USAMV-BUCURESTI

Facultatea : MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICA

IN AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA CALARASI
Specializarea : INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA

Disciplina: MANAGEMENTUL PRODUCTIEI

Autori: Prof dr Draghici Manea, Conf dr Valentina Tudor

Preparator drd Raluca Necula

Tema proiectului de an:

INTOCMIREA PLANULUI ANUAL

DE PRODUCTIE
IN EXPLOATATIA AGRICOLA SC TUDOR SRL

Student COSTACHE S. MIHAI GABRIEL

Grupa 3,
anul III

Anul univ 2011-2012

1
Facultatea de
MANAGEMENT SI
INGINERIE ECONOMICA IN
AGRICULTURA SI
DEZVOLTARE RURALA
Specializarea : Inginerie economica in agricultura

Tema : INTOCMIREA PLANULUI ANUAL DE PRODUCTIE

IN EXPLOATATIA AGRICOLA SC TUDOR SRL

Student COSTACHE MIHAI GABRIEL grupa 3

Anul universitar 2011-2012

2
CUPRINS
Introducere : Necesitatea intocmirii planului annual
in ferma de productie

Capitolul 1. Date privind exploatatia agricola SC TUDOR SRL

1.1. Denumire , statut juridic, asezare administrativa
1.2. Conditii naturale: asezare geografica, tipul de clima si sol
1.3. Suprafete pe categorii de
folosinta
1.4. Dotarea exploatiei : tractoare, masini, forta de munca
1.5. Culturile posibile in exploatatia agricola
1.6. Fisele tehnologice- cadru ale culturilor

Capitolul 2. Stabilirea elementelor tehnice ale proiectului

2.1. Calcularea dimensiunii (UDE) fermei
2.2. Amplasarea culturilor in anul anterior anului de plan, anul de plan si
in anul urmator anului de plan

Capitolul 3. Stabilira planului anual de cultura si a

necesarului de Zile norma si materiale
3.1. Balanta necesarului de NPK
3.2. Balanta necesarului de Erbicide
3.3. Balanta necesarului de Produse Fitosanitare
3.3. Balanta Alte Materiale
3.4. Calcul ZN Manuale1
3.5. Calcul ZN Mecanizate2
3.6. Grafice ZNM1 si ZNM2
3.7. Evaluarea preturilor si tarifelor ce vor fi
utilizate in Planul exploatatiei
3.8. Planul de Cultura

Capitolul 4. Stabilirea costurilor pe culturi si pe exploatatie

4.1. MEMORIU

3
INTRODUCERE

Situaţia economică a întregului an depinde de hotărârile luate cu

privire la ce culturi vom înfiinţa în primăvară şi modul judicios de
valorificare a fiecărei ,,palme” de pământ, de planul de cultura
intocmit.

În deciziile pe care le luam, există câteva direcţii obligatorii de care

trebuie să ţinem seama, precum:

- obligaţiile contractuale deja încheiate şi care trebuie respectate;

- plantele cultivate în anul anterior, în funcţie de care trebuie să

stabilim ce o sa cultivam pentru a asigura o rotaţie bună a
culturilor, ştiut fiind faptul că alegerea corectă a plantelor
premergătoare este cea mai ieftină cale de combatere a
buruienilor, bolilor, dăunătorilor, dar şi o condiţie pentru
valorificarea cât mai eficientă a potenţialului de fertilitate a solului
şi a efectului remanent al îngrăşămintelor aplicate în anul anterior;

- asigurarea necesarului de furaje pentru efectivele proprii de

animale;
- posibilităţile de aprovizionare cu îngrăşăminte şi pesticide pentru
a susţine un nivel corespunzător tehnologiei de cultură;

- stadiul de efectuare a lucrărilor de bază ale solului, respectiv

situaţia ogoarelor realizate, a suprafeţelor scarificate, a fertilizărilor
cu îngrăşăminte organice şi cu îngrăşăminte pe bază de fosfor şi
potasiu administrate odată cu ogoarele;

- suprafeţele care nu au putut fi încă arate şi care urmează a fi

lucrate în ferestrele bune de lucru din această perioadă;

- culturile tehnice care au revenit în atenţie atât prin preţurile pe

care le oferă beneficiarii, cât şi prin sprijinul acordat cultivatorilor,
asigurându-le sămânţa, îngrăşămintele necesare şi alte avantaje,
culturi cum sunt: sfecla pentru zahăr, tutunul, şofrănelul ş.a.;

- refacerea rezervei de apă a solului, după o toamnă extrem de

secetoasă şi un început de iarnă cu precipitaţii puţine, fapt care ne
obligă să ne orientăm spre culturile cu necesar mai redus de apă,
deci rezistente la secetă;

- posibilităţile de irigare, care pentru cei mai mulţi dintre fermieri

4
 sunt puţine sau inaccesibile prin cheltuielile pe care le impun, dar
şi prin faptul că debitele surselor de apă sunt mult reduse.
Capitolul 1. Date privind exploatatia agricola
SC TUDOR SRL
1.1. Denumire , statut juridic, asezare
administrativa
SC TUDOR SRL, Localitate CALARASI

1.2. Conditii naturale: asezare geografica, tipul de clima si

sol

Societatea comerciala in baza careia am elaborat planul anual de

productie agricola, este una dintre multele ferme cu un teren arabil de
maxim 200 ha din cadrul Campiei Baraganului, pe care o voi denumi SC
TUDOR SRL. Acest lucru nu poate decat sa ma bucure, intrucat asta
inseamna ca romanii si-au dat seama ca agricultura nu se poate face
impartind Baraganul in titluri de proprietate de 1 ha sau 1 pogon, dar nici
impartindu-l intre 3, 4, 10 moguli, creand un monopol mai ceva ca in 1940.
Un mare erudit al fermei agricole afirma in prezent, dupa mai bine de 15 ani
de activitate in cadrul productiei agricole ca : „Viitorul apartine astazi
firmelor, micilor exploatatii ! ”

Personal, consider ca participarea la profit are darul de a conduce

angajatul spre o constientizare a faptului că prin muncă cinstită poate
beneficia de venituri ce îi pot asigura un trai decent si totodată îl determină
să se implice mai mult în problemele sau provocările apărute la locul de
muncă, caz in care salariul este corelat cu prestatia muncii depuse. SC
TUDOR SRL, dispune de 200 ha teren arabil .

5
6
Exploatatia agricola SC TUDOR SRL

Suprafetele pe categorii Tabel nr 1.3.

la 1 ianuarie 2010
Nr. Categoria
crt. ha %
0 1 2 3

1 Total teren 200 100

2 Agricol 100 80
din care :
2.1 arabil Total 100 80
din care irigat
2.2.vii si pepiniere viticole 50 5
2.3.pomi si pepiniere pomicole 30 3
2.4.pasuni - -
2.5.fanete - -
3 Neagricol 20 20
curti si drumuri 20 20
rape , ravene - -

7
Exploatatia agricola SC TUDOR SRL

Dotarea fermei Tabel nr 1.4.

la 1 ianuarie 2012
Nr. anul de fabricatie Starea
crt. Specificare nr de funct
0 1 2 3 4
1 Silozuri 1 1994 Ft buna
2 Spatii 5 1994 Ft buna
3 Magazii 5 1994 Ft buna
4 Sedii de ferma 1 1994 Ft buna
5 Laboratoare 3 1994 Ft buna
1994
6 Camioane 5 1999 Ft buna
7 Statie moderna de conditionat seminte - - -
8 Tractor Challenger MT658C 1 2008 Buna

9 Tractor U650 2 2000 Buna

10 Tractor New Holland TD 95D 1 2000 Buna

11 Tractor New Holland TD 95D 1 2000 Buna

12 Tractor New Holland TD 95D 1 2000 Buna

13 Semanatoare spc 8 1 2000 Buna

14 Semantoare sup29 2 2000 Buna

15 MEA 3,5 T 1 2000 Buna

16 MET 1 2000 Buna

8
17 Plug PP3 3 1990 Buna

18 Grape GD3,4 3 1990 Buna

19 Grapa cu discuri BISO 1 2008 Buna

20 Remorci 6 1990 una

21 Cultivator 9 randuri 1 2009 Buna

22 Cisterna apa 1 1990 Buna

9
 Culturile ce vor fi cultivate in anul de plan Tabel nr 1.5

Nr. Cultura An precedent An de plan An urmator

crt. ha % ha % ha %
0 1 2 3 2 3 2 3
1 Grau 30 30 30
2 Porumb 40 40 40
3 Rapita 15 15 15
4 Mazare 15 15 15
Total 100 100 100

1.6. Fisele tehnologice- cadru ale culturilor

Calcularea dimensiunii (UDE) fermei Tabel nr 2.1.
SC TUDOR SRL
Categoria
ha %
1 2 3
Total teren 200 100
Agricol 100 80
din care :
2.1 arabil Total 100 80
din care irigat
2.2.vii si pepiniere viticole 50 5
2.3.pomi si pepiniere pomicole 30 3
2.4.pasuni - -
2.5.fanete - -
Neagricol 20 20
curti si drumuri 20 20
rape , ravene - -

Exploatatia agricola SC TUDOR SRL

Amplasarea culturilor Tabel nr 2.2

Anul precedent anului de plan 2010 - 2011

Grau Porumb Mazare Rapita

sola 1 sola 2 sola 3 sola 4 sola 5

Anul de plan 2011 - 2012

11
Rapita Grau Porumb Mazare

Anul de plan urmator 2012 - 2013

Mazare Rapita Grau Porumb

12
13
 Exploatatia agricola SC TUDOR SRL

BALANTA NECESARULUI DE
INGRASAMINTE Tabel nr 3.3./1

Fisa de calculatie nr.

Nr. Cultura Sola - Suprafata Perioada TIPUL INGRASAMINTELOR

P2O5 (oxid K2O (OXID DE
crt. (soiul) de fertilizat (ha) N(azot) de fosfor) POTASIU)
Kg/Ha to Kg/Ha to Kg/Ha to
0 a b c 1 2 3 4 5 6
a.Pentru culturi productie terminata
1 Grau Sola 1 -80 (ha) 1 an 95 7,6 70 5,6 - -
2 Porumb Sola 2-80(ha) 1 an 90 7,2 55 4,4 - -
3 Rapita Sola 4-40(ha) 1 an 65 2,6 70 2,8 70 2,8
4 Mazare Sola 3-50(ha) 1 an - - 45 2,25 50 2,5

TOTAL PRODUCTIE TERMINATA

b. Pentru culturi productie
neterminata
Grau Sola 1-80 ha 95 7,6 70 5,6 - -
Porumb Sola 2-60 ha 90 7,2 55 4,4 - -
Mazare Sola3-10 ha 62 2,6 70 2,8 70 2,8
Rapita Sola 4-50 ha - - 45 2,25 50 2,5

TOTAL PROD. NETERMINATA

TOTAL (a+b)

14
 Exploatatia agricola SC TUDOR SRL

BALANTA NECESARULUI DE ERBICIDE Tabel nr 3.3./2

Fisa de calculatie nr.
Nr. Cultura Sola - Suprafata Denumire TIPUL ERBICIDELOR
crt. (soiul) de fertilizat (ha)
l,
L,kg/ha l, Kg l,Kg/Ha l, Kg l,Kg/Ha Kg l,Kg/Ha l, Kg
0 a b c 1 2 3 4 5 6 7 8
a.Pentru culturi productie terminata

Sumidan 0,45 l 0,45 l 0,45 l

Buctril M20 1 l 1 l 1 l

Topsin 0,8 l 0,8 l

Fastac CE
1 Grau Sola 1/80 ha 0,15 l 0,15 l 0,15 l
Diizocab 80CE 8 kg 8 kg
2 Porumb Sola 2/80 ha Furadan 335 0,7 l 0,7 l
Nitragin 4 fl 4 fl
Dicotex 2,5 l 2,5 l
3 Mazare Sola 3/40ha Fastac 10 CE 0,15 L 0,15 l
Triflurom 48CE 2 l 2 l
Sumilex 50WP 0,012 kg 0,012 kg
4 Rapita Sola 4/50 ha Fastac 10 CE 0,075 l 0,075 l
TOTAL PRODUCTIE TERMINATA
b. Pentru culturi productie neterminata
1 Grau Sola 1-80 ha
2 Porumb Sola 2-60 ha
3 Mazare Sola3-10 ha
4 Rapita Sola 4-50 ha

TOTAL PROD. NETERMINATA

TOTAL (a+b)

15
 Exploatatia agricola SC TUDOR SRL

BALANTA NECESARULUI DE PRODUSE FITOSANITARE Tabel nr 3.3./3

Fisa de calculatie nr.

TIPUL PRODUSELOR
Nr. Cultura Sola - Suprafata Perioada FITOSANITARE
crt. (soiul) de fertilizat (ha)
l,
l,Kg/Ha l, Kg l,Kg/Ha l, Kg l,Kg/Ha Kg l,Kg/Ha l, Kg
0 a b c 1 2 3 4 5 6 7 8
a.Pentru culturi productie terminata

TOTAL PRODUCTIE TERMINATA

b. Pentru culturi productie neterminata

TOTAL PROD. NETERMINATA

TOTAL (a+b)

16
 Exploatatia agricola SC TUDOR SRL

BALANTA ALTE MATERIALE Tabel nr 3.3./4

Fisa de calculatie nr.

Nr. Cultura Sola - Suprafata Perioada ALTE MATERIALE

l,
crt. tratamentul de fertilizat (ha) l,Kg/Ha l, Kg l,Kg/Ha l, Kg l,Kg/Ha Kg l,Kg/Ha l, Kg
0 a b c 1 2 3 4 5 6 7 8
a.Pentru culturi productie terminata

TOTAL PRODUCTIE TERMINATA

b. Pentru culturi productie neterminata

TOTAL PROD. NETERMINATA

TOTAL (a+b)

17
Exploatatia agricola SC TUDOR SRL

Calculul necesarului de ZN mecanizat pe luni si culturi Tabel nr 3.4

Total
Nr. Luna ZN din care ZN manual pe culturi comune
din care
crt. expl Grau Rapita Mazare Porumb Total TESA
0 a 1 2 3 4 5 6 7
1 I 17 4 4 5 4 17 17
2 II 21 5 5 5 6 21 21
3 III 22 5 6 6 5 22 22
4 IV 25 6 7 6 6 25 25
5 V 31 8 8 8 7 31 31
6 VI 30 7 7 8 8 30 30
7 VII 31 8 8 7 8 31 31
8 VIII 31 8 8 7 8 31 31
9 IX 30 7 7 8 8 30 30
10 X 31 7 8 8 8 31 31
11 XI 30 8 8 7 7 30 30
12 XII 24 6 6 6 6 24 24
13 Total 323 79 82 81 81 323 323

Exploatatia agricola SC TUDOR SRL

Calculul necesarului de ZN manual pe luni si culturi Tabel nr 3.5

Nr. Luna Total ZN din care ZN mecanizat pe culturi comune

Rapita din care
crt. expl Grau Mazare Porumb Total TESA
0 a 1 2 3 4 5 6 7
1 I - - - - - - -
2 II - - - - - - -
3 III 22 6 6 5 5 22 22
4 IV 25 7 7 6 5 25 25
5 V 31 8 7 8 8 31 31
6 VI 30 7 8 7 8 30 30
7 VII 31 8 7 8 8 31 31
8 VIII 31 8 8 8 7 31 31
9 IX 30 7 8 7 8 30 30
10 X 31 8 8 8 7 31 31
11 XI - - - - - - -
12 XII - - - - - - -
13 Total 231 59 59 57 56 323 323

18
Grafic nr. 3.6 - Calculul necesarului de lucratori ZNM1

50 - Z.N. lucratori permanenti

Nr. lucratori Z.N.

50 - Z.N. lucratori sezonieri

x x x x x x x x
x x
x x

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Z.N. manual

Necesar lucratori 100 50 50 100 100 100 100 100 100 100 100 50 50

din care sezonieri 50 50 50 50 50 50 50 50 50

Zile lucratoare 17 21 22 25 31 30 31 31 30 31 30 24
posibile pe luni 14 14 18 24 24 24 24 24 24 18 14 14

19
Grafic nr. 3.6. - Calculul necesarului de tractoare pentru formatia de
mecanizare a agriculturii ZNM2

- Z.N. schimburi
prelungite
Z.N.-
Nr. tractoare tractor - Z.N. schimbul II

5 - tractoare imprumutate

x x x x x x x
x x x x x

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Z.N. tractor

Necesar tractoare 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10
din care sezonieri 5 5 5 5 5 5 5 5

Zile lucratoare 17 21 22 25 31 30 31 31 30 31 30 24
posibile pe luni 14 14 18 24 24 24 24 24 24 18 14 14

20
 3.7. Evaluarea preturilor si tarifelor ce vor fi utilizate in Planul
exploatatiei Tabel 4.1/1
2012
Nr Produse si UM Pret de achizitie Consum Obs
crt materiale pe ha limite
1 Fosfor Kg sa 1,3 240
2 Azot Kg sa 1,3 215
3 Sfoara Kg 12,6 7,64
4 Sumidan l 71 0,45
5 Grau sta kg 0,8 270
7 Buctril l 13,9 1
8 Topsin l 0,8 40
9 Fastac l 0,15 63
10 Diizocab kg 14,18 8
11 Furadan l 25 0,7
12 Porumb sta Kg 1,3 90
13 Potasiu Kg 0,9 120
14 Nitragiu fl 6,3 4
15 Mazare sta Kg 2 250
16 Dicotex l 11,5 2,5
17 Fastac l 63 0,15
18 Trifluran l 18,62 2
19 Sumilex kg 113,9 0,012
20 Rapita sta kg 2,1 12
21 Fastac l 63 0,075

21
 Tabel nr 3.8
PLAN DE CULTURA
Nr. Cultura Productii Cheltuieli Venituri Profit
Prod pret
crt. ha prod med Tot ch tot cost prod livrare Venit tot Pierdere
Kg/ha tone lei lei/t lei/t lei lei
0 1 2 3 4 8 7 5 6 9
1 Grau 30 4000 120 1055,42 31662,6 600 72000 40337,4
2 Porumb 40 5000 200 1144,5 57780 700 140000 82220
3 Rapita 15 3000 45 819,92 12298,8 1200 54000 41701,2
4 Mazare 15 2000 30 1193,7 17905,5 1500 22500 4594,5

Total 100 14000 395 4212,54 119646,9 4000 288500 168853,1

22
 Capitolul 4 MEMORIU JUSTIFICATIV - AGRICULTURA RAMURĂ A PRODUCŢIEI MATERIALE

Agricultura reprezinta în ansamblul economiei nationale una din ramurile de mare importanta, menita sa contribuie
într-o masura covârsitoare la relansarea cresterii economice a tarii noastre. Este necesar sa se petreaca transformari
fundamentale în structura agrara, în baza tehnico-materiala, în organizarea exploatatiilor agricole, care sa asigure
practicarea unei agriculturi moderne si înscrierea ei în strategia generala de trecere a întregii economii românesti la
economia de piata.

Agricultura se bucura astazi de o deosebita atentie în toate tarile lumii, indiferent de nivelul de dezvoltare
economica. În lumea contemporana tarile cele mai dezvoltate din punct de vedere economic sunt si cele mai mari
producatoare si exportatoare de produse agricole.

Ca ramura de baza a economiei noastre nationale agricultura se afirma ca un domeniu de activitatea deosebit de
complex si complicat.

Complexitatea agriculturii, ca ramura a productiei materiale, a economiei nationale, este determinata de rolul
agriculturii în dezvoltarea economica si de particularitatile ei tehnice, economice si sociale, care imprima legitatilor
economice generale o manifestare specifica în agricultura.

4.1. Agricultura ca ramura biologica a productiei materiale;

Particularitatile agriculturii

Un fenomen caracteristic pentru toate tarile îl constituie, în economia contemporana, cresterea rolului agriculturii,
cu toate ca ponderea contributiei agriculturii la formarea produsului intern brut scade, iar numarul populatiei active din
agricultura se reduce. Acest fenomen devine explicabil de îndata ce locul agriculturii în angrenajul economiei generale
este abordat nu numai dupa anumite ponderi în structura unor indicatori macroeconomici, ci si printr-o analiza de
ansamblu a functiilor agriculturii în cresterea economica generala.

Agricultura constituie o ramura care se bazeaza pe resurse în continua autoreînnoire, spre deosebire de alte
ramuri care utilizeaza resurse naturale (petrol, carbune, minereuri etc.), ce se epuizeaza pe masura exploatarii.

23
 Productia agricola în ansamblul ei apare ca o rezultanta a unor procese complexe de transformare a unei
multitudini de substante si forme de energie (solara, chimica, biochimica, fosila etc.) prin intermediul organismului viu al
plantelor si animalelor, sub impactul factorilor naturali, ai resurselor materiale si financiare, a muncii, în bunuri materiale
specifice.

Caracterul de ramura biologica a agriculturii face ca dezvoltarea plantelor si animalelor în medii de productie
naturale sau artificializate sa constituie o problema mult mai complexa decât în orice alta ramura a productiei materiale.
Dirijarea procesului de productie agricola constituie o activitate deosebit de complicata, diferentiata în raport cu zona de
productie unde se materializeaza procesul agricol.

4.2. Sistemul de productie agricola

Sistemul de productie agricola poate fi considerat ca un ansamblu de activitati productive în domeniul culturii
plantelor si cresterii animalelor, sustinut de resurse naturale în cadrul carora pamântul are un rol dominant, precum si de
resurse materiale, umane si financiare, având drept scop obtinerea de produse agroalimentare si pentru diferite
industrializari, la un nivel determinat de eficienta economica.

Transformarea energiei cinetice solare în energie potentiala este apanajul exclusiv al organismelor vii ale plantelor
verzi. Ca atare participarea organismelor vii ale plantelor verzi constituie prima trasatura de baza a agriculturii privita ca
ramura a productiei materiale. Se poate afirma ca procesele de productie din agricultura încep si se sfârsesc acolo unde
încep si se sfârsesc procesele biologice, determinate de prezenta organismelor vii.

Procese de creare a substantei organice au loc si în conditii naturale, dar nu se poate vorbi înca de agricultura.
Numai din momentul când activitatea organismelor vii se desfasoara sub actiunea dirijata a omului, transformând
produsele acestora din daruri ale naturii în produse ale muncii omenesti se poate vorbi despre agricultura. Prin urmare
desfasurarea activitatii organismelor vii sub controlul omului constituie a doua trasatura de baza a agriculturii ca ramura
a productiei materiale.

În literatura de specialitate s-a conturat definitia potrivit careia agricultura este acea ramura a productiei materiale
în care, cu ajutorul organismelor vii ale plantelor verzi si sub actiunea diriguitoare a omului are lor transformarea energiei
cinetice a soarelui în energie potentiala, sub singura forma accesibila organismului omenesc - substanta organica.

24
 Importanta deosebita a agriculturii în comparatie cu celelalte ramuri ale economiei nationale deriva din
urmatoarele:

- în primul rând este singura ramura de productie capabila sa acumuleze energie cu ajutorul muncii, în timp ce
toate celelalte ramuri consuma energie;

- în al doilea rând, agricultura a constituit ramura primara a productiei materiale din care s-au desprins celelalte
ramuri; însasi aceasta desprindere si existenta de sine statatoare a tuturor celorlalte ramuri este conditionata de
existenta agriculturii ca singura furnizoare de mijloace de subzistenta vitale pentru acea parte a societatii ocupata în
celelalte ramuri ale productiei materiale sau în ramurile neproductive;

- în al treilea rând, actiunea favorabila a factorilor biologici face ca la orice nivel de capitalizare ponderea bunurilor
si serviciilor consumate în agricultura sa fie mai redusa decât în alte ramuri ale economiei nationale; de aceea, la
acelasi produs intern brut, în agricultura se obtine o valoare adaugata bruta mai mare, fapt care duce la cresterea
avutiei nationale;

- în al patrulea rând produsele agroalimentare au o desfacere sigura pe piata mondiala, aflata într-o continua
penurie, favorizând în majoritatea cazurilor cresterea preturilor produselor agricole pe piata mondiala, asigurând pe
aceasta cale o eficienta ridicata a exporturilor de produse agricole.

Agricultura ca si celelalte ramuri ale economiei nationale se dezvolta dupa aceleasi legitati economice, dar cu
forme specifice de manifestare, determinate de existenta unor particularitati tehnice si economice ale acesteia, fapt ce
imprima o complexitate deosebita fenomenelor economice din agricultura în comparatie cu aceleasi fenomene
economice din industrie.

Prima si cea mai importanta particularitate a agriculturii este aceea ca pamântul este principalul element al
capitalului agricol, functionând concomitent atât ca obiect al muncii cât si ca mijloc de munca.

Pamântul privit sub aspectul sau triplu: unealta de productie, obiect al muncii si instrument de tezaurizare, se
caracterizeaza printr-o serie de trasaturi specifice, care îl deosebesc de celelalte mijloace de productie si care au o
însemnata influenta asupra politicilor agrare. Pamântul este o resursa esentiala, fara de care agricultorul nu-si poate
exercita meseria. Pamântul ca obiect de analiza economica este un bun particular nemobil, nereproductibil, heterogen,

25
indivizibil, având multiple caracteristici nedisociabile (forma, suprafata, pozitie), exercitând simultan mai multe functii
diverse (productie, consum, valoare - refugiu, speculatie).

Pamântul participa nu numai la procesul de productie din agricultura, ci si din celelalte ramuri ale economiei
nationale, însa rolul sau economic este total diferit functionând ca loc de asezare, ca baza, ca temelie a spatiului de
functionare. Numai în agricultura pamântul constituie conditia sine qua non pentru însasi existenta agriculturii ca utilitate
sociala, conditie primara a muncii si obiect general al muncii omenesti.

În agricultura alaturi de pamânt la obtinerea bunurilor materiale participa plantele si animalele ca obiecte si
mijloace de munca. Animalele si plantele asa cum se prezinta ele astazi sunt produsele unor transformari care au avut
loc timp de mai multe generatii sub controlul omului si prin intermediul muncii omenesti, reprezentând importante
mijloace de productie în agricultura.

În agricultura, spre deosebire de celelalte ramuri ale economiei nationale, activitatea de productie este direct sau
indirect influentata de conditiile naturale pedoclimatice. Daca în industrie rezultatele obtinute depind nemijlocit de
cantitatea si calitatea muncii lucratorilor, de modul cum este organizata si condusa întreaga activitate economica, în
agricultura, la aceeasi înzestrare tehnica, la acelasi nivel de organizare si conducere a productiei, randamentele la
unitatea de suprafata si pe animal vor fi mai ridicate în conditiile pedoclimatice favorabile si mai scazute în cazul
existentei unor conditii pedoclimatice mai putin favorabile.

Reducerea influentei nefavorabile a factorilor naturali asupra rezultatului de productie din agricultura se poate
realiza prin introducerea progresului tehnic (mecanizare, chimizare, electrificare, îndiguiri, desecari, irigatii).

O consecinta economica a influentei mari pe care o exercita factorii pedoclimatici o constituie zonalitatea
productiei agricole, adica amplasarea teritoriala a diferitelor culturi si specii de animale pe teritoriul tarii acolo unde
acestea întâlnesc cele mai favorabile conditii de dezvoltare si unde productia se poate obtine la cel mai înalt grad de
eficienta.

O alta particularitate a agriculturii consta în neconcordanta dintre timpul de munca si timpul de productie.
Concordanta deplina între timpul de munca si timpul de productie se întâlneste în industrie, în timp ce în agricultura (mai
ales în cultivarea plantelor) timpul de productie nu corespunde cu timpul de munca, fiind mult mai mare decât acesta.

26
 Neconcordanta dintre timpul de munca si timpul de productie în agricultura face ca utilizarea fortei de munca sa
aiba un caracter sezonier, sezonalitate accentuata uneori si de evolutia nefavorabila a conditiilor climatice.

Singurele posibilitati de diminuare a urmarilor negative pe care le are neconcordanta dintre timpul de munca si
timpul de productie asupra utilizarii fortei de munca consta în dezvoltarea structurala armonioasa a agriculturii, pe baza
îmbinarii juste a ramurilor agricole ale caror perioade de munca nu se suprapun precum si în integrarea agriculturii cu
industria accesorie rurala pentru prelucrarea materiilor prime din agricultura, a carei functionare nu se suprapune timpului
de munca solicitat în special de cultivarea plantelor.

Neconcordanta dintre timpul de munca si timpul de productie afecteaza folosirea rationala a capitalului fix din
agricultura. Din cauza acestei neconcordante timpul de folosire a capitalului fix sub forma masinilor si tractoarelor
agricole este adeseori întrerupt pentru o perioada mai mica sau mai mare, functie de natura activitatii desfasurate.
Neutilizarea deplina a capitalului fix mecanic atrage dupa sine o oarecare depreciere a sa dar si o scumpire a produselor
obtinute, care înglobeaza sub forma cotelor de amortizare o parte a valorii mijloacelor mecanice, dar se iau în
considerare nu dupa timpul de functionare, ci dupa timpul calendaristic în care acestea îsi pierd valoarea.

O alta particularitate a agriculturii o constituie faptul ca în sectoarele sale principale - productia vegetala si
productia animala - nu exista o concordanta între momentul si durata de avansare a cheltuielilor de productie si
momentul si perioada de recuperare a acestora.

De exemplu la culturile cerealiere de toamna cheltuielile efectuate pentru însamântare, întretinere, recoltare etc.
se recupereaza numai dupa recoltat, prin valorificarea productiei obtinute. Cheltuielile de productie efectuate timp de
noua luni sunt imobilizate în toata aceasta perioada si nu se recupereaza decât dintr-o data, la sfârsitul perioadei de
productie.

O alta particularitate a agriculturii ca ramura a productiei materiale este si faptul ca alaturi de productia principala
se realizeaza însemnate cantitati de produse secundare, voluminoase si greu transportabile, dar valoroase, utile si
importante pentru eficientizarea productiei agricole în ansamblul ei.

În principalele sectoare de productie din agricultura - productia vegetala si productia animala - procesul economic
de reproductie se împleteste organic cu procesul natural de reproductie.

27
 O astfel de particularitate a productiei agricole este determinata de faptul ca în aceasta ramura la realizarea
bunurilor materiale, a valorilor de întrebuintare participa în calitate de mijloace de productie plantele si animalele -
organisme vii a caror crestere si dezvoltare se desfasoara dupa anumite legi naturale, biologice. În virtutea acestor legi,
care nu pot fi modificate structural de catre om, timpul necesar realizarii productiei ca si ritmul de crestere al animalelor
sunt întotdeauna încadrate în anumite limite de ordin natural. Cu toate acestea agricultura ramane un sector
economic profitabil pentru cel care stie sa produca si in acelasi timp sa comercializeze produsele agricole, care
stie sa administreze eficient si uniform un domeniu agricol, silvicol, etc. Din acest punct de vedere Calarasi-ul
sta destul de bine la categoria asezare, clima, soluri, fiind o zona mai mult decat propice pentru culturile de
cereale, asadar o zona profitabila pentru cei din domeniu. (A nu se uita fosta bursa a cerealelor din perioada
regalista si exporturile facute in acea perioada in Serbia, Germania Nazista, Polonia si Austria, culturi agricole,
majoritatea din cadrul judetului Calarasi ).

28