Facultatea de Stiinte Economice

Cuprins
Capitolul I - Definirea conceptului de gama de produse 1.1. Dimensiunile gamei de produse.3 1.2. Analiza pietei si a gamei de produse..5 Capitolul II Prezentarea .C. !uropean Drin"s .A. 2.1. curt istoric al societatii.# 2.2. Distinctii si certificari primate...$ 2.3. %e&nologia !uropean Drin"s12 Capitolul III 'ama !uropean Drin"s 3.1. Dimensiunile gamei !uropean Drin"s..15 3.2. Prezentarea produselor din gama !uropean Drin"s..1# 3.3. (iscul consumului produselor din aceasta gama21 3.). Concluzii si propuneri.2# *i+liografie..2$

Captitolul I Definirea conceptului de gama de produse

Pentru orice intrepindere producatoare, precum si pentru intrepinderile din domeniul distributiei, problema dimensiunii gamei de produse propusa clientelei (in comert, se va utiliza termenul de asortiment) ocupa un loc dominant nu numai in politica de produs, ci si in strategia generala a unei intrepinderi. Un portofoliu de produse al unei intrepinderi se compune din mai multe game de produse. Ph. Kotler si B. Dubois definesc gama ca fiind: Un ansamblu de produse legate intre ele datorita faptului ca functioneaza in acceasi maniera, se adreseaza acelorasi clienti sau sunt vandute in acelasi tipuri de puncte de vanzare ori zone de pret.! " Potrivit lui #. $erraf gama de produse reprezinta: varietatea de articole care se defineste prin formele retinute pentru a prezenta produsul, in functie de criteriile de pret, de talie, de culoare, sau de complement (estetice, tehnice, practice)!.%

1.1. Dimensiunile gamei de produse

& gama este compusa dintr'un numar mai mic sau mai mare de produse care se pot grupa in mai multe linii de produse. (iecare linie de produse este formata din mai multe modele, in general dezvoltate pornind de la un produs de baza. (iecare model poate sa fie multiplicat intr'un numar mare de combinatii posibile, de culori. )arimea si gradul de omogenitate al gamei de produse sunt determinate de un comple* de factori ce tin de profilul activitatii desfasurate, de resursele umane si materiale disponibile, de natura si specificul pietelor carora se adreseaza intrepinderea prin produsele sale. Dimensiunile gamei de produse se pot defini prin urmatoarele coordonate: o ,argimea + numarul de linii sau familii de produse o Profunzimea + numarul de produse diferite pe care aceasta il comporta o ,ungimea unei game(in functie de largimea si profunzimea ei) ' numarul total al produselor pe care intrepinderea poate sa le puna pe piata

" %

,.-. .istea, )ar/eting,'premise si provocari ale economiei inalt competitive, 0d. 0*pert, %11%, pag. 2%3 ,.-. .istea, 4restomatie de termeni si concepte, 0d. 0*pert, %11", pag. ""5

Dimensiunile gamei sortimentale permit aprecieri comparative intre firme ce fabrica aceleasi produse si servesc, totodata, drept puncte de reper pentru formularea strategiilor de produs. 6u e*ista reguli stricte pentru definirea dimensiunilor optime ale gamei de produse. ,cestea depind de strategia de produs pentru care opteaza firma, de obiectele pe care si le propune, corespunzator cu potentialul sau. Dezvoltarea unei game largi de produse permite firmei sa acopere o suprafata mare din piata si sa delimiteze mai clar, in cadrul acesteia, principalele segmente de consumatori carora se sdreseaza. ,cest lucru ii asigura o elasticitate sporita in utilizarea resurselor, concomitent cu stabilirea unor capete de linie! in cadrul gamei cu rol de varfuri de atac! in patrunderea sa pe piata. 7n acelasi timp, apar insa si o serie de dezavanta8e legate de dispersarea mare a efortului uman, financiar si material, corelate cu o cunoastere mai sumara a caracteristicilor fiecarui produs in parte. 7n astfel de situatii apare riscul pulverizarii! eforturilor firmei pe un numar prea mare de produse, ingreunand activitatea de productie si pe cea de comercializare. Dimpotriva, operand cu o gama ingusta si putin pofunda de marfuri, firma are avanta8ul concentrarii eforturilor, al urmarii mai facile a produselor in utilizare sau la consumator, al organizarii mai eficiente al service'ului, favorizand patrunderea marfurilor pe piata9 alaturi de aceste avanta8e e*ista si o serie de inconveniente din punct de vedre al capacitatii de readaptare a structurii productiei in situatia modificarii rapide a conditiilor de pe piata (restructurarea resurselor naturale, modificarea preferintelor consumatorilor). 6u toate produsele unei intrepinderi au acelasi rol in cadrul gamei de marfuri pe care aceasta le comercializeaza. Profesorul #u: $erraf le imparte, din acest punct de vedere, in 2 categorii:2 motoare! + prin locul pe care il au in dimanica de ansamblu a firmei si prin nivelul ridicat al rentabilitatii9 ad8uvanti! + produse ce nu ridica probleme deosebite de fabricatie si comercializare9 sperante! + produse care desi inregistreaza un nivel minim de rentabilitate au o perspectiva favorabila in viitor, asigurata de caracteristicile de noutate pe care le prezinta e*amenul pietei.
2

4. (lorescu, )ar/eting, 0d. )ar/eter, ";;%, pag. 213

1.2. Analiza pietei si a gamei de produse

& gama este o constructie in care fiecare produs trebuie sa aiba o functie precisa in termeni de mar/eting si finaciari. 7n realitate se intalnesc adesea produse care nu au o functie precisa in ansamblul gamelor. 0*istenta lor nu poate sa se e*plice decat prin ratiuni istorice si de rutina. De aceea, o anliza solida de mar/eting raspunde urmatoarelor % cerinte strategice: ". a pastra si a introduce intr'o gama numai produsele care au un aport real la realizarea cifrei de afaceri si a mar8elor de profit %. a elimina produsele marginale, respectiv produsele noi care esueaza si vechile produse care nu mai prezinta interes comercial si financiar. Diferitele metode de analiza a unei game de produse pot fi grupate, dupa unii autori 3, pe % paliere: ,naliza fiecarui produs din punctul de vedere al unor criterii relevante pentru fundamentarea politicii viitoare de gama: cifra de afaceri (contributia fiecarui produs se va determina folosind metoda ,B4! sau regula <1=%1! al lui Pareto)9 -arsta (calculul varstei medii a produselor, analiza gamei dupa ciclul de viata al produselor, analiza gamei dupa ciclul de viata al pietei) ,naliza produselor in raport cu fiecare dintre concurenti: pozitionarea produselor sau marcilor. & analiza a gamei de produse pertinenta si la momentul potrivit, trebuie sa ofere elemente de fundamentare a politicilor de gama. 7n acest conte*t trebuie facuta o mentiune legata de rolul esential pe care poate sa il ocupe analiza pozitionarii concurentiale a marcilor de produse in demersul da determinare a polticii de gama. & etapa fundamentala in strategia de pozitionare consta in a verifica adecvarea pozitionarii dorite de catre intrepindere cu pozitionarea perceputa de catre consumator.

,.-. .istea, )ar/eting,'premise si provocari ale economiei inalt competitive, 0d. 0*pert, %11%, pag. 2%5

Printr'o cercetare de mar/eting (ancheta), intrepinderea poate verifica daca pozitionarea pe care ea o doreste sa o dea produsului sau, in raport cu concurenta, corespunde locului real pe care acest produs il ocupa in spiritul consumatorilor. Politica de gama este o forma particulara a stategiei de specializare a unei intreprinderi in cadrul meseriei sale. Piata reprezinta sfera de manifestare si confruntare a cererii si ofertei si a realizarii lor prin intermediul v>nzarii'cumpararii. Philip Kotler este cel care asociaza notiunile de piata cu ?totalitatea cumparatorilor actuali si potentiali ai unei companii?. Prin prisma acestui concept se pot desprinde notiunile de: ?piata potentiala?, piata disponibila?, ?piata tinta?, ?piata disponibila calificata? si ?piata penetrata? Piata disponibila ' cuprinde totalitatea persoanelor interesate de o anumita oferta concreta, care au acces la ea, acces conferit de puterea de cumparare si nivelul pretului practicat ( e*.: persoane dispuse sa calatoreasca @n strainatate). Piata tinta ' o constituie partea din piata disponibila calificata, adica acele persoane ce @ndeplinesc anumite caracteristici considerate importante pentru o @ntreprindere, careia @ntreprinderea se adreseaza prin activitatea sa. Piata disponibila calificata ' cuprinde acea piata disponibila pentru care persoanele interesate de oferta concreta dispun si de calificarea necesara (e*. persoane dispuse sa calatoreasca @n strainatate ce detin pasaport si viza) Piata penetrata ' cuprinde totalitatea cumparatorilor potentiali care au efectuat de8a cumpararea pentru produsul considerat.. Pentru mar/eteri, una dintre clasificarile frecvent utilizate este cea a dimensiunilor conform careia avem piata efectiva si piata potentiala. ,stfel, e*presia dimensiunii pietei unei companii (fie ca ne referim la ansamblul pietei proprii, fie ca ne referim la piata unuia dintre produsele sale), estimata la un anumit moment poarta denumirea de piata efectiva, @n timp ce dimensiunea dezirabila sau posibil de atins, viitoare a pietei poarta numele de piata potentiala. -u>nd @n considerare doar doi dintre factori determinanti, @n stabilirea dimensiunii unei piete, respectiv numarul de consumatori si consumul mediu pe persoana, se evidentiaza trei modalitati de modificare a dimensiunilor unei piete: modificarea de natura e*tensiva a pietei obtinuta printr'o crestere sau scadere a numarului de consumatori ai respectivului produs, @n conditiile mentinerii constante a consumului mediu pe persoana. modificarea de natura intensiva a pietei obtinuta prin cresterea, respectiv scaderea intensitatii consumului (cantitatii medii consumate de o persoana) @n conditiile mentinerii constante a numarului de consumatori. modificarea mi*ta a pietei obtinuta prin cresterea sau scaderea simultana a intensitatii consumului si a numarului de consumatori . 6otiunile de cumparator si consumator sunt , cel mai adesea distincte, @n special @n cazul achizitiilor efectuate la nivel de @ntreprindere unde cumparatorul unui bun este, @n ma8oritatea cazurilor, diferit de utilizatorul direct al acelui bun. $e poate vorbi despre o oarecare suprapunere a celor doua notiuni @n cazul achizitiilor de bunuri de consum curent, dar situatia difera @n cazul bunurilor de folosinta @ndelungata.

De aceea se impune @n scopul clarificarii conceptelor enumerate anterior definirea unor termeni de utilizare curenta, si anume consumator, nonconsumator absolut si nonconsumator relativ. 4onsumatorul este acea persoana ce utilizeaza, consuma, foloseste un anumit produs (e*.: un sportiv ce foloseste @ncaltaminte sport) 6onconsumator absolut este persoana care nu utilizeaza si nu poate fi atras @n utilizarea unui produs (e*.: un handicapat locomotor nu va utiliza @ncaltaminte sport) 6onconsumator relativ este persoana care nu utilizeaza dar poate fi atras sa utilizeze produsul respectiv (e*.: o persoana preocupata de @ntretinerea sa fizica poate fi convinsa sa practice un sport si sa utilizeze @ncaltaminte sport)

Piata @ntreprinderii reprezinta spatiul economico'geografic @n care aceasta este prezenta cu produsele si serviciile sale, unde potentialul sau uman, material si financiar @i confera o anumita influenta si un anumit prestigiu. Privita ca sfera de confruntare a cererii cu oferta, piata @ntreprinderii e*prima raporturile care se formeaza @ntre oferta proprie alcatuita din unul sau mai multe produse si=sau servicii si cererea pentru acestea. (ac>nd abstractie de @ntreprinderea @n numele careia apare pe piata, produsul @nsusi @si poate delimita o piata proprie. 4a segment al pietei totale, piata produsului e*prima gradul de patrundere a acsetuia @n consum, gradul de solicitare a produsului de catre consumatori, adica posibilitatile de desfacere a lui. Antre piata unui produs si piata celorlalte produse pot aparea trei categorii de relatii: relatii de asociere ' c>nd doua sau mai multe produse se asociaza @n consum pentru a satisface o anumita nevoie (peria si pasta de dinti)9 relatii de substituire ' c>nd doua sau mai multe produse se @nlocuiesc reciproc @n consum (cafeaua naturala si cafeaua solubila)9 relatii de indiferenta ' c>nd doua sau mai multe produse se gasesc @n relatii neutre, ele viz>nd nevoi diferite (pantofii si ciocolata). Piata produsului si piata @ntreprinderii se afla @n raporturi str>nse de influenta, e*ist>nd urmatoarele situatii posibile: piata @ntrepridnerii se identifica cu piata produsului ' atunci c>nd @ntrepridnerea detine monopolul producerii si =sau desfacerii unui produs9 piata @ntrepridnerii este formata din piete ale mai multor produse ' @ntrepridnerea detine monopolul producerii si =sau desfacerii mai multor produse (@n acest caz, piata fiecarui produs acopera un anumit segment din piata @ntreprinderii9 piata produsului este constituita din piete ale mai multor @ntreprinderi ' mai multe @ntreprinderi produc si=sau desfac acelasi tip de produs9 pietele @ntreprinderilor se @ntrepatrund cu pietele produselor ' fiecare din ele detine o cota parte din cealalta. An concluzie, sfera pietei unei @ntreprinderi poate fi urmarita din mai multe puncte de vedere: al unei cote parti pe care o detine @n cadrul pietei totale si=sau al pietei produsului9 al ariei geografice pe care o acopera prin v>nzarile proprii9 al numarului si categoriilor de consumatori carora se adreseaza produsul9 al puterii de cumparare specific consumatorilor'tinta. Procesul comple* de adaptare a ofertei @ntreprinderei la necesitatile pietei presupune un efort de identificare, analizare si cuantificare a pietei. An urma acestui proces de analiza,

@n functie de caracteristicile pietei careia i se adreseaza, @ntreprinderea va decide pentru ce alternativa strategica de abordare a pietei va opta. ,ceste caracteristici determina urmatoarele tipuri de piata: piata omogena: este acea piata unde nu e*ista diferente semnificative @ntre nevoile consumatorilor si ca urmare toti potentialii consumatori pot fi abordati folosind aceleasi optiuni @n privinta mi*'ului de mar/eting (e*.: piata otelului) piata ?grupata?: este acea piata , pe care e*ista @n mod natural, grupuri distincte de consumatori ale caror nevoi sunt diferite (e*.: locuitorii unei zone maritime sau montane) piata complet eterogena: este acea piata @n fiecare consumator potential este considerat ca fiind o entitate cu nevoi semnificativ diferite de ale celorlalti ceea ce impune o abordare de mar/eting distincta, din acest motiv fiind considerata este cea mai dificila situatie pentru o @ntreprindere (e*.: pacientii unui cabinet stomatologic) piata eterogena: este acea piata pe care e*ista diferente @ntre consumatori, @nsa este posibila o grupare a consumatorilor, @n functie de anumite caracteristici, @n grupuri relativ omogene, ce pot fi abordate @n mod distinct. 0ste tipul cel mai des @nt>lnit de piata (e*.: piata produselor lactate) .ealitatea atesta faptul ca, situatiile @n care o piata poate fi caracterizata ca fiind omogena, sunt foarte rare. & analiza atenta a consumatorilor si nevoilor lor releva faptul ca e*ista diferente @ntre acestia care pot fi e*ploatate de catre @ntreprindere. An fapt, piata se poate divide @n grupuri relativ omogene de consumatori av>nd nevoi similare numite segmente de piata. $egmentul de piata este grupul de consumatori cu nevoi sau cerinte similare si care vor raspunde pozitiv unui anumit mar/eting mi*, deci unui produs cu anumite calitati, la un anumit pret, distribuit @ntr'un anumit fel si cu anumite mi8loace promotionale . Deci, acest grup va raspunde unui anumit mi* mai bine dec>t oricarui alt mi* si mai bine dec>t orice alt segment de piata. 6isa de piata este un grup de consumatori si mai restr>ns care solicita o combinatie speciala de avanta8e, pentru obtinerea carora sunt dispusi sa plateasca un pret mai mare. De e*emplu, firma Porsche obtine un pret foarte ridicat pentru autoturismele sale deoarece si produsele si serviciile oferite formeaza un pachet unic pe care clientii nu'l gasesc @n alta parte. Pentru a putea fi considerat semnificativ, si mai ales operational un segment de piata trebuie sa @ndeplineasca urmatoarele criterii: sa detina una sau mai multe caracteristici care sa'i confere individualitate @n raport cu celelalte segmente e*istente, iar aceste caracteristici trebuie sa fie stabile @n timp. sa ofere un potential semnificativ, cu alte cuvinte sa fie suficient de vast @nc>t sa fie profitabil. potentialul segmentului sa fie masurabil, cuantificabil. &peratiunea de masurare a8uta la o mai buna definire a segmentului (numar de persoane, putere de cumparare, atitudini) si, automat la posibilitatea unei mai bune deserviri a acestuia. sa fie accesibil fie prin intermediul eforturilor promotionale, fie prin canale de distributie specifice. sa fie capabil sa raspunda unui mi* de mar/eting adaptat nevoilor sale. ,ctivitatea de segmentare a unei piete @ncepe cu etapa de macrosegmentare @n urma careia @ntreprinderea identifica piata pe care va actiona ( e*.: piata produselor lactate) urmata de o microsegmentare @n urma careia identifica segmentele e*istente pe acea

piata (e*.: consumatori de lapte pasteurizat9 consumatori de iaurt etc.)

4oncentrare a gamei (limitarea Politicile deproduselor gama in partea superioara sau inferioara a gamei)

!.tindere a gamei (introducere de modele la cele % e*tremitati)

Adancire a gamei (introducerea de modele intermediare

.estrangere a gamei (eliminarea specialitatilor de prisos)

Capitolul II Prezentarea SC European Drinks SA

0U.&P0,6 D.76K$ $, 4od Unic de 7nregistrare3"<<"B2 6r. 7nmatriculare C1B=%2D"=";;2 6ume firma

,dresa: Bihor, $tr. $tei

4artea de vizita a grupului European Drinks : ,ctionarii principali ai grupului: 7oan si Eiorel )icula9 6umar anga8ati: "".1119 $tructura grupului:
European Drinks

(productie si @mbuteliere bauturi racoritoare, apa minerala, plata si carbogazoasa), $candic Distilleries (productie si @mbuteliere bauturi alcoolice), European /ood (produse alimentare), Fransilvania #eneral 7mport 0*port (principalul distribuitor al produselor din grup).

2.1. Scurt istoric al societatii

a) 4onstituirea societatii Bauturi racoritoare si alcoolice, produse alimentare, apa minerala. unire -iniuta @ntre de aceste

produse este pusa de fratii 7oan si Eiorel )icula. 7oan si Eiorel )icula, frati gemeni, au reusit sa cladeasca @n .om>nia un adevarat imperiu al apei minerale si
Drinks,

al firma

bauturilor
European

racoritoare.

lor

de mai

referinta, este astazi una dintre cele cunoscute companii in .om>nia . 7n epoca ceausista $uedia. ,ici au si debutat @n afaceri, cu o firma de hardGare si comert industrial. .evolutia din ";<; si evenimentele care au urmat ' @nlaturara regimului comunist de la putere ' i'au readus @n .om>nia, @n anul ";;1. 4u banii pe care i'au facut @n $uedia, au @nceput dezvoltarea unei retele de distributie prin au ales libertatea, emigr>nd @n

intermediul Fransilvania 7mport dintre 0*port, cele

firmei #eneral care mai

astazi a devenit una performante din sud' estul 0uropei. De aici si p>na la productie nu a fost dec>t un pas, pe care l'au facut o data cu lansarea pe piata a racoritoarelor alcoolice. 7n @mbuteliere minerale )inunilor milioane grupului ";;5 a unde de au apei 7zvorul s'a marci @nceput activitatea de (rutti

(resh si a bauturilor

investit peste %B de germane. Proprietarilor

European Drinks

le'a venit ideea acestei afaceri pornind de la sursa e*ceptie zona, naturala e*istenta respectiv de @n apa

e*trasa prin fora8 din bazinul Beiusului, pe aliniamentul .ieni'

$udrigiu. anului fratilor

Din %111 )icula

vara grupul s'a

e*tins si @n domeniul alimentar cre>nd o noua companie,

European

(ood. De la snac/s'uri la conserve variate si mai departe la activitati de ambalare a (ood produselor marfurile rafturile
European

alimentare,

European

au intrat in forta pe magazinelor.

Drinks

detine

pozitii de actionar cu pachet de control la un numar de zece societati cotate pe piata De e*trabursiera.

asemenea detine actiuni @n societati de comert, transport sau agricole din sapte b) societatii ,stazi, 7oan si fratele troneaza sau peste Eiorel un 8udete. 7storia

imperiu al apei minerale si bauturilor racoritoare

carbogazoase.
Drinks,

European

$candic
European

Distilleries, (ood, sunt

Fransilvania producatorii din

#eneral 7mport 0*port grup care au reusit sa'si impuna marcile pe piata rom>neasca. 4>nd auzi numele si )icula te g>ndesti la apa minerala bauturi alcoolice. Un studiu efectuat de institutul de cercetare a pietei ,4 6ielsen arata ca, @n vara acestui an,
European Drinks

detinea, pentru bauturile racoritoare carbogazoase, o cota de piata BB,"H, minerala @n volum iar la de apa

@mbuteliata

P0F, de B1,DH. Un studiu #fK a8unge la concluzia ca

Drinks European

are o cota de %11"), pentru

piata de 2",DH (martie ' aprilie produsele Ketchup si de 25,"H, pentru pasta de

tomate (mai ' iunie %11"). Din acest an, imperiul )icula si'a largit aria de activitate patrunz>nd @n turism. , achizitionat c>teva hoteluri si vile @n statiunea 6eptun'&limp de pe litoralul rom>nesc. c0 1+iectul societatii $ocietatea cadrul cadrul alcoolice. si'a dezvoltat activitatea @n industriei industriei (irma alimentare precum si @n bauturilor racoritoare si foloseste materii prime de cea mai buna calitate at>t din punct de vedere chimic laboratoarele comple*ului industrial. c>t si microbiologic, testate @n

2.2. Distinctii si certificari primite

-a $alonul 6ational al ,pelor

)inerale ?7zvorul Eietii?, desfasurat in luna iulie ";;; la Bucuresti sub egida Uniunii #enerale a 7ndustriasilor din .omania, din totalul de patru medalii ?),.4, D0 ,U.? acordate, trei au fost conferite produselor si firmei 0U.&P0,6 D.76K$. 0ste o performanta foarte greu de egalat in peisa8ul firmelor romanesti. Aici, EUROPEAN DRINKS a fost distinsa cu:

medalia ?),.4, D0 ,U.? pentru cea mai buna bautura racoritoare ' (.UFF7 (.0$I

medalia

?),.4, D0 ,U.? pentru cea mai buna apa minerala plata ' 7JE&.U)76U67-&.

medalia ?),.4, D0 ,U.? pentru cea mai buna imagine de firma

Diploma de &noare oferita pentru modul de prezentare la $alonul 6ational al ,pelor )inerale ?7zvorul Eietii? si pentru calitatea e*ponatelor -a editia a 77'a

$alonului .acoritoare Eietii? U#7. ";12

,pelor ?7zvorul de %"' in

)inerale si Bauturilor organizata

%%.15.%111 la Bucuresti,

firmei

0U.&P0,6

D.76K$, cel mai mare producator de bauturi racoritoare i'au pentru produse:

si

apa

minerala din .omania, fost decernate urmatoarele premii )arca de ,ur

4ea mai buna apa plata ' 7JE&.U)76U67-&.

4ea mai buna bautura racoritoare cu emulsii cola ,)0.74,6 4&-,

4ea mai buna bautura racotitoare carbogazoase cu arome de fructe ' (.UFF7 (.0$I

4ea mai buna bautura necarbogazoasa ' ,-&I, de

portocale

4el mai bun suc natural ' (.UFF7 CU740 de tomate

De asemenea au fost acordate premii speciale )arca de ,ur, dupa cum urmeaza:

Premiul special al 8uriului pentru cel mai bun nou produs ' (.UFF7 CU740 de tomate

Premiul special al 8uriului pentru cea mai buna imagine de firma ' $.4. 0U.&P0,6 D.76K$ $,

Premiul de e*celenta in industria romaneasca '$.4. 0U.&P0,6 D.76K$ $,

0ditia $alonului .acoritoare

777'a ,pelor ?7zvorul

)inerale si Bauturilor Eietii? desfasurata la Bucuresti, in luna mai %11", a insemnat o noua confirmare a calitatii si valorii de care se bucura produsele 0U.&P0,6 D.76K$, prestigioasa obtinand aceasta firma premiul

?)arca de ,ur? pentru:

gama ,loha gama (rutti Cuice gama Frompi gama ,dria apa minerala carbogazoasa 7zvorul )inunilor

apa minerala carbogazoasa 7zvorul )inunilor

bautura racoritoare carbogazoasa

,merican 4ola 7n plus, gama de bauturi (.0$I distinctia racorirtoare a primit de carbogazoase (.UFF7 ?)arca

Platina? pentruu gama de produse de cea mai mare cota de piata din .omania iar $.4 0U.&P0,6 D.76K$ $, a obtinut premiul ?)arca de ,ur? pentru cea mai buna imagine de firma 7n luna octombrie ";;;, sub egida U#7. ";12, la $alonul 6ational al Bauturilor ,lcoolice ,-4&.&) ' editia 7, produsele $candic Distilleries s'au bucurat de o unanima recunoastere: dovada cele "1 medalii ?)arca de ,ur? obtinute :

medalia ?),.4, D0 ,U.? pentru cel

mai bun alcool rafinat

medalia ?),.4, ,U.? cea mai D0 pentru buna

Palinca de Bihor

medalia ?),.4, ,U.? cea mai D0 pentru buna

gama de produse ' vodca $candic

medalia ?),.4, ,U.? cea mai D0 pentru buna

gama de produse Fanita

medalia ?),.4, ,U.? D0 pentru

vodca Kazacio/

medalia ?),.4, D0 ,U.? pentru cel mai bun produs nou ' vodca Dracula

medalia ?),.4, D0

,U.? pentru cel mai bun gin ' #ilmanKs #in

Dr:

medalia ?),.4, D0 ,U.? pentru cel mai bun Ghis/: ' Cohnn:Ks &ld 4astle

medalia ?),.4, ,U.? cea mai D0 pentru buna

4aisata ' ,finata

medalia ?),.4, ,U.? cea mai D0 pentru buna

imagine de firma $candic Distilleries 7n "B'"< mai %111 la $alonul 6ational al Bauturilor ,-4&.&) U#7. Bucuresti, ,lcoolice ' editia la

77,organizat sub egida ";12 produsele

$candic Distilleries a

obtinut )arca de ,ur pentru produs :

cel

mai

bun

medalia ?),.4, ,U.? D0 pentru

Eodca )os/off

medalia ?),.4, ,U.? Palinca Bihoreana prune de D0 pentru

medalia ?),.4, ,U.? D0 pentru

.ieni Palinca de Bihor de prune

medalia ?),.4, ,U.? lichior cafea D0 pentru Fanita

medalia ?),.4, ,U.? #ilmanKs #in D0 pentru Dr:

medalia ?),.4, D0

,U.? (ine

pentru Brand:

Dubognac medalia ?),.4, ,U.?

D0 pentru

,cool .afinat medalia ?),.4, ,U.? cea mai D0 pentru buna

imagine de firma $candic Distilleries $i tot aici la editia 77 a $alonului 6ational al Bauturilor ,lcoolice ,-4&.&) a obtinut ?)arca de ,ur? pentru :

4ea mai buna gama de produse ' $4,6D74 4ea mai 7magine (irma $candic Distilleries Premiul Producatorii de 0*celenta pentru ' Buna de $.4.

.omani

Premiul special U#7. vodca D.,4U-, ";12 pentru gama de

-a editia a 777'a a $alonului 6ational al Bauturilor ,-4&.&) octombrie $candic $.a %111 ,lcoolice ' $4 Distilleries obtinut

urmatoarele premii:

?),.4, ,U.? 4el de $candic )ai

D0 pentru Bun vodca D0 pentru Bun

Produs ' gama

?),.4, ,U.? 4el )ai

Produs ' gama de lichior Fanita

?),.4, ,U.? 4el &ld )ai

D0 pentru Bun 4astle

Produs ' Cohn:Ks

Lhis/:

?),.4, ,U.? 4el )ai

D0 pentru Bun

Produs ' vodca )os/off

?),.4, ,U.? 4el )ai Produs Fraditional .omanesc Bihor

D0 pentru Bun

'

.ieni Palinca de

?),.4, ,U.? 4el )ai

D0 pentru Bun

Produs ' vodca Dracula

?),.4, ,U.? 7magine Distilleries Premiul 0*celenta 7ndustria

D0 pentru de

4ea )ai Buna (irma ' $candic de in

.omaneasca de ,lcool Bauturi si

,lcoolice

&rdinul )aster

Premiile obtinute la editia a 7E'a a $alonului 6ational al Bauturilor ,lcoolice ,-4&.&) ' din aprilie %11" sunt o noua confirmare a celor mai apreciate bauturi alcoolice, produse de $.4. $candic Distilleries $,:

medalia ?),.4, ,U.? D0 pentru

gama de vodca $candic medalia

?),.4, ,U.? Fanita ,U.? medalia

D0 pentru

gama de lichior medalia D0 pentru ?),.4,

Eodca )os/off

?),.4, ,U.? medalia

D0 pentru

Eodca Kazacio/

?),.4,

D0

,U.? Eodca medalia

pentru Dracula D0 pentru

?),.4, ,U.?

.ieni Palinca de Bihor medalia

?),.4, ,U.? #in medalia

D0 pentru

#ilmanKs D0 pentru D0 pentru pentru de

?),.4, ,U.?

Eisinata medalia

?),.4, ,U.? 4aisata

Premiul imagine (irma

4ea mai Buna

4ontinuand seria succeselor recunoasterea produselor 0U.&P0,6 D.76K$ in luna februarie %111 si aprilie pentru 4onsumatorilor %11" &ficiul Protectia a in calitatii

decernat firmei noastre Premiul de 0*celenta ?-,.0M? supravegherea produselor. Produsele fabricate pe platformele industriale 0U.&P0,6 D.76K$ si $4,6D74 D7$FF7--0.70$ sunt e*portate in tari ca : #recia, Polonia, 4ehia, $lovacia, Furcia, Ucraina, chiar $U,, Ungaria , Bulgaria, .usia, $uedia, de $ud, iar pentru calitatii

.epublica )oldova,... si 7srael,,frica cererea crestere produsele piata inca de o europeana dovada in

#ermania,,ustria,

continua pentru pe este ca

noastre

sistemul calitatii impus 0U.&P0,6 este D.76K$si$4,6D74 D7$FF7--0.70$ de nivel international

4alitatea e*ceptionala produselor 0U.&P0,6 D.76K$ si a celebrelor bauturi alcoolice ce poarta sigla $4,6D74 D7$FF7--0.70$, ne'a adus deosebita onoare de a fi primele companii romane din domeniu a calitatii 7$& de &rganism de care au primit atestarea internationala sistemului 4ertificatul ;11"decernat prestigiosul international calitatii a

certificare a sistemelor FUE 40.F, #ermania. 7n anul %11" la numai cateva luni de la aparitia pe piata din .omania produse a primelor 0uropean

(ood , aceasta firma a primit la randul ei , certificatul 7$& ;11" $istemul calitatii conform standardului

european 06 7$& ;11" este un mi8loc de a asigura proiectarea, producerea si livrarea produselor la o calitate superioara, raspunda clientilor. al calitatii in care sa cerintelor acelasi

timp, un astfel de sistem reprezinta inca un pas spre o recunoastere internationala a acestei companii.

2. . !e"nologia E#$%PEA& D$I&'S Foate produsele sunt marci inregistrate, create anilor
Prestigiul bucura calitatii

pe de
de cele

parcursul activitate.
care 150 se de a

sortimente se datoreaza excelente acestor produse oferite

la

preturi

accesibile.

,cest lucru este posibil datorita folosirii tehnologiei de v>rf in domeniul ales, tehnologie furnizata de cele mai bune firme de profil din lume: Husky ( Canada ), Krones ( Germania ), Sidel (Franta), York ( Austria ), Tetra Pak , Alfa La al (Suedia)
etc.

,ductiune de apa de la
Stna de Vale,

prin

care aceasta apa pura si sanatoasa a8unge, prin tevi din otel ino*idabil, care strabat muntele pe o distanta de %B de /ilometri, platforma p>na pe de

@mbuteliere de la .ieni. ,mbala8ele P0F sunt preluate de conveioare pneumatice, care le transporta direct pe linia de imbuteliere. Dupa umplere, flacoanele sunt grupate @n ba*uri, mai

multe ba*uri fiind si ele grupate si @nfoliate (cu folie stretch) pe un 0uropalet. ,stfel

pregatite, produselor li se ofera siguranta @n transport si o buna protectie mecanica. P(A!F%$)A I&D#S!$IA(A E#$%PEA& D$I&'S a determinat schimbari esentiale @n viata economica si @n cea sociala a zonei, prin crearea si contributia la mentinerea a zeci de mii de locuri de munca. Personalul anga8at are un cea dintre @nalt mai nivel mare de parte pregatire si calificare, anga8ati

beneficiind de cursuri de specializare at>t in cadrul platformei, cu participarea specialistilor straini, c>t si in strainatate ( ,ustria , #ermania , $uedia,

(ranta, Pe mai

,nglia

etc.).

aceasta multe

platforma linii pe de ele

functioneaza @n prezent productie,

@mbuteliindu'se flacoane PET de diferite marimi (1,% -, 1,%B -, 1,B -, " -, ",B -, % - si %,B -) si cutii Tetra
Pack

de 1,% - si " -. produsele

Printre

@mbuteliate aici se afla binecunoscutele: Frutti

Fresh

'

cea

mai din

consumata racoritoare .om>nia,

Cola, Adria Vita

bautura
American Tonic,

(foarte apreciate racoritoare apa naturala

Minunilor

bauturi minerala
Izvorul

carbogazoase),

precum si delicioasele sucuri

Deliciu ,

naturale
Fruttia

necarbogazoase Fruttia
ectar, Fruttia !uice

si Fruttia "ids.

4ompania e*ploateazN douN surse de apN, la $t>na de Eale Oi .ieni, @n 8udePul Bihor. Principalele

mNrci pe acest segment sunt 7zvorul )inunilor Oi Iera. Pe piaPa de sucuri, grupul dePine marca (rutti (resh. #rupul de firme 0uropean Drin/s a avut o cifra de afaceri de " miliard de euro in %11<, insa cresterea nu a fost foarte mare fata de anul trecut, scrie $tandard.ro. 7n %113, #rupul Drin/s a 0uropean

inregistrat o dublare a profitului net, care a crescut cu "15H, in moneda nationala, fata de %112, in conditiile in care vanzarile au inregistrat o crestere de peste %BH, la un .&mai puternic in %113 fata de %112 (in %112 " 0U. Q 3",""D .&-, iar

in %113 " 0U. Q 2;,552 .&-). (,ceste date au la baza situatiile financiare intocmite in conformitate cu &)( ;3=%11" aprobarea .eglementarilor contabile armonizate cu Directiva 0uropene $tandardele 7nternationale .aportare ianuarie produsele berea #rupul produse de (inanciara %11B, food, de a 7E'a si a cu 4omunitatii 0conomice (pentru

7($.). De asemenea, in

bauturile racoritoare si 0uropean

Drin/s inregistreaza o crestere a vanzarilor de peste ianuarie Dinamica performantelor economice se datoreaza cresterii productivitatii muncii ca urmare a 21H fata de %113.

productiei utilizarii de ultima

integrate, tehnologiilor ora,

eforturilor personalului calificat si, nu in ultimul rand, calitatii produselor. Ealente cu atat mai notabile cu cat activitatea #rupului 0uropean Drin/s este afectata de concurenta neloiala a agentilor economici care muncesc la negru, un e*emplu fiind domeniul alcoolului, unde ?piata neagra? este de aproape D1H, patronatului (iscalitatea impovaratoare din ultimii ani, incoerenta si instabilitatea legislativa accentuata au fost tot atatea piedici in dezvoltarea investitiilor si implicit a cresterii veniturilor economici, agentilor anga8atilor conform #arant.

si evident a incasarilor

la bugetul de stat.4u un aport de peste 2.511 de miliarde de lei platite in contul anului #rupul ta*elor fiscal si %113, impozitelor aferente 0uropean

Drin/s este si cel mai mare contribuabil privat la bugetul statului din domeniul cei mai industriei mari din Din alimentare si unul dintre .omania.

contributia #rupului la buget puteau fi platite ".%<B.D"3 minime economie brute salarii pe sau

"D."3%.<BD de alocatii de stat pentru copii. ,ceste calcule arata ponderea pe care o au eforturile bugetare ale acestui contribuabil in domeniul protectiei sociale din .omania. -a aceste sume platite la buget mentionata trebuie contributia

la

stabilitatea

sociala

generata prin cele peste "3.B11 de locuri de munca create in cadrul #rupului, dar si prin alte sute de mii de locuri de munca create pe orizontala prin intermediul zecilor de mii de firme cu care #rupul colaboreaza. fiscale, 4ertificatele

eliberate in ultima parte a lunii ianuarie %11B, sunt dovada achitarii la zi a contributiilor catre bugetul consolidat.

Capitolul III *ama European Drinks

.1. gamei Drinks
7n cadrul gamei

Dimensiunile European

0uropean

Drin/s

largimea este constituita din B linii de produse. ,ceastea structureaza astfel:

se

apa minerala9 4ola9 racoritoare carbogazoase9

racoritoare plate ceai

Profunzimea gamei 0uropean Drin/s se prezinta atfel: 'apa minerala Q % sortimente (Iera si 7zvorul )inunilor) '4ola Q % sortimente (,dria 4ola si ,merican 4ola) 'racoritoare carbogazoase Q 2 sortimente tonic) 'racoritoare plate Q 2 sortimente ((ruttia Deliciu, 6ectar, Cuice) 'ceai Q " ((resh tea) (ruttia (ruttia ((rutti (resh, ,dria si Eita

7n analizand

consecinta, si

profunzimea

largimea, lungimea gamei de produse 0uropean este: %R%R2R2R"Q"" Drin/s

.2. Prezentarea produselor gama Drinks

1. I+,%$#( minerala provine

din

European

)I&#&I(%$ S!A&A DE ,A(E ,pa !"#$%&L '!(&(!L$%,

de la o altitudine de "."11 de metri, din zona renumitei statiuni $tana de vale, de regiune actiunea prote8ata

factorilor poluanti. ". ,ceasta apa iti

ofera puterea

forta, si

prospetimea muntilor, insotind intreaga familia parcursul ,pa naturala !"#$%&L '!(&(!L$% in varianta sa plata este indicata atat consumatorilor adulti, copiilor cat si mici, pe tot zilei.

minerala

putand fi folosita si la prepararea hranei sugarilor. )* +ea ,el -utin ) litri de a-a minerala !"#$%&L '!(&(!L$% si CAST!G! SA(ATAT./ 2. $ortimente: car+ogazoasa si plata: ,mbala8: 4arbogazoasa: flacoane P0F de

B11ml, "111ml, "B11ml, %111ml, %B11ml. B11ml, Plata: %111ml flacoane P0F de si B111ml.

Beneficiind de e*perienta acumulata cu 7zvorul )inunilor, 2. .E$A S - DI& fiind convinsi de calitatea apei minerale naturale din )untii )#&/II AP#SE&I ,puseni, 0uropean Drin/s a lansat un nou produs pentru toata familia, Iera. 0uropean Drin/s a fost si este promotorul apelor minerale romanesti, fiind unul dintre cei mai mari investitori pe aceasta piata. T I0.,, ,P, )760.,-, , .04&),6D,F, FUFU.&. (,)7-77-&. PUF0.6740 P06F.U 4,-7F,F7-0 07. T $ortimente:4,.B&#,J&,$, si P-,F, ,mbala8: flacoane P0F de B11ml, %B11ml.

. A)E$ICA& C%(A T Pentru oameni liberi , care stiu ce sa aleaga in viata, pentru cei care nu au nici un fel de ingradiri ,)0.74,6

4&-, indica drumul ce trebuie urmat..econfort ant si plin de energie, ,)0.74,6 4&-, iti sta oricand la dispozitie. 0$F0 -7B0.F,F0, D0 , ,-0#0, 0$F0 E7$UD0 , 4,$F7#, )0.0U U T Pac/age: %B1ml, B11ml, "111ml, "B11ml, %111ml si %B11ml P0F bottles.

0. AD$IA

T T

Bautura racoritoare carbogazoasa ,D.7, este bautura racoritoare pe care 0U.&P0,6 D.76K$ o ofera tuturor, $pecial creata ca un produs e*otic. Pentru persoane dinamice, cu un stil de viata alert, ,D.7, este cea mai buna alegere.

$ortimente: tutti frutti, lemon lime, piersici, portocale,cola

1. F$#!!I F$ES. T Delicios si revigorant, un pahar de Frutti Fres0 iti ofera intotdeauna aroma si gustul inconfundabil al fructelor: portocale, grapefruit, lemon lime, piersici, pere precum si o combinatie irezistibila, un coc/tail de fructe e*otice in inconfundabilul

Futti (rutti. T Proaspete si savuroase, bauturile racoritoare Frutti Fres0 aduc diversitatea naturii in fiecare casa, spre bucuria intregii familia. T $ortimente : tutti frutti, portocale, grapefruit, lemon lime, piersici, mere ,pere ,mbala8 : flacoane P0F de %B1ml, B11ml, "111ml, "B11ml, %111ml si %B11ml

2 .F$#!!IA T $anatos si

hranitor, fiecare pahar de /ruttia te desfata cu pulpa si aroma

fructelor, rasfatand gusturile. T Fruttia este un 1ui,e suc de toate

natural "11H cu continut pulpa de fruct, fara conservanti si care Cuice fara zahar. in fi Eariantele poate

savurata (ruttia sunt : (ruttia Cuice de portocale si de rosii, ambalate in sticle de 1,22 si 1,D - si Fetra Pac/ de " -. T Fruttia (e,tar este un suc cu B1H continut de fructe. 6ectar gaseste de (ruttia se in

ipostazele dulci portocale, caise, si piersici, portocale

piersici, pere si

tutti ambalate asemenea,

frutti, de in

sticle de 1,22 si 1,D - si Fetra Pac/ de "-. T Fruttia 2eli,iu cu este o bautura racoritoare suc de fructe si face parte din categoria Vstill drin/s!. (ruttia este un deliciu care gasit urmatoarele combinatii: (ruttia cu ananas, portocale, portocale capsuniW banane, capsuni, grapefruit visine frutti. si alb, tutti (ruttia rosii, Deliciu suc de poate fi in

Deliciu are un ambala8 de 1,22 si 1,D de sticla si

de ",B - P0F si este o bautura racoritoare unica, cu gust deosebit bogata in vitamina 4. T Cele -roduse 3ama 2rinks -rodu,ator sistemul ,alitatii ,ertifi,at de T&# Cert* .( !S$ 4556 :)555 ,u de trei din -oarta

si3la .uro-ean

mana3ement al

8. ,I!A !%&IC T Apa ,I!A este ideala racoritoare tonica !%&IC solutia atunci nu

cand nici o alta

poate

potoli

setea arzatoare. ,ceasta bautura racoritoare carbogazoasa este deosebita, incitante si iti reda energia pe care o cauti. 0ste intr'un cuvant reconfortanta. T ,mestecand E7F, F&674 cu Gilman7s 2ry Gin, lamaie si cuburi de gheata se obtine o singur noua,

e*celenta bautura tonica. T ,mbala8 : flacoane P0F de B11ml %111ml. si

3. F$ES. !EA

(resh 0uropean un produs in

Fea Drin/s care are datorita si

relanseaza (resh Fea, consumatorul incredere, calitatilor gustului flavonoide oferite

deosebit.

.evitalizant, bogat in
si antio*idanti. 0ste disponibil in 2 variante: fresh tea rodie, fresh tea piersica si fresh tea lamaie.

. . $iscul

consumului produselor din gama European Drinks

7n urma studiilor de calitate s'a constatat faptul ca produsele din gama 0uropean Drin/s au efecte nocive asupra organismului, dar reprezentantii firmei au incercat sa musamalizeze acest lucru. $ifonul gamei 0uropean Drin/s comercializat sub denumirea de apa minerala ?7zvorul )inunilor? provine in buna masura si din sursa ( % .ieni, nu doar de la $tana de Eale. Dovada in acest sens sta debitul sursei ?fluturate? de firma si cantitatea de produs comercializat. 4onform unui buletin de analiza a sursei principale de alimentare

a 0uropean Drin/s, (% .ieni, apa este catalogata drept ?potabila? si nicidecum minerala. Din cauza e*ploatarii masive a apei din (% .ieni, panza freatica s'a distrus, e*istand in acelasi timp cel putin suspiciunea ca apa ar fi contaminata radioactiv din cauza vecinatatii sursei cu zacamantul de uraniu de la $tei. 7n ciuda acestor aspecte, 0uropean Dron/s contiuna sa'si e*tinda imperiul, penetrand pietele occidentale cu diverse produse care au la baza ?apa minerala? din inima )untilor ,puseni. 4ertificatul calitativ obtinut (FUE 40.F, #ermania) pentru ?apa minerala naturala? si care confera o atestare

internationala a calitatii s'ar fi facut printr'o flagranta inselatorie, mai e*act, prin oferirea spre certificare a unui produs ce nu apartine 0uropean Drin/s. 0*tinderea 0uropean Drin/s se datoreaza si faptului ca isi desfasoara activitatea intr'o zona declarata ulterior defavorizata. ,pa minerala ?naturala? oferita spre consum pe pietele romanesti si e*terne de concernul 0uropean Drin/s e de fapt sifon, adica apa potabila ?imbunatatita? cu bio*id de carbon ,pa minerala ?minune? a gamei 0uropean Drin/s e*ploatata pana mai ieri doar din .ieni, mai nou si de la $tana de Eale, sta la baza tuturor sucurilor carbogazoase. $ursa principala de e*ploatare a ceea ce

firma numeste ?apa minerala?, mai e*act .ieni, se afla la "1 /ilometri de unul dintre cele mai mari zacaminte de uraniu din tara, $tei, motiv pentru care, din cauza e*ploatarii masive si irationale a apei din .ieni panza freatica s'a deteriorat, a8ungandu'se la contaminarea apei cu uraniu. 0*ista indicii ca apa minerala sau plata, sucurile naturale si carbogazoase ?produse? de concernul 0uropean Drin/s sunt contaminate radioactiv. 4u toate acestea, produsele oferite spre consum de firma 0uropean Drin/s a obtinut mai multe certificate de calitate, inclusiv unul din partea Uniunii 0uropene, in baza caruia au reusit sa penetreze si mai puternic piata europeana

si nu numai, devenind totoata furnizorul agreat de produse de acest gen al armatei americane. 4um au reusit acest lucruX $implu, printr'o inselatorie ?monumentala?: ?mostrele? prezentate laboratoarelor europene spre certificare nu erau de fapt apa minerala marca 0uropean Drin/s, ci, conform unor specialisti, o renumita apa minerala autohtona, recunoscuta drept cea mai buna apa minerala din lume. 4u toate acestea, pe zi ce trece, concernul 0uropean Drin/s se e*tinde, isi creste nivelul de productie si isi diversifica produsele de aceeasi calitate e*ecrabila, fie ca vorbim despre sucuri, ape minerale sau naturale sau de panificatie

(irma 0uropean Drin/s s'a mentinut constant in topul datornicilor catre stat, dar si a beneficiarilor de inlesniri la plata si a subventiilor oferite de catre stat, gratie faptului ca si'au cladit imperiul intr'o zona declarata ulterior defavorizata. Apa pota+ila si nu apa minerala naturala $ursa principala de e*ploatare a apei de catre concernul 0uropean Drin/s este fora8ul, denumit generic (% .ieni, situat in incinta fabricii din localitatea bihoreana .ieni. ,ni la rand, sub masca fascinanta a apei minerale naturale, 0uropean Drin/s a oferit romanilor spre consum sifon, mai e*act apa potabila ?imbunatatita? cu bio*id de carbon alimentar,

nici acela natural. Dovada in acest sens sta buletinul de analiza rezultat in urma unui studiu efectuat in anul ";;2, an in care s'a realizat si tubarea unei coloane la .ieni, pentru e*ploatarea apei. .ezultatul buletinului de analiza in urma celor zece probe prelevate este clar: apa potabila (asa aratau datele in anul ";;2) si nicidecum apa minerala. $i asta pentru ca, asa cum arata buletinul de analiza a apei e*ploatata, continutul de bio*id de carbon este e*trem de redus. $i asta pentru ca, potrivit schitei de tubare la sursa ( % .ieni, sursa de unde concernul 0uropean Drin/s scoate apa ?minerala?, intreaga coloana penetreaza nisipuri si nicidecum roci (care pastreaza

bio*idul de carbon). ,r fi de precizat in acest sens faptul ca, potrivit specialistilor, nisipurile contribuie in mod decisiv la pierderea bio*idului de carbon. ,ltfel spus, ceea ce 0uropean Drin/s vindea pe piata in cantitati industriale sub denumirea apa minerala e de fapt sifon, rezultat in urma amestecului de apa potabila cu bi*id de carbon alimentar. 4onform I# "."D5=";;5 privind aprobarea 6ormelor tehnice de e*ploatare, valorificare si comercializare a apelor minerale de consum alimentar, ?prin apa minerala naturala se intelege o apa e*clusiv subterana, pura din punct de vedere microbiologic, e*trasa prin fora8e sau din surse naturale, care

indeplineste urmatoarele conditii: a) continut specific de saruri minerale dizolvate, proportii relative intre aceste saruri, prezenta unor oligoelemente sau a altor constituenti9 b) natura e*clusiv subterana9 c) captare care garanteaza puritatea microbiologica la sursa9 d) compozitie, temperatura si alte caracteristici constante, in limitele fluctuatiei naturale. ,cestea nu trebuie sa fie afectate de posibilele variatii ale debitului sursei9 e) caracteristici de zacamant care sa poata asigura o buna protectie naturala impotriva poluarii9 f) in unele cazuri, efecte benefice pentru sanatate?. Pornind de la definitia

apei minerale este, evident, e*clus din start faptul ca produsul oferit de 0uropean Drin/s ar fi apa minerala naturala. ,pa, ?imbunatatita? cu uraniu ?7zvorul )inunilor?, ?(rutti (resh? si alte produse patentate ale ?0uropean Drin/s? sunt fabricate la .ieni. -ocatia aleasa pentru sediul afacerii firmei nu este una deloc intamplatoare. $i asta pentru ca, localitatea este situata la "1 /ilometri de $tei, zona declarata defavorizata din cauza contaminarii cu uraniu radioactiv. ,sa cum am aratat, pana nu demult, principala sursa de aprovizionare cu apa a concernului 0uropean Drin/s pentru

?prepararea apei minerale?, a sucurilor ?naturale? si carbogazoase a fost .ieni (%, situata la "1 /ilometri de $tei. 7n anul ";;;, zona a fost declarata defavorizata, motiv pentru care firma 0uropean Drin/s beneficiaza de scutiri la plata ta*elor vamale si FE,, scutiri de la plata impozitului pe profit si a altor ta*e. $tei, este amplasat intr'un perimetru contaminat puternic cu uraniu, element de baza, alaturi de plutoniu, la fabricarea bombei atomice, si .adiu'%%5, un izotop radioactiv care e mult mai periculos decat primul. 7n apropierea localitatii $tei se afla, de fapt, si un depozit de deseuri radioactive, aflat permanent sub paza

4u toate acestea, redactorii Buna ziua, ,rdeal! au aflat anul trecut de la localnici ca apa si solul sunt contaminate, aspect vizibil in cazul solului, intrucat pe o raza de cateva sute de metri, zona este lipsita de vegetatii. )ai mult, oamenii se feresc sa consume apa de la robinet, inregistrandu' se, conform localnicilor, numeroase boli din cauza apei contaminate. 4u toate acestea, firma e*trage in nestire, anual, cantitati imense de apa din sursa $tei ( %, motiv pentru care panza freatica a fost distrusa, e*istand, conform unor specialisti, pericolul cotaminarii cu uraniu si a acestei surse. Defavorizatii )icula, producatorii apei

contaminate ,sa cum se stie, sub umbrela unei doctrine ?liberale?, firma 0uropean Drin/s a reusit, fara deosebire de regimurile politice care s'au succedat la guvernare, sa beneficieze de spri8in din partea acestora. Declarati ?liberali?, fratii )icula au reusit sa beneficieze de simpatie si spri8in din partea guvernului PD$. de pana in ;5 (gratie lui 6icolae Eacaroiu), mai apoi de cel al unui segment al #uvernului 4D. si nu in cele din urma din partea fostului presedinte 7on 7liescu. ,spect deloc de negli8at in acest sens este faptul ca #uvernul condus de )ugur 7sarescu a declarat in ";;; zona miniera $tei' 6ucet zona defavorizata, iar mai

apoi prin modificarea I# ";B= ";;;, acelasi 0*ecutiv a e*tins zona defavorizata la localitatile Draganesti si .ieni. Drept urmare, pe o perioada de "1 ani, societatile care isi desfasoara activitatea in aceste zone beneficiaza, potrivit &U# nr. %3= ";;< privind regimul zonelor defavorizate, de numeroase facilitati: scutiri la plata ta*elor vamale si FE,, scutiri de la plata impozitului pe profit si a altor ta*e. 7n plus, #uvernul se obliga la acordarea unui a8utor financiar pentru stimularea activitatii de e*port, garantarea creditelor e*terne si finantarea unor proiecte de investitii. Paravanul $tana de Eale Pana in anul %11", singura sursa de apa

pentru concernul 0uropean Drin/s era .ieni, mai e*act (%. Diversele sortimente de apa, sub denumirea de ?7zvorul )inunilor?, ?din inima )untilor ,puseni, fratii ferindu'se in repetate randuri sa ofere locatia e*acta a sursei de apa tocmai din cauza invecinarii cu zona $tei, au reusit sa penetreze cu usurinta atat piata romaneasca cat si cea europeana. 7ncepand cu anul %11", fratii au reusit, printr'un artificiu financiar, sa puna mana pe adevaratul ?7zvor al )inunilor?, localizat la $tana de Eale, insa apa din sticlele cu eticheta ?7zvorul )inunilor? nu provine in totalitate de acolo (desi reclama asta lasa sa se inteleaga), fiind suplimentata si cu apa din ( % .ieni.

,pa minerala ?7zvorul )inunilor? era, la inceput, asa cum am aratat doar apa din put, sau altfel spus apa tehnologica. 7ntrucat $tana de Eale a fost declarata rezervatie naturala, au reusit sa realizeze doar o aductiune de la $tana de Eale, prin trei conducte, lungi de 21 de /m. 7nsa, nici dupa captarea apei din adevaratul ?7zvor al minunilor?, apa comercializata pe piata nu este, in totalitate, de la 7zvorul )inunilor, fiind, asa cum am aratat, suplimentata cu sursa (% .ieni. Dovada rezida, conform unor specialisti, care au dorit sa'si pastreze anonimatul, din compararea debitului sursei $tana de Eale cu vanzarile 0uropean

Drin/s care, evident nu concorda. ,spect confirmat si de faptul ca, in ciuda faptului ca debitul din 7zvorul )inunilor ($tana de Eale) este acelasi, fratii reusesc sa scoata, constant, pe piata, tot mai multe sortimente de produse cu pretentia ca ar avea la baza apa minerala sau decarbonizata din 7zvorul )inunilor. Y4ele mai recente e*emple fiind sortimentele de bere Burger si $ervus. ,ltfel spus, gemenii vand o cantitate de apa in stare pura (naturala sau plata care se obtine tot din apa minerala), sucuri sau alte produse, sustinand ca ar contine apa din $tana de Eale mult mai mult decat ?iese din pamant?.

.0. Concluzii si propuneri Concluzii

)arimea si

gradul de omogenitate al gamei de produse sunt determinate umane de si resursele materiale

disponibile,

de natura si specificul pietelor carora li se adreseaza. Dimensiunile sortimentale baza comparative gamei stau la intre aprecierii

firmele cu acelasi obiect de activitate, deci intre firmele care isi disputa acceasi clienti. 6u e*ista reguli stricte pentru dimensiunilor definirea optime categorie de

ale gamei de produse,

deoarece acestea depind de strategia de produs pentru firma. Dezvoltarea unei game largi de produse permite firmei sa ocupe o mare suprafata din piata si sa delimiteze acesteia segmente consumator. 6u toate produsele unei intrepinderi au acelasi rol in cadrul gamei de marfuri. in cadrul de principalele care opteaza

Propuneri - efectuarea unor

studii de piata cu privire la gradul de satisfactie al consumatorilor ' inlocuire a cadrul gamei a produsel or care din

nu corespun d cerintelor , aspiratiil or, doleantel or consumat orilor. ' o buna diversific are produse ' largirea gamei sortiment ale rea re zahar (light) ' implicare a mai intr'o pondere prin de fara introduce racoritoa a gamei de mai

ridicata la actiuni de caritate.

4i5liografie

1. D. Cernusca6 P. 4randasu6 )arketing6 #ni7ersitatii 8(ucian Si5iu6 2::1 2. C. Florescu6 Ed. 4laga96 Ed.

)arketing6 )arketer6 1332 . A.

%laru6 Ed.

)arketing6 Porto-Franco6 *alati6 1332 0. si A.(.

$istea6 ale inalt Ed.

)arketing6-premise pro7ocari economiei competiti7e6 E;pert6 2::2 1. A.(. $istea6 de

Crestomatie

termeni si concepte6

Ed. E;pert6 2::1 2. <<<.europeandrin ks.ro =. <<<.iz7orulminuni lor.ro