, care încearcă de
multe ori să își nege vechile influențe culturale de dragul vestului și a elitismului cultural. Acești
tineri au început să adapteze vechiul sunet al manelelor vremurilor noastre, probabil în încercarea
de a arăta că manelele pot fi cool, iar prin asta că pot fi ascultate la nivel comercial de marea
majoritate a populației. Această încercare de cosmetizare a manelelor a devenit un curent ce
poartă numele de „neo-manele”. Acest curent este rezultatul combinării manelelor cu genuri
muzicale foarte apreciate la nivem comercial: Trap, EDM și Techno. Curentul este încă la
început, este underground, dar fanii acestuia speră că va deveni o normalitate pe scena
românească și că va reprezenta „the new sound”.
Dar dacă manelele sunt atât de adânc înrădăcinate în fondul cultural al României, de ce există
această repulsie generală a genului muzical? Primul și cel mai important motiv este xenifobia.

3
CONSTANT, James, „The day we lost the beat: techno’s journey from Detroit to Berlin”, Department of History,
Georgetown University, 2016

3
Dumitru Andreea
CRP II

Românii, indiferent de naționalitatea despre care este vorba, românii, mai ales cei de peste 30 de
ani sunt xenofobi. Însă acest comportament se accentuează considerabil când vine vorba de etnia
rromă, etnie căreia îi este asociată maneaua. Istoria negativă dintre români și rromi este una cu
un trecut îndelungat și plin de momente dramatice care au adâncit diferențele dintre cele două
părți. Un al doilea motiv este asocierea manelelor cu un stil de viață nepotrivit, opulent, plin de
abuzuri de diverse forme. Un al treilea motiv, ce poate părea paradoxal, este datorită
popularizării excesive a genului muzical prin intermediul televiziunii și al internetului, oamenii
tind să nu aprecieze un lucru atunci când devine popular, iar anii 2010 au reprezentat o
bombardare pe toate planurile media cu conținut de manelele și de persoane ce asculta aproape
exclusiv acest gen muzical. Aceste emisiuni care promovează stilul de viață al maneliștilor sunt
văzute foarte negativ de către general public, deși ele reprezintă într-o mare măsură realitatea
prezentului nostru.
Televiziunea și internetul au puterea de a da și de a lua viață, în sensul metaforic, bineînțeles.
Aceste două media dețin o putere foarte mare de formare a opiniilor generale, televiziunea pentru
segmentul de vârstă de peste 40 de ani, iar internetul pentru cei sub 40 de ani. În funcție de
conținutul urmărit, oamenii deprind diferite obiceiuri, au diferite credințe și au o părere sau alta
desăre Celălalt, despre cei care nu se încadrează în tipologia pe care o dețin.

Un rol important în această segregare culturală este deținut de către generațiile din care oamenii
fac parte, emblematica diferență dintre Millennials și Generația Z, acestea reprezintă grupe de
vârstă diferite, mentalități și credințe complet opuse, dar și un fundal socio-cultural extrem de
diversificat. Millennials curpinde persoanele născute între 1981 și 1997, iar aceștia nu sunt văzuți
cu ochi buni de către cercetători, sunt considerați egocentriști, leneși, ca având păreri foarte
ferme despre anumite subiecte, nu interacționează bine cu ceilalți și au un interes scăzut pentru
comunitate și pentru viitorul acesteia. În antiteză, Generația Z(1998-2016) este interesată de
stabilitate, de o evoluție organică a societății, are o atitudine mai sensibilă asupra subiectelor
sociale, sunt activiști pentru diverse probleme sociale și au un grad mai ridicat de acceptare a
diferențelor Celuilalt, tinzând să nu judece persoanele cu care interacționează. Diferențele dintre
generații se observă cel mai bine în prezenta fiecăreia în Social Media și a felului în care fiecare
categorie de vârstă răspunde la diverși stimuli, fie că este vorba de o topică socială, economică
sau culturală. Rata de acceptare a diferitului, a străinului este mult mai scăzută la Millennials față
de generația Z, iar asta se traduce și în comportamente pasiv agresive ale generației mai vechi, ce
nu își filtrează sentimentele negative față de subiecte pe care ei nu le agrează, indiferent dacă
asta înseamnă lezarea identității unui grup minoritar sau a unui individ.

Pentru efecturarea segmentului practic al acestui proiect am apelat la trei metode sociologice de
cercetare care sunt considerate extrem de eficiente în vederea cristalizării unei concluzii în jurul
subiectului analizat și a interacțiunii acesuia cu mediul din care provine. Ca metodă cantitativă
am ales chestionarul, formulând un set de 15 întrebări atât închise cât și deschise, care să acopere
cât mai bine aria de inters a cercetării și care să ofere o perspectivă de ansamblu asupra păreriilor
generale cu privire la subiectul dat. Metoda calitativă aleasă a fost interviul, unde am avut 10
întrebări standard, cu un set de întrebări suplimentare, de clarificare, formulate în funcție de
răspunsurile date de persoane intervievată. Iar ultima metodă de cercetare a fost jurnalul de
observație participativă, derulat pe parcursului a 30 de zile, timp în care am participat la diverse
evenimente muzicale ce mi-au oferit posibilitatea de a analiza reacția mulțimii la diverși stimuli
muzicali și felul în care mulțimea influențează reacția individului. Am ales aceste trei metode

4
Dumitru Andreea
CRP II

deoarece consider că sunt cele mai potrivite dat fiind subiectul analizat și disponibilitatea
resurselor pe care le am la îndemână pentru finalizarea cercetării.

În continuare voi prezenta din punct de vedere teoretic cele trei metode de cercetare alese pentru
a justifica alegerea acestora în efectuarea cercetării antropologice.
O metodă de cercetare reprezintă modul în care este efectuată cercetarea, fie ca este vorba despre
o cercetare sociologică sau antropologică, aceasta se ghidează după un set de reguli și principii
după care se ghidează în vederea studierii subiectului de interes și a formarea unei opinii cât mai
obiective. Procedeul de cercetare reprezintă maniera prin care este întreprinsă cercetarea cu
ajutorul diferitelor instrumente de investigare(script de interviu, jurnal de observație, script de
chestionar, etc.). Procedeele alese de mine pentru efectuarea cercetării antropologice se regăsesc
în cadrul anexelor acestui proiect.

Cercetarea cantitativă folosește cifre, procente și metode de analiză statistică, bazându-se pe

măsurarea unor aspecte specifice subiectului studiat având ca scop testarea ipotezelor inițiale.
Față de cercetarea calitatitvă care are ca scop principal validarea sau invalidarea unei teorii,
aceasta are ca scop generarea de teorii în urma interpretării răspunsurilor date de participanții
implicați în cercetare. Metoda ce genrează teorii în cadrul cercetării cantitative este cea a teoriei
întemeiate, ce analizează datele, încercând să găsească similitudini în cadrul acestora pentru a
sustrage un model comportamental.4

Cercetarea calitativă reprezintă „concentrarea mai multor metode, implicând o abordare

interpretativă, naturalistă a subiectului studiat. Acesta înseamnă o studiere a lucrurilor în mediul
lor natural, încercând să se înțeleagă sau să se interpreteze fenomenele în termenii semnificațiilor
pe care oamenii le investesc.”(N. Deniz și Y.S. Lincoln, 1994, 2). Aceasta este realizată cu
scopul de a înțelege punctele de vedere ale subiecților intervievați, modul de abordare a
obiectului este unul deschis, larg, ce dă libertatea de exprimare, având grijă să nu altereze
relatările în vreun fel, în final, rezultă o povestire în urma centralizării tuturor interviurilor, ce
duce la o bază teoretică despre ideea de la care a pornit cercetarea, fie că este vorba de a
consolida teoriile preexistente sau de a le demonta pe acestea, oferind o nouă abordare teoretică.

Chestionarul de cercetare este definit astfel: „reprezintă o tehnică și un instrument de investigare

constând dintr-un ansamblu de întrebări scrise și, eventjual, imagini grafice, ordonate logic și
psihologic, care, prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin autoadministrare,
determină din partea persoanelor anchetate răspunsuri ce urmează a fi înregistrate în
scris.”(Chelcea, 1975) Chestionarul este construit în strânsă legătură cu testarea ipotezelor
inițiale ale cercetării, întrebările alese fiind instrumente de confirmare sau infirmarea a ipotezei
prezente. În cadrul acestei cercetări, chestionarul formulat de mine este unul de opinie și studiază
psiholigia persoanei și trăirile subiective ale acesteia în raport cu analiza subiectului ales. Am
ales să combin în cadrul chestionarului atât întrebări închise, cu răspuns de tipul Da sau Nu, dar
și întrebări deschise pentru clarificarea alegerilor făcute în cadrul întrebărilor pentru a putea
observa psihologia din spatele răspunsurilor.

4
ȘANDOR, Sorin Dan, „Mwrode și tehnici de cercetare în științele sociale”, Accent, 2004, p23

5
Dumitru Andreea
CRP II

Interviul de cercetare este o tehnică ce folosește întrebările pentru a obține de la indivizi diverse
informații cu privire la subiectul de interes în vederea verificării ipotezelor pe care este construită
cercetarea. Față de chestionar, unde întrebările și răspunsurile sunt scrise, interviul implică o
convorbire între persoanele implicate, ce este de cele mai multe ori înregistrată pentru ca
conversația să nu se piardă sau să nu fie alterată de diverși factori. Ancheta prin interviu este o
metodă foarte folosită în cercetare, analizând atitudinile și credințele unor personaje cheie ce au
legătură cu subiectul cercetării. Pentru a asigura persoana intervievată nu alterează realitatea sau
nu omite intenționat anumite informații cheie, se recurge la întrebările suplimentare, de
clarificare, ce fac persoana intervievată să reanalizeze relatările făcute și să ofere informații cât
mai apropiate de adevăr.

Observația participativă, așa cum îi spune și numele, presupune prezența în mijlocul grupului
studiat, observatorul nu analizeaza grupul de interes din exterior, ci participă alături de acesta la
activitățile specifice derulate de membrii grupului, integrându-se printre aceștia. Observatorul
trebuie să se integreze cât mai bine în cadrul grupului de interes pentru a nu altera observația și a
intimida membrii grupului prin prezența sa, astfel putând compromite întreaga cercetare.
Naturalețea este cuvântul cheie în acest context.

Capitol Practic

Interviu

Am ales să intervievez cinci persoane ce au poziții în mare parte diferite cu privire la subiectul
temei de cercetare. Cele cinci persoane intervievate au vârste cuprinse între 19 și 45 de ani, cu
grade diferite de educație, provenind atât din mediul urban, cât și din cel rural. Așa cum am
preconizat în capitolul teoretic, persoanele aparținând Generației Z au declarat că deși nu ascultă
manele în mod constant, acest gen nu le deranjează și nu au o problemă sau o preconcepție cu
privire la persoanele care ascultă doar acest stil de muzică. Acestea au relatat că au observat în
spațiul public o adversiune față de cei care ascultă manele, dar că în anturajele lor această
adversiune nu este prezentă, marea majoritate a oamenilor cu care interacționează având o
toleranță destul de mare în ceea ce privește diferențele culturale și sociale. În schimb, cele două
persoane de peste 30 de ani ce au participat la interviu, au prezentat o atitudine mai rigidă cu
privire la subiectul cercetării, având preconcepții negative în raport cu persoanele ce ascultă
manele, considerând că acestea au un stil de viață degradant.

Participanții la cercetare au avut câteva puncte în comun: au considerat că momentul cel mai
potrivit pentru a asculta manele este în cadrul unei petreceri, de cele mai multe ori o petrecere
unde se consumă mult alcool. De asemenea, toți consideră că fiecare persoană are dreptul să
asculte muzica favorită, muzica fiind un instrument de evadare și de producere a fericirii.
Când vine vorba de exprimarea sentimentelor negative în online, tendința este următoarea: tinerii
susțin că ar posta comentarii negative, de obicei preferând să își păstreze opiniile pentru sine, iar
persoanele mature spun că libertatea de exprimare este un drept universal, deci dacă au un punct
de vedere anume cu privire la un anumit subiect, nu vor ezita să își facă părerea auzită, chiar
dacă se află în antiteză cu opiniile majorității.

6
Dumitru Andreea
CRP II

La întrebarea cu privire la legătura dintre muzica ascultată și personalitatea fiecăruia, toți au

considerat că muzica joacă un rol foarte important în formarea personalității unei persoane, dar și
în exprimarea emoțională și în manifestări de diverse feluri: verbale, vestimentare,
comportamentele, etc.

Jurnal

În cadrul cercetării participative am urmărit din punct de vedere comportamental reacția

oamenilor la cele două genuri muzicale în cauză, în cadrul a patru evenimente socio-culturale.
Cele patru evenimente au fost: Festivalurile Neversea și Electric castle, unde a predominat
muzica tehno, și petrecerile Simion Bogdan Mihai & Lăutarii de mătase și Dirty Disco
BubbleGum unde muzica a fost o combinație de techno și manele, în cazul primeia fiind vorba
de neomanele. Acolo unde s-a știut că vor fi puse și manele în playlist reacția a fost în totalitate
pozitivă, lumea aștepta cu nerăbdare momentul și unele persoane chiar anticipau cel mai mult
manelele, în schimb, în contextul în care nu se așteptau la surprize în playlist, reacțiile au fost și
negative, atât verbal la fața locului, dar și ulterior în postări pe social media în care unii anunțau
boicotarea pe viitor a festivalului în cauză. De aici putem concluziona că oamenii nu
reacționează bine la evenimente neașteptate, mai ales dacă acele evenimente sunt construite
anterior în mentalul colectiv ca având conotații negative pe fondul unor stereotipii create la nivel
general.

Când vine vorba de gusturi și evenimente nișate, cum este cazul celor două petreceri,
participanții la acestea sunt obișnuiți cu tematica acestora și caută astfel de experiențe pentru aș
satisface dorințele și pentru a se distra într-un cadru sigur, prietenos cu ei și cu gusturile lor. Dar
când numărul audienței crește, nu mai este vorba despre o nișă în ceea ce privește gustul muzical,
nu se poate vorbi despre genuri atipice, pentru că acestea nu sunt agreate de întreaga audiență,
deci muzica este aleasă să mulțumească publicul general și are un caracter comercial, construit
după o rețetă generală, iar abateri de la această rețetă nu sunt în general bine primite de oamenii
care se consideră superiori și care cred că au gusturi mai elevate pentru că fac parte din masa
generală.

Chestionar

La acest chestionar au participat 50 de respondenți. 60% dintre aceștia au răspuns că ascultă

ambele genuri de muzică, 15% au spus că ascultă techno, 5% manele iar restul au spus că nu
ascultă niciunul dintre cele două stiluri de muzică. Asemenea interviurilor, și respondenții au
considerat că există o legătură între personalitatea fiecăruia și muzica pe care o ascultă, unii au
argumentat că muzica poate să schimbe întru totul percepția unei persoane cu privire la lume. La
întrebările 3 și 4 răspunsurile au fost similare, 70% dintre respondenți au ales 2 pe o scală de la 1
la 5 în raport cu toxicitatea genurilor de muzică. Însă spre deosebire de techno, unde nimeni nu a
punctat 5 , în cazul manelelor au fost 7 persoane care au considerat că manelele au cel mai ridicat
grad de toxicitate.

Am apelat la mai multe întrebări de tipul „Argumentați” pentru a afla psihologia din spatele
răspunsurilor. De multe ori este riscant să apelezi la această strategie deoarece fiind un
chestionar facultativ, multe persoane pot sări peste întrebări sau pot da răspunsuri incomplete,

7
Dumitru Andreea
CRP II

însă am avut norocul de a primi o mulțime de argumente bine structurate care mi-au putut da o
perspectivă de ansamblu asupra poziționării respondenților cu privire la subiect.

55% dintre respondenți au cofirmat că își aleg prietenii în funcție de muzica pe care o ascultă,
argumentând că în acest fel au mai multe în comun cu aceștia, restul de 45% au optat între Nu
sau Nu neapărat, printre argumente fiind și faptul că muzica nu este un eu factor atât de radical în
alegerea prietenilor, sau că având prieteni cu gusturi muzicale diferite, sunt expuși la noi genuri
muzicale pe care nu le știau înainte, deci își pot lărgi astfel spectrul muzical.
Surpinzător, numărul celor care au spus că ascultă des manele a fost mai ridicat cu 10% decat al
celor care au spus ca ascultă des techo. Asta poate dovedi că manelele sunt un stil eclectic, ușor
de digerat, ce se pliază mai bine pe diverse contexte decât muzica techno.

Detalierea rezultatelor metodelor

Când vine vorba de manele, există elitism în rândul unei părți din populația țării. Elitism format
pe stereotipuri legate de cei ce ascultă acest gen de muzică, pe legătura dintre manele și perioada
90-istă, dar și pe suprasaturarea prin diferite mijloace media cu acest stil de viață opulent și
riscant. Însă trendurile se schimbă, elitismul tinde să apară mai pregnant doar în cateogoriile
superioare de vârstă, ce au fost crescute într-un spirit egocentrist ce determină implicit raportarea
în sens negativ la diferențele celuilalt. Noile generații acceptă diferențele datorită unui nivel de
toleranță mult mai ridicat, construit de internet, de contactul direct cu diferite culturi și
subculturi, de unde aceștia învață noi elemente, interacționează cu noi concepte și stiluri de viață
în dorința de a asimila cât mai mult, de a-l înțelege mai bine pe Celălalt.

În anii trecuți era promovată nivelarea socială, fiecare grup fiind nevoit să se ajusteze la cerințele
maselor pentru a se putea integra, însă tendințele din prezent ce se contureză din ce în ce mai
pregnant în societate duc spre o apreciere a unicității, spre sărbătorirea, la nivel colectiv a
fiecărui grup în parte. Este un paradox, în trecut toți erau la fel, dar erau doar interesați de sine,
iar acum toți sunt diferiți, dar încearcă să trăiască în armonie și să respecte granițele culturale ale
celor din jur. Această tendință este dictată de membrii Generației Z, cei care se delimitează
tranșant de gândirea vechilor generații și care deși la prima vedere par prea tineri pentru a
produce schimbarea, oferă o lecție de integritate morală și de inclusivitate socială generațiilor
mai bătrâne.

Internetul oferă o nouă platformă de manifestare, este un cuțit cu două tăișuri, pe de o parte este
vorba de ura manifestată în online față de diferit, de unic, dar pe de altă parte, este din ce în ce
mai prezent trendul inclusivității, fie că este vorba de branduri ce promovează acceptarea și
îmbrățișarea individualității, fie că este vorba de influenceri sau pur și simplu de simpli
utilizatori, vocile sunt din ce în ce mai puternic auzite și lasă un implat cultural puternic asupra
maselor.

Concluzii

Prin prezenta cercetare antropologică am analizat modul de raportare a două generații diferite:
Millennials și Gen Z cu privire la două genur muzicale aflate în antiteză. Am încercat să prezint
felul în care mentalitățile fiecărei generații se schimbă în decursul a câtorva zeci de ani și cum

8
Dumitru Andreea
CRP II

personaltățile evoluează în tandem cu vremurile și cu contextul social construit în jurul acestora.

Muzica este un element important în radiografia culturală a unei țări, iar genurile considerate
favorite oferă o privire de ansamblu asupra tipologiilor umane regăsite în acea țară. Manelele fac
parte din specificul cultural al României, dar ele sunt privite cu adversie de Milleniali, în mare
parte progresiști ce nu doresc să se identifice cu anumite valori culturale ce pot părea degradante
și aleg să își îndrepte gusturile spre noi elemente culturale, apreciate în Occident ce le oferă un
sens de aparteneță la evoluție și la emancipare. Noua generație, Z, nu mai caută acea validare
occodentală, nu pare să mai fugă de elementele culturale regionale, există o tendință de
remodelare a acestora pentru a se potrivi cu noile vremuri, dar fără să își piardă întru totul baza
inițială.

9
Dumitru Andreea
CRP II

Bibliografie

1. MELIN, Mela, „Despre manea”, Universul Românesc, 2007

2. CONSTANT, James, „The day we lost the beat: techno’s journey from Detroit to
Berlin”, Department of History, Georgetown University, 2016
3. BENEA, Ionuț, Istoria manelelor: de unde se trag melodiile cu duşmani şi bani.
„Oricine poate dansa pe muzica ei, dar experţi sunt doar romii“, Adevărul.ro, 2016,
https://adevarul.ro/locale/iasi/istoria-manelelor-trag-melodiile-dusmani-bani-oricine-
dansa-muzica-ei-experti-doar-romii-1_56d84c555ab6550cb873f1ad/index.html, accesat
la 26.08.2019
4. CHELCEA, Septimiu, „Inițiere în cercetarea sociologică”, Editura Comunicare.ro,
București, 2004
5. MIHĂILESCU, Vintilă, „Țara mea ca o manea”, Dilema Veche,
https://dilemaveche.ro/sectiune/tilc-show/articol/tara-mea-ca-o-manea, 2012, Accesat pe
3 septembrie 2019
6. ȘANDOR, Sorin Dan, „Metode și tehnici de cercetare în științele sociale”, Accent, 2004
7. LONSDALE, Adam, „The social psychology of music and music taste”, School of Life
Science, Heriot-Watt University, 2009
8. BĂLTĂREȚU, Răzvan, „De ce iubește și urăște România manelele cu atâta
înverșunare”, Vice, https://www.vice.com/ro/article/5353p8/explicatii-ca-sa-intelegi-de-
ce-romania-iubeste-si-uraste-manelele-atat-de-tare, 2017, accesat la 3 septembrie 2019
9. TULLY, David, „Examining the Relationship between Music Preference and Personality
Type”, Department of Psychology, DBS School of Arts, 2012
10. RĂDULESCU, Speranța, „Gypsy Music versus the Music of Others” Martor 1:134-145,
Editura Martor, Muzeul Țăranului Român, 1996
11. UNCOMMON SENSE,”A generation without borders. Embracing Generation Z”, 2017
12. MAIN, Douglas, „Who are the Millennials?”, Lifesceience.com,
https://www.livescience.com/38061-millennials-generation-y.html, Accesat la 3
septembrie
13. AOIFE, Treacy, „Music Preferences, and their effect on Personality”, Coping Styles and
Perceived Scholastic Competence in Students”, DBS School of Arts, Dubin, 2013
14. MARGARITA, Ioana, BRIȘCARIU, Roxana, „Cultură prin muzică: Kodaly, Dalcroze și
Orff – trei metode de educație muzicală care te ajută să înțelegi lumea altfel”, Revista de
Pedagogie, 2016
15. KNOWLES, Christopher I., „The Correlation of Music Preference and Personality”, A
with Honors Projects, 2013
16. TEKMAN, Hasan Gurkan, „Music preferences as signs of who we are: Personality and
social factors”, Psychology Department, Uludag University, Turkey, 2009
17. FERWERDA, Bruce, TKALCIC, Marko, SCHEDL, Markus, „Personaltiy Traits and
Music Genre Preferences: How Music Taste Varies Over Age Groups”
18. SUROWIECKI, James, „The wisdom of crowds”, Anchor Books, New York, 2005
19. Emergency Planning College, „Understanding Crowd Behaviours: Supporting
Evidence”, University of Leeds, 2009
20. FILINGERI, V., „Factors influencing experience in crowds: the participant
perspective”, Applied Ergonomics, 2016

10
Dumitru Andreea
CRP II

Anexe
1. Script de interviu

Vârsta interlocutorului
Sexul interlocutorului
Data

Bună ziua, numele meu este Andreea Dumitru.

Scopul acestui interviu este să aflu părerea dumneavoastră despre impactul pe care muzica, în
special stilurile muzicale techno și manele, o are asupra personalității și a felului în care
interacționați cu diverse persoane, fie că este vorba de cunoscuți sau nu, în spațiul public. Sunt
interesată în special de prejudecățile pe care le cunoașteți cu privire la cele două genuri muzicale,
dar și de felul în care vă comportați, sau ați văzut că alte persoane se comportă, atunci când
ascultă aceste două genuri muzicale.
Dacă sunteți de acord, voi înregistra această convorbire, pentru a putea evita orice denaturare a
conversației noastre. Tot ce vom vorbi aici rămâne cofidențial, doar un rezumat al părerilor
tuturor persoanelor implicate în program, fără referință la numele acestora, va fi făcut public.

Pentru început vă rog să îmi spuneți dacă ascultați techno și/sau manele. (În funcție de răspuns
se pot adresa următoarele întrebări: De ce preferați un gen muzical în detrimentul celuilalt? Ați
încercat să ascultați și celălalt gen muzical?)

Care este părerea dumneavoastră despre cele două tipuri de muzică?

Ați observat în spațiul public sau în cadrul anturajului pe care îl frecventați anumite reacții cu
privirea la cele două tipuri de muzică?

Ce prejudecăți aveți cu privire la cele două tipuri de muzică? (Notă: se vor cere detalii şi
explicaţi; se poate continua cu întrebarea: De unde au apărut aceste prejudecăți?)

Ați exprimat vreodată în spațiul public comentarii negative cu privire la unul dintre cele două
genuri muzicale? (În funcție de răspuns se pot adresa următoarele întrebări: De ce ați simțit
nevoia să o faceți? Care au fost reacțiile oamenilor la comentariile dumneavoastră? Regretați
alegerea făcută?)

Când cosiderați că este potrivit să asculțati cele două stiluri de muzică?

Ce părere aveți despre cei care refuză să asculte anumite stiluri de muzică? Vă regăsiți printre
aceștia? De ce?

Credeți că există o legătură între stilul de viață și personalitatea unei persoane și muzica pe
care aceasta o asculta? Argumentați răspunsul.

Mai aveți adăugări? Cosiderați că doriți să mai aprofundați subiectul?

Mulțumesc pentru răspunsuri și pentru timpul acordat.

11
Dumitru Andreea
CRP II

2. Jurnal de observație participativă - Focus grup

După stabilirea temei de cercetare, am început observația participativă a două comunități

construite în jurul a două genuri muzicale diferite. Perioada de desfășurare a analizei a fost de 30
de zile, începând la data de 6 iulie 2019 până la 6 august 2019. Pe parcurusul celor 30 de zile am
relaizat un jurnal datat cronologic, în care am urmărit diferențele dintre cele două comunități.

Tema inițială a lucrării a fost a ceea a studiului diferențelor socio culturale dintre persoanele care
ascultă manele și cele care ascultă techno. Am aprofundat cercearea pe reacțiile celor din jur la
auzul manelelor în spații publice și pe felul în care segregarea dintre cele două grupuri se
manifestă în spațiul public prin diverse modalități.

Ziua 1: 6 iulie 2019

Interval orar: 20:00 – 3:00

Locația: Neversea festival Constanța
Genurile de muzică predominante ale festivalului: EDM, Techno, DNB. La festival au fost
prezenți în jurul a 150000 de persoane, cu vârste curpinse între 16 și 40 de ani. Marea majoritate
a participanților având sub 25 de ani. Atmosfera foarte electrizantă, toată lumea dansează și se
bucură de muzică. În timpul set-ului lui Salvadore Gannaci, un DJ italian, acesta a pus meneaua
„Așa sunt zilele mele” a lui Adrian Minune. Lumea din jur nu pare afectată de muzică, mulți
fredonează versurile și dansează, se aud și huiduieli, dar comparativ cu răspunsurile pozitive
acestea sunt mult mai puține și vin în special din partea bărbaților, ce par a avea vârste cuprinse
între 25 și 30 de ani. După terminarea piesei, lucrurile revin la normal, participanții par că au
uitat „incidentul”.

Ziua 2: 19 iulie 2019

Interval orar: 18:00 – 2:00

Locația: Electric Castle Cluj Napoca
Festival renumit pentru diversitatea artiștilor și a genurilor muzicale. Public cult, cu studii
superioare, iubitor de artă. Persoane prezente la festival 200000, marea majoritate având între 20
și 35 de ani. Atmosferă prietenoasă, relaxată, oamenii se bucură de muzică, indiferent dacă aleg
să meargă la main stage sau una dintre celelalte opt scene secundare. Fiecare persoană are artistul
preferat, dar asta nu o oprește să savureze și restul artiștilor prezenți. Pe scena BT, denumită
Hangar, printre ceilalți artiști, a urcat pe scena și Tommy Cash, un artist destul de controversat
datorită alegerilor muzicale și a stilului său nonconformist. Și acesta a pus aceeași melodie a lui
Adrian Minune, de data aceasta răspunsul pe moment al pulbicului a fost totalmente pozitiv,
atmosfera a fost una incendiară, toată lumea distrându-se și cântând versurile alături de Tommy.

Ziua 3: 25 iulie 2019 Simion Bogdan Mihai & Lăutarii de mătase

Interval orar: 22:00 – 1:30

Locația: Apollo111 Bar

12
Dumitru Andreea
CRP II

Petrecere în care muzica lăutărească este mixată pe ritmuri techno și electro. Public în întregime
format de persoane care apreciază acest mix de genuri. Toți participanții la petrecere sunt tineri,
toți cu studii superioare, majoritatea corporatiști ce au ieșit să se distreze alături de colegi și
prieteni pe ritmuri unice. Atmosferă foarte pozitivă, plină de acceptare, fără persoane care să
reacționeze negativ la muzica din club. Astfel de petreceri sunt specifice pentru Apollo111 Bar,
fiind foarte frecvente și foarte apreciate de bucureșteni.

Ziua 4: 5 august 2019 Dirty Disco BubbleGum by Eugen Rădescu

Interval orar: 23:30 – 3:00

Locația: Control Club
Petrecere cu tematică vintage, muzică specifică anilor 80, 90, 2000. Public asemănăor cu cel de
la Apollo111, multe persoane care lucrează în Publicitate, sau în domenii creative. Eugen
Rădescu este un DJ foarte apreciat de astfel de public, fiind unul dintre cei mai populari DJ-i din
București. Acesta are în set și manele vechi ce sunt foarte apreciate de public. Mulți așteaptă cu
nerăbdare manelel din playlist și se întorc pe scena de dans din club doar când acestea încep să
cânte. Sunt intes dezbătute pe terasa clubului, unde există dezbateri pe subiecte precum: Care
este cea mai bună manea veche? Care este cel mai bun manelist? Etc. Atmosfera este
prietenoasă, fiind așa deoarece persoanele care vin la petrecerile lui Eugen știu deja ce gen de
muzică urmează să fie în acea seară și nu sunt deranjați de prezența manelelor, ba chiar se bucură
foarte mult.

13
Dumitru Andreea
CRP II

3. Script chestionar

14
Dumitru Andreea
CRP II

15