COLEGIUL NAȚIONAL ECONOMIC ,, TH.

COSTESCU ”

DROBETA TURNU SEVERIN

PROIECT PENTRU CERTIFICAREA

CALIFICĂRII PROFESIONALE
NIVEL IV

CALIFICAREA :TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂȚI

ECONOMICE
CLASA XII-a B

PROFESOR COORDONATOR,

STĂNICĂ SIMONA GEORGETA ELEV,

IOVĂNESCU IRENE ALESSIA

2023
COLEGIUL NAȚIONAL ECONOMIC ,, THEODOR COSTESCU ’’

DROBETA TURNU SEVERIN

TEMA:

Oferta de mărfuri la Sc Altex România

SRL

CALIFICAREA :TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂȚI

ECONOMICE
CLASA XII-a B

PROFESOR COORDONATOR,
Stănică Simona Georgeta ELEV,
Iovănescu Irene Alessia

2023
Cuprinsul
Cuprinsul îl ai de făcut , iar la argument de completat cu informații pe scurt ce ai tratat
în primul capitol . in al doilea ,etc.
Asta înseamnă să citești tot atestatul te rog.!!!!!!!!!!!
Numerotarea începe de la a doua pagină ( cea pe care este trecută denumirea temei ),
ea devine pag . 1. PRIMA PAGINĂ ESTE COPERTA ȘI TREBUIE PLASTIFIATĂ.

Argument

Pentru aceasta lucrare, am decis să aleg tema "Oferta de mărfuri a firmei Sc……",
deoarece mă pasionează să descopăr tot ceea ce apare nou pe piață, în privința mărfurilor .
Serviciile au jucat mereu un rol important în economia unei țări și pot ajuta atât la
dezvoltarea ei, cât și la sporirea locurilor de muncă. Dacă oferta de servicii dintr-o țară este în
continuă creștere, datorită cererilor din partea clienților, atunci investitorii vor acționa în acest
scop și vor aduce pe piață o gamă largă de mărfuri care să satisfacă nevoile fiecărui client.
Este un barometru a nivelului de trai.
Lucrarea mea este structurata pe următoarele trei capitole:
-în primul capitol, "Conținutul ofertei de mărfuri și structura acesteia ", am descris ceea
ce reprezintă conținutul ofertei (am concluzionat ca principalul rol de realizare a unui
echilibru intre cerere si oferta, îl are prețul), caracteristicile ofertei ( acestea prezintă
fundamentarea politicilor de marketing privitoare la producție, distribuție, preturi,
promovare), cât și structura ofertei.
-In cel de-al doilea capitol,
-In ultimul capitol, am realizat un studiu de caz al firmei
 In încheierea acestui argument, țin să mulțumesc profesorului meu coordonator, Stănică
Simona, cât și firmei ALTEX pentru colaborare, ce a constat în oferirea celor mai importante
informații (date fiscale și financiare).
CAP. 1. CONȚINUTUL OFERTEI DE MĂRFURI ȘI STRUCTURA ACESTEIA

I.1. Conținutul ofertei
Oferta de mărfuri este formată din cantitățile anumitor bunuri pe care agenții economici
(producători sau comercianți) sunt dispuși să le vândă la un moment dat pentru diverse
niveluri de prețuri.
Pentru aprecierea mărimii ofertei se au in vedere toate momentele în care se poate afla
oferta anumitor bunuri, și anume:
- stocurile existente la producători;
- stocurile care se găsesc in mijloacele de transport in vederea deplasării lor spațiale în
funcție de cerere;
- stocurile care se află în comerțul cu amănuntul și la comerțul cu ridicata;
- cantitățile de bunuri ce urmează a fi produse în perioada luată în considerare.
De remarcat este faptul ca mărimea ofertei nu corespunde cu mărimea producției
interne. Explicația constă în faptul ca producția internă dintr-o anumită perioadă nu apare
intregral sub forma ofertei, o parte din producția respectivă poate fi destinată consumului
intermediar, creării rezervelor, exportului s.a.m.d.
Oferta este în relație complexă, de influențare reciprocă, cu cererea: orientarea ofertei se
realizează în funcție de cerere, iar oferta, prin produsele prezentate, contribuie la formarea
cererii.
Pentru a satisface anumite nevoi sociale manifestate pe piață sub forma de cerere, oferta
trebuie să se găsească în anumite cantități. Acestea pot fi mai mari sau mai mici, în funcție de
alegerile făcute de către producători pe baza evaluării șanselor de a obține prețul așteptat
pentru vânzarea produselor.
Un cost mai ridicat pentru obținerea unui produs reduce cantitatea oferită din acel
produs și invers, un cost mai scăzut determina creșterea cantității oferite. Întrucât resursele
utilizate pentru obținerea unui produs au nenumărate "șanse de întrebuințare", producătorii
vor opta întotdeauna pentru cea mai bună șansa, caracterizată de costul cel mai redus pentru
obținerea unui produs, de existenta pe piața a unei cereri si de posibilitatea de a obține un preț
care să-i asigure profitul așteptat. Când oferta este mai mare decât cererea prețului are
tendința de scădere, ceea ce determina producătorii să-și organizeze producția la nivelul
cererii sau să-și orienteze resursele către altceva. Creșterea prețului determinată de o oferta
mai mică decât cererea, orientează producătorii către sporirea ofertei. Rezultă ca rolul
principal în tendința permanentă de realizare a unui echilibru dinamic între oferta și cerere îl
are prețul.
Producția realizată în vederea satisfacerii nevoilor de consum se confrunta cu cerințele
societății, în cadrul pieței, sub forma ofertei de mărfuri. Oferta de mărfuri este o categorie a
pieței, strâns legata de cererea de mărfuri.
Oferta de mărfuri cuprinde toate produsele destinate satisfacerii consumului prin
intermediul circulației, respectiv, atât bunuri si servicii destinate consumului intermediar
sau formarii brute a capitalului fix,cât si bunuri sau servicii care asigura consumul final al
populației.
Un alt aspect necesar definirii ofertei de mărfuri se refera atât la un anumit volum de
bunuri și servicii,cât si la un proces de mișcare a acestora de la producție la consum. Drept
urmare, în cadrul ofertei, se disting două elemente principale:
o fondurile de mărfuri aflate în rețeaua de distribuție în cursul unei perioade spre a fi
realizate -asa-zisa oferta reală sau efectivă.
o stocurile de mărfuri existente în diferite verigi ale circuitului economic ± asa-zisa
oferta pasivă.
 De aici rezultă că toate produsele care alcătuiesc oferta de mărfuri trec inevitabil prin
stadiul de stocaj, îmbrăcând forma de stoc înainte de a fi vândute definitiv consumatorilor.
 Fondul de marfă reprezintă cantitatea negociată și primită de comerț. De aceea, oferta
totală este compusă din:
o fondul de mărfuri negociat si primit de comerț;
o stocurile rămase din perioadele anterioare.
Oferta de mărfuri mai poate fi definită având în vedere atât producția autohtonă, cât si
importul de mărfuri. 
Un alt aspect important al ofertei de mărfuri este legat de dinamica ofertei, care reflectă,
în permanență,trecerea de la condițiile actuale la posibilitățile viitoare ale producției, respectiv
trecerea de la oferta reală, la oferta potențială.
Realizarea unui echilibru dinamic intre oferta si cerere presupune existenta unei
concordante intre elementele componente ale celor doi indicatori. Pentru evidențierea
structurii ofertei se folosește clasificarea bunurilor după diferite criterii. In majoritatea
cazurilor, cercetarea începe cu grupele mari si se continua cu subdiviziuni până la produs.
- După criteriile merceologice care au în vedere natura fizică, chimică și destinația, produsele
se grupează n: alimentare, textile-încălțăminte, metalo-chimice, etc.
- După criteriul frecventei cererii, se deosebesc mărfuri de cerere curentă (produse alimentare)
, mărfuri de cerere periodica (produse de îmbrăcăminte, încălțăminte, obiecte de uz casnic),
mărfuri de cerere rară (articole de artă, artizanat).
- După natura nevoilor pe care le satisfac, bunurile se grupează în mărfuri care satisfac
nevoile primare și mărfuri care satisfac nevoile secundare.Alegerea criteriilor de grupare se
face în funcție de obiectivele urmărite.
Frecvent se folosește gruparea produselor după criterii merceologice, pe baza cărora se
determina proporțiile de participare a fiecărei grupe de produse sau a fiecărui produs în oferta,
totală în oricare dintre formele în care acesta se poate afla (stocuri, în curs de fabricare,
vânzări, etc.)
Descompunerea ofertei existente în stoc in elementele componente (pe grupe de
produse, pe produse) evidențiază gradul în care structura stocului este în concordanta cu
structura cererii din aria pieței respective. Informațiile sunt utilizate pentru organizarea și
lansarea producției sau in activitatea comerciala pentru organizarea contractării mărfurilor cu
furnizorii.

I.2.Structura ofertei de mărfuri

Realizarea unui echilibru dinamic intre oferta si cerere presupune existenta unei
concordante intre elementele componente ale celor doi indicatori. Pentru evidențierea
structurii ofertei se folosește clasificarea bunurilor după diferite criterii. In majoritatea
cazurilor, cercetarea începe cu grupele mari si se continua cu subdiviziuni până la produs.
După criteriile merceologice care au în vedere natura fizică, chimică și destinația,
produsele se grupează în: alimentare, textile-încălțăminte, metalo-chimice, etc.
După criteriul frecventei cererii, se deosebesc mărfuri de cerere curentă (produse
alimentare) , mărfuri de cerere periodică (produse de îmbrăcăminte, încălțăminte, obiecte de
uz casnic), mărfuri de cerere rară(articole de artă, artizanat).
După natura nevoilor pe care le satisfac, bunurile se grupează în mărfuri care satisfac
nevoile primare și mărfuri care satisfac nevoile secundare. Alegerea criteriilor de grupare se
face în funcție de obiectivele urmărite. Frecvent se folosește gruparea produselor după criterii
merceologice, pe baza cărora se determina proporțiile de participare a fiecărei grupe de
produse sau a fiecărui produs în ofertă, totală în oricare dintre formele în care acesta se poate
afla (stocuri, în curs de fabricare, vânzări, etc.)
 Descompunerea ofertei existente in stoc in elementele componente (pe grupe de
produse, pe produse) evidențiază gradul în care structura stocului este în concordanta cu
structura cererii din aria pieței respective. Informațiile sunt utilizate pentru organizarea și
lansarea producției sau în activitatea comercială pentru organizarea contractării mărfurilor cu
furnizorii.
Oferta de mărfuri se poate clasifica în funcție de mai multe criterii:
A.  după destinația produselor în procesul de consum, oferta de mărfuri prezintă următoarea
structura:
 produse destinate consumului final(bunuri si servicii de consum´), care reprezintă
ansamblul obiectelor materiale sau imateriale realizate pentru satisfacerea directa a
nevoilor umane. Fac excepție: locuințele, sunt realizate pentru satisfacerea nevoilor
individuale, sunt considerate ca investiții neproductive;
 bunuri si servicii destinate consumului intermediar (bunuri și servicii
productive),care reprezintă ansamblul bunurilor și serviciilor oferite agenților
economici antrenați în acțiuni lucrative, pentru a se consuma în procesul de producție,
în vederea realizării altor bunuri sau servicii. Exemplu: pielea pentru confecționarea
îmbrăcămintei sau încălțămintei;
 produse de echipament cuprinde bunurile utilizate în organizarea si desfășurarea
unui proces de producție și a cărui durata de viață este de cel puțin un an
(utilaje,mașini, clădiri).
B.În funcție de durata de viață a diferitelor categorii de produse, avem:
 bunuri nedurabile (cuprinde articole de uz curent, de mare difuziune, în general
standardizate; se caracterizează printr-o vânzare în masă, adresându-se practic tuturor
categoriilor de consumatori; sunt substituibile în procesul de utilizare;
exemplu:mărfurile alimentare, ziarele, detergenții etc.);
 bunuri durabile (are în vedere produse de folosință îndelungată,caracterizate printr-o
perioada relativ mare de utilizare și printr-un anumit grad de finisaj și tehnicitate; nu
sunt distruse în timpul consumului, într-un act de consum se uzează progresiv, iar
după perioade lungi de utilizare rămâne o anumită valoare reziduală (exemplu: articole
de îmbrăcăminte, automobile, televizoare, aparate casnice).
C.În funcție de criteriul merceologic, avem următoarele grupe de produse:
 grupa produselor alimentare (cuprinde un ansamblu foarte larg de bunuri destinate,
în special, consumului final, participând la satisfacerea nevoilor fiziologice ale
consumatorilor; sunt produse de uz curent; sunt distruse în timpul consumului; au un
 grad de perisabilitate mare, având un anumit termen de garanție, necesitând condiții
de păstrare, conservare și au limite de întrebuințare; producerea și circulația mărfurilor
alimentare sunt reglementate în orice țară, prin acte normative cu caracter de lege;
 grupa produselor nealimentare(satisfac cerințe foarte variate, incluzând atât
trebuințe de ordin fiziologic, social-cultural si de confort ale populației, cât si trebuințe
ținând de consumul intermediar sau de stocurile de investiții; oferta de produse
nealimentare este mult mai mare; piața acestor produse se caracterizează printr-o mare
mobilitate, mărfurile respective înlocuindu-se în consum cu mai multa ușurință;
procesul de înnoire, în cadrul acestui segment al ofertei este foarte complex, variind în
limite foarte largi de la o grupă la alta de produse; pentru activitatea comercială este o
grupare a produselor nealimentare, având în vedere criteriul funcționalității: textile ±
încălțăminte;metalo-chimice; electronice și electrotehnice; mobilă; materiale de
construcție; produse petroliere; combustibil;articole de librărie; produse farmaceutice
etc. 
D.În funcție de locul produselor în consumul populației și modul de solicitare a acestora
de către consumatori oferta se grupează în:
 bunuri primare de consum, destinate satisfaceri nevoilor fiziologice ale populației:
hrana, îmbrăcăminte, încălțăminte, locuință, etc;
 bunuri de necesitate medie, destinate satisfacerii nevoilor de confort, întreținerea
sănătății, petrecerea timpului liber, etc;
 bunuri de prisos sau de lux, în majoritatea lor sunt produse cu o semnificație mai
mult socială, posesie sau cumpărarea lor producând o satisfacție episodică sau mai
puțin practică, potențialul de consum devenind astfel nelimitat. Pentru comerț,aceasta
grupă are o semnificație deosebită.

I.3.Sursele de formare a ofertei de mărfuri

Mărimea și dinamica ofertei de mărfuri în economia națională depind de bogățiile

naturale ale țării, de eficiența cu care ele sunt valorificate (prelucrate) și de schimburile cu
exteriorul țării. Baza formării ofertei o constituie producția națională, comerțul exterior fiind
un mijloc de extindere a pieței pentru produsele care exced consumul intern sau reprezintă o
valorificare superioara a unor resurse naționale. Sursele de formare a ofertei de mărfuri
reprezintă formele de activitate economică prin care resursele naturale sunt transformate în
bunuri atrase în circuitul economic prin relații de piață. Expresia sintetizată a acestui proces în
economia națională o constituie valoarea produsului global brut și a produsului intern brut .
Privind oferta ca mijloc de satisfacere în final a nevoilor de trai individuale și colective ale
oamenilor, semnificația pentru evoluția sa o are produsul intern brut - expresia consumului
final. Bunurile intermediare, ca oferta, fie dispar în procesul de producție (de exemplu,
energia electrică, combustibilul), fie se regăsesc în produsul final (de exemplu, bumbacul se
regăsește sub forma de fire și țesături în articolele de îmbrăcăminte ca produs final).
Sursele principale de constituire a ofertei de mărfuri sunt următoarele:
1. Producţia industrială reprezintă una din principalele surse de formare a ofertei de
mărfuri, cele mai multe bunuri naturale .intrând în consumul intermediar sau final după o
prelucrare industrială.
2. Producţia agricolă este a doua mare sursă de formare a ofertei de mărfuri. Bunurile
provenite din agricultură au o dublă destinaţie :
 parte este folosită pentru consumul intermediar sau pentru consumul final al
producătorilor (autoconsumul);
 o altă parte este destinată pieţei, pentru consumul intermediar al industriei alimentare şi
uşoare, pentru consumul populaţiei şi pentru export
Sursele de formare a ofertei de bunuri agricole se divid în două mari ramuri:
 producţia animală
 producţia vegetală.
1. Producţia altor ramuri ale economiei naţionale este produsă în sectorul terţiar al
economiei naţionale, sectorul prestator de servicii şi anume transporturile, comerţul,
turismul, serviciile comunale, învăţământul, sănătatea, serviciile financiare activitatea
editurilor, redacţiilor de presă, studiourilor cinematografice, industria casnică, vânătoarea
şi pescuitul organizat etc.
2. Importul de mărfuri este o relaţie a economiei naţionale cu exteriorul şi reprezintă o sursă
de diversificare a ofertei interne de mărfuri cu acele poziţii de sortiment care din anumite
motive lipsesc din structura ofertei naţionale. El creează condiţii de concurenţă pentru
întreprinderile locale motivându-le la creşterea competitivităţii producţiei lor atât pe piaţa
locală, cât şi în exteriorul ţării.
3. Rezervele de mărfuri sunt constituite în scopul înlăturării dezechilibrelor ce pot apărea în
corelaţia dintre ofertă şi cerere şi sunt stocuri inactive (în aşteptare) până în momentul
utilizării lor. Ele se reînnoiesc continuu pentru a preveni degradarea lor. Rezervele
agenţilor economici se constituie pentru perioade scurte, de cel mult un an, şi se folosesc
operativ în decursul aceleaşi perioade. Rezervele la nivelul întregii economii, denumite
 rezerve de stat, se constituie, se măresc sau se refac de-a lungul mai multor ani şi se
folosesc operativ pentru nevoi excepţionale, cum ar fi calamităţi naturale, crize, război.

1.4. Caracteristicile ofertei și evoluția acesteia

Cunoașterea amănunțita a caracteristicilor ofertei, in general, prezintă importanta pentru

fundamentarea politicilor de marketing privitoare la producție, distribuție, preturi, etc.
Principalele caracteristici sunt:
a) Oferta este un proces economic complex în cadrul căruia sunt antrenate imensele resurse
materiale si financiare pentru obținerea bunurilor si ajungerea lor la locul potrivit, la timpul
potrivit și la prețul potrivit categoriilor de consumatori. Circulația mărfurilor de la producător
la consumatorul final presupune organizarea unor activități de expediere, transport,
manipulare, păstrare, depozitare, vânzare care sa asigure minimizarea cheltuielilor si obținerea
profitului așteptat;
b) Oferta se găsește în relație de cauzalitate reciprocă cu cererea, deci trebuie studiate
împreună întrucât oferta se adaptează cererii, dar și oferta contribuie la formarea cererii;
c) Formarea ofertei este un rezultat al hotărârii producătorilor care, pe baza cunoașterii
cerințelor pieței, stabilesc bunurile ce urmează a se produce, cantitățile, segmentele de piață,
etc. De aici decurge necesitatea studierii permanente a evoluției pieței;
d) Oferta se adresează unui număr mare de consumatori care manifesta o varietate de gusturi
si preferințe în continua schimbare. Satisfacerea acestora se realizează printr-o structura
corespunzătoare a ofertei care trebuie să aibă în vedere clasele de calitate ale produselor si
diversificarea sortimentală;
e) Ca urmare a confruntării permanente cu ansamblul condițiilor de piață, oferta are un
caracter dinamic. Caracterizarea dinamica are in vedere mai multe aspect intre care:
modificarea cantității, îmbunătățirea calității produselor, înnoirea produselor, diversificarea
sortimentală, etc;
f) Condiționează pentru unele produse consumul populației atât cantitativ, cât și calitativ.
Fenomenul are loc în condițiile în care oferta este mai mică decât cererea.
Oferta bunurilor pentru consumul intermediar are următoarele caracteristici:
 se adresează unui număr limitat de cumpărători utilizatori, specializați în diferite
activități;
  influențează activitatea utilizatorilor (realizarea programelor de producție sau
comercializarea, calitatea produselor, ritmicitatea, costurile, etc.);
 caracteristicile tehnice, funcționale, estetice ale produselor sunt precis definite întrucât
cumpărarea se face ținându-se seama de specificul proceselor la care vor participa
bunurile respective.
Oferta de mărfuri, evoluând sub influenta unei multitudini de factori de ordin
tehnologic,economic, social sau de alta natura, prezintă o serie de tendințe, care se conturează
cu caracter de legitate pentru întreaga economie, în aceiași timp , respectivi factori generează
frecvente in componenta si formele de manifestare a ofertei, reclamând preocupări continue
cu privire la adaptarea acesteia la specificul cererii de consum. Dat fiind faptul că se
adresează unei mase mari de consumatori, cu structuri deosebite în ceea ce privește
consumul propriu-zis, constituind segmente bine definite in cadrul pieței totale .
Piața bunurilor de consum individual și piața bunurilor de consum productivi, cât și în
ceea ce privește modul de adjudecare a diverselor produse , unele caracteristici sunt comune
pentru ambele segmente ale ofertei, altele sunt proprii unuia sau altuia dintre acestea.
Ca o caracteristică comună apare tendința de creștere continuă și în ritm intens a
volumului de mărfuri oferit pieței determinată de :
- sporirea permanentă a capacității de producție și a productivității muncii  generate de
frecvența ridicată a descoperirilor științifice și creșterea gradului de aplicabilitatea a
acestora, aplicabilitate care are drept rezultat sporirea continua a volumului de produse pus la
dispoziția populației și a consumatorilor productivi.
- mondializarea pieței care contribuie la accentuarea gradului de penetrare în cadrul fiecărei
piețe interne a unor produse realizate de terțe piețe externe. Așa cum a fost subliniat anterior
comerțul mondial a crescut, in ultimele decenii, mai puternic decât producția,
creând interdependente productive si sporindgradul de penetrare pe diverse piețe. 
Or, acest element are o dublă influență asupra ofertei ca stimulent de creștere continuă
și puternică urmare a existenței unor piețe de desfacere relativ deschise ca sursa de alimentare
si sporire neîntreruptă a ofertei din cadrul diferitelor  piețe interne naționale. 
 Dezvoltarea producției interne, și creșterea continuă a gradului de penetrare pe
diversele piețe naționale a produselor străine are ca urmare: 
 diversificarea continuă a ofertei de mărfuri prin:
o lărgirea puternică a gamei sortimentale de produse,
o crearea de noi produse care înlocuiesc pe cele existente,
o perfecționările tehnice și ale funcționalității aduse produselor,
o crearea unor ramuri și subramuri care furnizează produse noi , cum sunt : înlocuitorii din
piele, fibrele si firele sintetice, aparatura electronica, informatica,ansamblurile cibernetice si
roboții etc. 
Clasificarea ofertei de mărfuri în cadrul pieței bunurilor de utilizare productivă
în:
Materii prime, cuprind bunurile ce vor intra ca parte integrată în structura viitoarelor
produse;
o semifabricate, acele produse care vor deveni o parte a produsului finit, spre deosebire
de materiile prime, ele au suferit un grad mai ridicat de prelucrare;
o echipament industrial grupează acele produse ce nu devin parte a produsului finit,
dar  prin folosirea lor asigura desfășurarea procesului de producție;
o furnituri, bunuri de utilizare productivă, sunt consumate continuu: carburanți,
materiale pentru curățenie etc.

CAPITOLUL II. FACTORI DE INFLUENȚĂ ASUPRA OFERTEI DE PRODUSE

Oferta, ca si cererea, este determinată,în dimensiunea ei, de o serie de factori, cei mai
importanți sunt următorii:
a) prețul resurselor ( a factorilor de producție );
b) prețul altor bunuri;
c) tehnologia;
d) numărul de ofertanți;
e) perspectivele pieței;
f) costul producției;
g) taxele si subsidiile;
h) evenimente naturale si social-politice.
 Când reprezentam grafic curba ofertei, menținem toate elementele constante, cu
excepția prețului produsului respectiv. Forma curbei arată clar că, dacă prețul bunurilor crește,
ofertanții sunt dispuși să aducă mai multe bunuri pe piață și invers, daca prețul scade,
ofertanții sunt dispuși să aducă mai puține bunuri pe piață. Deplasarea de-a lungul curbei
ofertei (de exemplu, din punctul A in punctul B) se numește modificarea cantității
oferite (Figura 1).
Deci, o modificare a prețului bunului determină o modificare a cantității oferite și nu a
ofertei, caeteris paribus.
Curba ofertei reprezintă expresia grafică a relației existente între cantitatea oferită dintr-
un bun, într-o anumita perioadă de timp și prețul bunului respectiv. Desigur, cantitatea oferită
depinde și de alți factori ca, de exemplu, costul de producție, prețul altor bunuri, prețul
factorilor, tehnologia, numărul de ofertanți, perspectivele pieței, evenimentele social-politice
și naturale. Acești factori determină modificarea cantității oferite la același nivel al prețului,
deplasând curba ofertei, si poarta denumirea de condițiile sau factorii ofertei.
Prețul de comercializare a produselor  influențează direct cantitatea si structura
ofertei pe piață.  Legea generală a ofertei: - dacă prețul creste oferta creste
- și dacă prețul scade oferta scade. 
 Nivelul si dinamica costului de producție  influențează direct cantitatea de bunuri
produse și oferite pe piață. Cunoașterea costurilor de producție este baza oricărui calcul
economic. Dacă costul producției scade, oferta pentru bunurile respective va creste și
invers, creșterea costului va duce la scăderea ofertei. 
Tehnologia procesului de producție - Introducerea tehnologiei noi , are ca efect
creșterea productivității muncii, și implicit , reducerea costului de producție
determinând creșterea cantității oferite.
 Avansul tehnologic constă în realizarea unor schimbări care să ducă la scăderea
cantității de resurse folosite pentru producerea aceleiași cantități de bunuri.
 Introducerea tehnicilor de producție mai eficiente vor reduce deci, costurile și vor
crește limita profitului pentru fiecare unitate vândută. De aceea, oferta totală e de
așteptat să crească. 
Prețul factorilor de producție. Dacă prețul factorilor de producție scade, ofertanți unui
anumit produs sunt dispuți să producă o cantitate mai mare din produsele care au
la baza factorii mai ieftini. 
 Modificările de preț ale altor bunuri substituibile sau complementare. Oferta
din bunurile substituibile este direct influențată de prețul produselor similare. Dacă de
exemplu scade prețul unui produs substituibil, atunci oferta bunului substituit va
scădea. In schimb în cazul bunurilor complementare, creșterea prețului produsului de
bază poate determina creșterea ofertei aceluiași implicit și creșterea ofertei bunului
complementar. 
 Numărul firmelor care aduc același bun pe piață pe măsura intrării intr-un anumit
domeniu de activitate a unui număr din ce în ce mai mare de întreprinzători oferta este
influențată în sensul creșterii din punct de vedere cantitativ și calitativ.
Taxele și impozitele majorarea taxelor și impozitelor are ca efect , în general,
reducerea ofertei de bunuri și servicii. Pe de altă parte acordarea de subvenții de la
bugetul de stat determina creșterea ofertei.
Condițiile climatice pot influența hotărâtor cantitatea de produse oferită pe piață.
Succesiune unor anii secetoși , sau din potrivă a unor ani bogați în precipitații
influențează direct oferta de produse agricole.
 Previziunile privind evoluția prețurilor influențează oferta în sensul ca așteptarea
unui preț ridicat în viitor are ca efect reducerea ofertei prezente, în schimb,
previziunea unor scăderi de preț în viitor va determina creșterea ofertei prezente.
Evenimentele social-politice si naturale. Producția oricărui bun presupune anumite
condiții social-politice și naturale. Cadrul social-politic si juridic prezintă o importantă
deosebită pentru asigurarea oricărei activități economice. In unele domenii de activitate
(agricultura, construcții, industria minieră etc.) importante sunt și condițiile naturale. In
condiții social-politice si naturale favorabile, ceilalți factori rămânând neschimbați,
oferta creste, iar o înrăutățire a unora sau altora din aceste condiții va determina o
reducere a ofertei.

II.1.Înnoirea produselor și diversificarea ofertei de mărfuri

 Procesul de diversificare a ofertei de mărfuri îmbracă două importante aspecte:
o lărgirea continuă a gamei sortimentale prin apariţia produselor noi, care se
adaugă celor existente şi schimbarea structurii sortimentale, prin înlocuirea unora
dintre ele cu produse noi
o diferenţierea și individualizarea ofertei în procesul concurenţial. noţiunea de
produs nou are în vedere un bun material ce prezintă elemente constructive,
funcţionale, fiabilitate, valenţe estetice, ergonomice, comerciale, precum şi
componente acorporale deosebite, realizat în vederea satisfacerii superioare
a cerinţelor de consum sau a acoperirii unui spectru mai larg de nevoi. Diferenţierea şi
individualizarea ofertei în procesul concurenţial se realizează prin intermediul:
procesului de realizare a produselor
o produselor şi serviciilor comerciale ataşate produsului
o personalului comercial, imaginii de produs, marcă sau întreprindere.
Ca elemente de individualizare şi diferenţiere a ofertei pot fi amintite:
 funcţionalitatea produsului
 performanţa prin nivelul rezultatelor obţinute în procesul de utilizare potrivit;
 funcţionalităţii specifice fiecărui produs;
 durabilitatea, prin perioada ce caracterizează durata de viaţă sau procesul de
 utilizare a fiecărui produs;
 reparabilitatea;
 conformitatea, gradul de respectare de către produs a specificaţiilor stabilite;
 stilul produsului, prin aparenţa sa exterioară generatoare de reacţii emotive din
partea consumatorilor;
 designul produsului;
 sistemul serviciilor comerciale;
 termenele de livrarea sau realizare;
 formarea personalului de exploatare;
 instalarea produsului, ca ansamblul de operaţiuni necesare punerii în
funcţiune a unui produs;
 consilierea cumpărătorilor;
 reparaţiile etc.
 În prezent, principala strategie de construire a ofertei este aceea de inovare şi
diferenţiere. Orice comerciant trebuie să-şi conceapă oferta astfel încât să fie percepută de
către consumatori ca fiind unică.

CAPITOLUL III. OFERTA DE MĂRFURI LA SC ALTEX ROMÂNIA SRL

Denumirea societatii: SC .Altex România S.R.L.

Adresa: Sos. București Nord 10 C, Localitatea Voluntari
Forma juridica: societate cu răspundere limitată
Codul fiscal: RO2864518
Numar inmatriculare la Registrul Comertului: J27/2125/1992
Obiectul de activitate: comercializarea de produse electronice si electricasnice.
Cocurentii: S.C. Altex S.R.L. intră în dispută cu firme care desfășoară același gen de
activitati si totodată se confruntă cu aceași categorie de clienți: S.C. Flanco S.R.L., S.C. Rap
Paul S.R..L., S.C. Audio Data S.R.L., S.C. Sonax S.R.L., S.C. Scenic S.R.L.
Clienții: sunt foarte diversi, atât persoane fizice pentru satisfacerea nevoilor
individuale, cât și persoane juridice pentru a asigura firmelor, agenților economici sau
intreprinderilor pe care le dețin, o bună desfăsurare a activității, indiferent de ramura în care
acționează, prin gama varită de produse oferită spre vânzare.
III.1. Surt istoric
ALTEX este cea mai mare rețea de magazine electronice, IT și electrocasnice, cu
peste 125 de magazine în mai mult de 70 de orașe din întreaga țară. Firma are ca principal
obiectiv satisfactia si confortul clientului, oferind consumatorului solutii complete pentru
casa. ALTEX pune la dispozitie clientilor sai cel mai flexibil si accesibil sistem de finantare,
cu cea mai mica dobanda si cele mai mici rate. Acest sistem faciliteaza accesul unei largi
categorii de consumatori la produse si echipamente de inalta calitate necesare confortului
zilnic
14 februarie 1992- Ia naștere firma Altex și se demarează un program de
comercializare și service pentru televizoare la mâna a doua.
- Pentru prima dată în interiorul firmei se face distincția: comert retail - prestări
servicii in garanție. Se naste conceptul de magazine specializate de produse electronice -
electrocasnice.
: Anii poate cei mai fructuoși, dezvoltare cu o viteză deosebită. Altex se dezvoltă
practic în toate orașele țării, deschizându-se peste 50 de magazine.
: Piata romaneasca isi arata primele neajunsuri (inflatie, dobanzi bancare excesive). Se
impune o restructurare a afacerii - conducere pe principiile rentabilitatii, analiza pe centru de
profit si pierderi. Altex îngloba activități de retail, wholesaler, transporturi, service etc.
- Încep să se vadă primele efecte ale restructurării. Altex are resurse proprii și deschide
22 de magazine noi, mult mai elaborate.
 Dezvoltarea rețelei de magazine cantitativ și calitativ. Se lansează magazinul virtual
www.altex.ro.
: Altex cunoaste o crestere vertiginoasa și deține cea mai mare rețea de magazine cu
acoperire natională. Altex, lider al pieței de profil în România, înregistrează vânzări de peste
136 milioane Euro.
: Altex lansează Media Galaxy, primul electrocomplex din România, în București.
Media Galaxy este un concept de avangardă care reprezintă un nou standard în comerțul
produselor electronice, electrocasnice, IT, muzica și film, telecom, multimedia. Mai multe
detalii la www.mediagalaxy.ro. Altex își va extinde rețeaua de magazine și anul acesta.
 III.2. Politica comercială a magazinului

Grupul ALTEX este unul dintre principalii importatori si distribuitori din România de

produse electronice și electrocasnice și totodată distribuitor exclusiv al mărcilor Sanyo,
Grundig, Rotel, Ariete, Cata, Petra, Iner. De asemenea, rețeaua ALTEX cuprinde cea mai
largă gamă de mărci comercializate, printre care Philips, Panasonic, Sony, Thomson, Daewoo,
Whirlpool, Bosch, Siemens, Electrolux, Zanussi, Ariston, Indesit, Rowenta, Tefal, Braun  .
Rețeaua de magazine ALTEX cuprinde în prezent 55 de magazine în peste 40 de orașe din
țară. Pentru anul 2023 își propune introducerea de soluții complete pentru casă, produse de
înalta calitate, noutate și inovație, variante multiple pentru întretinerea produselor pe termen
lung, sisteme de finanțare, adaptate condițiilor economico-sociale actuale și de asemenea
consolidarea poziției de lider de piață si asigurarea seriozitatii față de clienți și partenerii de
afaceri.
Societatea comercială încearcă să se diferențieze de firmele concurente prin:
o atitudinea față de noutăți;
o formele de comunicare cu consumatorii;
o modul de intervenție pe piață.
La baza politicii comerciale a magazinului a stat asortimentul de marfuri, ce da
posibilitatea de alegere a produsului dintr-o gama variata. Prin politica sa, Altex urmareste
realizarea următoarelor obiective:
 modernizarea tehnologiei;
 deschiderea de noi magazine regionale;
 păstrarea pozitiei de lider pe piața românească;
 posibilitatea pătrunderii pe piață internațională.
Amplasarea magazinului
Magazinul este amplasat pe Soseaua București Nord.Amplasarea într-o zonă cu o
afluență mare de populație, cum este zona de poziționare a magazinului, prezintă o importanta
deosebită în mărimea vânzărilor.
Suprafata comerciala a magazinului este divizata in funcție de mărimea, profilul
magazinului si modul de realizare a construcției astfel:
 sala de vânzare, in cadrul careia are loc procesul de vanzare a marfurilor
electronice si electrocasnice
  sala pentru rezerva de mărfuri, destinata păstrarii stocurilor, in vederea asigurării
pregătirii mărfurilor si continuitatii procesului de vanzare;
 spatii auxiliare, având in vedere profilul magazinului
 spatiul pentru primirea, dezambalarea si receptionarea marfurilor;
 spatiul pentru depozitarea temporara a ambalajelor amplasate in apropierea
locului de preluare a acestora;
 spatiul pentru efectuarea operatiilor de probare a produselor cumparate;
 spațiu anex sanitar.
Sala de vânzare are o formă geometrică neregulată formată din suprafața unui
dreptunghi și a unui pătrat în total de 337,5 metri pătrați, si o inăltime de 5 metri realizată prin
montarea unui tavan fals.
Dimensionarea raioanelor
Sala de vanzare a magazinului Altex cuprinde un numar de trei raioane care ocupa in
total o suprafata de 337,5 metri patrati. Acestea sunt dispuse astfel:
a)      Raionul de produse electronice cu o suprafata de 85,5 metri patrati;
b)      Raionul de produse electrocasnice cu o suprafata de 249 metri patrati;
c)      Raionul de accesorii cu o suprafata de 3 metri patrati.
Metodologia care asigura alocarea orientativa, pe grupe de marfuri, a suprafetei de
vanzare a magazinului presupune parcurgerea succesiva a urmatoarelor etape:
Determinarea unui numar de referinte, pornind de la un asortiment tip pentru fiecare
raion. Metoda de alegere a asortimentului tip pentru fiecare raion.
Alegerea numarului de referinte pentru fiecare raion s-a realizat astfel:
 magazinul Altex are urmatoarele raioane: raionul de produse electronice, raionul
de produse electrocasnice si raionul de accesorii;
 produsele prezentate la vanzare sunt produse de folosinta indelungata;

III.3.Oferta de produse a magazinului Altex

Detalierea sortimentului pe fiecare raion și familie de produse

Produse electronice:
Televizoare:
- marca Philips diagonala de 55 cm, 40 produse;
- marca Philips diagonala de 35 cm, 10 produs;
- marca Philips diagonala de 51 cm, 30 produse;
- marca Philips diagonala de 72 cm, 10 produs;
- marca Philips diagonala de 80 cm, 10 produs;
- marca Hisense diagonala de 55 cm, 10 produs;
- marca Hisense diagonala de 72 cm, 15 produs;
- marca Sanyo diagonala de 55 cm, 15 produs;
- marca Sanyo diagonala de 72 cm, 15 produs;
- marca Sanyo diagonala de 82 cm, 15 produs;
- marca Thomson diagonala de 51 cm, 20 produse;
- marca Thomson diagonala de 70 cm, 10 produse;
- marca Grundig diagonala de 35 cm, 10 produs;
- marca Grundig diagonala de 50 cm, 10 produs;
- marca Grundig diagonala de 55 cm, 3 produse;
- marca Grundig diagonala de 70 cm, 10 produse;
- marca Daewoo diagonala de 35 cm, 10 produse;
- marca Daewoo diagonala de 51 cm, 10 produse;
- marca Daewoo diagonala de 55 cm, 10 produse
- marca Daewoo diagonala de 72 cm, 4 produse;
- marca Panasonic diagonala de 55 cm, 10 produse;
- marca Panasonic diagonala de 70 cm, 10 produse;
Sisteme audio:
- marca Sanyo, 20 produse;
- marca Panasonic, 3 produse;
- marca Philips, 10 produse;
- marca Sony, 3 produse;
Sisteme home cinema:

- marca Sony, 10 produs;

- marca Panasonic, 10 produs;

Ceasuri cu radio:
- marca Panasonic, 2 produse;
- marca Daewoo, 2 produse;
- marca Philips, 1 produs;
Video recordere:
- marca Sony, 4 produse;
- marca Panasonic, 4 produse;
- marca Sanyo, 4 produse;
- marca Philips, 4 produse;
Camere video:
- marca Panasonic, 5 produse;
- marca Philips, 2 produse;
- marca Sony, 1 produs;
Produse electrocasnice:
Mașini de spălat rufe:
- marca Whirlpool, 10 produse;
- marca Indesit, 7 produse;
- marca Zanussi, 8 produse;
Mașini de spălat vase:
- marca Indesit, 5 produse;
- marca Zanussi, 5 produse;
Aspiratoare:

- marca Electrolux 10 produse;

- marca Siemens, 5 produse;
- marca Panasonic1 produs;
- marca Rowenta, 1 produs;
Cuptoare cu microunde:
- marca Panasonic, 20 produse;
- marca Rotel, 20 produse;
Fiare de calcat:
- marca Philips, 30 produse;
- marca Tefal, 30 produse;
- marca Rowenta, 30 produse;
Friteuse:
- marca Moulinex, 5 produse;
- marca Rotel, 1 produs;
Gratare:
- marca Rotel, 2 produse;
- marca Tefal, 2 produse;
Mixere:
- marca Braun, 20 produse;
- marca Moulinex, 20 produse;
- marca Siemens, 20 produse
- marca Bosch, 20 produse;
- marca Rotel, 2 produse;
Ondulatoare de păr:

- marca Electrolux, 20 produse;

- marca Galanz, 10 produse;
Uscatoare de par:

- marca Electrolux, 20 produse;

- marca Philips, 20 produse;
- marca Dyson supersonic, 15 produse;
Roboti de bucătărie:
- marca Braun, 5 produse;
- marca Rotel, 5 produse;
- marca Siemens, 5 produse;
- marca Rowenta, 2 produse;
- marca Moulinex, 2 produse;
Storcatoare de fructe :
- marca Tefal, 10 produse;
- marca Moulinex, 10 produse;
Aparate frigorifice:
- marca Artic, 4 produse;
- marca Siemens, 6 produse;
- marca Zanussi, 10 produse;
Aragaz:
- marca Cata, 2 produse;
- marca Franke, 2 produse;
- marca Glem-Gas, 1 produs;
Hote:
- marca Cata, 5 produs;
- marca Siemens, 20 produse;
- marca Whirlpool, 10 produse;
Accesorii
Acumulatori:
- marca Panasonic, 20 produse;
- marca Sony, 10 produse;
- marca Sanyo, 10 produse;

Căști audio:

- marca Panasonic, 3 produse;

- marca Philips, 3 produse;
- marca Sony, 2 produse;
Boxe auto:
- marca Pioneer, 4 produse;
- marca Panasonic, 2 produse;

III.4. Prezentarea ofertei de mărfuri

In cazul magazinului analizat forma de vanzare practicata de catre vanzatori este

vanzarea creativa, care cere, pe langa, mai multe cunostinte decat vanzarea obisnuita, si
capacitatea vanzatorului de a convinge si aptitudinea de a aprecia rapid nevoile
clientilor.Vanzatorul trebuie privit ca un consilier al cumparatorului care sa fie capabil sa
descrie cat mai exact insusirile marfii, modul cel mai eficace de a se face o buna reclama.
Cunoasterea bună a ofertei de mărfuri se concretizează în:
  capacitatea vânzătorului de a prezenta clientului diferențele constructive a două
produse care la prima vedere par asemănătoare;
 prezentarea, in cazul tuturor produselor noi, a facilitatilor pe care acestea le
prezinta fata de modele mai vechi;
 atenționarea clienților cu privire la regimul de funcționare, norme de securitate
si protecție, apariția unor eventuale defecțiuni;
 posibilitatea vânzătorului de a-l învăța pe client sa folosească aparatura uneori
complicată.
Vânzătorul cunoaște pentru fiecare articol aflat in magazin următoarele informații utile:
o identificarea produsului: denumire, marcă, etichetă;
o caracteristicile dimensionale: lungime, lățime, inălțime, greutate;
o avantajele si elementele de superioritate față de produsele similare sau
substituibile: diferente de preț, durata de folosință, comoditate în utilizare;
o condițiile de utilizare: precauții și limite de folosire;
o localizarea în magazin: cantitățile disponibile.
Cunoasterea perfectă a produsului este indispensabilă, aceasta dându-i încredere si
siguranță vânzătorului, asigurând conducerea logică a argumentatiei vânzării. Tot incredere
acorda și clientului, care apreciind competență vânzătorului se va întoarce în acest magazin.
Vânzătorul nu cunoaste numai in mod individual articolele pe care le vinde, ci și in
ansamblul asortimentului de marfuri al magazinului. Astfel, el cunoaște:
stocul de mărfuri: structura acestuia, perioadele de aprovizionare;
mărfurile expuse la vanzare, cele care fac obiectul vanzarilor promotionale;
argumentarea diferitelor preturi practicate pentru articole din aceeasi familie
de produse. Exemplu: televizoare cu aceeasi diagonala si aceleasi dotari
difera la pret in functie de firma constructiva.
Clasificarea marfurilor în ordinea descrescătoare a aportului pe care îl au în volumul
total al vânzărilor pe anul 2022 se prezintă astfel:
Produs Cota în volumul vânzărilor Număr produse
vândute
Televizoare 30% 12500
Masini de spalat rufe 20% 2700
Aparate frigorifice 15% 1000
Aragazuri 12 % 2300
Sisteme audio 5% 600
Aspiratoare 10 % 2300
Hote 17% 220
Fiare de calcat 15% 3459
Cuptoare cu microunde 12% 400
Mixere 10% 230
Roboti de bucătărie 5% 70
Uscătoare de păr 7% 230
Sisteme home cinema 10 % 250
Ondulatoare de păr 23 % 450
Camere video 7% 200
Mașini de spălat vase 17% 430

Concluzii

Aparitia pe piata romaneasca a retelei de magazine Altex a reprezentat inceputul

procesului de transformare a activitatii comerciale intr-una moderna, caracterizata printr-o
mai buna satisfacere a cerintelor consumatorilor si totodata o eficientizare a activitatii.
Evolutia firmei Altex este specifica firmelor romanesti care s-au confruntat cu
probleme cauzate de trecerea prea lenta la economia de piata, perioada de dezvoltare fiind
stopata de una de regres.
Magazinul Altex care face obiectul acestui proiect este amplasat în zona București ,
amplasare care are un rol important in cresterea numarului clientilor.Magazinul are o
suprafata de 450 metri patrati amenajata in functie de necesitatile de etalare a asortimentului
de marfuri. Din totalul suprafetei sala de vanzare este de 337,5 metri patrati si depozitul de
112,5 metri patrati.
Toate elementele utilizate la obtinerea ambiantei magazinului au rolul de a atrage cat
mai multi vizitatori, prin calitate si simplitate.
Suprafata de vanzare este impartita in trei raioane, in functie de produsele pe care le
comercializeaza astfel:
 raionul de produse electronice cu o suprafata de 85,5 metri patrati;
 raionul de produse electrocasnice cu o suprafata de 249 metri patrati;
 raionul de accesorii cu o suprafata de 3 metri patrati.
Asortimentul de marfuri este foarte variat pentru a acoperi o gama cat mai larga de
nevoi ale consumatorilor, prin firme de renume international precum: Panasonic, Philips,
Sony, Daewoo, Whirlpool, Bosch, Siemens, Indesit, Rowenta, Tefal, Braun, Zanussi.
Personalul magazinului este calificat si are un rol important in luarea deciziei de
cumparare a clientului. Astfel, personalul cunoaste foarte bine :
 asortmentul de marfuri aflat in magazine;
 elementele de identificare a produselor;
 conditiile si normele de utilizare;
 caracteristicile tehnico-functionale ale produselor.
Magazinul acorda o importanta deosebita publicitatii pe care o realizeaza prin sumele
cheltuite in acest scop si prin alegerea modalitatilor de publicitate. 
Modalitatile de publicitate sunt reprezentate de :
 publicitatea in presa;
 publicitatea pe vehicole;
 publicitatea clasata;
 pliante si prospecte.
In viitor reteaua de magazine Altex isi propune urmatoarele obiective:
 modernizarea tehnologiei;
 deschiderea de noi magazine regionale;
 pastrarea pozitiei de lider pe piata romaneasca;
 patrunderii pe piata international.
Bibliografie

1. Prof. univ. dr. Pop Nicolae Al., Marketing, Editura didactica si pedagogica, București,
2001.
2. Prof. univ. dr. Patriche Dumitru, Tratat de economia comerțului, București, 1998.
3. Prof. dr. Ouatu Corneliu, Organizarea activității unităților de alimentație publică, Editura
Didactica si Pedagogică, București, 1995.
4. Munteanu V.A., Marketing - concepte, metode, studii de caz volumul I, Editura Fundației
Chemarea, Iași, 1996.
5. Florescu Constantin, Conducerea științifică în comerț, Editura Științifică, București, 1970.
6. Balaure, Virgil (coordonator), Marketing, Editura Uranus, București, 2000.
7. https://dermoesthetique.ro.
8. https://www.paginiaurii.ro/companii/IASI.
9.Feuraș E., Cara E., Coban M., Barbăneagră O., Stratan S., Sorocean O., Filip N., Coșelev
N., Balan A., Bejan Gh., Bucos T., Gutium T., Teorie economică (Vol.1 ,,Microeconomie’’,
ASEM, Chișinău, 2016, p.60-75.
10. Bucos T., Barbăneagră O., Teorie economică (Microeconomie), ASEM, Chișinău, 2013,
11. Filip N., Sorocean O., Teorie economică (Microeconomie), ASEM, Chișinău, 2009,
12. Toader Gherasim, Teorie economică (Vol.1 ,,Microeconomie’’), Editura Economica,
Copyright, 1993
13. Moldovanu D., Teorie economică ( Microeconomie și Macroeconomie), ARC, Chișinău,
2007, p.126
14.www. altex.ro
15."Tehnologia comerciala" - Ana Lucia Ristea, C. Tudose, V. Ioan.Franc, Editura expert
BucureȘti 1999
16."A fi sau a nu fi comerciant" - Ana Lucia Ristea, C. Tudose, V.Ioan Franc.