STUDIU

COMPARATIV
PRIVIND SISTEMUL
DE CONSULTANTA
AGRICOLA DIN
ROMANIA SI
POLONIA
GRUPA 8402
CHIRIAC GAVRIL
PETRACHE CLAUDIU GABRIEL
Prof. coord.: Prof. univ. dr. Angelescu Carmen
CUPRINS

– 1. AGRICULTURA
– 1.1 Suprafata Agricola si arabila
– 1.2 Populatia ocupata in agricultura si ponderea agriculturii in PIB
– 1.3 Structura exploatatiilor Agricole si suprafata medie utizilata
– 1.4 Rezultate mai deosebite in sectorul vegetal si zootehnic
– 2. CONSULTATA IN AGRICULTURA
– 2.1 Scurt istoric
– 2.2 Obiective
– 2.3 Modul actual de organizare
– 2.4 Modul de finantare
– 3. CONCLUZII
1. AGRICULTURA
1.1 SUPRAFATA AGRICOLA SI ARABILA

– România are o suprafață agricolă de 14,8 milioane de hectare, dintre care doar zece
milioane sunt ocupate cu terenuri arabile. După o evaluare făcută în noiembrie 2008,
aproximativ 6,8 milioane de hectare agricole nu sunt lucrate. Valoarea producției agricole
din România a fost de 64,4 miliarde lei în anul 2010.

– Circa 60 la sută din suprafaţa ţării se află în exploatare agricolă, însă aproape un sfert din populaţie
trăieşte încă în ferme mici, ineficiente.
– Teren agricol: 18,8 milioane ha (cca. 60,3% din suprafaţa totală a ţării)
Teren arabil: 14,1 mil. ha (cca. 75% din totalul terenului agricol)
1.2 POPULATIA OCUPATA IN AGRICULTURA SI
PONDEREA AGRICULTURII IN PIB

– Agricultura este cel mai vulnerabil sector al economiei românești, aproape 30% din
populație lucrând în acest domeniu, adica 1,483,000.
– PIB-ul din agricultură în România a scăzut la 3048,80 RON milioane în al doilea trimestru
al anului 2019, de la 3065,90 RON milioane în primul trimestru al anului 2019. PIB-ul din
agricultură în România a înregistrat o medie de 2662,26 mil.

– Polonia este o țară bazată pe agricultură și silvicultură. Deși sectorul contribuie cu doar
3,5% la economia țării, mai mult de 60% din suprafața totală a Poloniei este preluată de
agricultură, iar 12% din forța de muncă a țării este angajată în sectorul agricol.
– PIB-ul din Agricultură în Polonia a crescut la 13186,50 milioane PLN în al doilea trimestru
al anului 2019 de la 13116,20 milioane PLN în primul trimestru al anului 2019
1.3 STRUCTURA EXPLOATATIILOR
AGRICOLE SI SUPRAFATA MEDIE
UTILIZATA
– In perioada 2007-2013 a crescut suprafata Agricola utilizata de exploatatiile Agricole
cu personalitate juridica cu cca 20%, de la 4,7 milioane hectare la 5,7 milioane
hectare, insa a scazut seminifactiv fata de 2002, cand era circa 6,22 milioane hectare
– Suprafaţa agricolă utilizată ce a revenit în medie, în anul 2016, pe o exploataţie
agricolă a fost de 3,65 ha, comparativ cu 3,60 ha în anul 2013.

– Polonia are aproximativ 1,4 milioane de ferme care sunt mai mici de 10ha.
– 14,7% dintre fermieri sunt mai mici de 35 de ani.
– Polonia are o agricultura fragmentata. In 2010, suprafata medie pentru o ferma era
de 8,6 hectare. Cea mai mare parte din productia fermelor mici este utilizata pentru
autoconsum
1.4 REZULTATE MAI DEOSEBITE IN
SECTORUL VEGETAL SI ZOOTEHNIC

– România a ajuns să asigure 27,8% din producţia totală de porumb din Uniunea
Europeană. Potrivit datelor Eurostat, anul trecut - cu cea mai mare producţie de
porumb din istorie, de 18,9 milioane de tone (care valorează aproape 3 miliarde
de euro) - ţara noastră s-a clasat pe locul I în UE.

– Polonia este o mare producatoare de grau (locul 4 in Europa), de orez si cartofi

(locul unu in Europa), sfecla de zahar si rapita (locul 3 in Europa). La productia
de carne este pe locul 5, iar la productia de lapte pe locul 4 in Europa. (2010 )
2. CONSULTANTA IN
AGRICULTURA
2.1 SCURT ISTORIC
– După Revoluția din 1989 agricultura românească a intrat într-un proces de
restructurare radicală și abia în 1998 s-au pus bazele primelor structuri
organizatorice specializate în consultanţă agricolă, aflate în subordinea
Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Atunci a fost creată
Agenția Națională pentru Consultanță Agricolă (ANCA) în cadrul proiectului
finanțat de Comisia Europeană prin fondurile de pre-aderare PHARE, cu scopul
de a asigura servicii de consultanță agricolă fermierilor români.

– Dintre ţările foste comuniste, Polonia este ţara cu cel mai puternic sistem de
consultanţă agricolă. Ea a avut ca model ţările vest-europene cu sisteme publice
de consultanţă: Danemarca, Germania,Olanda şi ustria.
2.2 OBIECTIVE

– Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă organizează acţiuni gratuite de popularizare,

consultanţă, asistenţă tehnică, instruire şi pregătire profesională şi asigură fluxul informaţional
necesar atât producătorilor agricoli din sectorul privat, cât şi specialiştilor din agricultură.
De asemenea, agenţia promovează şi pune în practică strategia şi programele Ministerului
Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, inclusiv a programelor de cooperare internaţională,
sprijinină producătorii agricoli în accesarea fondurilor financiare interne şi internaţionale şi
acordă consultanţă investitorilor străini în vederea identificării posibilităţilor şi oportunităţilor
de investiţii în agricultura românească.
– instruirea fermierilor privind tehnologiile de producţie, economia, organizarea
şi managementul fermelor, desfacerea produselor agricole, posibilităţi de imbunătăţire a
condiţiilor sociale; dezvoltarea calităţilor şi calificărilor pentru care fermierii au vocaţie;
difuzarea de informaţii privind piaţa produselor agroalimentare.
– indicarea surselor de obţinere de venituri alternative
2.3 MODUL ACTUAL DE
ORGANIZARE
– În acest moment, sistemul de consultanță agricolă din România arată astfel:
– A. Public
– i) La nivel național, există 41 de direcții pentru agricultură județene (coordinate tehnic și metodologic de MADR).
– ii) La nivel local, comunal, există 280 de centre zonale de asistență tehnică în cadrul primăriilor (5-6 localități la un
centru zonal de consultanță).
– B. Privat
– i) În urma O.U.G. nr. 58/2013, în România s-au înființat Camere Agricole private, ale fermierilor, în 14 județe.
– ii) Există pe piață și firme care oferă consultanță în domenii tehnice agricole, atragere de fonduri europene,
calificări etc.
– C. Pe lângă entitățile publice și private, există și institutele de cercetare agricolă, cu personal calificat, specializat în
funcție de domeniul de cercetare predominant la nivelul institutelor. Activitatea de consultanță și extensie se
desfășoară, în acest caz, prin intermediul granturilor și proiectelor de cercetare.
 Structura organizatorică a sistemului polonez de extensie agricolă cuprinde ; niveluride
ierarhizare:
– 1.Nivelul national care include:
– Departamentul de Stiinţe Agricole, Educaţie şi Extensie din Ministerul Agriculturii şi Economiei
Alimentare
– Centrul Naţional de Extensie şi Educaţie in Agricultură
– Consiliul Naţional de Instruire Publică.
– 2. Nivelul provincial care include:
– 49 de centre Provinciale de Instruire Agricolă (ODR-uri)
– 49 de Consilii Provinciale de Instruire Publică.
– 3. Nivelul rational, care include:
– Birourile Naionale de Instruire Agricolă care au instructori la nivel de
raioane şi commune; ele raportează activitatea lor Centrului de Instruire Agricolă Provincial de
care aparţin
– Consiliile Naionale de Instruire Publică Agricola. Activităţile instructorilor locali sunt
coordonate şi monitorizate de instructorii aflaţi la Centrele Provinciale de Instruire Agricolă
2.4 MODUL DE FINANTARE

– 75% din fonduri provin din zona publică și doar 25% din privat, ceea ce a
determinat o serie de blocaje la nivelul funcționării camerelor agricole.

– La nivel de sistem, finanțarea consultanței agricole în Polonia este mixtă. În

2012, 56% din fondurile pentru consultanță agricolă proveneau de la bugetul de
stat, 1,2% fonduri UE, și 25% de la beneficiarii serviciilor (fermieri, oameni de
afaceri și organizații de fermieri). În continuare Polonia beneficiază de sprijin
financiar și tehnic din partea SUA și World Bank pentru a-și îmbunătăți sistemul
de consultanță agricolă.
3. CONCLUZII

– Consultanţa fiind numai un factor în evenimentele sociale ale unei comunităţi, rolul
hotărâtor în atingerea şi succesul inovaţiei revine persoanelor de contact şi
grupurilor de beneficiari, care prin reacţii pozitive pot influenţa comunitatea să
accepte schimbarea.

– În situaţia în care există inovaţii, care pot conduce la îmbunătăţirea situaţiei unor
grupuri mari de beneficiari atunci consultanţa are posibilitatea de a acţiona în masă
cu succes. Consultanţii trebuie să susţină inovatorii din punct de vedere profesional,
pentru ca aceştia să aibă rezultate bune, vizibile, prin acceptarea inovaţiei, iar dacă
aceasta nu le reuşeşte la început, ei trebuie să fie susţinuţi şi social.