CORALII
Nume comun pentru membrii
unei clase mare de nevertebrate
marine caracterizate prin un schelet
alcatuit dintr-un strat protector din
carbonat de calciu. Acest schelet se
mai numeste si coral. Coralii sunt
clasificati in doua subclase, bazate
pe diferantele din simetria axiala. O
clasa contine animale coloniale, cu
opt tentacule, fiecare avand un
schelet intern. Printre ele se gasesc si
coralii bici, meduze si coralii rosii
obisnuiesc sa il faca sa sclipeasca.
Membrii celorlalte subclase de
obicei au sase tentacule, sau multiplu
de sase, dar si culorile difera. Ele
includ coralii de stanca sau coralii
adevarati. O alta clasa din acee-asi
categorie contine deaseme-nea forme
de corali care nu sunt clasificati in
ea.
STRUCTURA:
Coralii adevarati secreta
carbonat de calciu de la bazã
formand cupe scheletice de care
polipii sunt ancorati si in care se
retrag pentu protectie. In discul oral
la varf este o deschizatura, marginita
de tentacule, in forma de pana, si
cili, care este si gura si anus.
Nematocistele de pe tentacule pot
deasemenea sa paralizeze prada.
COLONII:
Cateva grupe de corali traiesc
ca polipi solitari, dar majoritatea
traiesc in colonii. Polipii coloniali au
diametrul intre 1 si 3mm. Ei sunt
conectati lateral prin tuburi care sunt
niste prelungiri ale cavitatilor
gastrovasculare ale polipilor, si colo-
nia creste prin inmultire asexuata.
Polipii vii cresc pe ramasitile prede-
cesorilor sai.
Coralii coloniali pot creste in
abisul apelor, dar recipurile se gasesc
doar in ape calde, limpezi si
nepoluate. Ei traiesc doar pana unde
patrunde lumina in apa, deoarece
algele, numite zooxanthellae, care
traiesc in tesuturile lor au nevoie de
lumina pentru fotosinteza, si coralii
nu pot exista fara aceste alge.
Carbonul este trecut de la alge la
coral, crescand energia, si hrana
capturata de coral poate suplini
fosforul si hidrogenul pentru ambele
organisme. Dependenta coralilor de
alge variaza de la specie le specie.
Coralii scheletici sunt contribuitorii
primari la un recif, dar si alte
organisme participa la formarea lui,
ca algele calcaroase, moluste sau
spongieri.