UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR” din Bucureşti

Facultatea de Management Turistic şi Comercial

PROIECT DE PRACTICĂ DE SPECIALITATE

 Baza tehnico-materiala a comertului

Pentru a-si putea desfasura activitatea, comertul dispune de potential uman, material si
financiar, in functie de tipul de unitate operativa: magazin – pentru comertul cu amanuntul,
respectiv depozit – pentru comertul cu ridicata.

Resursele materiale ale comertului cuprind bunurile capital folosite pentru desfasurarea
proceselor comerciale (magazine, depozite, utilaj comercial) denumite mijloace fixe si bunurile
capital destinate actelor de schimb (stocurile de marfuri), proceselor de productie din comert
(materii prime si materiale) si nevoilor de administrare (obiecte de intretinere, rechizite,
materiale de protectie), formand o parte importanta a mijloacelor circulante*. Acestea sunt
reflectate din punct de vedere fizic in gestiunea materiala a fiecarei unitati comerciale, iar din
punct de vedere valoric, apar in activul si pasivul bilantului societatilor comerciale.

In ceea ce priveste baza tehnico-materiala a comertului cu amanuntul, marimea si st

959c23j ructura acesteia trebuie sa raspunda cerintelor acestei forme de comert, si anume, de
difuzare larga a marfurilor in toate localitatile, iar in cadrul fiecarei localitati de apropiere a
marfurilor de consumatori. De gradul de dezvoltare a retelei comerciale, de varietatea tipurilor
de unitati, atat ca profil cat si ca marime, ce compun reteaua comerciala, de amplasarea
teritoriala a acestora, adecvata cerintelor pietei, precum si de dotarile specifice proceselor
operative ce caracterizeaza vanzarea marfurilor cu amanuntul, depinde nivelul calitativ al
deservirii consumatorilor. Se constata in ultimul timp un fenomen de concentrare si dezvoltare
a unor mari suprafete comerciale, in scopul cresterii rentabilitatii unitatilor comerciale; desi
indeparteaza reteaua comerciala de consumatori, acest aspect prezinta avantajul comercializarii
unui sortiment vast de marfuri si posibilitatea satisfacerii complexe a cererii de marfuri. Reteaua
de unitati comerciale cu amanuntul are anumite trasaturi specifice sub aspectul structurii,
tipologiei, marimii si amenajarii bazei tehnico-materiale, in functie de :

 ramura de activitate comerciala cu amanuntul: comert alimentar, comert nealimentar

si alimentatie publica;
 formele de vanzare practicate: liber-service, clasica, directa, electronica etc.;
 mediile social-economice: urban sau rural.
 Mobilierul si utilajul comercial specific unitatilor comerciale cu amanuntul este de regula,
tipizat pentru anumite grupe de marfuri, modern, cu un grad ridicat de specializare, si raspunde
unor cerinte care vizeaza:

 etalarea si expunerea marfurilor in cadrul suprafetelor comerciale;

 miscarea marfurilor si a personalului in interiorul unitatii comerciale;
 pastrarea stocurilor de rezerva in depozite;
 echiparea personalului in vederea realizarii sarcinilor de munca;
 plata marfurilor;
 transportul marfurilor la domiciliul cumparatorilor;
 prestarea serviciilor inainte, in timpul si dupa vanzarea efectiva a marfurilor pe care le
insotesc;
 informarea corecta si pertinenta a consumatorilor etc.

Vorbind despre baza tehnico-materiala a comertului cu amanuntul ca fiind formata din

unitatile de vanzare cu amanuntul si din utilajul comercial folosit pentru expunerea marfurilor
in magazine si pentru inzestrarea tehnica a muncii, in literatura de specialitate sunt prezentate
cateva tendinte privind evolutia viitoare a acesteia, si anume:

 tendinta de crestere a activitatii si a retelei comerciale, fie sub forma cresterii marimii
societatilor comerciale sub aspectul capitalului si al numarului de unitati care o
compun, fie sub forma cresterii suprafetei magazinelor;
 folosirea unor criterii noi in stabilirea specializarii sau despecializarii retelei
comerciale, astfel: extinderea specializarii de la magazine cu profil de grupe si
subgrupe de produse, la magazine cu profil stabilit in functie de criteriile cererii;
respectiv, despecializarea prin largirea sortimentului cu grupe eterogene, in unitatile
comerciale mari, in vederea castigarii unei clientele tot mai numeroase;
 diversificarea retelei comerciale, prin organizarea de magazine tot mai variate ca profil
si ca nivel de preturi, in vederea satisfacerii solicitarilor diferentiate a consumatorilor;
 promovarea regulilor de urbanism comercial in organizarea si amplasarea retelei
comerciale;
 promovarea conceptului de merchandising, care vizeaza utilizarea unui ansamblu de
tehnici comerciale moderne, vizand optimizarea prezentarii ofertei catre consumatorii
potentiali; adica amenajarea interioara a magazinelor astfel incat sa se imbine folosirea
 intensiva a spatiului comercial cu confortul vanzarii si ambiantei placute si atractive
pentru consumatori;
 extinderea formelor moderne de vanzare fara magazine;
 extinderea retelei de automate comerciale, in completarea retelei de unitati fixe,
deoarece permite extinderea functionarii acesteia peste orarul obisnuit si in locuri cu o
cerere aparte(de exemplu in incinta scolilor sau a universitatilor, cu un orar adaptat
celor care frecventeaza aceste institutii).

Asupra bazei tehnico-materiale a comertului cu ridicata isi pun amprenta caracteristicile

acestui tip de comert, si mai ales faptul ca in cadrul acestuia, marfurile circula in partizi mari.
Astfel, cladirile depozitelor, instalatiile, mobilierul si utilajele din depozite, respectiv intreaga
baza tehnico-materiala a comertului cu ridicata trebuie dimensionata in raport cu volumul
activitatii desfasurate, in vederea primirii si pastrarii marfurilor, pregatirii comenzilor si
expedierii marfurilor catre beneficiari. Depozitele reprezinta unitati comerciale in care se
desfasoara procesele economice legate de primirea, pastrarea si livrarea marfurilor in partizi
mari; ele constituie unitatea operativa de baza a intreprinderilor comerciale cu ridicata. Formele
circulatiei marfurilor, natura produselor care formeaza obiectul acestora si procesele economice
care le caracterizeaza determina tipuri specifice de depozite, de la cele industriale, la
comerciale, cele de pastrare a produselor agricole, de transport expeditie, sau cele de serviciu
(acele depozite care apartin anumitor agenti economici ce ofera servicii de depozitare pe termen
lung unor beneficiari care nu dispun de spatiu in acest scop).

Pentru a fi asigurata miscarea marfurilor cu un grad ridicat de eficienta se impune

existenta unei baze de depozitare care sa permita efectuarea intr-un timp relativ scurt a tuturor
operatiunilor de primire, gestiune a stocurilor si livrare a marfurilor catre beneficiari.Deoarece
rapiditatea cu care se efectueaza comenzile catre beneficiari reprezinta principala modalitate de
accelerare a vitezei de circulatie a marfurilor apare ca imperios necesara, in acest context,
modernizarea depozitelor. Avand in vedere importanta lor in fluxul marfurilor generat de
activitatea comerciala, intreprinderile implicate in organizarea comertului cu ridicata sunt
preocupate in perioada contemporana, pe realizarea unor spatii de depozitare care sa raspunda
noilor exigente privind localizarea fondurilor de marfuri de pe piata, cresterea capacitatii
acestora si modernizarea tuturor proceselor tehnologice care se desfasoara in spatiile de
comercializare.
 Pentru ca depozitele sa isi poata desfasura activitatea si indeplini functiile specifice, ele
trebuie sa fie dotate cu mobilier pentru depozitarea paletelor sau a altor unitati de transport, cu
utilaje pentru deplasarea si ridicarea acestora pana la inaltimea spatiilor de depozitare, precum
si cu alte utilaje destinate mecanizarii, automatizarii si informatizarii activitatii ce se desfasoara
in depozitele respective.

Principalele tendinte inregistrate in practica mondiala, in ceea ce priveste constructia,

amenajarea si dotarea depozitelor sunt urmatoarele:

 construirea unor depozite de mare capacitate, care sa aiba posibilitatea de a utiliza

mijloace mecanizate de transport pe orizontala sau verticala a marfurilor si de a reduce
timpul necesar efectuarii unei operatiuni;
 organizarea depozitelor in principal pe un singur nivel, pentru a se elimina pe cat
posibil circulatia pe verticala a marfurilor;
 mecanizarea, daca este posibil, a tuturor operatiunilor din depozite, respectiv
vehicularea marfurilor cu ajutorul paletelor sau a containerelor pe parcursul intregului
circuit de primire, depozitare si livrare a marfurilor; si totodata folosirea cat mai mult
a mijloacelor mecanizate de vehiculare a marfurilor;
 informatizarea comenzilor si a evidentei mergand chiar pana la automatizarea
depozitelor acolo unde este posibil;
 posibilitatea de a beneficia in zona in care sunt construite depozitele, de o
infrastructura economica (sosea, cale ferata, diverse amenajari etc.)

Asigurarea tuturor elementelor ce caracterizeaza baza tehnico-materiala reprezinta

pentru orice societate comerciala, fie cu ridicata, fie cu amanuntul, investitii de capital, care se
vor recupera treptat prin intermediul amortizarilor cuprinse in cheltuielile de circulatie.
Deoarece aceste cheltuieli, impreuna cu cele necesare desfasurarii activitatii, influenteaza
marimea profitului, societatile comerciale vor fi interesate de utilizarea intensiva a bazei
tehnico-materiale existente, respectiv, sporirea vanzarilor prin folosirea acesteia la capacitatea
deplina. Corelatia dintre nivelul de dezvoltare a bazei tehnico-materiale si cel al activitatii este
evidentiata de doua grupe de indicatori de eficienta economica, si anume:

a. Indicatori care exprima raportul dintre valoarea mijloacelor fixe utilizate si volumul
activitatii economice, sau invers, raportul dintre volumul activitatii economice si
valoarea mijloacelor fixe utilizate; asemenea indicatori sunt: desfaceri pe metru
patrat suprafata comerciala, marfuri depozitate pe metru patrat suprafata de pastrare,
 suprafata comerciala la un milion lei desfaceri realizate etc. Acesti indicatori se pot
folosi ca elemente normative in fundamentarea unor decizii privind dezvoltarea
bazei tehnico-materiale, fie prin compararea de catre fiecare societate comerciala a
propriilor indicatori cu cei obtinuti de firmele concurente, fie prin calcule tehnice
efectuate de departamentul proiectare.
b. Indicatori care exprima raportul dintre dinamica valorii mijloacelor fixe utilizate si
dinamica activitatii economice. Cresterea mai rapida a activitatii economice decat
valoarea mijloacelor fixe indica o mai buna utilizare a acestora. Valorile acestor
indicatori pot fi folosite in fundamentarea politicilor economice a societatilor
comerciale, in functie de aprecierile de perspectiva a profitului.
 Bibliografie

1. D. Patriche(coord.) – “Bazele comertului”, Ed. Economica, Buc., 1999.

2. C. Tudose (coord.) – “Tehnologia comercializarii marfurilor”, Ed. Did. Si Ped., Buc.,
1993.
3. V. Adascalitei – “Tehnici comerciale moderne”, Ed. Uranus, Bucuresti, 2000.