Toea Adrian-Ionuț, RE-B, an III;

Metafore identitare de Andra Vasilescu

I. Rezumat:

1. Preliminarii teoretice:
Metaforele care apar în discursurile politice, din perioada 1866-1932 sunt unele destul de
speciale care nu au neapărat o semnificație politică specifică. Sensul predominant pe care îl au
este de a invoca „românismul” ca modalitate de a unifica întregul popor. Accentul era foarte mult
pus pe identitatea națională și cea etnică. Invocarea „românismului” are ca scop obținerea subtilă
a adeziunii. Metaforele sunt de cele mai multe ori reprezentate de diferite substantive colective:
neam, popor, familie, etc.
Discursul în care metaforele erau integrate era folosit de cele mai multe ori doar pentru
câștigarea adeziuni, dar prin apelul la pathos. Criteriile care îi aduceau pe toți românii la un loc
pentru a lua partea la această adeziune controlată de discursul politic erau folosit în funcție de
scop. Principalele criterii făceau referire la originea comună a românilor, dar și la, spațiul comun
fragmentat, poziția istorică defensivă față de străinul care i-a dislocat pe români.
Andra Vasilescu vorbește în prima parte despre sensurile pe care aceste metafore le capătă în
discursurile politice, dar aduce detalii și despre construcția teoretică a acestor metafore. În
principal, metafora „românismului” este construită prin apelul la metaforele conceptuale, care de
altfel se împart spre alte două domenii conceptuale: domeniul țină, abstract și domeniul sură,
concret. Metaforele conceptuale sunt o poartă de acces destul de importantă către reprezentările
sociale și discursive ale unui grup, dar și o modalitate de a obține adeziunea unui la o anumită
ideologie, iar un rol important în acest proces îl are și metafora identitare.
Conceptul metaforic de „românism” face parte din domeniul țintă, fiind proiectat prin
intermediul unor analogii. Aceste analogii se bazează pe domeniul țintă (locul unde este
prezentată metafora) și pe domeniul sursă (locul de unde sunt extrase materialele folosite pentru
conceperea metaforei). Scenariile metaforice sunt extrase tocmai din experiențele umane
corporale, astfel sursa este una cât se poate de reală.
 2. Un scenariu metaforic construit pe triada „drum”, „familie”, „spectacol”
În această parte a articolului Andra Vasilescu realizează o analiză pe diferite discursuri
politice din perioada 1866-1932 în care are în vedere conceptele metaforice de „drum”,
„familie”, „spectacol”, care fac parte din domeniul sursă, îndreptat către domeniul țintă
„românismul”. Andra Vasilescu a ajuns la următoarele rezultate:
 „Drumul” face parte din structura de suprafață a discursului, reprezentând drumul în
istorie al românilor, momentul de formare al poporului român, de multe ori traiectoria
sinuoasă plină de obstacole, pe care poporul român a trebuit să le depășească, dar și
timpul îndelungat al acestei călătorii.
 „Familia” este o metaforă subordonată de metafora „drumului”, în centrul căreia se
află familia, poporul român. Aici apar multe ipostaze ale românilor: țăran, paznic,
erou, etc. Unitate familiei este sugerată de limba comună, năzuințe comune. Destinul
familiei este acela de a reidentifica familia pierdută, iar metaforele conceptuale capătă
relief în contextul altor figuri de expresie.
 „Spectacolul” este o macro metaforă, care funcționează ca un element subordonator
pentru cele două metafore anterioare, drumul și familia. Astfel, în acest spectacol
istoric al poporului român apare drumul acestora care înglobează: povestea,
personajele, măștile, decorul, timpul. Românii ajung să fie niște actori care joacă
propriile lor existențe istorice.

3. Metafore conceptuale – autostereotipuri – dimensiuni de variație culturală

Cele trei metafore alcătuiesc un scenariu metaforic coerent, „românismul” devenind un
spectacol în care o familie parcurge un drum anevoios pentru a regăsirea unității originare.
Metaforele au scop motivațional care se identifică cu anumite stereotipuri etnice pozitive și
negative, sugerând anumite particularități ale culturii române.

4. Concluzii
Principalele concluziile la care Andra Vasilescu ajunge sunt că:
  etosul are o funcție de legitimare și credibilitate, dar și funcție de mobilizare la
deciziile și acțiunile politice;
 Sinonimia dintre termenii: țară, patrie, români, națiune, stat, moșie, focalizează
loialitate de grup și conștiința culturală;

II. Analiză:

Discursul politic, pe care îl analizez mai jos, este discursul lui Marcel Velea, ministru de
interne. În analiza acestui discurs am în vedere metaforele identitare, luând ca exemplu analiza
Andrei Vasilescu.

„Această bătălie cu noul coronavirus nu a fost câștigată. Momentul victoriei este mai
aproape sau mai departe, în funcție de fiecare dintre noi. Rămâne la latitudinea noastră, la
alegerea noastră, la decizia noastră cum să ne comportăm acum, astăzi, mâine și în fiecare zi din
viitor, pentru că acest comportament va aduce mai aproape sau mai departe normalitatea și viața
de dinainte” Marcel Velea, ministru de interne, 2020.
„Am purtat cu toții pe umeri o responsabilitate imensă, o purtăm în continuare, iar miza
acestei bătălii a fost și este cel mai de preț dar al fiecărei zile, sănătatea. Toate își pierd valoarea
atunci când omul pierde sau își pune în pericol sănătatea. Cu acest lucru în minte, avem datoria
de a ne înarma în fiecare zi cu responsabilitatea față de noi, față de cei dragi, cu responsabilitatea
față de întreaga comunitate” Marcel Velea, ministru de interne, 2020.
„Probabil în a doua etapă de relaxare, să vedem ce se întâmplă după două săptămâni în
această stare de alertă, epidemiologii vor analiza și voi da un răspuns și cu privire la transportul
cu microbuze” Marcel Velea, ministru de interne, 2020.

În acest discurs, principalul scop al ministrului de interne, Marcel Velea, este acela de
ajunge la factorul care îi leagă laolaltă pe toți românii. Aici apare ca factor principal al
discursului metafora identitare, prin intermediul căruia ministrul de interne să convingă toți
românii de necesitatea continuării lupei împotriva COVID-19 „am purtat cu toții pe umeri o
responsabilitate imensă”. Domeniul țintă pe care Marcel Velea îl are în vedere este „victoria”
luptei împotriva COVID-19, asupra căruia este îndreptat domeniul sursă, „bătălia”.
 „Victoria” este domeniul țintă spre care ministrul de interne se îndreaptă prin intermediul
discursului său politic. Această victorie este o redobândire a vieții normale pe care românii
trebuie să o recâștige. Pentru a finaliza această călătorie spre victorie, ministrul face apel în
principal la dorința comună românilor de a câștiga acest război împotriva unui inamic care
încearcă să destrame o națiune atât mod psihologic cât și fizic.
„Bătălia” este domeniul sursă din care sunt extrase toate metaforele conceptuale, în
vederea constituiri acestui discurs militant pentru adeziunea românilor la un scop comun. În
interiorul acestui domeniu sunt implicate următoarele metafore:
 sănătatea este principala armă a poporului în această bătălie pe viață și pe moarte,
unealtă folosită atât de popor, cât și de ministrul de interne ca stimulent pentru
poporul român;
 datoria față de comunitate, factor motivațional la care Marcel Velea apelează
pentru a ajunge la principalul scop al discursului, adeziunea la un scop comun.
 timpul acordat luptei împotriva COVID-19, care poate fi unul scurt sau lung,
lucru care poate depinde în funcție de modul în care românii răspund necesității
de a lua parte la luptă;
 Alegerile care vor influența momentul așteptat de toată lumea, redobândirea vieții
normale;
În concluzie, românii se identifică cu succes în discursul ministrului de interne, datorită
limbajului comun pe care acesta îl adoptă, scopul comun al tuturor românilor pe parcursul acestei
bătălii, dar și datoria lor de a apăra poporul și de a ieși la luptă. Domeniul sursă analizat în acest
discurs are ca elemente principale: sănătatea, datoria față de comunitate, timpul, dar și alegerile
făcute de popor pentru a ajunge la domeniul țintă, redobândirea vieții normale.

III. Bibliografie:
1. https://www.agerpres.ro/justitie/2020/05/15/vela-batalia-cu-noul-coronavirus-nu-a-fost-
castigata-depinde-de-noi-cand-revenim-la-normalitate--506694, accesat la data de 16.05.2020;