CUPRINS

INTRODUCERE

1. $. ,.

Notiuni privind mediul de functionare a intreprinderii mediu de mar etin!"#####.. $ %nali&a mediului de mar etin! al Companiei Coca'Cola Im(uteliere C)i*inau" ................... + Evolutia concurentei dintre Coca Cola *i Pep*i Cola .................................................................. $-

CONC.U/II 0I0.IO1R%2I%

Page10

INTRODUCERE Aceasta lucrare isi propune sa ofere toate informatiile necesare unei analize de marketing a intreprinderii in general si al mediului de marketing Coca-Cola Imbuteliere Chisinau in special. 1. Notiuni privind mediul de functionare a intreprinderii mediu de mar etin!". Intreprinderea (firma), pri ita ca sistem comple!, deschis si dinamic, cu caracter preponderent operational, in sens generic, este un grup de persoane organizat, potri it unor cerinte economice, tehnologice, "uridice #i sociale care concepe si desfasoara un ansamblu de acti itati utile ce se concretizeaza in bunuri si ser icii destinate anzarii, cu scopul obtinerii unui profit cat mai mare. Atingerea acestui scop impune identificarea si satisfacerea cerintelor clientilor si corelarea acti itatii intreprinderii cu schimbarile frec ente si importante ce au de enit o regula generala a mediului de functionare a intreprinderii, numit in special mediu de marketing. $e aceea, cunoasterea mediului si a interdependentelor mediu-intreprindere constituie o problema de ma!ima importanta care-i asigura functionalitatea rationala si in final succesul in afaceri. %ediul de marketing al &ntreprinderii trebuie pri it ca un ansamblu al subiec'ilor, for'elor #i condi'iilor interne #i e!terne, &n interiorul #i sub ac'iunea c(rora managerul stabile#te #i men'ine rela'iile cu clien'ii. )l constituie premiza #i cadrul ce asigur( elaborarea celei mai adec ate strategii de marketing 'in*nd seama at*t de for'a c*t #i de sl(biciunile &ntreprinderii, at*t de punctele tari c*t #i de cele slabe. +iziunea &ntreprinderii asupra mediului &n care &#i desf(#oar( acti itatea are implica'ii ample asupra comple!it('ii sarcinilor de analiz( #i pre izionare. $e aceea, conceptul de mediu de marketing pentru manager trebuie s( fie clar conturat astfel &nc*t s( poat( identifica factorii cei mai importan'i &n func'ie de care or e olua modific(rile esen'iale. %ediul general de marketing are dou( componente: mediul intern #i mediul e!tern, caracterizate prin elemente specifice #i modalit('i proprii de ac'iune &n cadrul &ntreprinderii.

Page10

Page10

In literatura de specialitate se remarca preocuparea pentru analiza mediului e!tern, pentru unii autori mediul intern fiind o component( a micromediului (,h. -otler - ,rincipiile marketingului). $esigur, pentru acti itatea de marketing rolul esen'ial &l are mediul e!tern al organiza'iei, dar &nsu#irea opticii de marketing, nu numai c( nu poate face abstrac'ie, dar nu poate s( ignore mediul intern al organiza'iei, deoarece strategia de marketing &n special, politica de marketing &n general, sunt dou( p(r'i ale strategiei #i respecti politicii &ntreprinderii. Mediul de marketing intern al intreprinderii reflecta totalitatea acti itatilor si conditiilor in care compartimentul de marketing isi desfasoara acti itatea, precum si raporturile pe care el le intretine cu celelalte compartimente ale intreprinderii. )l are un rol deosebit asupra oportunitatii, organizarii si eficientei mi!ului de marketing reprezentand cadrul ce trebuie adaptat cerintelor mediului e!tern si totodata, sistemul care aplica si erifica orientarile si schimbarile impuse de acti itatile de marketing. In ceea ce pri e#te structura mediului intern, e!ist( de asemenea mai multe puncte de edere fiecare &ns( pune accent pe unele elemente f(r( a le e!clude pe celelalte. Asadar, rolul compartimentului de marketing al intreprinderii spore#te substan'ial &n cadrul organiza'iei #i ca urmare, mediul intern de marketing de ine mult mai important in conlucrarea lui cu celelalte compartimente. cercetare-dez oltare, produc'ie, apro izionare, financiar-contabil, personal, #i e ident cu conducerea superioar( a &ntreprinderii, at*t &n elaborarea politicii de marketing c*t #i &n &ndeplinirea ei, &n a#a fel &nc*t &ntreprinderea s(-#i poat( atinge obiecti ul suprem ob'inerea unui profit c*t mai mare prin satisfacerea &n cele mai bune condi'ii a cerin'elor clien'ilor. ,rin urmare, drept componente ale mediului intern de marketing ale &ntreprinderii pot fi mentionate. -conducerea i stilul de conducere al acesteia, -organizarea intern reflectat n organigram, -resursele materiale i umane i bineneles -variabilele ce alctuiesc mixul de marketing adica cei /,i, care respecti sunt.

P 0 produsul1 P 0 pretul1 P 0 plsarea (in sens de distributie)1 P 0 promo area. )le reflect( at*t moti a'ia ce st( la baza acti it('ii &ntreprinderii c*t #i e!perien'a sa tehnic(, comercial(, comunica'ional(, accesibilitatea la informa'ie, etc. $esigur, conducerea #i organizarea intern( a &ntreprinderii, stilul de conducere practicat de manageri, "oac( un rol esen'ial, deoarece &n final adoptarea unei anumite strategii #i tactici, depinde de atitudinea conducerii, de optica &n care aceasta abordeaz( desf(#urarea &ntregii acti it('i. %aniera &n care se realizeaz( cone!iunea acestora cu mediul e!tern al &ntreprinderii se e!prim( &n final, &n succesul firmei. Mediul de marketing extern reflect( ansamblul factorilor ce e!ercit( direct sau indirect influen'e asupra &ntreprinderii #i se afl( &n afara sistemului ei de control, dar care determin( performan'ele ei. )l are dou( componente. micromediul #i macromediul. Macromediul intreprinderii reprezinta ansamblul factorilor ( ariabilelor) ce constituie climatul general &n care acesta &#i desf(#oar( acti itatea. )!ista patru categorii de astfel de factori, care influentaza modul in care intreprinderile isi abordeaza acti itatile de marketing. In literatura, ei sunt cunoscuti sub denumirea de factorii STEP. 2 factorii socio-culturali, care se refer( la modelele de comportament ale consumatorilor pe o anumit( pia'(, unde dorin'ele #i preferin'ele acestora sunt corelate cu caracteristicile lor demografice. vrsta, sexul, starea civil, ocupaia i rasa1 2 factorii te nologici, care izeaz( amplificarea poten'ialului economic al societ('ii, prin creare de noi moduri de a satisface nevoile consumatorilor1 pot identifica i satisface nevoi latente! modific modelele cererii! modifica natura concurenei! a"uta la descoperirea de noi consumatori# 2 factorii economici, care se concretizeaz( &ntr-un sistem de fenomene ( ariabile) economice #i modalit('i de alocare a resurselor &n societate1 2 factorii politico"uridici, care se refer( la mi"loacele de control menite s( apere interesele indi izilor #i societ('ii &n ansamblu. 3egisla'ia supra egheaz( afacerile, urm(re#te, &n general, trei obiecti e. prote"area consumatorilor1 prote"area concuren'ei #i prote"area societ('ii prin acte legislati e precum. $egislaia privind protecia consumatorilor! $egislaia privind protecia societii! $egislaia privind protecia concurenei# Micromediul este constituit din agen'i economici, numiti si ca factori e!terni, cu care &ntreprinderea intr( de obicei &n rela'ii directe, influen'ele fiind puternice #i reciproce, reprezent*nd &n fapt un ansamblu de condi'ii, acti it('ii #i rela'ii specifice. Asigur( cadrul &n care se aplic( #i se erific( politica de marketing, a *nd deci rol esen'ial &n elaborarea mi!ului de marketing. 4ntreprinderile pot s( anticipeze schimb(rile ce or apare &n micromediu #i s( r(spund( acestora, influen'*ndu-le sau control*nd dimensiunile interferen'ei lor cu rela'iile de pia'( ale &ntreprinderii #i cu concuren'ii ei. Componentii principali ai micromediului sunt. % furnizorii organizatiile si indi izii care ofer( firmei inputurile (materii #i materiale, utila"e, echipament tehnologic, energie, ambala"e, etichete, ser icii, for'a de munc(, resurse financiare, informa'ii etc.) necesare fabric(rii produselor proprii# % clientii ce alc(tuiesc cercul agen'ilor economici (firme #i institu'ii) #i al persoanelor indi iduale c(rora le sunt adresate produsele (ser iciile) &ntreprinderii 0 constituie cea mai important( component( a micromediului. ,entru a realiza obiecti ele sale, speciali#tii &n marketing trebuie s( cunoasc(. caracteristicile clienilor! ce nevoi i satisfac clienii cu produsul respectiv i care sunt avanta"ele! ce

Page10

criterii folosesc cumprtorii pentru a alege! importana produsului pentru anumite categorii de utilizatori sau consumatori! sursa informaiilor ce influeneaz deciziile de cumprare ale clienilor etc. % intermediarii sunt agen'i economici implica'i &n promo area, distribuirea #i *nzarea produselor unei firme c(tre consumatorii finali, respecti comercian'ii de gros #i detail, dar #i alte categorii, ca. brokeri, curieri, brokeri amali etc., societ('i de transport, de asigur(ri sau agen'ii de publicitate, de sondare sau de consultanta de marketing. )!ist( trei tipuri de intermediari. resellerii &revnztorii'- angrosi#tii, detaili#tii, micii comercian'i, agen'ii de *nz(ri1 distribuitorii fizici - operatorii depozitelor de m(rfuri #i firmele de transport implicate &n transportarea m(rfurilor de la produc(tori la consumatori1 ageniile prestatoare de servicii de marketing - sondare, consultan'(, publicitate. % concurentii sunt &ntreprinderi similare care urm(resc s( satisfac( acelea#i ne oi ale clien'ilor, fiind percepute de consumatori ca alternati e pentru satisfacerea ne oilor lor. Concurentii sunt de patru tipuri. concurenii direci! concurenii indireci! nlocuitorii! nou veniii# % detinatori de interese ,rofesorul -otler &i delimiteaz( astfel. lumea financiar (ac'ionari, societ('i de in esti'ii, b(nci etc.)1 mediile de comunicare n mas (grupuri de pres(, posturi de radio, canale de tele iziune etc.)1 grupuri de interese (mi#c(rile pentru protec'ia consumatorilor, ecologi#tii, asocia'ii ale produc(torilor etc.)1 administraia public1 marele public (purt(torul opiniei publice)1 personalul propriu al ntreprinderii#

$. %nali&a mediului de mar etin! al Companiei Coca'Cola Im(uteliere C)i*inau"

$enumirea.

Intreprindere cu capital *train I.C.S. COC%'CO.% I30UTE.IERE C4ISIN%U" SR.

5orma "uridica de organizare. 6ermenul de acti are. )ste inregistrata la. I$78 0 cod fiscal. Page10 %odul de constituire. 9ediul.

Societate cu ra*pundere limitata Nelimitat 15.6-.1775 166,-661,--5Nou creata 3D'$6$,8 *tr. Indu*triala8 5$8 mun. C)i*inau8 Repu(lica 3oldova

6el.. Administrator. Capital social.

591656 Tiplea 3ircea 3ariu* Dorin 19 5+5 -$7 lei

1."3O.INO 4O.DIN1"S.%.8 IDNO 0 ,- $958 *ediul: *tr. 0eaumont 1,8 .u;em(ur!8 .u;em(ur! Cota. 19 5+5 -$7 lei8 ce con*tituie166< :enuri de acti itate. 1. 2a(ricarea apei minerale *i a (auturilor racoritoare. $. Comertul cu ridicata pe (a&a de tarife *au contracte. ,. %lte tipuri de comert cu ridicata. 5. Comertul cu ridicata al (auturilor alcoolice *i a altor (auturi.

Page10

Coca-Cola Imbuteliere Cisinau este intemiata la Chisinau in anul ;<</, la baza careia a stat contractul de constituire in care s-a reglemteat crearea si acti itatea intreprinderii. ,otri it acestui contract intreprinderea a capatat statut de intrprindere mi!ta cu capital strain si la fel atribuindu-i forma de societate cu raspundere limitata si persona "uridica in conformitate cu legislatia =epublicii %oldo a. Intreprinderea este fondata de catre asociatii 9.A. %olino >olding, cu statut de persoana "uridica conform legislatiei =egatului 3u!emburg si resedinta in =egatul 3u!emburg, =ue de ?eaumond, nr. ;@, in persoana $lui 3oukas -omis, imputernicit sa actioneze in baza procurei inminata la hotarirea Consiliului director din A/ ianuarie ;<</ si Asociatia +itanta, cu statut de persoana "uridica conform legislatiei =epublicii %oldo a si residinta in =epublicii %oldo a or. Chisinau, str. Bzinelor, nr. ;CD, in persoana ,resedintelui Consiliului director 7icolae ,losnita, imputernicit sa actioneze in baza 9tatutului ei. Asociatii au contribuit la capitalul social cu suma de CC AEAlei. Aportul asociatului strain 0 %olino >olding 0 este e aluat la ;F FFF dolari 9BA cu cota de CFG (@< DEFlei, curs ?7% ;HI@,<DE%$3), iar aportul Asociatului +itanta a constituit AC EFAlei, cu cota de /FG. 9copul fondarii intreprinderii a fost satisfacerea necesitatilor sociale in produse si ser icii prin con"ugarea resurselor materiale si a posibilitatilor intelectuale ale Asociatilor pentru desfasurarea acti itatilor aducatoare de profit. ,entru realizarea telurilor propuse, intreprinderea si-a pus drept scop derularea genurilor de acti itate ca. -fabricarea, distribuirea, comercializarea angro si en detail a bunurilor nealcolizate cu marca comerciala a firmei 6>) C8CA-C83A C8%,A7J, infiintarea magazinelor de firma si a unitatilor comerciale proprii si asigurarea functionarii lor in comun cu partenerii straini1 -producerea, achizitionarea, desfacerea, reparatia si intretinerea utila"elor destinate comercializarii bauturilor nealcoolizate si desfasurarea cercetarilor stiintifice si lucrarilor de proiectare-e!perimentare pentru crearea si implementarea in productie a noilor bauturi, mi"loace tehnice, utila"e si tehnologii1 -prestarea ser iciilor de marketing, dealer, broker, consulting si de alta natura catre populatie, intreprinderi si organizatii1

-prestarea ser iciilor de transportare, e!pediere, depozitare si leasing1 -acti itati economice e!terne, operatiuni de import-e!port si ree!port, importul bunurilor (ser iciilor, lucrarilor), necesare procesului de productie, si e!portul fara licenta a productiei (ser iciilor, lucrarilor) de fabricatie proprie. In toti acesti ani de acti itate (;D ani) Coca-Cola Imbuteliere Chisinau, in continuare CCIC, a suferit reorganizari si actualmente este condusa de un singur Asociat (9.A. %olino >olding) care se bucura de dreptul e!clusi de proprietate a CCIC, cota careia constituie ;FFG. Coca-Cola Imbuteliere Chisinau este una din cele AK de intreprinderi membre a :rupului Coca'Cola 4ellenic 0ottlin! Compan=" S.%.8 care la rindul sau este parte a >oldingului %olino. Coca-Cola >ellenic ?ottling CompanL 9.A. cuprinde in palmarezul sau AK de tari ca membri a :rupului, care ser esc consumatorii fideli de pe tot globul pamantesc, in numar de peste EEF de milioane de oameni cu produsele sale Coca-Cola. :rupul isi are oficiul central in :recia. 3a conducerea CCIC sta :eneral %anager care adopta un stil de conducere democraticparticipati . 5iecare decizie luata de :%, referitoare la stabilirea obiecti elor si la repartizarea sarcinilor din cadrul Companiei este discutata impreuna cu restul managerilor atat in sedinte, care au loc o data pe saptamana, cit si de-a lungul programului de lucru. 9tilul democrat-participati permite e!primarea libera a parerilor si permite oricarui subordonat sa-si aduca contributia in rezol area problemelor. Autoritatea din cadrul CCIC se deleaga, in principal de la :% inspre managerii de departamente. %anagerii de departamente sunt raspunzatori de coordonare, distribuirea si super izarea echipei fiecarui departament. 5iecare manager de departament este implicat in mod direct in luarea deciziilor, este in itat sa participa la discutii, sa-si e!prime parerea personala. 8 consecinta importanta a acestui stil de conducere este faptul ca in lipsa :%-lui nu se semnaleaza diminuari ale calitatii indeplinirii obiecti elor. Comunicarea pe erticala din CCIC are loc in ambele sensuri si pe orizontala intre cei de acelasi grad. Bn manager din cadrul CCIC este responsabil de luarea deciziilor, de asemenea responsabil de bunastarea anga"atilor si de gradul de multumire al acestora. 9tilul de conducere pe care il adopta preponderent este stilul democratic consultati , dar e!ista si e!ceptii in functie de fiecare manager, de temperamentul acestuia, de simtul empatic si abilitatile sale in relatii cu oamennii. 9tilul de conducere democrat-consultati in cadrul CCIC presupune consultarea anga"atilor in cadrul sedintelor. 9edintele in care sunt implicati anga"atii sunt de mai multe feluri. - sedinte CO0R%, care sunt sustinute saptamanal, efectuate pe departamente si conduse de managerii lor. In cadrul acestor sedinte, se discuta indeplinirea obiecti elor din saptamana trecuta si propunerea o iecti elor pe saptamana curenta. ,e langa oferirea necesarului de informatii, managerul este insarcinat cu medierea conflictelor ce ar putea aparea in randul anga"atiilor, crearea de cone!iuni personale, in itarea anga"atilor sa orbeasca despre nemultumirile cu care se confrunta in raport cu locul de munca, colegi sau remuneratie. - sedintele !enerale 0 participa toti anga"atii si au loc de A ori pe an. Acestea sunt conduse de catre :% si sustinute de managerii de departamente. In cadrul acestor sedinte %: ofera anga"atilor informatii despre atingerea obiecti elor propuse, profitt, producere, inzari, procent de anga"ati plecatiMnoi, numar de tranzactii, bonusuri sau prime oferite in randul anga"atilor, produse sau campanii noi, proceduri sau metode nou implementate. 9tilul de conducere democrat-consultati practicat in CCIC poate fi inlocuit sau completat de catre unii dintre manageri. )!ista manageri care tind sa adopte stilul democratparticipati in relatia cu anga"atii si e!ista manageri care adopta mai degraba stilul autoritarobiecti . Aceste nuante ale stilurilor sunt in principal cauzate de personalitatea managerului, a

Page10

temperamentului acestuia, a insusirii abilitatilor de baza in lucrul cu oamenii, capacitatea de a oferi un mediu de lucru moti ant. 9tilul comportamental al fiecarui manager influenteaza stilul de conducere al acestuia. Caracteristicile precum. disponibilitatea, temperamentul, orientarea in organizatie, sociabilitatea, gradul de intelegere, recepti itatea sunt elementele care definesc stilul personal de conducere al fiecarui manager. Or!ani!rama CCIC.

Re*ur*ele umane. Analiza structurii personalului din cadrul Coca Cola Imbutiliere Chisinau sunt prezentate in tabelele de mai "os. 7r. B1 Anga"atilor 1 /E $ /@ , @; 5 @F + DA ;@ 9 ;E E ;; 7 / TOT%. $-5

;D,FEG ;C,A<G ;;,D/G ;;,@CG AD,ADG /,<AG E,CKG /,;DG ;,EAG 166866<

JG
80 70 60 50 40 30 72 45 43 31

Page10

Ta(el Structura per*onalului a >Coca Cola ?m(uteliere C)i@inAu" dupA B1 CBo( 1radeD

20 10 0

30 13 15 7 11 8 4 9

9e obser ( c( K@,D;G din totalul anga"a'ilor Companiei sunt cuprin#i &ntre Nob :rade-urile ; #i E, respecti pozi'iilor corespunz(toare N: C-< (pozi'ii cu decizii manageriale) le re ine ;C,A<G, ceea ce reflect( o buna administrare a personalului #i un management eficient. :radul de munc( (N:) nr. ; este caracteristic lucr(torilor necalifica'i. hamali #i derdic(toare (ingri"ator incaperi de ser iciu si de productie). ,ozitiile corespunzatoare gradului de munca nr. A sunt. operatorii linie, a"utorii de soferi (distributie) si conducatori motosti uitor (autoincarcator), este un grad mai mare deoarece aceste pozitii necesita instruire speciala sau cursuri profesionale, dar si gradul responsabilitatii este diferit de ni elul precedent. $in categoria N: @ fac parte. secretarele, soferii, operatorii boiler si merchandiserii. N: / 0 controlor paza, receptionist, tehnicienii, inginerii, mecanicii etc. N: E 0 Agent Comercial, )lectrician, 9pecialist 5inanciar, 9pecialist in domeniul amuirii. N:-urile C, D, K #i < sunt pozi'ii cu decizii manageriale. Analiza structurii personalului dupa departamente este reprezentat dupa cum urmeaza in tabelul de mai "os.
$*PA+,AM*-,* 49,48%

50,00% 45,00% 40,00% 35,00% 30,00% 25,00% 20,00% 15,00% 10,00% 5,00% 0,00%

25,43% 13,75% 0,69% Marketing Administratie Producere !n"#ri $e%o"it&'i $istri(u)ie

10,65%

9e obser a un numar relati mic al anga"a'ilor in departamentul producere 0 @; persoane acestia reprezinta apro!. ;FG din totalul anga"atilor Companiei. 5aptul acesta demonstreaza un ni el inalt al industrializarii, tehnologizarii si automatizarii in domeniul producerii bauturilor racoritoare. Cea mai mare densitate de personal se concentreaza in departamentele $istributie si $epozit, fapt ce denota o orientare catre client, adica distributia fiind focusata la consumatorul final. $epartamentul Administratie 0 ;@,DEG din totalul personalului intreprinderii reflect( o buna administrare a personalului si un management eficient. ,rezenta a doar @ persoane in departamentul %arketing se e!plica prin faptul ca la acest capitol politicile de marketing, informatia, procedurile etc. sunt importate de la conducerea grupului Coca-Cola, aici in %oldo a fiind necesara doar implementarea lor si cercetarea pietii si a concurentilor locali. $epartamentul de anzari constituie AE,/@G din totalul personalului care este reprezentat de catre managerii de anzari si agentii de anzari. Agentii de anzari au rolul central in cadrul mi!ului de marketing a CCIC. )i sunt foarte eficienti in atingerea anumitor obiecti e de marketing si in acelasi timp, reprezinta cel mai costisitor instrument folosit de catre CCIC pentru realizarea contactelor si comunicarii. Iar pe de alta parte este si cel mai eficient pentru cazul unor anumitor stadii ale procesului de cumparare, cum ar fi educarea cumparatorului, negocierea si perfectarea anzarii.

Page10

8rganizatii sindicale nu sunt prezente in cadrul Companiei. Analizand situatia si discutand cu persoanele anga"ate despre necesitatea crearii unui sindicat s-a concluzionat ca nu a aparut aceasta necesitatea. =ezult( ca Compania demonstreaza #i la acest capitol un ni el a ansat calitati in respectarea drepturilor anga"atilor, promo area intereselor muncitorilor si indeplinirea obligatiilor sale fata de salariati. CCIC colaboreaz( de mult timp cu Agentia 7ationala pentru 8cuparea fortei de %unca (A785%). In perioada AK.F;.FK-;<.F/.FK s-au anga"at trei persoane trimise de A785%. 3a fel CCIC tinde spre intensificarea colaborarii cu institutiile superioare de in atamant si colegiile profesionale 0 acestea din urma fiind potentiali prestatori de forta de munca calificata. Re*ur*ele materiale. =esurse material ale Companiei Coca-Cola Imbuteliere Chisinau sunt urmatoarele. / cladiri 0 dintre care A sunt folosite pentru corposul administrati e, una adaposteste $epartamentul de productie in ansamblu (3inia de imbuteliere ,)6, laboratorul, cazangeria si sistemul de racire), iar cealalta depozitul1 linia de imbuteliere ,)6 si echipamentele sale1 material prima 0 apa tratata si purificata, concentrat, dio!id de carbon, preforme, busoane, etichete1 mi"loace de transport. P produ*ul. Coca-Cola e bautura racoritoare care este sa urata de sute de milioane de ori pe zi de oameni de pe tot globul. 5orma familiara a sticlei de Coca-Cola si sigla, care sunt marci inregistrate, sunt cele mai recunoscute simboluri comerciale din lume. Istoria Coca-Cola este po estea produsului cu cel mai mare succes din istoria comertului si a oamenilor carora li se datoreaza atractia sa unica.

Page10

,rodusul care a dat cel mai cunoscut gust s-a nascut in Atlanta, :eorgia, la data de K mai ;KKC. $r. Nohn 9tLth ,emberton, un farmacist local, a produs conform legendei siropul pentru Coca-Cola intr-un as de arama pe un trepied, in curtea din spatele casei sale. A dus un borcan cu noul produs la farmacia NacobOs de pe aceeasi strada, unde a fost testat, declarat e!celent si pus in anzare cu cinci centi paharul. In mod intentionat sau in mod accidental, nu se cunoaste e!act, noului sirop i-a fost adaugata apa carbonatata pentru a produce o bautura care a de enit dintr-o data $elicioasa si =acoritoare, o tema ce continua sa se auda astazi oriunde se sa ureaza Coca-Cola. Considerand ca cei doi C or arata bine in reclame 5rank =obinson, partenerul si contabilul doctorului ,emberton, a sugerat numele si a scris cu acest scris unic marca inregistrata Coca-Cola, ce este acum renumita. ,rimul anunt publicitar pentru Coca-Cola, a aparut curand in 6he Atlanta Nournal. Acesta in ita cetatenii insetati sa incerce noua si populara bautura carbonatata. ,e copertinele magazinelor au aparut bannere pictate de mana cu sugestia Consumati, ce era adaugata pentru a informa trecatorii ca noua bautura era racoritoare. In timpul primului an anzarile au atins, in medie, cifra modesta de noua portii pe zi. $r. ,emberton nu si-a dat niciodata seama de potentialul bauturii pe care o crease. 6reptat, a andut parti ale afacerii sale diferitilor parteneri si chiar inainte de moartea sa, in ;KKK, si-a andut actiunile ramase lui Asa :. Candler. $omnul Candler, un om de afaceri din Atlanta cu o mare intuitie in materie de afaceri, a continuat sa cumpere drepturi suplimentare si a obtinut controlul in totalitate al afacerii. Page10

,rodusele Coca-Cola au gama di ersificata, cum ar fi. (oca-(ola# ?autura racoritoare carbogazoasa cu gust autentic de cola. 3ider mondial in domeniul bauturilor racoritoare carbogazoase. ?aututa racoritoare cu gust unic, istincti , potri ita pentru orice ocazie.

(oca-(ola $ig t# ?autura racoritoare carbogazoasa cu gust autentic de cola si continut caloric scazut ; calorieMportie). 9e adreseaza celor care considera important sa aiba gri"a de ei fara a compromite placerea de a trai. ?autura nu contine zahar ci indulcitor modern, perfect tolerat de organism (aspartam).

)prite# ?autura racoritoare carbogazoasa cu gust de lamaie. Are un gust proaspat, distincti , contine arome naturale si itamina C. )ste bautura numarul ; in lume la categoria aroma de lamaie. 9prite este asociat de catre consumatori cu un stil de iata acti si se adreseaza adolescentilor si tinerilor.

*anta# ?autura racoritoare carbogazoasa cu gust de fructe. ?autura contine suc natural de fructesi este disponibila in cinci arome. portocale, lamaie, soc, isina, strugure. 9e adreseaza tinerilor care doresc sa se distreze impreuna cu prietenii. )ste cea mai bine induta bautura racoritoare carbonatata cu aroma de fructe din lume.

Page10

(app+# ?autura racoritoare necarbonatata cu suc natural de portocale M ananas M grapefruit albM piersica kiPi si lamaieM pepene rosu si galben.

Caracterizata de un gust natural de fructe proaspete, sa oare deosebita.

,estea# Ceai rece, f(r( conser an'i. Caracterizata de un gust natural de fructe proaspete, sa oare deosebita.

-orna# Apa minerala carbogazoasa. .zvorul /lb# Apa minerala plata

)nergizant 0urn#

)c e1epps 6onic Qater# )c e1epps ?itter 3emon# P pretul. 4n cadrul mi!-ului de marketing, pre'ul se particularizeaz( printr-un caracter deosebit de comple! determinat de modul specific &n care reflect( raportul cerere-ofert(, rela'iile cu produsul, rolul promo'ional, percep'ia sa de c(tre clien'i. CCI isi distribuie produsele prin agen'i comerciali, deci strategiile de pre' utilizate nu sunt direct controlate de acestea. In momentul intr(rii pe o pia'( cu un produs nou Coca-Cola adopt( un pre' egal sau chiar mai mic dec*t cel al produselor e!istente. C*nd a intrat cu Coca-Cola 3ight pre'ul a fost unul de penetrare, mai sc(zut dec*t al celorlalte produse Coca-Cola, dar &n scurt timp pre'ul Coca-Cola light le-a dep(#it pe celelalte. CCIC utilizeaz( pre'urile psihologice, ma"oritatea b(uturilor r(coritoare se comercializeaz( cu pre'uri terminate &n cifra <.

Page10

,re'urile promo'ionale sunt frec ent folosite de CCIC, a *nd campanii promo'ionale cu di erse ocazii sau s(rb(tori legale (Cr(ciun, ,a#te, etc.). 4n general, se organizeaz( campanii de genul. la A sticle de Coca-Cola cump(rate prime#ti una de 9prite sau 5anta. 6inand cont de faptul ca produsele Coca-Cola se and prin agenti comerciali, acestia adopta strategia preturilor adaptate la locul de anzare. produsul Coca-Cola se inde mai scump &ntr-un club decat intr-un supermarket. In concluzie strategia de pre' adoptat( depinde de agentul economic care comercializeaza bauturile racoritoare, desi CCIC recomandeaza preturile de anzare a produselor sale. P pla*area. CCIC isi plaseaza produsul pe piata, in special, prin intermediul unei distributii, bine organizate. $istributia este e!ecutata de catre $epartamentul de $istributie si un sir de agenti economici denumiti distribuitori. $epartamentul de $istributie are cea mai mare densitate de personal fapt ce denota o orientare catre client, adica distributia fiind focusata la consumatorul final. $epartamentul isi focuseaza directia pe aria municipiului Chisinau, iar ceilalti distribuitori (contractantii) pe aria =epublicii, adica fiecare pe teritoriul (raionul) unde isi are sediul, respecti acti itatea. P promovarea. ,romo area produselor (branduri) se face la ni el de :rup sau in cumulati cu cite a tari ecine. ,entru =epublica %oldo a managerii de top sunt din =omania 7icoleta )ftimiu, 7atalia 9troe #i $ana Ichim. Cei trei brand manageri au gri"( de m(rci precum Coca-Cola, 5anta, dar #i CappL sau $orna din categorii puternic concuren'iale, precum b(uturile carbonatate, sucurile naturale sau apele. %anagerul de marketing din cadrul Coca-Cola Imbuteliere Chisinau, 3iliana %acaru, preea obiecti ele de la managerii de top si le promo eaza pe teritoriul =epublicii %oldo a. Cu a"utorul a peste AF.FFF de materiale publicitare Coca-Cola #i peste /FFF de echipamente frigorifice de *nzare (de la high-technologL la cele mai simple l(zi #i c(rucioare frigorifice) promo area este a"utata sa faca din Coca-Cola cea mai omniprezenta marca din =epublica %oldo a. 9ustinuta de publicitatea f(cut( la radio #i tele iziune Coca-Cola este firma cea mai distinct( #i acceptabil( oriunde. %etodele de promo are utilizate de Compania Coca-Cola sunt cele mai eficiente #i care dau rezultatele cu efectul dorit. 6oate aceste metode sunt folosite pentru a informa poten'ialii cump(r(tori despre e!isten'a produselor, a calit('ii lor #i a necesit('ilor pe care aceste produse le satisfac, precum #i a bucuriei de a le sa ura &n fiecare moment. %etodele de promo are utilizate sunt. - promo area anzarilor1 - utilizarea marcilor1 - merchandising-ul1 - sponsorizarile1 - propaganda in randul tinerei generatii1 - ambala"ul1 - sampling-uri1 - publicitatea. ,romo area anzrilor in locul in care se intalneste cu produsul se face cu a"utorul afiselor, anunturilor, autocolantelor, chenarelor de itrina, etichete de pret, itrine frigorifice, rafturi si semne luminoase, acestea transmitand consumatorului mesa"ul dorit. Aceste materiale influenteaza cumpararea din impuls a produselor si deci, cresterea anzarilor. ?randul Coca-Cola are aceeasi identitate azi ca si acum ;FF de ani. cea mai racoritoare bautura din lume, prima care iti ine in minte cand nu stii ce sa comanzi daca ti-e sete. Aceasta o spune si sloganul utilizat. R6he pause that refreshesR. ,romo area lui in ziua de azi este destul de mica tinand cont de

Page10

dimensiunea brandului, aparand doar la lansarea unor bauturi noi si in prea"ma sarbatorilor de Craciun. Coca-Cola este creditata cu in entia imaginii moderne a lui %os Craciun care este azut ca un batran purtand haine colorate in rosu si alb. Coca'Cola8 cea mai faimoa*a (autura racoritoare8 a *ar(atorit in $611 aniver*area a 1$+ de ani de cand a fo*t creata de farmaci*tul american Bo)n Smit) Pem(erton. ?autura RmagicaR a a"uns, de-a lungul anilor, sa fie cel mai cunoscut cu ant din lume dupa RokR. %ai mult decat atat, <FG dintre consumatori recunosc sticla cu ochii inchisi. R)ste normal. 9ticla a fost intotdeauna in centrul de legenda a branduluiR. Astazi, sticla a and curbe elegante este cunoscuta sub numele de Rdoamna cu furouR si ramane un simbol puternic al brandului. $o adaS 9ticlele de ;,E litri si A afiseaza aceeasi curba se!L ca si cea a RsurorilorR mai mici, aflate in sticla de sticla. ,entru a intelege cum a e oluat sticla de Coca Cola, studiati imaginea de mai "os.

,romo area produselor Coca-Cola are loc si sub forma contractuala cu clientii, astfel CCIC incheie contract de comodat conform careia se obliga sa ofera clientilor materiale de marketing (pahare, ta i, tirbusoane, calendare, tricouri, pi!uri, ceasuri, s.a. cu inscriptia TCoca-Cola) si utila" frigorific ( itrine frigorifice cu inscriptia Coca-Cola). CCIC transmite Btila"ul in utilizare gratuita temporara pina in momentul e!pirarii termenului de utilizare a Btila"ului. $urata termenului de utilizare a Btila"ului 0 ;an. In cazul cind nici una din parti nu doreste desfaceria Contractului pe durata termenului de utilizare Acordul se prelungeste pe un nou an. 5actorii e!terni influenteaza in mod direct, dar si indirect acti itatea intreprinderii. 5actorii macromediuliu care influenteaza acti itatea intreprinderii Coca-Cola Imbuteliere Chisinau 9=3 sunt. 1. 2actorii economici. In anul 1777 criza financiara din =usia a afectat si afacerea din %oldo a. Astfel Coca-Cola Imbuteliere Chisinau de ine distribuitor oficial de bere 6uborg. 7ecatind la faptul ca in ultimii ani criza persista intens pe piata financiara a =epublicii %oldo a CCIC reuseste sa obtina o u#oar( cre#tere a producti it('ii muncii prin utilizarea intensi a si e!tensi a a timpului de lucru, prin receptia si preg(tirea marfurilor pentru anzare intr-un timp mai scurt. $. 2actorii te)nici *i te)nolo!ici. Intreprinderea a fost preocupata continuu pentru dez oltare, ca de e!emplu in anul ;<<D :rupul %olino ?e erages a in estit < mln. dolari 9BA in ederea implementarii si dez oltarii concomitente a producerii de bauturi racoritoare si a sistemului de distributie a acestora in =epublica %oldo a. Astfel in mai putin de cinci luni a fost construita o fabrica de imbuteliere cu o capacitate de productie de ;/.EFF sticle de AEF ml pe or(. Bn alt e!emplu este achizitia 3iniei de imbutiliere ,)6 si constructia unui depozitului performant. In estitiile date au fost efectuate de CCIC in perioada de criza a anilor

Page10

AFF<-AF;F. In ceea ce pri este depozitul se are in edere o in estitie globala in ederea &mbunatatirii conditiilor de pastrare, manipulare in cadrul lui si o modernizare a instalatiilor de racire din interiorul depozitului. ,. 2actorii politico'Furidici. 5actorii politici influenteaza asupra acti itatii CCIC printr-un sir de legi cu pri ire la standardizarea produselor, asigurarea calit(tii produselor, protectia consumatorilor la fel si cu pri ire la protectia concurentei. Astfel, CCIC respecta Legea Republicii Moldova cu privire la standardizare, nr !"#$%III din && #" "!, do ada fiind obtinerea in AFFA si AFF/ a certificatelor de conformitate la sistemul de calitate, ce corespunde standardelor internationale I98 <FF;.AFFF, respecti I98 ;/FF;. 3a fel isi certifica produsele in fiecare an si fiecare produs nou, chiar si cele care nu necesita certificarea obligatorie. Certificarea bine ola a produselor sale este efectuata cu scopul de a oferi consumatorului incredere in calitatea produsului sau. Legea privind asigurarea sanitaro$epidemiologic' a popula(iei nr )!)*$%II din )+ #+ "* are scopul de a men'ine s(n(tatea, de a pre eni sau a combate apari'ia #i r(sp&ndirea bolilor contagioase, necontagioase #i profesionale, into!ica'iilor, dependente de factorii noci i din mediul &ncon"ur(tor, sfera de produc'ie, habitat, instruire #i de comportamentul uman. CCIC respecta reglementarile legislatiei date si le certifica regulat. Legea Republicii Moldova privind protectia consumatorilor, nr ),!*$%II din &! #! "* - marcarea produselor Coca-Cola conform standartului 9% ACE se face pentru informarea consumatorilor, astfel fiecare ambala" cu bautura trebuie sa contina urmatoarele mentiuni. - $enumirea produsului1 - %arca bauturii cu respectarea stilului corespunzator adoptat de Companie1 - %odelul e!ecutarii decorati e a ambala"ului fiecarui produs trebuie sa fie aprobat de Companie1 - Inscriptia. %arca Coca-Cola inregistrata, %arca 9prite inregistrata etc. in rindul urmator mai "os de marca bauturii1 - Capacitatea, 31 - $enumirea intreprinderii producatoare, telefonul de contact1 - Inscriptia 2a(ricat in 3oldova de Coca'Cola Im(uteliere C)i*inau SR. cu autori&area T)e Coca'Cola Compan="1 - Indicati ul prezentelor prescriptii tehnice1 - Inscriptia. A se consuma, de preferinta, inainte de, ezi pe ambala" (primul rind)1 - $ata productiei ezi pe ambala" (al doilea rind)1 - 6ermenul de alabilitate (se inscriptioneaza prin stampilare sau alt procedeu, care sa asigure citiire clara)1 - Informatii nutritionale pentru ;FFml1 - 3ista ingredientelor, inclusi e aditi ii alimentarL1 - Conditii de pastrare1 - G din cantitatea zilnica estimate1 - 6emperatura de pastrare 9e pastreaza la o temperature intre F si AF FC, ferit de inghet si soare1 - Ambala" de unica folosinta pentru albala"ul ,)6 si CA7. Legea R M cu privire la protectia concurentei, nr ))#*$%I. din *# #+ &### CCIC promo eaza o politica de concurenta libera si loiala in limitele pre azute de legislatie, ale traditiilor si regulilor de corectitudine,de onestitate in afaceri. Codul vamal al Republicii Moldova, nr )),"$%I. din &# #/ &###, Legea cu privire la tari0ul vamal nr )*1#$%III din &# )) )""/ CCIC ca participant la tranzactiile economice e!terne respecta legislatia in domeniul amal. Compania se considera una dintre cele mai mari intreprinderi care contribuie la

Page10

acumularea bugetul de stat prin achitarea drepturilor de importMe!port, care au constituit in anii AFFD-AC C;K ;C<,ADlei1 AFFK-;;/ @;< <KF,KElei1 AFF<- @; CKD CAD,CClei. CCIC in acti itatea sa se conduce si de alte reglementari legislati e si de uz intern, cum ar fi. - Cod 0iscal al Republicii Moldova nr ))+* din &, #, )""/ 2 Codul Intern de Comunicare 2 3olitica de 4tica 5. 2actorii *ocio'culturali. In ederea imbunatatirii acti itatii intreprinderii se analizeaza structura de personal cu scopul realizarii uneia mai fle!ibile, cu un potential mai ridicat, capabil de adaptare la conditiile noi aparute in functionarea economiei de piata. In acest scop, intreprinderea dez olta acti itati pentru e aluarea personalului, promo area personalului, selectia personalului, instruiri ale personalului, izand cresterea gradului de responsabilitate al personalului relati la adaugarea continua de aloare produsului. Acestora li se adauga imbunatatirea acti itatii prin organizarea de concursuri, promotii, a and &n edere #i sarbatorile religioase si nationale. CCIC respecta alorile si culturile comunitatilor in care isi desfasoara acti itatea. Astfel, CCIC produce si comercializeaza mai multe branduri de bauturi racoritoare si ape minerale pentru a satisface ne oile sociale ale di erselor categorii de consumatori. CCIC este o companie prezenta si acti a in iata sociala a comunitatii in care isi desfasoara acti itatea prin programe educationale, de formare profesionala destinate tinerilor si de promo are a responsabilitatii ci ice. Micromediul CCIC este influentat de factorii e!terni care afecteaza in mod direct acti itatea Companiei, insa asupra carora Compania poate sa efectueze un control iguros. 1.2urni&orii. ,rincipalii furnizori a CCIC se &mpart pe grupe de produse pe care acestia le furnizeaza Companiei astfel. 5urnizori principali de produs finit Coca-Cola. - 9.C. Coca-Cola >?C =omania 9=3 0 e!portator de toata gama de produscfinit Coca-Cola si a siropului ?I?1 - Coca-Cola ?e erages Bkraine 3imited 0 e!portator de produs finit 7estea si ?urn. 5urnizori principali de materii prime si ambala". - 9.C. Coca-Cola >?C =omania 9=3 0 zahar, preforme1 - Atlantic Industries Irlanda 0 e!portator de substante odoriferante pentru industria bauturilor racoritoare concentrat1 - 3inde :az =omania 9=3 0 e!portator de dio!id de carbon (C8A liUuid)1 - 8brist )astern )urope 9=3 0 e!portator de busoane din material plastic. 5urnizori de materiale tehnologice. - 9.C. Coca-Cola >?C =omania 9=3 0 e!portator de folie1 - 8brist )astern )urope 9=3 0 e!portator de busoane din material plastic1 - Etic)ete .......................................... Acesti furnizori sunt cei mai principali, insa CCIC are o lista impunatoare a furnizorilor care se autorizeaza in fiecare an. Page10
.IST% 2URNI/ORI.OR %UTORI/%TI G %CCEPT%TI PENTRU REPU0.IC% 3O.DOH% $616

%ctuali&at:

%pro(at:

Data:

,1.61.$616

Data: Scor Evalu are /,; @,F /,A @,< @,< /,; /,F @,C @,A 5urnizor unic ce are autoritate de a emite facturi fiscale

No ; A @ / E C D K < ;F ;; ;A ;@ ;/ ;E ;C ;D ;K

2urni&or Aridon 9=3 A?9 676 Corst :roup Canind9port 9=3 Crasdan 9=3 AdionaWCo 9=3 9,A, International 9=3 Iacob %itra :rup %isa )chiprot 6ipografia 9irius RIu asR 9=3 Antis %edia 9=3 9teaua =eds Austral 8ffice 9upplies 9=3 9anfarm ,rim :olt is 3u! 9=3 )ditura de Imprimate 9tatistica 8ffice 9r ice RCristina %old =om 9impe!R 9=3 :h. 6udor, E

%dre*a

Per*oana de Contact Inga )lena 9 etlana 8lga $aniel $orina Irina Angela 8!ana )lena 8lga %anolis 3ilia Andrei +ioleta 7ina Angela Igor

Telefon DA-KC-AA E@-@<-<C A@-@E-@E EF-AA-;@ AD-@E-CF <A-K@-KK A<-CD-AA E/-DF-CE A/-E;-FA @A AF C; C@-CE-DF A@-A@-EA C<F EF ECA C@-<A-<< AF-/F--EF A@-/D-CD DA-DD-@C EE-/<-CK

Produ*e G Servicii ?lugi de iarna 9foara 9er icii rapide ,o#ta 9curte de iarn( %(rfuri gospod(re#ti 9caune pentru oficicu 9tickere ?urn %ateriale de curatire Consumabile (rechizite) +esela pMu cantina )chipament de protec'ie ?lanchete 6ricouri, pulo ere Agende1 carti de izita %arfuri din tricot e!terior %(rfuri c(ncel(re#ti %edicamente Incaltaminte pentru muncitori ?lancuri de stricta e identa

Data Evaluarii FC.F;.AF;F ;/.F;.AF;F FC.F;.AF;F ;;.F;.AF;F ;;.F;.AF;F F/.F;.AF;F AF.F;.AF;F ;;.F;.AF;F F@.F;.AF;F F/.F;.AF;F FE.F;.AF;F FC.F;.AF;F ;;.F;.AF;F F/.F;.AF;F F/.F;.AF;F FE.F;.AF;F F/.F;.AF;F ;A.F;.AF;F

Comentarii

:radina ?otanica /A Vciuse , <C Ale!andri, D; %ircea cel ?(tr*n, / 7icolaie Costin, CEMA 9tefan cel %are, ;<C Cuza +od(, ;DMD Vciuse , /K +arlaam ,CD1 ap - E-A -og*lniceanu, ;FM; Chi#in(u, 3(pu#neanu, A %esterul %anole, < ,aris, E; 9fatul tarii, @F 9. 3azo, ;D Chi#in(u, :renoble, ;/< :agarina, E

5urnizor unic

@,@ @,< @,< @,A /,F @,< @,< @,K @,< 5urnizor de stat, unic ce emite blancuri de stricta e identa

;<

?ucuresti, @/

+era

AD-E@-<;

;A.F;.AF;F

@,F /,F /,;

AF A;

?ucuresti, ; Armeneasca, E;

$orin 6atiana

C@-C@-FF ED KE @@

9cotchi Incaltaminte

;;.F;.AF;F ;;.F;.AF;F

Incaltaminte pentru distribuitori 5urnizor unic, ce are autoritate de a emite blancuri pentru perfectarea $eclaratiilor +amale

AA

%old ama :roup

,etricani, A;

=aisa

/@-A<-/<

?lancuri pentru $+

;;.F;.AF;F

@,F

A@ A@

=odanpol 9A Interbroker ,rim 9=3 %inisterul Agriculturii Camera de Comert si Industrie Confort-A% 9A

:hioceilor,; ,etricani, A;M@

%arina

D;-<E-A< C@-D<-KF

?lacuri pentru $+ +amuirea camioanelor cu produs la hotar, tranzit, 9culeni )liberarea certificatului sanitar eterinar

;;.F;.AF;F

@,@

5urnizor de stat, unic

A/ AE

9tefan Cel mare, ;E;

A/-E;-/K 9tationarea camioanelor in terminal +amuirea camioanelor cu produs la Chisinau, import definiti AA-C<-/; AK-//-FE 5umegarea paletilor )liberarea Certificatelor 5itosanitare +amuirea camioenelor cu produs la hotar, tranzit, 3euseni Carburanti Carburanti Carburanti ;/.F;.AF;F ;E.F;.AF;F ;E.F;.AF;F @,F @,/ @,D

5urnizor de stat, unic Bnicul furnizor autorizat pentru +ama +arnita de a stationa camioanele in terminal 5urnizor de stat, unic

AC

+arnita,C

AD AK A<

+ama %oldo ei %inisterul )cologiei Centrul de carantina identificare si e!pertiza Inspectoratul :eneral fitosanitar )urosped 9=3 3ukoil %oldo a 9=3 6ire! ,etrol 9=3 ,etrom 9=3

$acia, /<MC Cosmonautilor, < Ialo eni, ;FF A

5urnizor de stat, unic 5urnizor de stat, unic

5urnizor de stat, unic

@F

Ialo eni,

AK-//-;< A@C-KK@F< :heorge Brsu 9ergiu +italie EA-/F-<F D</;EAAE A;AKK<

@; @A

Bngheni, Ion Creanga, / Columna, <A Columna, <F Al %atee ici

Page10

@@ @/

@E @C @D @K @< /F /; /A /@

5iscser inform I9 =otan 9=3 R%oldasigR Apa-Canal Chisinau 9A Chisinau-:az 9=3 6uscom 9=3 Qurth 9=3 Btila"com 9A %ach 5oreign 6rade $istribution 9=3, 9A Compania )lectrica 3aiola 9=3 6ransenergo=eparatie 9A Climate 9er ice 9=3 ,iroterm 9er ice 9=3 )nergoaparat 9A

9tefan cel %are, ;CA %esterul %anole, < %ihai )minescu, A or.Chisinau Albisoara @K or.Chisinau, Albisoara @K or.Chisinau, sos.?alcani C ap.AF or.Chisinaubul.$ecebal @ or. Chisinaustr, Industriala /F ?ucuresti sec./, str.Ion +oda +iteazul or.Chisinau, str.,laiului A or.Chisinau, :agarina A or.Chisinau, str.6ransnistria / or.Chisinau, str.:renoble ;E<M/ or.Chisinau, str.?ucuresti DE or.Chisinau, str.:radina ?otanica E $urlesti, str.6udor +ladimirescu CAM; or.Chisinau, str.Alba Iulia DE or.Chisinau, str.Bzinelor DK or.Chisinau, str.Alba Iulia DE or.Chisinau, 9tr. ,etricani K/ or.Chisinau, str.,adurii A/MA

%arina 9ergiu :heorghe ?eccie Constantin Cuium"u Constantin 9ta ila 6udor Andrei ?urlac +ecesla Cristian Ciorescu $l.9ofroniuc %.9. $l. Ion Comanac +ladimir 9tepano >alac A. ,. :eorgescu Brsu A.I.

A;-;K-E@ C<; AF ;<@ A; AA AA AECKE; EDKF<F E;DFKF C<E/@/KA /D;;;E FF/FA;@@ F<KA< EFEF/D A/@ADF @KEECC /E<<@/ A;AFA; @KEEA@

)liberarea %arcilor Comerciale Incaltaminte pt. muncitori Asigurare pentru iza =omania Apa rece cu canalizare :aze naturale 3ucrari de constructie, reparatii ,iese de schimb, piese linie %etale si articole din metal Consumabile, ser icii de intretinere la $8%I78 3ucrari de demontare pilon pentru pro"ectoare =e izie tehnica a cazanelor =epararea boilerului $eser irea periodica a conditionerelor ,ompe =epararea si montarea contorului de gaz :radarea rezer oarelor stationare si B% $eterminarea emisiilor de poluanti in atmosfera %ateriale de constructii ,iese linie %ateriale de constructii 9er icii de reparatie motor electrice +inzarea-incarcareaerificarea stingatoarelor =enta tankului C8A ,iese schimb, piese linie %arfuri de constructii 9er icii de reparatie si instalare a conditionerelor industriale %arfuri de specializare electrica 9er icii de sudare cu argon %arfuri de uz electric Articole din metal ,roduse pelicologene ,iese de schimb la utila" industrial 9er icii de asfaltare :az argon 9er icii de electromontare ,iese de schimb 9er icii de confectionare si montare a obiectelor din metal

;/.F;.AF;F ;/.F;.AF;F ;/.F;.AF;F ;K.F;.AF;F ;K.F;.AF;F ;K.F;.AF;F ;K.F;.AF;F ;K.F;.AF;F ;K.F;.AF;F

@,; @,K @,@ @,; @,@ / / @,D /,;

5urnizor de stat, unic, cu drept de eliberare a marcilor comerciale

// /E /C /D /K /<

;<.F;.AF;F ;<.F;.AF;F ;<.F;.AF;F ;<.F;.AF;F ;<.F;.AF;F ;<.F;.AF;F

@,/ @,C @,/ @,/ @,A @,@

EF

5,C %iuid 9=3

I. %iron 3eonid Cere atii $enis 9imo Cretu ). 7icolai 6ricolich 7egru +asile Ale!ei -limenko +italii ) angelos ,eppas I an Yabun :rusco 6atiana 9.I. %arino Carpo ici Aliona =aducanu $umitru +asilie +ecesla Yue :rigorie :aletchi %argareta :orbano sc hi Ale!andr Arnaut I. >romo :heorghe Yagorodniuc +asile Ion $ancenco Ale!andru ?reahna Anatolie

D/;AC/

;<.F;.AF;F

@,/

E; EA E@ E/ EE

)cotest 9=3 5,C 9antarm 9=3 :esan-:rup 9=3 9upraten 9A )lectromotor-9er ice 9=3 5iretech 6echnologies 9=3 ?use -9Q :mb>WC8.-: ->9 A: 9C A$I 96I3 9=3 %asfrigcom 9=3

EKKECE /DAKAE DE</E; A</K;K EA@;FA

;<.F;.AF;F AF.F;.AF;F AF.F;.AF;F AF.F;.AF;F AF.F;.AF;F

@,K @,< @,; / @,@

EC

or.Chisinau, str. ,iata 7egruzzi A :ermania, ?ad >onningen, 9prudelstraXe @ $ortmund, Nuchostr.AF or.Chisinau, str.7.:heorghiu //M@ or.9traseni, str. Crasescu ;

A//@A< FAC@EMDK ;;;@ FF@D@AA/ @F/;C KKFFAF (A@D)AA/ AK <A-D;-KK /DAC;DM/ ;;;A/ /DA;;@ A<AC;; /D;;KA AA;/<C /D@AK< /DAC@A /A;ACC /FDCCF /AAACK

AF.F;.AF;F

@,<

ED EK E< CF

A;.F;.AF;F A;.F;.AF;F A;.F;.AF;F A;.F;.AF;F

/,; /,A @,; @,E

C; CA C@ C/ CE CC CD CK C< DF

AI)A 9A 5,C :iofrig 9=3 )urolumina 9=3 %etalica-Yue II Credagale! 9=3 ?iless 9.=.3. 9.A. 3usmecon, fil. 6erra-$ac-AC %edtehgaz 9.=.3, %onelcons 9.=.3 9.C. $ancencoImpe! 9.=.3 I.%. 89% )ngineering 9.=.3

or.Chisinau, 3unca ?icului A< or.Chisinau, str. %.%anole < or.Chisinau, str.3unca ?icului A< or.Chisinau, str.Asachi CA-AA or.Chisinau, str.%esterul %anole E or.Chisinau, str.,uskin @F,ap.; or.Chisinau, str.Industriala D@ or.Chisinau, str.Industriala AAM; or.Chisinau s.$umbra a, str.?uiucani DF or.Chisinau, str.Bzinelor A; or.Chisinau, str.Bzinelor ;

A;.F;.AF;F AA.F;.AF;F AA.F;.AF;F AA.F;.AF;F AA.F;.AF;F AE.F;.AF;F AE.F;.AF;F AE.F;.AF;F AC.F;.AF;F AC.F;.AF;F AC.F;.AF;F

@,A @,D @,A @,K @,K @,C @,E @,C @,/ @,@ @,@

Page10

D;

DA

?emas 9.=.3 I.C.9. 9pot +ision 3ighting 9.=.3 Icon Construct 9.=.3.

or.Chisinau, str.Bzinelor ;

Cornitel ).

/AAACK

Articole de ino! si materiale au!iliare pentru industria alimentara Articole industriale de iluminat 9er icii de proiectare a retelelor e!terioare de conectare la apeduct Instalarea retelelor e!terioare de conectare la apeduct Instalarea retelelor electrice de inalta tensiune ,roduse de curatat ( detergent) 9er icii locatiune ) acuarea deseurilor mena"ere Arenda sti uitoare 9er icii de intretinere a masinilor de spalat pardoseala 9er icii de transport Intern si internatioanal 9er icii de transport international 9er icii de transport international 9er icii de transport international 9er icii de transport international 9er icii de transport international 9er icii de transport intern 9er icii de transport international 9er icii de transport international 9er icii de transport international 9ticlute pMu recoltare probei de apei

AC.F;.AF;F

@,@

D@

or.Chisinau, str.C. ?asarabiei ;

Cristi ,aun. 6rofim Co"ocari ,anin Ale!andru, Iuri Yaicenko $enis $umbro sch i 9. %aria Angheluta +. 3ia :angiuc A.

E/D;C/

AC.F;.AF;F

@,K

D/

or.Chisinau, sos. >incesti ;/A

AECDCE

AC.F;.AF;F

@,A

DE

9an al Cons 9.=.3

or.Chisinau, str. A.$oga ;@A

FC<;F<CF D FC<;FKCK E FC< /FF @F/ FC< ;A< ;;< DE E/ ;< /D ;C FD DA ;K C; C<;ACA@A

AD.F;.AF;F

@,/

DC DD DK D< KF K;

)lectrodesign 9.=.3 9=3 R 6rigor A+$R I% R =esanR 9=3 I% R=egia AutosalubritateR 9=3 R 9ti uitorR 9=3 R8lsomR 9 itan 6rans 9.=.3.

or.Chisinau, str. Cetatea Alba /@ mun. Chisinau, str. 8to asca ;D mun. Chisinau, str. Industriala A; mun. Chisinau, str. AD martie ;<;K mun. Chisinau, str. +arnita ;C mun. Chisinau, str. %atee ici @KM; 9tr. -ie ;AE, ?alti

AD.F;.AF;F AC.FA.AFF< AC.FA.AFF< AC.FA.AFF< AC.FA.AFF< AC.FA.AFF< AC.F;.AF;F

@,/ /,F @,E @,E @,< @,C @,A 5urnizorul este acceptat 5urnizorul este acceptat 5urnizorul este acceptat 5urnizorul este acceptat 5urnizorul este acceptat 5urnizorul se accepta

KA II. 6imotin I. K@ %angro ia 9.=.3 K/ 8lio ,roducte 9.=.3. KE I.I.3ozinshci Ale!andr I.I. I ano ici =uslan KD KK K< $arama! 9.=.3. +ercrist 9er ice 9.=.3. 6ransime! 9.=.3. 9tr.Ceucari K <; :3+-6rans 9.=.3. ,,:lasatelier 9aillartR b ba 9=3 ,,%ic-6anR ,,Institutul 9tiintifico ,ractic de horticultura si tehnologie alimentareR(,rode!pe rtiza) 9$3,, 9an %edicoR Centrul de %etrologie si %etode Analitice de cercetari ,,)uromarchetR 9:9 Institute 5resenius ?e ri"dindslaan AFFA,A/EF %eerhout belgie Chisinau,Ale!andru cel ?un,EF Chisinau,str.Cogalniceanu,C@ %s.)ls an $Lck $ima Iorga ).+. FF@A(F); /ECFAA; A;-AE-DF A/-@C-ED 5oltea +. C<AAKAAE 9tr. C.9tamati K +tici, 8rhei :onta +lad. ,laton Ion C<A@KDC; C<@ED/EC 9tr. %iron Costin CE Chisinau 3ozinschi A. C<CKDE;/ 9tr.6ighina /A Chisinau Ianco I. C<;AF@<< 9tr. 9u eranitatii @ Chisinau Capatina ,. C<E<FDEC 9tr. 6estemiteanu ACa Chisinau 6imotin I. C<;E@CC@

AC.F;.AF;F

@,@

5urnizorul se accepta

AC.F;.AF;F

@,/

5urnizorul se accepta

AC.F;.AF;F

@,F

5urnizorul se accepta

AC.F;.AF;F

@,F

5urnizorul se accepta

KC

9tr.3esecico ;/, ?alti

I ano ici =.

C<;D//@F

AC.F;.AF;F

@,/

5urnizorul se accepta

AC.F;.AF;F AC.F;.AF;F

@,F @,@

5urnizorul se accepta 5urnizorul se accepta

9tr. >incesti ;Aa <F

8cta ian

C<;FD/ED

AC.F;.AF;F

@,/

5urnizorul se accepta

AC.F;.AF;F

@,;

5urnizorul se accepta

@,C AA.F;.AF;F

Acceptat

<A <@

=eagentii pMu laborator Analizele Yaharului

AA.F;.AF;F

@,A @,A

Acceptat Acceptat

</

AA.F;.AF;F %oldo a, ?alti,str. ?uco inschii,;F; Chisinau,str.Academiei @MA %onastirschi iA. 6atiana %itina Irinel %iron $r.uirichA. -reuter 9cholz 9andrine Naumotte Yanfiro Ale!andru +.8dobescu C<;@@AAA D@-<<-DD )chipamentul pMu laborator AA.F;.AF;F Analiza bauturilor AA.F;.AF;F =omania,Iasi,str.,rima arii.A Im.%aisel ;/,$-CEA@A taunusstein ?onifaciusring,;E :ermani,)ssen ?russels,Chaussee de %ons ;/A/ Chisinau, str.Yimbrului;FMAA; Chisinau,str.Cuza +odaEM; Chisinau, str.:h.Asachi, CDA /FA@AA@@ C<@ <KCEA@CE E< (FAF;)KE E;D-F @AAEE<A< ;@ /@-/K-/A EA-@/-@A ED/CD< =eagentii pMu laborator AA.F;.AF;F Analiza Apei AA.F;.AF;F AA.F;.AF;F )chipamentul pMu laborator AA.F;.AF;F Analizela apei AA.F;.AF;F )chipamentul pMu laborator AA.F;.AF;F =eagentii pMu laborator 9er icii AA.F;.AF;F @,/ @,D Acceptat Acceptat @,C Acceptat @,< Acceptat @,C Acceptat @,E Acceptat @,/ Acceptat @,/ Acceptat @,/ Acceptat

<E <C <D <K << ;FF ;F; ;FA ;F@

9teinfurth :%?> AnalLtical 9er ices 3aboratorL )nogrup 9=3 )cochimia 9=3 Centrul 7ational 9tiintifico ,ractic de %edicina ,re enti a %oldo a 9tandard

Page10

;F/ ;FE

AA.F;.AF;F Chisinau,str.Coca ,AK 3.$emcenco DEF/C@ 9er icii AA.F;.AF;F @,/ Acceptat

;FC ;FD ;FK ;F< ;;F ;;; ;;@

%inisterul Agriculturii B9%5 7.6estimiteanu RI% )fes +itanata ?rePerLZ =W= 9=3 RInduteh:rup Z 9=3 A[A %anagement Consulting A?C ,ersonal ?estNobs

Chisinau,str.9t.cel %are,;CA Chisinau,str.9t.cel %are,;CE str.Bzinelor, ;A; Chisinau,str.Industriala Chisinau,str.+. 3upu C,of.;< Chisinau, 9tr. Alba Iulia ;<FM;, 8ficiu ;; ?alti, str.; %ai @-/ Chisinau, 9tr. Al +lahuta, nr. AC Chisinau, str. ?ucurest K@ Chisinau, bd. 9tefan cel %are ;KF, of. D;@ Chisinau, Chisinau, str. 3omonoso /D Chisinau, str. ,uskin // Chisinau, str. ,etru Yadnipru ;/MC ap. D Causeni, str.%. )minescu A@MA

6.=osca +.7ahaba 7adia 8nescu ?oico 6atiana )duard Co"ocaru +italie ,opa 8!ana Arbato a Ionela Ciuhrii 6atiana =usu 5iodor %acari +oloscinschi Andrei ,a el ?oico 3iliana 8laru +eraM:hena die 3upacescu +italie ,opa 8!ana Arbato a Ionela Ciuhrii 6atiana =usu 5iodor %acari +oloscinschi Andrei ,a el ?oico

A;F;EC A/A/;K /F@A@E /D-E;-E@ E<-EF-;@ D@E@DD D@C/DD D<EADEA< AACE@< FC<AD@AK @ K;E;ED C<;E/A/C AF<;@@ C< C@@ @/E D<///F;F K@EF;@ K@EF;/ EFC@@@ C<KE<CED A/@A@@E@ A/@A@AD@ D@E@DD D@C/DD D<EADEA< AACE@< FC<AD@AK @ K;E;ED

A iz sanitar eterinar Cursuri de perfectionare Analize ,roduse 5inite Alcool )tilic %edii de cultura 9er icii consultanta ,lasarea anunturilor cu pozitiile acante pe portalul PPP."oblist.md ,lasarea anunturilor cu pozitiile acante pe portalul PPP.best"obs.md 9er icii de instruire a limbii engleza ,lasarea anunturilor cu pozitiile acante pe portalul PPP.moldo a"ob.com ,lasarea anunturilor cu pozitiile acante pe portalul PPP.moldo a"ob.md si PPP.rabota.md 9uprafata ziar R%aklerR 9er icii de elaborareMprintare materiale emploLer brand. 9er icii de publicitate la 6+. 9er icii consultanta ,lasarea anunturilor cu pozitiile acante pe portalul PPP."oblist.md ,lasarea anunturilor cu pozitiile acante pe portalul PPP.best"obs.md 9er icii de instruire a limbii engleza ,lasarea anunturilor cu pozitiile acante pe portalul PPP.moldo a"ob.com ,lasarea anunturilor cu pozitiile acante pe portalul PPP.moldo a"ob.md si PPP.rabota.md 9uprafata ziar R%aklerR

AA.F;.AF;F AA.F;.AF;F AA.F;.AF;F AA.F;.AF;F AA.F;.AF;F AF.F;.AF;F AF.F;.AF;F AF.F;.AF;F AF.F;.AF;F AF.F;.AF;F AF.F;.AF;F

@,@ @,A @,@ @,/ @,C /,F @,C @,D @,< /,@ @,C

Acceptat Acceptat Acceptat Acceptat Acceptat

;;/ ;;E ;;C Ino ita :rup ;;D %akler ,3B9 ;;K 9entimedia ;;< 9tudio 3 ;AF ;A; ;AA ?estNobs ;A@ :lobal Conect ;A/ >= Consulting ;AE Ino ita :rup ;AC %akler ,3B9 ;AD 9entimedia ;AK 9tudio 3 ;A< I% A.C.I. ,artners ;@F bd. 9tefan cel %are CE, of KFC Chisinau, str. ,etru Yadnipru ;/MC ap. D Causeni, str.%. )minescu A@MA Chisinau, bd. 9tefan cel %are ;KF, of. D;@ Chisinau, Chisinau, str. 3omonoso /D Chisinau, str. ,uskin // Chisinau, str. ?ucurest K@ Chisinau, 9tr. Al +lahuta, nr. AC A[A %anagement Consulting A?C ,ersonal Chisinau, 9tr. Alba Iulia ;<FM;, 8ficiu ;; ?alti, str.; %ai @-/ :lobal Conect >= Consulting

AF.F;.AF;F AF.F;.AF;F

@,< @,C

3ider de piata

AF.F;.AF;F

@,E

5urnizor unic in regiunea Causani

AF.F;.AF;F AF.F;.AF;F

/ @,C

AF.F;.AF;F AF.F;.AF;F

@,D @,<

C<;E/A/C AF<;@@ C< C@@ @/E D<///F;F K@EF;@ K@EF;/ EFC@@@ C<KE<CED A/@A@@E@ A/@A@AD@ AD <@ A@

AF.F;.AF;F

/,@

AF.F;.AF;F

@,C

AF.F;.AF;F

@,<

3ider de piata

3iliana 8laru +eraM:hena die 3upacescu $aniela

9er icii de elaborareMprintare materiale emploLer brand. 9er icii de publicitate la 6+. Consultatii "uridice

AF.F;.AF;F

@,C

AF.F;.AF;F

@,E

5urnizor unic in regiunea Causani Compania a fost initial in cadrul companiei de auidit )WJ, companie autorizata pu CC?C, mai tirziu a fost s-au separat intr-o companie de cons. Nuridice separat

AD.F;.AF;F

/,A

;@;

Acord :rup 9=3 )=796 W J8B7: 9=3 Inte!nauca 9A

6randafirilor D, %$ AF@K Chisinau Ale!andru ce ?un E;, %$ AFC/

+ladimir $obrinin Ale!andru 9ipitco %ihai Ciofu

E@ KK @@

Asigurare $irectorilor si %anagementului Consultatii in domeniul impozitelor Intretinerea

FD.F/.AFF<

A; /F /F

AD.F;.AF;F

/,E

;@A

+. Ale!andri C/

AA ;C ;E

AD.F;.AF;F

/,;

;@@

Compania este aprobata de grup pentru a acorda ser icii consultatii in domeniul impozitelor si ta!elor A fost achizitionata masina de numarat banii de la compania Inte!nauca, si compania deser este saptaminal masina -,%: a fost aprobat de grup pentru asistenta "uridica merger %6+ si C?9 cu CC?C

;@/

-,%: %83$8+A IC9

Chisinau, 9t. cel %are AFA, %$AFF/

+ioleta $atco

EK FE KF

Asistenta Nuridica

AD.F;.AF;F

/,/

Page10

6I7A 9=3 ;@E

Chisinau, Yelinshi @E

%oghila Iurie

EE @K K;

Aparate de casa $atecs, reparatia lor

AD.F;.AF;F

/,A

Aparatele $atecs sunt deser ite la timp si la ni el profesionist, 6ina este unicul distribuitor autorizat de a inde si repara acestea Actele 3egislati e nou aparute in =epublica %oldo a sunt actualizate de A ori pe saptamina, pe masura publicatiei acestora in %onitorul 8ficial

Chisinau, str. Ale!andru cel ?un E;A of. @C ;@C 9=3 %oldinfole!

9tefan 9orodoc

A@ @; @/

$eser irea, actualizarea bazei de date "uridice

AD.F;.AF;F

/,A

;@D ;@K ;@< ;/F ;/; ;/A

Aproser ice-[ 9=3 7euron :rup 9=3 %oldcell 9A %old6elecom 9.A.

Chisinau, str. 9tefan cel %are AFA Chisinau, str. I.Creanga /< Chisinau, str. ?elgrad @ Chisinau, str. 9tefan cel %are ;F

A;F/<F Andrei ?agrin =adu Catana 9tepan %uzica Ale!ander ,arabin Nohn ,ournaras 9hena ?rien K@DKE; // // // EDF ;F@

9er iciile R[ero!R ,iese de calculator, cartusi %obile telecom 6elecom 5i!

F;.FA.AF;F F;.FA.AF;F F;.FA.AF;F F;.FA.AF;F

@,C @,K /,C /,C 5urnizor unic pe piata %oldo ei

Accent )lectronic 9.A I?% >ellas 9.A.

Chisinau, str. ?ulgara @@M; :reece, C>A3A7$=I, A6>)79, -I5I9IA9 A+)7B) AK/ Ireland, $ublin /, K 6he ,oolbeg, 6he :asPorks Chisinau, str. %. Costin E

A@/-EC<

,iese calculator (I?%M>,) 9Lmbols

F;.FA.AF;F F;.FA.AF;F

/,E /,A

I59 ;/@ $C9 3aboratorL 9=3 ;// =e el Computer 9=3 ;/E ;/C ;/D Integration $istribution ,ro"ects 8range %oldo a 9.A.

)ugen 3azare 3i iu ?ruma AAKD/K

I?% ,Cs, 3aptops, %onitors, 9er ers, $otprinters ,?[, 6elefoane fi!e ,A7A987IC ,iese calculator, imprimanta )pson ,iese 9Lmbol Internet ,ro ider

F;.FA.AF;F

/,D

F;.FA.AF;F

Chisinau, str. 9.3azo /F

F;.FA.AF;F

@,<

Chisinau, str. =enasterii @F Chisinau, str. Alba Iulia DD

Yabolotnii Andrei Anatolie ?ulgaru

F;.FA.AF;F F;.FA.AF;F

@,< @,<

=elatiile cu furnizorii sunt intretinute in principal de Departamentul %provi&ionare prin cautarea furnizorilor, contractarea, mentinerea relatiilor de buna colaborare, negocieri. )ste de mentionat ca pentru operatia de apro izionare pri ind materiile prime si materiale tehnologice, contractele se incheie anual, centralizate pe companie urmare a unei acti itati competitionale care are la baza diferite oferte, analize #i decizii efectuate la biroul din ?ucuresti de catre %anagerul de achizitii centralizate pe Companie. Compania manifesta un interes ma"or pentru asigurarea stocurilor minime e itindu-se permanent supraapro izionarea pentru e itarea imobilizarii mi"loacelor circulante banesti. )ste de asemenea de remarcat preocuparea Companiei de a intretine relatii principale, benefice atit pentru furnizori cat si pentru beneficiari, relatii concretizate in diferite manifestari, ca de e!emplu. - la cumpararea unor cantitati mari, furnizorul acorda bonusuri de diferite feluri #i natura1 - stabilirea si respectarea clauzelor reciproc con enabile cu pri ire la termene si obligatii contractuale. Intreaga politica si strategie de apro izionare se constituie intr-un permanent proces de imbunatatire care face parte din logistica generala a productiei. $. Clientii'0eneficiarii. ,iata bauturilor racoritoare si a apelor minerale este una dintre cele mai competiti e piete din %oldo a, brandurile Companiei TCoca-Cola Imbuteliere Chisinau se adreseaza aproape tuturor categoriilor de consumatori. Consumatorii reactioneaza in general la modul in care sunt promo ate brandurile, dar si la calitatea produselor, piata inregistrand in fiecare an o crestere de cate a procente. In functie de mediul demografic CCIC depinde de structura populatiei pe grupe de arsta. 9caderea natalitatii din ultimii ani duce la cresterea grupului de arsta intre ;E-AE ani care a dus la o e!pansiune a pietei Coca-Cola, cei care consuma cel mai mult aceasta bautura sunt copiii si adolescentii si tinerii pana la @F de ani. Cu cat dimensiunea unei familii este mai mare si in care sunt mai multi copii consumul de Coca-Cola a fii mai mare decat intr-o familie care nu are copii sau sunt mai putini membrii. $easemenea rata natalitatii influenteaza direct proportional marimea cererii.

Page10

CCIC are ;/ distribuitori pe aria %oldo a si / distribuitori pe aria Chisinau, iar in calitate de clienti Compania are peste ;; FFF de agenti economici. ,. Intermediarii . CCIC in eficientizarea acti itatii sale conlucreaza cu diferiti agenti economici in ederea promo arii, distribuiri, anzarii, transportarii produselor cat si in sfera de intermediere cu organele de stat si cele bancare. Contractantii din sfera promo arii, distributiei sunt distribuitorii. =elatiile cu distribuitorii se deruleaza in baza unor contracte de distributie anuale, care au stabilite principiile de baz\ ale colaborarii si in care clauzele specifice sunt structurate in ane!e separate izand. - produsele1 - teritoriu, termenul #i data inceperii1 - politica de credit #i condi'ii de plata1 - politica de discount si compensari1 - politica referitoare la ambala"e1 - lista de preturi #i preturi recomandate pentru anzarea cu amanuntul1 - plan de afaceri. $istribuitorii sau angrosistii prin intermediul carora se desfasoara cele mai mari operatiuni sunt urmatorii. ;. Centaur 9=3 0 ?alti1 A. 83I%, 9=3 0 +ulcanesti1 @. 5ranzel7ord 9=3 0 $rochia1 /. 9e o!-+.7. 9=3 0 )dinet1 E. CA%)386 9=3 0 Causeni1 C. :upa :rup 9=3 0 >incesti1 D. $IW38:I96IC 9=3 0 Cimislia1 K. Impresia +icol 9=3 0 3eo a1 <. ?IA9 6=A79 9=3 0 Anenii 7oi1 ;F. 9peranta-A C88, 0 9oroca1 ;;. )[87C87 9=3 0 9traseni1 ;A. %A:I=B9 9=3 0 Bngheni1 ;@. IA9A 9=3 0 8rheiO ;/. %8=83 9=3 0 8rhei. $istribuitorii pe aria Chisinau. ;. Ale!-7eosim 9=3 0 Armeneasca1 A. A%)- 9A 0 :rigorescu1 @. %)6=8 CA9> WCA==J 0 9tauceni1 /. =oLal ,rogress 9=3 0 +oluntarilor. 3a inter ale de timp sunt organizate sedinte cu distribuitorii de catre departamentul de anzari si financiar, in cadrul acestora analizandu-se toata acti itatea pe care au desfasurat-o in perioada anterioara. =olul beneficiarilor este de a promo a produsele Companiei, de a castiga noi segmente de piata, de a le largi pe cele de"a e!istente, la ra*ndul lor de a contracta noi clienti. 3unar se intocmesc o serie de rapoarte financiare, care reflecta olumul anzarilor de bauturi racoritatoare si ape minerale in functie de acestea distribuitorii primind sau nu discount-uri conform politicii de discount pre azuta in ane!ele contractelor, rolul acestora fiind de a-i stimula in realizarea target-ului. $istribuitorii sunt urmariti in permanenta de catre departamentul financiar, sarcina acestora fiind incadrarea in perioade de creditere prestabilite conform contractului. In cazul in care un distribuitor

Page10

depaseste aceste perioade prin neplata la timp a debitelor sale se iau decizii de ai acorda inca o perioada de creditare dupa care se ia decizia de calcul a unor penalitati sau chiar intreruperea li rarilor de produse, mergandu-se pana la rezilierea contractelor. Compania la randul ei se obligat\ ca prin contractele incheiate cu distribuitorii sa adopte politici stimulatoare pri ind conditiile de li rare, politica preturilor combinata cu politica discount-urilor, inclusi politica de circuit a ambala"elor. 6otodata Compania incearca sa gaseasca acel model de cuplu produsMpiata care sa identifice piata de referinta din punctul de edere al consumatorului #i nu al producatorului. CCIC distribuie produsele sale pe pia'a =epublicii %oldo a atit direct, prin intermediul surselor proprii, cat si indirect, prin intermediul distribuitorilor care sunt specificati mai sus. $istribu'ia direct( se realizeaz( pe aria municipiului Chisinau. 9aptamanal 0 prin rutarea municipiului, pentru o eficien'( mai mare a distribu'iei s-au trasat grafice zilnice e!acte de apro izionare pentru fiecare client. Clientii care epuizeaza stocul de marfa cu care s-au apro izionat pot solicita telefonic apro izionarea cu marfa inainte de ziua de li rare prestabilita. Cele CF de camioane de care dispune Compania pentru apro izionarea pietei directe pot a ea o capacitate ma!ima de incarcare de /FF de na ete fizice cuprinzand toata gama sortimentala. Aceste camioane parcurg zilnic dou( rute fi!e care include numarul optim de /F de puncte de anzare, respectand graficele stabilite. ) identa tuturor clientilor apro izionati se tine cu a"utorul Cartii =utei care scoate &n e identa numarul de puncte de anzare apro izionate pe o ruta si distributia produselor. Astfel se calculeaza rata de servire ca raport intre numarul de puncte efecti apro izionate si numarul optim de realizat. Cu cat aloarea acestei rate se apropie de ; cu atat distributia se desfasoara mai eficient. CCIC are parte de intermidiari si in alte sfere cum ar fi brokera"ul amal, sfera bancara si transport international de marfuri. ?rokerul amal =eglatrans 9=3 este intermidiarul dintre CCIC si organul amal al =epublicii moldo a care presteaza ser icii de intermediere cu organul amal si cu alte institutii statale in ederea efectuarii procedurilor de amuire a marfurilor plasate intr-o destinatii amale sau intr-un regim amal suspensi . ?rokerul amal mai are sarcina de a obtine di erse certificate (fitosanitar, conformitate, igienic), licente si autorizatii de importMe!port, permisuri, a izuri s.a. pentru buna organizarea a efectuarii procedurilor de amuire. Tran*portatorii ##########. 5.Concurentii. ,iata bauturilor racoritoare si a apelor minerale din =epublica %oldo a este un mediu competiti , in care concuren'a este foarte mare, fapt ce o determin( pe CCIC s( &ncerce &n permanen'( s( ofere clien'ilor o aloare c*t mai mare. Cei mai impunatori concurenti ai Coca-Cola Imbuteliere Chisinau si chiar a :rupului >ellenic CocaCola sunt ,epsi Cola si )uropean $rinks. =e alitatea dintre Coca-Cola si ,epsi Cola a de enit o istorie care se intinde tocmai din perioada razboiului ci il din 9tatele Bnite ale Americii. In =epublica %oldo a consumatorii si realizatorii (clientii) se impart in pro Coca-Cola si pro ,epsi Cola, cei care consuma Coca-Cola nu prefera ,epsi Cola si ice ersa, insa numarul celor ce consuma brandul renumit Coca-Cola e mai mare. 9pre e!emplu, reteaua de restaurante %nd=I* Pi&&a categoric nu comercializeaza brandul Coca-Cola, iar ,epsi Cola dimpotri a. Competi itatea dintre aceste branduri a a"uns si chiar si la "udecata, ba ,epsi Cola o da in "udecata pe Coca-Cola, din cauza unei reclame la bautura adresata sporti ilor ,oPerade I87 /, ba Coca-Cola inainteaza un proces contra ,epsi Cola. )uropean $rinks a intrat pe piata intr-un moment prielnic, insa neprielnic pentru Coca-Cola. In =epublica %oldo a impactul m(rcii 5rutti 5resh care se lansase pe piata cu un pret sub cel al Coca-Cola

Page10

a fost ma"or deoarece consumul de bauturi racoritoare crescuse, dar puterea de cump(rare a consumatorilor &ncepuse s( scad(. Astfel, pe fundalul unei descresteri a puterii de cumparare, 5rutti 5resh a reusit sa obtina o cota de piata insemnata, in detrimentul Coca-Cola, care a pierdut cate a procente. +.Detinatori de intere*e# Coca-Cola ImbuteliereChisinau in desfasurarea acti itatii sale este intr-o strinsa conlucrare cu toate organizatiile si institutiile statale, nongu ernamentale si pri ate. $rept e!emplu poate fi participarea CCIC la in erzirea orasului Chisinau, la curatirea raului ?ic si participarea la alte e inimente de acest gen. 3a fel, participa in calitate de sponsor la desfasurarea unor acti itati republicane, indulceste cu produsele sale iata copiilor din orfelinate. Contribuie la pregatirea profesionala a anga"atilor sai prin di erse treningu-ri, cursuri de specialitate si limbi straine. Compania Coca-Cola are propria redactie care scoate lunar la tipar re ista Y88%Y)6 in care isi analizeaza acti itatea si isi informeaza anga"atii despre noile proiecte si concursuri. CCIC desfasoara pentru anga"atii sai di erse concursuri precum %n!aFatul anului" si Coca'Cola in viata Ta". Concursul Coca'Cola in viata Ta" presupune un concurs foto care sa stanga cele mai representati e imagini cu anga"atii Companiei si Coca-Cola. 9i-au dorit sad ea grai brandului Coca-Cola in %oldo a prin fotografiile care ilustreaza e!perienta personala si profesionala a fiecaruia cu brandul Coca-Cola. Concursul a oferit posibilitatea fiecarui anga"at de a-si demonstra creati itatea si pasiunea prin realizarea fotografiilor alb negru sau color ale celor mai interesante si memorabile moment alaturi de Coca-Cola. ,. Evolutia concurentei dintre Coca Cola *i Pep*i Cola 9a in atam de la cei mari] Coca Cola si Pep*i sunt cele A bauturi care ne-au fost alaturi de mai bine de ;FF de ani, asa ca indiferent pe care o preferati, ar fi bine sa stiti cate ce a despre istoria lor. 6ocmai am urmarit un documentar de EF de minute, si o sa incerc sa fac un rezumat. In 1EE-, in 9BA, doctorul Bo)n Pem(erton a in entat ceea ce ulterior a ea sa se numeasca Coca Cola, cea mai faimoasa bautura racoritoare. Initial, aceasta continea cocaina, insa din ;<F@, au scos drogul de pe lista ingredientelor. Cu toate acestea, reputatia de (autura pacatoa*a s-a mai mentinut un timp. ,emberton era dependent de morfina, din cauza ranilor cu care s-a intors din =azboiul Ci il. 5iind doctor, a ea acces facil la droguri. Incercand sa scape de dependenta de morfina, a apelat la cocaina, crezand ca acest drog-minune nu duce la dependenta. $octorul a murit la A ani dupa in entarea bauturii racoritoare, care a"unsese in scurt timp sa fie prezenta in aproape toate pra aliile. ;A ani mai tarziu, datorita farmacistului Cale( 0rad)am a aparut Pep*i Cola, o bautura asemanatoare la gust si culoare, dar care nu a continut niciodata cocaina.

Page10

In remea =azboiului ci il, a inceput disputa intre in entia numita Coca Cola, si ad ersarul sau, Pep*i Cola. In timp ce Coca Cola se dez olta si incepuse de"a sa in esteasca in publicitate, ,epsi abia se lansa. Coca Cola a inceput sa imbutelieze bautura, distribuind-o in toata tara prin intermediul unor francize. 9uccesul era garantat, deoarece era ieftina si disponibila oriunde. Coca Cola a fost o masina de facut bani pentru in estitori si actionari, care s-au imbogatit peste noapte datorita popularitatii produsului. In ;<A@, Ro(ert Joodruff a preluat pentru CF de ani conducerea firmei, si a facut in acest timp din Coca Cola mai mult decat o bautura. era *im(olul %mericii si cea mai renumita marca din istoria economica de pana atunci. 8 mare parte din succesul Coca cola s-a datorat si ri alului sau, Pep*i. Acesta si-a bazat strategia pe faptul ca oamenii a*ocia&a (auturile racoritoare cu momentele placute din viata, si pe contrastul ce reiese din comparatia cu Coca cola, numita si cola cafeinizata. In 176-, ,epsi a trecut testul, 4rana curata8 2ara Dro!uri, deci nu a trebuit sa isi schimbe reteta si a capatat renumele de (autura curata. In entatorul acesteia spunea ca este atat de sigura, incat o pot bea si copiii. Asadar, reclamele a eau sa e identieze atu-ul. copiii beau ,epsi Cola. Cu toate acestea, progresul tot a fost lent. In anii I$6 a aparut in 9BA un amendament care inter&icea producerea *i van&area alcoolului a and drept urmare o crestere a cererii pentru bauturile fara alcool. Aceasta perioada aproape ca a fost fatala pentru Pep*i, care a fost de $ ori in pragul falimentului, si s-a oferit de , ori spre anzare. $irectorul Coca Cola probabil ca a regretat refuzul de a-si cumpara ri alul, cand in anii @F, o sclipire de geniu l-a adus din nou in competitie. au introdus sticla de @FF ml, la pretul de E centi. Coca Cola indea sticla de ;DF ml tot cu E centi, insa a anta"ul era e ident. Pep*i au oferit du(lu8 la acela*i pret. Cola nu a reactionat la aceasta schimbare, iar ,epsi a inceput sa fie considerata o bautura a saracilor, dar care s-a andut foarte bine in perioada Crizei. Atunci concurenta a realizat ca a ea un ad ersar redutabil. In anii I,68 Coca cola a dez oltat noi tehnici de marketing, si desi 9BA se afla in plina Criza, ei promo au o imagine infloritoare a Americii, un mod de iata, o America rurala, alba si inocenta, orientata spre familie.

8 idee geniala de-a lor a fost reinventarea lui 3o* Craciun8 care de atunci este intruchipat de un batran durduliu, esel, imbracat in rosu si alb. 7ici macar Cel de-al II-lea =azboi %ondial nu i-a afectat glorioasa ascensiune, ba chair dimpotri a. printr-un gest aparent patriotic, insa foarte bine gandit, Coca Cola a fost scutita de rationalizare in timpul razboiului, fiind distribuita fiecarui soldat, chiar si pe front. A fost declarata un spri"in moral, si a de enit un simbol al Americii, intrucat multi soldati spuneau. luptam pentru o Coca Cola *i un )am(ur!er la intoarcere.

Page10

Inca CF de fabrici Coca Cola s-au deschis in toata lumea, fiind finantate din bugetul de razboi. Chiar si in )uropa, de la 8limpiade si pana la defilarile hitleriste, Coca Cola era omniprezenta. Ca sa edeti ca uneori tot raul duce spre bine, in Al II-lea =azboi %ondial, in )uropa nu se mai gasea concentrat de Coca Cola, dupa batalia de la ,earl >arbour. Asa ca in :ermania a fost in entata o noua bautura, facuta din ramasite de mere si alte fructe, numita 2anta, de la fantastiche. 8 data cu ictoria :ermaniei, producatoare si ea de Coca cola, bautura a dominat piata din )uropa. Coca Cola a de enit cel mai popular produs la ni el mondial, iar pepsi era doar un Pannabe. )isenhoPer (general si al @/-lea presedinte al 9BA) era un ade arat ambasador al Coca Cola, si cu toate acestea ,epsi nu a renuntat la lupta. +esnicul secund se pregatea de batalie. In anii EF, un fost anga"at al Coca Cola s-a mutat la concurenta, fiind considerat un tradator. Acesta a enit cu ideea de a *coate Pep*i din (ucatarie8 pentru a'l aduce in *ufra!erie. In traducere, inseamna ca oamenii cumparau ,epsi pentru ca era mai ieftin, il duceau in bucatarie unde il turrnau in sticle de Coca Cola, si apoi il ser eau in sufragerie, sperand ca musafirii sa nu obser e diferenta. In epoca tele iziunii s-au facut reclame care promo au ,epsi ca o bautura a claselor sociale superioare, insa au folosit oameni batrani, care nu se identificau cu publicul tinta. In anii I-6, au izat generatia (a(='(oom (cei nascuti in anii O/F-OEF), numindu-i !eneratia Pep*i, si sustinandu-le cauza. erau o generatie care nu mai oia sa auda de razboi. =aspunsul coca cola a fost lent, si astfel au mai pierdut AFG din cota de piata. ,entru prima data, consumatorii ,epsi se identificau cu tinerii din reclame. In paralel, Coca Cola functiona dupa sloganul .ucrurile mer! (ine cu Coca Cola, insa nimic nu mai mergea bine in 9BA. au fost asasinati %artin 3uther king, presedintele N 5 kennedL, =obert -ennedL. ,epsi compensa acolo unde Coca Cola nu era prezenta. la un targ de produse rusesti, Pep*i a aFun* in mainile lui 4ru*ciov, care a aran"at ca producatorul sa aiba drepturi e!clusi e in B=99, pentru $6 de ani. Coca cola a ea sa re ina pe baricade. au patruns in China, unde oiau sa obina peste ; miliard de consumatori. Cele A companii se luptau pentru e!clusi itate asupra unor regiuni, se spionau, unelteau, foloseau toate mi"loacele necesare pentru a afla planurile celorlalti. Ca de obicei, consumatorii nu stiu ce se afla in spatele scenei. Companiile se luptau penrtu a a ea e!clusi itate asupra supermarketurilor, era un ade arat razboi. Apogeul luptei a fost atins in anii ODF in 9BA, cand ,epsi a introdus Provocarea Pep*i. un test de gust in toate supermarketurile. =ezultatele au fost zdrobitoare, chiar si in compania Coca Cola. an!aFatii preferau in procent de pe*te +6< (autura adver*ara8 Pep*i.

Page10

5iind ingroziti de acest fapt, au petrecut ani buni pentru a in enta o noua reteta8 lan*ata in 17E+. Aceasta nu a a ut succes, iar ,epsi a mai castigat teren in fata lor. Consumatorii au fost dezamagiti, si dupa @ luni a fost reintrodusa reteta eche. Coca cola s-a ridicat din cenusa, si in ;<KC au serbat ani ersarea a ;FF de ani. Cu timpul, ,epsi si-a di ersificat oferta, producand chipsuri si chestii de rontait. Coca cola a inceput sa faca contracte de e!clusi itate cu scolile, finantand sali de sport si imbunatatiri in cadrul liceelor si cerand in schimb ca in campus sa fie e!clusi andute numai produsele lor. Important era (si este) ca marca sa fie e!pusa scolarilor de la o arsta cat mai frageda. $upa scoli, conflictul s-a e!tins in orase, companiile luptandu-se pentru contracte de e!clusi itate cu primariile, care le-ar permite sa puna automate in parcuri, locuri publice, pla"a. Coca Cola *i Pep*i isi urmaresc isul de a detine monopolul. Cum piata din 9BA este aproape saturata, incearca sa se reprofileze pe bauturi energizante. 6oate aceste strategii propagandistice au un singur tel. orice ar bea planeta. racoritoare, suc de fructe sau apa, trebuie sa fie un produs Coca Cola sau ,epsi. +oi ce preferati, Coca Cola sau Pep*iS

CONC.U/II ,entru ca o intreprindere sa-si desfasoare acti itatea pe piata in conditii optime trebuie sa analizeze piata pe care actioneaza si sa-si adapteze acti itatea, astfel incat sa poata alorifica oportunitatile pietei, e itand e entualele dificultati. Capacitatea unei firme de adaptare la cerintele mediului depinde de potentialul material, uman, financiar si informational. ,entru o eficienta ridicata a acti itatii firmei este necesara analiza e olutiei in timp si spatiu a factorilor interni, precum si a factorilor e!terni 0 analiza mediului de marketing al intreprinderii (macromediul si micromediul) Cercetarea mediului de marketing a intreprinderii comport( trei caracteristici si anume. Bn efort rational de e aluare realista a obiecti elor intreprinderii si a caracteristicilor pietei1 efortul rational comporta doua aspecte. utilizarea constanta a unor modele de rationament si amplificarea unor metode stiintifice in procesul luarii deciziilor. 8 buna ierarhizare a deciziilor de marketing1 presupune respectarea unei ordini ierarhice in luarea oricarei decizii. modificarea caracteristicilor unui produs, largirea sau restrangerea unei game de produse, schimbarea unui ambala", modificarea unui pret, alegerea unui canal de distributie, schimbarea unui contract etc. ) aluarea realista presupune cunoasterea cadrului de actiune al oricarei intreprinderi, a strategiilor care trebuie adoptate. Astfel, in obiecti ele propuse marketerilor locul princilap il ar analiza mediului de marketing pentru ca intreprinderea sa prospere si sa se e!tinda pe piata nationala si sa cucereasca piata internationala. Page10

0I0.IO1R%2IE

;. -otler, ,h., %anagementul %arketingului, )ditura 6eora, ?ucure#ti, ;<<D.

.#toiu&/aco(&0coord1,&2.ercet#ri&de&marketing&3&%ro(4eme&'i&studii&de&ca"5,&*d6&7ranus&8ucure'ti,&19976 9icu&9tanciu&28a"e4e&genera4e&a4e&marketingu4ui5,&.urs,&:tt%;<<e(ooks6uni(uc6ro<9tiinteA$M

PPP.coca-cola.com PPP.coca-colahbc.com PPP.coca-cola.ro http.MMalinatoma.Pordpress.com

Page10