1 Noiunea de expertiz merceologic

Expertiza reprezint acel mijloc de prob prin care, in baza unei cercetri metodice folosind procedee tiinifice, expertul aduce la cunotina organului care
l-a imputernicit concluzii motivate tiinific cu privire la faptele pentru a cror elucidare sunt necesare cunotine specializate.'1
Expertiza este considerat ca fiind necesar numai in acele cazuri in care se pot da interpretri diferite unor probleme pentru a cror soluionare sunt necesare
cunotine de o deosebit competen tehnic, economic, medical etc. Importana ce se acord in prezent expertizei poate fi evideniat, printre altele, de
faptul c legiuitorul prevede obligativitatea recurgerii la expertize in anumite situaii, prin infiinarea unor instituii statale cu atribuii in acest domeniu,
precum i de selecionarea experilor dintre specialitii cu cea mai inalt calificare. rebuie totui menionat c opinia expertului nu are o for probant
absolut, fiind supus liberei aprecieri a organului !udiciar, pe care il a!ut s"i formeze o opinie proprie. #rin urmare, expertiza nu este hotratoare in
rezolvarea unei cauze, organul !udiciar nefiind obligat s formuleze o decizie fundamentat numai pe opinia expertului.
Intrucat prin efectuarea unei expertize pot fi aflate i alte date decat cele existente in dosarul cauzei, se poate considera c aceasta poate indeplini o funciune
dubl$
% descoperirea i punerea in eviden a unor date i fapte importante pentru obiectul cauzei sau comensurarea calitativ sau cantitativ a unor probe&
% expunerea unor concluzii tiinific argumentate privind spea din care deriv obiectivele expertizei.
'ceast dubl funcie a expertizei permite s se precizeze i caracteristicile sale de baz, dintre care dou merit a fi reinute$
% expertiza se dispune pentru a prezenta o opinie fundamentat tiinific i uneori pentru a executa o operaie material pe care instana nu o poate efectua&
% nu se poate dispune o expertiz creia s i se transfere sarcina de a !udeca fondul litigiului sau procesului, expertul avand doar sarcina de a da un simplu
aviz asupra faptelor care ii sunt prezentate sau pe care trebuie s le constate.
2 Clasificarea expertizelor
(area varietate a domeniilor activitii umane, in care se intalnesc expertize, a generat existena unui numr mare de categorii de expertize. #entru acest
motiv i incercrile de clasificare a diverselor tipuri de expertiz sunt relativ numeroase.
'stfel, in funcie de coninut, expertizele pot fi imprite in urmtoarele categorii$
% expertize care au la baz date, fapte i constatri de specialitate, fr a conine elemente !uridice& intr"o asemenea expertiz, specialistul efectueaz
constatri pur tehnice, pe a cror baz rspunde la intrebrile adresate )exemplu$ expertizele din domeniul chimiei*
% expertize la care constatrile de ordin tehnic, in mod obligatoriu, presupun luarea in consideraie a unor reglementri sau normative speciale )exemplu$
expertizele tehnice i contabile*.
Sub aspectul organului care dispune efectuarea, expertiza merceologic este intalnit in dou variante principale$ judiciar i extrajudiciar. Expertiza
merceologic judiciar este efectuat de experi !udiciari din dispoziia organelor de urmrire penal, a instanelor !udectoreti sau a altor organe cu atribuii
!urisdicionale. Ea are drept scop soluionarea unor probleme tehnice, mai mult sau mai puin complexe, in vederea lmuririi unor fapte sau impre!urri ale
cauzei. #entru aceasta este necesar ca expertul s cunoasc sfera competenei incredinate i instrumentele procedurale, astfel incat s poat prezenta in mod
veridic faptele constatate sau reconstituite. +oncluziile expertizei merceologice !udiciare sunt considerate drept mi!loace de prob.
Expertizele !udiciare nu au ca obiect clarificarea unor probleme !uridice, ci a unor situaii, activiti sau operaii a cror investigare i interpretare se fac prin
studierea de ctre experi a informaiilor i constatrilor de specialitate intr"un anumit domeniu. Expertiza merceologic extrajudiciar se efectueaz la
cererea persoanelor fizice sau !uridice cu privire la situaii care nu au legtur nemi!locit cu activitatea !udiciar.
In funcie de scopul urmrit prin efectuarea expertizelor, acestea se impart in urmtoarele categorii$
, expertize pentru adunarea i evaluarea probelor )medico" legale, tehnic, contabil etc*&
, expertize pentru stabilirea strii infractorilor i pentru identificarea acestora )investigaii anatomobiologice i psihiatrice*.
Dup modul de prezentare a raportului de expertiz se deosebesc expertize orale )foarte rare i numai dac efectuarea expertizelor nu presupune investigaii
in teren* i scrise.
n funcie de numrul specialitilor desemnai pentru efectuarea expertizelor, acestea pot fi singulare )efectuate de un singur expert*, colegiale )care se
efectueaz de un numr mai mare de specialiti, avand aceiai specialitate* i mixte )la care particip un numr mai mare de experi specializai in domenii
tiinifice diferite " asemenea expertize se mai numesc i complexe*.
n funcie de modul de desemnare a experilor, expertizele pot fi simple )se efectueaz sub administrarea organului care a dispus expertiza*, supraveg!eate
)pe lang experii desemnai oficial exist i experi desemnai de pri care nu particip la lucrri, dar care supravegheaz lucrrile, fcand observaii* i
contradictorii )la care conlucreaz un numr egal de experi desemnai de organul interesat in efectuarea expertizei i de ctre pri, toi experii avand
aceleai drepturi i indatoriri*.
3 Obiectul expertizei merceologice
Expertiza merceologic este utilizat pentru cercetarea i clarificarea unor probleme controversate sau litigioase pe care le ridic practica comerului cu
mrfuri alimentare sau nealimentare. Ea are ca obiect stabilirea exact a calitii reale a loturilor de produse, din punct de vedere static sau dinamic, in relaie
cu condiiile, cauzele, locul i impre!urrile care au generat abateri de la calitatea prescris i de la calitatea contractat, in timpul fabricrii sau circulaiei lor
tehnice. Expertiza mercelogic poate fi efectuat pentru stabilirea identitii strii i calitii produselor la livrare, in timpul transportului, al depozitrii sau
introducerii in consum, precum i pentru elucidarea unor aspecte privind natura i calitatea ambala!ului, cantitatea produselor sau structura lor
sortimental.-up cum se constat, in practica economic, expertiza merceologic este necesar in toate cazurile in care se pot da interpretri diferite unor
probleme de cea mai mare importan pentru comercializarea unui produs. In activitatea practic, expertul merceolog se ocup de unul sau mai multe aspecte
ale calitii, in conformitate cu sarcina incredinat.
In acest sens, el poate fi solicitat pentru lmurirea urmtoarelor aspecte$
. identificarea unui produs sau a unui lot de produse&
. stabilirea calitii unui produs i a concordanei acesteia cu normele tehnice&
. aprecierea msurii in care calitatea produsului a suferit modificri in raport cu starea iniial&
. reconstituirea calitii iniiale a produsului&
. stabilirea cauzelor care au determinat abaterea calitativ a unui produs.
/nele aspecte privitoare la ambalarea i ambala!ele produselor pot constitui, de asemenea, obiectul unor activiti de expertiz merceologic. 'semenea
aspecte se refer la cazurile in care ambala!ele nu"i pot indeplini una din funciile de baz, datorit naturii materialului din care sunt confecionate,
tehnologiei de confecionare, dimensiunilor sau altor factori.
4 Metoda expertizei merceologice
Expertiza merceologic presupune o verificare retroactiv a proprietilor mrfurilor, a calitii acestora. In acest scop, este necesar o reconstituire a faptelor
pe cale inductiv i deductiv, atat in etapa fabricrii, cat i in cea a circulaiei tehnice a mrfurilor. 0ealizarea acestui deziderat impune utilizarea unei
metodologii specifice de investigaie, format din metoda istoric, metoda observaiei i experimentului i metoda statistic.
Metoda istoric. (arfa, atat ca obiect aprut dup trecerea prin diferite grade de transformare tehnologic, cat i ca obiect care, dup obinere, parcurge un
spaiu intr"un anumit interval de timp, intr"o anumit interaciune cu mediul incon!urtor, sufer transformri a cror direcie i intensitate trebuie cunoscute.
'ceast cunoatere este realizat de expertiza merceologic. (etoda istoric este folosit pentru reconstituirea pe cale deductiv a principalelor fapte
intervenite in diferite momente ale evoluiei in timp i spaiu a unui produs, fapte care au generat unele modificri calitative negative.
Metoda observaiei i experimentului. 1bservaia i experimentul constituie aproape in exclusivitate 2treapta senzorial a cunoaterii3, formand baza i
izvorul cunoaterii tiinifice in general i, in cazul expertizelor, a cunoaterii calitii mrfurilor. 1bservaia este tiinific dac se poate repeta in condiii
naturale i poate fi reconstituit pe cale teoretic, deductiv. Experimentul tiinific se deosebete de observaie, in esen, prin aceea c, faptul, fenomenul,
procesul studiat este provocat, in condiii date, permiand astfel reproductibilitatea lui. Evident, experimentul implic i alte forme ale cunoaterii teoretice
cum sunt$ abstracia, analiza, analogia, sinteza i raionamentul.
+a atare, metodele de examinare organoleptic )de analiz senzorial*, metodele de analiz fizic, c!imic )inclusiv metodele instrumentale*, metodele de
analiz microbiologic etc., sunt utilizate direct sau indirect de ctre expert, atunci cand produsul litigios este pus la dispoziia acestuia.
Metoda statisticii este utilizat in expertiz in scopul prelucrrii atat a mulimilor de date obinute prin observaie i experiment, cat i a datelor obinute in
diferite etape ale investigaiilor. Ea permite expertului s identifice i s elimine erorile de msurare a unor caracteristici de calitate, s evalueze calitatea
loturilor de produse plecand de la rezultatele obinute pe eantioane, diminuand in acelai timp subiectivismul inerent in aplicarea unor metode organoleptice
de analiz.
5 xpertizele mixte cu participarea expertizei merceologice
In literatura !uridic exist diferite modaliti de clasificare a expertizelor, bazate de regul, pe principalele domenii tiinifice care au corespondent curent in
viaa economico"social$ tehnic, medical, medico"legal, criminalistic, sanitar"alimentar, veterinar, contabil, agricol, comercial, merceologic, industrial,
economico"financiar etc. 'tat in speele !udiciare, cat i in cele extra!udiciare, apar uneori obiective care exced domenii tiinifice intrinsece i, prin urmare,
necesit o abordare muli sau interdisciplinar. in acest sens, uneori sunt administrate expertize cu participarea a doi sau mai muli experi din domenii
tiinifice diferite, inclusiv din domeniul tiinei mrfurilor. 1dat stabilite obiectivele unei expertize se analizeaz natura problematicii acestora i, in cazul
cand se constat o anumit multi sau interdisciplinaritate a acestor obiective, se procedeaz la determinarea sediului obiectivelor pe domenii tiinifice. +um
in foarte puine cazuri pot fi gsii experi cu o larg competen tiinific, se procedeaz la desemnarea de experi pentru fiecare domeniu.
In asemenea situaie, condiia de baz pentru realizarea unei expertize reuite este colaborarea strans a experilor in toate etapele activitii de expertizare i
prezentarea de concluzii comune. Este posibil, ca intre experi " in anumite cazuri " s apar diferene de opinii, mai ales in partea concluziv a raportului de
expertiz. 'ceast situaie este depit prin semnalarea i subscrierea opiniilor separate in cadrul raportului de expertiz, lsand la latitudinea instanei
aprecierea validrii raportului ca atare, ordonarea unui supliment de expertiz sau chiar a unei noi expertize.
! "egislaia #i organizarea acti$itii de expertiz in ara noastr
In ara noastr, activitatea de expertiz tehnic !udiciar i extra!udiciar, implicit a expertizei merceologice, asimilat mai mult sau mai puin expertizei
tehnice, este reglementat potrivit prevederilor 1rdonanei nr. 454666 a 7uvernului 0omaniei, aprobat prin 8egea nr. 19:54664.
#otrivit acestui act normativ, la nivel naional, coordonarea i indrumarea, pe linie administrativ i metodologic, precum i exercitarea controlului activitii
de expertiz !udiciar se realizeaz de ctre Biroul central pentru expertize tehnice judiciare, care funcioneaz in cadrul (inisterului ;ustiiei.
#e plan local, la nivelul !udeelor i al (unicipiului <ucureti, in cadrul tribunalelor, funcioneaz Birouri locale pentru expertize judiciare tehnice i
contabile.
In domeniul expertizei tehnice !udiciare, in afara prevederilor 1rdonanei nr. 454666, sunt luate in considerare i normele de drept comun cuprinse in +odul
de procedur civil i in +odul de procedur penal ale rii noastre.
#otrivit prevederilor +apitolului = al 1rdonanei nr. 454666 a 7uvernului 0omaniei, <iroului central pentru expertize tehnice !udiciare ii revin urmtoarele
atribuii principale$
> coordonarea, indrumarea i controlarea, din punct de vedere administrativ, a activitii de expertiz tehnic !udiciar&
> intocmirea i publicarea in (onitorul 1ficial al 0omaniei a tabelului nominal cuprinzand experii tehnici !udiciari, cu toate datele de identificare ale
acestora. In cuprinsul tabelului, experii tehnici !udiciari sunt nominalizai pe specialiti i pe !udee, respectiv (unicipiul <ucureti, inand seama de
domiciliul acestora, ca i de eventualele modificri intervenite ca urmare a radierii din tabel a unor experi&
> intocmirea i comunicarea ctre birourile locale pentru expertize !udiciare tehnice i contabile a listelor nominale cuprinzand experii i specialitii care pot
efectua expertize tehnice !udiciare&
> organizarea desfurrii examenului pentru atribuirea calitii de expert tehnic !udiciar, precum i testarea specialitilor&
> intocmirea i eliberarea legitimaiei de expert tehnic !udiciar, in care se menioneaz numele i prenumele, specialitatea i domiciliul expertului&
> studierea practicii de efectuare a expertizelor tehnice !udiciare, in vederea generalizrii celor mai eficiente metode de efectuare a acestora&
> organizarea activitii de perfecionare a pregtirii experilor tehnici !udiciari i a specialitilor&
> indrumarea metodologic i luarea msurilor pentru imbuntirea calitii expertizelor&
> exercitarea atribuiilor referitoare la stabilirea i sancionarea abaterilor svarite de experii tehnici !udiciari.
<irourile locale pentru expertize !udiciare tehnice i contabile au urmtoarele atribuii$
> in evidena experilor tehnici !udiciari i a experilor contabili care domiciliaz in !udeele respective, pe baza listelor publicate in (onitorul 1ficial al
0omaniei i a comunicrilor primite de la <iroul central pentru expertize tehnice !udiciare&
%? recomand organelor interesate in efectuarea expertizelor experi sau specialiti, care pot efectua expertize !udiciare in condiiile stabilite de lege&
%? urmresc efectuarea la timp a expertizelor !udiciare, sesizand <iroul central pentru expertize tehnice !udiciare asupra intarzierilor produse din vina
experilor tehnici !udiciari sau a experilor contabili&
%? asigur primirea rapoartelor de expertiz i a deconturilor de cheltuieli ocazionate de efectuarea acestora. =erific i vizeaz deconturile de cheltuieli pe
care, impreun cu rapoartele de expertiz, le inainteaz organelor care au dispus efectuarea expertizelor&
%? achit onorariile cuvenite experilor&
%? intocmesc i trimit periodic <iroului central pentru expertize tehnice !udiciare situaii statistice privind dinamica efecturii expertizelor !udiciare.
% Calitatea de expert
+uvantul &expert', atribuit persoanei care efectueaz expertiza, desemneaz pe acei specialiti de inalt calificare intr"un anumit domeniu care, prin
pregtirea lor, au dobandit o competen ridicat in inelegerea i rezolvarea celor mai complexe probleme specifice domeniului activitii lor. 0ezult c, in
timp ce expertiza este un mi!loc de prob, dar de un fel deosebit, expertul este un auxiliar al instanei, fr a fi ins martor.
In acelai timp, trebuie s se fac demarcaia intre calitatea de expert i calitatea de martor. -eosebirea principal const in aceea c, in timp ce expertului nu"
i sunt cunoscute in prealabil impre!urrile i faptele incriminate, el pronunandu"se ca specialist asupra faptelor dovedite prin alte mi!loace de probaiune,
martorul este persoana care nareaz fidel impre!urrile sau faptele incriminate, percepute direct de ea prin intermediul organelor sale de sim.
+ele mai importante asemnri dintre martor i expert sunt urmtoarele$
@ situaia procesual a expertului i a martorului este aceeai, ambii fiind considerai teri sau subieci secundari intr"o cauz ce se !udec, indeplinind
activiti a!uttoare&
@ atat martorul, cat i expertul fac parte din aceeai categorie procesual a mi!loacelor de prob&
@ concluziile expertizei, precum i depoziiile martorilor nu au putere probant absolut, ci relativ, fiind supuse liberei aprecieri a organului !udiciar
asemenea celorlalte probe&
@ ambii au reguli procesuale comune )sunt citai in mod identic, obligaiile lor procesuale sunt considerate indatoriri ceteneti, pot exista aceleai motive
pentru care anumite persoane nu pot fi experi sau martori*.
-eosebirile eseniale dintre expert i martor sunt$
1
@ informaiile deinute de martor sunt independente de activitatea !udiciar, mrturia lui se datorete intamplrii c a auzit sau a vzut aspecte care intereseaz
cauza. /n martor relateaz unele fapte aa cum le"a perceput, in timp ce expertul explic proveniena lor, emite preri specializate cu privire la ele, iar munca
lui ii are originea in activitatea desfurat de organul !udiciar&
@ expertul are drepturi pe care martorul nu le are )dreptul de a cerceta dosarul cauzei, de a asista la dezbateri, de a cere lmuriri prilor, organului !udiciar
etc.*&
@ expertul indeplinete o funcie activ, in timp ce martorul are o poziie procesual pasiv.
( )ecuzarea #i inlocuirea expertului
0ecuzarea este un termen !uridic de natur a asigura protecia prilor impotriva activitii lipsite de obiectivitate a unor experi. Ea poate fi generat de
existena unor situaii care creeaz prezumia lipsei de obiectivitate in privina activitii expertului. -intre situaiile care pot conduce la recuzarea experilor,
creand prezumia lipsei de obiectivitate a acestora, se menioneaz$
@ existena legturilor de rudenie intre expert i una din pri&
@ implicarea expertului sau a rudelor sale intr"o cauz asemntoare&
@ exprimarea de ctre expert, inainte de a fi numit, a unor preri referitoare la cauz&
@ primirea de daruri sau fgduieli din partea uneia din prile implicate.
-up numire, expertul este obligat s se prezinte in faa instanei spre a"i prelua sarcinile trasate in vederea lmuririi problemelor de specialitate legate de
!udecarea litigiului. In acest sens, sunt extinse i asupra persoanei expertului dispoziiile legislaiei privitoare la citarea martorilor.
Instana poate dispune inlocuirea expertului in urmtoarele cazuri$
a. neprezentarea in faa instanei&
b. refuzul ne!ustificat de a efectua expertiza )in asemenea cazuri instana aplic i o penalizare*&
c. existena unor motive de recuzare&
d. dac expertul se afl in imposibilitate obiectiv de a efectua expertiza.
* Obligaiile #i drepturile experilor
Efectuarea expertizei de ctre experii numii este obligatorie, aceasta reprezentand o indatorire ceteneasc ce nu poate fi refuzat decat dac exist motive
temeinice.
-intre indatoririle mai importante ale experilor, se menioneaz urmtoarele$
%de a executa personal expertiza )fr a o incredina altei persoane* dovedind maximum de contiinciozitate i obiectivitate&
%de a intocmi i depune la termen raportul de expertiz&
%de a se prezenta la solicitarea organului care 1"a numit pentru a furniza informaii suplimentare, pentru a efectua un supliment de expertiz sau pentru a
reface parial sau integral expertiza&
%de a pstra secretul profesional, adic de a nu divulga datele de care a luat cunotin cu prile!ul investigaiilor fcute pentru a"i indeplini misiunea&
%de a aduce la cunotin organului care 1"a numit i alte date pe care le descoper cu prile!ul efecturii investigaiilor.
otodat, experii au urmtoarele drepturi$
. de a consulta materialele existente la dosarul cauzei&
. de a fi degrevai, pe perioada efecturii expertizei, de o serie de sarcini curente de serviciu&
. de a solicita i primi lmuriri in legtur cu cauza expertizei din partea organului care 1"a numit sau din partea reprezentanilor prilor&
. de a primi pentru munca depus o indemnizaie )stabilit in funcie de complexitatea expertizei i calificarea expertului* i de a beneficia de decontarea
cheltuielilor ocazionate de efectuarea expertizei )pentru deplasare, diverse materiale etc.*.
In cazul neindeplinirii obligaiilor ce le revin, experilor li se pot aplica, dup caz, sanciuni cu caracter civil, penal sau disciplinar. 0spunderea lor poate fi
anga!at in urmtoarele situaii$
" in caz de neprezentare la chemarea iniial a organului !uridic&
" pentru refuzul ne!ustificat de a efectua expertiza&
" pentru nedepunerea raportului de expertiz la termenul stabilit )cinci zile inaintea datei fixate pentru !udecarea cauzei*&
" pentru neprezentare, la chemarea organului !udiciar, spre a da lmuriri suplimentare&
" pentru efectuarea unei expertize necorespunztoare.
Experilor care s"au fcut vinovai de abateri in executarea sarcinilor
primite li se pot aplica urmtoarele sanciuni$
%?avertisment scris " pentru refuz nemotivat de a executa expertiza, pentru incredinarea executrii acesteia altei persoane, precum i pentru neartarea cazului
de recuzare in care expertul se gsete&
%?suspendarea drepturilor conferite de calitatea de expert
pe o perioad de trei luni.........un an, dac expertul repet abaterile
pentru care a fost sancionat cu avertisment sau pentru alte abateri mai grave&
%?retragerea calitii de expert, dac acesta svarete abateri repetate dup suspendarea temporar sau dac comite fapte de o gravitate deosebit,
incompatibile cu reputaia sa de expert.
In afara sanciunilor disciplinare, nedepunerea raportului de expertiz la termenul stabilit, fr motive temeinice, precum i svarirea unor abateri grave pot
atrage pentru expert aplicarea sanciunilor prevzute de +odul de procedur penal sau civil.
1+ ,rocedura expertizei merceologice
In funcie de caracterul expertizei merceologice " extra!udiciar sau !udiciar " dispunerea efecturii sale poate aparine fie unui organ administrativ, fie unui
organ !udiciar.
In ceea ce privete expertiza !udiciar, dup cum s"a vzut, admiterea sau dispunerea sa are un caracter facultativ, organul !udiciar fiind liber s aprecieze
dac in spea respectiv este admisibil i concludent efectuarea unei expertize. 1portunitatea expertizei constituie o prim cerin ce trebuie avut in vedere
de ctre organele !udiciare. in funcie de probele, datele sau materialele existente in cauz este necesar s se aprecieze dac i in ce msur expertiza este util,
astfel incat nici s nu se intarzie efectuarea unei expertize care este indispensabil pentru soluionarea cauzei, dar nici s nu se dispun efectuarea de expertize
fr importan, ceea ce ar duce la intarzierea ne!ustificat a soluionrii cauzei. 'dmisibilitatea expertizei ca mi!loc de prob presupune indeplinirea
cumulativ a dou condiii$ s existe necesitatea consultrii unui specialist pentru dovedirea unor impre!urri de fapt i expertiza solicitat s fie concludent
in raport de cazul cercetat, adic s poat elucida anumite fapte sau impre!urri de natur s uureze soluionarea corect a cauzei. -ispunerea efecturii
expertizei i stabilirea obiectivelor acesteia constituie punctul de plecare in activitatea expertului. #entru ca in final el s a!ung la concluzii !uste este ins
necesar s"i organizeze activitatea dup o metodologie specific, in care principalelor etape s li se asigure o succesiune logic.
11 Metodologia expertizei merceologice
,rincipalele etape in efectuarea unei expertize merceologice
1rientativ, sunt considerate ca principale etape ale efecturii unei expertize merceologice urmtoarele$
'. acceptarea expertizei&
<. pregtirea expertizei&
+. investigarea obiectului expertizei&
-. intocmirea raportului de expertiz.
!!E"#$E E%"E$#&'E& presupune un timp foarte scurt in care expertul, legal intiinat, are datoria de a se prezenta in faa organului care l"a desemnat
pentru a i se comunica obiectivele expertizei sau intrebrile la care trebuie s rspund. +u acest prile! el ia cunotin de actele aflate la dosarul cauzei, poate
solicita explicaii suplimentare i poate face obiecii asupra termenului acordat pentru efectuarea expertizei.
Atabilirea corect a obiectului expertizei are implicaii directe atat asupra activitii expertului, cat i asupra aportului expertizei la !usta soluionare a cauzei.
1biectul su const in lmurirea unor fapte sau impre!urri de fapt ce reclam cunotine speciale din diverse domenii, inclusiv din cel al tiinei
merceologice. 'stfel ineles, obiectul unei expertize trebuie formulat incat s fie circumscris acestui deziderat, fr a cuprinde probleme de drept )cum ar fi
stabilirea vinoviei sau nevinoviei unui persoane fizice sau !uridice*. 'ceeai importan trebuie s se acorde modului de formulare a intrebrilor la care
expertul trebuie s rspund. Ae vor evita formulrile generale, echivoce sau confuze, care ii pot determina pe experi s procedeze la reformulri, uneori
neconcordante cu scopul urmrit prin efectuarea expertizei. In acelai timp este necesar ca intrebrile s fie formulate in strans legtur cu impre!urrile
concrete ale cauzei, referindu"se la aspecte controversate a cror elucidare presupune cunotine de specialitate, teoretice i practice. -e asemenea, formularea
intrebrilor trebuie s urmeze o ordine logic, fr a depi limitele competenei expertului, astfel incat s cuprind toate problemele neclare ale cauzei pentru
a nu mai fi necesare completri ulterioare.
"$E()#&$E E%"E$#&'E& " principala problem pe care expertul trebuie s o soluioneze in aceast etap const in aprofundarea obiectivelor expertizei,
cunoaterea sarcinilor ce ii revin sau inelegerea corect a sensului intrebrilor la care trebuie s rspund. 'cest deziderat se realizeaz in practic printr"o
documentare rapid, ins cuprinztoare.
#rincipalele ci de documentare in activitatea de expertizare a mrfurilor sunt urmtoarele$
a. cunoaterea istoricului litigiului i stabilirea cronologiei faptelor )cererea de acionare in litigiu i actele )documentele* care spri!in aciunea reclamantei,
intampinarea prezentat de partea reclamat i actele )documentele* care o spri!in, procesele verbale ale edinelor instanei, actele )documentele* depuse
ulterior, din dispoziia instanei sau la solicitarea uneia dintre pri*&
b. studierea documentelor operative )*ocumente care reglementeaz relaiile contractuale dintre
furnizor i beneficiar, contractul, anexele la contract )inclusiv graficele de livrri*, corespondena adiional legat de derularea contractelor )inclusiv notele
de comand*, *ocumente de livrare+primire, factura, lista de specificaii, avizul de expediie, procesul verbal sau fia de recepie, in unele cazuri procesul
verbal de custodie, *ocumente de transport scrisoare de trsur, conosamentul, foaia de parcurs, buletinul de mesagerie, *ocumente care atest calitatea
lotului de marf, certificatul de calitate, buletinul de analiz, certificatul de stare sanitar*&
c. studierea actelor normative i a documentelor care reglementeaz i prescriu calitatea mrfurilor alimentare i nealimentare care fac obiectul
litigiului)standarde, caiete de sarcini tehnice )+A*, pentru unele produse de export sau import, certificate de omologare a produselor*&
d. documentarea bibliografic&
e. documentarea pe teren.
&-.E/#&(0&&1E "E #E$E- reprezint una din cele mai importante surse de documentare, constituind izvorul nemi!locit de obinere a unor date,
informaii i reconstituiri cu deosebit for probant. #rin documentare pe teren se inelege culegerea de mrturii i declaraii ale persoanelor care au
participat efectiv la producerea sau circulaia mrfurilor care fac obiectul litigiului, verificarea de acte originale intocmite atat in etapa produciei, cat i in
etapa circulaiei, observaii asupra locului in care s"a produs vicierea )instalaii, spaii de depozitare fixe, mi!loace de transport, rampe de manipulare etc.*,
prelevarea de probe i analiza acestor probe de ctre expert sau de ctre un laborator neutru.
-ocumentarea pe teren mai cuprinde experimentri, simulri i reconstituiri in legtur cu faptele impricinate. In munca sa, expertul, spre deosebire de
martor, nu percepe decat rareori, prin mi!loace proprii, impre!urrile sau cauzele care au produs vicierea mrfii din punct de vedere calitativ sau cantitativ.
Investigaiile expertului au ca punct de plecare momentul descoperirii vicierii sau viciului, desfurandu"se in sens invers micrii mrfii. 'adar, este
important s se cunoasc momentele eseniale ale producerii i circulaiei tehnice a mrfurilor, pentru ca investigaiile respective s permit stabilirea locului,
momentului i cauzelor vicierii.
-atorit caracterului su complex, este necesar ca investigaiile pe teren s se desfoare dup un plan de aciune in care problemele de urmrit i soluionat
s fie programate in succesiunea lor logic. Elaborarea planului investigaiei pe teren incepe cu delimitarea sferei in care se vor concentra observaiile i
continu cu concretizarea mi!loacelor i tehnicilor corespunztoare. /n asemenea plan nu trebuie s conin probleme pe care nu le rezolv expertul personal,
intrucat aprecierile pe care acesta le va formula trebuie s se bazeze exclusiv pe constatri personale.
Investigaia pe teren const din trei momente eseniale$ procedura, coninutul i consemnarea )fixarea* rezultatelor investigaiilor respective.
i. "rocedura investigaiilor se refer la modul de stabilire a contactului de lucru dintre expert i pri, cu toate implicaiile care decurg de aici.
#rocedura investigaiilor presupune$
%convocarea scris a prilor&
%termenul de comunicare&
%existena unor imputerniciri pentru expert i delegaii prilor.
%? #rin convocarea scris, expertul invit prile s"i trimit imputerniciii )delegaii* care s conlucreze cu expertul la investigaiile pe teren, la un loc, la o
dat i pentru o durat bine stabilit. +u acest prile!, expertul are dreptul de a solicita prilor s"i transmit documentele sau copiile dup documentele
necesare in cursul investigaiilor.
%? In stabilirea termenului de comunicare, expertul este obligat s asigure un interval de timp util, care s permit imputerniciilor prilor s se prezinte la
locul, ziua i ora fixate pentru investigaii.
-e regul, termenul de comunicare pentru aceeai localitate este de trei zile, iar pentru alte localiti de apte zile )considerat de la primirea intiinrii i ziua
fixat pentru efectuarea investigaiilor*. +omunicrile verbale nu au valabilitate.
ii. #oninutul investigaiei pe teren se poate referi la unul sau mai multe din urmtoarele aspecte$
n cazul unei uniti productoare$
%? verificarea documentelor de constatare privind cantitatea i
calitatea materiei prime intrate in fabricaie&
%? coninutul, data i frecvena efecturii controlului de calitate&
%? convorbiri cu cei care au fost subieci sau martori )consemnate de
expert in minute semnate de ctre participani sau sub form de
declaraii scrise*&
%? verificarea registrului de analize i a registrului de fabricaie&
%? examinarea balanei de materiale.
n cazul unei uniti comerciale$
%? actele de recepie&
%? registrul de analize&
%? registrul de stare calitativ a mrfurilor depozitate&
%? verificarea unor documente operative in cazul cand nu s"au depus
copii la dosarul cauzei sau dac exist dubii cu privire la
veridicitatea lor&
4
%?convorbiri cu cei care au fost subieci sau martori&
%?recoltarea de probe. Expertul impreun cu reprezentanii prilor poate recolta probe care se supun analizei. #robele se iau conform metodologiei stabilite
prin standarde. In anumite cazuri, cand apare necesitatea prelevrii unor eantioane pe fluxul tehnologic, se adopt o tehnic uzual de recoltare.
iii. #onsemnarea %fixarea& rezultatelor investigaiei pe teren. 8a sfaritul investigaiei se intocmete un document in care sunt consemnate in scris i semnate
de ctre toi participanii, rezultatele investigaiei privind urmtoarele elemente$
%locul, data, durata investigaiei&
%participanii )calitatea lor i numrul delegaiilor de imputernicire*&
%felul investigaiilor&
%coninutul investigaiilor&
%opiniile imputerniciilor prilor in raport cu cele constatate&
%obligaiile prilor de a furniza la un termen prestabilit anumite informaii scrise sau acte.
8a acest document se anexeaz toate materialele solicitate de ctre expert, inclusiv opisul lor. -ocumentul nu cuprinde opinia, interpretarea sau concluziile
pariale ale expertului. In caz contrar, afirmaiile fcute de expert pe baza unor elemente pariale sunt premature i pot veni in contradicie cu concluziile
finale ale raportului de expertiz. Investigaiile pe teren sunt necesare aproape in toate cazurile atat cand produsul exist, cat i cand produsul nu mai este.
E1B2$$E $"2$#313& *E E%"E$#&')
0ezultatele activitii depuse de expert pentru soluionarea obiectivelor ridicate de problema cercetat se concretizeaz in raportul de expertiz, ce se
inainteaz instanei sau organului care a dispus efectuarea expertizei.
0aportul de expertiz trebuie s cuprind in principal$
%?partea introductiv, in care se menioneaz organul care a dispus efectuarea expertizei, data la care s"a dispus expertiza, numele i prenumele expertului sau
specialistului, specialitatea acestuia, data intocmirii raportului de expertiz, obiectul expertizei i intrebrile adresate expertului sau specialistului, procedura
expertizei i meniuni privind posibilele explicaii date de reprezentanii prilor in cursul expertizei&
%?descrierea operaiunilor i activitilor efectuate cu prile!ul expertizei, obieciile sau explicaiile prilor, precum i analiza sau interpretarea acestora in baza
constatrilor expertului sau specialistului&
%?concluziile expertizei, respectiv rspunsurile expertului la intrebrile adresate precum i prerea acestuia asupra obiectivului expertizei.
Elaborarea raportului de expertiz trebuie fcut cu respectarea anumitor reguli de ordin procedural, de form i coninut. 'orma raportului de expertiz
poate fi oral sau scris, in funcie de locul unde se desfoar expertiza )in faa organului respectiv sau in afara acestuia*, cat i de natura i specificul
problemei aflat in litigiu. In toate cazurile in care efectuarea lucrrilor expertizei necesit timp, deplasri, documentri, cercetri, analize, teste sau incercri
de laborator etc., raportul de expertiz se prezint scris. "rintre principalele reguli de ordin procedural privind raportul de expertiz menionm$ necesitatea
redactrii acestuia in mai multe exemplare, dintre care dou se depun la registratura instanei. 0aportul de expertiz este semnat la sfarit, iar fiecare pagin
trebuie s poarte parafa expertului. Aemnarea i parafarea se fac atat pe original, cat i pe copii, aceasta fiind necesar pentru a evita substituirea unor pagini.
In raportul de expertiz nu sunt admise greeli, corecturi sau tersturi.
0aportul de expertiz trebuie depus in termen& de regul depunerea se face cu minimum cinci zile inainte de data !udecrii litigiului respectiv.
ermenul de depunere a raportului de expertiz se fixeaz de ctre instan sau se precizeaz in imputernicirea scris remis personal expertului )mai ales in
cazul expertizelor iniiate de organele administrative*.
Berespectarea fr motive intemeiate a termenului fixat pentru depunerea raportului de expertiz poate atrage sanciuni materiale i chiar penale.
0aportul de expertiz se prezint ca un document, alctuit din mai multe pagini, grupate in seciuni.
1bligativitatea de a redacta raportul de expertiz pe seciuni i de a le dispune intr"o anumit ordine este impus de practic i de necesitatea asigurrii
fluenei i claritii ideilor in raport, pentru ca acestea s fie accesibile oricui, specialist sau nespecialist.
In mod obinuit, raportul de expertiz cuprinde urmtoarele seciuni$
%#reambulul&
%Acurt istoric al litigiului&
%1biectul expertizei&
%#rocedura investigaiilor&
%+onstatrile expertizei&
%+oncluziile raportului de expertiz&
%'nexele )in original sau in copie*.
-naliza raportului de expertiz
Ea parcurge, in principal, dou etape importante, constand din verificarea respectrii prevederilor legale referitoare la expertiz )verificare formal* i
verificarea coninutului tiinific al raportului de expertiz )verificare de fond sau substanial*
4
.
.erificarea formal presupune urmtoarele aspecte$
%dac au fost respectate condiiile legale de desemnare a experilor i dac nu exist eventuale motive de recuzare a acestora&
%dac au fost formulate rspunsuri clare i complete la toate intrebrile adresate experilor&
%dac raportul de expertiz a fost semnat i datat.
.erificarea de fond are drept scop stabilirea msurii in care expertul a folosit raional i complet mi!loacele de documentare, a intreprins investigaiile
folosind cele mai adecvate metode i tehnici i a relevat datele i faptele care s elucideze obiectivele expertizei.
12 Calitatea #i recepia loturilor de mrfuri
Aocietii moderne ii este specific competiia pentru calitate. 'cest fapt este determinat de revoluia tehnico"tiinific contemporan, care imprim
activitii economice o desfurare dinamic i face posibil un progres rapid in toate ramurile produciei materiale.
-e calitatea produselor depinde in mare msur satisfacerea nevoilor tot mai variate i mai complexe ale economiei unui stat, competitivitatea pe pieele
externe i creterea nivelului de trai al populaiei.
0ealizarea unor produse calitativ superioare este ins legat indisolubil de controlul calitii lor atat pe parcursul produciei, cat i al comercializrii. 'cest
control a devenit o necesitate ca urmare a dezvoltrii produciei de mare serie.
Este cunoscut c marea ma!oritate a produselor se consum in alt loc decat acela al producerii lor& doar o parte infim este folosit, uneori, chiar de
intreprinderea productoare, pentru autoconsum. intre momentul in care s"au epuizat operaiile de producere a unui bun i acela cand el este consumat
intervine, de cele mai multe ori, un complex de operaiuni ca$ ambalare, manipulare, incrcare, expediie, transport, descrcare, aducere in depozitul
beneficiarului, depozitare. Existena acestor operaiuni, care presupun un anumit interval de timp, impune necesitatea verificrii calitii i cantitii mrfurilor
in mai multe faze succesive, incepand chiar din momentul fabricrii i pan in momentul folosirii lor de ctre consumatori.
(ecepia calitativ a mrfurilor este unul dintre momentele principale ale stabilirii calitii. Ea are loc cu prile!ul trecerii mrfurilor din
proprietatea furnizorului )intreprinderea productoare* in proprietatea beneficiarului )intreprinderea comercial en gros sau en detail*.
-up cum se constat, exist nu numai numeroase verificri calitative )pariale sau totale*, dar i multe treceri ale produselor dintr"un
patrimoniu in altul.
+a moment esenial al controlului calitii produselor, recepia calitativ genereaz uneori divergene i litigii privind calitatea acestora, pentru
a cror soluionare se recurge uneori, la efectuarea de expertize merceologice.
In rezolvarea complet i rapid a obiectivelor, expertul este interesat s cunoasc toate etapele de verificare, pentru a putea localiza precis
cauzele i momentul vicierii loturilor de produse.
-e altfel, din practic s"a putut constata c in cele mai multe litigii se intalnesc erori in legtur cu modul in care se execut recepia i primirea mrfurilor,
acestea fiind etapele din circuitul mrfurilor care genereaz cele mai multe litigii. Evitarea lor presupune inlturarea greelilor care se pot face cu ocazia
trecerii mrfurilor de la furnizor la beneficiar, legate de identificarea mrfurilor, de livrarea unor produse necorespunztoare calitativ i cantitativ, de
ambalarea necorespunztoare a produselor,intocmirea defectuoas a documentelor de livrare i expediere, intocmirea incorect a documentelor de verificare a
calitii la recepie.
In accepiunea curent, termenul 2recepieC desemneaz o activitate de primire. In practica comercial, el semnific primirea i acceptarea )sau
respingerea* unui lot de marf de la o alt unitate. In sens mai larg, prin recepie se inelege un ansamblu de operaii prin care se constat dac marfa
corespunde tuturor prevederilor contractuale.
#otrivit legislaiei in vigoare din ara noastr, prin noiunea de recepie se inelege executarea in mod material i efectiv a operaiei de
identificare calitativ i cantitativ a produselor, operaie efectuat de ctre delegaii prilor contractante potrivit te!nicilor de verificare convenit in
contractele economice.
In sens !uridic, recepia reprezint actul care cuprinde acea manifestare de voin a prilor, avand drept consecin anumite efecte )de natur economic,
!uridic, social* iar, in sens mai larg, recepia este instrumentul probator al operaiunii la care se refer )verificarea cantitativ i calitativ*.
Acopul procesului de verificare a calitii la recepia loturilor de mrfuri, care determin totodat i importana sa, const in$
%a verifica i controla modul in care furnizorii de mrfuri ii indeplinesc obligaiile asumate prin contractul de furnizare cu privire la sortiment, calitate,
cantitate, ambala! etc.&
%a verifica i controla in ce msur organele de transport i"au respectat obligaiile asumate in legtur cu pstrarea integritii cantitative i calitative a
mrfurilor pe toat durata transportului.
Importana recepiei mrfurilor, din punct de vedere economico"organizatoric, pentru consumator"comer"producie este deosebit, ea contribuind la
realizarea urmtoarelor obiective$
" evitarea ptrunderii in reeaua comercial a mrfurilor necorespunztoare calitativ, ca structur i sortiment&
" evitarea formrii pe canalele de distribuie a stocurilor supranormative, care genereaz imobilizri de fonduri, pli pentru dobanzi etc&
" influenarea direct a intreprinderilor productoare pentru a produce numai mrfuri corespunztoare standardelor, caietelor de sarcini etc. prin refuzul
produselor necorespunztoare&
" stabilirea rspunderii materiale pentru eventualele pagube inregistrate ca urmare a recepionrii unor mrfuri ce nu corespund calitativ sau cantitativ.
13 2bligaiile i rspunderile participanilor la circuitul tehnico4economic al mrfurilor privind calitatea acestora
a. 2bligaiile i rspunderile furnizorului
-intre obligaiile ce revin furnizorului se pot meniona$
" pregtirea corespunztoare a loturilor de mrfuri in vederea livrrii&
" intocmirea documentelor de transport&
" expedierea mrfurilor conform clauzelor contractuale )dac prile, prin contract, nu au convenit asupra altor modaliti*.
1bligaiile unitii furnizoare de a livra a mrfurile contractate constituie o activitate complex, care impune o serie intreag de operaiuni distincte i anume$
%programarea operativ a transporturilor de mrfuri&
%ambalarea corespunztoare a mrfurilor destinate transportului in aa fel incat acestea s reziste condiiilor de transport in raport cu specificul lor
)fragilitate, higroscopicitate, volatilitate etc.*. 'mbalarea mrfurilor trebuie efectuat in conformitate cu prevederile legale i cu alte dispoziii privind
ambala!ul i ambalarea, marcarea, etichetarea, tanarea etc. Durnizorul este scutit de obligaia de ambalare a mrfurilor care, prin natura lor, pot fi expediate
in vrac&
%verificarea mi!locului de transport pus la dispoziie pentru a constata dac este apt pentru incrcarea mrfii respective& in caz contrar, obieciile furnizorului
vor fi transmise cruului care, dac menine mi!locul de transport, preia rspunderea pentru eventualele degradri, pierderi sau sustrageri ce pot aprea in
timpul transportului&
%? emiterea documentelor de transport constituie, de asemenea, o alt indatorire a expeditorului. In cadrul acestor documente )scrisoarea de trsur " pentru
transportul feroviar, foaia de parcurs, pentru cel rutier i conosamentul, pentru transportul pe ap* furnizorul este obligat s precizeze natura mrfii care se
expediaz, insuirile produselor i starea in care acestea au fost predate&
%? incrcarea mrfurilor in mi!loacele de transport cade deseori in sarcina furnizorului. 8a incrcarea mrfurilor trebuie s se respecte normele tehnice stabilite
atat pentru folosirea raional a mi!locului de transport, cat i pentru a asigura integritatea mrfii pe toat durata transportului, ferind"o de degradri. 1
incrcare corect efectuat are in vedere nu numai simpla aezare ordonat a mrfurilor in mi!locul de transport, ci i fixarea lor prin ancorare, legare,
impnare etc.)
%expedierea mrfurilor la adresa indicat de destinatar constituie o alt obligaie important a organizaiei furnizoare. Indicarea exact i desluit a adresei
de destinaie in documentul de transport constituie una dintre indatoririle a crei nerespectare provoac intarzieri in executarea deplasrii mrfurilor,
conducand la plata de locaii.
#otrivit legislaiei in vigoare, furnizorul rspunde pentru lipsurile calitative sau cantitative ale mrfurilor, dac acestea sunt cauzate de inclcarea
obligaiilor ce-i revin. 'stfel, avariile, vicierile sau lipsurile aprute in timpul transportului cad in rspunderea furnizorului cand s"au folosit pentru ambalare
materiale necorespunztoare, nu s"au respectat normele tehnice de ambalare, incrcare, manipulare i fixare in mi!locul de transport, cand nu s"au aplicat
sigiliile corespunztoare pe mi!loacele de transport inchise )dac acestea sunt folosite in intregime de ctre expeditor*.
-e asemenea, unitatea furnizoare rspunde i pentru completarea greit a documentelor de transport, prin inscrierea unor declaraii inexacte, incomplete sau
scrise in alte locuri decat cele rezervate pentru fiecare, i pentru declararea greit a masei produselor.
/n aspect de importan deosebit privind obligaiile i rspunderile furnizorului il constituie respectarea riguroas a calitii produselor livrate.
E
Inclcarea prescripiilor calitative stabilite prin contract se consider drept livrare necorespunztoare calitativ, cu consecine de natur s anga!eze
rspunderea furnizorului pentru daunele provocate.
8ivrarea de produse necorespunztoare calitativ creeaz obligaia furnizorului de inlocuire sau recondiionare a produselor respective, care izvorte din
coninutul obligaiilor sale de garanie. #e lang acestea, in sarcina furnizorului poate cdea i obligaia plii unor penaliti de intarziere i daune, ca forme
ale rspunderii sale pentru executarea necorespunztoare a obligaiilor asumate contractual.
b. *bligaiile i rspunderile cruului se refer la$
%preluarea mrfurilor&
%executarea transportului&
%eliberarea )predarea* lotului de marfa la destinaie.
+ruul este obligat s primeasc mrfurile spre transport conform contractului de transport existent, care materializeaz obligaia ce o are de a accepta
cererile de transport adresate de ctre unitile economice expeditoare.
+alitatea de cru are o dubl accepiune. In primul rand, cruul este acel profesionist care realizeaz efectiv deplasarea mrfurilor cu mi!loace proprii,
imprumutate sau inchiriate. ot cru este i acea persoan care se oblig s fac tot ceea ce este necesar pentru ca transportul mrfii s se realizeze cu
mi!loacele altuia, dar in numele i pe rspunderea sa i care intrunete de fapt condiiile unui comisionar de transport.
+ontractul de transport implic predarea efectiv a mrfurilor de ctre expeditor i preluarea acestora de ctre cru.
1peraiunea de predare"preluare a mrfii are drept consecin obligaia cruului de a transporta mrfurile la destinaie, potrivit clauzelor stabilite prin
contract.
1 importan deosebit pentru asigurarea integritii mrfii in timpul transportului o are stabilirea momentului in care mrfurile sunt preluate de ctre
societatea de transport, din acest moment incepand s curg rspunderea acestuia. In mod obinuit, acest moment este marcat de operaiunea aplicrii
tampilei unitii de cruie pe documentul de transport, avand un dublu efect i anume$
" constituie dovada primirii mrfurilor&
" stabilete data la care incepe s opereze rspunderea cruului.
-in punct de vedere al expertizei merceologice i al sarcinilor pe care le are de indeplinit expertul merceolog in activitatea de depistare, localizare i elucidare
a cauzelor care au condus la degradarea calitativ a mrfii, cunoaterea exact a timpului cat marfa s"a aflat sub rspunderea uneia sau alteia dintre prile
anga!ate in circuitul tehnico"economic al mrfurilor, are o importan deosebit.
#reluarea mrfurilor de la furnizor spre a fi transportate constituie o sarcin distinct a cruului, iar timpul necesar executrii acestei operaiuni nu va
afecta pe acela necesar operaiunilor de incrcare.
+ruul este obligat s verifice, la primire, natura mrfurilor, numrul coletelor sau cantitatea de produse, precum i sigiliile aplicate. El are datoria s
refuze primirea spre a fi transportate a mrfurilor ambalate necorespunztor, cand nu se respect tehnica de incrcare i fixare a mrfurilor in mi!locul de
transport sau cand sunt predate spre transport mrfuri interzise. +ruul este obligat s ia msuri de asigurare a integritii mrfurilor pe parcursul
transportului. Berespectarea de ctre cru a obligaiei de a asigura integritatea cantitativ i calitativ a mrfii in timpul transportului poate avea drept
consecin pierderea )total sau parial* sau avarierea mrfii. In ambele situaii, poate fi anga!at rspunderea cruului pentru eventualele daune.
+ruul poate fi absolvit de rspundere pentru degradarea total sau parial a mrfurilor, dac acestea s"au produs$
F din cauze de for ma!or&
F dac pre!udiciul provine din culpa furnizorului sau a destinatarului&
F dac pre!udiciul a fost cauzat de unele insuiri proprii naturii mrfurilor care au provocat spargerea, sframarea, alterarea sau alte fenomene asemntoare&
F din cauze naturale inerente transportului in mi!loace de transport deschise, dac acestea sunt considerate drept corespunztoare cu dispoziiile in vigoare&
F dac pe durata transportului mrfurile au fost insoite de delegai ai furnizorului sau beneficiarului, care nu au luat msuri pentru
asigurarea integritii mrfurilor&
F dac pre!udiciul a fost cauzat de unele defeciuni ale ambala!ului care nu au putut fi observate la primirea mrfurilor pentru transport )vicii ascunse*&
F dac expeditorul a predat produse excluse la transport sub denumire fals, inexact sau incomplet sau dac nu a indicat in documentele de transport
particularitile specifice produselor care necesit condiii speciale in timpul transportului&
F dac scderea masei produselor s"a datorat insuirilor naturale ale acestora )perisabiliti*.
c. 2bligaiile i rspunderile destinatarului
#rincipalele obligaii ce revin destinatarului sunt$
%verificarea identitii mrfurilor&
%verificarea cantitativ&
%verificarea calitativ a mrfurilor primite.
<eneficiarul indicat in documentul de transport este singurul indreptit s primeasc incrctura de marf, obiect al transportului. /nitatea destinatar are
obligaia legal de a primi mrfurile de la cru i de a le transporta la locul corespunztor. +ruul este rspunztor fa de destinatarul legitim in ipoteza
in care marfa a fost eliberat din culpa sa unei
alte uniti.
#rimirea mrfurilor de ctre destinatar este o sarcin complex, care presupune indeplinirea unor activiti distincte, i anume$
> executarea formalitilor prealabile prelurii incrcturii de marf )primirea documentelor de transport*&
> examinarea strii exterioare a mi!locului de transport&
> cercetarea i ridicarea sigiliilor de pe mi!locul de transport&
> verificarea coninutului mi!locului de transport.
-e asemenea, unitatea destinatar are obligaia s controleze modul in care se execut descrcarea mrfurilor, transportarea i introducerea lor in depozit.
oate aceste operaiuni presupun o atenie deosebit in timpul executrii lor, deoarece fiecare dintre ele poate avea implicaii asupra integritii mrfii i
deci, a securitii acestora.
#e traseul cuprins de la locul de descrcare a mrfurilor la cel de depozitare pot aprea impre!urri de natur s conduc la lipsuri sau degradri& in aceast
etap, integritatea mrfurilor este asigurat de organizaia destinatar, mrfurile aflandu"se sub controlul unic al acesteia.
#rimirea mrfurilor de ctre destinatar i atestarea scris a acestei operaiuni, il elibereaz pe cru de obligaia asumat privind aducerea mrfurilor la
destinaie in bune condiii.
+u ocazia primirii mrfurilor de la cru, destinatarul este obligat s efectueze recepia cantitativ i calitativ a mrfurilor primite in termenul stabilit.
In cazul constatrii la destinaie a unor deficiene cantitative i calitative fa de cele prevzute in contract sau in actele de livrare, beneficiarul este obligat a"1
intiina pe furnizor pentru a trimite un delegat care s participe la verificarea lotului de produse. -ac se consider c unele lipsuri pot fi imputate cruului,
destinatarul este obligat ca odat cu sesizarea furnizorului s"1 intiineze i pe cru, invitandu"1 s trimit un reprezentant care s participe la constatarea
lipsurilor, la termenul fixat. In aceste condiii, constatarea este opozabil atat furnizorului, cat i cruului.
14 Organizarea $erificrii calitii la recepia loturilor de mrfuri
0ecepia unui lot de marf const intr"o verificare cantitativ i calitativ efectuat de ctre beneficiar, cu sau fr participarea furnizorului.
/nitile beneficiare urmresc in verificarea lor corespondena insuirilor mrfii cu criteriile legale i cu stipulaiile inserate in contract. 1
recepie calitativ riguroas stimuleaz fabricarea de produse corespunztoare calitativ i inltur din circuitul economic mrfurile care nu corespund
caracteristicilor prescrise.
#remisele recepiei calitative rezid in insui modul in care furnizorul a alctuit i a livrat lotul de marf, din punct de vedere al omogenitii,
identitii, marcrii, etichetrii, ambalrii i atestrii calitii.
0ecepia loturilor de mrfuri, sub aspectul tehnicii de efectuare, se compune din trei tipuri de operaiuni de baz, a cror succesiune este
urmtoarea$
%verificarea documentelor )de contractarea i a celor ce insoesc lotul*&
%identificarea lotului i verificarea lui cantitativ&
%verificarea calitativ a lotului.
#rocesul recepiei este complex, necesitand in afara acestor operaiuni de baz, executarea i a altor operaiuni care au loc simultan cu recepia, ca de
exemplu, consultarea documentelor care prescriu calitatea mrfurilor, operaiuni legate de extragerea probelor elementare, manuirea, pregtirea i analiza
probelor, intocmirea documentelor impuse, acceptarea sau respingerea lotului de marf. 8ocul efecturii recepiei loturilor de produse poate fi la sediul
furnizorului )in care caz este necesar prezena ambelor pri* sau la sediul beneficiarului.
0ecepia calitativ i cantitativ a unui lot de marf se efectueaz de ctre comisii de recepie formate din trei...cinci membri.
#onderea cea mai mare in activitatea comisiei de recepie revine verificrii calitii lotului de marf, verificare care const intr"o serie de operaiuni in urma
crora lotul este declarat corespunztor sau necorespunztor.
-in punct de vedere al tehnicii de lucru, recepia calitativ a mrfurilor se poate efectua pe mai multe ci. Dolosirea unora sau altora dintre tehnicile de lucru
presupune cunoaterea prealabil a unor termeni legai de$ definirea lotului, definirea probei, definirea calitii, verificarea calitii etc.
=erificarea calitii are loc prin referiri la standarde, care stabilind unele caracteristici proprii produsului, formeaz aa numitul 2prag de calitateC. Aunt
standarde care stabilesc terminologia i clasificarea principalelor deficiene ale produselor, ca i procedura de urmat in cazul constatrii acestora. 1 atare
documentare, precizand abaterile care influeneaz calitatea, uureaz mult operaia de recepie calitativ, implicit efectuarea expertizelor de mrfuri.
+onstatrile detaliate privind starea calitativ a lotului de marfa sunt consemnate intr"un proces verbal, iar lotul de marf este pus la dispoziia furnizorului
in vederea fixrii destinaiei, de exemplu$ resortare, recondiionare, returnare etc.
-eseori, cu ocazia operaiunii de recepie, apare necesitatea executrii unor analize de laborator sau chiar a unor expertize. in ceea ce privete
analizele de laborator, trebuie precizat c in principiu ele constituie dovezi incontestabile. #entru sporirea obiectivittii acestor dovezi, o importan deosebit
o are modalitatea de recoltare a probelor de analiz. 'tat probele de analiz, cat i cele pentru expertize, trebuie recoltate de personal competent, in condiii
deosebite, care s asigure reprezentativitatea probei recoltate cu totalitatea insuirilor lotului de marfa supus analizei sau expertizei.
0ezultatele constatrilor comisiei de recepie se inscriu intr"un proces"verbal. -eoarece, atat furnizorul, cat i beneficiarul mrfurilor, pe de o parte, cat i
cruul, pe de alt parte, pot invoca procesul"verbal ca instrument de dovad a celor constatate de comisia de recepie, acest act se va intocmi cu mult gri!,
cuprinzand cu exactitate metodologia folosit, cat i toate elementele necesare evidenierii faptice a cauzelor care au provocat eventualele daune calitative sau
pierderi cantitative. Ae vor meniona cu exactitate data i locul efecturii recepiei, componena comisiei de recepie, deficienele calitative constatate,
descrierea acestora i indicarea pe cat posibil a cauzelor )transport cu mi!loace neadecvate, ambalare defectuoas, cu materiale sau ambala!e improprii
specificului mrfii, greeli in procesul de fabricaie etc.*. -e asemenea, vor fi menionate eventualele urme de violare, scurgeri, spargeri, distrugeri de sigilii,
sustrageri etc. #rocesul"verbal de recepie va oglindi starea real a mrfurilor recepionate. El va atesta preluarea efectiv a mrfii de ctre beneficiar, cu
evidenierea obiectiv i precis a tuturor deficienelor calitative. #rocesul"verbal de recepie se inscrie in categoria mi!loacelor de prob, avand o dubl for
probant, deoarece prin coninutul su se certific atat cantitatea, cat i calitatea mrfurilor. #entru a avea eficien !uridic deplin este necesar ca el s fie
intocmit cu respectarea tuturor prevederilor legale.
+omisia de recepie nu ii rezum activitatea numai la efectuarea recepiei propriu"zise, ci are obligaia s urmreasc mai departe evoluia
strii calitative a mrfurilor recepionate, in tot timpul depozitrii i pan in momentul livrrii lor in totalitate din depozit.
1peraiunea recepiei are drept consecine urmtoarele efecte !uridice care pot fi valorificate in expertizele merceologice$
%stabilirea cantitii i calitii produselor livrate&
%confirmarea executrii livrrii mrfurilor contractate, eliberandu"se furnizorul de obligaiile asumate contractual&
%stabilirea momentului trecerii mrfurilor din patrimoniul furnizorului in cel al beneficiarului&
%fixarea momentului in care este anga!at rspunderea furnizorului pentru eventualele intarzieri, nelivrri sau executri necorespunztoare ale obligaiilor
contractuale&
%evidenierea datei de cand incepe s curg termenul de garanie )pentru unele categorii de mrfuri*&
%evidenierea )stabilirea* datei de la care ia natere obligaia de plat a valorii mrfurilor de ctre beneficiar.
-in punctul de vedere al expertizei merceologice, recepia calitativ a mrfurilor urmrete in special modul in care sunt rezolvate relaiile i interrelaiile
privind diferitele ipostaze ale calitii care au implicaii in circulaia mrfurilor, de o manier mai cuprinztoare decat simpla stabilire a gradului de
concordan a calitii reale a lotului de marf cu calitatea prescris.
-e asemenea, se urmresc urmtoarele aspecte$
> modul in care s"a respectat tehnica recepiei calitative in cadrul tuturor operaiunilor componente&
> fundamentarea deciziei de acceptare sau de respingere a lotului de marf recepionat&
> consecinele recepiei calitative pentru$
> pstrarea mrfurilor in depozit&
> termenul de garanie&
> comercializarea produselor.
15 ,articularitile modalitilor #i tipurilor de $erificare a calitii la recepia .oturilor de mrfuri
=erificarea modalitii de efectuare a recepiei loturilor de produse de ctre expertul merceolog este necesar in principal in dou situaii$
%atunci cand expertul are sarcina de a stabili factorii care au generat degradarea calitativ a unui lot de produse&
%cand obiectivul expertizei i deci al litigiului, il constituie stabilirea corectitudinii cu care a fost efectuat recepia unui lot
de produse.
G
Expertiza modalitii de efectuare a recepiei unui lot de produse presupune verificarea tuturor activitilor pe care comisia de recepie le
presteaz cu ocazia verificrii lotului. in acest sens, expertul este obligat s verifice atat operaiile preliminare recepiei, cat i pe cele ale recepiei propriu"
zise, din punctul de vedere al respectrii legislaiei in vigoare, al corectitudinii intocmirii documentaiei necesare.
+omisiile de recepie efectueaz verificrile asupra unor loturi de produse, inelegand prin lot o cantitate sau un numr de produse de acelai
fel, obinute din aceleai materii prime, prin aceleai procedee tehnologice i avand aceeai destinaie. 8oturile trebuie s aib caracter omogen, adic
produsele ce le compun nu trebuie s se deosebeasc prin caracteristicile care le definesc.
-intre operaiile specifice recepiei, cu prile!ul verificrii activitii comisiilor de recepie, experii trebuie s cerceteze, printre altele, alegerea schemei de
verificare, tehnica de extragere a eantioanelor in vederea verificrii, tehnica recepiei propriu"zise.
/abilirea modului de efectuare a verificrii calitii la recepie
In funcie de mrimea loturilor i de frecvena sosirii acestora la recepie, verificarea calitativ se poate efectua in dou moduri$
a* verificarea 166H )bucat cu bucat*&
b* verificarea prin eantionare.
a& .erificarea 5667 const in examinarea, sub aspect calitativ, a tuturor unitilor de produse care intr in componena loturilor prezentate la recepie. +u
toate c mult timp a fost considerat cea mai eficient din punct de vedere calitativ, in sensul c nu oferea prezumii, ci certitudini, statistic s"a demonstrat c
acest tip de verificare las s treac in medie 19H din produsele cu defecte existente intr"un lot. +u alte cuvinte, 19H din produsele necorespunztoare
calitativ sunt acceptate la recepie. 'ceast verificare mai poart numele i de +8-, datorit celor patru dezavanta!e pe care le implic$
1* neeconomic - implic un numr mare de participani la recepie, o cantitate mare de mi!loace de msurare, verificatoare, standuri de prob
etc. )bineineles, in funcie de specificul fiecrui produs*&
4* neaplicabil " in cazul controlului distructiv&
E* nefiabil - puterea de percepie a controlorilor care efectueaz aceeai operaie este diminuat de oboseal i de rutin, conducand la
acceptarea unor produse neconforme sau la respingerea celor corespunztoare&
G* neestimativ - pentru productorii care tiu c produsele executate de ei vor fi controlate bucat cu bucat.
Ea prezint deci dezavanta!ul c necesit un timp indelungat pentru efectuare, fiind astfel mai costisitoare. otodat, verificarea 166H nu se
poate aplica in cazurile care necesit determinri distructive. Ae aplic pentru loturi de produse scumpe, in cazul in care un produs defect poate periclita
funcionarea unui ansamblu sau viaa utilizatorului.
-in aceast cauz, in practic se apeleaz la metode moderne de control, bazate pe teoria probabilitilor i pe statistica matematic, respectiv
la verificarea prin eantionare.
b9 .erificarea prin eantionare se caracterizeaz prin verificarea calitii la un numr restrans de uniti de produs care intr in componena
eantionului. Eantioanele se preleveaz din loturile de produse dup anumite procedee statistice capabile s le confere caracter de reprezentativitate, adic s
posede caracteristicile medii ale produselor existente in lot. 'ceast cerin se indeplinete stabilind in mod corect mrimea eantionului, in funcie de
dimensiunile lotului i extrgand produsele ce alctuiesc eantionul in aa fel incat s se acorde tuturor exemplarelor lotului o ans egal de a fi extrase,
In funcie de natura produselor, respectiv de tipul caracteristicilor ce definesc calitatea acestora, verificarea calitii se poate efectua
recurgandu"se la unul dintre cele trei tipuri posibile, i anume$ prin atribute, prin numr de defecte sau prin msurare.
.erificarea calitii prin atribute presupune constatarea, pe fiecare unitate de produs dintr"un eantion prelevat dintr"un lot, a prezenei sau absenei unei
caracteristici calitative )atributive* oarecare i considerarea numrului total de uniti care posed sau nu aceast caracteristic.
.erificarea prin numr de defecte const in raportarea pe o unitate de produs sau pe 166 de uniti de produse a numrului total de defecte gsit la verificarea
tuturor unitilor de produs dintr"un lot sau dintr"un eantion. Ae practic exprimarea rezultatelor verificrii prin numr mediu de defecte pe suta de uniti de
produs sau se utilizeaz relaia$ )nr. de defecte 5 nr. de unitati de produs cu defecte* ,166H
.erificarea calitii prin msurare const in msurarea unei caracteristici cantitative )msurabile* pe fiecare unitate de produs a unui eantion prelevat dintr"
un lot.
In funcie de numrul eantioanelor de verificat, in practic se folosesc trei scheme de verificare$
" pe baza unui singur eantion )eantionare simpl*&
" pe baza a dou eantioane )eantionare dubl*&
" pe baza eantioanelor multiple )eantionare multipl*.
'cestor scheme de verificare le corespund planuri de verificare specifice, definite prin urmtoarele elemente$
Efectivul lotului %-& " const in numrul de uniti de produse prezente in lot.
Efectivul eantionului :n9 - reprezint numrul unitilor de produs prezente in eantion. Eantionul este format din una sau mai multe uniti
de produs, prelevate aleatoriu dintr"un lot, destinate s furnizeze informaii asupra intregului lot i s serveasc drept baz de decizie referitoare la lotul in
cauz.
-ivelul calitii acceptabile :cceptable ;ualit< 1evel& - :;19 - este nivelul de calitate ce corespunde unei probabiliti de acceptare
specificate relativ ridicat. 'I8 reprezint fraciunea defectiv maxim )numrul maxim de defecte la 166 de uniti de produs* care, in scopul verificrii
prin eantionare, poate fi considerat in mod satisfctor, drept calitate medie a procesului de fabricaie la furnizor. In tabele 'I8 are 4: de valori cuprinse
intre 6,616 i 1666 i depinde de gravitatea defectelor ce pot fi prezente in produsele supuse recepiei.
#rin defect se inelege neconformitatea unitii de produs cu condiiile prestabilite, pentru una dintre caracteristicile sale.
-efectul se refer la o abatere perceptibil fa de caracteristicile specificate sau dorite ale produsului, care face ca acesta s fie mai puin apt
sau chiar necorespunztor pentru utilizare.
-in punct de vedere al vandabilitii mrfurilor, defectele se greveaz pe critice, ma!ore sau minore.
*efectivul este sinonimul unitii de produs cu defecte )produsul putand prezenta unul sau mai multe defecte*.
*efect critic este defectul care este susceptibil s conduc la lips de securitate sau la riscul de accidentare a utilizatorilor sau a personalului de intreinere sau
care ar putea s impiedice indeplinirea funciilor de baz ale produselor )defeciune la frana unui autoturism, aparate electrocasnice fr protecie impotriva
electrocutrii etc*. #otrivit standardului american IA J666, in capitolul de cerine specifice ale firmei +hrKsler, defectul critic este definit ca fiind acela care
are o semnificaie particular din punct de vedere calitativ, al durabilitii sau al increderii in produs. #entru defectele critice, 'I8 poate lua valori in
intervalul 6,616 " 6,6G6. -efectele critice determin eliminarea mrfii din circuitul comercial.
*efect major este acela care, nefiind critic, este totui susceptibil s provoace o defectare sau s reduc in mod substanial scopul pentru care
produsul a fost desemnat. ot in IA J666 " +erine +hrKsler, defectul ma!or este definit ca fiind acela care reduce performanele ateptate ale unui produs,
care afecteaz in mod nefavorabil satisfacia clientului sau reduce eficiena produciei )un fier de clcat cu vaporizatorul defect, culori nefireti la aparatele de
televizor etc.* #entru acest tip de defecte, 'I8 este cuprins intre 6,6:9 i 1,9. -efectele ma!ore provoac refuzul acceptrii mrfii la recepie sau o acceptare
condiionat de reduceri de preuri.
*efect minor este defectul care nu poate fi catalogat nici ma!or, nici critic )lipsa unui nasture la un obiect de imbrcminte, scurgeri de email
la un vas de uz casnic, decalcomanie asimetric la vesela din ceramic etc.* i care este o abatere ce afecteaz doar in mic msur utilizarea sau
funcionarea eficient a unui produs. In IA J666, el este definit ca fiind o deteriorare de la cerinele standardului sau ale contractului. 'ceste defecte
afecteaz in special estetica produsului, 'I8 luand valori cuprinse intre 4,9 i G6 pentru defecte minore de tip ', iar pentru cele de tip <, se situeaz in
intervalul :9"1666. -efectele minore sunt acceptabile in tranzaciile comerciale, cu sau fr reducere de pre.
-umrul de acceptare :9 - reprezint valoarea maxim a numrului de defective )exemplare cu defecte* gsite in eantion, care permite
luarea deciziei de acceptare a lotului.
-umrul de respingere :$9 - reprezint valoarea minim a numrului de defective )exemplare cu defecte* gsite in eantion care conduce la decizia de
respingere a lotului.
=raciunea defectiv :p9 - se exprim in procente i reprezint raportul inmulit cu 166 dintre numrul de defecte i numrul total de uniti de
produs verificate.
a/ 0c1ema de $erificare pe baza unui e#antion const in prelevarea unui singur eantion din lot, ale crui exemplare se verific apoi bucat
cu bucat. In funcie de numrul de defective constatate comisia de recepie poate adopta una din deciziile$
" acceptarea lotului, dac numrul defectivelor din eantion )L* este mai mic sau egal cu numrul de acceptare )LM '* sau
" respingerea lotului, dac numrul defectivelor din eantion )L* este mai mare sau egal cu numrul de respingere )LN 0*.
#lanurile de verificare a calitii sunt ansambluri formate din planurile de eantionare i regulile specifice ce trebuie s fie urmate pentru luarea deciziilor
privind loturile de produse prezentate la recepie. Ele sunt individualizate prin nivelul de calitate acceptabil )'I8*, nivelul de verificare )Bv*, efectivul lotului
)B* i tipul planului de eantionare )simplu, dublu, multiplu*, elemente care se stabilesc prin contractele economice. 1rice plan de verificare este constituit
din efectivul eantionului )n*, numrul de acceptare )'* i numrul de respingere )0*.
-ivelul de verificare :-.9 " este caracteristica unui plan de verificare, aleas aprioric, care leag efectivul eantionului ce urmeaz a fi
examinat de cel al lotului.
'cest nivel se stabilete prin standardele de produse, iar in lipsa acestora, prin inelegeri dintre furnizori i beneficiari.
In standard, exist trei niveluri uzuale de verificare$ Bv I, Bv II i Bv III i patru niveluri speciale, notate cu A"l, A"4, A"E i A"G. 'ceste niveluri
de verificare se refer la cuantumul informaiilor ce se va obine in urma verificrilor, astfel$ Bv I se utilizeaz cand beneficiarul accept informaii relativ
reduse cu privire la calitatea mrfurilor din lot, iar la polul opus se afl Bv III, cand sunt dorite informaii cat mai detaliate despre calitatea produselor. In lipsa
altor reglementri, este indicat s se utilizeze Bv II.
-ivelurile speciale / se utilizeaz in cazul unor mrfuri 2speciale3 ca$ substane otrvitoare, armament, bi!uterii etc. 'ceste niveluri speciale
sunt utilizate mai rar, ele fiind indicate atunci cand este necesar a se examina eantioane de volum mic i pot avea sau trebuie tolerate riscuri relativ ridicate,
datorit informaiei mai puin consistente oferite de ctre eantion. 'ceste niveluri sunt aplicabile caracteristicilor de calitate care presupun$ un cost ridicat al
verificrii unitii de produs, verificarea distructiv a acesteia sau o durat mai mare a verificrii )caracteristici speciale*.
2radul de se$eritate cu care se efectueaz verificarea caracterizeaz exigena comisiei de recepie fa de verificare. In funcie de condiiile
impuse, se stabilesc trei grade de severitate$
" verificarea normal&
" verificarea sever&
" verificarea redus.
3erificarea normal " se aplic la inceputul verificrii unui ir de loturi ce vor sosi la recepie )in lipsa altor indicaii* i continu pan ce este 'ceasta
inseamn c planurile de verificare sunt flexibile, permiand modificarea gradului de severitate, funcie de performanele calitative ale produselor livrate.
3erificarea se$er " se aplic pentru a se evita ca nivelul calitii medii a procesului de fabricaie la furnizor s devin mai slab decat cel caracterizat prin
'I8. =erificarea sever se instituie cand din cel mult cinci loturi succesive verificate normal, dou au fost respinse. 0evenirea la verificarea normal se face
cand cinci loturi succesive au fost acceptate la prima prezentare. +and, in urma verificrii severe, furnizorul nu intreprinde aciuni menite s amelioreze
calitatea procesului de fabricaie, verificarea calitii loturilor prin eantionare se poate opri, aceasta fiind o msur obligatorie in vederea meninerii proteciei
oferite de o valoare specificat a lui 'I8.
Atandardul mai prevede i posibilitatea trecerii la o verificare redus, atunci cand rezultatele verificrii calitii loturilor livrate succesiv arat
c nivelul calitii medii a procesului de fabricaie la furnizor este stabil statistic la o valoare mai bun decat cea specificat prin 'I8. #rocedeul este
opional, aprecierea oportunitii fiind de competena factorilor responsabili. +oncret, verificarea redus poate fi instituit cand zece loturi precedente, sau
mai multe au fost acceptate in urma verificrii normale i dac sunt indeplinite simultan urmtoarele condiii$
" numrul total de defective constatate in eantioanele celor zece loturi )sau mai multe* s fie egal sau mai mic cu numrul corespunztor din
2abelul numerelor limit pentru trecerea la verificarea redus3. -ac se utilizeaz eantionarea dubl sau multipl, trebuie s se in seama de
numrul total al eantioanelor verificate&
" procesul de fabricaie la furnizor s fie stabilizat statistic i factorii responsabili s aprecieze ca oportun trecerea la verificarea redus.
=erificarea redus este abandonat i se revine la verificarea normal dac pentru loturile verificate apare cel puin una dintre urmtoarele
situaii$
" un lot este respins&
" dac numrul defectivelor cumulate la eantionarea dubl sau multipl se situeaz intre numrul de acceptare i cel de respingere )cand teoretic
nu s"ar putea lua nici o decizie cu privire la lotul respectiv*, decizia final este de acceptare a lotului verificat prin verificarea redus, dar
urmtorul lot se va verifica normal&
" procesul de fabricaie la furnizor devine instabil, aprand intarzieri in livrare sau
" exist alte cauze speciale care impun trecerea la verificarea normal. -iferenele dintre acestea, atunci cand se folosete acelai nivel de
calitate acceptabil i aceeai liter de cod sunt$
" planurile de verificare sever se deosebesc de cele normale numai prin numrul de acceptare i cel de respingere, care sunt mai mici, in timp ce
efectivele eantioanelor sunt egale&
" planurile de verificare redus se difereniaz de cele normale i de cele severe atat prin efectivul eantioanelor, cat i prin numrul de acceptare
i cel de respingere.
Achematic, trecerea de la un grad de severitate la altul se realizeaz conform figurii 9.16.
1itera de cod :1!9 - este determinat de nivelul de verificare i de efectivul lotului, servind la stabilirea efectivului eantioanelor.
9
$iscul furnizorului :a9 " reprezint probabilitatea ca un lot de o calitate acceptabil s fie respins in urma verificrii prin eantionare. #entru a
diminua acest risc, a se limiteaz la 9H.
$iscul beneficiarului :fi9 - reprezint probabilitatea ca un lot de o calitate inferioar s fie acceptat de ctre beneficiar in urma
verificrii prin eantionare.
1% 4actorii de mediu ai spaiilor de depozitare
#rincipalii factori de mediu din spaiile de depozitare sunt$ temperatura, umiditatea aerului, circulaia aerului, compoziia chimic a aerului, radiaiile.
5emperatura
(eninerea temperaturii la un anumit nivel, in timpul pstrrii influeneaz atat calitatea, cat i durata de pstrare a produselor, pentru fiecare tip de produs
impunandu"se necesitatea asigurrii unui regim optim de temperatur. 1rice fluctuaie de temperatur influeneaz negativ echilibrul ce trebuie s existe intre
umiditatea aerului i umiditatea produselor, avand drept consecin uscarea sau umectarea produselor. 1scilaiile temperaturii aerului din depozite sunt
influenate de oscilaiile temperaturii aerului din mediul exterior, care, la randul lor, sunt determinate de un complex de procese fizice. emperatura efectiv a
aerului exterior unui depozit se calculeaz cu relaia$
3 > 3m ? c-z6 in care$
te " temperatura efectiv, in O+
tem " temperatura medie zilnic, in funcie de localitatea i gradul de asigurare in care este incadrat depozitul O+
c " coeficient de corecie pentru amplitudinea oscilaiei zilnice a temperaturii aerului exterior
'z " amplitudinea oscilaiei zilnice de temperatur in funcie de localitate, in O+
emperatura de pstrare este necesar s se menin constant, oscilaii de 1,9.........4O+ in plus sau in minus putand produce nea!unsuri, in special produselor
alimentare. 1 modalitate de realizare a acestei cerine o constituie ventilarea, prin intermediul creia temperatura, ca de altfel i umiditatea aerului din
depozit, se menine la valori optime. =entilarea poate avea caracter pasiv )se realizeaz prin deschiderea ferestrelor, uilor, orificiilor de aerisire ale
depozitelor* sau activ )sunt utilizate instalaii speciale de ventilaie*.
7miditatea atmosferei
'erul dintr"un depozit conine in permanen cantiti variabile de vapori de ap, cantitatea respectiv fiind dependent de temperatura aerului, de presiune
etc. +aracteristicile aerului umed se pot exprima prin intermediul umiditii absolute, umiditii relative, umiditii specifice, al deficitului de umiditate,
precum i al punctului de rou.
7miditatea absolut a aerului )x* reprezint masa vaporilor de ap, in grame, pe care o conine la un moment dat aerul, raportat la Lilogramul de aer uscat.
7miditatea relati$ a aerului )1* este cea mai frecvent modalitate de caracterizare a umiditii aerului. Ea se exprim prin intermediul raportului dintre
masa vaporilor de ap existeni in aer la un moment dat i masa vaporilor in stare saturat dintr"un m
E
de aer, in aceleai condiii de temperatur.
/miditatea relativ ridicat a aerului din spaiile de depozitare are ca rezultat, deseori, dezvoltarea microorganismelor, umidificarea produselor etc. in cazul
luat anterior, al produselor horticole, cand umiditatea este prea sczut sau temperatura prea ridicat, pierderile de ap din produsele depozitate sunt mari i,
ca urmare, legumele, fructele se vete!esc. -e aceea, umiditatea relativ a aerului se menine la un asemenea nivel la care s se inregistreze cele mai sczute
pierderi totale.
8imitele optime ale umiditii relative variaz, in general, pentru mrfurile depozitate intre 99"J9H. 8a umiditi relativ ridicate )J9"166H* se pot dezvolta
mucegaiuri pe pereii depozitului, pe ambala!e, pe produse.
/miditatea relativ din depozite, deci, se poate regla, cu a!utorul temperaturii. -ac in cazul depozitelor frigorifice sau a celor prevzute cu mi!loace de
inclzire aceast reglare se realizeaz uor, la depozitele simple, neinclzite, modificarea este dificil, umiditatea relativ a aerului din interior avand tendina
de a urma umiditatea relativ a aerului din mediul exterior, similar paralelismului de fluctuaii termice.
#entru produsele higroscopice, o importan deosebit o prezint umiditatea de ec1ilibru6 adic raportul dintre elasticitatea vaporilor de ap din aerul
mediului ambiant i elasticitatea lor la suprafaa produsului. 8eficitul de umiditate este dat de diferena dintre umiditatea maxim la o temperatur dat i
elasticitatea absolut a vaporilor de ap. ,unctul de rou9 emperatura la care aerul, in cazul rcirii, devine saturat de vapori de ap fr a i se schimba
umiditatea absolut este denumit temperatura punctului de rou sau de condens. 0cirea aerului saturat sub punctul de rou are drept consecin umectarea
produselor, iar dac punctul de rou inregistreaz valori sub 6O+, apa se depune pe produse sub form de brum.
Circulaia aerului
-atorit proprietilor sale, aerul din spaiile de depozitare se afl intr"o continu micare. 'ceast micare se realizeaz in mod natural )datorit diferenelor
de temperatur i de presiune ale aerului in diferitele locuri ale depozitului* sau in mod artificial )prin aciuni mecanice*.
+irculaia mecanic a aerului dintr"un depozit se poate exprima prin urmtorii indici$
@ debitul specific de aer adic raportul dintre debitul de aer circulat prin spaiile depozitului i cantitatea de produse depozitat. Ae exprim in m
E
5h5t&
@ coeficientul de circulaie reprezentand un raport intre volumul de aer circulat )exprimat in m
E
5h* i volumul incperii depozitului. #ractic, se exprim prin
numrul de recirculri in decursul unei ore&
@ coeficientul de reimprosptare %reinnoire& dat de raportul dintre volumul de aer exterior introdus in depozit intr"o or sau zi i volumul incperii
depozitului. Ae exprim prin numrul schimburilor de aer pe or sau in 4G de ore, in cazul in care reinnoirea aerului are caracter de continuitate. +and admisia
de aer se face intermitent, coeficientul de reinnoire se insoete i de frecvena cu care se face improsptarea aerului.
In practic, cel mai utilizat indice este cel al coeficientului de circulaie. #entru meninerea temperaturii din spaiul de depozitare in limitele dorite este
necesar un coeficient de circulaie de P"Q ori5h. 1 ventilare este considerat normal dac diferena dintre temperatura aerului introdus i cel evacuat nu
depete 4O+. +and umiditatea relativ este redus, circulaia puternic a aerului determin pierderi mari ale coninutului de ap al produselor. in cazul
produselor ambalate i stivuite prea strans, nu se poate realiza o bun circulaie a aerului i, deci, temperatura va inregistra creteri de valori.
-e regul, circulaia aerului, natural sau controlat, are ca scop$
" activarea rcirii produselor )in special a celor care se pstreaz in spaii frigorifice*&
" omogenizarea temperaturii produselor depozitate i, intr"o anumit msur, a umiditii relative&
" antrenarea in afara ambala!elor a gazelor, a compuilor volatili.
+and se urmrete inlturarea cldurii, circularea aerului se realizeaz cu viteze mari. -up inlturarea cldurii, produsele intrand in regim de pstrare, este
necesar scderea vitezei de circulaie a aerului.
Compoziia c1imic a aerului
'erul atmosferic este un amestec de gaze i de particule lichide sau solide. +omponentele sale pot fi$ fixe, variabile i intampltoare.
In categoria componentelor fixe se includ$ oxigenul, hidrogenul, argonul, heliul, criptonul, xenonul etc.
Componentele $ariabile sunt formate in special din monoxidul i bioxidul de carbon i vapori de ap a cror proporie variaz in funcie de inlime, zon
geografic, poziia depozitului fa de uniti industriale etc.
Componentele intampltoare cuprind gaze ca bioxid de sulf, amoniac, oxid de azot, metan, vapori de acizi i particule fine de praf organic mineral sau
microorganisme.
+omponenii fici i variabili )exceptand vaporii de ap* formeaz aerul uscat9 In cazul in care se iau in considerare i vaporii de ap, rezult aerul umed9
+omponentele aerului pot avea, in anumite condiii, efecte pozitive. 'stfel, ozonul a!ut la dezinfectarea i reimprosptarea aerului din depozit, bioxidul de
carbon, intr"o anumit proporie, inhib dezvoltarea microorganismelor, iar bioxidul de sulf combate mucegaiul.
)adiaiile
0azele solare, in special cele din domeniul ultraviolet, produc mrfurilor modificri de ordin fizic, chimic. Ele modific indeosebi structura i caracteristicile
fizico"mecanice ale produselor.
In ma!oritatea cazurilor, radiaiile luminoase exercit o influen negativ asupra mrfurilor depozitate.
8a produsele cosmetice, medicamentoase, lumina are rol catalizator al unor reacii chimice, contribuind totodat la dezvoltarea unei clduri suplimentare ce
duneaz substanelor active din aceste produse.
8a mrfurile ce cuprind in compoziie substane macromoleculare )piele, cauciuc, textile, materiale plastice* sub aciunea luminii se declaneaz fenomenul
de imbtranire, exteriorizat prin decolorri sau inglbeniri. 8a produsele din piele, grsimile coninute ii modific consistena, fluidificandu"se i migrand la
suprafa sub form de pete.
8umina declaneaz de regul dou tipuri de reacii fotochimice$ fotoliza i fotooxidarea, aceasta din urm avand nevoie de un timp mai indelungat de
acionare a luminii.
'ciunea con!ugat a radiaiilor luminoase cu cea a factorilor prezentai anterior )in special umiditate, temperatur* conduce la degradri i mai intense.
Intensitatea radiaiilor solare !oac, de asemenea, un rol important, contribuind la aportul de cldur din exterior in interiorul spaiilor de depozitare.
4actorii biologici
#rodusele alimentare, textilele, blnurile, produsele din lemn constituie medii prielnice dezvoltrii agenilor biologici, in special a microorgansimelor i
insectelor.
In condiii favorabile de temperatur i umiditate, microorgansimele se dezvolt rapid, producand complexe enzimatice ce atac produsele. -intre degradrile
provocate de agenii biologici, cele mai importante sunt cele care conduc la diminuarea sau chiar la pierderea total a rezistenei mecanice a produselor.
#rezena ciupercilor afecteaz estetica produselor prin aspect dezagreabil i prin miros specific, neplcut, dezvoltat de mucegaiuri.
-ezvoltarea mucegaiurilor este favorizat de aerul care stagneaz intr"un spaiu de depozitare, de lipsa de ventilaie. emperatura optim pentru dezvoltarea
ma!oritii mucegaiurilor este de 46.......E6O+. Doarte
muli spori rezist ins i la 6O+ sau chiar la temperaturi excesiv de ridicate
(ucegaiurile de pe produse pot avea i efecte secundare prin dega!area unor acizi sau a altor substane ionice, care, la randul lor, atac produsele provocand
procese de imbtranire sau, de exemplu, la sticl, pierderea transparenei. Insectele xilofage )cariile* distrug produsele lemnoase, iar moliile " textilele )in
special cele din lan, mtase* i blnurile. 0oztoarele, la randul lor, constituie un pericol pentru integritatea ambala!elor, a produselor cat i pentru igiena lor.
In depozite, combaterea agenilor biologici se realizeaz prin mi!loace fizice, chimice )de exemplu$ utilizarea de fungicide i de bioxid de sulf pentru
combaterea mucegaiurilor, aburirea, hituirea produselor din lemn*, biologice sau prin iradiere )radiaii gama in doze de 466"E66 Lrad distrug sau previn
mucegaiurile de pe fructe*.
-li factori care influeneaz pstrarea produselor sunt$
: igiena din spaiile de depozitare9 -ac spaiile de depozitare nu sunt inute intr"o perfect stare de curenie, ele permit dezvoltarea duntorilor,
ciupercilor. Este foarte adevrat c produsele se pot contamina i in timpul sortrii, ambalrii, manevrrii, dar pe timpul depozitrii, in condiii improprii,
aceast contaminare ia proporii&
: existena mirosurilor strine in depozite nu este permis. (irosurile se elimin prin ventilare sau prin utilizarea crbunelui absorbant. Eventualele
substane volatile aflate intr"un spaiu de depozitare se pot inltura i prin 2splareaC aerului, procedeu ce conduce la creterea umiditii relative&
: $ecintatea produselor9 In timpul pstrrii trebuie respectat intocmai vecintatea admis a produselor. In caz contrar, insuirile produselor, indeosebi cele
organoleptice, au de suferit.
1( ,rincipalele modificri calitati$e ale mrfurilor in timpul pstrrii #i depozitrii
In timpul pstrrii i depozitrii, mrfurile pot suferi modificri sub influena factorilor fizici, chimici, biochimici.
Modificri fizice
Ae datoreaz in special aciunii factorilor mecanici, precum i variaiei temperaturii i umiditii din spaiile de pstrare, depozitare.
8ilatarea9 Aub influena temperaturii lichidele imbuteliate in recipiente de sticl se dilat, iar presiunea crescut acionand asupra pereilor recipientului
provoac spargerea acestuia. +u cat coeficientul de dilatare termic al sticlei este mai mare, spargerile la temperaturi ridicate sunt mai frecvente. +hiar i
temperaturile sczute conduc la spargerea recipientelor de sticl. #rin inghearea lichidelor, volumul acestora crete, iar presiunea rezultat provoac
spargerea. 8a conserve, sub influena cldurii ridicate, coninutul se inclzete, pot aprea modificri de ordin chimic cu repercusiuni vizibile de ordin fizic "
deformarea recipientelor din tabl.
5opirea datorit temperaturilor ridicate se intalnete in cazul produselor care au punctul de topire cuprins intre 46....96O+ sau care au in compoziie
componeni ce se topesc intre aceste temperaturi. 'ceast schimbare de faz se evideniaz prin aspectul necorespunztor al produselor )lipirea bomboanelor*
sau degradarea lor total )transpirarea grsimii la mezeluri, difuzarea grsimii prin ambala!e la unt, ciocolat etc*.
0epararea emulsiilor este un alt fenomen fizic nedorit. Emulsiile sunt in general instabile, separandu"se la temperaturi intre 49....E9O+, precum i la
temperaturi sczute, sub GO+ )exemplu$ creme cosmetice*.
#rodusele pe baz de iod sau naftalin conin componeni cu mare presiune a vaporilor. Aub influena temperaturii aceste produse trec, datorit sublimrii, din
stare solid direct in stare gazoas. =aporii gazoi formai, a!ungand in zone rcite trec direct in stare solid.
Modificri chimice
(odificrile chimice apar in procesul depozitrii i pstrrii mrfurilor ca urmare a aciunii unor factori singulari sau con!ugai ca temperatura, a unor
catalizatori sau a unei energii de activare. Ele se manifest prin apariia in produse a unor componeni, a unor substane cu proprieti complet diferite de
produsele de baz.
5emperatura inalt declaneaz procese chimice rapide. 8a creterea temperaturii cu cea. 16O+ s"a constatat dublarea sau chiar triplarea vitezei de
desfurare a reaciilor chimice. 'stfel, in cazul in care temperatura crete cu un singur grad, viteza de reacie crete cu 16H. #entru multe produse depozitate
chiar i creteri mici ale temperaturii atrag dup sine micorarea durabilitii acestora. Aub aciunea radiaiilor luminoase se declaneaz reacii fotochimice ce
conduc la distrugerea unor elemente valoroase din produse. Efectele reaciilor fotochimice depind de intensitatea radiaiilor, precum i de timpul de iluminare.
+ele mai frecvente distrugeri constau in scderea coninutului sau chiar reducerea total a vitaminelor, in rancezirea grsimilor, decolorarea, imbtranirea
produselor.
0eaciile fotochimice se manifest sub form de fotoliz i fotooxidare.
4otoliz este o descompunere fotochimic produs de aciunea radiaiilor din spectrul vizibil sau ultraviolet. In procesul fotolitic viteza de reacie este mare.
Apre deosebire de fotoliz, fotooxidarea se desfoar intr"un timp mai indelungat pentru c, in reaciile de tip fotooxidant energia radiaiilor nefiind
suficient pentru modificri chimice, se completeaz cu energia rezultat din procesele de oxidare extern.
Exist o serie de degradri, printre care coroziunea6 la care temperatura i radiaiile secondeaz aciunea altor factori )gaze uscate* in declanarea i mrirea
proporiilor distrugerilor pe care le cauzeaz.
Modificri biochimice
Aunt o consecin a aciunii microorganismelor sau a atacului duntorilor.
-untorii atac cu predilecie produsele textile, blnurile, produsele lemnoase, aciunea lor prezentand o anumit specificitate )molii pentru blnuri, textile
de lan, cariile pentru lemn etc.*. -untorii pot provoca pierderi apreciabile i produselor alimentare atat prin distrugerea lor )de ctre roztoare, molia
graului, fainii*, cat i, mai ales, prin contaminarea acestora )de!eciile roztoarelor, infestarea unor produse sub form de boabe$ fasole, linte, orez etc.*.
(icroorganismele, la randul lor, produc pagube insemnate prin transformri microbiene$ fermentaii, putrefacii, mucegiri.
:
4ermentaia este fenomenul biochimic cuprinzand transformarea substanelor organice sub influena catalitic a enzimelor in substane care au, in general, o
structur simpl.
-up natura microorgansimelor care o declaneaz, fermentaia poate fi$ aerob i anaerob )exemple de fermentaie aerob$ fermentaia acetic, citric,
oxalic, iar de fermentaie anaerob$ alcoolic, lactic*.
-up natura substratului pe care acioneaz, se intalnete fermentaia zaharurilor, a celulozei, a proteinelor.
-up produii principali rezultai in urma fermentaiei, se deosebete$ fermentaia alcoolic, acetic, lactic etc.
-up agentul de fermentaie$ fermentaie hidrolitic oxidativ )de exemplu$ fermentaia acetono"butilic, citric, lactic aprute ca urmare a transformrilor
oxidative ale zaharurilor*.
In afara fermentaiilor, microorgansimele pot provoca putrefacii. ,utrefacia este un fenomen fizico"chimic de dezagregare a unor substane organice de
origine animal sau vegetal, cauzat de bacteriile de putrefacie. #rin descompunerea de ctre asemenea bacterii a proteinelor din produse se produc procese
de hidroliz, dezaminificare, de oxido"reducere, de scindare a grupei carboxilice.
#rodusele alimentare alterate prin putrefacie au miros respingtor i sunt toxice.
8a carne i produse din carne, poate exista o putrefacie superficial sau acid )incingerea crnii*, putrefacie de adancime )putrefacie verde, cu producere de
hidrogen sulfurat i amoniac, cand carnea este inut la o temperatur ridicat, mai mare de E6O+* i putrefacie hidrolitic " o hidroliz profund a proteinelor
datorit bacteriilor proteolitice, care acioneaz la temperatur sczut provocand la suprafaa crnii apariia unor mici granulaii de culoare alb )cristale de
tirozin*.
8a mezeluri, alterarea se manifest sub forma inverzirii )superficial, pe mi!locul seciunii, sub form de inel in interiorul produsului etc.*.
8a pete, alterarea este in strans dependen de temperatura i de umiditatea din spaiul de depozitare. 8a 6,9O+ petele se poate pstra timp de Q"16 zile. +el
neviscerat se altereaz mai repede decat cel viscerat.
1ule intrate in putrefacie prezint un coninut tulbure, opac sau colorat in rou, verde sau negru. Aparte, au mai mult sau mai puin miros de putrefacie.
1 alt modificare biochimic a produselor o constituie mucegirea6 care se manifest atat la produsele alimentare, cat i la cele industriale.
+oloniile de mucegaiuri care se dezvolt la suprafaa i in interiorul produselor, pe lang dezvoltarea unui miros specific, produc i diverse coloraii$ alb,
glbuie, verzuie, brun, neagr )exemplu$ mucegirea untului " intalnit des la untul fabricat din smantan fermentat*. 8a Q6"Q9H umiditate relativ i la
"11O+, dezvoltarea mucegaiurilor untului inceteaz. (ucegirea painii i a produselor de panificaie, pe lang scderea masei acestor produse, ca urmare a
distrugerii amidonului, le face i improprii consumului )culoarea mucegaiului painii este verde, cenuie, dar pot aprea i pete roii*. (ucegirea finii ca
urmare a depozitrii improprii a sacilor )umiditate ridicat* determin o aciditate ridicat a acesteia datorit hidrolizei grsimilor i formrii de acizi organici
de ctre miceliul mucegaiului. Ea determin pierderea atat a insuirilor fizice ale acesteia, cat i a celor de panificaie.
<ranzeturile se mucegiesc de regul sub coa!, mai ales cand aceasta este crpat la suprafa. #entru unele branzeturi, mucegaiul nu este un defect )branza
cu past albastr, 0oRuefort, la care mucegaiul este utilizat la maturare, la fel +amembert*.
8a ou mucegaiurile ptrund prin porii co!ii i formeaz colonii intre coa! i membran, determinand pete de culoare neagr.
8a inclmintea din piele, mucegaiul produce pete de culoare alb"cenuie. +heresteaua i produsele din lemn, in condiii de pstrare improprii, )umezeal* se
acoper cu un strat fin de mucegai sub form de pete rotunde sau straturi negricioase. 8a fel se pot mucegai i produsele apr etate.
lte modificri
$espiraia este un proces propriu organismelor vii i se manifest la pstrarea cerealelor, legumelor i fructelor proaspete. #rocesul de respiraie este un
proces de oxido"reducere in care reaciile care au loc sunt catalizate de un mare numr de enzime. Ea poate fi aerob sau anaeob i este stimulat de
enzimele oxido"reductoare i intensificat de temperatur i umiditate. In cazul micorrii coninutului de oxigen din aer, respiraia se intensific, reducandu"
se respiraia aerob i declanandu"se cea anaerob, in urma creia incep s se acumuleze alcoolul etilic, aldehida acetic i ali produi de oxidare
incomplet, cu aciune nociv asupra protoplasmei celulare.
.ncolirea este un proces fiziologic care implic transformri provocate de un complex enzimatic. Intensitatea acestui proces sporete o dat cu creterea
temperaturii i umiditii relative a aerului, cand se constat creterea mugurilor tuberculilor de cartofi, a bulbilor de ceap, usturoi, precum i a cerealelor. 8a
rdcinoase se observ creterea frunzelor pe seama substanelor de rezerv.
Maturarea este un proces biochimic complex care se manifest in unele produse vegetale dup recoltare, precum i la alte produse prelucrate )branzeturi,
salamuri crude, tutun etc.* la care se amelioreaz insuirile organoleptice, in special gustul i aroma. 8a temperaturi !oase, maturarea legumelor, fructelor are
loc intr"o perioad de timp mai indelungat, fapt care atrage dup sine meninerea triei pulpei, schimbarea in timp a culorii i meninerea valorii lor nutritive.
+a rezultat final se intarzie apariia imbtranirii biologice.
-utoliza reprezint descompunerea celulelor moarte sub aciunea enzimelor litice )proteaze* coninute in ele. Ae manifest la carne, pete i intr"o anumit
msur la branzeturi. Ea este accelerat in prezena bioxidului de carbon i inhibat in prezena oxigenului. +a urmare a autolizei produsele respective ii
modific gustul i consistena.
1* 5ransportul mrfurilor:surs potenial de litigii generatoare de expertize merceologice
-eterminarea calitii loturilor de produse degradate in urma efecturii unui transport al acestora constituie adesea obiectivul central al unei expertize
merceologice. 'semenea expertize pot fi solicitate fie de ctre instanele !udectoreti, fie de ctre unele uniti economice )firme de comer exterior, societi
de asigurri* atat in interes propriu, cat i in calitatea lor de mandatari ai altor organizaii economice.
1biectul expertizei se comunic intotdeauna in scris i se poate referi la starea cantitativ"calitativ a unei incrcturi formate dintr"o singur categorie de
produse sau din mai multe categorii de produse, avariate parial sau integral in timpul transportului. 1biectul iniial al expertizei poate fi ins extins dac
beneficiarul constat ulterior existena i a altor produse degradate.
Este cunoscut c, prin intermediul contractului de transport, cruul se oblig s transporte marfa incredinat de expeditor la locul de destinaie i s o
predea delegatului anume desemnat, in stare corespunztoare.
#otrivit prevederilor legale, cruul poart rspunderea, in perioada transportului, pentru lipsurile sau deteriorarea calitativ a mrfurilor, dac acestea ii sunt
imputabile.
0spunderea organizaiilor de transport pentru asigurarea integritii mrfurilor transportate se nate in momentul in care expeditorul a predat marfa in
vederea transportului i a achitat taxele aferente acestuia, iar unitatea de transport a preluat marfa i a predat expeditorului chitana sau duplicatul scrisorii de
trsur sau al conosamentului. 0spunderea unitii de transport se stinge in momentul predrii incrcturii ctre destinatar sau altei organizaii de transport
)dac este necesar continuarea transportului*.
-ac la predarea mrfii ctre destinatar se constat lipsuri cantitative sau calitative care ar fi putut fi generate de condiii improprii de transport, organizaia de
transport este obligat s cerceteze impre!urrile in care au aprut lipsurile, in vederea intocmirii documentelor de constatare.
-ocumentele de constatare, care reprezint baza legal pentru anga!area rspunderii materiale, se intocmesc in urmtoarele impre!urri$
" cand exist neconcordane intre cantitatea real i cea prevzut in documentele de livrare&
" dac se constat c marfa este avariat parial sau total.
In documentele de constatare este necesar a se meniona, printre altele elemente, urmtoarele$
" dac transportul a fost insoit de un delegat al expeditorului&
" dac, potrivit actelor normative sau acordului intre pri, marfa a fost preluat de la expeditor fr a se verifica greutatea )cazul mi!loacelor de transport a
cror capacitate a fost folosit integral de ctre un anume expeditor*.
In cazul constatrii degradrilor sau pierderilor in timpul transportului, se recurge la spri!inul experilor pentru stabilirea naturii cauzelor i a gradului fiecrei
pierderi sau pagube. In funcie de partea care solicit efectuarea expertizei, in practic se pot intalni urmtoarele situaii$
" solicitarea expertizei se face de ctre proprietarii sau asigurtorii incrcturii&
" expertiza este solicitat de societatea de transport, in interes general sau pentru evaluarea incrcturii pre!udiciate dintr"un anumit mi!loc de transport&
" solicitarea provine din partea beneficiarilor sau custozilor incrcturii.
(odul de efectuare a expertizelor de ctre experii desemnai la iniiativa organizaiilor de transport, intreprinderilor de asigurri sau a destinatarilor, in
principiu nu se deosebete sub raport metodologic de modul de efectuare a altor tipuri de expertize.
#entru a putea soluiona in mod corespunztor misiunea incredinat, expertului ii revine sarcina de a reconstitui condiiile reale in care a circulat lotul de
marf pan in momentul semnalrii degradrii sau vicierii. In acest scop, pe baza documentelor din dosarul litigiului, a datelor ce le pot furniza expeditorul i
destinatarul, precum i pe baza utilizrii corespunztoare a altor instrumente de documentare, expertul poate aproxima cauzele, impre!urrile i proporia
degradrii.rebuie s se reconstituie cu exactitate traseul, caracteristicile spaiilor mobile de depozitare in care s"a aflat produsul pe intregul traseu, precum i
influenele factorilor externi i ale mediului incon!urtor pentru fiecare segment al traseului.#entru a elabora modelul exact al traseului parcurs de mrfuri,
expertul trebuie s foloseasc datele furnizate de cru privind specificul i deplasarea mi!locului de transport, condiiile meteo"climatice pentru fiecare
segment al traseului parcurs de mi!locul de transport, precum i datele beneficiarului privind modul de depozitare i pstrare ale lotului de marf. In acest fel,
expertul poate reconstitui aproape fidel condiiile reale cu care a fost confruntat lotul de produse in timpul transportului i poate meniona cauzele care au
generat degradarea, respectiv impre!urrile in care aceasta a aprut. Expertizele care au drept subiect starea cantitativ"calitativ a mrfurilor degradate in
timpul transportului au un grad de dificultate mult mai mare decat alte tipuri de expertize, solicitand experilor cunoaterea amnunit nu numai a mrfurilor
)in principal, sub aspectul principalelor proprieti labile i al proceselor ce pot avea loc in mrfuri in timpul transportului*, ci i a cerinelor privind
materialele i sistemele de ambalare, sistemele de marcare, modalitile de incrcare i fixare ale mrfurilor in mi!loacele de transport, particularitile
transportului in funcie de mi!loacele utilizate, normele de prevenire a incendiilor etc.
2+ 4actorii care influeneaz stabilitatea loturilor de mrfuri in timpul transportului
"rincipalele proprieti labile ale produselor
#e parcursul circuitului tehnico"economic calitatea loturilor de produse se modific neintrerupt chiar in condiiile respectrii regimului optim de pstrare i
depozitare, ca urmare a aciunii factorilor interni i externi asupra produselor.
#rincipalele proprieti ale mrfurilor a cror evoluie in timpul transportului are consecine asupra cantitii i nivelului calitativ sunt$ masa, proprietile de
sorbie, culoarea, starea suprafeei, forma i caracteristicile dimensionale etc.
Masa produselor este o caracteristic ce se urmrete adeseori pe circuitul productor"consumator, intrucat la numeroase produse ea se modific, generand o
serie de efecte economice. In timpul transportului, masa unor produse poate suferi modificri ca urmare a pierderilor prin cedarea unei pri a umiditii
coninute de acestea sau a pierderilor prin fragmentare i pulverizare prin spaiile neetane ale mi!locului de transport. 1 alt direcie de modificare a masei
unor produse este creterea acesteia, cauzat in principal de umiditatea atmosferic.
,roprietile de sorbie sunt condiionate de natura i de structura fizic ale substanelor care alctuiesc produsele. Ele cuprind proprieti care caracterizeaz
aptitudinea a numeroase produse de a primi sau a ceda vapori de ap i gaze.
=actorii care influeneaz calitatea produselor in timpul transportului
#strarea temporar a produselor in mi!loacele de transport trebuie astfel fcut incat s se previn alterarea, degradarea, contaminarea chimic sau
microbiologic, impurificarea cu praf sau vapori ai substanelor chimice.
0cderea temperaturii sub limita normal provoac inghearea produselor, precipitarea, modificarea solubilitii i vascozitii, in timp ce creterea
temperaturii provoac dilatarea, creterea presiunii in recipiente, urmat uneori de distrugerea acestora.
(odificrile calitative ale produselor cauzate de variaia umiditii relative a aerului din mediul incon!urtor sau a coninutului de ap sunt multiple. 'stfel,
creterea umiditii relative atmosferice determin aglomerarea substanelor chimice, a cimentului sau a altor produse higroscopice. /cderea umiditii sub
limita admis creeaz condiii pentru degradarea produselor prin desorbie.
-mbalarea mrfurilor prezint un grad ridicat de interes atat pentru expeditor, cat i pentru cru, sub aspectul asigurrii proteciei mrfurilor. #entru a fi
corespunztor naturii unui produs, ambala!ul trebuie s asigure protecia acestuia, iar prin caracteristicile sale tehnice s faciliteze operaiunile de manipulare,
transport i stocare. -e aceea, atunci cand se constat degradarea, este necesar a se examina atent starea ambala!ului exterior, precum i natura ambala!ului
interior& se menioneaz totui c nu intotdeauna o stare corespunztoare a ambala!ului exterior indic o stare corespunztoare a produsului ambalat, intrucat
sunt cazuri cand ambala!ele, czand de la inlimi mari, nu sufer degradri observabile, ins produsele din interior pot fi compromise.
Examinarea atent a ambala!ului poate oferi informaii privind posibilitatea ca insui ambala!ul s fie cauza sau s fi contribuit la pierderi sau degradri. 'a
de exemplu, unele materiale pentru ambala!e elimin apa, care prin condensare pe produse favorizeaz mucegirea i putrezirea produselor. Dructele i alte
mrfuri perisabile pot fi uneori deteriorate de ctre containerele defecte, prin erodarea co!ii de ctre suprafaa scandurilor prost geluite.#entru unele mrfuri
care se ambaleaz in butoaie de lemn, pierderile pot fi cauzate de modul de confecionare al butoaielor, dac nu se respect cerina de a se asigura o contracie
radial mai mic decat circumferina. 'baterile de la acest sistem de construcie au drept consecin o contracie considerabil, care favorizeaz scurgerea
produselor i chiar dezmembrarea butoaielor, provocand prbuirea stivei. Atarea ambala!elor furnizeaz adeseori informaii privind condiiile in care au fost
transportate mrfurile. -ac acestea au fost transportate in condiii insalubre, ambala!ul va fi murdrit, ptat, zgariat sau rupt.
-mplasarea produselor in mi;locul de transport trebuie s asigure folosirea integral a capacitii acestuia, cat i meninerea integritii cantitative i
calitative a mrfurilor.
#rincipalele criterii care vizeaz asigurarea integritii mrfurilor, de care se ine seama in amplasarea acestora in mi!loacele de transport sunt$
" criteriul merceologic privind vecintatea produselor. #otrivit acestui criteriu, mrfurile care rein cu uurin mirosuri )fin, biscuii, amidon, zahr,
branzeturi etc.* nu vor fi pstrate in vecintatea celor care cedeaz mirosuri )produse petroliere, piei srate, ceap etc.*. Exist unele mrfuri care primesc
mirosuri strine i cedeaz uor mirosul propriu )spun, tutun, ceai, condimente*, dup cum mrfurile higroscopice )ciment, sare, gips* nu vor fi aezate in
vecintatea celor care, in anumite condiii, cedeaz cu uurin apa )lana, canepa, iuta etc.*&
" alegerea unor spaii sau zone de amplasare adecvat - mrfurile cu punct de topire sczut )unt, ciocolat* nu vor fi aezate in vecintatea surselor de
cldur )sala mainilor la nave*&
" rezistena ambalajelor i a mrfurilor, precum i natura acestora. Auprastivuirea mrfurilor ambalate in saci sau cutii de carton poate cauza ruperea sau
deformarea ambala!elor, dezechilibrarea i distrugerea stivei, mrfurile suferind deformri, fragmentri, aglomerri sau amestecri.
'stfel, sacii se stivuiesc in trei moduri$
%sac pe sac, cand marfa necesit o ventilaie energic&
%pe !umtate de sac, dac marfa necesit o ventilaie deosebit&
%in sistem esut, care confer o mare stabilitate stivei.
<utoaiele se stivuiesc intotdeauna cu vrana in sus, iar cele al cror coninut lichid ar putea avaria prin scurgere mrfurile din vecintate vor fi stivuite in
randurile inferioare. Ativuirea butoaielor se face atat pe orientarea vertical, cat i orizontal a acestora, pentru mrirea stabilitii in timpul transportului
recomandandu"se fixarea cu material lemnos, care impiedic deplasarea butoaielor.
"zile pot fi stivuite in trei moduri$
, stivuire vertical " cu distana de G"9 cm intre randurile de lzi&
P
, stivuire transversal " primul rand se aeaz in lungul mi!locului de transport, al doilea pe latul acestuia&
stivuirea ah.
Mi;loacele de transport pot influena calitatea mrfurilor atat prin caracterul specific al solicitrilor, cat i prin condiiile meteo"climatice, altele decat cele
din depozit.
5ransporturile fero$iare sunt caracterizate printr"un cost relativ sczut i printr"o accentuat tendin de specializare, care se manifest prin construirea de
material rulant cu caracteristici adecvate specificului mrfurilor transportate )vagoane frigorifice, refrigerente, izotermice, cu ventilaie, cu perei i acoperiul
mobil etc.*. ransportul pe calea ferat supune mrfurile unor solicitri mecanice intense, la care se adaug aciunea factorilor climatici. Ele sunt eficiente in
cazul distanelor lungi pentru mrfuri in vrac sau ambalate.
5ransportul pe ap )fluvial, maritim* dureaz mai mult, pentru care motiv i mrfurile pot suferi modificri calitative mai numeroase. (ediul in care se
efectueaz transportul naval, multitudinea i complexitatea factorilor care influeneaz mediul acestei categorii de transport, gama larg a produselor care pot
fi transportate, precum i condiiile necesare pentru pstrarea acestor produse imprim particulariti deosebite, mai ales transportului maritim de produse. In
afara solicitrilor specifice diverselor modaliti de transport, care influeneaz nefavorabil. 0iscurile cu care se confrunt navele i incrcturile lor sunt
determinate de durata prelungit a voia!ului, iar cauzele riscurilor i consecinele acestora conduc in mod frecvent la litigii legate de avarii sau degradri ale
produselor transportate. (rfurile transportate pe ap sunt supuse unor solicitri intense, ca i aciunii factorilor climatici. raversarea unor zone geografice,
cu variaii climatice cauzate de modificri brute ale temperaturii, de condiiile atmosferice variabile sau de apa format prin transpiraie, constituie adesea
cauze ale avarierii mrfurilor.
#rin a$arie se inelege o stricciune, o deteriorare, o stare anormal a mrfii cauzat de o situaie nespecific, imprevizibil sau catastrofal. 'varia se poate
produce atat la mrfurile depozitate in spaii mobile )mi!loace de transport*, cat i in spaii fixe )depozite, antredepozite, silozuri etc.*. -intre tipurile de
transport " naval, feroviar, auto i aerian " frecvena cea mai mare a avariilor revine transportului naval mai ales celui maritim, datorit distanelor medii i
mari, timpului de transport i zonelor geografice strbtute.
Evenimentele maritime care pot provoca avarii sunt grupate in dou mari categorii$
%Evenimente maritime obiective$
> cicloane, uragane, furtuni i tsunami&
> euarea accidental a navei pe stanci sau limbi de nisip&
> coliziuni imprevizibile intre nave i intre nave i iceberguri&
> defeciuni ma!ore la motoare sau la instalaii frigorifice in timpul cursei&
> blocri ale porturilor sau ale unor canale navigabile, din motive de for ma!or&
> incendii etc.
%?Evenimente maritime subiective$
> incrcarea i amararea necorespunztoare a mrfurilor in cale i coridoare&
> manopere frauduloase legate de mascarea unor deficiene grave, in asigurarea strii calitative a mrfurilor in timpul transportului.
5ransporturile aeriene sunt indicate pentru transportul mrfurilor cu volum mic i valoare mare, pe distane medii sau lungi. +omparativ cu celelalte
modaliti de transport, transportul aerian presupune solicitri mecanice de mic intensitate )compresiuni, ocuri*. Aolicitrile specifice sunt reprezentate, in
cazul transportului aerian, de modificrile rapide de temperatur i umiditate, ca i de scderea presiunii atmosferice, proporional cu creterea inlimii de
zbor.In afara solicitrilor specifice diverselor modaliti de transport, care influeneaz nefavorabil starea calitativ a mrfurilor transportate, acestea pot suferi
degradri cauzate de operaiile de incrcare"descrcare a mi!loacelor de transport. In timpul acestor operaii, solicitrile mecanice i climatice ating valori
foarte ridicate, fiind in funcie de gradul de automatizare. 'a de exemplu, in cazul manipulrii manuale i semiautomate predomin solicitrile cauzate de
smucituri, apsri i impingeri, in timp ce la manipularea automat se intalnesc solicitri frecvente de balansare a mrfurilor, lovirea acestora intre ele sau de
pereii ambala!elor sau ai mi!loacelor de transport.
21 Categorii de mrfuri #i cerinele transportului acestora
In circuitul economic mondial se transport o gam larg de mrfuri. Batura acestora determin modul de desfurare a operaiunilor de incrcare"descrcare,
precum i de condiiile de transport.
Mrfurile lic1ide sunt transportate de mi!loace de transport specializate, din aceast categorie fcand parte$
1* #roduse petroliere$
a* produse negre$ iei, pcur, motorin&
b* produse albe$ benzin, petrol lampant, terebentin&
4* 7aze comprimate$ dioxid de carbon, hidrogen, azot, oxigen, metan&
E* /leiuri vegetale&
G* #roduse chimice lichide&
9* =inul.
Mrfurile uscate cuprind$
1* (rfuri generale )ambalate i neambalate*&
4* (rfuri solide in vrac$ minereuri, crbuni, ciment, fosfai, ingrminte&
E* (ateriale lemnoase$ lemn brut, cherestea, placa!e&
G* (rfuri perisabile " conservabile prin frig&
9* (rfuri speciale$ pot, baga!e, valori.
Incrcarea i descrcarea mrfurilor ambalate in saci vor fi executate, iar riscurile avariei prin manipulare mult diminuate, dac se vor folosi scule i
dispozitive adecvate$ palete, plase vegetale, chingi din panz i benzi transportoare, fiind interzis utilizarea carligelor metalice.
'ceste mrfuri sunt susceptibile de avariere prin inclzire, datorit aciunii microbiologice care produce inclzirea spontan. 1 asemenea inclzire poate fi
generat i de mrfurile periculoase.
Mrfurile generale sunt ambalate in saci, lzi, cutii etc. Ele se transport cu nave numite cargouri, care au magazii cu spaiu mare de incrcare, guri mari de
magazie i instalaii proprii de incrcare5descrcare.
In mod obinuit, in saci sunt transportate cereale, fin, cafea boabe, zahr, orez etc. Aacii in care sunt ambalate aceste mrfuri pot fi din iut, material plastic,
hartie. (rfurile ambalate in saci de material plastic comport o atenie deosebit in aran!area stivei.In timpul transportului, ocurile mecanice pot provoca
prbuirea stivelor prin alunecarea sacilor, cu afectarea coninutului acestora. In procesul de transport al mrfurilor ambalate in butoaie, o atenie sporit
trebuie acordat prilor cu rezisten sczut ale acestora. Aunt supuse unei atenii deosebite acele butoaie care sunt ptate, murdare, cu urme de mucegai sau
cu lips de coninut.
#rodusele ambalate in recipiente metalice, dac au fost corect tratate i ambalate, rezist un timp indelungat, dar exist i factori care dau natere la o rapid
deteriorare a produsului. 'cizii din unele legume sau fructe pot duce la apariia unor pori in recipientele metalice. In acelai timp, coroziunea este una dintre
cauzele apariiei porilor, ea putand aprea datorit contactului cu apa dulce sau srat. In unele cazuri, examinarea ambala!elor ruginite a demonstrat c, insui
adezivul folosit pentru lipirea etichetelor a coninut sau a absorbit umiditate, responsabil astfel de ruginirea i gurirea cutiilor. +heresteaua i rumeguul in
stare umed folosite pentru ambala!e au fost in multe cazuri factorul care a antrenat corodarea ambala!elor metalice cu produse. -efectele acestora sunt uneori
ascunse de etichete i bacteriile pot ptrunde in interior provocand deteriorarea produsului fr a exista semne evidente ale deprecierii. Expunerea cutiilor la
temperaturi excesiv de mici poate avea ca rezultat distrugerea coninutului cutiilor, plesnirea lipiturilor, transpirarea i ruginirea.#rodusele ambalate in cutii de
tabl sunt susceptibile de avarii cauzate de suprastivuire )deformarea cutiilor i scurgerea coninutului* i de temperaturi ridicate care produc fermentaia
coninutului, )conserve din unc i carne de porc*.
Mrfurile solide in $rac sunt minereurile de fier, fosfaii, crbunii, cerealele, cimentul, zahrul. #entru transportarea acestora au fost concepute i realizate
nave specializate precum mineraliere, carbonierele, cerealiere, nave pentru transportul zahrului i cele pentru transportul cimentului.
In timpul transportului cerealelor, incingerea acestora duce la alterarea i incolirea produselor. (asa de semine fiind rea conductoare de cldur, reine in
interiorul ei aproape intreaga cantitate de cldur care se dega! in procesul de respiraie. 'ceasta determin i intensific transpiraia seminelor, astfel c
umiditatea crete i mai mult. in aceste condiii este favorizat dezvoltarea microorganismelor, care devin factorul principal al procesului de incingere. #este o
anumit temperatur unele microorganisme dispar, dar apar altele, termofile, care determin putrezirea seminelor inclzite i mucegite anterior.
0iscul incingerii este mult diminuat in timpul transportului dac incrctura are un coninut normal de umezeal i dac au fost luate msuri pentru prevenirea
umezirii ei. -e asemenea, o marf cu un coninut mare de boabe verzi i de semine de buruieni este contraindicat transportului maritim.
In general, cerealele mucegiesc la depozitarea in condiii de umezeal. In ceea ce privete coninutul de umezeal, limita maxim de siguran pentru cereale
este de 19H in condiiile unei umiditi relative de P6"P9H. -ac umiditatea spaiului de depozitare depete aceast valoare, straturile exterioare ale
materialului in vrac sunt expuse umezirii i mucegirii. +ategoria mrfurilor perisabile cuprinde toate produsele alimentare, inclusiv unele medicamente care
pe durata transportului se altereaz dac nu au condiii speciale de depozitare i conservare.
+alitile nutritive i aspectul produselor alimentare sufer o serie de modificri in perioada de pstrare indelungat datorit agenilor biologici
)microorganisme*& biochimici )enzime endogene* i fizico"chimici )aer, lumin, temperatur*. 'ciunea modificatoare cea mai important o au
microorganismele, care produc in prima faz o diminuare a valorii nutritive i o inrutire a gustului i mirosului, dup care, in faza final, are loc alterarea
produselor.
'genii fizico"chimici, produc o nedorit schimbare a culorii, rancezirea grsimilor din alimente i in ma!oritatea cazurilor o deshidratare parial.
#strarea pe o perioad mai indelungat la temperaturi sczute in condiii de frig artificial )refrigerarea i congelarea* determin o reducere sau chiar o stopare
a aciunilor modificatoare expuse anterior.
-in categoria mrfurilor cu regim special de temperatur in timpul transportului fac parte fructele, legumele, oule, branzeturile etc.oate sortimentele de
produse agricole in stare proaspt sunt predispuse unei pierderi in greutate in timpul transportului. 'ceast pierdere se datoreaz parial respiraiei i
transpiraiei i are un caracter normal. (rimea pierderii este dependent de natura produsului, coninutul de ap, modul de ambalare i condiiile de
transport. #ierderile in greutate pot varia in funcie de durata transportului, temperatur i umiditatea mediului de depozitare, precum i de variaiile
atmosferice ale mediului. 8a aceast categorie de produse, deteriorrile sunt cauzate de rupere sau strivire, de aciunea unor duntori sau de putrezire i
mucegire.
Mrfurile periculoase sunt acele mrfuri care, prin natura lor, pot produce avarii celorlalte mrfuri transportate sau care pot periclita sntatea personalului.
in funcie de gradul lor de periculozitate, aceste mrfuri sunt incrcate, stivuite transportate i descrcate dup reguli speciale.
#otrivit conveniilor internaionale, mrfurile periculoase cuprind urmtoarele grupe$
%explozivi&
%gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune&
%lichide inflamabile&
%? solide inflamabile sau susceptibile aprinderii spontane&
%? substane oxidante&
%? substane otrvitoare&
%? substane radioactive&
%? substane corozive&
%? diferite substane periculoase&
%? chimicale periculoase in cantiti limitate.
22 5ipuri de degradri #i pierderi ale produselor sur$enite in timpul transportului
In cursul operaiilor de incrcare"descrcare i de transport, mai ales pe cale maritim, sub aciunea factorilor fizico"mecanici, chimici i atmosferici mrfurile
sunt expuse unor poteniale modificri cantitative i calitative, avand drept efect degradarea parial sau total a acestora.
-egradrile reprezint forme de denaturare a mrfurilor sub aciunea agenilor biologici, biochimici, factorilor fizici i chimici de mediu, aciune care
afecteaz stabilitatea mrfurilor. Ele se pot produce la nivelul materiilor prime, in timpul prbuirii acestora sau in timpul distribuiei fizice a produselor.
-intre factorii cu efecte transformatoare asupra produselor, cei exogeni sunt mai numeroi i au consecine mai grave. -in aceast categorie se menioneaz$
" umezeala, care poate proveni din apa dulce )apa potabil, transpiraia incrcturii sau navei* sau apa srat de mare&
" temperatura in afara limitelor normale&
" agenii atmosferici i fenomenele meteorologice, precipitaii, vanturi, uragane, descrcri electrice&
" aciunea insectelor i roztoarelor&
" mirosurile strine i insalubritatea zonelor de manipulare i depozitare a mrfurilor&
" incendiile&
" aciunea mecanic exercitat de diveri factori externi.
#rincipalele tipuri de avarii produse in timpul transportului maritim sunt$
> deteriorarea ambala!elor sau a containerelor cu pierderea parial sau total a mrfurilor&
> amestecarea in diferite proporii a mrfurilor expulzate din ambala!e in coridoarele sau magaziile navei&
> deteriorarea grav a coninutului ambala!elor prin amestecarea mrfurilor&
> transpiraia i higroscopicitatea mrfurilor&
> condens abundent in magazii prin diferene termice mari, neprevizibile sau greu previzibile, soldat cu umectarea sau mucegirea mrfurilor )de exemplu, la
cereale, leguminoase boabe, boabe de cafea sau cacao etc.*&
> avarierea mrfurilor alimentare cu ap de mare ptruns in corpul navei prin santine, chepenguri sau sprturi in corpul navei i care a afectat mrfurile
ambalate neetan )cafea, cacao, ceai, condimente etc.*&
> avarierea mrfurilor cu ap de mare utilizat la stingerea incendiilor&
> mirosurile nespecifice ale unor mrfuri alimentare datorate nerespectrii regulilor de vecintate admise, fa de alte mrfuri alimentare i nealimentare&
> degradri termice ale mrfurilor alimentare provocate de incendii sau autoaprindere.
In categoria avariilor, prin extensie, se includ i situaii anormale, nespecifice sau imprevizibile, ca de exemplu$ transpiraia navei, transpiraia incrcturii,
infestarea, mucegirea, ruginirea etc.
"revenirea avariilor in timpul transportului maritim este o indatorire strategic nu numai a cruului, ci, in egal msur, a exportatorului i importatorului,
pentru reducerea la minim a riscului. #rintre msurile curente de prevenire a producerii avariilor se menioneaz$
%? respectarea riguroas a compartimentrii, a vecintii admise, a stivuirii i amarrii mrfurilor&
%? supravegherea incrcrii i5sau descrcrii navei de ctre furnizor i respectiv, de ctre beneficiar, prin mandataii lor&
%? alegerea celor mai sigure nave, rute i perioade de transport&
Q
%?asigurarea ambalrii speciale pentru transportul in condiii severe, inclusiv tropicalizarea ambala!elor.
8a expertizarea avariilor in timpul transportului i depozitrii mrfurilor alimentare se urmrete$
@ elucidarea tipului i intinderii avariei&
@ identificarea cauzelor&
@ stabilirea circumstanelor i momentului avariei&
@ determinarea proporiei avariei&
@ stabilirea direciei sau cii de valorificare a mrfurilor avariate sau parial avariate.
23 Metodologia expertizei cantitati$:calitati$e a mrfurilor degradate in timpul transportului
In cazul expertizelor care au drept obiect stabilirea cauzelor care au generat degradarea total sau parial a loturilor de produse, precum i estimarea
pre!udiciului rezultat prin degradare, in atenia expertului va sta in principal derularea procesului de transport atat in privina duratei, cat i a condiiilor in
care el s"a desfurat. 'ceste elemente constituie surse ale primelor indicii cu rol edificator pentru expert. /lterior, verificarea concret, pe teren, a avariei
permite expertului s precizeze modul in care aceasta se manifest, proporia i cauzele degradrii i pe aceast baz se estimeaz pre!udiciul aprut.
#rocedura de desfurare a expertizei se bazeaz pe studiul atent al documentelor de transport, precum i pe evidenele beneficiarului mrfurilor care fac
obiectul expertizei. Informaiile furnizate de reprezentanii cruului contribuie, de asemenea, la formarea unei imagini de ansamblu privind condiiile in
care s"a desfurat transportul. +ontinuand procedura de expertizare, experii trebuie s examineze cu atenie starea mi!loacelor de transport, gradul de
curenie al acestora, condiiile de temperatur i de ventilaie din timpul transportului. Expertul trebuie s asiste la descrcarea mi!locului de transport,
surprinzand aspectele edificatoare privind modul de stivuire, de amplasare a produselor in mi!locul de transport, starea cantitativ a produselor avariate. -e
mare utilitate, prin rolul lor probator, sunt imaginile fotografice realizate cu acest prile!.
Experii trebuie s examineze la faa locului fie intregul lot de produse, fie numai o fraciune a acestuia. #rin separarea produselor avariate, expertul are
posibilitatea de a stabili proporia in care exist produse degradate.
In cazul transporturilor maritime, la apariia de produse grav avariate, verificarea intregului lot este neeconomicoas, iar, uneori, imposibil. In asemenea
situaii, se recomand a se efectua examinarea procentual a unor eantioane reprezentative pentru incrctura cercetat. -ac stabilirea unui grad mediu de
degradare la nivelul eantionului nu constituie un rezultat !ust, se recomand a se proceda la separarea produselor din eantioane pe categorii de depreciere i
apoi, s se calculeze media ponderat a degradrii produselor din eantion. 'ceast modalitate d posibilitatea unei estimri corecte a degradrii totale prin
examinarea parial a loturilor, ins expertul trebuie s fac dovada c procedand astfel, a avut in vedere interesul tuturor prilor implicate )expeditor, cru,
destinatar, eventual societatea de asigurare*.
0aportul de expertiz trebuie s conin date i informaii care s releve existena real a degradrii produselor ca urmare a procesului de transport, cauzele i
natura acestora. 'varia trebuie descris prin indicarea efectelor inregistrate direct de produse$ impurificare, diluare, topire, mucegire, putrezire etc.
#entru susinerea opiniei expertului privind cauzele degradrii, in raport se consemneaz dac absena materialelor de protecie )prelate, folii de polietilen
etc.* sau a materialelor de separare a loturilor de produse )cartoane, scanduri* au putut provoca in mod direct avaria.
Expertul va face, de asemenea, referiri la modul de stivuire a produselor )precizand dac au fost respectate indicaiile de stivuire*, la modul de funcionare a
instalaiilor de asigurare a condiiilor optime de pstrare in timpul transportului etc.
1 atenie deosebit trebuie s se acorde examinrii ambala!elor, a cror stare trebuie descris in mod amnunit in raportul de expertiz. -e asemenea, se va
descrie detaliat modul de prezentare a mrfii i defectele acesteia. (rfurile cu defecte vor fi individualizate prin indicarea seriilor de fabricaie i a
ambala!elor din care provin. Ae va preciza dac ambala!ul a putut asigura integritatea produsului pe timpul transportului, in care caz se poate considera c
degradarea a fost cauzat de ali factori.
'variile mrfurilor se descriu in mod deosebit indicandu"se$
" caracterul i gradul avariei )pete, fisuri etc.*&
" locul avariei pe produs )respectiv distana fa de elementele de reper*&
" mrimea defectelor, stabilit prin msurare.
24 xpertize in domeniul stabilirii pierderilor cantitati$e
#rocedura de expertizare trebuie s inceap cu consultarea, de ctre expert, a documentelor de livrare a loturilor de produse incriminate, documente intocmite
de ctre furnizor, precum i cu cercetarea contractului de furnizare de produse, din care se obin informaii referitoare la structura sortimental, tipul de
ambala!e, modalitatea de ambalare etc.
'ceste documente de regul, se gsesc in posesia beneficiarului de produse, iar, in cazul in care lipsesc, expertul nu va putea efectua expertiza.
1 atenie deosebit trebuie acordat mrfurilor provenite din import i care sunt insoite de documente de livrare in limbi strine. Ae recomand ca aceste
documente s fie traduse oficial pentru a se evita eventualele confuzii, ipoteze greite. -e multe ori, cantitatea mrfurilor provenite din import este inscris in
documente cu unitile de msur caracteristice rii respective. +a atare, in raportul de expertiz ce"l va intocmi ulterior, expertul va exprima cantitatea
respectiv atat in unitile cuprinse in documentele de livrare, cat i in unitile A.I., in care le"a convertit.
-ac documentele insoitoare lotului conin tersturi, modificri, sau adugiri, expertul va meniona in raport aceste aspecte, evideniind procedeul prin care
s"a fcut corectura i dac aceasta este sau nu urmat de semntura sau de tampila celui care a efectuat"o. -e asemenea, dac apar cifre neclare,
indescifrabile, se vor meniona aceste situaii in raport.
8a aplicarea tehnicilor de determinare a cantitii, expertul trebuie s foloseasc acele metode prevzute in standarde sau norme in cazul mrfurilor indigene
sau prevzute in contractele de import.
+a tehnic, se poate utiliza verificarea cantitativ 166H )a intregului lot* sau verificarea prin eantionare, extinzandu"se apoi rezultatele obinute la nivelul
intregului lot. 1bligatoriu, eantioanele vor fi strict inscrise prescripiilor din documentele mai sus amintite.
0ub nici un moti$ nu se admite diminuarea cantitilor propuse a se $erifica6 dar metodologia de verificare accept utilizarea de cantiti mai mari decat
cele prescrise tiindu"se c, rezultatele verificrii la nivelul lotului vor fi cu atat mai puin eronate cu cat cantitile sunt mai mari.
-ac in urma verificrii prin eantionare se inregistreaz diferene mari cantitative fa de cantitile inscrise in documentele de livrare, obligatoriu se va mri
cantitatea sau numrul de produse ce se supun verificrii.
+a metod a verificrii cantitii se practic cea a stabilirii masei nete a unei uniti de ambala!, mas ce se inmulete apoi cu numrul total al produselor
ambalate.
-ac ambala!ele unor produse prezint semne de deteriorare, ele vor fi verificate in totalitate i menionate distinct in raportul de expertiz.
In expertizele privitoare la evaluarea cantitativ a loturilor de produse, o mare atenie se acord integritii ambala!elor, acestea putand fi, de cele mai multe
ori, cauza lipsurilor cantitative. Expertul nu va utiliza in raportul de expertiz aprecieri generale c 2produsul a fost gsit cu ambala!ul intact3, ci va descrie
tipul de ambala!, dimensiunile, materialul de confecionare, materialele pentru calare, starea ambala!ului.
#ot exista cazuri in care, cantitile s nu fie stabilite in mod real, ci numai pe baza marca!elor de pe ambala!e. 'semenea procedee nu sunt admise, deoarece
marca!ul poate s nu corespund cu cantitatea de produse ambalate intr"o unitate de ambala!. +and se intalnesc asemenea situaii, expertul va indica in
raportul de expertiz, cantitatea inscris in documentul de livrare, cantitatea stabilit conform marca!elor pe ambala!, precum i cantitatea efectiv constatat de
el. 8ipsurile cantitative se vor exprima atat prin raportarea lor la cantitile inscrise in documentele de livrare, cat i la marca!ul de pe ambala!e.-ac loturile
de produse furnizate sunt alctuite din articole difereniate ca model, mrime sau alte elemente, expertul menioneaz lipsurile in mod distinct, pe articole,
modele sau mrimi. Eventualele lipsuri cantitative constatate pot avea drept cauz lovirile, spargerile. in aceste cazuri, expertul va meniona in raport, in afara
strii ambala!elor de transport i starea ambala!ului colectiv sau a ambala!ului de prezentare, modul de ambalare a produselor in ambala!ul colectiv, apreciind
msura in care ambala!ul utilizat a putut sau nu s asigure integritatea produselor in timpul manipulrii, al transportului. #entru produsele ambalate in
ambala!ele colective, in raportul de expertizare vor indica distinct, pentru fiecare ambala!, cantitile lips i nu numai per total. 'ceast modalitate de
exprimare permite stabilirea ambalatorilor negli!eni sau necinstii. /neori, se impune chiar precizarea capacitii ambala!ului colectiv sau de transport i cat
din aceast capacitate este ocupat efectiv de produsele livrate. In cazul meninerii produselor in depozite fixe sau mobile, condiiile de pstrare pot influena
atat calitatea, cat i cantitatea acestora. -e aceea, in raport se descrie depozitul ca atare, precizandu"se dac se respect normele de amplasare a mrfurilor,
vecintatea admis i dac parametrii de pstrare din depozit )temperatur, umiditate, circulaia aerului etc.* puteau pre!udicia integritatea cantitativ a
produselor.
0aportul de expertiz referitor la speele privind stabilirea pierderilor cantitative va cuprinde obligatoriu locul i data deschiderii produselor ambalate,
cantitatea verificat de expert, mi!loacele de stabilire a cantitii, cu indicarea tipului i anului de fabricaie, cu caracteristicile tehnice i constructive ale
mi!loacelor de msurare, care obligatoriu sunt verificate metrologic anual. Expertul nu trebuie s admit rezultatele examinrii de ctre beneficiar, in lipsa lui,
a unor mrfuri ambalate. 'cceptarea unui asemenea caz inseamn certificarea de ctre expert a unor cantiti neverificate i o incredere ne!ustificat acordat
beneficiarului.
+and in timpul verificrii se descoper produse deteriorate )murdrite, imbibate cu ap etc.* expertul va preciza in raport ambala!ul colectiv sau de transport
din care acestea provin, gradul de viciere constatat i estimarea cantitii sau a numrului de produse aflate intr"o asemenea stare. -e asemenea, expertul va
trebui s sugereze o eventual recuperare prin recondiionare sau prin alt modalitate a produselor deteriorate i care nu mai pot fi utilizate in domeniul iniial
pentru care ele au fost create.
-ac se constat furturi din ambala!e, expertul va meniona existena sau nu a urmelor de violare, o descriere amnunit a acestora, prezena sau absena
sigiliilor, precum i a marca!elor ambala!elor colective. #entru ambala!ele de prezentare se menioneaz starea acestora i existena accesoriilor sau a
banderolelor care sugereaz inviolabilitatea acestora.
25 Conceptul de calitate a loturilor de mrfuri in expertiza merceologic
Este cunoscut c un produs va avea o calitate normal atunci cand, pe tot parcursul prelucrrii i comercializrii, se respect riguros condiiile tehnice i se
verific proprietile prescrise.
Diind determinat de interaciunea dintre calitatea materiei prime, modul de realizare, condiiile de manipulare, transport i depozitare, calitatea real a unui
lot de produse este conform cu calitatea prescris atunci cand dispersia valorilor caracteristicilor de calitate pentru toate componentele lotului se afl la
limitele admise i deci calitatea medie a lotului este acceptabil.
In etapele corespunztoare circuitului pe care produsul il parcurge pentru a a!unge la consumator, acioneaz ins numeroi factori cu efecte directe sau
indirecte asupra integritii i nivelului calitativ iniial.
Bumeroase produse, datorit unor componente chimice labile, ca sisteme eterogene i foarte complexe, precum i datorit multiplelor influene interne i
externe pe care le suport in timp i in spaiu, sufer modificri in timp ale proprietilor. #entru acest motiv, in societile comerciale activitatea comisiilor de
recepie nu se rezum numai la efectuarea unui control static al calitii cu prile!ul recepiei propriu"zise, ci se continu cu urmrirea modului in care
evolueaz starea calitativ a mrfurilor recepionate, in tot timpul depozitrii i pan in momentul livrrii lor in totalitate din depozit.
0ezult c la acelai lot de marf, calitatea poate fi considerat in dou ipostaze distincte$
> calitatea static6 reprezentand nivelul real al calitii determinat intr"un moment dat al circulaiei produsului&
> calitatea dinamic6 adic evoluia nivelului real al calitii in timp, ca rezultat al interaciunii dintre produs i mediul ambiant.
0elaiile dintre calitatea static i calitatea dinamic reflect modul in care acestea se repercuteaz asupra calitii intregului lot, precum i asupra deciziei
privind acceptarea sau respingerea lotului.
+onceptul de calitate dinamic a unui produs se refer la totalitatea modificrilor proprietilor produsului )ca direcie, intensitate i nivel* sub aciunea
agenilor mediului ambiant pe parcursul circulaiei.
'ceasta presupune stabilirea i msurarea nivelului iniial i in timp al proprietilor dinamice ale produsului, cu scopul de a"i controla exact starea calitativ
in timpul circulaiei tehnice. 'bordat in acest spirit, calitatea dinamic ii gsete o reflectare cu implicaii practice pozitive intr"o serie de activiti legate de
circulaia mrfurilor$ contractarea fondului de marf, stabilirea termenului de garanie, stabilirea i controlarea perisabilitii, prescrierea caracteristicilor de
calitate i a nivelului lor de admisibilitate, organizarea transportului, depozitarea i pstrarea mrfurilor etc. In strans legtur cu conceptul de calitate
dinamic trebuie s se afle stabilirea i urmrirea termenelor de garanie, organizarea transportului, depozitarea i vanzarea mrfurilor.
2! Metodologia determinrii calitii produselor in expertiza merceologic
Boiunea 2determinarea calitii3 desemneaz ansamblul de msurtori, analize i incercri ce se execut dup o metodologie stabilit pentru precizarea
nivelului la care caracteristicile de calitate ale unui produs se gsesc la un moment dat.
In practic, determinarea calitii intr"o expertiz merceologic presupune realizarea a dou obiective$
, stabilirea concordanei )discordanei* dintre calitatea real a unui produs i calitatea prescris&
, stabilirea msurii in care calitatea produsului corespunde cerinelor beneficiarului.
In afara acestor obiective, determinarea calitii poate permite compararea calitii produsului cu o stare anterioar a sa sau cu nivelul calitativ atins pe plan
mondial.
In expertiza merceologic, corespunztor celor dou obiective menionate, determinarea calitii produselor poate fi efectuat prin intermediul testrii
senzoriale i a testrii de laborator, ambelor ci fiindu"le proprii metode adecvate. In practic, metodologia determinrii calitii produselor presupune
parcurgerea urmtoarelor etape$
" stabilirea metodei de extragere a eantioanelor&
" elaborarea criteriilor determinrii calitii&
" selecionarea caracteristicilor de calitate&
" selecionarea indicilor de calitate&
" determinarea indicilor de calitate&
" prelucrarea, exprimarea i interpretarea rezultatelor determinrii calitii.
Stabilirea metodei de extragere a probelor
+ontinuitatea i dispersia caracteristicilor de calitate ale unui lot de produse pot plasa lotul ca omogen sau eterogen.
Stabilirea criteriilor determinrii calitii
In expertiza merceologic, termenul &criterii de determinare a calitii= desemneaz elementele din al cror unghi trebuie privit calitatea unui produs.
'ceste elemente servesc pentru precizarea caracteristicilor de calitate, fiind necesar s indeplineasc urmtoarele condiii$
. s aib o valoare tiinific ridicat i recunoscut, care s le asigure comparabilitatea cu prevederile standardizate&
. s aib un caracter specific, difereniat pe grupe de produse i chiar pe produse.
In funcie de specificul produselor a cror calitate se determin, drept criterii de determinare a calitii pot servi caracteristicile dimensionale, caracteristicile
estetice, consumul de anumite materii prime, confortul in exploatare etc.
Selecionarea caracteristicilor de calitate
J
(rfurile se caracterizeaz printr"un numr mare de proprieti, unele fiind eseniale, prin implicaiile lor asupra calitii, altele neeseniale. Bumai o mic
parte dintre aceste proprieti au o utilitate practic real, valorile lor servind pentru definirea calitii. 'stfel de proprieti poart denumirea de caracteristici
de calitate.
In activitatea de determinare a calitii, expertul trebuie s selecioneze din ansamblul proprietilor anumite proprieti, folosind criterii specifice de alegere.
+riteriile de selecie sunt difereniate in funcie de o serie de factori tehnici, economici i sociali, fiind specifice anumitor grupe de mrfuri.
8a alegerea caracteristicilor de calitate se va ine seama ca acestea s fie cat mai reprezentative. 'ceast cerin presupune analizarea temeinic a importanei
fiecrei caracteristici in exprimarea calitii.
In aceeai msur, in selecionarea caracteristicilor de calitate se va avea in vedere posibilitatea determinrii acestora, concretizat in existena unor metode
standardizate, uor de utilizat i eficiente. in acelai scop este necesar s se cunoasc i semnificaia pe care o pot avea asupra calitii creterea sau
descreterea valorilor caracteristice peste nivelul normal. +a metodologie, in vederea selecionrii caracteristicilor de calitate se procedeaz pentru inceput la
stabilirea &nomenclatorului general= de caracteristici al produsului de analizat, dup care se trece la selecionarea acelor caracteristici care vor fi luate in
analiz i care constituie &nomenclatorul optim=9
Selecionarea indicilor de calitate
Indicii de calitate )nivelurile caracteristicilor de calitate* reprezint condiiile exprimate prin intermediul valorilor sau atributelor pe care trebuie s le posede
caracteristicile pentru a asigura calitatea unui produs.
Aelecionarea indicilor in vederea determinrii calitii produselor este in funcie de modul in care au fost selecionate caracteristicile de calitate. 'stfel, in
cazul caracteristicilor standardizate, indicii de calitate vor fi cei prescrii in standarde. In documentele de standardizare, in funcie de semnificaia fiecrei
caracteristici in definirea calitii, se pot fixa niveluri maxime, care nu pot fi depite, niveluri minime care in mod obligatoriu trebuie atinse sau se fixeaz
niveluri admisibile intre anumite limite. /n asemenea mod de selecionare nu este intotdeauna avanta!os, caracterizarea calitii exclusiv prin intermediul
indicilor menionai avand un pronunat caracter tehnic. #entru acest motiv este indicat a se folosi mai muli indici in asociere, intr"o form ponderat, cu
coeficieni stabilii in funcie de importana caracteristicilor in definirea calitii produselor. 'lteori, pentru o exprimare obiectiv a calitii, luand in
consideraie i alte caracteristici nestandardizate, este necesar ca expertul s"i precizeze singur nivelurile i limitele cu care s compare valorile reale ale
indicilor de calitate.
Determinarea calitii reale a lotului de produse
In expertiza merceologic, calitatea real a unui lot de produse se determin folosind metode organoleptice i metode i tehnici de laborator, in ambele cazuri
este necesar a se asigura, in msur cat mai ridicat, obiectivitatea i exactitatea determinrilor. 'cest deziderat se realizeaz in practic atat prin pregtirea
probelor potrivit tehnicilor standardizate, cat i prin efectuarea determinrilor cu respectarea integral a condiiilor prescrise.
,regtirea probelor in vederea analizelor i incercrilor de laborator are loc in funcie de natura produselor i de tipul de determinare. Ea se efectueaz prin
omogenizare, condiionare )pentru incercrile dinamometrice ale unor mrfuri higroscopice* sau prin alte procedee. -e mare importan in tehnica
determinrii calitii sunt selecionarea i folosirea corespunztoare a metodelor i tehnicilor de determinare a indicilor de calitate. Este cunoscut c in
merceologie metodele de determinare a indicilor de calitate se difereniaz dup caracterul lor )standardizate sau nestandardizate*, efect )distructive,
nedistructive*, consum de materiale, precum i dup timpul necesar )rapide, anevoioase*. -intre aceste metode, in expertizele merceologice este indicat a se
folosi metodele standardizate, simple, nedistructive i rapide, caracterizate printr"o mare exactitate. In expertizele !udiciare, metodele de analiz i incercri
prescrise de standarde sunt singurele metode oficiale, valabile in relaiile dintre pri. in asemenea cazuri, inand seama de faptul c valoarea unei
caracteristici de calitate depinde in mare msur de modalitatea de determinare folosit, este necesar s se respecte cu rigurozitate condiiile de determinare
prescrise, pentru a se asigura comparabilitatea rezultatelor cu nivelurile standardizate.
"relucrarea, exprimarea i interpretarea rezultatelor
In practica determinrii calitii mrfurilor creterea exactitii rezultatelor msurtorilor se asigur prin efectuarea a 16.....19 determinri pentru fiecare
caracteristic de calitate. #entru facilitatea prelucrrii datelor i a interpretrii rezultatelor, acestea pot fi sintetizate sub form de tabele sau prezentate in
form grafic.
Atructura tabelelor difer in funcie de obiectivele urmrite. 'stfel, in tabelele cele mai simple, care cuprind enumerri de termeni sau valori ale
caracteristicilor de calitate, este indicat ca valorile s fie dispuse unele sub altele. 'semenea tabele permit a se stabili frecvena repetrii datelor sau a grupelor
de date, ceea ce asigur i posibilitatea exprimrii acestora in form grafic. in tabelele mai complexe, datele pot fi inscrise fie pe orizontal )in cazul in care
cuprind puine caracteristici, care ins au valori multe*, fie pe vertical.
abelele se numeroteaz i li se stabilesc titluri care s sugereze in mod clar coninutul.
In afar tabelelor, datele msurtorilor pot fi exprimate i sub form grafic, mai ales sub forma histogramelor. Sistogramele permit analiza eficace a datelor
elementare, ele evideniind clar punctele de concentrare i mrimea variaiei valorilor indicilor msurai. In funcie de necesiti, pentru a exprima cu o
anumit precizie
rezultatul irului de 16.....19 msurtori necesare pentru determinarea unui
indice de calitate, se folosesc urmtorii parametri asociai$
@ media aritmetic simpl )valoarea central in !urul creia se grupeaz valorile caracteristicii determinate*&
@ amplitudinea, care exprim msura variaiei, calculandu"se ca diferen intre valoarea maxim i minim a unui ir de cel puin zece determinri&
@ media aritmetic ponderat&
@ eroarea absolut i relativ&
@ abaterea medie ptratic ce servete pentru msurarea i exprimarea variaiei msurtorilor.
In unele situaii, este necesar a se proceda la rotun!irea rezultatelor msurtorilor.
#rincipalele reguli de care se ine seama in rotun!irea rezultatelor msurtorilor sunt$
"ultima zecimal a rezultatului unei determinri poate fi suprimat, penultima rotun!indu"se dup reguli aritmetice&
"numrul de zecimale al unui rezultat obinut printr"o operaie aritmetic in care au intervenit dou mrimi, nu trebuie s fie mai mare decat numrul de
zecimale al mrimii care a fost determinat cu cel mai mic grad de precizie.
(educerea i controlul erorilor de msurare
Erorile de msurare, inelese ca diferene intre valorile rezultate din msurare i unele valori de referin, de precizie superioar, insoesc in mod inevitabil
orice msurare. Ele sunt cauzate fie de imperfeciunea organelor noastre de sim sau de variaia condiiilor in care se efectueaz determinrile )erori
intampltoare*, fie datorate imperfeciunii aparatelor sau metodelor folosite )erori sistematice*.
In expertiza merceologic, erorile pot influena atat deciziile referitoare la calitatea produselor individuale, cat i pe cele referitoare la loturile a cror calitate
se controleaz pe baza eantioanelor.
Erorile de msurare pot fi reduse pe dou ci$
%efectuarea de determinri multiple i folosirea instrumentarului statistic pentru controlul erorii de msurare&
%?descoperirea cauzelor variaiei i diminuarea sau eliminarea lor.
In practic s"a constatat c pentru reducerea la !umtate a erorii de msurare este necesar o cretere de patru ori a numrului de determinri.
otui, ma!orarea numrului de determinri pentru reducerea intr"o anumit msur a erorilor are anumite limite, impuse pe de o parte de creterea costului
determinrii calitii produsului, ca urmare a consumului suplimentar de probe, iar pe de alt parte de constatarea c, peste o anumit limit, pentru reducerea
infim a erorii este necesar o cretere substanial a numrului determinrilor.
-escompunerea valorilor obinute in elemente ale dispersiei permite obinerea de informaii asupra cauzelor variaiei valorilor observate ale erorilor de
msurare. (etoda presupune descompunerea erorii totale a unui sistem de msurtori in erori componente, sistematizate dup cauzele care le produc.
'naliza valorilor numerice ale componentelor erorii totale permite s se stabileasc sursele principale de erori, asupra crora trebuie acionat in vederea
diminurii.
(etoda se folosete cu precdere atunci cand expertul se afl in situaia de a alege dintre mai multe iruri de msurtori pe cel mai apropiat de valoarea real.
1 asemenea situaie poate fi intalnit atunci cand determinrile sunt efectuate de mai muli operatori, mai multe laboratoare, in mai multe zile etc.
2% Metodologia determinrii calitii produselor de fabricaie curent
In practica determinrii calitii produselor de fabricaie curent, expertul poate fi solicitat fie pentru a determina calitatea unui produs la un moment dat, fie
pentru a determina i urmri calitatea produselor intr-un interval de timp mai indelungat, in pas cu fabricaia acestora, pentru a evidenia stabilitatea
procesului tehnologic reflectat in nivelul calitativ al produselor. In ambele ipostaze, expertul trebuie s desfoare in mod obligatoriu urmtoarele activiti$
stabilirea schemei generale de determinare a calitii, respectiv precizarea caracteristicilor de calitate ce urmeaz a fi determinate, a metodelor de determinare
i a succesiunii in timp a efecturii determinrilor, stabilirea limitelor de toleran i a campului de imprtiere a indicilor de calitate corespunztori
caracteristicilor, prelucrarea rezultatelor determinrilor i interpretarea lor.
n privina stabilirii caracteristicilor de calitate, este necesar a se opta pentru cele prescrise prin norme tehnice, pentru care exist i metode standardizate de
determinare, singurele metode oficiale in relaiile dintre pri.
In ceea ce privete succesiunea in timp a efecturii determinrilor, ea trebuie astfel stabilit incat s asigure folosirea !udicioas a eantionului aflat la
dispoziia expertului. In acest scop, este necesar a se programa pentru inceput determinri nedistructive, apoi cele care necesit cantiti reduse de materiale i
numai in final pot fi programate determinrile distructive.
n stabilirea limitelor de toleran i a campului de imprtiere a valorilor caracteristicilor msurabile, expertul trebuie s porneasc de la urmtoarele
constatri$
" nu exist nici un produs ai crui indici de calitate, considerai individual, s se situeze in totalitate la nivelul optim&
" abaterile unor indici de calitate in raport cu nivelul lor optim pot fi parial, iar uneori chiar total, compensate cu abaterile altor indici care au efect favorabil
asupra nivelului calitativ. ehnica actual de efectuare a determinrilor de laborator impune ca rezultatele determinrii indicilor de calitate prin msurtori
repetate s fie exprimate sub form de intervale precizate de limite superioare i inferioare, in interiorul crora s se plaseze valorile caracteristicilor
msurabile. -e aceea, pentru a asigura un grad ridicat de precizie a msurtorilor, este necesar a se preciza limitele de toleran i campul de imprtiere.
"imitele de toleran reprezint intervalele, delimitate de o valoare superioar i una inferioar, in care pot aprea variaii ale indicilor de calitate fr ca prin
aceasta s fie diminuat calitatea.
Campul de impr#tiere este definit prin limitele intre care pot varia unii indici sub influena unor cauze intampltoare.
Aub aspect metodologic, tehnica determinrii calitii produselor de fabricaie curent in cele dou ipostaze menionate este asemntoare, existand unele
diferene in privina sistemului de inregistrare i de prelucrare a rezultatelor determinrilor atunci cand se urmrete evoluia nivelului calitativ in pas cu
fabricaia produselor.
(etodele folosite in acest scop urmresc in principal simplificarea modului de inregistrare i prelucrare a rezultatelor.
In practica determinrii calitii prezint utilitate =metoda diferenei=6 care const in inregistrarea unor valori de baz, ulterior stabilindu"se numai
diferenele pozitive sau negative in raport cu aceasta, ceea ce faciliteaz prelucrarea, exprimarea i interpretarea rezultatelor.
2( Metodologia stabilirii #i analizei calitii produselor noi
.etodologia stabilirii calitii produselor noi
#entru determinarea calitii produselor noi, este necesar, pentru inceput, s se stabileasc semnificaia noutii cu care acestea se prezint in competiia pieei.
-in acest punct de vedere, produsele noi se impart in mai multe categorii, ceea ce oblig ca pentru determinarea obiectiv a calitii lor s fie necesar
indeplinirea cumulativ a dou cerine$
%? determinarea s aib un caracter unitar&
%? determinarea s aib un caracter obiectiv.
Caracterul unitar al determinrii calitii produselor noi se asigur prin folosirea unor tehnici i metode de determinare admise prin reglementrile in
vigoare pentru produse fcand parte din aceeai grup de mrfuri.
Caracterul obiecti$ este condiionat de necesitatea ca in aprecierea calitii unui produs nou s se ia in consideraie atat elementele de prescriere a calitii
aflate in standardele produselor similare, cat i rezultatele testelor de coresponden ale acestora cu cerinele consumatorilor.
In general, determinarea calitii produselor noi presupune soluionarea urmtoarelor probleme$
" stabilirea caracteristicilor de calitate ce vor fi cercetate&
" stabilirea metodelor de determinare&
" stabilirea nivelului de calitate minim ce urmeaz a se asigura de ctre noul produs.
/elecionarea caracteristicilor de calitate trebuie in esen subordonat indeplinirii a trei obiective$
%cunoaterea gradului de concordan al produsului nou cu exigenele impuse de domeniul specific de utilizare&
%reprezentativitatea caracteristicilor pentru calitatea produsului&
%precizarea stabilitii in timp a caracteristicilor de calitate, in raport cu necesitile destinaiei atribuite.
In stabilirea metodelor de determinare se ine seama c unele caracteristici de calitate pot fi determinate prin mai multe metode. -e aceea, dup inventarierea
variantelor prin care o caracteristic de calitate poate fi determinat, se face o analiz comparativ pentru a se alege metoda cea mai indicat, aceasta trebuind
s corespund urmtoarelor deziderate$
> s caracterizeze cat mai exact calitatea produsului, respectiv s fie afectat in msur cat mai mic de erori&
> s fie operativ, pentru ca rezultatele determinrilor s poat fi folosite in adoptarea deciziilor privind variantele optime de produse noi&
> s necesite condiii de determinare )aparatur, materiale etc.* care s poat fi asigurate cu uurin.
.etodologia analizei calitii produselor noi
1rice produs nou inaintea introducerii in fabricaie trebuie s fie supus unei analize riguroase pentru a se stabili competitivitatea lui social, economic i
tehnic.
In practic, in numeroase situaii se efectueaz expertize extra!udiciare, precum expertizele preliminare fabricrii unor instalaii sau unor noi tipuri de maini
i utila!e sau expertizele care au drept obiect stabilirea oportunitii introducerii in fabricaie a anumitor variante de produse noi.
In asemenea expertize, pentru realizarea unor analize tiinifice, care s asigure in perspectiv o eficien ridicat, este necesar a se considera produsul nu
numai ca o entitate fizic, ci ca un complex de atribute msurabile i nemsurabile, respectiv ca o variabil controlabil in elaborarea strategiei globale a
intreprinderii.
In principiu, prin analiza calitii produselor noi se urmrete a se evidenia msura in care soluia tehnic rezultat din activitatea de cercetare"proiectare
corespunde exigenelor impuse de domeniul specific de utilizare sau dac este necesar ca ea s fie completat, modificat sau corelat cu exigenele unor
procese adiacente sau complementare ce au loc.
'naliza calitii produselor noi presupune parcurgerea mai multor etape difereniate prin obiectivele urmrite, dintre care mai importante sunt$
" stabilirea i analizarea funciilor de baz ale noului produs&
" detalierea i analizarea soluiilor posibile de ambalare i a condiiilor de pstrare pe intregul circuit tehnic&
" stabilirea, analizarea i precizarea cerinelor pe care le ridic depozitarea i transportul produsului nou&
16
" cercetarea condiiilor de aplicare a tehnologiei&
" cercetarea aspectelor specifice comercializrii produsului nou )probleme ridicate de reeaua de desfacere, mod de etalare etc.*&
" cercetarea aspectelor privind recuperarea i valorificarea ambala!elor sau a materialelor pentru ambalare.
In funcie de specificul lor, aceste obiective pot fi grupate pentru a fi soluionate, in cadrul urmtoarelor etape$
%analiza calitii produsului propriu"zis&
%analiza condiiilor de transport, manipulare, depozitare i pstrare&
%analiza respectrii legalitii&
%analiza eficienei noului produs.
#arcurgerea acestor etape are drept scop stabilirea modalitilor de asigurare a anumitor cerine i ci de satisfacere a exigenelor calitative impuse noului
produs, care in ultim instan se identific cu cerinele consumatorilor.
Aistemele cele mai frecvente pe care ansamblul complex produs"ambala! le formeaz sunt sistemul produs"om, sistemul produs"echipament i sistemul
produs"ambient.
Examinarea sistemului produs-om permite stabilirea acelor funcii ale produselor care sunt impuse de personalul care vine in contact direct cu acestea
)muncitori, expeditori, manipulatori, lucrtori din comer, utilizatori sau consumatori*. in principal, analiza acestui sistem asigur stabilirea modalitilor de
adaptare a produsului la posibilitile sau nevoile oamenilor.
/istemul produs4echipament permite a se stabili acele funcii care s faciliteze transportul, depozitarea, prelucrarea sau alte procese care intervin pe traseul
logistic. 'naliza sistemului produs4ambient permite ca, in funcie de condiiile prescrise )temperatur, umiditate, grad de iluminare, grad de poluare etc.*
pentru fiecare etap, s se stabileasc condiiile optime, care in final s asigure meninerea integritii calitative i cantitative a produsului.
#unctul de plecare in analiza calitii produsului nou il reprezint valoarea de intrebuinare a acestuia. -up cum se cunoate, realizarea unui produs este
!ustificat numai in msura in care acesta satisface o anumit nevoie, avand deci o anumit valoare de intrebuinare.
1 analiz atent a valorii de intrebuinare a unui produs evideniaz faptul c aceasta este rezultatul unui anumit ansamblu de componente. -e aceea, pentru a
se efectua o investigaie riguroas a valorii de intrebuinare a unui produs, tehnica analizei valorii a trecut la descompunerea acesteia in componente care au
fost numite funcii.
In mod frecvent, funciile unui produs se impart in obiective, subiective i auxiliare.
=unciile obiective sunt funcii care contribuie in mod direct la asigurarea valorii de intrebuinare a unui produs, putand fi msurate in mod obiectiv i
exprimate prin uniti de msur bine definite. 'a de exemplu, in cazul unui produs alimentar, funciile obiective corespund aportului de trofine ce urmeaz
s satisfac nevoia fiziologic de hran, precum i asigurrii inocuitii& asemenea funcii au caracter obiectiv deoarece !ustific i fundamenteaz producerea
i achiziionarea produsului respectiv.
In cazul produselor nealimentare, funciile obiective pot fi mai mult sau mai puin clar conturate. 'stfel, in cazul articolelor de inclminte, ele sunt definite
prin funcia de protecie in toate variantele sale, ca i prin cea ortopedic.
#entru definirea i analizarea funciilor obiective ale unui produs nou este necesar s se porneasc de la nevoia social, de la destinaia produsului.
+aracterul specific al funciilor obiective ale produselor este in funcie de gradul de prelucrare al acestora.
'stfel, in cazul produselor alimentare primare )zahr, ulei, carne, lapte, pete, fin, legume, fructe etc.* funciile obiective trebuie s evidenieze valoarea de
intrebuinare a acestor produse, care pot reprezenta materii prime pentru obinerea unor alimente mai complexe i mai adecvate cerinelor consumatorilor.
-e aceea, in cazul produselor alimentare primare, funciile obiective se pot exprima prin urmtoarele elemente$ " natura i cantitatea de componente utile
)procente de substane grase, de zaharuri*&
" natura i ponderea componenilor fr valoare )ap, celuloz etc.* care se gsesc in masa produsului respectiv&
" absena noxelor.
-atorit valorii de intrebuinare diferite a unor grupe de elemente, funciile obiective trebuie s detalieze preferinele pentru anumite elemente cu utilitate mai
mare )vitamine, aminoacizi eseniali etc.*.
In analizarea funciilor obiective este necesar s se in seama de utilizrile specifice pe care le pot avea produsele, respectiv dac ele sunt destinate masei
consumatorilor sau anumitor segmente de consumatori )produse alimentare dietetice, inclminte pentru sportivi, pentru handicapai, de protecie etc.*. In
primul caz, funciile obiective trebuie s aib un coninut i caracteristici care satisfac nevoia de alimente sau de alte produse la nivelul mediu al populaiei& in
cel de"al doilea caz, ele au in vedere cerinele particulare ale anumitor categorii de consumatori.
'unciile subiective particip i ele in mod direct la asigurarea valorii de intrebuinare a unui produs, dar nu pot fi msurate in mod obiectiv. Ele contribuie la
producerea unor stri afective utilizatorului, generate de msura in care produsul il atrage pe consumator, de satisfacia ce se obine prin consumarea acestuia
sau de alte senzaii.
In cazul produselor alimentare, funciile subiective sunt reprezentate prin insuirile psihosenzoriale ale acestora )olfactive, gustative, vizuale etc.*, dar i prin
dimensiunile pe care aceste insuiri le capt la nivelul consumatorului i care sunt in funcie de educaie, tradiie, varst sau de alte elemente. 8a mrfurile
nealimentare, exemplul tipic pentru funciile subiective il reprezint funcia estetic, proprie unui numr mare de produse, in cazul produselor noi, analiza
laturii estetice urmrete punerea in valoare i amplificarea efectului obinut prin imbinarea i soluionarea corespunztoare a funciilor subiective.
In analizarea funciilor subiective ale unui produs este necesar a se urmri msura in care acestea corespund anumitor cerine, mai ales cerinelor derivand din
relaia consumator"produs, dintre care se menioneaz$
%?facilitarea identificrii produsului de ctre consumator i asocierea cu o anumit cerin a acestuia, pe care produsul o poate satisface&
%?satisfacerea nevoilor psihosenzoriale sau tehnico"funcionale ale consumatorilor atat in momentul utilizrii, cat i ulterior acestui moment& in acest fel,
produsul va lsa o imagine favorabil consumatorului, care va fi interesat s"1 achiziioneze i in viitor.
'naliza funciilor subiective ale unui produs nou impune tratarea distinct a celor dou componente ale sistemului complex produs"ambala! i anume$
%produsul, cu care prile! se completeaz i se amplific funciile obiective ale produsului analizat&
%ambala!ul, mai ales cel de prezentare, care uneori este determinant in adoptarea deciziei de achiziionare de ctre consumatori.
In afara acestor cerine, pentru a se asigura caracterul tiinific al cercetrii este necesar ca stabilirea i analizarea funciilor subiective ale unui produs nou s
se fac in relaie direct cu funciile obiective, astfel incat pe ansamblu s se realizeze cerinele care s asigure valoarea de intrebuinare preconizat pentru un
segment de consumatori dat.
=unciile auxiliare, spre deosebire de cele obiective, care vizeaz direct consumatorul, se refer la cerinele pe care produsul trebuie s le satisfac de"a
lungul circuitului tehnico"economic.
In practic, stabilirea funciilor auxiliare ale unui produs nou presupune luarea in consideraie a dou aspecte de baz$
" stabilirea tipului i succesiunii fazelor pe care produsul le parcurge pentru a a!unge la beneficiarii si finali&
" analiza diferitelor sisteme pe care produsul le formeaz pe intregul su circuit logistic )produs"om, produs"ambala!, produs"mediu* i stabilirea, pe aceast
baz, a funciilor auxiliare pe care produsul nou trebuie s le indeplineasc pentru a corespunde acestor sisteme.
/naliza condiiilor de transport, manipulare, depozitare i pstrare a produselor noi
*imensionarea produselor i a ambalajelor acestora trebuie subordonat folosirii cat mai complete a spaiilor de depozitare i a capacitii mi!loacelor de
transport. 1 cale eficient pentru realizarea acestui deziderat este modularea, care reprezint un sistem de corelare a dimensiunilor produselor cu cele ale
ambala!elor.
#rin modulare se asigur cerina ca dimensiunile produsului i ale ambala!ului de prezentare s se cuprind de un numr intreg de ori in dimensiunile
ambala!ului de transport sau ale mi!locului de transport. Ea presupune ca in alegerea formelor i dimensiunilor produselor i ambala!elor s se urmreasc
faptul ca prin reunirea acestora in ambala!ul de transport sau in mi!locul de transport s se formeze o stiv compact, stabil, care s ocupe raional volumul.
1 asemenea cerin a fost impus mai ales de extinderea paletizrii i containerizrii, care presupun o cat mai raional dimensionare a produselor i
ambala!elor.
sigurarea condiiilor de pstrare a produselor urmrete meninerea integritii calitative a produselor pe intreaga durat a circulaiei lor tehnice. Ea
vizeaz in principal condiiile de mediu )mai ales parametrii aerului din spaiile de depozitare* care se vor stabili la valori anumite in funcie de cerinele i
specificul produselor noi, astfel incat modificrile calitative ale acestora s fie minime.
$aionalizarea operaiunilor de manipulare constituie o cale important de cretere a productivitii muncii i de reducere a costurilor. Ea presupune atat
organizarea raional a operaiunilor de manipulare, cat i mecanizarea acestora i amena!area adecvat a depozitelor, rampelor de incrcare"descrcare i a
mi!loacelor de transport.
Aoluiile care stau la baza raionalizrii operaiunilor de manipulare depind atat de natura acestora, cat i de forma de prezentare a produselor )ambalate sau in
vrac*. Ele urmresc in principal gruparea produselor in uniti mari care s se manipuleze simultan, folosind containere i palete de diverse tipuri.
'legerea variantei optime de manipulare presupune luarea in consideraie a numeroase cerine, dintre care se menioneaz$
" cerine de ordin constructiv )s se asigure o protecie corespunztoare a produselor pe intregul circuit tehnic al acestora*&
" cerine de ordin dimensional, care impun ca dimensiunile s corespund prescripiilor internaionale i condiiilor pe care le presupun mi!loacele de transport
i manipulare&
" cerine privind fixarea sau ancorarea produselor in mi!locul de transport, astfel incat aceste operaiuni s se efectueze prin mi!loace simple i sigure&
" cerine privind returnarea ambala!elor, fiind preferate ambala!ele care"i pot micora volumul prin pliere sau pe alte ci.
In privina stabilirii mi!loacelor de transport, opiunea trebuie s aib la baz urmtoarele cerine$
@ conservarea calitii produselor pe tot circuitul tehnico"economic&
@ asigurarea promptitudinii cerute pe piaa produsului ce se transport&
@ asigurarea cerinelor de economicitate.
/naliza respectrii legalitii
+u prile!ul analizei calitii produselor noi, este necesar a se ine seama de restriciile sau obligaiile ce decurg din legislaia intern sau internaional in
vigoare.
In acest sens se vor analiza restriciile prevzute de legislaie pentru produsul cercetat sau pentru grupa de produse i care se pot referi la$
a. +ondiiile tehnice de realizare a produsului$
" tipuri de materii prime&
" caracteristicile tehnologiei de fabricaie.
b. +ondiiile igienico"sanitare impuse tuturor factorilor ce intervin in procesul de obinere a produsului i care concur la obinerea unui produs salubru$
" materii prime&
" utila!e&
" for de munc&
" mediu ambiant.
c. +ondiiile de comercializare, care se refer la$
" mrcile de fabric&
" mrcile de comer& restricii sau protecii vamale.
/naliza eficienei produsului nou
-eterminarea eficienei unui produs nou implic dou aspecte$
" evidenierea imbuntirilor pe care le asigur produsul&
" stabilirea efectelor economice ce decurg prin introducerea produsului nou pentru productor, organizaii comerciale i consumatori.
#entru exprimarea eficienei programelor de diversificare sortimental se folosesc numeroi indicatori de ordin tehnic, economic sau social. -intre acetia,
mai importani sunt$
%durata de recuperare a cheltuielilor de cercetare prin acumulri suplimentare&
%? efectele economice scontate, respectiv beneficiul sau acumulrile obinute&
%creterea productivitii muncii&
%reducerea consumurilor specifice de materii prime i materiale&
%? imbuntirea caracteristicilor de calitate&
%creterea volumului desfacerilor&
%creterea eficienei economice la beneficiari.
In general ins, evidenierea efectelor economice ale introducerii unui produs nou presupune analiza detaliat a eficienei la nivelul productorului, al
organizaiilor comerciale i beneficiarului. In afara indicatorilor de eficien, aceast analiz va avea in vedere i alte aspecte precum$
1a productor,
" msura in care produsul nou se integreaz in dotrile existente i tehnicile de fabricaie obinuite&
" msura in care produsul nou asigur valorificarea raional a resurselor existente, evitand in acelai timp poluarea mediului&
" gradul de imbuntire a nivelului calitativ, in raport cu produsele aflate in fabricaie curent.
1a nivelul organizaiilor comerciale,
" simplificarea procesului de aprovizionare&
" facilitarea etalrii i vanzrii&
" aspecte generate de returnarea ambala!elor&
" reducerea imobilizrilor de fonduri&
" reducerea cheltuielilor de circulaie.
1a consumatori,
" timpul necesar pentru folosirea sau pentru pregtirea in vederea utilizrii, mi!loacele necesare folosirii i calitatea efectului obinut&
" gradul in care pot fi conservate i condiiile tehnice necesare&
" nivelul de informare pe care"1 asigur eticheta sau ambala!ul&
" modul de asortare cu componenii sortimentului&
" cantitatea de produs aflat intr"o unitate de ambala!&
" costul produsului&
11
" posibilitatea de valorificare a ambala!ului i de evitare a polurii mediului incon!urtor.
2* .mplicatiile economico:sociale ale falsificarii produselor
4alsificarea este operaia de obinere a unui produs asemntor cu altul, de!a existent in comer, operaie efectuat in scop de inelciune i de obinere a unor
venituri ilicite. Expertizele avand drept obiect mrfuri falsificate sau contaminate sunt in general expertize complexe, cu participarea unor specialiti din
diverse domenii, necesitand investigaii laborioase i de durat.
Draudele, substituirile i falsificrile mrfurilor se inscriu in categoria mrfurilor frauduloase, a cror amploare a crescut pe msura dezvoltrii societii
omeneti " sursele poteniale ale acestor mrfuri frauduloase sunt$
" economia de pia, bazat pe libera reglare a cererii cu ofert&
" lrgirea i intensificarea schimburilor comerciale pe pieele interne i internaionale&
" creterea numrului agenilor comerciali implicai intr"un proces logistic.
#otrivit legislaiei italiene, principalele forme de manopere frauduloase sunt falsificarea, contrafacerea, frauda sanitar i substituirea.
4alsificarea este o operaiune frauduloas care const in modificarea raportului ponderal intre componentele unui produs, fr a efectua vreo aditivare cu alte
substane.
Contrafacerea se constat cand produsul introdus in comer are compoziia i indicii de calitate diferii de cele normale sau declarate.
4rauda sanitar const in nocivizarea produselor prin falsificarea, contrafacere sau prin substituire.
0ubstituirea produselor presupune modificarea compoziiei acestora, prin inlocuirea parial a uneia sau mai multor substane cu altele, de calitate i valoare
inferioar.
Tinand seama de amploarea i pericolul pe care"1 prezint falsificarea produselor, in ara noastr au fost luate o serie de msuri de prevenire i sancionare a
eventualelor falsificri, in special in domeniul produselor alimentare.
'stfel, 8egea nr. 1451JJ6 privind prote!area populaiei impotriva unor activiti ilicite stipuleaz c 2folosirea ori substituirea de mrfuri sau orice alte
produse, precum i expunerea spre vanzare sau vanzarea de asemenea bunuri, cunoscand c sunt falsificate sau substituite constituie activiti comerciale
ilicite i atrag rspundere contravenional sau penalC.
-e asemenea, 1rdonana 7uvernului 0omaniei nr. EJ51JJ9 privind producia de produse alimentare destinate comercializrii menioneaz c 2falsificarea sau
substituirea in domeniul calitii constituie orice inelciune sau tentativ de inelciune privind natura, caracteristicile calitative, compoziia, coninutul in
substane utile, inlocuirea in componena produsului a unor substane cu altele vtmtoare sntii, precum i falsificarea de denumiri, descrierea sau alte
declaraii false privind originea, cantitatea sau identitatea mrfurilor sau serviciilor, care contribuie la stabilirea valorii produsuluiC.
Bormele de igien privind alimentele i protecia sanitar a acestora, aprobate prin 1rdinul (inisterului Antii nr. ::151JJ9, definesc falsificarea
produselor alimentare ca fiind 2adaosul oricrei substane naturale sau sintetice in produse in scopul mascrii unor defecte ale produselor alimentare, precum
i in scopul modificrii sau conferirii de proprieti pe care produsele nu le !ustific prin compoziia lor natural i prin normele de fabricaieC.
Dalsificarea produselor nu este un fenomen recent. Ea s"a practicat din cele mai vechi timpuri, fapt demonstrat, printre altele de expoziia organizat de <ritish
(useum in anul 1JJ1, sub genericul 2Dalsul " arta de a induce in eroareC. In cadrul expoziiei au fost prezentate lucrri falsificate din timpul <abilonului i
pan in epoca modern. -ac in trecutul nu prea indeprtat falsificrile se manifestau in special in cazul produselor alimentare, treptat ele s"au extins i la
produsele industriale. 'stzi, se poate afirma c nu exist produse, mai ales cu preuri mari, care s nu constituie obiect al falsificrii.
In prezent, se apreciaz c la nivel mondial, daunele care apar anual prin falsificarea produselor depete 166 miliarde dolari, afectand 9"JH din comerul
internaional.
3+ xpertize in materie de poluani #i contaminani ai mrfurilor alimentare
In expertizele avand drept obiect stabilirea calitii mrfurilor alimentare, in ansamblul caracteristicilor care o determin, o atenie sporit trebuie s se acorde
stabilirii msurii in care acestea corespund sub aspectul cerinelor de ordin igienico"sanitar, al inocuitii.
In acest sens, investigaiile trebuie s fie orientate pornind de la cerinele de baz ce se impun acestor produse, dintre care se menioneaz$
" s nu prezinte semne organoleptice de alterare )modificri de consisten, culoare sau gust, miros de putrefacie, de fermentare sau de rancezire*&
" s nu fie falsificate&
" s nu fie contaminate cu ageni bacterieni patogeni i s nu prezinte un grad de contaminare cu bacterii condiionat patogene peste limitele admise&
" s nu prezinte miros sau pete de mucegai )cu excepia mucegaiurilor selecionate admise*&
" s nu conin substane chimice peste limitele admise sau neautorizate de (inisterul Antii&
" s nu prezinte urme de roztoare&
" s nu aib miros sau gust strin de natura produsului&
" s nu conin corpi strini peste limitele admise.
'ceste cerine se refer la produsele alimentare " materii prime, semifabricate i finite " destinate consumului populaiei, in scopul prevenirii efectelor nocive
asupra organismului uman i al asigurrii valorii nutritive optime, corespunztoare compoziiei naturale a produsului.
0ezult c necomestibilitatea unor produse alimentare este condiionat nu numai de transformrile naturale pe care acestea le sufer in timpul pstrrii, ci i
de contaminarea accidental cu ageni care provoac intoxicaii i toxiinfecii alimentare.
#ipuri principale de contaminani fizici, chimici i biologici
Contaminanii fizici sunt constituii din particule metalice, nisip, pietri etc, precum i din reziduuri radioactive ale izotopilor.0adiaiile ionizante ale
izotopilor radioactivi, depind doza critic sau acumulandu"se in organism peste doza critic, provoac stri morbide. #urttori ai acestor ageni radioactivi
pot fi produsele de origine vegetal sau diferite produse de origine animal )lapte, carne, pete sau alte vieti acvatice* contaminate cu deeuri sau emanaii
radioactive scpate de sub control. In diverse ri ale lumii exist reglementri care prevd limite de admisibilitate a elementelor radioactive, precum i doza
maxim admis a radiaiilor radioactive.
Contaminanii c1imici cuprind numeroase grupe de substane chimice anorganice i organice care pot ptrunde accidental in diferitele etape ale produciei i
circulaiei produselor.
'stfel sunt combinaiile arsenului, cadmiului, cuprului, plumbului, mercurului, zincului, staniului i chiar ale fierului. 1 poziie distinct intre contaminanii
chimici o au pesticidele care, in condiiile agriculturii moderne, se folosesc pe scar larg )numai in A/' exist mai mult de J66 pesticide de sintez in peste
:6.666 preparate comerciale*.
+omisia +odex 'limentarius )D'151(A* a elaborat limite maximale internaionale recomandate pentru reziduurile de pesticide la EE de tipuri mai
importante, cantitatea maxim admis de reziduuri fiind exprimat in mg5Lg )ppm*. #otrivit aceleiai comisii contaminanii i poluanii bunurilor alimentare se
clasific in urmtoarele grupe$
a. pesticide )insecticide anorganice, uleiuri sau emulsii, insecticide vegetale, insecticide organice de sintez, fungicide i bacteriostatice ierbicide, desfoliante,
alte pesticide, nematocide, rodenticide etc.&
b. produse chimice industriale )dioxime, dienili policlorurani, alte produse chimice, recipiente i materiale de ambala! improprii*&
c. metale grele i alte elemente&
d. micotoxine&
e. ali contaminani microbiologici.
-in aceast grup lipsesc, dup cum se poate observa, substanele toxice antinutriionale existente in unele materii prime agroalimentare, substanele nocive
care se pot forma in anumite condiii, in timpul prelucrrii i pstrrii unor produse alimentare, paraziii animali etc., care se afl atat in ara noastr, cat i in
alte ri, sub incidena legislaiei sanitare i a controlului sanitar, fito"sanitar sau sanitar"veterinar.
Contaminani biologici de origine $egetal sunt, in principal, urmtoarele$
" scleroii sau pulbere de #laviceps purpurea)
" scleroii care provoac ergotismul& varieti toxice din leguminoase$ 0icia faba)
" ciuperci slbatice otrvitoare din speciile /manita i altele&
" cartofii inverzii )care acumuleaz solanin*.
'semenea ageni conin alcaloizi i alte substane cu proprieti toxice mai mult sau mai puin pronunate.
Otr$urile de origin animal sunt constituite din icrele unor peti )mreana etc.*, carnea unor specii de pete i alte vieti oceanice.
5oxiinfeciile alimentare caracterizeaz acele stri morbide, cauzate de toxine microbiene elaborate la nivelul alimentului sau la nivelul organismului uman,
in urma ingerrii de alimente infectate.
<ioagenii toxiinfeciilor alimentare pot fi grupai in patru categorii$
@ coci patogeni enterotoxici )stafilococi i streptococi*&
@ enterobacteriacee&
@ bacterii sporogene )aerobe i anaerobe*&
@ bacterii care degradeaz anumite substane din alimente, cu formare de substane toxice.
&mplicaiile pesticidelor asupra calitii mrfurilor alimentare. &ncidene in expertiza merceologic
A"a artat c in expertiza merceologic determinarea strii de igien a produselor alimentare presupune, pe de o parte, determinarea i examinarea indicilor
care caracterizeaz starea de prospeime a acestora, iar pe de alt parte stabilirea prezenei sau absenei unor constitueni strini i improprii, considerai ca
factori de poluare.
'sigurarea unei valori igienice a produselor alimentare, corespunztoare prote!rii consumatorilor de efectele fenomenului de poluare, constituie o preocupare
ma!or in toate rile. In asemenea condiii, urmrirea poluanilor alimentari constituie, mai ales in cazul expertizelor utilizate in comerul internaional, o
problem foarte important. In expertizele de acest tip, in sarcina experilor intr, printre alte obiective, stabilirea prezenei substanelor poluante precum i
dozarea acestora, spre a stabili in ce condiii coninutul de substane poluante se incadreaz sau nu in limitele stabilite, influenand astfel destinaia produselor.
Metodologia determinrii gradului real de poluare a produselor alimentare in expertiza merceologic
xtracia9 #esticidele de natur organic sunt, in general, liposolubile. Aepararea lor din probe se realizeaz prin folosirea unor solveni organici )eter etilic,
eter de petrol, benzen etc.* sub forma unor amestecuri bogate in lipide. #esticidele hidrosolubile se extrag cu a!utorul acetonoitrilului sau altor solveni de
natur polar.
In cazul in care se urmrete o determinare global a reziduurilor de pesticide, este necesar a se face o dubl extracie. #ractic, extracia const in tratarea
probei cu solventul stabilit i in favorizarea trecerii pesticidelor in stratul organic al acesteia prin diferite tehnici de agitare sau cu a!utorul instalaiei de
extracie Aoxhlet. Esenial pentru calitatea extraciei este improsptarea continu a solventului, ceea ce permite recuperarea reziduului i sporirea exactitii
determinrilor.
,urificarea9 In general extractele conin, pe lang sistemul solvent " reziduuri de pesticide i alte substane susceptibile de a impiedica efectuarea
determinrilor. In aceast categorie intr plastificanii clorurai i clorura de vinii, monomer care migreaz in produsele alimentare din recipienii de
policlorur de vinil utilizai la ambalarea unor produse. 'ceasta oblig la purificarea extractelor prin splri repetate cu ap distilat i treceri cantitative prin
coloane umplute cu pudr de silicat de magneziu. #rin absorbie, reziduurile de pesticide sunt reinute de pudra de silicat de magneziu in mod difereniat, in
funcie de structura i compoziia lor chimic. 0eziduurile de pesticide sunt apoi antrenate cu solveni delectivi.
Concentrarea9 #rin concentrare se urmrete reducerea volumului extractelor purificate, prin indeprtarea unei pri a solventului sau solvenilor utilizai in
fazele anterioare.
-e regul, concentrarea se realizeaz prin evaporarea solvenilor. -eoarece vaporii de solvent pot antrena i molecule de pesticide, operaia se efectueaz la
temperaturi sczute, sub vid, adugand in extract ulei de parafin. In expertizele din domeniul comerului internaional, coninutul rezidual de pesticide se
determin prin procedee colorimetrice, enzimatice i cromatografice.
Metodele colorimetrice au la baz realizarea unor reacii specifice ai cror produi pot fi identificai i determinai colorimetric. 'a de exemplu, prin
mineralizarea extractului, pesticidele organoclorurate elibereaz ioni de clor, care in prezena tiacianatului de mercur i a cationului feric De
UE
, conduc la
formarea tiacianatului feric " substan de culoare roie care poate fi examinat colorimetric.
#esticicele organofosforice prin mineralizare conduc la formarea fosfailor. in prezena srurilor de molibden i a reductorilor, fosfaii astfel obinui formeaz
combinaii complexe de culoare albastr, care permit examinri colorimetrice. -itiocarbonaii prin hidroliz elibereaz sulfura de carbon care, in prezena
acetatului de cupru i etanolaminei, produce o coloraie galben ce se examineaz organoleptic. +unoscand c intensitatea culorii specifice produilor de
reacie este proporional cu concentraia acestor produi, compararea cu o gam de soluii etalon permite stabilirea coninutului in pesticide al probelor
analizate.
Metodele enzimatice sunt caracteristice insecticidelor organofosforice i se bazeaz pe aciunea inhibitorie a acestor pesticide in cadrul reaciei enzimatice.
'a de exemplu, hidroliz acetilcolinei sub aciunea enzimelor poate fi inhibat de prezena in mediu a insecticidelor organofosforice. 'ceast inhibiie poate
fi pus in eviden colorimetric. 'cetilcolina poate reaciona cu hidroxilamina in prezena ionului feric, rezultand un complex specific de culoare roie.
Introducerea enzimei in mediu produce hidroliz acetilcolinei, reacia de culoare nemaiavand loc. #rezena unui insecticid organofosforic inhib ins enzima
i reacia de culoare se produce, ceea ce face posibil un examen organoleptic.
Metodele cromatografice se bazeaz pe capacitatea difereniat i selectiv de absorbie a unui mediu poros, la traversarea acestuia de ctre extractul
purificat i concentrat al reziduurilor de pesticide.
#romografia in strat subire se caracterizeaz prin faptul c faza staionar este constituit din silicagel, iar cea mobil dintr"un amestec de eter de petrol i
metanol.
/n volum cunoscut de extract este depus pe stratul poros. 8a trecerea fazei mobile constituenii eantionului migreaz difereniat potrivit afinitii lor pentru
faza fix sau mobil. 8a sfaritul migrrii examenul in raze ultraviolete evideniaz poziia i cantitatea reinerilor pe sistemul poros, iar compararea lor cu o
gam de etaloane permite identificarea i evaluarea diferiilor constitueni ai extractului.
In cazul cromatografiei in faza gazoas, coloana de analiz este umplut cu un suport imbibat cu o substan polar sau nepolar. Daza staionar este
parcurs de un gaz denumit 2vectorC. /n volum dat din extractul de analizat este in!ectat sub form gazoas in coloana inclzit cu a!utorul unui termostat.
+onstituenii eantionului traverseaz coloana cu vitez difereniat, in funcie de afinitatea mai mare sau mai mic pentru faza staionar. 8a expirarea unui
anumit timp constituenii au traversat faza staionar i ies din coloan. /n detector special inregistreaz variaia concentraiei constituenilor in gazul vector.
Inregistratorul detectorului inscrie pe o diagram aceast variaie sub forma unui pisc a crei suprafa este proporional cu cantitatea de reziduuri care a
traversat coloana.
Identificarea i determinarea diferitelor reziduuri se realizeaz comparand timpii de reinere i suprafeele piscurilor inregistrate cu cele obinute in cazul
etaloanelor.
3! certificarea marfurilor> notiuni de baza6 rincipii
14
acreditare " procedur prin care un organism, ce are o anumit autoritate, recunoate legal c un organism sau o persoan este competent s efectueze
sarcini specifice&
apel " cererea organismului de evaluare a conformitii de a revizui decizia luat de 1rganismul Baional de 'creditare&
autoritate competent " organ al administraiei publice centrale responsabil de reglementarea unui domeniu&
cerin " prevedere ce conine criterii care trebuie Vndeplinite&
cerin esenial " cerin a unui document normativ privind securitatea naional, protecia vieii, ereditii, sntii i bunurilor consumatorilor, precum i
protecia mediului, ce trebuie Vndeplinit Vn mod obligatoriu, pentru a se asigura conformitatea cu prevederile acestui document&
certificare a conformitii " aciune a unei tere pri care demonstreaz cu certitudine c un produs, identificat corespunztor, este conform cu un anumit
standard sau cu un alt document normativ&
certificat de acreditare " document care confirm c acreditarea a fost acordat&
certificat de conformitate " document eliberat Vn baza regulilor Vn vigoare de certificare a conformitii, care atest c un produs identificat corespunztor a
fost supus procedurilor de certificare a conformitii i c, la momentul efecturii certificrii conformitii, produsul este conform cerinelor prescrise&
conformitate " Vndeplinirea condiiilor prescrise pentru un produs&
criterii de acreditare " ansamblu de cerine utilizate de un 1rganism Baional de 'creditare, care trebuie Vndeplinite de un organism de evaluare a
conformitii pentru a fi acreditat&
declaraie de conformitate " asigurare scris prin care furnizorul confirm cu certitudine c produsul este conform condiiilor prescrise&
desemnare " procedur prin care 1rganismul Baional de Evaluare a +onformitii confirm c un organism de evaluare a conformitii cu sediul Vn
0epublica (oldova corespunde criteriilor prescrise pentru efectuarea procedurilor de evaluare a conformitii Vn domeniul reglementat&
domeniu de acreditare " sarcini recunoscute legal pentru care se acord acreditarea&
domeniu reglementat " ansamblul activitilor economice i al produselor aferente acestora, pentru care exist documente normative, inclusiv reglementri
tehnice specifice privind condiiile de plasare pe pia i5sau de utilizare a produselor&
evaluare a conformitii " activitatea al crei scop este determinarea direct sau indirect a faptului c sVnt respectate condiiile aplicabile )prelevarea
mostrelor, Vncercri i inspecie, evaluarea, verificarea, declaraia de conformitate, certificarea, Vnregistrarea, acreditarea i omologarea, precum i
combinaiile acestora*&
evaluare periodic " evaluare a conformitii, efectuat dup anumite perioade de timp, prin observare i raionament, Vnsoite de msurare, Vncercare sau
comparare, dup caz&
1ncercri comparative interlaboratoare " organizarea, efectuarea i estimarea Vncercrilor asupra acelorai produse i obiecte sau asupra unor produse
similare, de ctre dou sau mai multe laboratoare, Vn conformitate cu condiiile prescrise&
marc de acreditare " marc prote!at, Vnregistrat Vn modul stabilit, folosit de organismul acreditat pentru indicarea statutului su&
marc de conformitate " marc prote!at, Vnregistrat Vn modul stabilit, aplicat pe baza regulilor de certificare, indicVnd cu certitudine c produsul este
conform cu un standard sau cu un alt document normativ&
marc naional de conformitate S. " marc de conformitate, care demonstreaz c produsul este conform reglementrilor tehnice i5sau standardelor
prevzute de legislaie i c procedura evalurii conformitii produsului Vn cauz a fost respectat&
notificare " procedur prin care 1rganismul Baional de Evaluare a +onformitii informeaz, Vn modul stabilit, despre organismele desemnate pentru a
evalua conformitatea produselor conform reglementrilor tehnice respective&
*rganism -aional de /creditare - organism, independent de solicitant i de alte pri interesate, care organizeaz i efectueaz activitatea de acreditare i
elibereaz certificate de acreditare&
organism de evaluare a conformitii " organism care efectueaz activitatea de evaluare a conformitii, cu excepia activitii de acreditare&
organism desemnat " organism de evaluare a conformitii, persoan !uridic cu sediul Vn 0epublica (oldova, care a fost autorizat de ctre 1rganismul
Baional de Evaluare a +onformitii s efectueze evaluarea conformitii Vn domeniul reglementat&
organism notificat " organism de evaluare a conformitii, persoan !uridic cu sediul Vn 0epublica (oldova, desemnat pentru activitate Vn domeniul
reglementat i despre care au fost Vntiinate oficial autoritile competente i participanii la activitatea de evaluare a conformitii& reglementare te!nic "
document adoptat de o autoritate competent, care stabilete condiii tehnice obligatorii, fie Vn mod direct, fie prin referine la un document normativ de
standardizare sau prin includerea coninutului integral al acestuia&
securitate " stare a unui produs Vn care riscul de a pune Vn pericol populaia sau de a provoca pagube mediului i5sau bunurilor este limitat la un nivel
acceptabil&
Sistem -aional de /creditare " sistem ce are propriile sale reguli i proceduri pentru efectuarea acreditrii&
Sistem -aional de Evaluare a #onformitii " sistem care dispune de propriile reguli i proceduri pentru efectuarea evalurii conformitii la nivel naional&
9 #rincipii de baz ale evalurii conformitii
#rincipiile pe care se bazeaz evaluarea conformitii sVnt$
a* reprezentarea intereselor publice privind prote!area pieei interne i contribuia la promovarea principiului liberei circulaii a produselor ce corespund
cerinelor eseniale prescrise&
b* accesul nediscriminatoriu la procesul de evaluare a conformitii al tuturor solicitanilor&
c* aplicarea unor proceduri identice la evaluarea conformitii produselor omogene&
d* competen, imparialitate i independen fa de posibila prevalare a oricror interese specifice&
e* transparen, credibilitate i accesul publicului la informaia privind activitatea de evaluare a conformitii&
f* asigurarea confidenialitii i pstrarea secretului profesional i comercial&
g* examinarea imparial a contestaiilor&
h* inadmisibilitatea cumulrii Vn cadrul unui organism a funciilor de certificare i acreditare&
i* inadmisibilitatea cumulrii Vn cadrul unui organism a funciilor de certificare i supraveghere a pieei&
!* armonizarea cu regulile europene i internaionale de evaluare a conformitii&
L* caracterul voluntar al acreditrii.
EP Aistemul Baional de 'creditare
)1* 'creditarea reprezint un instrument pentru evaluarea competenei, imparialitii i integritii organismelor de evaluare a conformitii.
)4* 'creditarea organismelor de evaluare a conformitii se efectueaz Vn cadrul Aistemuluiu Baional de 'creditare, constituit din$
a* +onsiliul de 'creditare&
b* 1rganismul Baional de 'creditare&
c* comisia de apel&
d* comisii tehnice de ramur.
)E* 'ctivitatea 1rganismului Baional de 'creditare se coordoneaz de autoritatea competent nominalizat de 7uvern.
Consiliul de -creditare
)1* +onsiliul de 'creditare este organul care monitorizeaz i evalueaz eficiena activitii Vn cadrul Aistemului Baional de 'creditare, supravegheaz
obiectivitatea i imparialitatea procesului de acreditare i elaboreaz propuneri privind perfecionarea Aistemului Baional de 'creditare.
)4* +onsiliul de 'creditare este independent i imparial Vn luarea deciziilor. #entru asigurarea participrii tuturor prilor interesate Vn procesul de evaluare
a conformitii produselor, +onsiliul de 'creditare se constituie din reprezentani ai$
a* organelor administraiei publice centrale&
b* 1rganismului Baional de Atandardizare&
c* 1rganismului Baional de (etrologie&
d* 1rganismului Baional de Evaluare a +onformitii&
e* 1rganismului Baional de 'creditare&
f* organismelor de evaluare a conformitii acreditate&
g* asociaiilor de productori&
h* asociaiilor de consumatori&
i* organizaiilor tiinifice i obteti.
)E* 0egulamentul i componena +onsiliului de 'creditare se aprob de 7uvern.
)G* #reedintele +onsiliului de 'creditare este numit i eliberat din funcie de 7uvern. (embrii +onsiliului de 'creditare i preedintele acestuia activeaz
pe baze obteti.
)9* 'ctivitatea +onsiliului de 'creditare se desfoar Vn form de edine. +onsiliul de 'creditare adopt decizii Vn conformitate cu regulamentul su.
-tribuiile Consiliului de -creditare
+onsiliul de 'creditare are urmtoarele atribuii$
a* elaboreaz direciile generale ale politicii Vn domeniul acreditrii organismelor de evaluare a conformitii i le prezint spre aprobare 7uvernului&
b* efectueaz controlul asupra realizrii politicii Vn domeniul acreditrii organismelor de evaluare a conformitii&
c* supravegheaz i efectueaz controlul asupra activitii 1rganismului Baional de 'creditare, audiaz periodic rapoartele privind activitatea lui,
analizeaz informaia privind examinarea apelurilor, examineaz rezultatele controalelor activitii 1rganismului Baional de 'creditare i5sau a organismelor
de evaluare a conformitii efectuate de ctre autoritatea competent, abilitat cu funcii de control i aprob msurile corective respective&
d* instituie i dizolv comisiile tehnice de ramur care activeaz Vn cadrul Aistemului Baional de 'creditare, aprob regulamentul"cadru al comisiilor,
numete i elibereaz din funcie preedinii comisiilor&
e* aprob regulile i procedurile de acordare, de refuz a acordrii, de meninere, suspendare i retragere a acreditrii&
f* propune 7uvernului eliberarea din funcie a conductorului 1rganismului Baional de 'creditare Vn baza rezultatelor audierii periodice a rapoartelor
privind activitatea 1rganismului Baional de 'creditare i5sau Vn baza analizei deciziilor comisiei de apel&
g* aprob sau respinge deciziile comisiei de atestare a experilor Vn domeniul acreditrii i contrasemneaz certificatele de competen ale experilor
certificai Vn acreditare&
h* reprezint 0epublica (oldova Vn organismele regionale i internaionale i particip la colaborarea regional i internaional Vn domeniul acreditrii&
i* numete membrii comisiei de apel.
Organismul Naional de -creditare
)1* 1rganismul Baional de 'creditare este numit de 7uvern Vn condiiile prezentei legi. 1rganismul Baional de 'creditare este persoan !uridic i Vi
desfoar activitatea Vn baza regulamentului su aprobat de 7uvern. +onductorul 1rganismului Baional de 'creditare este numit i eliberat din funcie de
7uvern.
)4* 1rganismul Baional de 'creditare nu are dreptul de a presta servicii care vor fi executate de ctre organismele de evaluare a conformitii acreditate de
el, precum i de a acorda consultan pentru obinerea sau meninerea acreditrii.
)E* 1rganismul Baional de 'creditare este o instituie cu scop nelucrativ, are stabilitate financiar i resurse necesare pentru funcionare.
)G* 1rganismul Baional de 'creditare asigur independena i imparialitatea Vn luarea deciziilor, precum i este responsabil pentru deciziile sale
referitoare la acordarea, refuzul de a acorda, meninerea, extinderea, restrVngerea, suspendarea i retragerea acreditrii.
)9* 1rganismul Baional de 'creditare este obligat s respecte regulile i procedurile de acreditare prevzute Vn documentele normative, aprobate Vn modul
stabilit.
):* Wnclcare a regulilor i procedurilor de acreditare se consider acordarea, refuzul de a acorda, meninerea, extinderea, restrVngerea, suspendarea sau
retragerea neVntemeiat a acreditrii.
-tribuiile Organismului Naional de -creditare
)1* 1rganismul Baional de 'creditare are urmtoarele atribuii$
a* particip la elaborarea politicii Vn domeniul acreditrii organismelor de evaluare a conformitii&
b* elaboreaz i propune spre aprobare +onsiliului de 'creditare regulile i procedurile de acordare, refuz de a acorda, meninere, extindere, restrVngere,
suspendare i retragere a acreditrii i le actualizeaz Vn funcie de evoluia practicii europene i internaionale Vn domeniu&
c* examineaz materialele prezentate de solicitanii acreditrii&
d* adopt decizia de acordare, refuz de a acorda, meninere, extindere, restrVngere, suspendare sau retragere a acreditrii Vn baza rezultatelor evalurii&
e* desfoar activitatea de evaluare a respectrii de ctre organismul de evaluare a conformitii a condiiilor potrivit crora a fost acordat acreditarea&
f* aprob, cu avizul +onsiliului de 'creditare, modelul certificatului de acreditare&
g* Vnainteaz +onsiliului de 'creditare spre aprobare regulamentul"cadru al comisiilor tehnice de ramur i componena lor nominal&
h* organizeaz efectuarea Vncercrilor comparative interlaboratoare&
i* raporteaz periodic +onsiliului de 'creditare rezultatele activitilor de acreditare&
!* reprezint 0epublica (oldova Vn organismele internaionale i particip la colaborarea regional i internaional Vn domeniul acreditrii Vn conformitate
cu Vmputernicirile acordate de +onsiliul de 'creditare&
L* ine 0egistrul organismelor de evaluare a conformitii acreditate&
l* ine 0egistrul experilor Vn acreditare&
m* acord dreptul de utilizare a mrcii de acreditare&
n* particip la nivel naional i internaional la procesul de elaborare a documentelor normative Vn domeniul acreditrii, Vn limitele competenei sale&
o* execut funciile secretariatului +onsiliului de 'creditare&
p* Vn baza rezultatelor examinrii apelurilor de ctre comisia de apel i Vn baza deciziei +onsiliului de 'creditare, acord, refuz, menine, extinde,
restrVnge, suspend sau retrage acreditarea organismelor de evaluare a conformitii&
r* colaboreaz cu 1rganismul Baional de (etrologie Vn vederea asigurrii trasabilitii msurrilor.
)4* 'creditarea se acord, inclusiv dar nu limitat, urmtoarelor organisme de evaluare a conformitii$
a* laboratoarelor de Vncercri i etalonri&
b* organismelor de certificare a produselor&
c* organismelor de certificare a serviciilor&
d* organismelor de certificare a personalului din domeniul evalurii conformitii&
e* organismelor de certificare a sistemelor de management al calitii&
f* organismelor de certificare a sistemelor de management de mediu&
g* organismelor de inspecie.
1E
)E* Wn scopul asigurrii transparenei activitii de acreditare, 1rganismul Baional de 'creditare este obligat s publice Vn (onitorul 1ficial al 0epublicii
(oldova regulile i procedurile privind acreditarea i lista organismelor de evaluare a conformitii acreditate.
Marca de acreditare
(arca de acreditare constituie proprietatea exclusiv a 1rganismului Baional de 'creditare i se Vnregistreaz Vn modul stabilit.
Comisia de apel
)1* Wn scopul examinrii fiecrui apel, se instituie comisia de apel, constituit din E experi, unul dintre care este ales de reclamant, iar ceilali 4 sVnt experi
independeni numii de +onsiliul de 'creditare.
)4* +omisia de apel examineaz apelurile Vn conformitate cu un regulament, aprobat de 7uvern.
)E* SotrVrea comisiei de apel poate fi atacat Vn instana de !udecat competent Vn termen de E6 de zile, conform procedurii stabilite.
)G* +omisia de apel prezint periodic +onsiliului de 'creditare informaii privind rezultatele examinrii apelurilor.
Comisiile te1nice de ramur
)1* Wn structura Aistemului Baional de 'creditare se instituie comisii tehnice de ramur, membrii crora particip la evaluarea organismelor de evaluare a
conformitii i realizarea expertizei tehnice la solicitarea +onsiliului de 'creditare.
)4* +omisiile tehnice de ramur activeaz Vn conformitate cu regulamentul respectiv aprobat de +onsiliul de 'creditare.
)E* (embrii comisiilor tehnice de ramur sVnt experi Vn domeniile tehnice respective.
)efuzul6 suspendarea sau retragerea acreditrii
)1* 0efuzul, suspendarea sau retragerea acreditrii se efectueaz de ctre 1rganismul Baional de 'creditare$
a* Vn conformitate cu alin.)E*")9* ale prezentului articol&
b* Vn baza hotrVrii comisiei de apel, adoptate Vn urma examinrii apelului&
c* Vn baza actelor de control i deciziilor autoritii competente, abilitate cu funcii de control al activitilor 1rganismului Baional de 'creditare i5sau ale
organismelor de evaluare a conformitii.
)4* -eciziile privind refuzul, suspendarea sau retragerea acreditrii trebuie s fie adoptate conform regulilor i procedurilor stabilite, s fie motivate i, Vn
mod obligatoriu, s conin referine la actele legislative i normative care au fost Vnclcate.
)E* emei pentru refuzul acreditrii servesc$
a* depistarea necorespunderii cu criteriile de acreditare prescrise Vn procesul evalurii solicitantului acreditrii&
b* neVnlturarea de ctre solicitantul acreditrii Vn termenele stabilite a necorespunderii cu criteriile de acreditare prescrise, depistate Vn procesul evalurii.
)G* emei pentru suspendarea acreditrii servesc$
a* cererea titularului certificatului de acreditare privind suspendarea acestuia ca urmare a unor schimbri Vn competenele titularului certificatului de
acreditare sau orice alte motive pertinente&
b* nerespectarea de ctre titularul certificatului de acreditare a prescripiei privind Vnlturarea Vn termenul stabilit a necorespunderii cu criteriile de
acreditare, depistate Vn procesul evalurii respectrii condiiilor iniiale Vn baza crora a fost acordat acreditarea&
c* depistarea Vn procesul evalurii respectrii condiiilor iniiale, Vn baza crora a fost acordat acreditarea, a faptului c aceste condiii nu sVnt respectate.
)9* emei pentru retragerea acreditrii servesc$
a* cererea titularului certificatului de acreditare privind retragerea acestuia ca urmare a unor schimbri Vn competenele titularului certificatului de
acreditare sau orice alte motive pertinente&
b* Vncheierea activitii titularului certificatului de acreditare&
c* titularul certificatului de acreditare i"a suspendat activitatea pentru o perioad ce depete : luni&
d* nesoluionarea de ctre titularul certificatului de acreditare Vn termenele stabilite a problemelor ce au dus la suspendarea acreditrii&
e* Vnclcarea de ctre titularul certificatului de acreditare a regulilor i procedurilor stabilite pentru activitile pentru care a fost acordat acreditarea.
):* 1rganismul Baional de 'creditare poart rspundere material pentru acordarea neVntemeiat a acreditrii, sub form de compensare solicitantului a
costului acreditrii, cu aplicarea amenzii conform art.4J alin.)4*.
EQ 0.05M7" N-?.ON-" 8 3-"7-) - CON4O)M.5@?..
0tructura 0istemului Naional de $aluare a Conformitii
Aistemul Baional de Evaluare a +onformitii este format din$
a* 1rganismul Baional de Evaluare a +onformitii
b* organele administraiei publice centrale&
c* organisme de evaluare a conformitii.

Organismul Naional de $aluare a Conformitii
)1* 1rganismul Baional de Evaluare a +onformitii elaboreaz i implementeaz politica de stat Vn domeniul asigurrii conformitii produselor, stabilete
principiile i regulile de asigurare a conformitii Vn 0epublica (oldova, este persoan !uridic i Vi desfoar activitatea Vn baza regulamentului su aprobat
de 7uvern. +onductorul 1rganismului Baional de Evaluare a +onformitii este numit i eliberat din funcie de 7uvern.
)4* 1rganismul Baional de Evaluare a +onformitii nu este Vn drept s presteze servicii din domeniul evalurii conformitii.
-tribuiile Organismului Naional de $aluare a Conformitii
1rganismul Baional de Evaluare a +onformitiiare urmtoarele atribuii$
a* elaboreaz i propune 7uvernului spre aprobare politica de stat Vn domeniul asigurrii conformitii produselor&
b* implementeaz politica de stat Vn domeniul evalurii conformitii produselor, coordoneaz i monitorizeaz procesul de evaluare a conformitii&
c* stabilete reguli i proceduri de evaluare a conformitii produselor Vn domeniul reglementat, inclusiv reguli i proceduri de evaluare periodic a
produselor certificate, de evaluare periodic a organismelor de evaluare a conformitii desemnate i notificate pentru activitate Vn domeniul reglementat&
e* stabilete reguli i proceduri de recunoatere a certificatelor i mrcilor de conformitate din alte state, de certificare a experilor Vn domeniul evalurii
conformitii produselor, de eliberare a autorizaiilor de activitate Vn domeniul reglementat, de utilizare a mrcii naionale de conformitate A(&
f* la propunerea organelor administraiei publice centrale, desemneaz organismele de evaluare a conformitii pentru activiti Vn domeniul reglementat, le
Vnregistreaz Vn 0egistrul de stat al Aistemului Baional de Evaluare a +onformitii i elibereaz autorizaia respectiv&
g* ine i actualizeaz 0egistrul de stat al Aistemului Baional de Evaluare a +onformitii&
h* coordoneaz elaborarea de ctre autoritile competente a reglementrilor tehnice privind procedurile de evaluare a conformitii produselor&
i* deine dreptul exclusiv de elaborare i editare a formularelor certificatelor de conformitate&
!* deine dreptul de proprietate asupra mrcii naionale de conformitate A(, stabilete imaginea grafic, dimensiunile i regulile de utilizare a acestei mrci,
aplicate pentru marcarea produselor certificate i declarate&
L* reprezint 0epublica (oldova Vn organizaiile regionale i internaionale Vn domeniul evalurii conformitii produselor&
l* Vnainteaz 7uvernului propuneri privind aderarea la sistemele regionale i internaionale de certificare&
m* Vncheie, Vn modul stabilit, cu organisme internaionale, regionale i organisme naionale ale altor state acorduri de recunoatere reciproc a activitilor
Vn domeniul evalurii conformitii produselor&
n* public Vn (onitorul 1ficial al 0epublicii (oldova lista organismelor de evaluare a conformitii, desemnate i Vnregistrate Vn 0egistrul de stat
al Aistemului Baional de Evaluare a +onformitii&
o* suspend sau retrage autorizaia de desemnare a organismelor de evaluare a conformitii Vn caz de nerespectare a regulilor stabilite Vn Aistemul Baional
de Evaluare a +onformitiii a criteriilor stabilite la art.41&
p* suspend sau retrage certificatul de conformitate, precum i suspend sau retrage dreptul de aplicare a mrcii naionale de conformitate A(, Vn caz de
nerespectare de ctre organismele de evaluare a conformitii a regulilor stabilite Vn Aistemul Baional de Evaluare a +onformitii&
r* examineaz, Vn modul stabilit, contestaiile furnizorilor.
-tribuiile organelor administraiei publice centrale An domeniul e$alurii conformitii
1rganele administraiei publice centrale au urmtoarele atribuii Vn domeniul evalurii conformitii$
a* elaboreaz i aprob reglementrile tehnice pentru domeniile respective&
b* propun 1rganismului Baional de Evaluare a +onformitii recunoaterea activitilor de evaluare a conformitii ale altor state i aderarea la sisteme de
evaluare a conformitii regionale i internaionale&
d* particip la pregtirea i reciclarea cadrelor pentru activiti Vn domeniul evalurii conformitii&
e* Vnainteaz propuneri i coordoneaz desemnarea organismelor de evaluare a conformitii.
<aza normati$ a 0istemului Naional de $aluare a Conformitii
)1* Wn Aistemul Baional de Evaluare a +onformitii se aplic urmtoarele documente normative care reglementeaz activitatea de evaluare a conformitii$
a* reguli Vn domeniul evalurii conformitii cu caracter metodico"organizatoric&
b* reglementri tehnice pentru produse&
c* standarde i prestandarde naionale&
d* standarde internaionale i regionale )europene i interstatale* aplicabile, aprobate Vn modul stabilit ca fiind standarde sau prestandarde naionale.
)4* +onformitatea produselor din domeniul reglementat trebuie evaluat Vn baza cerinelor obligatorii sau a documentelor stabilite pentru produsele
respective Vn reglementrile tehnice aplicabile.
)E* 0egulile Vn domeniul evalurii conformitii se aprob de 1rganismul Baional de Evaluare a +onformitii Vn coordonare cu autoritile de
reglementare.
)G* #rodusele pentru care lipsesc reglementrile tehnice sVnt supuse evalurii conformitii Vn baza prevederilor stabilite Vn standardele naionale aplicabile
produselor respective, a cror list se aprob de ctre autoritatea de reglementare respectiv i se public Vn (onitorul 1ficial al 0epublicii (oldova.
)9* +onformitatea produselor din domeniul nereglementat se evalueaz Vn baza cerinelor stabilite de solicitant, potrivit documentelor normative Vn vigoare.
):* Atandardele de firm nu pot servi ca baz pentru evaluarea conformitii produselor din domeniul reglementat.
)eglementri te1nice
)1* Wn scopul asigurrii securitii vieii, sntii i ereditii omului, precum i al proteciei mediului i a bunurilor, autoritile competente elaboreaz i
adopt reglementri tehnice, cu respectarea principiilor internaionale, privind libera circulaie a produselor Vn comerul intern i internaional. 0eglementrile
tehnice care prevd criterii i proceduri de evaluare a conformitii se aprob prin hotrVri ale 7uvernului.
)4* 0eglementrile tehnice prevd, inclusiv dar nu limitat$
a* definirea domeniilor reglementate&
b* grupele de produse din domeniile reglementate supuse evalurii conformitii&
c* grupele de produse din domeniile reglementate care nu se supun evalurii conformitii&
d* cerinele eseniale pentru grupele de produse respective&
e* procedurile pentru evaluarea conformitii&
f* regulile de aplicare a mrcii naionale de conformitate A(&
g* cerinele specifice privind supravegherea pieei.
)E* 0eglementrile tehnice vor face referire la standardele naionale, precum i la standardele internaionale, europene i interstatale, adoptate la nivel
naional, care confer prezumia conformitii cu cerinele eseniale stabilite Vn reglementrile tehnice respective. #rocedura de adoptare a standardelor
internaionale, europene i interstatale este prevzut de legislaia Vn vigoare. 1rganismul Baional de Evaluare a +onformitii va publica Vn (onitorul
1ficial al 0epublicii (oldova lista standardelor care confer prezumia conformitii cu reglementrile tehnice Vn vigoare.
)G* 0eglementarea tehnic prevede, pentru fiecare categorie de produse din domeniul reglementat, una sau o combinaie adecvat a urmtoarelor proceduri
stabilite Vn Aistemul Baional de Evaluare a +onformitii$
a* controlul intern&
b* examinarea de tip&
c* conformitatea cu tipul&
d* asigurarea calitii produciei&
e* asigurarea calitii produsului&
f* verificarea produsului&
g* verificarea unitii de produs&
h* asigurarea calitii.
)9* #rocedurile pentru evaluarea conformitii produselor, prevzute Vn reglementrile tehnice respective, depind de gradul de complexitate al produsului i
de riscul estimat la utilizarea acestuia.
-tribuiile organismelor de e$aluare a conformitii
)1* Evaluarea conformitii produselor Vn cadrul Aistemului Baional de Evaluare a +onformitii se efectueaz de organismele de evaluare a conformitii
acreditate, specificate la art.16 alin.)4*, precum i de organismele de evaluare a conformitii desemnate Vn conformitate cu regulile sistemului aprobate Vn
modul stabilit. 1rganismele de evaluare a conformitii Vi desfoar activitatea Vn conformitate cu regulile i procedurile Aistemului Baional de Evaluare a
+onformitii, prevzute Vn documentele normative aprobate Vn modul stabilit.
)4* 1rganismele de certificare, Vn conformitate cu domeniul de acreditare$
a* Vnregistreaz, examineaz sau refuz cererile&
b* elibereaz, refuz eliberarea, suspend sau retrag certificatele de conformitate Vn baza rezultatelor certificrii conformitii&
d* in 0egistrul produselor certificate&
e* efectueaz evaluarea periodic a produselor pentru care au eliberat certificate de conformitate.
)E* 8aboratoarele de Vncercri i de etalonri acreditate$
a* efectueaz Vncercri i etalonri Vn conformitate cu metodele stabilite Vn reglementrile tehnice i standardele naionale&
b* asigur, Vn caz de necesitate, elaborarea metodelor de Vncercri&
c* Vntocmesc rapoarte de Vncercri i de etalonri.
)G* 1rganismele de inspecie acreditate realizeaz evaluri Vn numele solicitanilor, avVnd ca obiectiv furnizarea ctre prile interesate a informaiilor
referitoare la conformitatea cu reglementri, standarde sau specificaii. #arametrii de inspecie pot include elemente referitoare la cantitate, calitate, securitate,
aptitudini de utilizare, respectarea continu a securitii Vn funcionare a Vntreprinderilor sau sistemelor.
)9* Wn cadrul Aistemului Baional de Evaluare a +onformitii se efectueaz evaluarea conformitii Vn domeniul reglementat i nereglementat, Vn baza
regulilor i procedurilor unice stabilite de 1rganismul Baional de Evaluare a +onformitii.
1G
):* Wn domeniul reglementat se admite activitatea organismelor de evaluare a conformitii desemnate, Vnregistrate Vn 0egistrul de stat al Aistemului
Baional de Evaluare a +onformitii.
)P* 8ucrrile de certificare, Vncercrile, precum i alte activiti ce in de procesul de evaluare a conformitii, vor fi efectuate Vntr"un termen rezonabil, care
se aduce la cunotina solicitantului.
)Q* Ae consider Vnclcare a regulilor de certificare obligatorie a produselor eliberarea de ctre organismele de certificare a certificatului de conformitate$
a* Vn baza rezultatelor negative ale Vncercrilor&
b* Vn cazul neconformitii produselor cu condiiile prescrise prevzute Vn documentele normative, Vn conformitate cu care ele au fost certificate&
c* pentru produse i servicii ce nu in de domeniul de desemnare al organismului de certificare&
d* dup expirarea termenului de valabilitate a autorizaiei de desemnare, suspendarea valabilitii sau anularea autorizaiei de desemnare.
)J* Wnclcare a regulilor Aistemului Baional de Evaluare a +onformitiie consider prezentarea de ctre laboratoarele de Vncercri i de etalonri a unor
rezultate neveridice ale Vncercrilor.
8esemnarea organismelor de e$aluare a conformitii
)1* -esemnarea organismelor de evaluare a conformitii se efectueaz Vn conformitate cu anumite cerine obligatorii.
)4* +erinele obligatorii ce urmeaz a fi Vndeplinite de organismele de evaluare a conformitii pentru a fi recunoscute de ctre 1rganismul Baional de
Evaluare a +onformitii Vn vederea desemnrii sVnt$
a* disponibilitate de personal calificat i echipamente moderne&
b* asigurarea independenei i a imparialitii Vn relaiile directe i indirecte cu solicitanii evalurii conformitii&
c* existena Vn laboratoarele de Vncercri i Vn organismele de inspecie a cel puin E colaboratori cu studii tehnice superioare anga!ai permaneni,
competeni pentru evaluarea conformitii&
d* asigurarea confidenialitii i pstrarea secretului profesional&
e* deinerea unei asigurri de rspundere civil i financiar&
f* demonstrarea competenei Vn conformitate cu cerinele documentelor normative referitoare la organismele de evaluare a conformitii&
g* existena Vn organismul de certificare a cel puin E experi i respectarea condiiei ca ma!oritatea experilor organismului de certificare s fie anga!ai
permaneni&
h* s aib statut de persoan !uridic cu sediul Vn 0epublica (oldova.
)4
1
* 'utoritile de reglementare pot stabili Vn reglementrile tehnice cerine suplimentare fa de cerinele de la alin.)4*, Vn funcie de obiectivul specific al
reglementrii tehnice.
)E* 1rganismele desemnate trebuie s Vndeplineasc permanent toate cerinele iniiale care au stat la baza deciziei privind desemnarea.
)G* -esemnarea organismelor de evaluare a conformitii se face, obligatoriu, Vn baza propunerilor organelor administraiei publice centrale care
reglementeaz domeniul respectiv, prin adoptarea de ctre 1rganismul Baional de Evaluare a +onformitii a deciziilor respective i eliberarea autorizaiilor
de desemnare.
)G
1
* Wn scopul desemnrii pentru activitate Vn domeniul reglementat, organismele de evaluare a conformitii prezint 1rganismului Baional de Evaluare a
+onformitii o cerere de forma stabilit.
)G
4
* 1rganismul de certificare anexeaz la cerere urmtoarele documente$
a* copiile documentelor de fondare )statutul organizaiei, certificatul de Vnregistrare a organizaiei, adeverina de atribuire a codului fiscal*&
b* domeniul de desemnare a organismului de certificare, coordonat cu organul administraiei publice centrale, care reglementeaz domeniul respectiv&
c* procedurile de certificare a produselor&
d* lista experilor, cu anexarea copiilor diplomelor, ale certificatelor de competen i ale documentelor privind anga!area&
e* lista acordurilor de colaborare cu laboratoarele de Vncercri desemnate pentru acoperirea domeniului desemnat cu Vncercrile necesare&
f* demersul organului administraiei publice centrale privind propunerea pentru desemnare a organismului de certificare respectiv&
g* copia certificatului de acreditare eliberat de 1rganismul Baional de 'creditare Vn domeniul evalurii conformitii produselor.
)G
E
* 8aboratorul de Vncercri anexeaz la cerere urmtoarele documente$
a* copiile documentelor de fondare )statutul organizaiei, certificatul de Vnregistrare a organizaiei, adeverina de atribuire a codului fiscal*&
b* domeniul de desemnare a laboratorului de Vncercri, coordonat cu organul administraiei publice centrale care reglementeaz domeniul respectiv&
c* fia tehnic a laboratorului de Vncercri&
d* lista lucrtorilor, cu anexarea copiilor diplomelor i a documentelor privind anga!area&
e* demersul organului administraiei publice centrale privind propunerea pentru desemnare a laboratorului de Vncercri&
f* copia certificatului de acreditare, eliberat de 1rganismul Baional de 'creditare Vn domeniul evalurii conformitii produselor.
)G
G
* +opiile documentelor trebuie s fie numerotate, nuruite i legalizate cu tampila organismului de evaluare a conformitii.
)G
9
* -ocumentele prezentate sVnt supuse examinrii Vn cadrul 1rganismului Baional de Evaluare a +onformitii Vn vederea corespunderii lor cu actele
legislative i cu documentele de baz ale Aistemului Baional de Evaluare a +onformitii, precum i stabilirii sferei de activitate Vn domeniul reglementat.
Examinarea se efectueaz Vn termen de cel mult 46 de zile.
)G
:
* -up evaluarea corespunderii organismelor de evaluare a conformitii criteriilor stabilite la alin.)4* i dup examinarea documentelor prezentate,
1rganismul Baional de Evaluare a +onformitii, Vn baza raportului de evaluare, adopt decizia privind desemnarea organismului de evaluare a conformitii
pentru activitate Vn domeniul reglementat.
)G
P
* Wn cazul deciziei negative, 1rganismul Baional de Evaluare a +onformitii informeaz Vn scris solicitantul despre decizia respectiv nu mai tVrziu de
E6 de zile de la data depunerii cererii, cu motivarea clar a refuzului de desemnare.
)G
Q
* Wn cazul deciziei pozitive, conductorul 1rganismului Baional de Evaluare a +onformitii emite o hotrVre privind desemnarea organismului de
evaluare a conformitii i elibereaz autorizaia de desemnare.
)G
J
* 'utorizaia se elibereaz pe un termen nu mai mare decVt termenul de valabilitate a certificatului de acreditare eliberat organismului de evaluare a
conformitii.
)G
16
* Dormele de prezentare a cererii, a autorizaiei de desemnare i a anexei la autorizaie vor fi stabilite de ctre 1rganismul Baional de Evaluare a
+onformitii.
)G
11
* 1rganismele de evaluare a conformitii desemnate prezint 1rganismului Baional de Evaluare a +onformitii, la finele anului, rapoarte anuale
privind activitatea lor, cu indicarea numrului de documente )certificate de conformitate sau rapoarte de Vncercri* emise, suspendate sau retrase, a numrului
fielor de neconformitate emise de ctre organele de supraveghere i control asupra produselor pentru care au fost eliberate certificate de conformitate i cu
indicarea propunerilor de eficientizare a activitii Vn cadrul Aistemului Baional de Evaluare a +onformitii.
):* 1rganismul Baional de Evaluare a +onformitii transmite spre publicare Vn (onitorul 1ficial al 0epublicii (oldova lista organismelor de evaluare a
conformitii desemnate pentru activitate Vn domeniul reglementat i o actualizeaz periodic, ori de cVte ori este necesar.
0uspendarea sau retragerea autorizaiei de desemnare a organismelor de e$aluare a conformitii
)1* 1rganismul Baional de Evaluare a +onformitii suspend sau retrage autorizaia de desemnare Vn urmtoarele cazuri$
a* prezentarea cererii corespunztoare de ctre titularul autorizaiei de desemnare&
b* nerespectarea cerinelor i a regulilor Aistemului Baional de Evaluare a +onformitii de ctre titularul autorizaiei de desemnare&
c* suspendarea )anularea* certificatului de acreditare de ctre 1rganismul Baional de 'creditare&
d* neVndeplinirea de ctre titularul autorizaiei de desemnare a prescripiilor sau a dispoziiilor autoritilor administraiei publice sau suspendarea de ctre
ele a activitii titularului autorizaiei de desemnare&
e* lichidarea persoanei !uridice titular a autorizaiei de desemnare.
)4* Auspendarea autorizaiei de desemnare are loc Vn cazul Vn care neconformitile depistate i cauzele care le"au provocat pot fi eliminate de titularul
autorizaiei de desemnare prin msuri corective, coordonate cu 1rganismul Baional de Evaluare a +onformitii. Wn caz contrar, autorizaia de desemnare se
retrage. 'utorizaia de desemnare se suspend pe o perioad ce nu va depi E6 de zile.
)E* Auspendarea sau retragerea autorizaiei de desemnare are drept consecin Vncetarea executrii lucrrilor indicate Vn autorizaia respectiv.
)G* 1rganismul Baional de Evaluare a +onformitii, Vn termen de cel mult E zile de la data adoptrii deciziei privind suspendarea sau retragerea
autorizaiei, informeaz Vn scris titularul autorizaiei despre decizia luat.
)9* Wn cazul eliminrii circumstanelor care au determinat suspendarea autorizaiei de desemnare, suspendarea ei poate fi ridicat. Auspendarea autorizaiei
se consider ridicat dup adoptarea deciziei corespunztoare de ctre 1rganismul Baional de Evaluare a +onformitii, fapt despre care acesta informeaz Vn
scris titularul autorizaiei nu mai tVrziu de E zile de la data adoptrii acestei decizii.
):* Wn cazurile de retragere a autorizaiei de desemnare stabilite la alin.)1* lit.b* i d*, decizia 1rganismului Baional de Evaluare a +onformitii este
valabil doar cu adresarea ulterioar Vn instana !udectoreasc. 'dresarea Vn instana !udectoreasc trebuie s se fac Vn decursul a E zile lucrtoare de la data
adoptrii deciziei de retragere a autorizaiei. Wn caz de nerespectare a acestui termen, decizia de retragere a autorizaiei se anuleaz.
)P* =erificarea respectrii de ctre organismele de evaluare a conformitii a regulilor Aistemului Baional de Evaluare a +onformitii, a condiiilor de
efectuare a lucrrilor Vn domeniul reglementat i a satisfacerii criteriilor de desemnare stabilite la art.41 alin.)4* se efectueaz de ctre 1rganismul Baional de
Evaluare a +onformitii pe toat perioada de valabilitate a autorizaiei de desemnare.
)Q* Wn cazul Vn care organismul de evaluare a conformitii nu este de acord cu decizia privind suspendarea autorizaiei de desemnare, acesta poate contesta
decizia Vn termen de 19 zile de la data adoptrii ei la 1rganismul Baional de Evaluare a +onformitii.
)J* 1rganismul Baional de Evaluare a +onformitii instituie o comisie de examinare a contestaiilor privind suspendarea desemnrii, format dintr"un
reprezentant al autoritii de reglementare care a propus desemnarea, un reprezentant al organismului de evaluare a conformitii i un reprezentant al
1rganismului Baional de Evaluare a +onformitii.
EJ. 80MN-)- O)2-N.0M"O) 8 3-"7-)
- CON4O)M.5@?..
16. Wn scopul desemnrii pentru activitate Vn domeniul reglementat organismele de evaluare a conformitii prezint la 1rganismul Baional o cerere )forma
de prezentare a cererii, conform anexei nr.1*.
1rganismul de certificare anexeaz la cerere urmtoarele documente$
a* copiile documentelor de fondare )statutul organizaiei, certificatul de Vnregistrare a organizaiei, adeverina de atribuire a codului fiscal*&
b* domeniul de desemnare al organismului de certificare coordonat cu organul administraiei publice centrale care reglementeaz domeniul respectiv&
c* procedurile de certificare&
d* lista experilor cu anexarea copiilor diplomelor, certificatelor de competen i a documentelor privind anga!area&
e* lista acordurilor de colaborare cu laboratoarele de Vncercri desemnate pentru acoperirea domeniului desemnat cu Vncercrile necesare&
f* demersul organului administraiei publice privind propunerea pentru desemnare a organismului de certificare respectiv&
g* copia certificatului de acreditare eliberat de 1rganismul Baional de 'creditare Vn domeniul evalurii conformitii produselor i a domeniului de
acreditare.
8aboratorul de Vncercri anexeaz la cerere urmtoarele documente$
a* copiile documentelor de fondare )statutul organizaiei, certificatul de Vnregistrare a organizaiei, adeverina de atribuire a codului fiscal*&
b* domeniul de desemnare al laboratorului de Vncercri, coordonat cu organul administraiei publice centrale, care reglementeaz domeniul respectiv&
c* fia tehnic a laboratorului de Vncercri&
f* lista lucrtorilor cu anexarea copiilor diplomelor i a documentelor privind anga!area&
e* demersul organului administraiei publice centrale privind propunerea pentru desemnarea laboratorului de Vncercri&
g* copia certificatului de acreditare, eliberat de 1rganismul Baional de 'creditare Vn domeniul evalurii conformitii produselor i a domeniului de
acreditare.
11. +opiile documentelor trebuie s fie numerotate, nuruite i legalizate cu tampila organismului de evaluare a conformitii.
14. -ocumentele prezentate sVnt supuse examinrii Vn cadrul 1rganismul Baional Vn vederea corespunderii lor cu criteriile din capitolul I= i cu actele
legislative i documentele de baz ale Aistemului Baional, precum i stabilirii domeniului de activitate Vn domeniul reglementat.
Examinarea se efectueaz Vn termen de 46 zile.
1E. -up efectuarea corespunderii organismelor de evaluare a conformitii criteriilor stabilite la capitolul I= i dup efectuarea examinrii documentelor
prezentate, 1rganismul Baional, Vn baza raportului de evaluare, adopt decizia privind desemnarea organismului de evaluare a conformitii pentru activitate
Vn domeniul reglementat.
1G. Wn cazul deciziei negative, 1rganismul Baional informeaz Vn scris solicitantul despre decizia respectiv nu mai tVrziu de E6 zile de la data depunerii
cererii, cu motivarea clar a refuzului de desemnare.
19. Wn cazul deciziei pozitive, conductorul 1rganismului Baional emite o hotrVre privind desemnarea organismului de evaluare a conformitii i
elibereaz autorizaia de desemnare. 'utorizaia se elibereaz pe un termen nu mai mare de E ani.
Dorma de prezentare a autorizaiei de desemnare, conform anexei nr.4.
1:. 1rganismului de evaluare a conformitii desemnat i se atribuie un numar de identificare conform regulilor Aistemului i se Vnregistreaz Vn 0egistrul de
stat al Aistemului Baional.
1P. -omeniul de desemnare se coordoneaz cu autoritatea de reglementare Vn domeniul respectiv.
-omeniile de desemnare ale organismelor de evaluare a conformitii desemnate trebuie s cuprind toate produsele care fac obiectul reglementrii tehnice
respective.
-omeniul de desemnare este anex la hotrVrea privind desemnarea. Dorma de prezentare a anexei la hotrVre, conform anexei nr.E.
1Q. +u o lun pVn la expirarea desemnrii organismele de evaluare a conformitii solicit o nou desemnare. #entru aceasta se prezint o cerere la
1rganismul Baional Vmpreun cu demersul autoritii de reglementare i documentele care au fost modificate.
1J. 1rganismele de evaluare a conformitii desemnate prezint 1rganismului Baional la finele anului, rapoarte anuale privind activitatea sa cu indicarea
numrului de documente )certificate de conformitate sau rapoarte de Vncercri* emise, suspendate sau retrase, numrul fielor de neconformitate emise de
ctre organele de supraveghere i control asupra produselor pentru care au fost eliberate certificate de conformitate, propuneri de eficientizare a activitii Vn
cadrul Aistemului Baional.
Capitolul 3.
NO5.4.C-)- O)2-N.0M"O) 8 3-"7-) -
CON4O)M.5@?.. 80MN-5
19
46. 1rganismul Baional transmite spre publicare Vn (onitorul 1ficial al 0epublicii (oldova lista organismelor de evaluare a conformitii desemnate
desemnate pentru activitate Vn domeniul reglementat i o actualizeaz periodic, ori de cVte ori este necesar.
G6 MO87" 8 C)5.4.C-)
0eciunea 1
tapele de certificare
1:. +ertificarea produselor include$
a* prezentarea cererii pentru certificare )Vn continuare " cerere*&
b* analiza cererii i a documentelor prezentate&
c* luarea deciziei asupra cererii&
d* identificarea produsului&
e* prelevarea mostrelor&
f* efectuarea Vncercrilor mostrelor&
g* evaluarea procesului de producie )dac este prevzut de schema de certificare*&
h* examinarea rezultatelor evalurii&
i* luarea deciziei privind eliberarea sau refuzul eliberrii certificatului de conformitate&
!* eliberarea certificatului de conformitate sau refuzul eliberrii&
L* evaluarea periodic a produselor certificate )dac este prevzut de schema de certificare*.
0eciunea a 2:a
,rezentarea cererii6 analiza cererii #i a documentelor
prezentate #i luarea deciziei asupra cererii
1P. #entru efectuarea certificrii solicitantul prezint o cerere la organismul de certificare, conform anexei nr. 4. +ererea trebuie semnat de solicitant sau
un reprezentant al solicitantului.
1Q. Aolicitantul este Vn drept s aleag oricare organism de certificare care are Vn domeniul su de activitate certificarea produsului respectiv.
1J. 1rganismul de certificare examineaz cererea i
Vntr"un termen maximum de 19 zile de la data Vndeplinirii obligaiilor contractuale ia decizia asupra cererii i informeaz despre aceasta solicitantul.
46. Wnainte de a Vncepe evaluarea, organismul de certificare trebuie s efectueze i s menin Vnregistrri referitoare la analiza cererii pentru certificare,
pentru a se asigura c$
a* cerinele pentru certificare sVnt clar definite, documentate i Vnelese de ctre solicitant&
b* orice diferen de Vnelegere Vntre organismul de certificare i solicitant este rezolvat&
c* organismul de certificare este acreditat i desemnat pentru a efectua certificarea Vn conformitate cu prevederile cererii de certificare.
41. 1rganismul de certificare trebuie s desemneze personal competent pentru a Vndeplini sarcinile pentru o anumit evaluare. #entru asigurarea
imparialitii nu trebuie desemnat personalul care a fost implicat Vn proiectarea, livrarea, instalarea sau Vntreinerea produselor pentru care se solicit
certificarea.
44. #entru a se asigura c se efectueaz o evaluare corect, organismul de certificare trebuie s furnizeze personalului implicat toate documentele de lucru
corespunztoare.
0eciunea a 3:a
.dentificarea produselor #i prele$area mostrelor
4E. Atabilirea eantionului )cantitatea mostrelor*, procedura de prelevare, regulile de identificare i depozitare, marcarea, sigilarea mostrelor pentru
efectuarea Vncercrilor i documentarea procedurii de prelevare a mostrelor se efectueaz conform documentului normativ respectiv de ctre expertul sau
reprezentantul organismului de certificare. #relevarea mostrelor se efectueaz Vn prezena solicitantului, care semneaz raportul de prelevare.
4G. +oncomitent cu prelevarea mostrelor se efectueaz identificarea produselor. Identificarea produselor include verificarea conformitii marcrii
produselor )denumirea produsului, codul cu bare, productorul, data fabricrii, termenul de valabilitate, documentul normativ, volumul i numrul lotului
prezentat, ambala!ul, masa etc.* cu informaia indicat Vn documentaia de Vnsoire a produsului.
8a identificarea i prelevarea mostrelor de produse se verific i condiiile de pstrare a produselor, precum i prezena informaiei pentru consumator
conform legislaiei Vn vigoare.
1rganismele de certificare trebuie s pstreze Vn dosarele respective mostre ale etichetelor produselor.
0eciunea a 4:a
Bncercarea mostrelor
49. Wcercrile Vn scopul certificrii produselor Vn domeniul reglementat se efectueaz Vn laboratoarele de Vncercri acreditate i desemnate .
Wn cazul lipsei Vn cadrul Aistemului Baional a laboratoarelor de Vncercri desemnate se admite, cu acordul 1rganismului Baional de Evaluare a
+onformitii )Vn continuare X 1rganism Baional*, efectuarea Vncercrilor Vn laboratoare de Vncercri acreditate Vn prezena expertului organismului de
certificare i sub responsabilitatea acestuia privind asigurarea imparialitii.
4:. Wncercrile Vn scopul certificrii produselor din domeniul nereglementat se efectueaz atVt Vn laboratoarele de Vncercri desemnate Vn Aistemul Baional,
cVt i Vn laboratoarele de Vncercri acreditate.
4P. #entru certificarea produselor se efectueaz Vncercri conform metodelor stabilite Vn reglementrile tehnice i standardele naionale. Wn caz de
necesitate, laboratorul de Vncercri asigur elaborarea metodelor de Vncercri, care se valideaz Vn modul stabilit.
4Q. Wncercrile Vn scopul certificrii se efectueaz conform programului de Vncercri elaborat de ctre organismul de certificare. 0ezultatele Vncercrilor
trebuie s fie prezentate organismului de certificare i solicitantului )dup caz*. Wn cazul prezentrii documentelor, care confirm inofensivitatea produsului
solicitat certificrii, elaborate de organe recunoscute Vn Aistemul Baional, Vncercrile de laborator pot fi efectuate Vn volum redus.
4J. Wn cazul rezultatelor negative ale Vncercrilor solicitantului i se transmite decizia cu motivarea refuzului privind efectuarea Vn continuare a lucrrilor de
certificare. 0eluarea lucrrilor de certificare se stabilete individual Vn fiecare caz concret.
E6. (odul de manipulare a mostrelor supuse Vncercrilor se stabilete Vn procedura de certificare a produselor omogene, precum i Vn procedura stabilit Vn
cadrul laboratorului de Vncercri.
E1. Wn cazul Vncercrilor nedistructive mostrele de produse, dup efectuarea Vncercrilor, trebuie restituite solicitantului, ceea ce trebuie s fie stabilit Vn
contractul pentru efectuarea Vncercrilor. 0estituirea mostrelor solicitantului se consemneaz printr"o meniune Vn raportul de prelevare a mostrelor.
E4. #entru produsele alimentare casarea mostrelor se confirm printr"un act de casare aprobat de conductorul laboratorului de Vncercri care a efectuat
Vncercrile.
EE. (ostrele de control )Vn caz de necesitate* se sigileaz Vn prezena solicitantului de ctre reprezentantul organismului de certificare i se pstreaz la
solicitant, Vn laboratorul de Vncercri sau la organismul de certificare )dup caz*. ermenul pentru pstrarea mostrelor de control se stabilete de ctre
organismul de certificare, inVnd cont de termenul de valabilitate sau de garanie al produselor.
0esponsabilitatea pentru pstrarea mostrelor de control pe perioada de pstrare o deine partea creia i"au fost transmise spre pstrare mostrele respective.
0eciunea a 5:a
$aluarea procesului de producie
EG. Wn dependen de schemele de certificare se efectueaz evaluarea procesului de producie )schemele 1a& 4a& Ea sau Ga*.
E9. Evaluarea procesului de producie se efectueaz Vn conformitate cu procedurile elaborate de organismele de certificare a produselor.
0eciunea a !:a
xaminarea rezultatelor e$alurii6 luarea
deciziei pri$ind eliberarea certificatului de conformitate #i eliberarea
certificatului de conformitate
E:. -up finalizarea lucrrilor respective, experii desemnai s evalueze conformitatea produselor trebuie s Vntocmeasc rapoarte de evaluare Vn care s
fie prezentate rezultatele evalurilor i constatrile respective.
EP. Aolicitantului trebuie s i se prezinte un raport complet asupra rezultatelor evalurii, identificVnd orice neconformiti care trebuie eliminate Vn scopul
Vndeplinirii cerinelor de certificare. -ac solicitantul poate demonstra c aciunea corectiv a fost Vntreprins Vntr"un interval de timp specificat de organismul
de certificare, ultimul trebuie s repete doar acele pri ale procedurii iniiale care sVnt necesare.
EQ. 1rganismul de certificare, Vn baza examinrii tuturor informaiilor culese Vn timpul procesului de evaluare i a oricror alte informaii, ia decizia de
eliberare )refuzul de eliberare* a certificatului de conformitate.
EJ. 1rganismul de certificare nu trebuie s delege dreptul pentru acordarea, meninerea, extinderea, suspendarea sau anularea certificrii ctre o persoan
sau un organism din exterior.
G6. Wn cazul deciziei pozitive organismul de certificare Vntocmete certificatul de conformitate i Vl Vnregistreaz Vn registrul certificatelor de conformitate
emise.
G1. Dorma de prezentare a certificatului de conformitate pentru produsele din domeniul reglementat, conform anexei nr. E, regulile de completare a
certificatului de conformitate, conform anexei nr. G.
+ertificatul de conformitate pentru produse se elibereaz pentru grupe de produse omogene care sVnt fabricate de acelai productor i certificate la unele i
aceleai cerine ale documentelor normative. 1 condiie ca produsele s fie considerate omogene este atribuirea produselor respective aceleiai poziii tarifare
la nivelul a G cifre, conform Bomenclatorului (rfurilor al 0epublicii (oldova.
+ertificatul de conformitate poate avea anexe Vn care se concretizeaz denumirile produselor. Wn anex se prezint indicii de identificare a produselor, care
nu pot fi menionai )datorit spaului restrVns* la completarea certificatului de conformitate. Dorma de prezentare a anexei la cerificatul de conformitate
conform anexei nr. 9.
G4. +ertificatul de conformitate nu poate fi eliberat pentru produsele nemarcate sau marcate cu abateri de la legislaia Vn vigoare.
GE. +ertificatul de conformitate pentru domeniul nereglementat se elaboreaz independent de ctre fiecare organism de certificare acreditat i trebuie s
conin$
a* numrul de Vnregistrare&
b* data Vnregistrrii i termenul de valabilitate al certificatului&
c* informaii despre organismul de certificare emitent&
d* denumirea i Yodul produselor&
e* indicativul documentelor normative i punctele din acestea, contractele sau cererea care stabilesc cerine pentru produs&
f* informaii despre productor i solicitantul certificrii&
g* documentele Vn baza crora a fost eliberat certificatul&
h* prenumele, numele i semntura conductorului.
+ertitificatul de conformitate pentru produsele din domeniul nereglementat, prin forma de prezentare i culorile utilizate, nu trebuie s creeze confuzii cu
certificatul de conformitate pentru domeniul reglementat.
GG. Bu se admite eliberarea certificatelor de conformitate pentru domeniul reglementat la produsele din domeniul nereglementat.
Wn cazuri de excepie, la solicitare, pot fi eliberate certificate de conformitate utilizate pentru domeniul reglementat la produsele din domeniul
nereglementat destinate exportului Vn rile cu care 0epublica (oldova are semnate acorduri de recunoatere reciproc a rezultatelor evalurii conformitii,
cu condiia ca produsele respective s nu fie plasate pe piaa intern a 0epublicii (oldova Vnsoite de certificatele respective.
G9. ermenul de valabilitate al certificatelor de conformitate pentru produsele din domeniul reglementat se stabilete pornind de la schema de certificare
aplicat$
a* pentru loturi de produse X pe termenul de valabilitate al produselor sau termenul de garanie stabilite de documentele normative sau de productor&
b* pentru produsele fabricate Vn serie$
X 9 ani X pentru Vntreprinderile Vnzestrate cu utila! i tehnologii moderne care au implementat i certificat sistemul de management al calitii i5sau sistemul
de management al siguranei alimentare, cu evaluarea periodic o dat pe an&
X E ani X pentru Vntreprinderile care certific produsele de mai muli ani Vn ir, dein laboratoare de Vncercri i respect regulile Aistemului Baional, cu
evaluarea periodic o dat pe an&
X 1 an X pentru Vntreprinderile care certific produsele prima dat, nu au laborator de Vncercri i sistem de management al calitii certificat, cu evaluarea
periodic o dat pe an.
G:. Aistemele de management menionate la punctul G9, trebuie certificate de ctre organisme de certificare a sistemelor de management acreditate i
desemnate Vn 0epublica (oldova. -e asemenea ele pot fi certificate de ctre organismele de certificare a sistemelor de management notificate +omisiei
Europene, lista cror este publicat Vn ;urnalul 1ficial al /niunii Europene.
GP. ermenul de valabilitate al certificatului de conformitate nu se prelungete. 8a expirarea termenului de valabilitate al certificatului de conformitate se
depune o cerere pentru desfurarea procedurilor de recertificare.
#entru produsele fabricate Vn serie sau importate Vn baza unui contract Vn perioada termenului de valabilitate al certificatului de conformitate i
necomercializate Vn aceast perioad, acest certificat este valabil la livrarea i comercializarea produselor respective Vn perioada termenului de valabilitate sau
de garanie al produselor, iar produsele se consider ca fiind certificate.
GQ. Wn cazul refuzului de eliberare a certificatului de conformitate, adoptat Vn baza rezultatelor negative ale Vncercrilor produselor privind cerinele de
securitate, organismul de certificare trebuie s informeze 1rganismul Baional i organele respective ale supravegherii de stat.
GJ. -ac Vn construcia )componena* produsului, Vn tehnologia de fabricaie se introduc modificri care pot influena conformitatea produsului cu condiiile
prescrise sau declarate, solicitantul trebuie Vn prealabil, Vn termen de 9 zile, s informeze despre aceasta organismul de certificare care a eliberat certificatul de
conformitate respectiv.
1rganismul de certificare trebuie s ia decizia privind necesitatea de a efectua noi Vncercri sau evaluri suplimentare, precum i decizia privind
suspendarea sau anularea certificatului de conformitate, dac este cazul. Wn acest caz, titularul certificatului de conformitate nu este Vn drept s livreze
produsele cu modificrile respective, pVn cVnd organismul de certificare nu a luat decizia corespunztoare.
G1 7tilizarea mrcii naionale de conformitate 0M
96. #rodusele certificate din domeniul reglementat, pVn la plasarea lor pe pia i5sau utilizare, trebuie s fie marcate de ctre productor cu marca
naional de conformitate A(, indicVnd conformitatea produsului cu cerinele aplicabile prevzute Vn documentele normative Vn vigoare.
91. Aimbolul grafic, dimensiunile i regulile de utilizare a mrcii naionale de conformitate A(, conform anexei nr. 4 a SotrVrii 7uvernului nr. EJ9 din
1P.6G.466: cu privire la regulile referitoare la procedurile de evaluare a conformitii produselor industriale din domeniul reglementat i de utilizare a mrcii
naionale de conformitate A(.
1:
94. Aub marca naional de conformitate A( se plaseaz numrul de identificare al organismului de certificare desemnat, care a certificat conformitatea
produsului, dac aceast cerin este prevzut Vn reglementrile tehnice aplicabile.
9E. Durnizorul aplic marca naional de conformitate A( conform prevederilor reglementrilor tehnice aplicabile produsului direct pe produs, pe
ambala!ul produsului, pe documentele ce Vnsoesc produsul i5sau pe o plac de marca! ataat produsului astfel VncVt s nu poat fi detaat. (arca aplicat
trebuie s fie vizibil i s nu poat fi tears.
9G. 'plicarea mrcii naionale de conformitate A( pe produsele care nu au fost supuse procedurilor de evaluare a conformitii Vn modul stabilit sau nu
corespund cerinelor prescrise este interzis.
99. (arcarea produselor, ambala!ului produselor, documentelor ce Vnsoesc produsele cu marca naional de conformitate A( poate fi efectuat prin$
X aplicarea mrcii naionale de conformitate A( Vn procesul tehnologic de fabricare&
X aplicarea mrcii naionale de conformitate A( pe produsul fabricat.
9:. (arca naional de conformitate A( poate fi utilizat de asemenea Vn scopuri de reclam, Vn publicaii, la demonstrarea exponatelor la expoziii i
tVrguri.
9P. Auspendarea sau anularea certificatului de conformitate are drept consecin Vncetarea utilizrii mrcii naionale de conformitate A(.
9Q. +ontrolul respectrii regulilor de utilizare a mrcii naionale de conformitate A( se efectueaz Vn cadrul evalurii periodice a produselor certificate,
precum i Vn cadrul supravegherii pieei.
9J. /tilizarea abuziv sau incorect a mrcii naionale de conformitate se sancioneaz conform regulilor Aistemului Baional i legislaiei Vn vigoare a
0epublicii (oldova.
G4 $aluarea periodic a produselor certificate
:6. Evaluarea periodic a produselor certificate se efectueaz )dac este prevzut de schema de certificare* cu scopul de a stabili dac produsele continu
s corespund cerinelor conform crora au fost certificate i dac titularul certificatului de conformitate respect regulile de utilizare a mrcii naionale de
conformitate A( i prevederile din contractele Vncheiate.
Evaluarea periodic se efectueaz programat i Vn caz de necesitate inopinat pe toat perioada de valabilitate a certificatului de conformitate.
:1. #eriodicitatea evalurii periodice programate se stabilete inVnd cont de specificul i gradul de periculozitate potenial a produselor, stabilitatea
procesului de producie, volumul i durata fabricrii produselor, fabricarea sezonier a produselor, reputaia productorului privind atitudinea sa fa de
calitatea produselor fabricate, cheltuielile pentru efectuarea evalurii periodice, dar nu mai des de o dat pe an.
:4. Evaluarea periodic inopinat se efectueaz Vn cazul primirii informaiilor$
X referitor la reclamaii privind securitatea i calitatea produselor certificate de la consumatori, organizaii comerciale&
X de la organele supravegherii de stat asupra securitii i calitii produselor&
X privind modificarea documentelor normative pentru produse, sau metode de Vncercare, modificarea construciei )componenei* produselor, procesului
tehnologic de producie, dac aceste modificri pot provoca neconformitatea cu condiiile care au stat la baza certificrii.
:E. =olumul evalurii periodice i procedura de efectuare a evalurii periodice se stabilete Vn procedura de certificare a produselor omogene.
:G. Evaluarea periodic const din urmtoarele etape$
X culegerea i analiza informaiei despre produsele certificate&
X formarea echipei pentru efectuarea evalurii periodice&
X elaborarea i aprobarea programului evalurii periodice&
X efectuarea evalurii periodice&
X Vntocmirea rezultatelor evalurii periodice&
X luarea deciziei privind rezultatele evalurii periodice.
:9. -up terminarea evalurii periodice se Vntocmete un raport Vn care se face o evaluare a rezultatelor Vncercrilor mostrelor i a altor verificri i o
concluzie general asupra strii procesului de producie a produselor certificate. Wn cazul depistrii unor neconformiti Vn raport se indic necesitatea
efecturii aciunilor corective pentru eliminarea lor.
0aportul se pstreaz la organismul de certificare, iar copiile se remit titularului certificatului de conformitate.
::. Wn baza rezultatelor evalurii periodice i inVnd cont de analiza informaiei despre produsele certificate, organismul de certificare poate menine,
suspenda sau anula certificatul de conformitate.
:P. -ecizia de meninere a certificatului de conformitate se ia Vn cazul Vn care rezultatele evalurii periodice sVnt pozitive pentru toate sarcinile din program
i )sau* analiza informaiei despre produsele certificate.
:Q. -ecizia de suspendare a certificatului de conformitate se ia Vn cazul Vn care titularul certificatului de conformitate poate elimina neconformitile
depistate cu a!utorul aciunilor corective coordonate cu organismul de certificare.
Auspendarea certificatului de conformitate se efectueaz Vn caz de$
X neconformitate a produselor cu condiiile documentelor normative, verificate la certificare&
X modificri ale documentelor normative pentru produse sau metode de Vncercare&
X modificri ale construciei )componenei* produselor&
X modificri ale procesului tehnologic de producie &
X modificri )neVndeplinire* ale condiiilor tehnologice de fabricare a produselor, metodelor de control i Vncercri, ale sistemului asigurrii calitii, dac
modificrile enumerate pot provoca neconformitatea cu condiiile verificate la certificare&
X refuz al titularului certificatului de conformitate de a efectua evaluarea periodic a produselor certificate.
:J. #e perioada efecturii aciunilor corective$
a* organismul de certificare$
X suspend certificatul de conformitate&
X informeaz titularul certificatului de conformitate, 1rganismul Baional, organele supravegherii de stat&
X coordoneaz termenul efecturii aciunilor corective&
X controleaz executarea aciunilor corective&
b* titularul certificatului de conformitate$
X determin volumul neconformitilor depistate )cantitatea produselor fabricate cu neconformiti, modelul, numrul i mrimea lotului etc.*&
X elaboreaz aciuni corective pentru eliminarea neconformitilor i coordoneaz aceste aciuni cu organismul de certificare&
X asigur executarea aciunilor corective pentru eliminarea neconformitilor Vn procesul fabricrii produselor&
X informeaz consumatorii, organizaiile obteti, agenii economici interesai despre pericolul sau caracterul nedorit al utilizrii )exploatrii* produselor i
modul de eliminare a neconformitilor depistate sau de schimb al produselor&
X elimin neconformitile Vn produsele care se afl Vn exploatare sau asigur returnarea i definitivarea lor la Vntreprindere sau Vn locuri speciale atribuite,
Vnlocuiete produsele de la consumator, dac eliminarea neconformitilor depistate este imposibil sau neraional&
X informeaz organismul de certificare referitor la aciunile corective Vntreprinse i eficacitatea acestora.
P6. -up ce aciunile corective au fost efectuate i rezultatele lor sVnt satisfctoare, organismul de certificare adopt decizia de ridicare a suspendrii
certificatului de conformitate.
-e asemenea, organismul de certificare indic titularului certificatului de conformitate necesitatea unei noi marcri pentru a deosebi produsele pVn i dup
efectuarea aciunilor corective i informeaz prile interesate.
P1. -ecizia de anulare a certificatului de conformitate se ia Vn cazurile Vn care$
X aciunile corective nu au fost efectuate sau acestea sVnt neeficace&
X are loc neonorarea de ctre titularul certificatului a obligaiunilor contractuale&
X are loc Vncetarea fabricrii produselor certificate.
P4. -ecizia luat de ctre organismul de certificare se trimite titularului certificatului de conformitate i 1rganismului Baional.
Informaia privind suspendarea sau anularea certificatului de conformitate organismul de certificare o aduce de asemenea la cunotina consumatorilor i
organelor supravegherii de stat.
GE 2N)-".5@?.
9. +ertificarea serviciilor din domeniul reglementat se efectueaz Vn Aistemul Baional de ctre organismele de certificare acreditate i desemnate Vn modul
stabilit.
+ertificarea serviciilor din domeniul nereglementat se efectueaz de ctre organismele de certificare acreditate.
:. Aerviciile supuse certificrii Vn domeniul reglementat se stabilesc Vn conformitate cu actele legislative i normative ale 0epublicii (oldova.
Wn cadrul certificrii Vn domeniul reglementat se stabilete conformitatea serviciilor cu cerinele eseniale prevzute Vn reglementrile tehnice i Vn
standardele naionale ale 0epublicii (oldova.
P. +ertificarea serviciilor Vn domeniul nereglementat se efectueaz la iniiativa prestatorului de serviciu )Vn continuare " solicitant*.
Wn cadrul certificrii Vn domeniul nereglementat se atest conformitatea serviciilor cu cerinele documentelor normative, cererii prezentate de ctre
solicitant.
Q. +ertificarea serviciilor se efectueaz conform schemelor de certificare. Achemele de certificare stabilite Vn Aistemul Baional i regulile de utilizare a lor
sVnt prezentate Vn anexa nr.1.
Achemele de certificare se stabilesc luVnd Vn considerare particularitile executrii serviciilor, posibilitile de efectuare a Vncercrilor, nivelul necesar de
argumentare, cheltuielile posibile ale solicitantului.
Achemele de certificare pentru tipuri concrete de servicii trebuie s fie stabilite Vn procedurile de certificare a serviciilor respective aprobate de ctre
1rganismul Baional de Evaluare a +onformitii )Vn continuare X 1rganismul Baional*.
Achema de certificare a serviciilor Vn domeniul reglementat se determin de ctre organismul de certificare la propunerea solicitantului.
Achema de certificare a serviciilor Vn domeniul nereglementat se alege de ctre solicitant i se propune organismului de certificare.
J. 1rganismele de certificare prezint solicitantului, la solicitarea acestuia, informaia referitoare la procedurile de certificare i tarife, precum i datele de
care dispune, cu excepia celor care prezint secret comercial.
16. 1rganismul de certificare pstreaz Vn arhiv timp de cinci ani, de la data emiterii certificatului de conformitate, copia xerox a certificatului de
conformitate, Vmpreun cu toate documentele Vn baza crora a fost emis certificatul.
GG 7tilizarea sc1emelor de certificare
1.4.1. Achemele de certificare 4"9 se utilizeaz la certificarea produselor fabricate Vn serie de productor pe parcursul termenului de valabilitate al
certificatului de conformitate, schemele P, Q " Vn cazul certificrii unui lot sau a produselor unice fabricate.
1.4.4. Achemele 1"G se recomand a fi utilizate Vn urmtoarele cazuri$
" schema 1 " Vn cazul certificrii produselor fabricate Vn exemplare unice cu scopul licenierii, lansrii Vn fabricaie, prezentrii produselor la expoziie&
" schema 4 " pentru produsele importate Vn cazul contractelor pe termene lungi sau Vn cazul livrrii permanente a produselor fabricate Vn serie pe contracte
separate, cu efectuarea identificrii fiecrui lot i evalurii periodice a mostrelor prelevate din lotul produselor aduse Vn 0epublica (oldova&
" schema E " pentru produsele, stabilitatea fabricrii Vn serie a crora nu provoac Vndoieli i productorul are o reputaie stabil pe piaa de desfacere&
" schema G " pentru produsele fabricate Vn serie, ale cror caracteristici pot s se schimbe pe parcursul termenului de valabilitate al produselor i este
necesar un control multilateral pe parcursul termenului de valabilitate al certificatului.
1.4.E. Achema 9 se recomand a fi utilizat$
a* dac sVnt stabilite cerine sporite fa de stabilitatea caracteristicilor produselor fabricate&
b* la certificarea produselor cu grad Vnalt de pericol, pentru care consecinele de la neconformitatea acestora cu cerinele stabilite pot conduce la apariia
calamitilor ecologice, tehnogene etc.&
c* dac termenul de valabilitate )funcionare etc.* este mai mic decVt durata de timp necesar pentru organizarea i efectuarea Vncercrilor Vntr"un laborator
de Vncercri desemnat&
d* cVnd procesele tehnologice sVnt sensibile la factorii exteriori&
e* dac volumul real al mostrelor prelevate pentru Vncercri Vn laboratoarele desemnate nu este suficient pentru evaluarea obiectiv a produselor.
1.4.G. Achema P se utilizeaz atunci cVnd securitatea i calitatea produselor nu poate fi evaluat Vn procesul de producie, dat fiind instabilitatea acestuia
din cauza livrrii neritmice a materiei prime i neomogenitii ei, cVnd personalul Vntreprinderii nu este constant i din cauza altor factori ce pun la Vndoial
stabilitatea securitii i calitii produselor.
1.4.9. Achema Q se utilizeaz pentru produsele care reprezint o construcie complicat, a cror exploatare reprezint un pericol mare pentru viaa i
sntatea oamenilor i mediul Vncon!urtor.
1.4.:. Achemele 1a& 4a& Ea i Ga se recomand a fi utilizate Vn locul schemelor corespunztoare 1& 4& E i G, dac organismul de certificare nu posed
informaia despre stabilitatea procesului de producie a produselor Vn cauz.
1.4.P. Achemele de certificare se stabilesc Vn procedurile de certificare ale produselor omogene, inVnd cont de specificul produselor, tehnologia de
fabricare, punerea Vn circulaie i utilizarea lor.
G9 MO87" 8 C)5.4.C-) - 0.05M"O) 8
M-N-2MN5 -" C-".5@?..
0eciunea 1
tapele de certificare
Q. +ertificarea sistemelor de management al calitii include urmtoarele etape$
" prezentarea cererii pentru certificare&
" iniierea auditului&
" analiza documentelor sistemului de management al calitii&
" pregtirea activitilor de audit la faa locului&
" desfurarea activitilor de audit la faa locului&
" pregtirea, aprobarea i difuzarea raportului de audit&
" examinarea rezultatelor auditului i luarea deciziei privind eliberarea certificatului de conformitate&
" auditul periodic al sistemului de management al calitii certificat.
1P
0eciunea a 2:a
,rezentarea cererii pentru certificare
J. Wntreprinderea care solicit certificarea sistemului de management al calitii )Vn continuare X solicitant* prezint la organismul de certificare o cerere.
Dorma de prezentare a cererii, conform anexei nr. 1.
-ac exist mai multe organisme de certificare desemnate solicitantul este Vn drept s prezinte cererea la oricare din ele.
16. 1rganismul de certificare Vnregistreaz cererea i transmite solicitantului cerinele privind documentele sistemului de management al calitii i volumul
informaiilor iniiale pe care acesta trebuie s le prezinte la organismul de certificare.
8ista documentelor i informaiilor pentru analiza documentelor sistemului de management al calitii, conform anexei nr. 4.
11. Aolicitantul pregtete i transmite organismului de certificare documentele sistemului de management al calitii i volumul de informaii iniiale
solicitat de acesta.
0eciunea a 3:a
.niierea auditului
14. -up prezentarea de ctre solicitant a documentelor i informaiei cerute organismul de certificare desemneaz o echip de audit care va efectua auditul
sistemului de management al calitii.
Echipa de audit se constituie din doi sau mai muli auditori, Vn dependen de mrimea Vntreprinderii sau de alte condiii )de exemplu, complexitatea
proceselor tehnologice, complexitatea produselor etc.*.
Wn echipa de audit pot fi inclui auditori Vn curs de formare i dac este necesar, experi pentru certificarea produselor, experi pentru certificarea serviciilor,
experi Vn domeniul metrologiei, experi Vn domeniul standardizrii.
Echipa se formeaz Vn aa mod, ca membrii ei s posede Vn ansamblu cunotine de baz referitoare la tipul de produse, cerinele normative pentru acestea
i tehnologia de producere.
Wn componena echipei de audit nu se includ reprezentanii solicitantului, reprezentanii prilor interesate Vn rezultatele certificrii, precum i specialitii
care anterior au prestat Vntreprinderii servicii de consultan pentru crearea sistemului de management al calitii.
+omponena echipei de audit trebuie s fie aprobat de conductorul organismului de certificare i coordonat cu solicitantul.
1E. /n auditor din echipa de audit se desemneaz de ctre conductorul organismului de certificare ca conductor al echipei de audit, conform criteriilor
din standardul A( A0 EB IA1 1J611 27hid pentru auditarea sistemelor de management al calitii i5sau de mediuC. +onductorul echipei de audit trebuie s
asigure respectarea cerinelor pentru efectuarea auditului i conducerea planului de audit.
1G. Aolicitantul este Vn drept s resping, cu argumente convingtoare, candidatura oricrui membru al echipei de audit. Wn acest caz Vn componena echipei
de audit se include un alt specialist.
0eciunea a 4:a
-naliza documentelor sistemului
de management al calitii
19. 'naliza documentelor sistemului de management al calitii se efectueaz pentru a determina conformitatea lor cu cerinele standardului A( A0 EB
IA1 J661.
-up caz, organismul de certificare poate trimite Vn delegaie reprezentantul su la solicitant pentru colectarea informaiilor suplimentare la faa locului.
+oncomitent cu analiza documentelor i informaiilor iniiale primite de la solicitant, echipa de audit poate organiza colectarea i analiza informaiilor
suplimentare despre calitatea produselor din surse independente )organe de supraveghere, societi ale consumatorilor etc.*.
1:. 'naliza documentelor se finalizeaz cu Vntocmirea unui raport, Vn care se formuleaz o concluzie privind posibilitatea efecturii auditului sistemului de
management al calitii.
0aportul se semneaz de conductorul echipei de audit i auditorii care au efectuat evaluarea. 0aportul se Vntocmete Vn dou exemplare. /n exemplar al
raportului rmVne la organismul de certificare, al doilea se transmite solicitantului.
1P. Wn cazul rezultatelor negative ale evalurii Vn raport se specific neconformitile documentelor sistemului de management al calitii cu cerinele
standardului A( A0 EB IA1 J661.
-up eliminarea neconformitilor solicitantul poate din nou s transmit materialele, necesare pentru evaluarea sistemului de management al calitii.
0eciunea a 5:a
,regtirea acti$itilor de audit la faa locului
1Q. #entru desfurarea auditului conductorul echipei de audit elaboreaz planul de audit. #entru elaborarea planului de audit conductorul echipei de
audit poate antrena auditori i experi din cadrul echipei de audit. +u planul de audit trebuie s fie iniiai toi membrii echipei.
#lanul de audit i data efecturii auditului se aduce la cunotina Vntreprinderii i se coordoneaz cu ea.
1bieciile Vntreprinderii asupra unor puncte din planul de audit trebuie s fie aduse la cunotina conductorului echipei de audit. -ivergenele se
soluioneaz pVn a Vncepe auditul, Vntre conductorul echipei de audit i reprezentantul conducerii Vntreprinderii, care are Vmputernicirile corespunztoare.
#lanul de audit trebuie s fie flexibil, s permit modificri Vn prioritatea proceselor auditate ale sistemului de management al calitii Vn dependen de
informaia obinut pe parcursul auditului.
Dorma de prezentare a planului de audit, conform anexei nr. E.
1J. 8a efectuarea auditului fiecrui auditor i se distribuie subdiviziuni structurale concrete ale Vntreprinderii auditate i procese concrete ale sistemului de
management al calitii. 1bligaiile sVnt repartizate de conductorul echipei de audit i se coordoneaz cu membrii echipei de audit.
46. -ocumentele de lucru se pregtesc de auditori sub conducerea conductorului echipei de audit. 8a pregtirea pentru audit de asemenea pot fi utilizate
formulare"tip care exist la organismul de certificare.
Wn numrul documentelor de lucru se includ$
" listele Vntrebrilor de control pentru auditul proceselor sistemului de management al calitii )de regul se Vntocmesc de auditori Vn conformitate cu
repartizarea obligaiilor, inVnd cont de specificul Vntreprinderii auditate i de cerinele reglementrii tehnice aplicabile*&
" formularele de Vnregistrare a neconformitilor.
1rganismul de certificare asigur pstrarea documentelor de lucru i a oricror Vnregistrri pVn la finalizarea auditului.
(embrii echipei de audit trebuie s asigure Vn orice moment pstrarea Vn condiii de securitate a acelor documente care conin informaii confideniale sau
informaii care sVnt proprietatea Vntreprinderii auditate.
0eciunea a !:a
8esf#urarea auditului la faa locului
41. 'uditul la faa locului Vncepe cu edina de deschidere care se ine sub conducerea conductorului echipei de audit cu participarea membrilor echipei de
audit, conducerii i specialitilor principali ai Vntreprinderii auditate.
Acopurile edinei de deschidere sVnt$
" confirmarea posibilitii de realizare a planului de audit&
" expunerea succint a metodelor i procedurilor de audit utilizate&
" stabilirea procedurilor oficiale de comunicare Vntre membrii echipei de audit i colaboratorii Vntreprinderii auditate&
" discutarea Vntrebrilor aprute.
8a edina de deschidere conductorul echipei de audit trebuie$
" s prezinte membrii echipei de audit, cu descrierea rolurilor acestora&
" s comunice programul efecturii lucrrilor de audit, data i ora pentru edina de Vnchidere i a altor aciuni legate de audit, cum ar fi edine intermediare
dintre echipa de audit i conducerea Vntreprinderii auditate&
" s aduc la cunotin, succint, metodele i procedurile utilizate pentru efectuarea auditului&
" s informeze Vntreprinderea auditat c constatrile de audit se vor baza numai pe eantioane din informaiile disponibile i de aceea exist un element de
incertitudine Vn auditare&
" s confirme canalele oficiale de comunicare dintre echipa de audit i Vntreprinderea auditat&
" s confirme limba utilizat pe parcursul auditului&
" s aduc la cunotin modul de informare a Vntreprinderii auditate despre desfurarea auditului&
" s confirme respectarea de ctre echipa de audit a cerinelor privind confidenialitatea&
" s confirme modul de asigurare a cerinelor de securitate i protecie a sntii pentru echipa de audit&
" s aduc la cunotin regulile de Vntocmire a raportului&
" s informeze despre condiiile Vn care auditul poate fi Vntrerupt&
" s informeze despre sistemul de apeluri fa de modul de desfurare a auditului sau fa de concluziile auditului.
44. #e parcursul auditului conductorul echipei de audit informeaz periodic Vntreprinderea auditat despre desfurarea auditului.
(embrii echipei de audit trebuie s fac periodic schimb de informaii i s evalueze rezultatele observaiilor. +onductorul echipei de audit, Vn caz de
necesitate, poate s redistribuie funciile executate de auditori.
Zilnic, la sfVritul zilei de lucru, conductorul echipei de audit trebuie s in edine de lucru ale membrilor echipei de audit.
Informaiile, obinute pe parcursul auditului, care atest prezena unui risc nemi!locit de Vnclcare a cerinelor fa de securitatea i calitatea produselor,
procesele de producie sau mediul de producie, imediat se aduc la cunotina conducerii Vntreprinderii auditate.
-ac constatrile auditului indic faptul c scopurile auditului sVnt irealizabile, conductorul echipei de audit raporteaz despre motivele acestuia
organismului de certificare i conducerii Vntreprinderii auditate pentru stabilirea aciunilor ulterioare$ corectarea planului de audit, schimbarea domeniului de
audit sau Vntreruperea auditului.
4E. Echipa de audit colecteaz i verific informaiile referitoare la domeniul de audit, inclusiv informaia despre interaciunea subdiviziunilor structurale
ale Vntreprinderii i procesele sistemului de management al calitii. Bumai informaia verificat poate fi o constatare a auditului.
-rept surse de informaie pot fi utilizate$
" interviurile cu anga!aii Vntreprinderii auditate&
" observaiile proprii ale auditorilor asupra activitii personalului, funcionrii proceselor, condiiilor de munc i strii locurilor de munc&
" datele feedbacL"ului de la client&
" documentele sistemului de management al calitii, cum sVnt politica i obiectivele Vn domeniul calitii, manualul calitii, planurile referitoare la calitate,
standardele Vntreprinderii )procesele tehnologice*, regulamentele, instruciunile, documentaia tehnic i normativ, contractele etc.&
" documentele care conin date despre procesele sistemului de management al calitii )Vnregistrri*, cum sVnt rapoartele de audit intern, dri de seam
despre analiza din partea conducerii, rapoartele de Vncercri ale produselor, hotrVrile edinelor pe problemele calitii, informaiile Vn baza rezultatelor
monitorizrii i msurrii produselor i proceselor, registrele de lucru, listele, formularele i blanchetele completate etc.&
" datele privind analiza indicatorilor de performan ai sistemului de management al calitii&
" rezultatele evalurii furnizorilor.
Informaiile, obinute din sursele specificate, trebuie s fie verificate Vn ceea ce privete obiectivitatea, necontradicia i caracterul adecvat al acestora.
4G. Informaiile de audit, obinute i verificate, sau constatrile auditului trebuie s fie confruntate cu criteriile auditului pentru obinerea concluziilor
auditului.
+oncluziile auditului pot indica la conformitatea sau neconformitatea sistemului de management al calitii al Vntreprinderii auditate cu criteriile auditului.
(embrii echipei de audit, Vmpreun, trebuie s analizeze sistematic concluziile obinute pe parcursul auditului.
+onstatrile auditului trebuie s fie generalizate cu indicarea locaiilor de observaie, funciilor, proceselor i cerinelor, care au fost auditate.
Beconformitile i constatrile auditului, care le confirm, trebuie s fie Vnregistrate.
49. #e parcursul auditului sistemului de management al calitii toate abaterile depistate de la cerinele standardului A( A0 EB IA1 J661 i a documentelor
sistemului de management al calitii al Vntreprinderii trebuie examinate i clasificate de echipa de audit Vn neconformiti ma!ore i minore, Vn dependen de
tipul lor, influena asupra calitii, precum i dac neconformitatea este un caz unic, o eroare sistematic sau o nerespectare a cerinelor.
Beconformitatea ma!or este lipsa, neutilizarea sau nerespectarea total a unei cerine a sistemului de management al calitii sau alt abatere de la o cerin
pentru sistemul de management al calitii, eliminarea creia va necesita modificarea structurii organizatorice a Vntreprinderii, cheltuieli materiale mari, o
perioad de timp Vndelungat sau care va influena esenial securitatea i calitatea produselor.
Beconformitatea minor este o negli!en Vn executarea cerinelor stabilite sau o alt abatere de la o cerin pentru sistemul de management al calitii,
eliminarea creia nu duce la modificarea structurii organizatorice a Vntreprinderii, cheltuieli materiale mari i care poate fi eliminat Vn procesul de lucru al
echipei de audit sau Vn decursul unei luni de la momentul depistrii.
0epetarea multipl a neconformitilor minore de acelai tip )legate de unul i acelai element al sistemului de management al calitii* este temeiul pentru
transferul lor Vn neconformitate ma!or.
-ecizia final privind raportarea neconformitilor la anumite tipuri o ia conductorul echipei de audit.
4:. Beconformitile se Vnregistreaz Vn formulare de Vnregistrare a neconformitlor. +orectri Vn formulare nu se admit.
Dorma de prezentare a formularului de Vnregistrare a neconformitilor, conform anexei nr. G.
4P. Echipa de audit prezint oficial conducerii Vntreprinderii auditate neconformitile Vnregistrate, totodat fiind posibil discutarea i examinarea
argumentelor Vntreprinderii referitoare la neconformitile Vnregistrate.
-ac Vntreprinderea va elimina neconformitile, despre ce va aduce dovezi Vn timpul lucrului echipei de audit, echipa de audit scoate aceste neconformiti.
Bumrul de neconformiti scoase se consemneaz Vn raport, dar nu se iau Vn consideraie la luarea deciziei de eliberare )neeliberare* a certificatului de
conformitate.
-ac neconformitile au fost confirmate de echipa de audit prin dovezi, reprezentantul conducerii Vntreprinderii auditate Vi pune semntura pe formularele
cu neconformiti.
Wntreprinderea efectueaz analiza cauzelor neconformitilor i elaboreaz planul de aciuni corective.
Wn cazul cVnd Vn Vntreprindere apar unele dificulti Vn planificarea aciunilor corective Vn timpul auditului, organismul de certificare este Vn drept s pun la
dispoziie adugtor o sptmVn )de la data inerii edinei de Vnchidere* pentru finalizarea lucrrii specificate.
-ac exist observaii la planul de aciuni corective, organismul de certificare Vntiineaz in acest sens Vntreprinderea auditat, care dup aceasta Vn decurs
de o sptmVn efectueaz definitivarea planului.
ermenul, stabilit Vn plan pentru efectuarea aciunilor corective planificate, nu trebuie s depeasc$
" 14 sptmVni )de la data inerii edinei de Vnchidere* Vn cazul cVnd exist una i mai multe neconformiti ma!ore&
" 9 sptmVni )de la data inerii edinei de Vnchidere* Vn cazul cVnd exist numai neconformiti minore.
-ac organismului de certificare nu"i este prezentat planul de aciuni corective, procesul de certificare trebuie s fie Vntrerupt.
0eluarea procesului de certificare poate fi efectuat numai dup depunerea unei cereri repetate pentru certificare.
4Q. #Vn la inerea edinei de Vnchidere echipa de audit efectueaz urmtoarele$
" analizeaz concluziile auditului i oricare alte informaii, colectate Vn procesul auditului&
1Q
" analizeaz neconformitile depistate&
" pregtete recomandri pentru organismul de certificare Vn vederea lurii deciziei de eliberare )neeliberare* a certificatului de conformitate a sistemului de
management al calitii&
" discut despre aciunile ulterioare )de exemplu, efectuarea auditului periodic*.
4J. [edina de Vnchidere se ine sub conducerea conductorului echipei de audit.
8a edina de Vnchidere trebuie s fie prezeni$ conducerea, specialitii principali ai Vntreprinderii auditate i membrii echipei de audit. 8a edin
conductorul echipei de audit aduce la cunotina participanilor la edin rezultatele auditului, prezint concluziile auditului sistemului de management al
calitii.
[edina de Vnchidere trebuie s se desfoare cu Vntocmirea unui proces"verbal.
0eciunea a %:a
,regtirea6 aprobarea #i difuzarea
raportului de audit
E6. 0ezultatele auditului, concluziile i recomandrile, echipa de audit le Vntocmete Vn form de raport de audit. +erinele fa de raportul de audit,
conform A( A0 EB IA1 1J611. Dorma de prezentare a raportului de audit, conform anexei nr. 9.
+onductorul echipei de audit este responsabil de pregtirea i coninutul raportului de audit.
E1. 0aportul de audit se semneaz de ctre conductorul i membrii echipei de audit i se prezint, pentru a lua cunotin i semnare, conductorului
Vntreprinderii auditate sau reprezentantului su.
0aportul de audit se Vntocmete Vn dou exemplare. /n exemplar al raportului de audit se transmite Vntreprinderii auditate, al doilea X organismului de
certificare.
0eciunea a (:a
xaminarea rezultatelor auditului #i luarea deciziei pri$ind
eliberarea certificatului de conformitate
E4. +riteriul pentru luarea deciziei privind conformitatea5neconformitatea sistemului de management al calitii cu cerinele stabilite este lipsa
neconformitilor sau executarea5neexecutarea de ctre Vntreprinderea auditat a aciunilor corective Vn termenele coordonate i recunoaterea5nerecunoaterea
de ctre organismul de certificare a eficienei lor.
EE. -ecizia referitoare la eliberarea sau refuzul de eliberare a certificatului de conformitate a sistemului de management al calitii se ia de conductorul
organismului de certificare Vn baza raportului de audit i rezultatelor aciunilor corective.
+onductorul organismului de certificare nu trebuie s participe la audit.
EG. Wn cazul deciziei pozitive organismul de certificare Vntocmete certificatul i Vl Vnregistreaz Vn registrul organismului de certificare.
ermenul de valabilitate al certificatului de conformitate a sistemului de management al calitii se stabilete pVn la trei ani.
Dorma de prezentare a certificatului de conformitate, conform anexei nr. :, a regulilor de completare a certificatului de conformitate, conform anexei nr. P
E9. +oncomitent cu Vntocmirea certificatului de conformitate organismul de certificare i Vntreprinderea auditat Vncheie un contract pentru efectuarea
auditului periodic.
G: -uditul periodic al sistemului de management
al calitii certificat
E:. 1rganismul de certificare efectueaz auditul periodic al sistemului de management al calitii certificat pe parcursul Vntregului termen de valabilitate al
certificatului, pentru a determina c titularul certificatului de conformitate continu s Vndeplineasc cerinele de certificare.
'uditul periodic se efectueaz de ctre o echip de evaluare format de organismul de certificare.
EP. 'uditul periodic se efectueaz programat i, Vn caz de necesitate, inopinat.
EQ. #eriodicitatea auditului periodic programat se stabilete de organismul de certificare, dar nu mai des de o dat pe an.
EJ. 'uditul periodic inopinat se efectueaz Vn urmtoarele cazuri$
" la primirea informaiilor referitor la reclamaii privind securitatea i calitatea produselor&
" la introducerea unor modificri eseniale Vn documentele sistemului de management al calitii, Vn documentaia de proiectare, tehnologic i normativ, Vn
structura organizatoric a Vntreprinderii i a altor modificri care influeneaz stabilitatea securitii i calitii produselor.
G6. #rogramul de audit periodic se elaboreaz de ctre conductorul echipei de audit, se aprob de conductorul organismului de certificare i trebuie s fie
compatibil cu procedura de certificare a sistemului de management al calitii.
G1. 0ezultatele auditului periodic, Vn decurs de dou sptmVni dup terminarea acestuia, se Vntocmesc Vntr"un raport de audit periodic, care se semneaz de
conductorul echipei de audit, se aprob de conductorul organismului de certificare i se transmite Vntreprinderii.
G4. Wn baza rezultatelor auditului periodic i inVnd cont de analiza informaiei despre sistemul de management al calitii certificat, organismul de
certificare poate menine, suspenda sau anula certificatul de conformitate.
GE. -ecizia de meninere a certificatului de conformitate se ia Vn cazul Vn care rezultatele auditului periodic sVnt pozitive pentru toate sarcinile din plan i
)sau* analiza informaiei despre sistemul de management al calitii certificat.
GG. -ecizia de suspendare a certificatului de conformitate se ia Vn cazul Vn care titularul certificatului de conformitate poate elimina neconformitile
depistate cu a!utorul aciunilor corective coordonate cu organismul de certificare.
Auspendarea certificatului de conformitate se efectueaz Vn caz de$
" primire i confirmare a informaiilor privind nerespectarea cerinelor de securitate i calitate a produselor fabricate&
" neinformarea de ctre titularul certificatului de conformitate a organismului de certificare referitor la modificarea structurii Vntreprinderii, domeniul de
aplicare a sistemului de management al calitii, adresei !uridice a Vntreprinderii&
" nerespectarea regulilor de utilizare a certificatului de conformitate&
" refuz al titularului certificatului de conformitate de a efectua auditul periodic al sistemului de management al calitii certificat.
G9. -up ce aciunile corective au fost efectuate i rezultatele lor sVnt satisfctoare, organismul de certificare adopt decizia de ridicare a suspendrii
certificatului de conformitate.
G:. -ecizia de anulare a certificatului de conformitate se ia Vn cazurile Vn care$
" aciunile corective nu au fost efectuate sau acestea sVnt neeficace&
" titularul certificatului nu"i onoreaz obligaiile contractuale&
" titularul certificatului de conformitate Vi Vnceteaz activitatea.
GP. -ecizia luat de ctre organismul de certificare se trimite titularului certificatului de conformitate i 1rganismului Baional de Evaluare a
+onformitii.
Informaia privind suspendarea sau anularea certificatului de conformitate organismul de certificare o aduce de asemenea la cunotina organelor
supravegherii de stat i altor pri interesate.
GP CON?.N757" D. M.5)- 8C"-)-?..
8 CON4O)M.5-5
1J. -eclaraia de conformitate trebuie s conin suficient informaie pentru a identifica emitentul declaraiei, produsul la care se refer declaraia,
reglementarea tehnic sau standardul cu care se declar conformitatea i persoana responsabil care a semnat declaraia.
46. 0eglementarea tehnic sau standardul cu care este conform produsul se prezint Vn declaraia de conformitate prin indicativul sau numrul su, titlul i
data5anul aprobrii.
41. -eclaraia de conformitate se Vntocmete pe foaia cu antet a Vntreprinderii i se semneaz de conductorul Vntreprinderii sau de o alt persoan
responsabil delegat oficial de ctre conductor.
44. -eclaraia de conformitate trebuie s conin elementele conform anexei nr.1.
4E. -eclaraia de conformitate, la decizia productorului, poate fi prezentat pe dou file, Vn cazul Vn care spaiul unei file nu este suficient pentru a prezenta
toat informaia necesar.
Wn acest caz pe declaraia de conformitate trebuie fcut meniunea \'mbele file sunt parte integrant a prezentei declaraii de conformitateC.
4G. -eclaraiei de conformitate trebuie s"i fie atribuit un numr de identificare unic conform regulilor sistemului de management al calitii din cadrul
Vntreprinderii.
49. -eclaraia de conformitate Vmpreun cu documentele Vn baza crora a fost emis se pstreaz de ctre productor nu mai puin de cinci ani dup
fabricarea ultimului lot de produse, dar la decizia emitentului perioada de pstrare poate fi prelungit.
4:. #roductorul ine un registru Vn care Vnregistreaz toate declaraiile de conformitate emise )elementele declaraiei de conformitate$ produsele la care se
refer declaraia, documentele Vn baza crora se emite declaraia, reglementrile tehnice sau standardele cu care este conform produsul, valabilitatea
declaraiei etc.*
4P. #roductorul care a emis declaraia de conformitate asigur respectarea continu a conformitii produselor cu cerinele reglementrii tehnice sau
standardului la care se refer declaraia de conformitate.
4Q. #roductorul rspunde conform legislaiei Vn vigoare pentru conformitatea produselor pentru care a emis declaraie de conformitate.
4J. -eclaraia de conformitate Vnsoete produsele plasate pe piaa intern Vn conformitate cu prevederile legislaiei Vn vigoare.
E6. -eclaraiile de conformitate emise de productori Vnregistrai Vn afara 0epublicii (oldova nu sVnt valabile pe piaa intern a 0epublicii (oldova.
E1. -ac se modific cerinele documentelor normative indicate Vn declaraia de conformitate, precum i Vn cazul modificrii statutului !uridic al
emitentului, acesta trebuie s Vntocmeasc pentru produs o declaraie de conformitate nou, anulVnd"o pe cea anterioar. Wn declaraia de conformitate nou"
emis se face meniunea c aceasta substituie declaraia anulat.
E4. +ontrolul produselor a cror conformitate a fost asigurat prin declaraia de conformitate se efectueaz de ctre autoritile competente Vn cadrul
controlului i supravegherii de stat asupra produselor respective.
EE. -ac productorul sau autoritile competente depisteaz pe pia produse care nu corespund prevederilor declaraiei de conformitate, productorul
trebuie s retrag produsele neconforme de pe pia i de la consumatori i s anuleze declaraia de conformitate. -espre faptul anulrii declaraiei de
conformitate productorul trebuie s informeze autoritile Vn modul stabilit i consumatorii prin mi!loace mass"media.
EG. +opia declaraiei de conformitate poate fi prezentat Vn materiale publicitare, cataloage, pagini ]eb, instruciuni de exploatare ale produselor la care se
refer declaraia de conformitate. #roductorul poate publica Vn mi!loacele mass"media declaraiile sale de conformitate pentru informarea consumatorilor.
GQ ,)OC87)- 8 E-M.N-) 8 5.,
P. Examinarea de tip a produselor include$
a* prezentarea cererii pentru examinare de tip )Vn continuare " cerere*&
b* analiza cererii i a documentelor prezentate&
c* luarea deciziei asupra cererii&
d* identificarea produsului&
e* prelevarea mostrelor de produse&
f* efectuarea Vncercrilor mostrelor de produse&
g* examinarea rezultatelor&
h* luarea deciziei privind eliberarea sau refuzul eliberrii certificatului de examinare de tip&
!* eliberarea certificatului de examinare de tip sau refuzul eliberrii.
Q. #entru efectuarea examinrii de tip productorul sau reprezentantul su Vnainteaz unui organism de certificare desemnat Vn Aistemul Baional o cerere,
conform anexei nr. 1.
+ererea trebuie semnat de solicitant sau de un reprezentant al solicitantului.
8a cerere solicitantul anexeaz documentaia tehnic prevzut pentru mod^lul < Vn reglementarea tehnic respectiv.
Aolicitantul este Vn drept s aleag oricare organism de certificare desemnat pentru examinarea de tip conform reglementrii tehnice respective.
J. 1rganismul de certificare examineaz cererea i Vntr"un termen maximum de 16 zile ia decizia asupra cererii i informeaz despre aceasta solicitantul.
16. Wnainte de a Vncepe evaluarea, organismul de certificare trebuie s efectueze i s menin Vnregistrri referitoare la analiza cererii, pentru a se asigura
c$
a* cerinele pentru produs i pentru procedura de examinare de tip sVnt clar definite, documentate i Vnelese de ctre solicitant&
b* orice diferen de Vnelegere Vntre organismul de certificare i solicitant este rezolvat&
c* organismul de certificare este desemnat pentru a efectua examinarea de tip Vn conformitate cu prevederile cererii.
1rganismul de certificare trebuie s desemneze personal competent pentru a Vndeplini sarcinile pentru o anumit evaluare. #entru asigurarea imparialitii,
nu trebuie desemnat personalul care a fost implicat Vn proiectarea produselor pentru care se solicit examinarea de tip.
#entru a se asigura c se efectueaz o evaluare corect, organismul de certificare trebuie s furnizeze personalului implicat toate documentele de lucru
corespunztoare.
11. 1rganismul de certificare trebuie s evalueze produsele solicitantului conform cerinelor obligatorii stabilite Vn reglementrile tehnice i standardele Vn
vigoare.
14. Aolicitantul pune la dispoziie organismului de certificare un exemplar reprezentativ al produsului respectiv )Vn continuare X tip*. 1rganismul poate cere
i alte exemplare, dac acestea sVnt necesare pentru realizarea programului de Vncercri.
1E. /n tip de produs poate cuprinde mai multe variante ale produsului respectiv, cu condiia ca diferena dintre variante s nu afecteze nivelul de siguran
i celelalte cerine referitoare la performanele produsului.
1G. -ocumentaia tehnic care a fost Vntocmit pentru tipul de produs respectiv trebuie s asigure conformitatea produsului cu cerinele eseniale din
reglementarea tehnic aplicabil.
0eglementarea tehnic poate prevedea c pentru evaluarea conformitii produsului, documentaia tehnic trebuie s cuprind i informaii privind
proiectarea, producerea i funcionarea produsului, dup caz.
19. +oninutul documentaiei tehnice se stabilete Vn fiecare reglementare tehnic, Vn funcie de produsele ce fac obiectul respectivei reglementri.
-ocumentaia tehnic trebuie s conin Vn principal$
a* o descriere general a produsului&
b* desene de execuie, planuri de producere i scheme ale componentelor, subansamblurilor, circuitelor&
c* descrieri i explicaii necesare pentru Vnelegerea desenelor i schemelor menionate mai sus i a principiului de funcionare a produsului&
d* o list a standardelor conexe ce confer prezumia de conformitate cu cerinele eseniale, aplicate integral sau parial, precum i descrieri ale soluiilor
1J
adoptate pentru Vndeplinirea cerinelor eseniale din reglementrile tehnice aplicabile, Vn cazul Vn care nu s"au aplicat aceste standarde&
e* rezultate ale calculelor de proiectare, ale verificrilor efectuate&
f* rapoarte de Vncercri eliberate de laboratoarele de Vncercri.
1:. 1rganismul de certificare are urmtoarele obligaii$
a* s analizeze documentaia tehnic, s verifice dac tipul de produs a fost fabricat Vn conformitate cu documentaia tehnic respectiv i s identifice
elementele care au fost proiectate conform prevederilor din standardele conexe ce confer prezumia de conformitate cu cerinele eseniale din reglementrile
tehnice respective, precum i componentele care au fost proiectate fr s se aplice prevederile din standardele respective&
b* s efectueze sau s solicite efectuarea evalurilor corespunztoare i Vncercrilor necesare pentru a verifica dac soluiile adoptate de productor respect
cerinele eseniale din reglementarea tehnic aplicabil, atunci cVnd nu s"au aplicat standardele conexe ce confer prezumia de conformitate a produsului
respectiv cu cerinele eseniale stabilite Vn reglementrile tehnice aplicabile&
c* s efectueze sau s solicite efectuarea examinrilor corespunztoare i Vncercrilor necesare pentru a verifica dac standardele conexe au fost Vntr"adevr
aplicate, atunci cVnd productorul a optat pentru aplicarea standardelor conexe ce confer prezumia de conformitate a produsului cu cerinele eseniale
respective&
d* s convin cu solicitantul asupra locului i timpului unde vor fi efectuate examinrile i Vncercrile necesare.
1P. +oncomitent organismul de certificare efectueaz identificarea produselor, care include verificarea conformitii marcrii produselor )denumirea
produsului, productorul, data fabricrii, termenul de valabilitate, documentul normativ, ambala!ul, masa etc.* conform regulilor de etichetare Vn vigoare.
1rganismele de certificare vor pstra Vn dosarele respective mostre ale etichetelor produselor.
1Q. 1rganismele de certificare vor efectua examinarea de tip Vn baza rezultatelor Vncercrilor Vn laboratoarele de Vncercri desemnate Vn Aistemul Baional.
1J. Wn cazul lipsei Vn Aistemul Baional a laboratoarelor de Vncercri desemnate se admite, cu acordul 1rganismului Baional de Evaluare a +onformitii
)Vn continuare X 1rganismul Baional*, efectuarea Vncercrilor Vn laboratoare de Vncercri acreditate Vn prezena expertului organismului de certificare i sub
responsabilitatea acestuia privind asigurarea imparialitii.
46. Wn scopul examinrii de tip a produselor se efectueaz Vncercri conform metodelor stabilite Vn reglementrile tehnice i standardele naionale. Wn caz de
necesitate, laboratorul de Vncercri asigur elaborarea metodelor de Vncercri, care se valideaz Vn modul stabilit.
41. Wncercrile Vn scopul examinrii de tip se efectueaz conform programului de Vncercri elaborat de ctre organismul de certificare. 0ezultatele
Vncercrilor trebuie s fie prezentate organismului de certificare i solicitantului )dup caz*.
44. -up efectuarea Vncercrilor, tipul de produs trebuie restituit solicitantului, ceea ce trebuie s fie stabilit Vn contractul pentru efectuarea Vncercrilor, cu
excepia Vncercrilor distructive a produselor.
GJ ".<)-)- C)5.4.C-57"7. 8
E-M.N-) 8 5.,
4E. 1rganismul de certificare, Vn baza examinrii tuturor informaiilor culese Vn timpul procesului de evaluare i a oricror alte informaii, ia decizia de
eliberare sau refuzului de eliberare a certificatului de examinare de tip.
4G. 1rganismul de certificare nu trebuie s delege dreptul pentru acordarea, meninerea, extinderea, suspendarea sau anularea certificatului de examinare de
tip ctre o persoan sau un organism din exterior.
49. -ac tipul de produs respect prevederile reglementrilor tehnice aplicabile, organismul elibereaz solicitantului, Vn termen ce nu va depi E6 de zile,
un certificat de examinare de tip i Vl Vnregistreaz Vn registrul certificatelor respective.
4:. +ertificatul de examinare de tip conine$
a* denumirea i adresa !uridic a productorului&
b* concluziile examinrii&
c* condiiile pentru valabilitatea acestuia&
d* datele necesare pentru identificarea tipului de produs aprobat&
e* termenul de valabilitate a certificatului, conform reglementrilor tehnice aplicabile.
Wn cazul cVnd nu este stabilit altfel, termenul de valabilitate a certificatului de examinare de tip se stabilete 9 ani.
Dorma de prezentare a certificatului de examinare de tip, conform anexei nr. 4, regulile de completare a certificatului de examinare de tip conform anexei
nr. E.
4P. 8a certificatul de examinare de tip se anexeaz o list cuprinzVnd elementele din documentaia tehnic, semnificative pentru evaluarea conformitii
produsului, iar o copie de pe acestea se pstreaz de ctre organismul de certificare desemnat.
Dorma de prezentare a anexei la certificatul de examinare de tip conform anexei nr.G.
4Q. Wn cazul Vn care se refuz eliberarea certificatului de examinare de tip, organismul de certificare trebuie s prezinte Vn scris solicitantului refuzul
argumentat, Vn termen ce nu va depi 19 zile.
4J. Wn cazul refuzului de eliberare a certificatului de examinare de tip, adoptat Vn baza rezultatelor negative ale Vncercrilor produselor privind cerinele de
securitate, organismul de certificare trebuie s informeze 1rganismul Baional i organele respective ale supravegherii de stat.
E6. Aolicitantul, Vn termen ce nu va depi 9 zile, trebuie s informeze organismul de certificare desemnat, care deine documentaia tehnic referitoare la
certificatul de examinare de tip, asupra tuturor modificrilor produsului certificat.
-ac aceste modificri afecteaz conformitatea cu cerinele eseniale din reglementrile tehnice aplicabile sau condiiile prevzute pentru utilizarea
produsului, produsul respectiv va fi supus unei examinri suplimentare. 0ezultatele examinrii se Vntocmesc sub forma unei completri la certificatul iniial de
examinare de tip, Vn termen ce nu va depi 19 zile.
1rganismul de certificare trebuie s ia decizia privind necesitatea de a efectua noi Vncercri sau evaluri suplimentare, precum i decizia privind
suspendarea sau anularea certificatului de examinare de tip, dac este cazul.
Wn acest caz, titularul certificatului de examinare de tip nu este Vn drept s livreze produsele cu modificrile respective, pVn cVnd organismul de certificare
nu a luat decizia corespunztoare.
E1. Diecare organism de certificare desemnat trebuie s transmit 1rganismului Baional, pentru eviden, copii de pe certificatele de examinare de tip,
precum i de pe anexele i5sau completrile acestora, Vn termen de pVn la 16 zile de la data emiterii lor.
E4. #roductorul sau reprezentantul su pstreaz Vmpreun cu documentaia tehnic copiile de pe certificatele de examinare de tip eliberate i de pe
completrile acestora o perioad de minimum 16 ani de la data fabricrii ultimului produs, dac reglementarea tehnic aplicabil nu prevede un alt termen.
EE. Wn situaia Vn care nici productorul i nici reprezentantul su nu au sediu Vn 0epublica (oldova, obligaia de a deine i de a pune la dispoziie
organelor de supraveghere i control, la cerere, documentaia tehnic, revine importatorului.
EG. (od_lul < care prevede examinarea de tip a produselor nu se utilizeaz de unul singur. El este urmat de unul din urmtoarele mod_le$ +, -, E sau D,
conform reglementrii tehnice respective.
5+ Criterii generale pentru selectarea si utilizarea modulelor
:. 1biectivul principal al evalurii conformitii produselor rezid Vn asigurarea consumatorilor, autoritilor de reglementare i autoritilor competente de
supraveghere i control c produsele plasate pe pia satisfac cerinele eseniale din reglementrile tehnice aplicabile.
P. Evaluarea conformitii produselor se efectueaz Vn faza de proiectare i5sau Vn faza de producere, Vnainte de plasarea lor pe pia, dac reglementrile
tehnice nu prevd alte msuri Vn aceast privin.
Q. #entru evaluarea conformitii produselor Vn cele dou faze prevzute la pct. P al prezentelor 0eguli, autoritile de reglementare stabilesc Vn
reglementrile tehnice posibilitile de utilizare a modulelor sau a combinaiilor acestora, astfel VncVt s fie asigurat nivelul de siguran pe care Vl doresc
pentru un anumit produs.
J. (odulele, prevzute Vn reglementrile tehnice respective, depind de gradul de complexitate al produsului i de riscul estimat la utilizarea acestuia.
16. 8a stabilirea modulelor, care pot fi utilizate de ctre productor, autoritile de reglementare vor ine cont, Vn special, de urmtoarele aspecte$
relevana modulelor pentru tipul de produs&
natura riscurilor conexe&
infrastructurile necesare&
tipurile i importana produselor.
'utoritile de reglementare vor preciza cu strictee Vn reglementrile tehnice respective factorii ce urmeaz a fi luai Vn considerare.
11. Wn reglementrile tehnice se stabilesc criteriile, Vn funcie de care productorul poate alege, dintre modulele prevzute Vn reglementare, modulele cele
mai adecvate pentru produsul propriu.
14. 0eglementrile tehnice trebuie s conine prevederi prin care s se evite impunerea inutil a unor module care nu s`nt !ustificate Vn raport cu obiectivele
reglementrii Vn cauz.
1E. -ac reglementrile tehnice prevd posibilitatea utilizrii de ctre productor a unor module bazate pe tehnici de asigurare a calitii, productorul
trebuie s dispun i de alternativa de a utiliza o combinaie de module nebazat pe tehnici de asigurare a calitii i, viceversa, cu excepia cazului Vn care
evaluarea conformitii produselor cu cerinele eseniale din reglementarea tehnic aplicabil prevede aplicarea exclusiv a unei proceduri concrete.
1G. 'utoritile de reglementare se vor asigura de faptul c organismele de certificare desemnate, antrenate Vn procesul de evaluare a conformitii, aplic
adecvat modulele Vn aceleai condiii i fr a impune productorilor cerine suplimentare ne!ustificate.
19. Wn scopul prote!rii productorilor, la dispoziia organismelor de evaluare a conformitii se pune doar documentaia tehnic necesar pentru evaluarea
conformitii produselor. #rotecia informaiilor confideniale se asigur Vn condiiile legii.
1:. 1rganismul Baional de 'sigurare a +onformitii #roduselor )Vn continuare " 1B'+#*, funciile cruia sVnt exercitate de ctre Aerviciul Atandardizare
i (etrologie, Vn comun cu autoritile de reglementare, desemnez i notific, conform prevederilor legislaiei Vn vigoare, organismele de evaluare a
conformitii produselor, selectate, de regul, dintre organismele de evaluare a conformitii, acreditate Vn mod^l stabilit, care Vntrunesc cerinele stabilite de
legislaie i de reglementrile tehnice aplicabile.
1P. 'ceste aciuni oblig 1B'+# i autoritile de reglementare s verifice, Vn condiiile legii, respectarea Vn permanen, de ctre organismele de evaluare
a conformitii produselor i organismele de certificare a sistemelor de management al calitii desemnate, a prevederilor Vn vigoare, solicitVndu"le informaii
privind Vndeplinirea exhaustiv i adecvat a sarcinilor ce le revin.
1Q. 0eglementrile tehnice aplicabile produselor Vn cauz trebuie s conin criteriile de desemnare a organismelor de evaluare a conformitii, pentru
activitate Vn domeniul inclus Vn reglementarea tehnic respectiv.
1J. 1rganismele de evaluare a conformitii desemnate, antrenate Vn procesul de evaluare a conformitii, trebuie s fie conforme cu prevederile
standardelor naionale aplicabile din seriile EB G9666 i IA15+EI 1P666, prin prezentarea unui certificat de acreditare eliberat de organismul de acreditare al
0epublicii (oldova. Atandardele din seriile EB G9666 i IA15+EI 1P666 sVnt accesibile Vn Dondul naional de documente normative de standardizare,
gestionat de ctre 1rganismul Baional de Atandardizare.
46. Wn cazul retragerii autorizaiei de desemnare a unui organism de evaluare a conformitii, Vn vederea continurii activitii, 1B'+#, Vn comun cu
autoritile de reglementare, trebuie s ia msurile corespunztoare pentru ca dosarele Vnaintate respectivului organism s fie transmise unui alt organism
desemnat Vn acest domeniu.
41. -eclaraia de conformitate sau certificatul de conformitate i certificatul igienic pentru un produs separat sau pentru mai multe produse omogene
Vnsoesc produsul sau produsele respective ori se pstreaz de ctre productor, conform prevederilor stabilite Vn reglementarea tehnic aplicabil.
91 Controlul intern al procesului de producie
FModulul -/
44. (odulul ' descrie etapele prin care productorul sau reprezentantul su, cu sediul Vn 0epublica (oldova )Vn continuare " productorul sau
reprezentantul su*, care Vndeplinete obligaiile prevzute pentru acest modul, asigur i declar c produsele respective satisfac cerinele din reglementrile
tehnice aplicabile acestora.
4E. (odulul ' se refer la etapa de proiectare i de producere.
4G. #roductorul elaboreaz documentaia tehnic prevzut pentru prezentul modul. #roductorul sau reprezentantul su deine documentaia tehnic o
perioad de minimum 16 ani de la data fabricrii ultimului produs i, la solicitare, o pune la dispoziia organelor de supraveghere i control. 0eglementrile
tehnice aplicabile pot s modifice perioada respectiv, Vn cazuri !ustificate de autoritile de reglementare.
49. Wn cazul Vn care nici productorul i nici reprezentantul su nu au sediul Vn 0epublica (oldova, obligaia de a deine i de a pune la dispoziia organelor
de supraveghere i control, la solicitare, documentaia tehnic revine importatorului.
4:. -ocumentaia tehnic trebuie s asigure evaluarea conformitii produsului cu cerinele din reglementarea tehnic respectiv. -ac este relevant pentru
evaluarea conformitii, Vn reglementarea tehnic poate fi specificat faptul c documentaia tehnic trebuie s se refere la fazele de proiectare, producere i
exploatare a produsului respectiv.
4P. +oninutul documentaiei tehnice se stabilete Vn fiecare reglementare tehnic, Vn funcie de produsele respective. -ocumentaia tehnic conine Vn
principal$
a* descrierea general a produsului&
b* proiecte de execuie, planuri de producere i scheme ale componentelor, subansamblurilor, circuitelor&
c* descrieri i explicaii necesare pentru Vnelegerea desenelor i schemelor menionate mai sus i a mod^lui de funcionare a produsului&
d* lista standardelor conexe care confer prezumia de conformitate cu cerinele eseniale, aplicate integral sau parial, precum i descrieri ale soluiilor
adoptate pentru Vndeplinirea cerinelor eseniale din reglementrile tehnice, Vn cazul Vn care nu s"au aplicat aceste standarde&
e* rezultate ale calculelor de proiectare i ale verificrilor efectuate&
f* rapoarte de Vncercri, cu indicarea factorilor nocivi, nivelurilor reale i maximal admisibile ale acestora.
4Q. #roductorul sau reprezentantul su pstreaz un exemplar al declaraiei de conformitate Vmpreun cu documentaia tehnic, Vn baza creia a fost
eliberat declaraia de conformitate.
4J. #roductorul ia toate msurile necesare pentru ca procesul de producie s asigure conformitatea produsului fabricat cu documentaia tehnic prevzut
la pct. 4: din prezentele 0eguli i cu cerinele reglementrilor tehnice aplicabile acestora.
E6. #roductorul sau reprezentantul su aplic marca naional de conformitate A( pe fiecare produs, Vn baza documentaiei tehnice, Vntocmete declaraia
de conformitate i plaseaz produsul pe pia Vmpreun cu aceast declaraie.
94 Controlul intern al produciei
cu examinri efectuate de ctre un organism
de e$aluare a conformitii produselor desemnat
)(odulul 'a*
46
E1. (odulul 'a const din modulul ', la care se suplimenteaz cerinele, prevzute la punctele EE " EQ din prezentele 0eguli.
E4. (odulul 'a se refer la etapa de proiectare i de producere.
EE. #entru fiecare produs fabricat productorul sau reprezentantul su efectueaz una sau mai multe Vncercri asupra unuia sau mai multor aspecte specifice
ale produsului. 'ceste Vncercri au loc sub responsabilitatea unui laborator de Vncercri desemnat, conform pct. 1: din prezentele 0eguli.
EG. 0eglementarea tehnic stabilete produsele asupra crora se extinde aceast procedur i tipurile de Vncercri care se efectueaz.
E9. 8aboratorul de Vncercri desemnat efectueaz sau dispune efectuarea de evaluri periodice asupra produselor la intervale de timp aleatorii. 1 mostr din
produsele finite, prelevat la locul de producie de laboratorul de Vncercri, este supus examinrii i se efectueaz Vncercrile necesare prevzute Vn
standardele conexe care confer prezumia de conformitate cu cerinele eseniale sau Vncercri cu efect echivalent, pentru verificarea meninerii conformitii
produsului cu cerinele aplicabile din reglementrile tehnice respective.
E:. Wn cazul Vn care unul sau mai multe produse evaluate nu sVnt conforme cerinelor prescrise, laboratorul de Vncercri trebuie s ia msurile
corespunztoare prevzute de reglementarea tehnic respectiv.
EP. 8a evaluarea periodic a produsului trebuie s se in cont de urmtoarele aspecte$
a* metoda statistic ce se aplic&
b* planul i metodele de prelevare a mostrelor Vn cadrul evalurii periodice.
EQ. #roductorul trebuie s aplice Vn procesul de producie, sub marca naional de conformitate A(, numrul de identificare al laboratorului de Vncercri
desemnat, care a efectuat Vncercrile potrivit prevederilor prezentului modul.
9E xaminarea de tip
)(odulul <*
EJ. (odulul < descrie etapele procedurii prin Vntermediul creia un organism de certificare desemnat constat i atest faptul c un exemplar reprezentativ
al produsului Vn cauz respect prevederile din reglementarea tehnic aplicabil acestuia.
G6. (odulul < se refer la etapa de proiectare.
G1. +ererea pentru efectuarea examinrii de tip se Vnainteaz de ctre productor sau de ctre reprezentantul su unui organism de certificare desemnat,
conform pct. 1: din prezentele 0eguli.
G4. +ererea de examinare de tip cuprinde urmtoarele$
a* denumirea i sediul productorului sau denumirea i sediul reprezentantului su, dac cererea este Vnaintat de ctre acesta din urm&
b* documentaia tehnic prevzut pentru acest modul Vn reglementarea tehnic respectiv&
c* declaraie potrivit creia aceeai cerere nu a mai fost Vnaintat nici unui alt organism de certificare.
ermenul de examinare a cererii i a materialelor prezentate nu va depi 16 zile.
GE. Aolicitantul pune la dispoziia organismului de certificare un exemplar reprezentativ al produsului respectiv )Vn continuare " tip*. 1rganismul poate
solicita i alte exemplare, dac acestea sVnt necesare pentru realizarea programului de Vncercri.
GG. /n tip de produs poate cuprinde mai multe variante ale produsului respectiv, cu condiia ca diferena dintre variante s nu afecteze nivelul de siguran
i celelalte cerine referitoare la performanele produsului.
G9. -ocumentaia tehnic asigur evaluarea conformitii produsului cu cerinele eseniale din reglementarea tehnic aplicabil. 0eglementarea tehnic
poate prevedea c, pentru evaluarea conformitii produsului, documentaia tehnic trebuie s cuprind i informaii privind proiectarea, producerea i
exploatarea produsului, dup caz.
G:. +oninutul documentaiei tehnice se stabilete Vn fiecare reglementare tehnic, Vn funcie de produsele ce fac obiectul respectivei reglementri.
-ocumentaia tehnic conine Vn principal$
a* descrierea general a produsului&
b* desene de execuie, planuri de producie i scheme ale componentelor, subansamblurilor, circuitelor&
c* descrieri i explicaii necesare pentru Vnelegerea desenelor i schemelor menionate mai sus i a modului de exploatare a produsului&
d* lista standardelor conexe ce confer prezumia de conformitate cu cerinele eseniale, aplicate integral sau parial, precum i descrieri ale soluiilor
adoptate pentru Vndeplinirea cerinelor eseniale din reglementrile tehnice aplicabile, Vn cazul Vn care nu s"au aplicat aceste standarde&
e* rezultate ale calculelor de proiectare i ale verificrilor efectuate&
f* rapoarte de Vncercri eliberate de laboratoarele de Vncercri.
GP. 1rganismul de certificare la care se face referire la pct. G1 din prezentele 0eguli are urmtoarele obligaii$
a* s examineze documentaia tehnic, s verifice dac tipul de produs a fost fabricat Vn conformitate cu documentaia tehnic i s identifice elementele
care au fost proiectate conform prevederilor din standardele conexe ce confer prezumia de conformitate cu cerinele eseniale din reglementrile tehnice
aplicabile, precum i componentele care au fost proiectate fr a ine cont de prevederile standardelor respective&
b* s efectueze sau s solicite efectuarea examinrilor corespunztoare i Vncercrilor necesare pentru a verifica dac soluiile adoptate de productor
respect cerinele eseniale din reglementarea tehnic aplicabil, Vn cazul Vn care nu s"au aplicat standardele conexe ce confer prezumia de conformitate a
produsului respectiv cu cerinele eseniale stabilite Vn reglementrile tehnice aplicabile&
c* s efectueze sau s solicite efectuarea examinrilor corespunztoare i Vncercrilor necesare pentru a verifica dac standardele conexe au fost Vntr"adevr
aplicate, Vn cazul Vn care productorul a optat pentru aplicarea standardelor conexe ce confer prezumia de conformitate a produsului cu cerinele eseniale
respective&
d* s convin cu solicitantul asupra locului i timpului cVnd vor fi efectuate examinrile i Vncercrile necesare.
GQ. -ac tipul de produs respect prevederile reglementrilor tehnice aplicabile, organismul de certificare elibereaz solicitantului, Vn termen ce nu va
depi E6 de zile, un certificat de examinare de tip, al crui model este prevzut Vn fiecare reglementare tehnic.
GJ. +ertificatul de examinare de tip conine$
a* denumirea i sediul productorului&
b* concluziile examinrii&
c* condiiile pentru valabilitatea acestuia&
d* datele necesare pentru identificarea tipului de produs aprobat&
e* perioada de valabilitate a certificatului, conform reglementrilor tehnice aplicabile.
0eglementrile tehnice aplicabile trebuie s prevad forma i coninutul concret al certificatului de examinare
de tip.
96. 8a certificatul de examinare de tip se anexeaz o list cuprinzVnd elementele din documentaia tehnic, semnificative pentru evaluarea conformitii
produsului, iar o copie de pe acestea o pstreaz organismul de certificare desemnat.
91. Wn cazul Vn care se refuz certificarea unui tip de produs, organismul de certificare desemnat trebuie s prezinte Vn scris solicitantului refuzul
argumentat, Vn termen ce nu va depi 19 zile.
94. 0eglementrile tehnice trebuie s prevad o procedur de contestare a refuzului de certificare a tipului de produs.
9E. Aolicitantul, Vn termen ce nu va depi 9 zile, trebuie s informeze organismul de certificare desemnat, care deine documentaia tehnic referitoare la
certificatul de examinare de tip, asupra tuturor modificrilor produsului certificat. -ac aceste modificri afecteaz conformitatea cu cerinele eseniale din
reglementrile tehnice aplicabile sau condiiile prevzute pentru utilizarea produsului, acesta va fi supus unei certificri suplimentare, care se efectueaz sub
forma unei completri la certificatul iniial de examinare de tip, Vn termen ce nu va depi 19 zile.
9G. Diecare organism de certificare desemnat trebuie s transmit 1B'+#, pentru eviden, copii de pe certificatele de examinare de tip, precum i de pe
anexele i5sau completrile acestora, Vn termen de pVn la 16 zile de la data emiterii lor.
99. #roductorul sau reprezentantul su pstreaz Vmpreun cu documentaia tehnic copiile de pe certificatele de examinare de tip eliberate i de pe
completrile acestora o perioad de minimum 16 ani de la data fabricrii ultimului produs.
0eglementrile tehnice aplicabile pot s modifice perioada respectiv, Vn cazuri !ustificate de autoritile de reglementare competente.
9:. Wn situaia Vn care nici productorul i nici reprezentantul su nu au sediu Vn 0epublica (oldova, obligaia de a deine i de a pune la dispoziia
organelor de supraveghere i control, la solicitare, documentaia tehnic revine importatorului.
9P. (odulul < niciodat nu se utilizeaz de unul singur. El este urmat de unul din urmtoarele module$ +, -, E sau D, conform deciziei autoritii de
reglementare care elaboreaz reglementarea tehnic respectiv.
9G Conformitatea cu tipul de produs
)(odulul +*
9Q. (odulul + descrie etapele prin care productorul sau reprezentantul su asigur i declar, pe propria rspundere, c produsele respective sVnt conforme
cu tipul de produs indicat Vn certificatul de examinare de tip i sVnt respectate cerinele din reglementarea tehnic aplicabil acestor produse.
9J. (odulul + se refer la etapa de producere i urmeaz doar dup modulul <.
:6. #roductorul ia toate msurile necesare pentru a garanta c procesul de producere asigur conformitatea produselor fabricate cu tipul de produs aprobat,
dup cum se specific Vn certificatul de examinare de tip, i cu cerinele din reglementarea tehnic aplicabil acestora.
:1. #roductorul sau reprezentantul su pstreaz un exemplar al declaraiei de conformitate pentru produsul respectiv pe o perioad de minimum 16 ani de
la data fabricrii ultimului produs. 0eglementrile tehnice aplicabile pot s modifice perioada respectiv, Vn cazuri !ustificate de autoritile de reglementare.
:4. Wn cazul Vn care nici productorul i nici reprezentantul su nu au sediul Vn 0epublica (oldova, obligaia de a deine i de a pune la dispoziia organelor
de supraveghere i control, la solicitare, documentaia tehnic revine importatorului.
:E. 0eglementrile tehnice, la decizia autoritilor de reglementare, pot stabili pentru modulul + cerine suplimentare, prevzute la punctele :G " :: sau la
punctele :P " :Q din prezentele 0eguli.
:G. #entru fiecare produs fabricat se efectueaz una sau mai multe Vncercri privind unul sau mai multe aspecte specifice ale produsului. 'ceste Vncercri
sVnt executate de productor sau Vn numele acestuia. Wncercrile se efectueaz sub responsabilitatea unui organism de certificare desemnat, conform pct. 1: din
prezentele 0eguli.
:9. 1rganismul de certificare efectueaz sau solicit efectuarea evalurilor periodice ale produselor respective la intervale specificate de reglementarea
tehnic aplicabil. Ae examineaz un eantion adecvat dintre produsele finite, prelevat de ctre organismul de certificare, i se efectueaz Vncercrile
corespunztoare prevzute Vn standardele conexe ce confer prezumia de conformitate a produsului respectiv cu cerinele eseniale sau se efectueaz Vncercri
cu efect echivalent, pentru a verifica conformitatea procesului de producie cu cerinele din reglementarea tehnic aplicabil. Wn cazurile Vn care unul sau mai
multe dintre produsele verificate nu sVnt conforme cu cerinele din reglementrile tehnice aplicabile, organismul de certificare trebuie, Vn termen ce nu va
depi 19 zile, s indice productorului ca acesta s ia msurile necesare pentru Vnlturarea neconformitilor.
::. Wn situaia Vn care o reglementare tehnic prevede cerina suplimentar de la pct. :9, Vn reglementarea tehnic respectiv se vor stabili$
a* metoda statistic ce se aplic&
b* metodele de prelevare a mostrelor Vn cadrul evalurii periodice.
:P. #roductorul sau reprezentantul su Vntocmete o declaraie de conformitate Vn baza documentaiei tehnice pentru produsele respective. +oninutul
documentaiei tehnice se stabilete Vn fiecare reglementare tehnic aplicabil Vn parte.
:Q. #roductorul sau reprezentantul su, Vn baza declaraiei de conformitate, trebuie s aplice marca naional de conformitate A( pe fiecare produs. Aub
marca naional de conformitate A( este plasat numrul de identificare al organismului de certificare care a eliberat certificatul de examinare de tip, conform
modulului <.
99 -sigurarea calitii procesului de producere
)(odulul -*
:J. (odulul - se refer la etapa de producere i urmeaz, de regul, dup modulul <.
P6. (odulul - descrie etapele prin care productorul care Vndeplinete obligaiile prevzute la acest modul asigur i declar, pe propria rspundere, c
produsele respective sVnt conforme cu tipul de produs, dup cum se menioneaz Vn certificatul de examinare de tip, i c Vndeplinesc cerinele reglementrii
tehnice aplicabile acestor produse.
P1. #roductorul trebuie s aplice un sistem de management al calitii certificat conform cerinelor standardului internaional IA1 J661 )Vn continuare "
sistem al calitii* pentru producerea i Vncercarea produsului finit, conform prevederilor acestui modul. Aistemul calitii certificat este supus evalurii
periodice sub rspunderea organismului de certificare a sistemelor calitii desemnat, prevzut la acest modul.
Atandardul internaional IA1 J661 este accesibil Vn Dondul naional de documente normative de standardizare, gestionat de ctre 1rganismul Baional de
Atandardizare.
Aistemul calitii
P4. #roductorul solicit organismului de certificare a sistemelor calitii, desemnat confrom pct. 1: din prezentele 0eguli, evaluarea sistemului calitii.
+ererea pentru evaluarea sistemului calitii conine$
a* toate informaiile necesare pentru categoria respectiv de produse&
b* documentaia privind sistemul calitii&
c* documentaia tehnic aferent tipului de produs aprobat i un exemplar al certificatului de examinare de tip.
ermenul de examinare a cererii i a materialelor prezentate nu va depi 16 zile.
PE. Aistemul calitii trebuie s asigure conformitatea produselor cu tipul de produs, dup cum se specific Vn certificatul de examinare de tip, i cu cerinele
din reglementrile tehnice aplicabile.
PG. oate elementele, cerinele i deciziile adoptate de productor sVnt inserate Vntr"un dosar sub form de msuri, proceduri i instruciuni scrise.
-ocumentaia privind sistemul calitii trebuie s asigure o interpretare univoc a programelor, planurilor i Vnregistrrilor privind calitatea.
P9. -ocumentaia aferent sistemului calitii include urmtoarele aspecte$
a* scopurile legate de calitate i structura organizatoric a agentului economic, responsabilitile i atribuiile conducerii acestuia referitor la calitatea
produselor&
b* informaia despre procesul de producie, metodele de control i asigurare a calitii, precum i despre procesele i msurile sistematice ce vor fi
Vntreprinse&
c* Vncercrile care se vor efectua Vnainte, Vn timpul i dup finalizarea procesului de producie, precum i frecvena lor&
d* Vnregistrrile rezultatelor ce in de calitate$ rapoartele de Vncercri, rezultatele etalonrilor, rapoartele privind calificarea personalului implicat&
e* mi!loacele de verificare permanent a nivelului calitii produsului, precum i de funcionare eficient a sistemului calitii.
P:. 1rganismul de certificare a sistemelor calitii evalueaz sistemul calitii pentru a stabili dac acesta Vntrunete cerinele menionate la pct. PE din
prezentele 0eguli. 'ceasta presupune conformitatea cu cerinele standardului internaional IA1 J661, adaptat pentru produsele la care se aplic.
PP. (embrii echipei de evaluare trebuie s fie specialiti cu experien Vn evaluarea procesului tehnologic de fabricare a produsului Vn cauz. #rocedura
include o evaluare la locul unde se fabric produsul respectiv.
41
PQ. 1rganismul de certificare a sistemelor calitii ia o decizie Vn privina corespunderii sistemului calitii cu cerinele standardului menionat la pct. P: din
prezentele 0eguli i aduce la cunotina productorului decizia sa Vn termen ce nu va depi 19 zile. +omunicarea va conine concluziile examinrii i decizia
motivat privind certificarea sau refuzul de certificare a sistemului calitii, sub rspunderea organismului respectiv Vn ceea ce privete veridicitatea deciziei
adoptate.
PJ. #roductorul se anga!eaz s Vndeplineasc obligaiile aferente sistemului calitii, dup cum a fost certificat, i s menin Vn permanen acest sistem
la un nivel adecvat i eficient.
Q6. #roductorul sau reprezentantul su, Vn termen ce nu va depi 19 zile, informeaz organismul de certificare a sistemelor calitii, care a certificat
sistemul calitii, asupra oricrei intenii de actualizare sau modificare a acestui sistem.
Q1. 1rganismul de certificare a sistemelor calitii evalueaz modificrile propuse i decide dac sistemul calitii modificat satisface Vn continuare
cerinele prevzute la pct. PE din prezentele 0eguli sau dac este necesar o reevaluare a acestui sistem.
Q4. 1rganismul de certificare a sistemelor calitii va aduce la cunotina productorului decizia sa Vn termen ce nu va depi 19 zile. +omunicarea va
conine concluziile examinrii i decizia motivat privind evaluarea sistemului calitii.
$aluarea periodic a sistemului calitii sub rspunderea organismului de certificare a sistemelor calitii desemnat
QE. Acopul evalurii periodice a sistemului calitii rezid Vn asigurarea Vndeplinirii corecte de ctre productor a obligaiilor aferente sistemului calitii
dup cum a fost certificat.
QG. #roductorul permite accesul reprezentanilor organismului de certificare a sistemelor calitii, pentru efectuarea evalurilor Vn Vncperile de producie,
Vncercarea i depozitarea produselor, punVnd la dispoziia acestor reprezentani urmtoarele informaii necesare$
a* documentaia aferent sistemului calitii&
b* Vnregistrrile rezultatelor privind calitatea$ rapoartele de Vncercri, rezultatele etalonrilor, rapoartele referitoare la nivelul de calificare al personalului
implicat etc.
Q9. 1rganismul de certificare a sistemelor calitii efectueaz evaluri periodice pentru a se asigura c productorul menine Vn stare adecvat sistemul
calitii. 1rganismul de certificare a sistemelor calitii elibereaz productorului, Vn termen ce nu va depi 19 zile, un raport de evaluare, care va conine
rezultatele, concluziile i recomandrile de rigoare privind sistemul calitii.
Q:. 0eglementrile tehnice aplicabile trebuie s specifice frecvena evalurilor periodice.
QP. Auplimentar la evalurile periodice prevzute la pct. Q9 din prezentele 0eguli, organismul de certificare a sistemelor calitii, la solicitarea organelor de
supraveghere i control, poate face evaluri inopinate ale sistemului calitii certificat la sediul productorului. +heltuielile aferente evalurilor inopinate le
suport autoritatea de control care a solicitat evaluarea respectiv.
Wn cadrul acestor evaluri organismul de certificare a sistemelor calitii are dreptul, cu argumentrile respective, s efectueze sau s solicite efectuarea
Vncercrilor pentru verificarea funcionrii corecte a sistemului calitii. 1rganismul de certificare a sistemelor calitii prezint productorului, Vn termen ce
nu va depi 19 zile, un raport de evaluare i, dac s"au efectuat Vncercri, un raport de Vncercri.
QQ. #roductorul deine i pune la dispoziia organelor de supraveghere i control, la solicitare, pe o perioad de minimum 16 ani de la data fabricrii
ultimului produs, urmtoarele documente$
a* documentaia prevzut la pct. P4 lit. b* din prezentele 0eguli&
b* documentele de actualizare sau modificare a sistemului calitii, prevzute la pct. Q6 din prezentele 0eguli&
c* deciziile i rapoartele organismului de certificare a sistemelor calitii desemnat, prevzute la punctele Q4, Q9 i QP din prezentele 0eguli&
d* alte documente, la decizia i cu argumentrile autoritilor de reglementare.
QJ. 0eglementrile tehnice aplicabile, Vn cazuri argumentate de autoritile de reglementare, pot modifica perioada prevzut la pct. QQ din prezentele
0eguli.
J6. Diecare organism de certificare a sistemelor calitii prezint 1B'+# copii ale certificatelor privind sistemele calitii, eliberate sau retrase, Vn termen
de pVn la 16 zile de la data emiterii acestora.
J1. #roductorul sau reprezentantul su Vntocmete o declaraie de conformitate Vn baza documentaiei tehnice respective. +oninutul documentaiei tehnice
se stabilete Vn fiecare reglementare tehnic Vn parte.
J4. #roductorul sau reprezentantul su aplic marca naional de conformitate A( pe fiecare produs. Aub marca naional de conformitate A( urmeaz a
fi plasat numrul de identificare al organismului de certificare, responsabil de evaluarea iniial i periodic, conform prevederilor prezentului modul.
JE. Wn cazul Vn care modulul - este utilizat fr modulul <, modulul - se utilizeaz Vn comun cu modulul ', iar prevederile punctelor 4G " 4Q din modulul
' se suplimenteaz dup prevederile pct. P6, iar pct.P6 va avea urmtorul coninut$ 3(odulul - descrie etapele prin care productorul care VndeplineaxaPte
obligaiile prevzute la prezentul modul asigur axaPi declar c produsele respective satisfac cerinele reglementrii tehnice aplicabile. #roductorul sau
reprezentantul su aplic marca naional de conformitate A( pe fiecare produs axaPi VntocmeaxaPte o declaraie de conformitate pentru produsele respective.
(arca naional de conformitate A( trebuie s fie Vnsoit de numrul de identificare al organismului de certificare a sistemelor calitii desemnat,
responsabil de evaluarea iniial axaPi periodic, conform prevederilor prezentului modul3. +elelalte proceduri ale modulului - rmVn neschimbate, cu
excepia prevederilor pct. JG din prezentele 0eguli.
JG. Wn situaia prevzut la pct. JE, coninutul pct. PE va fi urmtorul$ 3Aistemul calitii trebuie s asigure conformitatea produselor cu cerinele
reglementrilor tehnice aplicabile3.
9: -sigurarea calitii produsului
)(odulul E*
J9. (odulul E se refer la etapa de producere axaPi, de regul, urmeaz dup modulul <.
J:. (odulul E descrie etapele prin care productorul care Vndeplinete obligaiile prevzute la prezentul modul asigur i declar, pe propria rspundere, c
produsele ce fac obiectul evalurii sVnt conforme cu tipul de produs aprobat, dup cum se specific Vn certificatul de examinare de tip, eliberat conform
modulului <, i satisfac cerinele reglementrii tehnice aplicabile acestora.
JP. Wn cadrul controlului intern i Vncercrii finale a produsului, productorul aplic un sistem al calitii, certificat Vn baza prevederilor prezentului modul,
descrise la punctele JQ " 11G din prezentele 0eguli. Aistemul calitii certificat este supus evalurii periodice, conform prevederilor prezentului modul, sub
responsabilitatea unui organism de certificare a sistemelor calitii desemnat.
0istemul calitii
JQ. #roductorul solicit organismului de certificare a sistemelor calitii, desemnat conform pct. 1: din prezentele 0eguli, evaluarea sistemului calitii
pentru fabricarea produselor respective.
+ererea pentru evaluarea sistemului calitii va conine$
a* toate informaiile necesare pentru categoria de produse solicitate&
b* documentaia ce ine de sistemul calitii&
c* documentaia tehnic aferent tipului de produs aprobat i un exemplar al certificatului de examinare de tip.
ermenul de examinare a cererii i a materialelor prezentate nu va depi 16 zile.
JJ. Wn cadrul sistemului calitii se efectueaz examinarea fiecrui produs i Vncercri corespunztoare, prevzute Vn standardele conexe ce confer
prezumia de conformitate cu cerinele eseniale din reglementrile tehnice aplicabile, sau Vncercri echivalente, pentru a garanta conformitatea produsului
respectiv cu cerinele din reglementarea tehnic aplicabil. oate elementele, cerinele i deciziile adoptate de productor se insereaz Vntr"un dosar sub form
de proceduri i instruciuni scrise i implementate de Vntreprindere. -ocumentaia ce ine de sistemul calitii trebuie s asigure o interpretare univoc a
programelor, planurilor i Vnregistrrilor privind calitatea.
166. -ocumentaia privind sistemul calitii conine descrierea urmtoarelor aspecte$
a* scopurile aferente calitii i structurii organizatorice a agentului economic, responsabilitile i atribuiile conducerii acestuia cu privire la calitatea
produselor&
b* examinrile i Vncercrile care vor fi efectuate dup finisarea procesului de producie&
c* mi!loacele de verificare permanent a funcionrii eficiente a sistemului calitii&
d* Vnregistrrile rezultatelor privind calitatea$ rapoartele de Vncercri, rezultatele etalonrilor, rapoartele privind nivelul de calificare al personalului implicat
etc.
161. 1rganismul de certificare a sistemelor calitii evalueaz sistemul calitii, pentru a stabili dac acesta Vntrunete cerinele menionate la pct. JJ din
prezentele 0eguli. 'ceasta presupune conformitatea cu cerinele standardului internaional IA1 J661, inVnd cont de natura specific a produselor pentru care
se aplic sistemul calitii.
Atandardul internaional IA1 J661 este accesibil Vn Dondul naional de documente normative de standardizare, gestionat de ctre 1rganismul Baional de
Atandardizare.
164. (embrii echipei de evaluare trebuie s fie specialiti cu experien Vn evaluarea procesului tehnologic de fabricare a produsului Vn cauz. #rocedura
include o evaluare la locul unde se fabric produsul.
16E. 1rganismul de certificare a sistemelor calitii ia o decizie Vn privina corespunderii sistemului calitii cerinelor standardului menionat la pct. 161
din prezentele 0eguli i aduce la cunotina productorului decizia sa Vn termen ce nu va depi E6 zile. +omunicarea va conine concluziile examinrii i
decizia motivat privind certificarea sau refuzul de certificare a sistemului calitii, sub rspunderea organismului de certificare respectiv Vn ceea ce privete
veridicitatea deciziei adoptate.
16G. #roductorul se anga!eaz s Vndeplineasc obligaiile ce in de sistemul calitii, dup cum a fost certificat iniial, i s menin Vn permanen acest
sistem la un nivel adecvat i eficient.
169. #roductorul sau reprezentantul su, Vn termen ce nu va depi 9 zile, informeaz organismul care a certificat sistemul calitii asupra oricrei intenii
de actualizare sau modificare a acestui sistem.
16:. 1rganismul de certificare a sistemelor calitii evalueaz modificrile propuse i decide dac sistemul calitii modificat satisface Vn continuare
cerinele prevzute la pct. JJ din prezentele 0eguli sau dac este necesar o reevaluare a acestuia.
16P. 1rganismul de certificare a sistemelor calitii aduce la cunotina productorului decizia sa Vn termen ce nu va depi 19 zile. +omunicarea va conine
concluziile examinrii i decizia de evaluare motivat.
$aluarea periodic a sistemului calitii sub rspunderea unui organism de certificare a sistemelor calitii desemnat
16Q. Evaluarea periodic a sistemului calitii are drept scop asigurarea Vndeplinirii corecte de ctre productor a obligaiilor ce in de sistemul calitii
certificat.
16J. #roductorul permite accesul reprezentanilor organismului de certificare a sistemelor calitii pentru efectuarea evalurilor periodice Vn Vncperile de
producie, pentru evaluarea proceselor de control intern, de Vncercare i depozitare a produselor, punVnd la dispoziia acestor reprezentani urmtoarele
informaii necesare$
a* documentaia privind sistemul calitii&
b* documentaia tehnic&
c* Vnregistrrile rezultatelor privind calitatea$ rapoartele de Vncercri, rezultatele etalonrilor, rapoartele referitoare la nivelul de calificare al personalului
implicat.
116. 1rganismul de certificare a sistemelor calitii efectueaz evaluri periodice pentru a se asigura c productorul menine la un nivel adecvat sistemul
calitii. 1rganismul de certificare a sistemelor calitii elibereaz productorului, Vn termen ce nu va depi 19 zile, un raport de evaluare periodic, care va
conine rezultatele, concluziile i recomandrile de rigoare privind sistemul calitii. 0eglementrile tehnice aplicabile trebuie s specifice frecvena
evalurilor periodice.
111. Auplimentar la evalurile periodice prevzute la pct. 116 din prezentele 0eguli, organismul de certificare a sistemelor calitii, la solicitarea organelor
de supraveghere i control, poate face evaluri inopinate la sediul productorului. +heltuielile aferente evalurilor inopinate le suport autoritatea de control
care a solicitat evaluarea respectiv.
Wn cadrul acestor evaluri periodice, organismul de certificare a sistemelor calitii are dreptul, cu argumentrile de rigoare, s efectueze sau s solicite
efectuarea Vncercrilor pentru verificarea funcionrii corecte a sistemului calitii. 1rganismul de certificare a sistemelor calitii prezint productorului, Vn
termen ce nu va depi 19 zile, un raport de evaluare periodic a sistemului calitii i, dac s"au efectuat Vncercri, un raport de Vncercri.
114. #roductorul deine i pune la dispoziia organelor de supraveghere i control, la solicitare, pe o perioad de minimum 16 ani de la data fabricrii
ultimului produs, urmtoarele documente$
a* documentaia prevzut la pct. JQ lit. c* din prezentele 0eguli&
b* documentele de actualizare sau modificare a sistemului calitii, prevzute la pct. 169 din prezentele 0eguli&
c* deciziile i rapoartele organismului de certificare a sistemelor calitii, prevzute la punctele 16P, 116 i 111 din prezentele 0eguli.
11E. 0eglementrile tehnice aplicabile pot modifica perioada prevzut la pct. 114 din prezentele 0eguli.
11G. Diecare organism de certificare a sistemelor calitii prezint 1B'+# copii ale certificatelor privind sistemul calitii, eliberate sau retrase, Vn termen
de pVn la 16 zile de la data emiterii acestora.
119. #roductorul sau reprezentantul su Vntocmete, Vn baza documentaiei tehnice, o declaraie de conformitate. +oninutul documentaiei tehnice se
stabilete Vn fiecare reglementare tehnic Vn parte.
11:. #roductorul sau reprezentantul su, Vn baza declaraiei de conformitate, aplic marca naional de conformitate A( pe fiecare produs. Aub marca
naional de conformitate A( este plasat numrul de identificare al organismului care a efectuat evaluarea, conform modului <.
11P. Wn cazul Vn care modulul E este folosit fr modulul <, prevederile punctelor 4G " 4Q din modulul ' se suplimenteaz dup prevederile pct. J:, iar
punctul J: va avea urmtorul coninut$ 3(odulul E descrie etapele prin care productorul care Vndeplinete obligaiile prevzute la prezentul modul asigur
axaPi declar c produsele ce fac obiectul evalurii satisfac cerinele reglementrii tehnice aplicabile. #roductorul sau reprezentantul su aplic marca
naional de conformitate A( pe fiecare produs axaPi VntocmeaxaPte o declaraie de conformitate. (arca naional de conformitate A( este Vnsoit de
numrul de identificare al organismului de certificare a sistemelor calitii, responsabil de evaluarea iniial axaPi periodic, conform prevederilor prezentului
modul3.
+elelalte proceduri ale modulului E rmVn neschimbate.
9P 3erificarea produsului
)(odulul D*
11Q. (odulul D se refer la etapa de producere axaPi urmeaz, de regul, dup modulul <.
11J. (odulul D descrie etapele prin care un productor sau reprezentantul su verific, asigur i declar, pe propria rspundere, c produsele examinate
conform prevederilor prezentului modul sVnt conforme cu tipul de produs aprobat, dup cum se specific Vn certificatul de examinare de tip, i respect
cerinele din reglementrile tehnice aplicabile acestora.
146. #roductorul ia toate msurile necesare pentru ca procesul de producie s asigure conformitatea produselor cu tipul de produs aprobat, dup cum se
44
specific Vn certificatul de examinare de tip, i cu cerinele din reglementrile tehnice aplicabile acestora.
141. 1rganismul de certificare efectueaz examinrile i Vncercrile corespunztoare pentru verificarea conformitii produsului respectiv cu cerinele
reglementrii tehnice aplicabile, fie prin examinarea i Vncercarea fiecrei uniti de produs, fie prin examinarea i Vncercarea produselor pe baze statistice,
conform prevederilor prezentului modul& metoda de examinare i Vncercare a produsului se alege de productor.
144. 8ibertatea productorului de a alege metoda de examinare i Vncercare a produsului poate fi limitat prin prevederi specifice ale reglementrilor
tehnice aplicabile.
14E. #roductorul sau reprezentantul su pstreaz un exemplar al declaraiei de conformitate o perioad de minimum 16 ani de la data fabricrii ultimului
produs. 0eglementrile tehnice aplicabile pot modifica aceast perioad.
3erificarea prin examinarea #i Ancercarea fiecrui produs
14G. oate produsele sVnt examinate individual i se efectueaz Vncercrile corespunztoare, conform prevederilor din standardele conexe ce confer
prezumia de conformitate cu cerinele eseniale prevzute Vn reglementrile tehnice aplicabile, sau se efectueaz Vncercri echivalente, pentru verificarea
conformitii acestora cu tipul descris Vn certificatul de examinare de tip de produs i cu cerinele din reglementrile tehnice aplicabile.
149. 1rganismul de certificare elibereaz productorului, Vn termen ce nu va depi 19 zile, un certificat de conformitate cu referire la Vncercrile efectuate
i solicit aplicarea pe produsul la care se refer certificatul de conformitate, sub marca naional de conformitate A(, numrul su de identificare.
14:. #roductorul sau reprezentantul su deine i pune la dispoziia organului de supraveghere i control, la solicitare, certificatele de conformitate
eliberate pe numele su.
3erificarea prin examinarea #i Ancercarea produselor pe baze statistice
14P. #roductorul prezint produsele sub form de loturi omogene i ia toate msurile necesare pentru ca procesul de producie s asigure omogenitatea
fiecrui lot de produse fabricat.
14Q. oate produsele sVnt disponibile pentru verificare sub form de loturi de produse omogene. -in fiecare lot de produse se extrage Vn mod aleatoriu un
eantion, conform metodelor Vn vigoare de prelevare a produselor respective.
#rodusele din cadrul eantionului se examineaz individual i se efectueaz Vncercri, conform prevederilor standardelor conexe ce confer prezumia de
conformitate cu cerinele eseniale prevzute Vn reglementrile tehnice aplicabile, sau Vncercri echivalente, pentru a asigura conformitatea produselor cu
cerinele eseniale din reglementrile tehnice aplicabile acestora i pentru a stabili dac lotul de produse respectiv corespunde sau nu cerinelor menionate.
14J. #rocedura statistic de prelevare a mostrelor trebuie s prevad$ metoda statistic aplicat, modul de prelevare, echipamentul utilizat pentru prelevare
etc.
1E6. Wn cazul loturilor de produse verificate i considerate conforme, organismul de certificare elibereaz, Vn termen ce nu va depi 19 zile, un certificat de
conformitate cu referire la Vncercrile efectuate. #ot fi introduse pe pia toate produsele din lot, cu excepia celor care au fost considerate neconforme.
1E1. -ac un lot de produse este respins, organismul de certificare sau autoritatea de supraveghere i control ia msuri corespunztoare pentru a Vmpiedica
plasarea pe pia a acestui lot de produse. Wn cazul respingerii repetate a loturilor de produse, organismul de certificare este Vn drept s suspende verificarea
statistic.
1E4. Wn cadrul procesului de producie, productorul trebuie s aplice, sub marca naional de conformitate A(, numrul de identificare al organismului de
certificare care a efectuat evalurile Vn temeiul prevederilor prezentului modul.
1EE. #roductorul sau reprezentantul su deine i pune la dispoziia organului de supraveghere i control, la solicitare, certificatele de conformitate
eliberate conform pct. 1E6 din prezentele 0eguli.
1EG. #roductorul sau reprezentantul su Vntocmete o declaraie de conformitate Vn baza documentaiei tehnice prevzute Vn reglementrile tehnice
aplicabile. +oninutul documentaiei tehnice se stabilete Vn fiecare reglementare tehnic.
1E9. #roductorul sau reprezentantul su aplic marca naional de conformitate A( pe fiecare produs. Aub marca naional de conformitate A( este plasat
numrul de identificare al organismului de certificare, responsabil de evaluarea produselor, conform prevederilor prezentului modul.
1E:. Wn cazul Vn care modulul D este folosit fr modulul <, prevederile punctelor 4G " 4Q din modulul ' se suplimenteaz dup prevederile pct. 11J din
prezentele 0eguli, iar punctul 11J va avea urmtorul coninut$ 3(odulul D descrie etapele prin care un productor sau reprezentantul su verific i atest
faptul c produsele examinate conform prevederilor prezentului modul respect cerinele din reglementrile tehnice aplicabile acestora3.
+elelalte proceduri ale modulului D rmVn neschimbate, cu excepia prevederilor punctelor 1EP i 1EQ din prezentele 0eguli.
1EP. Wn situaia prevzut la pct. 1E:, coninutul pct. 146 din prezentele 0eguli va fi urmtorul$ 3#roductorul ia toate msurile necesare pentru ca procesul
de producie s asigure conformitatea produselor cu cerinele din reglementrile tehnice aplicabile acestora. #roductorul trebuie s aplice marca naional de
conformitate A( pe fiecare produs i s Vntocmeasc o declaraie de conformitate3.
1EQ. Wn situaia prevzut la pct. 1E:, coninutul pct. 14E din prezentele 0eguli va fi urmtorul$ 3oate produsele sVnt examinate individual i se efectueaz
Vncercrile corespunztoare, conform prevederilor din standardele conexe, ce confer prezumia de conformitate cu cerinele eseniale prevzute Vn
reglementrile tehnice aplicabile, sau se efectueaz Vncercri echivalente, pentru verificarea conformitii acestora cu cerinele din reglementrile tehnice
aplicabile3.
9Q 3erificarea unitii de produs
)(odulul 7*
1EJ. (odulul 7 se refer la etapa de proiectare i de producere i se utilizeaz individual.
1G6. (odulul 7 descrie etapele prin care productorul asigur i declar, pe propria rspundere, c produsul supus evalurii, pentru care a fost eliberat
certificatul de conformitate prevzut la prezentul modul, este conform cu cerinele reglementrii tehnice aplicabile acestuia.
1rganismul de certificare examineaz produsul individual i efectueaz Vncercrile corespunztoare, dup cum prevd standardele conexe ce confer
prezumia de conformitate cu cerinele eseniale prevzute Vn reglementrile tehnice aplicabile, sau Vncercri echivalente, pentru a asigura conformitatea
produsului cu cerinele din reglementrile tehnice aplicabile i elibereaz, Vn termen ce nu va depi 19 zile, un certificat de conformitate cu referire la
Vncercrile Vn cauz.
1G1. #roductorul Vntocmete un dosar cu documentaia tehnic. -ocumentaia tehnic asigur evaluarea conformitii produsului respectiv cu cerinele din
reglementrile tehnice aplicabile acestuia, cunoaterea mai bun a proiectului, producerea, funcionarea i exploatarea produsului respectiv.
1G4. +oninutul documentaiei tehnice se stabilete Vn fiecare reglementare tehnic, Vn funcie de specificul produselor supuse evalurii conformitii.
1GE. Wn msura Vn care este important pentru evaluarea conformitii produsului, documentaia tehnic va cuprinde$
a* descrierea general a produsului&
b* un proiect de execuie, un plan al produciei i scheme ale componentelor, subansamblurilor, circuitelor&
c* descrieri i explicaii necesare pentru Vnelegerea desenelor sus"menionate i a modului de funcionare i exploatare a produsului&
d* lista cuprinzVnd standardele conexe ce confer prezumia de conformitate cu cerinele eseniale prevzute Vn reglementrile tehnice, aplicate integral sau
parial, precum i descrieri ale soluiilor adoptate pentru respectarea cerinelor din reglementrile tehnice respective, dac nu s"au aplicat aceste standarde&
e* certificatul de conformitate&
f* rezultate ale calculelor de proiectare i ale verificrilor efectuate&
g* rapoarte de Vncercri, cu indicarea factorilor nocivi, nivelurilor reale i maximal admisibile ale acestora .
1GG. #roductorul sau reprezentantul su Vntocmete, Vn baza documentaiei tehnice, prevzute la art. 1G4 din prezentele 0eguli, o declaraie de
conformitate.
1G9. #roductorul sau reprezentantul su, Vn baza declaraiei de conformitate emise, aplic marca naional de conformitate A( i sub ea indic numrul de
identificare al organismului care a eliberat certificatul de conformitate.
9J -sigurarea total a calitii
)(odulul S*
1G:. (odulul S descrie etapele prin care productorul, care VndeplineaxaPte obligaiile prevzute la prezentul modul, asigur axaPi declar, pe propria
rspundere, c produsele supuse evalurii sVnt conforme cu cerinele eseniale prevzute Vn reglementrile tehnice aplicabile. (odulul S se refer la etapa de
proiectare i de producere.
1GP. #roductorul trebuie s aplice un sistem al calitii certificat pentru fazele de proiectare, producere, control intern axaPi Vncercri finale ale produsului,
conform prevederilor prezentului modul. Aistemul calitii certificat este supus evalurii periodice sub responsabilitatea organismului de certificare a
sistemelor calitii desemnat, conform prevederilor prezentului modul.
0istemul calitii
1GQ. #roductorul solicit evaluarea sistemului calitii de ctre un organism de certificare a sistemelor calitii, desemnat conform pct. 1: din prezentele
0eguli.
+ererea de evaluare a sistemului calitii va conine$
a* toate informaiile necesare pentru categoria respectiv de produse&
b* documentaia privind sistemul calitii.
ermenul de examinare a cererii i a materialelor prezentate nu va depi 16 zile.
1GJ. Aistemul calitii trebuie s asigure conformitatea produselor respective cu cerinele din reglementrile tehnice aplicabile acestora.
196. oate elementele, cerinele i deciziile adoptate de productor sVnt inserate Vntr"un dosar, sistematizat sub form de msuri, proceduri i instruciuni
scrise. -ocumentaia privind sistemul calitii trebuie s asigure o interpretare univoc a programelor, planurilor i Vnregistrrilor privind calitatea.
191. -ocumentaia privind sistemul calitii conine o descriere a urmtoarelor aspecte$
a* obiectivele aferente calitii i structurii organizatorice a agentului economic, responsabilitile i atribuiile conducerii acestuia Vn ceea ce privete
proiectarea, fabricarea i calitatea produsului&
b* specificaiile tehnice de proiectare, inclusiv standardele aplicate& mi!loacele utilizate pentru a asigura Vndeplinirea cerinelor eseniale stabilite Vn
reglementarea tehnic aplicabil, Vn cazul Vn care nu se aplic integral prevederile standardelor ce confer prezumia de conformitate cu cerinele din
reglementrile tehnice respective&
c* tehnicile de control i verificare a proiectului, procesele i aciunile sistematice folosite pentru proiectarea produselor supuse evalurii&
d* procesul de producie corespunztor, tehnicile de control i asigurare a calitii, precum i procesele i aciunile sistematice utilizate&
e* examinrile i Vncercrile care vor fi efectuate pVn la, Vn timpul i dup finisarea procesului de producie, precum i frecvena lor&
f* Vnregistrrile privind calitatea$ rapoarte de Vncercri, rezultate ale etalonrilor, rapoarte privind nivelul de calificare al personalului implicat etc.&
g* mi!loacele de verificare permanent a nivelului calitii stabilite privind proiectarea i produsul Vn sine, precum i a funcionrii eficiente a sistemului
calitii.
194. 1rganismul de certificare a sistemelor calitii evalueaz sistemul calitii pentru a stabili dac acesta corespunde cerinelor menionate la pct. 1GJ din
prezentele 0eguli. 'ceasta presupune conformitatea cu cerinele standardului internaional IA1 J661, inVnd cont de natura specific a produselor.
Atandardul internaional IA1 J661 este accesibil Vn Dondul naional de documente normative de standardizare, gestionat de ctre 1rganismul Baional de
Atandardizare.
19E. (embrii echipei de evaluare trebuie s fie specialiti cu experien Vn evaluarea procesului tehnologic de fabricare a produsului Vn cauz. #rocedura
include o evaluare la sediul unde se fabric produsul respectiv.
19G. 1rganismul de certificare a sistemelor calitii ia o decizie cu privire la corespunderea sistemului calitii cerinelor standardului internaional IA1
J661 i aduce la cunotina productorului decizia sa Vn termen ce nu va depi E6 zile. +omunicarea va conine concluziile examinrii i decizia motivat
privind certificarea sau refuzul de certificare a sistemului calitii, sub rspunderea organismului de certificare a sistemelor calitii privind veridicitatea
deciziei adoptate.
199. #roductorul se anga!eaz s Vndeplineasc obligaiile aferente sistemului calitii, dup cum a fost certificat, i s menin permanent acest sistem la
un nivel adecvat i eficient.
19:. #roductorul sau reprezentantul su, Vn termen ce nu va depi 9 zile, informeaz organismul de certificare a sistemelor calitii care a certificat
sistemul calitii asupra oricrei intenii de actualizare sau modificare a acestui sistem.
19P. 1rganismul de certificare a sistemelor calitii evalueaz modificrile propuse i decide dac sistemul calitii modificat satisface Vn continuare
cerinele prevzute la pct. 1GJ din prezentele 0eguli sau dac se impune o reevaluare a acestuia.
19Q. 1rganismul de certificare a sistemelor calitii aduce la cunotina productorului decizia sa Vn termen ce nu va depi 9 zile. +omunicarea va conine
concluziile examinrii i decizia motivat.
$aluarea periodic a sistemului calitii sub responsabilitatea organismului de certificare a sistemelor calitii desemnat
19J. Evaluarea periodic a sistemului calitii are drept scop asigurarea indeplinirii corecte de ctre productor a obligaiilor aferente sistemului calitii
certificat.
1:6. #roductorul asigur accesul reprezentanilor organismului de certificare a sistemelor calitii, pentru efectuarea evalurilor, Vn Vncperile de
proiectare, producere, control intern, Vncercare i depozitare a produselor respective, punVnd la dispoziia acestora urmtoarele informaii necesare$
a* documentaia privind sistemul calitii&
b* Vnregistrrile privind calitatea, prevzute Vn faza de proiectare$ rezultatele analizelor, calculelor, Vncercrilor etc.&
c* Vnregistrrile privind calitatea, prevzute Vn faza de producere$ rapoartele de Vncercri, rezultatele etalonrilor, rapoartele privind nivelul de calificare al
personalului implicat etc.
1:1. 1rganismul de certificare a sistemelor calitii efectueaz evaluri periodice pentru a se asigura c productorul menine la un nivel adecvat sistemul
calitii. 1rganismul de certificare respectiv elibereaz productorului un raport de evaluare Vn termen ce nu va depi 19 zile.
0eglementrile tehnice aplicabile trebuie s specifice frecvena evalurilor periodice.
1:4. Auplimentar la evalurile periodice, prevzute la pct. 1:1 din prezentele 0eguli, organismul de certificare a sistemelor calitii, la solicitarea organelor
de supraveghere i control, poate face evaluri inopinate la sediul productorului. +heltuielile aferente evalurilor inopinate le suport organul de
supraveghere i control care a solicitat evaluarea respectiv. Wn cadrul acestor evaluri, organismul de certificare a sistemelor calitii are dreptul, cu
argumentrile de rigoare, s efectueze sau s solicite efectuarea Vncercrilor pentru verificarea funcionrii corecte a sistemului calitii. 1rganismul de
certificare a sistemelor calitii transmite productorului, Vn termen ce nu va depi 19 zile, un raport de evaluare i, dac s"au efectuat Vncercri, un raport de
Vncercri.
1:E. #roductorul deine i pune la dispoziia organelor de supraveghere i control, la solicitare, pe o perioad de minimum 16 ani de la data fabricrii
ultimului produs, urmtoarele documente$
a* documentaia menionat la pct. 1GQ lit. b* din prezentele 0eguli&
b* documentele de actualizare sau modificare specificate la pct. 19: din prezentele 0eguli&
c* deciziile i rapoartele eliberate de organismul de certificare a sistemelor calitii, prevzute la punctele 19Q, 1:1 i 1:4 din prezentele 0eguli.
1:G. 0eglementrile tehnice aplicabile pot stabili o alt perioad decVt cea prevzut la pct. 1:E din prezentele 0eguli.
4E
1:9. Diecare organism de certificare a sistemelor calitii desemnat prezint 1B'+# copii ale certificatelor privind sistemele calitii, eliberate sau retrase,
Vn termen de pVn la 16 zile de la data eliberrii acestora.
1::. Wn reglementrile tehnice respective, conform prevederilor prezentului modul, se poate suplimenta cerina denumit 3examinarea fazei de proiect3,
conform prevederilor specificate la punctele 1:P " 1P6 din prezentele 0eguli.
xaminarea fazei de proiect
1:P. #roductorul solicit unui organism de certificare, desemnat conform pct. 1: din prezentele 0eguli, evaluarea proiectului produsului. Aolicitarea este
Vnsoit de documente care trebuie s permit cunoaterea mai bun a proiectului de producere i de exploatare a produsului respectiv, precum i evaluarea
conformitii produsului cu cerinele din reglementrile tehnice aplicabile.
1:Q. -ocumentele principale, anexate la solicitarea de examinare a proiectului produsului, sVnt urmtoarele$
a* specificaiile tehnice de proiectare care au fost aplicate, inclusiv standardele&
b* alte informaii de proiectare, Vn special Vn cazurile Vn care standardele conexe ce confer prezumia de conformitate cu cerinele eseniale prevzute Vn
reglementrile tehnice respective nu au fost aplicate integral.
'ceste documente includ rezultatele Vncercrilor efectuate de un laborator corespunztor al productorului sau de un alt laborator, Vn numele
productorului.
1:J. 1rganismul de certificare examineaz cererea i documentele ce o Vnsoesc, iar Vn cazul Vn care proiectul produsului respectiv satisface cerinele din
reglementrile tehnice aplicabile, elibereaz solicitantului un certificat de examinare de proiect, Vn termen ce nu va depi 19 zile.
1P6. +ertificatul de examinare de proiect va conine$
a* concluziile examinrii&
b* condiiile de valabilitate a acestuia&
c* datele necesare pentru identificarea proiectului aprobat&
d* descrierea modului de exploatare a produsului, dup caz.
0eglementrile tehnice aplicabile trebuie s stabileasc forma i coninutul concret al certificatului de examinare de proiect.
1P1. #roductorul, Vn termen ce nu va depi 9 zile, informeaz organismul care a eliberat certificatul de examinare de proiect asupra oricrei modificri a
proiectului aprobat. #entru aceste modificri ale proiectului aprobat trebuie s se obin o aprobare suplimentar de la organismul care a eliberat certificatul
de examinare de proiect, Vn situaia Vn care aceste modificri pot afecta conformitatea produselor cu cerinele eseniale prevzute Vn reglementarea tehnic
aplicabil. 'ceast aprobare suplimentar se perfecteaz sub forma unei completri la certificatul iniial de examinare de proiect i se elibereaz
productorului Vn termen ce nu va depi 19 zile.
1P4. 1rganismele de certificare comunic 1B'+# informaii cu privire la$
a* certificatele de examinare de proiect i completrile acestora&
b* aprobrile de proiect i aprobrile suplimentare retrase.
1PE. #roductorul sau reprezentantul su Vntocmete o declaraie de conformitate Vn baza documentaiei tehnice. +oninutul documentaiei tehnice se
stabilete Vn fiecare reglementare tehnic.
1PG. #roductorul sau reprezentantul su aplic, Vn baza declaraiei de conformitate, marca naional de conformitate A( pe fiecare produs. Aub marca
naional de conformitate A( este plasat numrul de identificare al organismului responsabil de evaluarea iniial i periodic, conform prevederilor
prezentului modul.
:6 Achema generalizata privind posibilitatea de utilizare a modulelor
MO87"7" - %#ontrolul intern al procesului de producie&
#roductorul Vntocmete i pstreaz documentaia tehnic, emite declaraia de conformitate i aplic pe produse marca naional de conformitate A(.
MO87"7" -a %#ontrolul intern al procesului de producie cu examinri efectuate de ctre un organism de evaluare a conformitii desemnat %1n
continuare - organism&&
1rganismul efectueaz Vncercri asupra produselor. #roductorul Vntocmete i pstreaz documentaia tehnic, emite declaraia de conformitate i aplic pe
produse marca naional de conformitate A(.
MO87"7" < %Examinarea de tip&
#roductorul prezint unui organism documentaia tehnc i tipul de produs. 1rganismul efectueaz Vncercri, constat conformitatea tipului de produs cu
cerinele eseniale i elibereaz productorului un certificat de examinare de tip pentru produsul examinat.
MO87"7" C %#onformitatea cu tipul de produs&
#roductorul, Vn baza certificatului de examinare de tip, elibereaz o declaraie de conformitate i aplic pe produse marca naional de conformitate A(.
MO87"7" 8 %/sigurarea calitii procesului de producere&
#roductorul aplic, la etapa de producere i de Vncercare a produsului finit, un sistem de management al calitii, certificat de ctre un organism de
certificare conform standardului internaional IA1 J661, emite o declaraie de conformitate Vn baza certificatului de examinare de tip i a sistemului de
management al calitii certificat i aplic pe produse marca naional de conformitate A(.
MO87"7" %/sigurarea calitii produsului&
#roductorul aplic, la etapa de control intern i de Vncercare a produsului finit, un sistem de management al calitii, certificat de ctre un organism
conform IA1 J661, elibereaz o declaraie de conformitate Vn baza certificatului de examinare de tip i a sistemului de management al calitii certificat i
aplic pe produse marca naional de conformitate A(.
MO87"7" 4 )=erificarea produsului*
1rganismul verific conformitatea produsului i elibereaz un certificat de conformitate. #roductorul emite o declaraie de conformitate, Vn baza
certificatului de examinare de tip i a certificatului de conformitate, i aplic pe produse marca naional de conformitate A(.
MO87"7" 2 )=erificarea unitii de produs*
#roductorul Vntocmete documentaia tehnic. 1rganismul verific conformitatea produsului i elibereaz un certificat de conformitate. #roductorul
elibereaz o declaraie de conformitate Vn baza certificatului de conformitate i aplic pe produse marca naional de conformitate A(.
MO87"7" G )'sigurarea total a calitii*
#roductorul aplic, la etapele de proiectare, de producere i de Vncercare a produsului finit, un sistem de management al calitii, certificat de ctre un
organism conform IA1 J661, emite o declaraie de conformitate i aplic pe produse marca naional de conformitate A(.
:E expertiza vinului
=inurile sunt bauturi capatate prin fermentarea completa sau partiala a mustului din struguri. Ele se deosebesc prin faptul ca, pe toata durata existentei lor
ramin \viiC, adica in vinuri se produc reactii biochimice. -e aceea vinurile au proprietati organoleptice sit aria de J"4J H vol.
8a efectuarea expertizei vinurilor se rezolva urmatoarele probleme$
"identificarea tipului vinului
"aprecierea metodelor de falsificare si depistarea acestora.
1. identificarea vinurilor prevede determinarea tipului vinului pornind de la diferite criterii de fabricare si pastrare a lui. +riteriile de identificare sunt$
a* in functie de gradul de imbogatire cu bioxid de carbon$ vinuri imbogatite cu +14 )spumoase, spumante si perlante* si vinuri linistite
b* in functie de componenta soiurilor de struguri din care sunt fabricate$ de soi )obtinute prin prelucrarea unui soi de struguri*, de cupa! )obtinute din vinuri
materie prima fabricate din citeva soiuri de struguri*, de sepa! )obtinute dintr"un sortiment de soiuri de struguri de aceeasi specie botanica*.
c* in functie de culoare$ albe, roze, rosii
d* in functie de calitatea si durata maturarii$ vinuri de consum current )tinere si obisnuite*, vinuri de calitate superioara )mature si de colectie*, vinuri cu
denumirea de origine )cu denumirea de origine si cu denumirea de origine controlata*.
e* dupa tehnologia fabricarii$ naturale )seci, demiseci, demidulci* si speciale )alcoolizate tari, alcoolizate de desert, peliculare, aromatizate*.
4. tipuri de falsificari si metode de depistare
" falsificarea calitativa se realizeaza prin diferite metode cu scopul de a adauga sau de a inlocui unele componente prevazute de receptura cu altele sau
unificarea lor pentru a capata un profit adaugator illicit.
a* diluarea vinurilor cu componenti ieftini" cea mai raspindita si mai brutala forma de falsificare atit la producere, cit si la comercializarea vinurilor. Ae
adauga in vinurile scumpe vinuri ieftine din fructe sau pomusoare, uneori apa, ca rezultat, scade taria vinurilor, se schimba intensitatea culorii si a buchetului.
b* galizarea vinurilor consta in faptul ca in vinurile de calitate !oasa sa adauga alcool si acizi pina la marimile indicate in standart.
c* saptalizarea vinurilor consta in tratarea mustului cu agenti alcalini si adaugarea zaharului inainte sau in timpul fermentarii.
d* petiotizarea vinurilor" vinurile se capata prin fermentarea siropului de zahar cu adaugarea tescovinei. +uloarea si buchetul se pastreaza ft bine, uneori
sunt mai intense. Ae micsoreaza numai continutul de acizi si tartrati.
e* seelizarea vinurilor se produce prin adaugarea glicerinei in vinuri cu scopul de a micsora aciditatea, amareala vinurilor, de a le indulci si de a intrerupe
procesul de fermentare.
4G
f* folosirea antisepticilor X cu scopul de a accelera procesul tehnologic.
g* colorarea vinurilor" cu scopul de a masca alte falsificari. /neori se coloreaza vinuri albe, ieftine in rosu. #entru colorare se folosesc pomusoare, infuzie
de sfecla, coloranti sintetici.
h* falsificarea buchetului se foloseste impreuna cu alte metode. Ae folosesc esteri diferiti, flori uscate, struguri uscati.
i* falsificarea procedeelor de producere X vinurile fabricate cu incalcarea regimului tehnologic se comercializeaza ca vinuri de calitate superioara.
!* fabricarea vinurilor \artificialeC " de obicei in componenta lor se include apa, dro!dii, zahat, alcool etilic, acizi, esteri, etc.
(etode de depistare a falsificarii calitative$
'naliza organoleptica se efectueaza prin degustarea vinurilor. 'stfel se determina caracterul vinului, buchetul si gustul, continutul de alcool, virsta etc.
vinurile albe si aromate se degusta la 14"1G grade, cele rosii la 1G"1P si cele spumoase la Q"16.
-egustarea vinurilor se efectueaza intr"o anumita ordine in functie de tipul vinului$
"pregatirea probei X din fiecare lot, din diferite lazi se selecteaza 46 de sticle )pentru proba de laborator"G, pentru analiza"Q, restul se plombeaza pentru cazuri
de arbitra!*
"tehnica degustarii X vinul se toarna incet pe marginea paharului tinut inclinat spre sticla pina la 15E din pahar. 'poi paharul se indreapta spre sursa de lumina.
Ae imprima o miscare de rotatie.
#uncta! maximal$ )16 p*
8impiditatea X 6,9
+uloarea "6,9
Apecificul X 1,6
<uchetul X E,6
7ustul X 9,6
8impiditatea
+ristalina,curate,stralucitoare X 6,9
+urate,nestralucitoare X 6,E
ulbure X 6,1
+uloarea
otal corespunzatoare X 6,9
'proape necorespunzatoare X 6,E
-egradata X 6,1
Apecificul
+orespunzator tipului X 1,6
Becorespunzator X 6,9
Beidentificata "6,4
'roma
Excelenta E,6
Doarte corespunzatoare denumirii X 4,9
+orespunzatoare X 4,9
Alaba, proprie vinului X 4,6
Bespecifica X 1,9
+u nuante straine X 6,:
7ustul
Din,excellent X 9,6
ipic "G,6
'rmonios, dar necorespunzator X E,6
#lat, nearmonios X 4,6
+u nuante straine X 1,6
Examenul organoleptic se efectueaza de un grup de experti. #robele de vinuri pot fi prezentate ca probe cunoscute sau anonime.
0ecunoasterea diferitor falsificari prin degustare$
"adaosul de apa X in proportii de peste 16 H se poate recunoaste prin faptul ca micsoreaza gradul alcoholic, influentind si aciditatea vinului.
"adaosul de alcool se remarca prin miros de alcool, gustul pare amarui, e putin aromat si face impresia vinurilor uscate.
49