Piata tutunului

Piata reprezinta sfera economica in care productia de bunuri si servicii apare

sub forma de oferta de marfuri, iar nevoile solvabile de consum sub forma de cerere de
marfuri. Piata este terenul valorificarii activitaii unui cerc larg si eterogen de
intreprinderi, fiecare in parte urmarind ocuparea unei anumite pozitii in ansamblul pietei,
care sa-i asigure realizarea eficienta a produselor oferite spre vanzare.
Piata mondiala a tutunului este una extrem de extinsa, insumand un numar
de peste un miliard de consumatori (fumatori adulti), adica 16.67% din populatia de pe
glob si facilitand vanzarea-cumpararea a unui volum de aproximativ 6000 de miliarde de
tigarete. Companiile de tigari inregistreaza anual profituri de miliarde de euro. Cele mai
dezvoltate piete la nivel mondial sunt cele din SUA( piata din care se obtine 35% din
profit), China si Japonia. Tigarile sunt supuse unei accize specifice in valoare de 65 de
euro/ 1000 de tigarete.
Desi volumul de vanzari in cazul produselor din tutun este in scadere in unele tari
din cauza interzicerii fumatului in locurile publice (ex: Italia), piata tigarilor ramane una
extrem de profitabila cu cresteri in tari ca Romania, Rusia, Germania etc.

Scurt istoric al pieti tutunului la

nivel mondial si national
Tutunul este o planta ierbacee cu ciclu de viata anual,
originar din Mexic unde, in secolul al VI-lea a fost folosit in
ritualuri magico-religioase. Acesta creste spontan in America
de Sud, unde este cunoscut sub denumirea de bacon, tiutium,
tabac sau duhan,
Istoria tutunului si a tabagismului debuteaza odata cu
descoperirea Americii de catre Cristofor Columb, in 1492.
Primele insemnari despre obiceiul de a fuma apar de la
Cristofor Columb, care arata ca la debarcarea sa in insuma Guanahani (San Salvador) a
constatat ca populatia indigena fumeaza niste pipe de bambus, preparat din frunzele
plantei de tutun. In anul 1519, navigatorii spanioli ai lui Columb s-au intors cu frunze
tutun in Peninsula Iberica.
In Europa, Nicotina Tabacum a inceput sa fie cultivata in Anglia, mai intai ca
planta decorativa, urmand rapid cultivarea ei pentru prepararea tutunului. Dupa Europa,
tutunul a fost introdus in Orientul Apropiat si apoi in Africa, Asia si Oceania. In China si
India, marinarii spanioli l-au introdus in anii 1600 – 1605.
În tarile romane, cele mai vechi însemnari cu privire la fumat dateaza din anul
1722. În perioada interbelica tutunul era monopol de stat, iar Casa Autonoma a
Monopolurilor Regatului Romaniei detinea 6 manufacturi de tutun, un institut de
cercetare si 12 inspectorate care supravegheau cultura si fermentarea tutunului. Fabricile
de tigarete se aflau la Bucuresti, Iasi, Timisoara si Sf. Gheorghe. Centrala Industriei
Tutunului din timpul comunismului, a devenit în anul 1990, printr-o hotarare de guvern,
Regia Autonoma a Tutunului din Romania. În vederea privatizarii, regia a fost

1
transformata în anul 1997 în Societatea Nationala Tutunul Romanesc (SNTR). SNTR a
ajuns sa acumuleze datorii fata de bugetele statului, o data cu intrarea pe piata, ca
producatori, a multinationalelor British American Tobacco, Philip Morris si JTI, iar în
anul 2000 Ministerul Agriculturii a initiat procesul de privatizare a SNTR.
Dezvoltata rapid in tarile industriale incepand cu secolul XX, industria tutunului
cunoaste in prezent o evolutie contradictorie.

MARI PRODUCATORI DE TUTUN

British American Tobacco (BAT) este prezenta in Romania din 1994, iar in
1997 a inaugurat fabrica de la Ploiesti, unde pana in prezent a investit in jur de 140
milioane de euro. Productia fabricii de la Ploiesti este livrata pe piata interna, dar si la
export, in tari din Europa de Est si Orientul Mijlociu. BAT este al doilea producator
mondial de tigari si are in portofoliu marci precum Lucky Strike, Kent, Dunhill si Pall
Mall. Firma a luat nastere in anul 1902 printr-un acord intre “The American Tobacco
Company”(SUA) si “The Imperial Tobacco Company” din Regatul Unit al Marii Britanii.

Cifra de afaceri Profit net / pierdere Numar

Venituri (RON) Cheltuieli (RON)
(RON) neta (RON) angajati
2003 303.027.837,00 312.209.472,50 297.731.329,20 11.113.532,00 285
2004 308.534.852,90 340.973.960,60 301.295.432,40 31.011.702,60 233
2005 359.732.461,00 361.068.341,00 347.676.304,00 10.775.489,00 395
2006 415.670.903,00 455.393.206,00 410.837.340,00 37.922.136,00 436

Philip Morris (PMI), parte a grupului de companii Altria, este una din cele mai
mari companii de tutun din lume. Producatorul de tigari este prezent pe piata locala inca
din 1997. Philip Morris International este una dintre cele mai mari companii de tutun din
lume. Brandurile de tigari cele mai cunoscute din portofoliul Philip Morris sunt
Marlboro, Next, L&M si Parliament.

2
 Profit net /
An Cifra de afaceri Numar
Venituri (RON) Cheltuieli (RON) pierdere neta
bilant (RON) angajati
(RON)

2003 1.054.219.483,00 1.070.331.674,50 1.045.788.358,00 24.334.463,80 445

2004 1.399.826.286,00 1.444.513.671,40 1.402.528.628,60 30.633.171,10 492
2005 1.528.361.655,00 1.547.011.793,00 1.470.596.857,00 63.581.850,00 494
2006 1.726.357.185,00 1.732.397.788,00 1.680.240.990,00 41.609.365,00 475
2007 1.788.133.158,00 1.811.668.072,00 1.715.712.046,00 80.159.877,00 315

Japan Tobacco International (JTI) a intrat pe piata din Romania in anul 1993, fiind
primul jucator international din industria tutunului care a investit in Romania.
Producatorul detine in portofoliu marci de tigarete precum Camel, Winston, Monte Carlo,
Winchester, More, Salem, Galmour si Mild Seven. Compania a anuntat, recent, intrarea
brandului Winston pe segmentul tigaretelor Super Slims. JTI este lider in domeniul
managementului calitatii, fiind singura companie de profil din Romania detinatoare a
standardelor de calitate ISO 9001 si ISO 14001, precum si a Premiului pentru Calitate -
Premiul de Excelenta in Afaceri J.M. Juran, obtinut in anul 2001.

An Cifra de afaceri Profit net / pierdere Numar

Venituri (RON) Cheltuieli (RON)
bilant (RON) neta (RON) angajati
2003 531.422.299,20 550.427.509,40 525.777.116,50 24.650.392,90 206
2005 739.696.866,00 778.273.113,00 749.520.531,00 28.752.582,00 205
2006 873.905.213,00 919.502.750,00 895.948.364,00 21.416.719,00 202
2007 1.040.588.466,00 1.066.264.710,00 1.065.626.888,00 124.980,00 206

Volumul productiei, vanzarilor, importurilor si exporturilor

Piata externa a tutunului a tutunului este una extrem de extinsa, insumand

un numar de peste un miliard de consumatori (fumatori adulti), adica 16.67% din
populatia de pe glob si facilitand vanzarea-cumpararea a unui volum de aproximativ 6000
de miliarde de tigarete. Companiile de tigari inregistreaza anual profituri de miliarde de
euro. Cele mai dezvoltate piete la nivel mondial sunt cele din SUA( piata din care se
obtine 35% din profit), China si Japonia. Tigarile sunt supuse unei accize specifice in
valoare de 65 de euro/ 1000 de tigarete.

3
 Piata interna a tutunului, incluzand si piata neagra, valoreaza circa 2,5
miliarde euro, potrivit datelor primite de la producatori. Tigarile au fost categoria de
produse care a inregistrat cele mai mari vanzari in 2008, volumul de vanzari depasind 5
miliarde de lei noi, adica aproximativ 1,4 miliarde de euro, potrivit companiei de
cerecetare de piata AC Nielsen. Suma reprezinta peste 1% din PIB-ul Romaniei din 2008,
care a atins anul trecut 135 miliarde de euro.
Vanzarile si productia de tigari din Romania a continuat sa creasca si sa se
dezvolte, in ciuda faptului ca preturile pentru aceste produse au crescut. Dupa cum se
observa in tabelul de mai jos, valoarea pietei
cunoaste o evolutiei ascendenta de la an la an.
Din punctul de vedere al vanzarilor, piata
tigaretelor din Romania s-a mentinut la un nivel
constant in ultimii ani - in jur de 35 miliarde de
tigarete vandute pe an. Conform estimarilor, valoarea
ei se ridica la aproximativ 1,4 miliarde de euro. Piata
tigaretelor din Romania nu prezinta particularitati
specifice fata de de pietele similare din alte state
europene. Piata romaneasca de tigari ramane cea mai mare piata valorica a FMCG, cu o
valoare de peste un miliard de euro anual, desi inregistreaza un declin din punct de vedere
al volumului vanzarilor, datorita cresterii taxelor.
Comparativ cu alte piete din Europa, acestea se diferentiaza atat din punctul de
vedere al tariei tigaretelor, cat si din cel al segmentelor de pret. Piata romaneasca de
tigarete se indreapta acum spre variantele Lights, in timp ce pietele din Vest sunt deja
dominate de acestea. Totusi, sunt inca piete unde variantele Full Flavor detin o cota
importanta.

Productie Consum total

2003 499.4 400.0

2004 493.5 388.0
2005 489.0 376.0
2006 484.0 372.0
2007 471.6 360.0
(milioane euro) Volumul vanzarilor dupa producatori (mii tigarete)

Importurile si exporturile de tutun in Romania s-au clasat la un nivel ascendent, in

ciuda cresterii preturilor produselor. Dupa cum se observa in graficul de mai jos,
importurile se claseaza cu mult deasupra exporturilor, aceasta piata contribuind la
inclinarea balantei comerciale. Principalele piete de deasfacere a produselor din tutun
exportate de tara noastra sunt in Rusia, Polonia, Bulgaria, Orientul Mijlociu, precum si in
alte tari ale Europei Centrale si de Est.
Una din problemele cu care producatorii de tutun din Romania se confrunta este
contrabanda cu tigari, care pana anul acesta reprezenta 13% din totalul pietei.

4
Institutul National de Statistica

2005 2006 2007

Export 139 179 360
Import 864 1106 1284

Sursa:

(milioane euro)

Piata tutunului din Romania este una dinamica, ea evolueaza in timp in

functie de anumiti factori de mediu cum ar fi: etapa in care se afla piata tinta, evolutia
pietei produselor si raporturile pietei produselor sale cu pietele altor produse. Fiecare
intreprindere doreste sa-si consolideze pozitia de piata incercand diferite cai de extindere.
Cele trei cai de dezvoltare a pietei sunt: calea extensiva, calea intensiva si cea
mixta. Calea extensiva presupune atragerea de noi consumatori pentru produsele
intreprinderii, fie din randul nonconsumatoriilor relativi, fie din randul clientilor unor
intreprinderi concurente. Calea intensiva consta in cresterea cumparaturilor medii
efectuate

5
 de o unitate de consum. In afara acestor cai de baza de dezvoltare a pietei poate sa apara
si calea mixta, care presupune atragerea de noi consumatori, precum si cresterea cumparaturilor
medii efectuate de o unitate de consum.
Deoarece fumatul creeaza dependenta, nu se poate vorbi de un consum sezonier sau de
ore si zile speciale de cumparare. Consumul este unul constant, cantitatea depinzand de gradul de
dependenta al fumatorului. Gradul de dependenta depinde la randul sau de factori precum:
mediul în care lucreaza consumatorul, stresul la care este supus, educatia sa.
In tabelul ce urmeaza am prezentat cele mai importante marci de tigari ce apartin primilor
trei jucatori de pe piata, respectiv BAT, PMI si JTI, si cotele de piata ale acestora in 2005,
ianuarie si februarie 2006 si modificarea in puncte procentule a cotei de piata pentru primele
doua luni ale anului.

Cota de piata(%) Crestere

2007 Ian 2008 Feb 2008 ian-feb
2008
Total BAT 36.0 35.3 36.3 1.0
Dunhill 0.2 0.2 0.2 -
Kent 11.0 12.0 12.7 0.7
Rothmans 0.6 0.6 0.7 0.1
Lucky Strike 1.4 1.3 1.3 -
Pall Mall 10.6 10.8 11.1 0.3
Viceroy 12.0 10.3 10.2 -0.1
Total PMI 33.3 33.0 32.9 -0.1
Parliament 1.2 1.4 1.5 0.1
Marlboro 10.7 11.7 11.8 0.1
Virginia Slims 0.3 0.5 0.5 -
Chesterfield 0.7 0.6 0.6 -
Next 0.6 0.5 0.5 -
Total JTI 20.1 21.9 21.9 -
Camel 1.4 1.5 1.6 0.1
Winston 6.1 6.6 6.5 -0.1
Monte Carlo 1.8 1.9 1.9 -
Winchester 8.6 8.5 8.2 -0.3

Este o piata in crestere, fiind deschisa noilor firme care doresc sa patrunda. Evolutia
pietei se datoreaza unui numar de factori cum ar fi: nevoile fumatoriilor, in continua crestere si
diversificare, gradul de accesibilitate a produselor, varsta produselor, si implicit evolutia lor
pentru a raspunde mai bine cererii, si nu in ultimul rand calitatea activitatii de marketing a
intreprinderilor din domeniu. Mentinerea sau extinderea dimensiunilor pietei presupune folosirea
rationala a cailor si formelor de distributie a produselor catre consumatori, un program publicitar
sustinut, o politica de preturi s.a. Cele trei mari companii prezente in Romania sunt intr-o
continua lupta pentru o pondere mai mare din vanzariile totale, lupta in care calitatea activitatii
de marketing este decisiva.

6
 Industria de produse din tutun si-a crescut ponderea detinuta în industria prelucratoare, în
perioada 1997-1999, si a cunoscut o scadere în perioada 2000-2002. Cea mai importanta crestere
a acestei ponderi s-a înregistrat în anul 1999, aceasta crestere avand la baza, printre alti factori,
investitiile directe straine facute de cei mai mari operatori multinationali de tigarete din lume pe
piata din Romania.

Tabelul nr. 1.1. Ponderea Industriei produselor din Tutun în industria

prelucratoare

2003 2004 2005 2006 2007 2008t

Industria
78.9 78.8 74.4 79.4 79.7 77.8
prelucratoare
Industria
produselor din 1.1 1.5 1.8 1.5 1.6 1.4
tutun

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2008

Tabelul nr 1.2. Productia de produse din tutun în perioada 2003-2008t

UM 2003 2004 2005 2006 2007 2008t

Mii tone 26 29 31 33 38 33

Productia de 33 mii tone de produse din tutun realizata de acest sector în 2005, privita în
structura, a fost urmatoarea: peste 95% tigarete, sub 5% - celelalte produse din tutun: tigari de
foi, tutun de pipa etc. Aceasta structura este foarte apropiata de cea a sectorului de tutun din UE.
Astfel tigaretele reprezinta cel mai important produs al acestui sector.
Desi industria tutunului a avut în general un trend crescator, ea ramane una relativ
modesta din punct de vedere al valorii adaugate.
Peste 85% din piata romaneasca de tutun este controlata de corporatiile multinationale; o
mare parte din deciziile strategice privind activitatea acestor companii luate pe diferite piete
nationale au efect si asupra activitatilor derulate pe piata din Romania, de exemplu achizitionarea
companiei elene Papastratos de catre Philip Morris a avut ca efet realizarea si comercializarea
marcii Assos pe piata din Romania de catre compania PM. De asemenea, fuziunea la nivel
mondial a companiilor Rothmans of Pall Mall si British American Tobacco în 1999, a avut ca
efect în Romania, realizarea si comercializarea de catre BAT a marcilor Dunhill si Rothmans ce
faceau parte din portofoliul companiei Rothmans.

Sustinerea grupurilor de producatori de tutun

7
 Comisia europeana a adoptat la 14 iulie 2004 propunerea de modificare a politicii de
dezvoltare rurala a UE, vizand consolidarea si simplificarea actului sustem de acordare a
fondurilor pentru perioada 2007-2013, prin crearea Fondului European Agricol pentru
Dezvoltare Rurala(FEADR). Noul Fond urmeaza sa inlocuiasca FEOGA, avand rolul de a
raspunde exigentelor impuse de o uniune extinsa. Acest fapt ii influenteaza pozitiv si pe
producatorii agricoli europeni organizati in grupuri.

Un ajutor specific ca masura provizorie pentru noile state ale Uniunii Europene(masura care
s-a aplicat si Romaniei ) este acordat grupurilor de producatori, deci si pentru cultivatorii de
tutun brut asociati, in vederea eficientizarii productiei, productiei mediului si managementului
grupului.

Organizare comuna de paiata (ocp) a tutunului stabileste reguli in vederea stabilizarii pietei
tutunului si pentru a se garanta venituri echitabile producatorilor de tutun la nivel european prin
stabilirea unui sistem de prime, masuri de orientare a productiei si acorduri comerciale cu tari
terte.

Grupul de producatori reprezinta orice persoana juridica infiintata la initiativa reprezinta

orice persoana juridica infiintata la initiativa cultivatorilor de tutun.

Conform regulamentului 1698 din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvolatrea
rurala prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare (FEADR)(publicat in JOCE nr L 227 din
21 octombrie 2005) producatorii asociati in grupuri por obtine bani pentru crearea si functionarea
grupurilor de producatori pentru:

 Adapatrea productiei la cerintele pietei

 Plasarea produselor piata, inclusiv pregatirea pentru vanzare, centralizarea vanzarilor si

ajutor pentru achizitii en-gros

 Stabilirea regulilor comune privind infomatiile referitoare la productie, in special legate

de recolta si disponibilitate.

Ajutorul poate fi acordat in rata fixa anuala in primii cinci ani de la recunoasterea grupurilor
de producatori. Rata trebuie calculata pe baza productiei comercializarea anual de catre grup, cu
respectarea plafoanelor din anexa regulamentului.

Ajutorul trebuie acordat grupurilor de producatori recunoscute oficial de catre autoritatile

competente ale statelor membre pana la 31 decembrie 2013.

Conform regulamentului UE, un grup de producatori poate fi recunoscut, la cererea sa, de

catre autoritatile statului membru pe teritoriul caruia grupul isi are sediul.

8
 Statul membru decide recunoasterea grupului de producatorii de tutun in termen de 60 de zile
de la data depunerii cererii. Grupul de producatorii de tutun nu poate desfasura activitati de prim-
procesare. Producatorii de tutun nu pot apartine mai mult unui singur grup de producatori.

Cerintele legalitatii pentru constituirea unui grup de producatori de tutun sunt urmatoarele sa
fie infintat la initiativa membrilor sai; sa fie constituit in scopul adaptarii productiei colective a
membrilor la cerintele pietei; sa determine aplicarea regulilor comune de producere si
comercializare de catre membrii sai, in special cele legate de standardele de caliate si de bunule
practici de cultivare, de achizitionare de seminte, ingrasaminte si alte mijloace de productie;
operatiunile efectuate in cadrul activitatii grupului pot fi reglementate instatul care poate
restrictiona activitatea grupului la un anumit prag de tutun brut; membrii grupului sunt obligati sa
comercializeze intreaga productie prin grup si sa se conformeze regulilor comune de pe piata
tutunului; grupul obtine atestat de cote , in tone , in procente fixat anual in functie de pragul
statului membru in care este stabilit grupul.

Retragerea din grup

In statut este stipulat faptul ca membrii grupului nu pot iesi din grup cel putin un an dupa
recunoastere si oricum, doar dupa notificarea cel mai traziu la 31 octombrie a initentiei de a se
retrage pentru anul urmator. Recunoasterea nu se restabilieste in mai putin de 12 luni de la dara
retragerii.

Dupa ce recunoasterea a fost retrasa, asociatia de producatori trebuie sa depuna din nou
cerere pentru recunoastere.Producatorii sunt organizati in grupuri de producatori, dar unitatile
prim-procesare pot incheia contracte si cu producatori nemembri ai unui grup de producatori.
Acest fapt este posibil si datorita specficului sectorului unde cultura se preteaza a fi obtinuta de
pe suprafete mici sau foarte mici.

Fiecare grup de producatorii de tutun actualizeaza datele relevante anual, pana la 15

noiembrie si notifica statului membru orice modificare intervenita.

Actul normativ care guverneaza regimul tutunului in tara noastra este Legea numraul 236 din
2 iunie 2003 privind organizarea pietei tutnului brut in Romania, publicata in Monitorul Oficial
partea i numarul 408 din 11 iunie 2003.

Ultimu act normativ aparut in sector este Hotararea numarul 786 din 14 iulie 2005 privind
sprijinul direct al statului care se acorda pentru productia de tutun brut romanesc. Cum se vede
chiar din textul hotararii de guvern, se urmareste cresterea propductiei si a calitati, pana in
momentul aderarii tarii noastre la uniunea europeana alianutul 1”producatorii agricoli de tutun,
persoane fizice sau juridice, benificiaza de sprijinul direct al statului, sub forma de prime de
productie, in scopul imbunatarii cresterii productiei si calitatii tutunului.

9
 Anul acesta, prin politica nationala, au fost luate in calcul pentru acordarea de subventii
urmatoarele varietati de tutun care se cultiva cu succes la noi in tara:

 Flue cured – Virginia

 Sub cured, tutun oriental –Djebel, Moldovita

 Tutun semioriental – Ghimpati

 Tutun mare consum – Baragan

 Air cured – Burley

La 7 iulie anul curent a fost constituit Consiliul pe produs „ Tutun si Produse din Ttutun”. A
fost stabilit numarul membrilor consiliului, precum si cel al comitetului director. A fost adoptat
regulamentul pentru organizarea si functionarea consiliului.

Consiliul pe produs este un organism institutional la nivel national, cu caracter public-privat,

fara personalitatea juridica, cu atributii in elaborarea , adoptarea si implementarea politicilor pe
piata produselor agricole. Are ca scop promovarea la nivelul autoritatilor de reglementare,
centrale si locale a intereselor producatorilor, care trebuie sa rezulte din consultarea democratica
a tuturor membrilor consiliului. Acesta urmareste in special:

 Imbunatatirea comertului si a calitatii produselor agricole

 Introducerea progresului tehnic si cercetarea stiintifica

 Mentinerea unor contacte permanente cu producatorii in scopul infomarii si promovarii

intereselor sectoriale.

Legislatie, actiuni, masuri de prevenire şi combatere a

consumului produselor din tutun

Urmatoarele legislatii prezentate sunt în acord cu legislaţia Uniunii Europene

▪ Acte normative în vigoare:

 Ordonanţă de Urgenţă nr. 55/1999 pentru interzicerea publicităţii produselor din tutun
în sălile de spectacol şi interzicerea vânzării produselor din tutun minorilor (iniţiativa
MS)
 Ordinul ministrului sanatatii nr.92/1998 privind interzicerea fumatului in toate tipurile
de unitati sanitare

10
 Ordinul ministrului sănătăţii nr. 853/2000 privind stabilirea textului şi dimensiunilor
inscripţiilor avertisment ale formelor de publicitate referitoare la produsele din tutun
(iniţiativa MS)
 Legea nr. 225/2000 privind modificarea alin. 2 al art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 55/1999 pentru interzicerea publicităţii produselor din tutun în sălile de
spectacol şi interzicerea vânzării produselor din tutun minorilor
 Legea nr. 125/2001 privind modificarea şi completarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 55/1999 pentru interzicerea publicităţii produselor din tutun în sălile de
spectacol şi interzicerea vânzării produselor din tutun minorilor
 Legea nr. 151 privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 55/1999
pentru interzicerea publicităţii produselor din tutun în sălile de spectacol şi interzicerea
vânzării produselor din tutun minorilor, care prevede:
• interzicerea publicităţii produselor din tutun în sălile de spectacol;
• interzicerea vânzării produselor din tutun minorilor .
 Legea nr. 148/2000 privind publicitatea, care reglementează:
- publicitatea şi stabilirea normelor obligatorii pentru publicitate la produse din tutun,
alcool etc. (capitolele de tutun, alcool, droguri – elaborate de MS)
 Legea nr. 283/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 148/2000 privind
publicitatea
 Legea nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului
produselor din tutun – protejarea sănătăţii persoanelor fumătoare şi nefumătoare de
efectele dăunătoare ale fumatului (amendarea proiectului de lege în proporţie de 90% de
către MSF)
- limitarea fumatului în spaţiile publice închise.
- reducerea incidenţei fumatului în rândul tinerilor;
- prevede modalitatea de inscripţionare a pachetelor cu produse din tutun cu avertismente
către consumatori referitoare la nocivitatea tutunului;
- implicarea posturilor de radio şi televiziune naţionale în difuzarea de materiale
promoţionale de prevenire şi combatere a consumului produselor din tutun;
 Legea nr. 467/2002 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.
22/1992 privind finanţarea ocrotirii sănătăţii (iniţiativa MSF)
- Impunerea de taxe asupra activităţilor dăunătoare sănătăţii (12% din publicitatea la tutun
– faţă de 10% prevăzut în Ordonanţa 22/1992 – şi 2% din vânzarea sau producţia
produselor din tutun – faţă de 1% prevăzut în Ordonanţa 22/1992)
 Legea privind normele tehnice si de igiena la fabricarea, depozitarea, transportul si
comercializarea produselor din tutun – în faza de avizare. Termen de adoptare
decembrie 2002. (iniţiativa MSF, iar ulterior MAAP a devenit co-iniţiator). Aceasta:
- stabileşte concentraţiile maxime admise de gudron, nicotină şi monoxid de carbon;
- reglementează produsul cu scop de a preîntâmpina proliferarea obiceiului consumării
produselor de tutun care se fumează şi care nu se fumează;
- reglementează diseminarea informaţiilor către public

Acte normative privind piata tutunului

11
 Lege nr. 236

din 2 iunie 2003

privind organizarea pietei tutnului in Romania

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 408 din 11 iunie 2003

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

Art. 1. - Prezinta legea reglementeaza organizarea pietei tutunului.

Art. 2. - Clasificarea soiurilor de tutun este prevazuta in anexa nr. 1 la prezenta lege.
Art. 3. - In sensul prezentei legi, termenii de mai jos au urmatorul inteles:
soiuri;

CAPITOLUL II
Grupurile de producatori

Art. 4. - In vederea cultivarii si comercializarii tutnului, producatorii de tutun se pot organiza in

grupuri de producatori.

CAPITOLUL III

Unitatea prim-procesatoare

Art. 12. - (1) Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor autorizeaza unitatea prim-
procesatoare pentru incheierea contractelor de cultura cu producatorii de tutun.

CAPITOLUL IV
Contractul de cultura

Art. 14. - Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor determina, pentru fiecare grupa de
varietate, zonele de productie pe baza criteriului de calitate, cu consultarea asociatiilor
profesionale si interprofesionale recunoscute. Zonele de productie pentru tutun se stabilesc prin

12
ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor.

CAPITOLUL V
Primele de productie

Art. 17. - Se instituie un sistem de prime de productie stabilite anual, pentru fiecare varietate de
tutun, valoarea totala a acestora fiind acordata din bugetul de stat.

CAPITOLUL VI
Cotele de productie

Art. 20. - (1) Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, in baza strategiei sectorului si a
contractelor de cultura inregistrate, stabileste anual o cantitate totala de tutun , denumita prag de
prim-procesare.

CAPITOLUL VII
Controlul pietei tutunului

Art. 28. Piata tutunului este supusa urmatoarelor controale:

a) controlul administrativ al livrarilor, al corectitudinii evidentei acestora si al respectarii
contractelor de cultura;
b) controlul platii primelor catre grupurile de producatori si producatorii membri si/sau
producatorii individuali nemembri ai unui grup de producatori;
c) controlul respectarii conditiilor de recunoastere a grupurilor de producatori;
d) controlul unitatilor prim-procesatoare, in sensul respectarii
conditiilor de autorizare in vederea incheierii contractelor de cultura cu producatorii.

CAPITOLUL VIII
Dispozitii finale

Art. 31. - In vederea sprijinirii si stimularii productiilor de tutun , cercetarea si dezvoltarea se vor
realiza si prin constituirea unui fond in cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor
din cota de 2% din primele acordate producatorilor.

Propunerea

Nivelul minim al taxelor percepute in UE pentru vanzarea tigarilor si a produselor din

tutun urmeaza sa fie majorat treptat pana in 2014, conform propunerii care urmareste combaterea
contrabandei cu tigari si tutun si descurajarea fumatului, considerata una dintre principalele
cauze ale imbolnavirilor si deceselor in UE.

13
 Practic, se doreste reducerea diferentelor dintre statele membre in ceea ce priveste nivelul
accizelor la tutun, ceea ce ar avea drept efect o majorare cu peste 20% a preturilor la tigari in
unsprezece tari. Prin majorarea nivelului minim al accizelor, Comisia spera ca cererea de tigari
se va reduce cu 10% pana in 2014. Trebuie spus ca, in prezent, nivelul accizelor in UE se
situeaza intre 5 si 55%, urmand sa ajunga pana la 10-75%.

Potrivit Consiliului European (CE), propunerea se bazeaza pe studii conform carora cea
mai eficienta modalitate de descurajare a fumatului reprezinta majorarea preturilor la produsele
din tutun. De aceeasi parere este si Banca Mondiala care considera ca aceste cresteri de pret sunt
cele mai eficiente masuri pentru a preveni fumatul. Aceasta propunere face parte dintr-un
ansamblu de masuri menite sa asigure o mai buna protectie impotriva expunerii la fumul de
tigara, o mai buna legiferare in ceea ce priveste compozitia produselor din tutun si o publicitate
mai restrictiva.

CE nu poate impune preturi, pentru ca intr-o economie de piata preturile se formeaza

liber, iar pretul este un element de concurenta", considera Gilda Lazar, Director Corporate
Affairs al JTI Romania. Evident, ca orice crestere a accizelor, care sunt taxe de consum, se
reflecta imediat in preturi. Se pare ca in Romania accizele vor creste pana in 2010 cu circa 30%
pe an.

Concret, propunerea de Directiva privind structura si cotele de accize aplicate tutunului

manufacturat vizeaza modificarea Directivelor 92/79/CEE, 92/80/CEE si 95/59/EC privind
alinierea taxelor la tigari si la tutunul prelucrat in tarile membre.

Astfel, Comisia are in vedere o mai mare flexibilitate pentru statele membre in ceea ce
priveste aplicarea accizei si stabilirea nivelului minim al accizei pentru tigarete; alinierea partiala
a cotei minime pentru tutunul taiat fin la cota minima pentru tigarete; ajustarea accizei pentru
produsele din tutun in raport cu nivelul inflatiei si modificarea definitiilor tigaretelor, tigarilor si
altor produse din tutun. Aceste modificari se fac pentru ca exista diferente mari intre nivelurile
de taxare aplicate in tarile UE care genereaza distorsionari ale pietei (unele dintre tari aplica taxe
de sase ori mai mari decat nivelul minim admis). Noua propunere prevede si o noua definitie
pentru tigari de foi, trabucuri si tutun de pipa, care sunt taxate la un nivel mai scazut, cu toate ca
si acestea dauneaza sanatatii.

Daca propunerea va fi adoptata, preturile la tigari vor inregistra in urmatorii cinci ani o
crestere cu peste 20% fata de 2006 in 11 dintre tarile Uniunii. Preturile vor creste cel mai mult in
Polonia, cu aproximativ 47%, urmata de Slovacia si Bulgaria (36%). Aceasta masura „vine in
sprijinul politicii UE de reducere a consumului de tutun si a diferentelor privind preturile la
produsele din tutun practicate in UE", a mentionat László Kovács, comisarul european pentru
Fiscalitate si Uniune vamala. „Ea va contribui la reducerea achizitiilor transfrontaliere si la
combaterea traficului ilicit, doi factori cu influenta negativa asupra incasarilor si asupra
obiectivelor in materie de sanatate publica ale statelor membre care aplica taxe mari pentru a
descuraja fumatul", a mai completat acesta.

14
 Reguli actuale de taxare

In prezent, accizele percepute la tigari trebuie sa indeplineasca o serie de conditii.

Proiectul prevede o crestere graduala a nivelului minim al accizelor la tigari si tigarete de la cel
putin 64 de euro pentru mia de tigari - pentru categoria cea mai vanduta (MPPC) - pana la 90 de
euro pentru 1.000 de tigari din orice categorie, pana in 2014. Componentele specifice ale
accizelor nu trebuie sa reprezinte mai putin de 5% sau mai mult de 55% din valoarea totala a
sarcinii fiscale de pe tigarile care se incadreaza in MPPC. Cu toate acestea, exista si o serie de
derogari si perioade de tranzitie. Acestea din urma sunt prevazute pentru Romania, Bulgaria,
Lituania, Estonia si Letonia, cu cate doi ani, si un an in cazul Poloniei, Ungariei si Slovaciei.

In cadrul „Actelor de aderare", intr-o serie de noi state membre s-au acordat derogari de
la a amana aplicarea minima de accize, pentru perioade variind de la 31 decembrie 2006 pana la
31 decembrie 2009.

Companii

Orice crestere a accizei are impact nu numai asupra companiilor, ci si a consumatorilor.

Ori, „puterea de cumparare a romanilor este mult mai scazuta decat a consumatorilor din alte
state ale UE", dupa cum aminteste Gilda Lazar, Director Corporate Affairs al JTI Romania.
Comparativ cu puterea de cumparare a nemtilor, in Romania tigaretele sunt de cinci ori mai
scumpe.

In ultimii ani, piata tigaretelor a fost afectata de migratia populatiei active. Drept urmare,
comertul ilicit s-a dezvoltat puternic, mai ales dupa introducerea „taxei pe viciu", 12-13% din
totalul pietei provenind din contrabanda. Gilda Lazar nu este prea optimista in ceea ce priveste
masura Comisiei de a combate contrabanda. „Ca tara membra a UE, Romania este extrem de
vulnerabila la contrabanda cu tigarete. Suntem atat piata-tinta, cat si teritoriu de tranzit pentru
contrabanda cu tigarete din tari non-UE. Avem granite de peste 1.800 km cu tari precum
Ucraina, Moldova si Serbia, in care pretul tigaretelor este de cinci-sase ori mai mic decat in tara
noastra", mentioneaza aceasta. Foarte important de spus este ca piata tutunului nu este elastica,
ceea ce inseamna ca cererea este constanta. In cazul in care consumatorul nu-si mai permite sa
achizitioneze produsele legale, prea scumpe din cauza taxelor, se va orienta spre piata neagra. Cu
toate acestea, companiile producatoare, impreuna cu autoritatile, fac eforturi importante pentru a
reduce contrabanda si a clarifica legislatia de profil, iar rezultatele obtinute sunt incurajatoare.
Compania producatoare de tutun, British American Tobbaco a refuzat sa-si mentioneze pozitia
cu privire la masura Comisiei Europene, considerand ca o reactie, in acest moment, ar fi
prematura.

In Romania

In prezent, ponderea accizei in pretul de vanzare este substantiala. De exemplu, in cazul

marcilor din segmentul Premium (superior), accizele si TVA-ul reprezinta 72% din pretul unui

15
pachet de tigarete, in timp ce pentru marcile din segmentul inferior al pietei, asa-zis „ieftine",
incidenta taxelor este 86%.

Pentru a descuraja romanii sa se lase de fumat, Ministerul Sanatatii Publice a luat

atitudine si a implementat o campanie de descurajare a fumatului prin aplicarea unor imagini
macabre pe pachetele de tigari incepand cu 1 iunie 2008. Astfel, producatorii de tutun au fost
obligati sa aplice pe pachetele de tigari una dintre cele 14 imagini alese de oficialii de la
„sanatate".

In concluzie, nu se stie daca aceste masuri legislative propuse de Comisie vor fi

respectate la nivelul fiecarui fumator din statele membre. Ramane de vazut care vor fi efectele
dupa implementarea acestei masuri.

16