USAMV BUCUREŞTI

Facultatea: Management Inginerie Economică în Agricultură şi Dezvoltare

Rurală

Specializarea: Inginerie Economică în Agricultură

Disciplina: POLITICI AGRICOLE

Tema: Organizare Comună a Piețelor în Sectorul Usturoiului

Proiect realizat de:

Prof. Coord: Ș.L dr.Chirciu Irina

Grupa 8401, I.EA

 Cuprins

 Cap I: Organizarea si functionarea pietei usturoiului

 Cap II: Legislatia UE si Legislatia nationala
 Cap III: Regimul intern
 Cap IV: Regimul extern
 Cap V: Perspectivele pietei usturoiului
 Cap VI: Impactul aderarii Romaniei la UE din punct de
vedere al pietei usturoiului
 Bibliografie
 Cap I: Organizarea si functionarea pietei usturoiului

Considerat de neînlocuit în bucătăria românească, usturoiul a fost întotdeauna o

cultură răspândită în România. Originar din Asia, cultivat cu succes în Egipt, usturoiul a
devenit o emblemă a statelor din jurul Mediteranei de-a lungul secolelor, datorită faptului
că se cultivă ușor și are puțini dăunători, iar bolile par să-l ocolească. Studii recente arată
că usturoiul este o armă redutabilă în lupta cu bacteriile, fungii sau virușii. De asemenea,
ajută la digestie, curăță sângele de toxine și îi ajută pe cei care suferă de calviție.
În satul Copălău din județul Botoșani, planta aromatică este cultivată de mai mult
de 40% din localnici. Considerat unic datorită calității solului de decontare la distanță,
usturoiul de la Copălău și-a câștigat faima atât la nivel național cât și internațional – atât
de mult încât autoritățile agricole din județ se pregătesc să îl înregistreze ca un produs cu
indicație geografică protejată.
Usturoiul este folosit în ciorbă, cuvântul pentru multe supe din România care
conțin legume și carne, cum ar fi ciorbă de burtă sau versiunea mai ușoară, ciorbă
rădăuțeană făcută cu pui. Până și tradiționalii mici românești își datorează gustul suculent
și savuros unei cantități generoasă de usturoi.
In ce priveşte sănătatea, BBC afirmă că în România usturoiul este considerat un
medicament mai puternic decât majoritatea antibioticelor, datorită unui compus cunoscut
drept Allicin (eliberat atunci când usturoiul este tăiat sau zdrobit), care are proprietăţi
similare cu penicilina.
Dar, chiar daca romani sunt consumatori inraiti ai usturoiului, cel mai mare
producator de usturoi este China. China exporta annual peste 80% din usturoiul
consumat la nivel mondial.

Cap II: Legislatia UE si Legislatia nationala

LEGISLATIA UE:
 Regulamentul de punere în aplicare (UE) NR.543/2011 al COMISIEI din
7 iunie 2011 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr.
1234/2007 al Consiliului în ceea ce priveşte sectorul fructelor şi legumelor
şi sectorul fructelor şi legumelor prelucrate
 Regulamentul (CE) NR. 1221/2008 al COMISIEI din 5 decembrie 2008
de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1580/2007 de stabilire a
normelor de aplicare a Regulamentelor (CE) nr. 2200/96, (CE) nr. 2201/96
si (CE) nr. 1182/2007 ale Consiliului în sectorul fructelor si legumelor
 privind standardele de comercializare (Anexa I, partea B standardele
secifice de comercializare şi Anexa I, partea A, standardul general de
comercializare
 Regulamentul (CE) Nr. 1182/2007 al CONSILIULUI din 26 septembrie
2007 de stabilire a unor norme specifice cu privire la sectorul fructelor si
legumelor şi de modificare a Directivelor 2001/112/CE şi 2001/113/CE şi
Regulamentelor (CE) nr.827/68,(CE) nr.2200/96, (CE) nr.2201/96, (CE)
nr. 2826/2000, (CE) 1782/2003 şi (CE) nr.318/2006 şi de abrogare a
Regulamentului (CE) nr. 2202/96
 Regulamentul CONSILIULUI (CE) 2200/96 din 28 octombrie 1996
privind organizarea comună a pieţei fructelor şi legumelor

LEGISLATIA NATIONALA:
 ORDIN nr. 591 din 24 august 2006 privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei de
stat pentru controlul tehnic în producerea şi valorificarea legumelor şi fructelor, în
vederea executării controalelor de conformitate pentru fructe şi legume proaspete

 ORDIN nr. 420 din 26 iunie 2008 privind stabilirea atribuţiilor Inspecţiei de Stat
pentru Controlul Tehnic în Producerea şi Valorificarea Legumelor şi Fructelor

 LEGE nr. 312 din 8 iulie 2003 privind producerea şi valorificarea legumelor

 HOTĂRÂRE nr. 1530 din 12 decembrie 2007 pentru aprobarea normelor

metodologice de aplicare a Legii nr. 312/2003 privind producerea şi valorificarea
legumelor
 Cap III: Regimul intern
Romania este recunoascuta pentru consumul mare de usturoi anual. Britanici spun
despre Romania ca este singura tara in care poporul mananca usturoi gol.
În prezent, în România, se cultivă peste 100 de soiuri de usturoi. Printre acestea se
numără usturoiul roșu de România, cunoscut mai ales în Statele Unite ca soiul Elefant.
Căpățâna mare, formată din 4-6 căței ușor de curățat, au făcut din usturoiul elefant
favoritul cultivatorilor americani. În România, usturoiul roșu se mai găsește mai mult în
Ardeal, locul lui fiind luat mai ales de usturoiul importat din China sau de soiuri ca Iujini,
Strelet, Poliot cu tulpina floriferă şi Prichindel fără tulpină floriferă, De Cahul, Din
Bacău, De Bucovina.
Un alt soi românesc este usturoiul Ager, recomandat pentru cultura timpurie de
primăvară, dar și în cultura de toamnă. Usturoiul Ager are portul semierect, cu frunze de
culoare verde cu pruină medie. Bulbul are mărime medie (25-35 g) și, depozitat
corespunzător, rezistă bine peste iarnă. Căpățâna este formată din 8-12 bulbili de mărime
medie și au pulpa alb-gălbuie. Potențialul de producție este de 7-8 tone/ha, cu
respectarea tehnologiilor specifice.
Din pacate, romanii nu consuma cu preponderenta usturoi romanesc, ci il prefera
pe cel din China datorita pretului mai scazut.
La nivel national, productia de usturoi a scazut, din cauza importurilor masive de
usturoi chinezesc.

Productia totala de usturoi

Ani
Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016
UM: Tone
Tone Tone Tone Tone Tone Tone Tone
Usturoi uscat 67215 66602 59368 62156 62773 64140 54389
Din tabelul atasat se poate observa ca productia in 2010 a fost 67215 tone, in timp
ce in anul 2016 aceasta a scazut pana la 54389 tone.
Din pacate aceasta productie nu este vanduta la noi in tara, in schimb francezii și
americanii sunt interesați de această legumă care a fost abandonată de agricultorii români,
după ce piața a fost invadată de usturoiul produs în China. Fermierul Cristian Lungu
afrima despre usturoiul de toamna preferat de francezi si americani ca: “Usturoiul de
toamnă românesc, cel care face inflorescențe în al căror capăt apar niște bulbili, adică
sămânța care va da căpățâna care după doi ani poate să producă și ea la rândul ei,
inflorescență. Deci se recoltează inflorescența într-un anumit stadiu și în momentul în
care se taie aceasta începe să toace semimărunt, se stopește cu zeamă de lime, se adaugă
puțin ulei de floarea-soarelui, sare și se depozitează în borcane. Acest preparat costă 25
de dolari în America iar în Franța este mult mai scump pentru că nu se găsește și este o
delicatesă, deoarece francezii îl folosesc la aperitivele pe bază de brânzeturi. Iar în
America se pare că este folosit ca și condiment natural pentru salate. La ei devine un
aliment atât de prețios și scump iar noi îl vedem chiar ca o legumă cumva banală”
Piața autohtonă consumă anual în jur de 5.000-6.000 de tone de usturoi, conform
asociațiilor de specialitate. Spre exemplu, conform datelor puse la dispoziție de Institul
Național de Statistică în ultimii doi ani – 2015 și 2016 – România a importat 7.700 de
tone. Din această cantitate, cel puțin 1.700 de de tone de usturoi au provenit din China,
conform datelor obține de la Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA).
Asta pentru că usturoiul care provine din spațiul extracomunitar trebuie taxat prin
APIA. Conform instituției în cauză, în același interval 2015-2016, 1.778 de kilograme de
usturoi din China a intrat în România: fie direct din Asia, fie via alte state europene.

Cap IV: Regimul extern

La nivel mondial, China este lider de piata pe sectorul usturoiului. Costul bulbilor de
usturoi în China, care exportă aproximativ 80% din usturoiul consumat la nivel mondial, a
crescut cu 85% în ultimele 12 luni până la nivelul record de 13,75 yuani (2,03 dolari) per
kilogram. În SUA, ţară care anul trecut a importat aproape 80% din necesarul său de usturoi din
China, preţurile au crescut cu 60%. Creşterile de preţuri i-au determinat pe unii traderi să
păstreze usturoiul în încercarea de a obţine profituri mai mari.
Cai Jianguo, un operator de silozuri din Jinxiang, centrul culturilor de usturoi din
China, a declarat că în cele nouă silozuri ale sale este stocată o cantitate de bulbi de
usturoi mai mare cu aproape 30% comparativ cu anul trecut. Speculatorii deţin cea mai
mare parte din aceste cantităţi, dar chiar şi Cai Jianguo a stocat usturoi în speranţa că
preţurile vor creşte înainte de a-şi vinde stocul.
Frigul din iarna trecută a făcut ca stocurile chineze de usturoi să scadă la cel mai
scăzut nivel din ultimii cinci ani, potrivit datelor publicate pe o platformă online a
cultivatorilor şi traderilor chinezi de usturoi. Acesta a dus la o scădere cu 11% a
exporturilor chineze de usturoi în primele nouă luni ale anului, până la 1,17 milioane tone
sau aproximativ 390 de miliarde de căţei de usturoi.
‘Recenta explozie a preţurilor la usturoiul chinez este determinată în mare parte de
deficienţe de aprovizionare’, susţine Lydia Xin, manager la Factum Group, dar
recunoaşte că speculaţiile de pe piaţa chineză reprezintă. Preţul usturoiului a crescut cu
40% în perioada de vârf a epidemiei de gripă care a lovit Asia în 2009 şi 2010, pe măsură
ce speculatorii au mizat pe o cerere crescută având în vedere credinţa populară potrivit
căreia consumul de usturoi ajută la evitarea îmbolnăvirilor.
Preţul usturoiului ar urma să rămână la un nivel ridicat până în luna iunie 2018,
când noua recoltă chineză va ajunge pe piaţă, deoarece oferta este limitată astfel că între
timp cumpărătorii de usturoi din întreaga lume încep să resimtă efectele. Europa va fi
nevoită să se adapteze la noile preţuri, avertizează Olaf Richter, director la compania
germană de mirodenii AKO.
La fel ca multe alte produse agricole chineze, usturoiul atrage speculatorii
deoarece este recoltat odată pe an şi apoi a vândut lent până la următoarea recoltă.
Jucătorii de pe piaţă îşi maximizeaza profiturile prin stocarea bulbilor în silozuri şi
vânzarea lor în momentele în care există o ofertă limitată.
Din pacate, usturoiul din China este tratat chimic și este nepotrivit pentru consum.
Mai exact, printre pesticidele folosite în China pe culturile de usturoi, conform unor
rapoarte ale autorităților din Statele Unite, se regăsesc parathion și phorate. Astfel, pentru
ATSDR (Agency for Toxic Substanes and Disease Registry), instituție aflată în
subordinea Departametul de Sănătate din Statele Unite, parathionul este un pesticid foarte
toxic care este folosit în culturile de usturoi. Acest produs a otrăvit, afectând sănătatea,
peste 650 de agricultori din 1966 și până acum din Statele Unite. Dintre aceștia, 100 de
fermieri otrăviți au și murit.
De altfel, acest produs este interzis chiar și în Uniunea Europeană din 2003 prin
Regulamentul 304 din anul respectiv privin importul și exportul de pesticide. Însă, dacă
usturoiul poate fi tratat cu acest pesticid în alt stat, el poate fi introdus în spațiul
comunitar.
Printre importatorii de usturoi crescut și tratat în China cu substanțe interzise în
SUA și Europa se numără și companii care oferă consumatorului român produse
alimentare care conțin acest produs contestat de o parte dintre specialiști și de
producătorii locali, așa cum reiese din datele obținute de la APIA. Mai mult, inclusiv
DNA a descoperit nereguli privind taxarea importurilor de usturoi asiatic, ceea ce face ca
leguma să fie mai ieftină decât cea produsă în țară.
 Pe langa usturoiul chinezesc, la nivel mondial mai sunt si alte tari care au
productii de usturoi. Conform Eurostat.com, urmatoarea tara producatoare de usturoi
dupa China este Spania, urmata de Turcia.
PRODUCTII MONDIALE DE USTUROI
GEO/TIME 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
European Union (EU6-1972,
272.72 : EU9-1980, EU10-1985,
258.62 EU12-1994,
250.32 EU15-2004,
252.66 EU25-2006,
294.86 EU27-2013,
302.14 EU28)
296.97 333.38 :
European Union (28
272.72
countries)
: 258.62 250.32 252.66 298.27 302.14 296.97 333.38 :
Belgium 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Bulgaria 1.15 1.56 2.26 1.70 1.70 1.60 0.30 0.72 1.80 :
Czech Republic 0.18 0.21 0.22 0.32 0.35 0.73 0.88 0.80 0.84 :
Denmark 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Germany (until 19900.00
former territory
0.00of the FRG)
0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Estonia 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.20 0.09 :
Ireland 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Greece 10.76 5.70 9.48 8.15 9.03 10.83 13.15 10.76 5.97 :
Spain 142.50 157.70 136.56 140.76 154.36 188.84 177.42 178.42 209.80 :
France 19.50 : 19.70 19.99 17.82 20.06 18.08 17.34 21.03 :
Croatia 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 3.41 0.60 1.44 1.25 :
Italy 27.00 : 29.66 30.09 27.01 28.41 29.25 27.12 29.57 :
Cyprus 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Latvia 0.10 0.10 0.10 0.10 0.10 0.20 0.10 0.20 5.20 :
Lithuania 2.36 2.35 1.40 1.50 1.30 1.60 1.20 1.16 1.27 :
Luxembourg 0.00 0.00 0.00 : : : : 0.00 0.00 0.00
Hungary 4.69 4.40 4.17 6.46 6.39 7.15 7.21 6.86 6.81 :
Malta 0.55 0.66 0.52 0.54 0.60 0.73 0.62 0.62 0.48 0.00
Netherlands 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Austria 0.28 0.24 0.31 0.48 0.52 0.77 0.90 0.90 1.03 :
Poland 18.22 20.17 19.14 0.00 0.00 0.00 14.20 13.10 16.10 :
Portugal : : : 3.44 3.45 1.29 3.27 1.70 2.62 :
Romania 45.04 36.04 34.80 36.30 29.59 32.39 33.59 34.45 27.95 :
Slovenia 0.30 0.31 0.29 0.45 0.41 0.00 0.91 0.94 1.12 :
Slovakia 0.09 0.08 0.00 0.00 0.00 0.23 0.41 0.19 0.31 0.00
Finland 0.02 0.01 0.02 0.03 0.02 0.03 0.05 0.07 0.14 :
Sweden 0.00 0.01 0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 :
United Kingdom 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Iceland 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 : 0.00 0.00 0.00
Liechtenstein: : : : : : : : : :
Norway : : : : : : : : : :
Switzerland : : : : : : 0.04 0.04 0.04 :
Montenegro 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 :
Former Yugoslav Republic
4.60 of Macedonia,
5.80 the 5.02 4.15 4.08 4.13 4.33 4.21 4.22 :
Albania 12.24 12.60 15.30 15.33 15.70 : 17.80 9.90 12.30 :
Serbia 8.73 8.49 8.14 7.73 6.12 7.37 10.58 7.00 4.80 :
Turkey 105.00 109.00 : 100.00 105.00 115.00 116.00 119.00 135.00 :
Bosnia and Herzegovina
6.92 6.96 6.32 5.65 4.85 6.65 5.12 5.69 7.26 :
Kosovo (under United
1.20
Nations Security
0.30 Council 0.70
Resolution0.70
1244/99) 0.40 0.80 0.40 0.50 0.40 :
 Cap V: Perspectivele pietei usturoiului

Pentru agricultorii romani, viitorul pe piata usturoiului suna promitator. Acestia

doresc sa aplice pentru fonduri europene in vederea deszvoltarii culturilor de usturoi,
pentru a putea importa cantitati representative in tari precum Italia si Franta.
La nivel mondial, din pacate lucrurile nu se intrevad a fi foarte bune. Pretul
usturoiul o sa fie intr-o continua crestere datorita vremii necorespunzatoare din China. De
asemenea, productiile chinezilor vor creste de la un an la altul, iar exporturile catre alte
tari se vor dubla. De exemplu, numai România a importat anul trecut usturoi de peste 65 mil.
lei (14,5 mil. euro), de cinci ori mai mult faţă de cât importa în urmă cu cinci ani. Pretul mediu de
vanzare a acestuia a fost 12 lei.

Cap VI: Impactul aderarii Romaniei la UE din punct de

vedere al pietei usturoiului

Pe de-o parte, piata usturoiului a avut de castigat in urma aderarii Romaniei la

UE, deoarece romanii si-au facut cunoscut usturoiul romanesc si peste hotare, fiind foarte
apreciat in tarile nordice si in Franta, la un pret destul de ridicat. Astfel au crescut
importurile catre alte tari, si odata cu ele si economia tarii.
De asemenea, romanii sunt sustinuti de catre U.E in vederea dezvoltarii culturilor
de usturoi din programe europene speciale.
Pe de alta parte, aderarea Romaniei a avut si o parte negative. Dupa anul 2007,
importurile de usturoi au crescut foarte mult in tara noastra. Romanii prefera sa consume
usturroi chinezesc, de calitate proasta datorita pretului accesibil pentru ma imulte
categorii de consumatori.
 Bibliografie
www.libertatea.ro

http://adevarul.ro

http://www.roaliment.ro

http://economie.hotnews.ro

www.insse.ro

www.eurostat.com