PROF. TODEA DENISA MODUL ETICA SI COMUNICARE CAP.6.

COMUNICAREA EFICIENTA

FISA DE DOCUMENTARE

6.4 BARIERE DE COMUNICARE

Termenul “zgomot”, utilizat de unii autori pentru a denumi ansamblul barierelor de comunicare, este expresia acestui efect combinat,
care este perceput ca un factor general de diminuare a capacitatii de comunicare. Analizand, insa, barierele de comunicare pe tipuri si
componente, putem descoperi solutiile optime de diminuare a efectelor lor daunatoare, pentru a asigura un mediu comunicational stabil si
optim.

1
PROF. TODEA DENISA MODUL ETICA SI COMUNICARE CAP.6. COMUNICAREA EFICIENTA

Marele nostru dramaturg I. L. Caragiale are numeroase texte memorabile prin care construieste situatii de un haz fara precedent,
bazate pe barierele de comunicare. Dintre ele am ales unul care ilustreaza diferentele de perceptie dintre participantii la comunicare:

“UN DOMN CATRE IMPIEGAT: Ma rog, n-a venit o scrisoare pentru mine?

IMPIEGATUL: Nu… Dar de unde era sa vie?

DOMNUL: Stiu eu? De la cineva.

IMPIEGATUL: Nu.

DOMNUL: Bine. (Pleaca.)

IMPIEGATUL: (scotand capul pe ferestruica) Ma rog…

DOMNUL: (intorcandu-se) Poftim…

IMPIEGATUL: Dar…cum va cheama pe dv…?

DOMNUL: Ion Popescu.

IMPIEGATUL: Imi pare bine… Fiti sigur ca va vom anunta indata ce va sosi ceva.

DOMNUL: Mersi.

IMPIEGATUL: Pentru putin (isi retrage capul.)

DOMNUL: Indatorat. Va salut. (Pleaca.)

IMPIEGATUL: (scotand iar capul) Ma rog.

DOMNUL: (intorcandu-se) Poftim…

IMPIEGATUL: Dar… unde sedeti dv…?

DOMNUL: La matusa-mea.

IMPIEGATUL: Mersi… (isi retrage capul.)

DOMNUL: Pentru putin. Salutare.”

(I. L. Caragiale – La posta)

Pe langa evidenta limita intelectuala a eroilor, este clar ca in acest text comicul se construieste exploatand barierele de comunicare
provenite din existenta presupunerilor. DOMNUL presupune, mai intai, ca IMPIEGATUL stie cum il cheama, desi n-avea de unde, apoi ca
stie unde locuieste matusa-sa, desi nu i-a spus, in timp ce IMPIEGATUL presupune, mai intai ca stie ca DOMNUL nu are nici o scrisoare,
desi nu stie cum il cheama, apoi ca stie unde sa-i trimita scrisoarea, desi nu stie nimic despre matusa-sa. Toate acestea, bineinteles, montate
dupa regulile comicului, cu folosirea situatiilor paradoxale si a neconcordantei dintre scopul si mijloacele actiunii.

Este cunoscut faptul ca o singura virgula pusa in locuri diferite poate schimba radical semnificatia comunicarii, ca in exemplul de
mai jos:“Omul trece, puntea cade-n apa” / “ Omul trece puntea, cade-n apa”.

In comunicarea realizata cu prilejul incheierii contractelor intre organizatii asemenea dificultati apar adesea, atat in
contractele interne, cat si in contractele internationale. Din proasta codificare a regulilor si obligatiilor reciproce pot rezulta
pierderi financiare irecuperabile, ori ruperea relatiilor de afaceri.

In comunicarea orala, pronuntarea cu o anumita cursivitate, fara pauze sesizabile, a unor cuvinte alaturate poate, de asemenea,
crea confuzii. Este sugestiva pentru comunicarea orala ghicitoarea romaneasca: “Doi olteni trecura podul inainte si-napoi trecura doi. Cati
olteni trecura podul inainte si-napoi?” In oralitate, grupul de cuvinte “trecura doi” poate fi interpretat si cu semnificatia “trecu Radoi”,
unde Radoi este nume specific oltenesc. In primul caz, raspunsul este: doi; in al doilea caz, raspunsul este: unu. Receptorul este
pus, evident, in dificultate, daca nu vede textul scris.