CUPRINS: CAP. 1 PREZENTARE GENERALA 1.1. Modul de constituire 1.2. Obiectul de activitate si structura organizatorica 1.3.

Capacitatea de productie 1.4. Aprovizionarea cu materiale 1.5. Desfacerea produselor 1.6. Dotarea tehnica a societatii 1.7. Asigurarea cu forta de munca CAP.2 ASPECTE TEORETICE PRIVIND CONTINUTUL SI ANALIZA DIAGNOSTIC 2.1. Conceptul si importanta analizei diagnostic 2.2. Tipologia analizei diagnostic 2.3. Metode si tehnici utilizate in analiza disgnostic CAP.3 ROLUL BILANTULUI IN PROCESUL ANALIZEI DIAGNOSTIC 3.1. Bilantul instrument de cunoastere a patrimoniului si a rezultatelor financiare 3.2. Continutul, structura si functiile bilantului. CAP. 4 ANALIZA ACTIVELOR PATRIMONIALE 4.1. Analiza activelor patrimoniale 4.1.1. Analiza activelor imobilizate 4.1.2. Analiza imobilizarilor corporale 4.1.3. Analiza activelor circulante 4.2. Analiza pasivelor patrimoniale 4.2.1. Analiza capitalurilor proprii 4.2.2. Analiza capitalurilor straine sau datorii 4.3. Analiza cheltuielilor totale 4.3.1. Analiza cheltuielilor de exploatare 4.4. Analiza veniturilor totale 4.4.1. Analiza veniturilor din exploatare 4.5. Analiza rezultatelor financiare CAP. 5 CONCLUZII BIBLIOGRAFIE ANEXE

CAP.I PREZENTARE GENERALA

1.1 MODUL DE CONSTITUIRE
1.1.1 Scurt istoric al firmei SC MARISAB SRL
S.C. MARISAB S.R.L. este persoan juridica romn, organizat ca societate cu rspundere limitat i i desfoar activitatea n conformitate cu legile romne. Forma juridica a societatii este : Societate cu Raspundere Limitata Este forma de societate la care obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social, iar asociatii raspund numai pana la limita capitalului social subscris. Societatea este o societate cu raspudere limiata cu asociat unic, avand sediul social in Judetul Calarasi. S.C. MARISAB S.R.L.este inregistrata la Registrul comertului sub numarul J51/375/2004, cod de identificare fiscala R 16694707, avand un capital social subscris si varsat de ____________ lei. In actul constitutiv este precizata o perioada nedeterminata de functionare si societatea are o cifra de afaceri (CA) in valoare de _______ mii lei si un profit in valoare de __________ mii lei. Obiectul contabilitatii patrimoniului il reprezinta reflectarea in expresie baneasca a bunurilor mobile si imobile, inclusiv solul, bogatiile naturale si alte bunuri cu potential economic, disponibilitatile banesti, titluri de valoare, drepturile si obligatiile persoanelor prevazute la articolul 1, precum miscarile si modificarile intervenite in urma operatiunilor patrimoniale efectuate, cheltuielile, veniturile si resursele obtinute de acestea. Natura aporturilor din cadrul societatii noastre sunt in numerar si in natura ; prestatiile in munca si creantele nu constituie aport iar aportul in natura este de maximum 60%.

S.C MARISAB S.RL. lucreaza in prezent cu societati specializate in colectarea cerealelor din judetul CALARASI si cu orasele alaturate judetului nostru, distribuindu-le produsele agricole.

Adresa: Calarasi, str. Plevna, nr.151 nregistrat la Oficiul Registrului Comerului: J 51/375/2004 Cod Unic de nregistrare: 16694707; atribut fiscal RO Punct de lucru: , Judeul CALARASI Nr. Inmatriculare la Oficiul Registrului Comertului Societatea a fost inmatriculata la Registrul Comertului la 14.10. 2004 ( J51/375/2004) si a fost infiintata in temeiul Legii nr. 31/1990 Cod fiscal si autoritatea fiscala tutelara Cod Unic de Inregistrare fiscala R 16694707, autoritatea fiscala tutelara; Directia Generala Finante Publice Calarasi.

PREZENTAREA SUCCINTA A CONDITIILOR NATURALE

Judetul Calarasi este situat in partea de sud-est a Romaniei si a Cimpiei Romane pe malul sting al Dunarii la granita cu Bulgaria , ocupind 2,13% din suprafata Romaniei.Se invecineaza cu Judetul Ialomita la nord, Judetul Constanta la sud-est ,Giurgiu si Sectorul Agricol Ilfov la vest si nord-vest. Este situat intr-o

zona de cimpie care cuprinde Baraganul ,Cimpia Vlasiei la care se adauga Lunca Dunarii. Relieful este reprezentat de cimpie cu vai inguste numite "mostiste". Clima este temperat continentala ,temperatura medie anuala fiind cuprinsa intre 10,3C la Fundulea si 11,3C la Calarasi .Maximele absolute inregistrate pina in prezent au atins la 10 august1957 , +44C la Valea Argovei si 41,4C la Calarasi (la nivel de tara +44,5C in judetul Braila la aceeasi data.) Minima absoluta a fost inregistrata la Calarasi , de -30,0C la 9 ianuarie 1938 fata de -38,5C valoarea nationala inregistrata la Bod (Judetul Brasov) la 25 ianuarie1942.In conditiile mentionate mai sus precipitatiile inregistreaza valori medii la fel de omogene ca si temperaturile intre 500-540 mm (in anii secetosi acestea scad sub 350mm). Apele sunt de reprezentate de fluviul Dunarea care delimiteaza la sud si sud-est teritoriul judetului. In afara riului Arges si a afluentului sau Dimbovita care strabat vestul judetului celelalte riuri apartin retelei autohtone (Rasa, Barza ,Argova , Belciugatele , Luica ).Lacurile naturale sunt iezerul Calarasi(656 ha) si Lacul Mitreni (lacuri de lunca ). Vegetatia apartine zonei de stepa si lunca , fauna fiind adaptata acestor conditii de mediu .Amintim aici iepurele ,capriorul mistretul ,vulpea , dihorul ,nevastuica iar dintre pasari fazanul, potirnichea,rata, si gisca salbatica, lesita, gainusa de balta.

ISTORIE
Conditiile extraordinare de habitat (apa ,padure,hrana)au facut din teritoriu Judetului Calarasi unul din segmentele cele mai importante ale zonei Dunarii de Jos pentru anumite epoci favorizind popularea acestor teritorii inca din paleoliticul superior-perioada aurignacianului. Astfel in perioada neoliticului dezvoltat si a eneoliticului in aceasta regiune s-au dezvoltat mai multe civilizatii printre cele mai evoluate din lume pentru mileniul V si IV IH .Culturi materiale precum Hamagia ,Boian sau Gumelnita au cunoscut o dezvoltare exceptionala pe aceste meleaguri. Civilizatii preistorice ca Boian , Gumelnita (neo-eneolitic), Cernavoda,Coslogeni (epoca bronzului) poarta toponime calarasene.Urmele tracilor timpurii , in fapt purtatorii culturii Coslogeni au fost descoperite pina pe tarmurile Marii Egee. Primul conducator get de pe aceste meleaguri ,al carui nume istoria l-a retinut este Dromichete.El a realizat o mare uniune tribala ,in cimpia munteana ,pe malurile riului Arges, cu capitala la Helis,nelocalizata inca.In anul 300 i.e.n Dromichete l-a invins pe Lisimach un fost general al lui Alexandru Macedon si apoi in 292 i.e.n pe fiul acestuia Agatocle.Dupa Imperiul Macedonian urmeaza romanii primii care iau contacte cu
4

romanii sunt getii riverani Dunarii. Epoca prefeudala si feudalismul timpuriu poarta amprenta culturii romano-bizantine prin cetatile construite de acestia pe Dunare , dintre care subliniem aici aportul extraordinar al cetatii bizantine Vicina , construita pe insula Pacuiul lui Soare.Capitala a unei regiuni de la nordul Dunarii (tema Paradunavon), Vicina va deveni si un foarte puternic centru politic ,comercial si spiritual in sec. X-XIII, o adevarata placa turnanta a intregii Europe.In secolul al XII Vicina a fost centrul unei formatiuni prestatale dunarene ce ocupa , in linii generale ,si teritoriul actualului judet Calarasi.Primul mitropolit al Tarii Romanesti a fost Iachint de Vicina.Ruinele acestei cetati-metropola se afla la la 10 km sud-est de Calarasi. Primul document de atestare a vietii pe aceste meleaguri dateaza din 23 martie 1482 prin care domnitorul Basarab cel Tinar trece in proprietatea manastirii Spantov satul cu acelas nume. Un alt document scris care s-a pastrat si care poate fi considerat documentul de atestare al actualului municipiu Calarasi este datat la 1 iunie 1951 prin care domnitorul Radu Paisie declina proprietatea setrarului Borcea asupra satului Craceani-actualul cartier Magureni.Lichirestiul localitate care a luat nastere pe locul actualului centru civic al Calarasului, este atestat documentar , pentru prima oara in 1630 de domnitorul Leon Tomsa Voda. Din 1699 devine capitanie de margine a Tarii Romanesti odata cu infiintarea unui steag de Calarasi -stafetari ,de catre domnitorul Constantin Brincoveanu. In harta austriaca din 1971 este pomenit pentru prima oara in lume numele de Calarasi in locul aceluia de Lichiresti. Din aprilie 1833 (cind avea doar 866 locuitori ) pina in aprilie 1952, Calarasul este capitala Judetului Ialomita , fiind ridicat la rangul de oras .Din septembrie 1852, orasul capata numele domnitorului Stirbei ,nume sub care il gasim pina in 1881 trecind apoi la numele actual de Calarasi si odata cu infiintarea Judetului Calarasi devine capitala acestuia.

1.2. Obiectivul de activitate si structura oagnizatorica

Activitatea preponderenta (cod si denumire clasa CAEN): 0111 Cultivarea cerealelor, porumbului si a altor plante n.c.a. Tipul situatiei financiare: MI - Microintreprindere In 2004, D-nul Cristea Nicolae in calitate de asociat unic, a pus bazele Societatii Comerciale "MARISAB S.R.L.", sediul societatii fiind stabilit in com. Modelu, Jud. Calarasi. S.C. MARISAB S.R.L are deschis punct de lucru in comuna MODELU, judetul Calarasi. Capitalul social al societatu este de _______ RON, asociatii avand contributie egala la formarea capitalului social. Obiectivul principal de activitate il reprezinta productia agricola. Societatea comerciala AGRICOM S.R.L. lucreaza 319,69 ha teren arabil pe raza comunei Ciocanesti, judetul Calarasi. Descrierea luctarilor agricole curente si a tehnologlilor aplicate. Societatea comerciala MARISAB S.R.L. are ca principal obiect de acivitate cultivarea terenului arabil , infiintand culturi de grau, porumb, floarea soarelui.

DESCRIEREA LUCRARILOR AGRICOLE TEHNOLOGIILOR APLICATE DE SOCIETATE.

CURENTE

SI

Societatea are ca principal obiect de activitate cultivarea terenului arabil, infiintand culturi de grau, porumb, floarea soarelui. Principalele lucrari agricole sunt : 1. Pregatirea terenului pentru insamantare presupune in principal : efectuarea araturii de toamna sau primavara , discuit+grapat sau pregatit cu combinatorul sau lucrat cu freza sau cu agregate complexe ce executa lucrari pentru pregatirea terenului in vederea semanatului printr-o singura trecere pe teren; efectuarea acestor lucrari trebuie sa tina seama de anumite conditii si anume nivelul productiei stabilite a se realiza, epoca de semanat, natura ingrasamintelor, felul ingrasamintelor pe unitatea de suprafata. 2. Erbicidarea se face in functie de tehnologia fiecarei culturi, de starea terenului, de gradul de imburuienare. Aceasta lucrare se executa in functie de

erbicidul folosit preemergent, inainte de semanat, postemergent, in functie de starea de imburuienare a culturilor pe parcursul vegetatiei. 3. Tratamentul semintelor contra bolilor si daunatorilor : la culturile ce se insamnteaza in primavara (porumb, sfecla etc.) exista un complex de daunatori care prin atacul lor uneori inainte de rasarire pot determina mari pierderi de productie si pot compromite chiar si intreaga cultura. 4. Semanatul culturilor. 5. Lucrarile de intretinere vizeaza in principal : tratamente contra bolilor si daunatorilor, erbicidarea cerealelor paioase, intretinerea culturilor prasitoare prin prasile mecanice sau manuale, irigarea culturilor, etc. 6. Recoltarea culturilor O atentie deosebita a fost acordata de catre societate respectarii perioadei optime de executare a lucrarilor de mai sus precum si cresterea permanenta a gradului de mecanizare care asigura calitatea operatiilor.

STRUCTURA ORGANIZATORICA

1.3. Capacitatea de productie

S.C MARISAB S.R.L urmareste sa aplice tehnologii moderne, cu un grad de eficienta ridicat, ceea ce face necesara dotarea cu tractoare si masini agricole. Pana la dotarea cu masinile necesare se va recurge la inchirierea acestora, ceea ce va duce la ridicarea cheltuielior de productie. Totodata eficienta actuala a fermei poate fi vizibil sporita si printr-o serie de masuri tehnologice avansate prevazute in proiectul de fata. In tabelul 3 se prezinta comparativ o schema generala a tehnologiilor de cultura in conditiile tehnologiei folosite curent in Campia Baraganului si in cele posibile o data cu aplicarea proiectului, insistandu-se asupra avantajelor obtinute in cu proiect(sporuri de productie si calitate,reduceri de costuri,sporuri de venit net,protectia solului si a apei). STRUCTURA DE CULTURA SI PRODUCTIA IN VARIANTA FARA PROIECT
Nr.crt. Cultura 1 2 3 Grau Porumb Floarea Soarelui Total Suprafata (ha) 20 20 10 60 Productie medie kg/ha 3000 3500 2000 Tabel 1 Irigat/neirigat Neirigat Neirigat Neirigat

PLANUL DE CULTURA SI ASOLAMENTUL IN VARIANTA CU PROIECT

Tabelul 2 Denumire culturi Grau Porumb boabe Suprafata An 1 - ha 80.85 79.98 An 2 - ha 79.98 77.01 An 3 - ha 77.01 81.85 An 4 - ha 81.85 80.85 An 5 ha 80.85 79.98

Floarea soarelui Total

81.85 319.69

80.85 319.69

79.98 319.69

77.01 319.69

81.85 319.69

Elementele mai detaliate specifice diferitelor culturi se vor specifica in paragrafele urmatoare.
Veriga tehnologica Asolament Prevedere Fara proiect Rotatie intamplatoare Tabel nr.3 Eficienta sporita datorita aplicarii Cu proiect proiectului Rotatie programata : Spor recolta, reducere premergatoare doze ingrasamant, favorabile spor venit net, (leguminoase) reducere risc poluare Evitarea revenirii unor culturi la intervale scurte Sistem alternativ : Reducere cost, disc greu pentru mentinere calitate paioase, aratura cost pentru alte culturi Disc Disc + grapa Recente -

Lucrari mecanizate Tractoare si utilaje Lucrare de baza a Sistem conventional solului Lucrare de intretinere Disc a ogorului Pregatire pat Disc + grapa germinativ Soiuri / hibrizi Clasice Tratament semanat Specific in functie de cultura Semanat Semanatoare SP/SUP Fertilizare de baza si Sortimente si doze de completare orientative Tratament fitosanitar Sortimente si doze premergator orientative Lucrari intretinere Irigatie Recoltare Conditionare depozitare produs Vanzare produs Prasit mecanic si partial manual Combine existente si Clasic Imediat recoltare dupa

Spor productie si calitate Specific in functie de cultura Semanatoare SP/SUP Comform studiu Reducere cost, agrochimic efectuat crestere productie, periodic spor venit net, mentinere calitate sol Comform Spor productie si advertismente si calitate obserrvatii in camp Prasit mecanic si partial manual Combine existente Comform normelor Spor pret de vanzare de calitate cu utilaj modern In conditii optime de Spor pret de vanzare piata

Tehnologia de cultura pentru graul de toamna Graul de toamna, una din cele doua principale culturi folosite in prezent in Romania, este indicata datorita cererii mari de grau pentru alimentatia populatiei, precum si fortei de munca redusa, ceea cc contribuie de asemenea la obtinerea unei bune eficiente economice. Cultura graului dupa premergatoare bune, timpurii, in special dupa culturi de leguminoase care lasa solul bogat in azot(mazare), precum si dupa orzoaica; dupa grau, in proiect se prevede cultura florii soarelui; Soiuri recomandate: Crina si Dropia; Fertilizare in acord cu studu agrochimice efectuate periodic; in medic, se prevede fertilizarea de baza toamna cu 30 kg/ha ingrasamant complex 23:23:0 si 40 kg/ha superfosfat, completat prin fertilizare complementara la sfarsitul iernii cu 70 kg/ha azotat de amoniu; Lucrare conservativa a solului, respectiv disc greu dupa recoltarea culturii premergatoare, disc usor pentru intretinerea ogorului si grapa rotativa combinata pentru pregatirea patului germinativ; un element executaxea lucrarilor in conditii adecvate de umiditate a solului; Semanatul culturii de grau cu samanta de calitate, cei-tificata, procurata de la institutii specializate; executarea semanatului in prima decada a lunii octombrie, distanta intre randuri 12,5 cm, adancime de semanat 4-5 cm, cantitate de samanta care sa asigure o densitate de 450 plante pe mp; Tratamente fitosanitare obligatorii: tratarea semintelor cu insectofungicidul Sumidan; tratamente fitosanitare in perioada de vegetatie, aplicate diferentiat, pe baza de avertismente transmisc dc institutii specializate si de observatii in camp efectuate de specialistii fermei, in medie cu insecticidul Sumi Alpha, fungicidul Carbendazim si erbicidele 2.4D SDMA, Icedin Super, Assert sau Rival Star; Recoltarea cu combina, efetuata atunci cand boabele de grau au umiditate de 12-15%, de regula la inceputul lunii iulie; dotarea fermei, prin prevederile proiectului de fata, cu o noua combina va avea un efect pozitiv privind incadrarea in perioada optima de recoltare; Balotarea, uscarea partiala pe teren, transportul si comercializarea paielor la ferme zootehnice invecinate; Uscarea si conditionarea boabelor si pastrarea lor in depozite proprii sau in silozuri, urmand a fi oferite spre vanzare atunci cand pretul pe piata este stimulativ. Tehnologia de cultura pentru porumb boabe

10

Alaturi de grau, porumbul este una din principalele culturi de camp din Romania. Productia de porumb se foloseste in hrana animalelor si in industria alimentara. Tulpinile de porumb constituie un nutret valoros pentru taurine si cabaline. Sunt putine restrictii in ceea ce priveste planta premergatoare ; Hibrizu Faur si Paltin sunt recomandati pentru zona Baraganului Sistem de lucrare a solului cu aratura de toamna cat mai devreme la 22-25 cm adancime, discuire toamna tarziu si la iesirea din iarna pregatirea patului germinativ ; Semanatul primavara, dupa ce temperatura solului ajunge la cel putin 8C (in anii normali, mijlocul lunii aprilie), distanta intre randuri 70cm, adancime de semanat 5-6 cm, distanta intre plante pe rand 25-30 cm, densitate de plante 40-50 mii pe mp ; Prasit mecanizat in lunile mai si iunie, tratarea semintelor cu fungicidul Vitavax si insecticidul Carbodan ; tratamente in perioada de vegetatie,cand este necesar, cu insecticidul Victenon si erbicidele Romanex si Icedin Super Recoltare cand umiditatea boabelor scade la cca 30%, la inceputul lunii octombrie, cu uncle diferente de la un hibrid la a1tu1 . Tehnologia de cultura pentru floarea soarelui Cultura de floarea soarelui produce seminte din care se prepara uleiul alimentar. Ea s-a extins apreciabil in ultimii 50-60 de ani, iar in prezent are in continuare in Romania o tendinta deosebita de extindere, fiind mult ceruta pe piata. Exista chiar pericolul extinderii ei, in uncle zone, pe suprafete care sa depaseasca cele posibil de cultivat, avand in vedere specificul culturii care nu permite revenirea pe acelasi teren decat la cel putin 4-5 ani odata. Locul in rotatia culturilor, conform proiectului: dupa grau, si inainte de ponunb, cu revenirea pe acelasi teren odata la 5 ani; Hibrizi prevazuti : Saturn(semitardiv) si Florina(grupa B de precocitate) ; Doze medii de ingrasaminte de 40 kg/ha complex 23:23:0 si 30 kg/ha superfosfat aplicat toamna, completat cu 50kg/ha azotat de amoniu aplicat primavara odata cu pregatirea patului germinat, cu semanatul sau cu prima prasila ; Lucrarile solului in sistem conventional, adancimea araturii de baza, efectuata toamna cat mai devreme, de 20-22 cm; lucrari de pregatire a patului germinativ primavara ; Semanatul primavara, cand temperatura solului atinge 7 C, de regula la inceputul lunii aprilie, in randuri distantatela 70 cm, la adancimea de 4-6 cm, densitatea de semanat fiind de cca 50 plante la ha(cantitate de samanta 5kg/ha); 2 prasile mecanice;

11

 tratarea semintelor cu fungicidul Ostenal MT ; in perioada de vegetatie pe baza de avertizare de la institutii specializate, tratamente cu fungicidele Rovral si Alto Combi ; si cu erbicidele Guardian, Agil si Gesacard ; recoltarea, mecanizata cu utiiaj specific, incepe cand umiditatea semintelor scade la 14-15% de regula in august. Bazele de productie: S.C. MARISAB S.R.L. din comuna Modelu, judetul Calarasi a preluat in arenda primele suprafete care in prezent au ajuns la 60ha.
Terenuri de Fara proiect ha Categoria teren Irigat Neirigat 1. arabil 60,00 2. pasiune 3. fanete 4. culturi furajere perene n. neproductiv Total .. din care arabil 60,00 60,00 Cu proiect ha Irigat Neirigat 60,00

60,00 60,00

Societatea Comerciala MARISAB S.R.L. pentru anul viitor are incheiate contracte de arenda cu proprietarii de teren arabil Modelu judetul Calarasi, pentru o suprafata totala de 60ha.

12

1.4. Aprovizionarea cu materiale

LISTA DE ACHIZITII MATERII PRIME, MATERIALE SEMNIFICATIVE PENTRU UN CICLU DE PRODUCTIE: SERVICII

Furnizorii de materii prime asigura societatii resursele necesare productiei, constituit din seminte,ingrasaminte, fungicide, pesticide, erbicide, combustibili, uleiuri si piese de schimb. Selectia furnizorilor pentru a obtine produse de cea mai buna calitate si la cele mai atractive preturi se face in functie si de reputatia si competenta in domeniu, amplasarea in teritoriu, punctualitatea livrarilor, desfacerea unei game diversificate de produse, respectarea graficului de livrare. In prezent societatea are raporturi contractuale cu furnizori bine cotati de la care se pot obtine si reduceri de pret. Aprovizionarea se face de la dealeri cunoscuti, in concordanta cu necesarul cantitativ si calitativ pe sortimente de produse. Pentru a se elimina eventualele distorsiuni in aprovizionare, societatea de comun acord cu furnizorii, a incheiat contracte ferme cu grafic de livrare. Facturile pentru pricipalii furnizori de materii prime si auxiliare se regasesc in jurnalul de cumparari si in fisele analitice de cont, care va pot fi puse la dispozirie pentru confruntare. Intrucat perimetrul de activitate al societatii este in comuna Modelu, judetul Calarasi si avand acces la mijloacele de transport auto prin drum judetean, putem considera dificultatile in aprovizionarea cu materii prime ca fiind nesemnificative, iar in perimetrul de activitate al societatii este amplasata statia Peco Calarasi, la cca. 10 km de punctul de lucru al societatii. Asadar aprovizionarea cu aceste produse pentru lucrarea terenului cu suprafata de 60 ha se face direct.
Nr. Crt 1. S.C. Fiticom S.RL. S.C. Agroacces S.R.L Loc.Slobozia, jud. Ialomita Fetesti, jud. Ialomita Furnizor Adresa Produs Pesticide Erbicid Fungicide 0,150 0,038 76% 19% Cantitate tone Procent din total

13

S.C. Agroacces S.R.L. Total 2. S.C. S.R.L. Agroacces Total 3. S.C Chirana S.R.L Total

Fetesti, Ialomita

Insecticide

0,010 0,198

5% 100 45% 54% 1% 100%

Fetesti, jud. Ialomita

Ingrasaminte Azotat Complexe Foliare Combustibili

25 30 0,8 55,8

Mun. Calarasi Jud. Ialomita

Motorina si Lubrifianti

35 35

100% 100%

1.5. Desfacerea produselor Principalul client al societatii MARISAB S.RL, pentru produsele agricole obtinute din cultivarea terenului cu suprafata de 60,00 ha, este Societatea Comerciala "Intercereal" S.A. Suc. Movila D.N.3, cu sediul la km 151 Movila , judetul Ialomita, care a dovedit seriozitate si disponibilitate pentru achizitionarea principalelor produse obtinute in culturile de camp (grau, floarea-soarelui, porumb). Aceasta colaborare este reflectata si de volumul relativ mic al sumelor de incasat de la aceasta, existand toate premizele ca productia realizata in anul 2005 sa fie valorificata si incasata in proportie de peste 85% pana la finele lunii martie,acest an. In ceea ce priveste consolidarea reputatiei societatii, toate actiunile intreprinse vor viza stabilirea unor relatii bune cu clientii. In acest sens atentia este indreptata catre livrarea unor produse de calitate, respectarea termenelor de livrare, achitarea la termenele stabilite a datoriilor catre furnizorisi bugete precum si participarea la targuri si expozitii interne de profil. Majoritatea produselor sunt valorificate la intern si direct procesatorilor in regim de en-gros. Relatia directa dintre societate si consumatorul industrial a condus la termene de piata foarte scurte, de ordinul zilelor, si permite negocierea unor preturi mult mai mari, deoarece este eliminata veriga intermediara a depozitarilor.

14

Facturile Clientilor se incaseaza prin ordin de plata cu plata la 3-5 zile in proportie de 80% sau cu plata ordinului de plata la 15 zile bancare. Principalii clienti al societatii:

Nr, Crt. 1.

Client SC Intercereal S.A

Produse Floarea Soarelui Porumb boabe Grau

Perioada derularii contractului 2006 - 2011

Pondere

100%

Masurile de protectia mediului Cresterea productivitatii agricole si dezvoltarea economiei zonelor rurale, in conditiile cerute de conceptul de durabilitate, impune respectarea urmatoarelor principii si cerinte : Resursele naturale se utilizeaza pe baza a doua criterii : economic si ecologic ; Conservarea solului in procesul de exploatare si apararea impotriva degradarii naturale provocate ; Mentinerea unui echilibru intre folosintele agricole si neagricole ; Mentinerea stratului fertil al solului ; Diversificarea culturilor pentru a asigura exploatatiilor agricole stabilitatea economica si sociala ; Folosirea sistemelor de asolament si ingasamintelor naturale in combinatie cu ingrasamintele chimice. Principiile dezvoltarii durabile in plan ecologic, trebuie sa mearga in concordanta cu dezvoltarea in plan economic si social si sa asigure evitarea degradarii mediului. In prezent, majoritatea terenurilor agricole primesc o anumita doza de pesticide si ingrasaminte chimice, in scopul cresterii productivitatii la hectar. Cu cat se urrnareste cresterea productiei pe unitatea de suprafata, prin stimularea solului cu ingrasaminte si a combaterii daunatorilor prin substante chin-lice, cu atat se inregistreaza efecte negative asupra mediului,asupra ecosistemelor naturale. Succesul unei dezvoltari durabile este practicarea unei agriculturi durabile care are ca scop mentinerea calitatii solului si asigurarea unei
15

corelatii optime intre calitatea si cantitatea alimentelor, sanatatea oamenilor si mentinerea calitatii mediului inconjurator. Pe termen lung societatea are drept obiectiv reducerea continutului de ingrasaminte (azot si fosfor) si a altor substante folosite prin mai buna imbinare a unei adminisrrari ecologice a terenurilor din cadrul exploatatiei agricole. Imbunatatirea metodelor agricole va conduce si la scaderea emisiilor de metan din gunoiul de grajd. Pentru prevenirea poluarii din surse reprezentand produse fitosanitare, tehnologiile de cultura din proiect prevad folosirea unui sortiment de astfel de produse adecvat, corelat cu conditule de sol si clima din zona. Astfel, de exemplu, nu sunt folosite produse pe baza de DDT, de altfel interzise de legislatia actuala din tara. Sunt de asemenea recomandate doze de produse fitosanitare care sa asigure eficienta lor in combaterea bolilor, daunatorilor si buruienilor, dar fara a conduce la excese cu rol negativ in protectia factorilor de mediu. Epocile de aplicare a tratamentelor respective au fost recomandate astfel incat sa nu conduca la acumularea pe teren a unor produse poluante. Rotatia culturilor prevazuta in proiect a avut in vedere, pe langa alte criterii, si cele privind folosirea tratamentelor fitosanitare, produsele chin -lice respective fiind recomandate in corelare cu succesiunea culturilor. Totodata recomandarile privind folosirea pesticidelor si erbicidelor au avut in vedere specificul conditiilor locale din zona. Aceasta situatie conduce la mentinerea reziduurilor de produse chimice din stratul superior al solului, cel mai vulnerabil, reduce migrarea acestor reziduuri prin sol spre panza de apa freatica, si totodata poate favoriza scurgerea apei incarcatecu poluanti la suprafata solului, spre cursurile de apa invecinate. Masurile prevazute in cadrul tehnologiilor de cultura, mentionate anterior, reduc semnificativ pericolul unor astfel de procese de poluare. Utilajele alese sunt insotite de certificate de calitate, functionarea lor implicand respectarea normelor PSI 'si protectia muncii. Riscul declansarii deaccidente poate fi diminuat prin controlul calitatii lucrarilor, prin respectarea regulamentelor de exploatare, monitorizarea factorilor adoptarea unor masuri suplimentare. Pentru produsele prevazute in lista de achizitii de materii prime oferta este extrem de diversificata. Deoarece in cererea de finantare nu au fost solicitate precontracte, materiile prime vor fi achizitionate ulterior in baza unor comenzi ferme.

16

1.6. Dotarea tehnica a societatii

Conform situatiei mijloacelor fixe existente in contabilitate la 31.12.2005, supuse amortizarii, acestea au o valoare 29064,15 de RON.

Principalele mijloace fixe care compun patrimonial actual al solicitantului Mijloace de transport aflate in patrimonial societatii in prezent :
Nr. Crt. 1. 2. Denumire mijloc fix Autoturism DACIA PAPUC Autoturism DACIA LOGAN Total Valoare Totala (RON) Data achizitiei Perioada Valoare de amortizata amortizare 5 ani 1.088 Valoare de amortizat 9.685,11

10.773,11 21.07.2005

18.291,04 17.08.2006 5 ani 29.064,15 _

2.170 3258

16121.04 25.806,15 1

Utilajele de care dispune societatea:

Denumire utilaj Valoare a Initiala (RON) 224.886 Amorti zarea cumula ta 0 0 Valoarea ramasa (RON) 224.886 55.538 17 Amortizare Cota de Cota de a anuala intretinere intretinere anuala % anuala (RON) 2% 4.497 2% 1.110

1.Tractor ARES 816 de 156 C.P 2.Plug reversibil 55.538

cu 4 trupite EurOpal 84N100 3.Semanatoare prasitoare ED 602 K Classic 4.Incarcator frontal MX155 5.System Komapktor S 400 brezdare tip laba de gasca 6.Combina Dominator 150Hydro-200140-2005 cu heder paioase 7.Echipament de recoltat porumb si floareasoarelui TOTAL

134.122 35.833 54.105

0 0 0

134.122 35.833 54.105

2% 2% 2%

2.682 716 1.082

294.489

294.489

2%

5.889

71.653

71.653

2%

1.443

870.628

870.628

33.958

17.412

1.7. Asigurarea cu forta de munca

Suprafata totala lucrata in anul 2005 a fost de 60 ha teren arabil neirigat. In ceea cc priveste reflectarea eficientei economice prin prisma productivitatu muncii se constata in raport cu productia realizata in 2005 si numarul mediu de personal angajat permanent (1 persoana) si personalul angajat provizoriu (3 persoane) o productivitate relativ ridicata, care va putea fi majorata ca urmare a achizitionarii unor utilaje performante.

Tabelul 5

Forta de munca de executie Specialitate/ Personal Meserie 1. Director Tehnic Tehnician

18

Nr. 1

2. Mecanic agricol Mecanizator TOTAL, din care: - permanenti

3 4 3

CAP. 2 ASPECTE TEORETICE PRIVIND CONINUTUL I ANALIZA DIAGNOSTIC

2.1 Necesitatea i coninutul analizei economico-financiare. Tipuri de analiz. Prin esena ei, activitatea de conducere, indiferent de nivelul la care se exercit si de domeniul pe care l vizeaz, presupune cunoaterea temeinic a situaiei date. Acest lucru se realizeaz prin intermediul analizei economicofinanciare. Analiza financiara constituie un instrument de investigare, reglare, optimizare i previziune a activitaii desfurate de ctre agenti economici. Ca activitate practic, analiza economico-financiara are un caracter permanent, indiferent dac se efectueaz de ctre un organism din interiorul sau din afara unitaii. Analiza nu constituie un scop in sine, ci un mijloc pentru atingerea unui obiectiv. Realizarea oricrui obiectiv din activitatea unei unitati nu se infptuiete prin analiza acestuia, ci prin aciunea factorului uman care pe baza analizei dirijeaz efortul astfel inct efectele sa fie maxime. n scopul cunoaterii fenomenelor i proceselor, ce au loc n cadrul unitilor, apare necesar analiza care nseamn o metod de cercetare i care ofer soluii pentru fundamentarea corespunztoare a deciziilor. Analiza economico-financiar, ca parte a analizei economice realizeaz n procesul managerial o serie de funcii cum sunt: - evaluarea potenialului tehnico-economic dintr-o unitate; - informarea factorilor de decizie privind situaia economico-financiar la o anumit data comparativ cu standardele, bugetele, niveluri ale concurenei pe diferite piee;

19

- fundamentarea deciziilor pe criterii de eficien att n stadiul nfiinrii agenilor economici,ct si n stadiul funciunii reale a acestora; - d posibilitatea realizrii cerinelor gestiunii eficiente a patrimoniului ct si a legturii cu mediul exterior, respectiv analiza relaiilor cu bncile, cu furnizorii, cu bursa de valori, sistemul de impozitare,etc. Pornind de la acestee funcii i concepnd activitatea agenilor economici ca un sistem de realizare a unor obiective propuse, se poate spune, c analiza activitii economice se ntreptrunde cu fiecare dintre atributele conducerii, astfel nct analiza nu constituie numai un instrument al conducerii interne a societilor, ci i coninutul principal al activitaii de control al organelor ierarhic superioare sau a altor organisme. Analiza economic innd seama de importana si de particularitile proceselor studiate se clasific n raport de mai multe criterii. Astfel, n funcie de momentul n care se desfoar analiza i momentul desfurrii fenomenului ntlnim: - analiza post-factum sau retrospectiv; - analiza curent sau operativ; - analiza prospectiv sau previzional. Analiza post-factum- se ocup cu studierea fenomenelor si proceselor economice ce au avut loc n activitatea agenilor economici. Aceast analiz permite cunoaterea rezultatelor obinute, a modului de ndeplinire a indicatorilor prevzui n bugetele de venituri si cheltuieli, aspecte pozitive i negative intlnite n activitatea agentului economic, rezervele nefolosite si msurile ce se impun n vederea mbuntirii activitii. De asemenea analiza post-factum se caracterizeaz i prin faptul c utilizeaz date, informaii certe despre fenomenele studiate. Concluziile acestei analize sunt folosite de ctre managerii agenilor economici pentru fundamentarea si elaborarea deciziilor ce privesc activitile viitoare. Analiza curent sau operativ, se refer la cercetarea fenomenelor ce se desfsoar n cursul anului pe o perioad limitat de timp, respectiv lun, trimestru, semestru. Aceast analiz pune la dispoziia factorilor de decizie informaii utile privind activitatea curent cu efecte deosebite asupra rezultatelor finale ale activitaii agentului economic. Analiza prospectiv sau previzional, presupune determinarea evoluiei viitoare a activitii agenilor economici, respectiv fundamentarea deciziilor strategice de dezvoltare a agenilor economici. n cadrul acestei analize se elaboreaz mai multe variante de evoluie a fenomenelor economice, n vederea alegerii soluiei optime. n procesul managerial al agenilor economici este necesar mbinarea celor trei forme de analiz economic, ntruct acest fapt permite cunoaterea complex a fenomenelor i proceselor economice n timp i n spaiu, asigur legtura dintre activitatea trecut, prezent i viitoare.

20

 Dupa sfera de cuprindere distingem: - analiza partial, care se ocup cu studierea anumitor aspecte (analiza produciei, analiza cifrei de afaceri, analiza rentabilitaii); - analiz general, care studiaz toate laturile activitaii unui agent economic. Din punct de vedere al urmririi nsuirilor eseniale ale fenomenelor se disting doua tipuri de analiz: Analiza calitativa urmrete esena fenomenului, nsuirile sale definitorii, factorii care l determin. n procesul de analiz se trece de la o esen mai puin profund ctre alta mai profund. Abordarea sistemic a fenomenelor, cercetarea lor cibernetic, constituie ci de realizare a analizei calitative. Rolul analizei calitative l constituie elaborarea de modele n care sunt prinse elementele eseniale ale fenomenului, n acest fel se poate elucida mecanismul formrii rezultatului final. Analiza cantitativ presupune cercetarea fenomenului prin determinri cantitative exprimate prin suprafa, greutate, volum, numr, etc. n analiza cantitativ i gsesc aplicatibilitate metodele matematice, cu rol important n cuantificarea fenomenelor economice i a stabilirii influenei diferiilor factori. Domeniul de aplicare a metodelor matematice este creat de analiza calitativ, ceea ce nseamn, c aceasta trebuie s devanseze analiza cantitativ. n acelai timp, analiza cantitativ constituie un mijloc important de elucidare a unor aspecte calitative n desfurarea fenomenelor economice. Dupa nivelul la care se desfoar analiza, intlnim: - analiza microeconomic, studiaz activitatea compartimentelor unitii si rezultatele obinute, relev factori care determin orientarea n investirea capitalului i folosirea resurselor, toate acestea n vederea asigurrii eficienei economice. - analiza macroeconomic studiaz fenomenele la niveluri agregate : ramur, economia naional, economie mondial. Ca urmare ea opereaz cu mrimi globale cum sunt: produs intern brut, produs intern net, etc. Dup modul de urmrire n timp a fenomenelor se distinge: analiz static i analiz dinamic. - Analiza static, studiaz fenomenele la un moment dat i arat relaiile dintre elementele i factorii care determin aceast stare. - analiza dinamic, cerceteaz fenomenele in evoluia lor, rednd strile acestora n momente diferite i factorii care au condiionat aceste stri.

21

 Dupa orizontul de timp la care se desfoar ntlnim: analiza pe termen scurt i analiza pe termen lung. - analiza pe termen scurt se refer la fraciunea de timp care poate fi zile, sptmni, decade, luni, trimestre, semestru, an. Acest tip de analiz servete managerilor pentru conducerea operativ. Opereaz de obicei cu modele de tip determinist n sensul c opereaz cu date certe privind fenomenele (varianta de execuie). - analiza pe termen lung, opereaz cu date care depaesc termenul de un an. Aceast analiz opereaz cu modele de tip stochastic, n care intervalul de timp analizat este de 3 5 ani. n raport de delimitarea obiectivului analizat se pot ntlni: analiza pe ramuri; analiza pe uniti organizatorice (secii, sectoare, combinate, holdinguri, etc); analiza pe probleme (cifra de afaceri, rentabilitatea, productivitatea muncii). Tipul de analiz care s-a impus n ultimele decenii pe plan internaional att n teoria economic ct i n practic l constituie analiza diagnostic. Termenul diagnostic este preluat din teoria i practica medicala i se definete astfel; ca rezultatul unei examinri mai mult sau mai puin detaliate a unui pacient, identificarea unei maladii, precum i prescrierea unui tratament. Folosind analogia ntre procesele biologice i cele economice, analiza diagnostic a agenilor economici, presupune procesul de identificare a unor disfuncionalitai ale activitii agenilor economici pe baza simptomelor declarate sau observate direct de ctre specialti, elaborarea unor programe de aciune prin a cror aplicare s se asigure redresarea sau ameliorarea performanelor economicofinanciare. Efectuarea analizei diagnostic poate fi motivat de ctre agenii economici nu numai in situaia n care acetia prezint dificulti ci i atunci cnd doresc mbuntirea activitii lor. Analiza diagnostic constituie parte important a managementului strategic. Dupa opinia cunoscutului specialist n domeniul managementului, Peter Druker, un conductor eficient consacra 50% din timpul su problemelor de diagnosticare a activitaii. 2.2. Coninutul unui proiect de analiz Indiferent de felul analizei, de sfera de cuprindere, de nivelul ierarhic la care se situeaz, analiza economic trebuie s satisfac urmtoarele cerine: - s fie complex, respectiv s cuprind toate laturile i implicaiile fenomenului studiat; - s fie oportuna, adic s fie efctuat periodic i la timpul potrivit;
22

- s contribuie la reliefarea neajunsurilor existente i s stabileasc msurile ce se impun pentru mobilizarea rezervelor interne n vederea mbuntirii activitii unitailor economice. Rezervele interne reprezint posibilitile de cretere i dezvolatare a produciei, de sporirea eficienei cheltuielilor, de folosire judicioasa a resurselor materiale, umane i financiare. Aceste rezerve pot viza fora de munc, mijloacele de producie i obiectele muncii. Cele ce vizeaz fora de munc privesc asigurarea unitaii cu personalul necesar numeric i calitativ, folosirea complet a timpului de munc, creterea disciplinei la locul de munc, etc. Rezervele interne ce vizeaz mijloacele de producie, au n vedere utilizarea intensiv a pmntului, asigurarea unitii cu mijloacele fixe necesare, competitive i utilizarea lor la ntreaga capacitate. Rezervele referitoare la obiectele muncii privesc asigurarea proceselor de producie cu materii prime, materiale din producia proprie sau din afar, ct i utilizarea eficient a lor, etc. efectuarea analizei activitii economice urmeaz sensul invers producerii fenomenelor. Principalele etape pe care le parcurge analiza activitaii economice sunt: 1. ntocmirea planului de analiz; 2. culegerea materialului informaional necesar; 3. verificarea datelor culese; 4. ordonarea datelor i efectuarea calculaiilor de analiz; 5. interpretarea rezultatelor i formularea concluziilor. 1. ntocmirea planului de analiz se face cu scopul inventarierii tuturor problemelor ce trebuie s le aib n vedere analiza, stabilirea termenelor de efectuare, realizarea acesteia n timp util. Precizarea clara a problemei analizate determin corectitudinea alegerii materialului necesar. Pentru fiecare aspect analizat se urmresc obiectivele urmrite, sistemul de indicatori utilizai, metoda de lucru, tehnica de lucru, sursele informaionale utilizate, etc. La ntocmirea planului de analiz, mai ales n cazul unor analize mai ample, trebuie s se in seama de particularitile unitaii studiate, respectiv de condiiile naturale i economice, de particularitile procesului de producie, etc. 2. Culegerea materialului informaional necesar. Informaiile necesare analizei se difereniaz ca volum i coninut n funcie de tipul de analiz, de nivelul ierarhic la care se efectueaz (subunitate organizatoric, societate) i de felul problemei studiate. Aceste informaii n raport de obiectivul propus a fi analizat se culeg din evidena operativ, contabilitate, procese verbale ale organelor de control, informaii privind conjunctura pieei interne i externe, progresul tehnic n ramura respectiv, etc. 3. Verificarea datelor culese. Indiferent de sursele, modalitile de nregistrare, prelucrare i stocare, este necesar verificarea datelor culese pentru a avea garania c ele reflect realitatea. Aceast operie, se face n cele mai multe cazuri, paralel cu culegerea materialului informaional necesar.

23

4. Ordonarea datelor i efectuarea calculaiilor de analiz. Ordonarea datelor se face de obicei n tabele. Tebelele sunt mijloace de redare ordonat a informaiei culese, menite s faciliteze citirea, compararea, efectuarea calculaiei de analiz i interpretarea fenomenului. Pentru a uura analiza, datele se pot exprima i sub form de grafice. Graficele au calitatea de a prezenta sintetic i sugestiv trasturile eseniale ale fenomenului, dnd o imagine de ansamblu asupra proceselor analizate. Informaia culeas se prezint n principal sub forma unor indicatori economici exprimai numeric provenii ca atare din sursele utilizate sau determinai n procesul culegerii sau prelucrrii datelor. Indicatorii economici reprezinta expresia numeric a laturii cantitative a fenomenelor economice n strns legtura cu coninutul material al acestora n condiii concrete de timp i de loc. indicatorii pot fi concretizai prin: mrimi absolute, mrimi relative i medii, indici i diferii coeficieni n funcie de fenomenul la care se refer sau latura pe care o semnific. Mrimile absolute, constituie expresia numeric, concret a fenomenului studiat. Acestea sunt redate n uniti de msur specifice fenomenului sau procesului, respectiv: hectare, capete, kilograme, tone, hectolitri, buci, uniti convecionale (ha.a.n.-hectare artur normala; U.N. uniti nutritive; U.V.M. unitate vit mare; Z.O. zile om) sau valoric n lei. Importana mrimilor absolute const n faptul c ele stau la baza determinrii ca o serie de mrimi derivate cum sunt mrimile relative, mrimile medii, coeficienii, idicii, etc. Mrimile relative servesc pentru compararea diferitelor fenomene ntre ele sau a diferitelor laturi ale aceluiai fenomen. Prin raportarea a dou mrimi diferite se exprim intensitatea fenomenului, n timp ce prin raportarea a dou mrimi de acelai fel se exprim structura acestuia, dinamica, nivelul realizrii fenomenului n comparaie cu nivelul programat. Mrimile relative ale intensitii arata ct revine dintr-o mrime, pe o unitate a celeilalte mrimi. Exemple: valoarea mijloacelor fixe la 100 ha teren arabil; profitul brut sau net la 1000 lei mijloace fixe, etc. Mrimile relative ce caracterizeaz structura fenomenelor se exprim n procente i arat ponderea sau greutatea specific a unor componente n totalul acesteia, cum sunt: structura suprafeelor, structura mijloacelor fixe, etc. Coeficienii, constituie o form de exprimare a raporturilor dintre dou mrimi, redate printr-un numar intreg sau fracie. Exemple: coeficientul de renoire a mijloacelor fixe, coeficentul de uzur, etc. Indicii reprezint o categorie distinct a mrimilor relative, care caracterizeaz variaia indicatorilor economici n timp i poart numele de indici dinamici, sau variaia indicatorilor n spaiu, numii indici teritoriali. Efectuarea calculaiilor de analiz presupune atingerea nemijlocit a obiectivelor analizei. n aceast etap prin utilizarea unor metode specifice are loc determinarea elementelor, factorilor i a cauzelor fenomenulu studiat. Astfel, se stabilesc factorii n mod succesiv, trecnd de la cei cu aciune direct la cei cu aciune indirect ajungnd pna la stabilirea cauzelor primare. Tot n aceast etap are loc stabilirea corelaiilor dintre fiecare factor i fenomenul analizat, ct i a

24

corelaiei dintre diferii factori. Pentru aceasta se utilizeaz o serie de metode specifice analizei economice. 5. Interpretarea rezultatelor i formularea concluziilor. Interpretarea rezultatelor este o munc complex n care se recurge la cunotine din diverse domenii, din diferite discipline economice, organizatorice i tehnice. Formularea concluziilor i a propunerilor trebuie s fie clar, s nu conin contradicii, s cuprind rspunsurile la n analiz. n cadrul concluziilor se fac aprecieri asupra fenomenului economic studiat pe ansamblu i pe diferitele elemente componente, indicnd aspectele pozitive i negative, la efectele economice generate de modificarea fenomenului, la cauzele care au determinat aceste modificri i la rezervele interne neutilizate. Stilul raportului de analiz trebuie s fie corect, simplu i clar. Se poate spune c, analiza financiar constituie un instrument tiinific de investigare, diagnoz, reglare, optimzare i previzionare a activitii economice a tuturor agenilor economici. Ea poate fi folosit la toate nivelurile organizatorice pentru realizarea obiectivelor stabilite n condiii de performan economic ridicat. Dat fiind complexitatea activitii de analiz economic financiar i semnificaia ei, n cadrul managementului agenilor economici, pot fi distinse mai multe posibiliti de organizare i realizare a acesteia. Astfel, activitatea de analiz se realizeaz la nivelul fiecrui compartiment funcional, tehnic, sau economic, unde pe lng nregistrarea fenomenelor trebuie s se vin i cu msuri de soluionare a anumitor aspecte cu efecte benefice asupra activitii agentului economic. La nivelul agentului economic, analiza se efectueaz prin intermediul compartimentului financiar contabil. La acest nivel, analiza se execut pe baz de bilan i aceasta se prezint, de regul, n cadrul consiliului de administraie sau n adunarea generala a acionarilor. Aceast analiz are un caracter de raportare a activitii n vederea descrcrii gestiunii managerilor. Tot la nivelul agenilor economici se mai pot realza analize cu caracter temporar, n funcie de anumite scopuri i anume: studierea concurenei la anumite bunuri, n vederea stabilirii strategiei; extinderea sau reducerea activitii; ncheierea unor contracte de asociere sau cooperare pentru obinerea unor produse; studii de fezabilitate, etc. De asemenea analiza economic n cadrul unitilor poate fi efectuat i de ctre persoane din afara lor, respectiv organele fiscale ale statului care stabilesc modul cum s-a stabilit baza de impozitare i cum se respect legislaia n vigoare; unitile bancare n special cu ocazia solicitrii unor credite i urmrirea rambursrii acestora; firme specializate de consulting la solicitarea agenilor economici (studii de fezabilitate, angajarea unor afaceri cu ali parteneri, etc).

2.3 Metode i procedee folosite n analiza economico-financiar

25

Metodele i procedeele folosite de analiza au la baza legile generale ale dezvoltrii din natura si societate prin care fenomenele i rezultatele economice sunt cercetate n evoluia i interdependena lor, n vederea accenturii laturilor calitative si a nlturrii factorilor i cauzelor care frneaza dezvoltarea lor. n desfurarea procesului de analiz a fenomenelor economice se pot utiliza o serie de metode si procedee cum sunt: Metoda compara iei, reprezint forma cea mai obisnuit de materializare aplicat n examinarea fenomenelor economice. Acest lucru provine din faptul c orice rezultat se examineaz i se apreciaz, n primul rnd, nu ca o mrime in sine, ci n raport cu un criteriu, cu o baz de comparaie. Cu ajutorul comparaiei se poate constata nivelul fenomenelor, proporiile i ritmul lor de dezvoltare. Compararea situaiei efective cu diferii factori de referint, ofer posibilitatea aprecierii ca satisfactoare sau nesatisfctoare a fenomenului studiat. O important deosebit n realizarea acestei metode, o are asigurarea comparabilitaii datelor. Comparabilitatea presupune exprimarea unitar a rezultatelor, respectiv asigurarea contomogen a indicatorilor si a formei de exprimare a acestora. In raport de baza de comparatie la care se raporteaza fenomenul examinat, se pot distinge mai mu te feluri de comparatie: 1. Comparatia in timp, permite analizarea fenomenelor pe perioade mai scurte sau mai lungi. Cea mai utilizata forma de comparatie in timp o constituie compararea datelor efective cu cele stabilite prin bugetul de venituri si cheltuieli. Fiecare indicator din bugetul de venituri si cheltuieli constituie un obiectiv al societatii, iar evidentierea nivelului de indeplinire reprezinta o modalitate de control si apreciere asupra activitatii acesteia. Aceasta comparatie furnizeaza elemente pentru urmarirea ritmicitatii evolutiei fenomenelor, pentru elaborarea deciziilor in vederea imbunatatirii activitatii. 2. Comparatia in spatiu, asigura comensurarea rezultatelor obtinute ale fenomenului sau activitatii analizate ale unei societati cu rezultatele altor societati. Avand in vedere marea variabilitate a conditiilor in care isi desfasoara activitatea societatii agricole, este necesar ca baza de comparatie sa fie reprezentata pe de-o parte de unitati cu conditii naturale si economice asemanatoare, iar pe de alta parte datele sa se refere la aceeasi perioada de timp. 3. comparatia mixta, presupune examinarea nivelului efectiv al fenomenelor, prin raportarea in mod simultan la baze de referinta situate in timp si in spatiu diferit. De exemplu compararea rezultatelor unei exploatatii agricole cu nivelul indeplinirii unor indicatori din anul precedent si simultan cu realizarile din aceeasi perioade a altei exploatatii situate in conditii asemanatoare. Rezultatul comparatiei nivelurilor indicatorilor se materializeaza in: abaterea, variatia relativa, abaterea relativa. Determinarea abaterii absolute (F) se face astfel : F = F1 F0, in care: F0 reprezinta nivelul programat al fenomenului; F1 nivelul realizat al fenomenului. Acest indicator se exprima in unitatea de masura a indicatorului analizat.

26

Variatia relativa (%F) arata de cate ori nivelul relativ al fenomenului a crescut sau a scazut fata de nivelul considerat baza. Exprimarea se face in procente si se determina pe baza relatiei: F1 %F = ------------- x 100 F0

Abaterea relativa (%F) se determina astfel: F F 1 - F0 %F = ------------- x 100, sau %F = ------------- x 100 F0 F0 Acest indicator mai poate fi determinat si dupa relatiile: F1 %F = ------------- x 100 100 , sau %F = % F - 100 F0 Metoda divizarii sau descompunerii fenomenelor , permite aprofundarea studierii fenomenelor, patrunderea in intimitatea proceselor analizate. Necesitatea divizarii provine si de la faptul, ca nivelul global poate prezenta situatii cu totul diferite fata de cele ale elementelor componente. Divizarea sau descompunerea rezultatelor in elemente componente, largeste sfera de aplicare a comparatiei. Utilizarea metodei divizarii in analiza activitatii economice este determinata in mare masura de abordarea sistemica a fenomenelor in general si a activitatii agentilor economici in special. Formele de divizare a fenomenelor economice pot fi: Divizarea pe parti sau elemente componente a fenomenelor prezinta importanta, intrucat pe aceasta baza se pot stabili modificarile absolute procentuale si structurale ale elementelor componente pe de o parte, iar pe de alta parte se determina si contributia fiecarui elemnt la modificarea fenomenelor analizate. Acest procedeu constituie o etapa pregatitoare pentru stabilirea factorilor de influenta si a masurii legaturilor de cauzalitate dintre factori. Divizarea rezultatelor in timp permite cunoasterea formarii acestora in timp. Acest procedeu se bazeaza pe faptul ca activitatea agentilor economici are un caracter dinamic. In vederea stabilirii si aprecierii corecte a factorilor de influenta care actioneaza asupra unui fenomen sau rezultat economic, cat si a legaturilor de donditionare a acesteia este necesara cunoasterea notiunii de factor si a posibilitatii

27

de grupare a acestora. Factorii de influenta sunt definiti drept forte motrice care determina un anumit rezultat. In functie de natura lor, factorii care actioneaza asupra rezultatelor obtinute de catre agentii economici se pot grupa in: - factori tehnici, - factori biologici, - factori organizatorici, - factori sociali politici. Acesti factori actioneaza in stransa interdependenta si determina nivelul si dinamica rezultatelor activitatii ce se desfasoara in aceste societati. Dupa locul pe care il ocupa intr-o relatie cauzala, factorii de influenta se impart in: - factori cantitativi, - factori calitativi, - factori de structura. Factorii cantitativi reflecta, de regula, latura extensiva a fenomenelor analizate si exprima gradul de extindere a factorilor calitativi, fiind considerati purtatorii materiali ai acestora. Factorii de structura exprima ponderea detinuta de elementele componente ale factorilor cantitativi. Factorii calitativi reflecta latura intensiva a fenomenelor economice si sunt de aceeasi natura cu fenomenul analizat. Prin intermediul lor, factorii cantitativi capata finalitatea de marime si sens in cadrul relatiei de conditionare analizate. De exemplu, daca se analizeaza productia totala la cultura grau prin prisma suprafetei si a randamentului la hectar, primul factor este cantitativ, iar cel de al doilea calitativ. Gruparea factorilor de influenta in cantitativi, calitativi si de structura prezinta importanta in analiza, deoarece permit cunoasterea temeinica a procesului de formare a rezultatului final, a contributiei fiecarui factor la obtinerea acelui rezultat. Pentru determinarea factorilor de influenta si a relatiilor de interconditionare un rol important revine metodei abstractiei stiintifice, bazata pe cunoasterea profunda a trasaturilor esentiale ale fenomenului analizat. Deoarece legaturile dintre fenomenele economice sunt foarte variate, pentru exprimarea lor cantitativa este necesara adancirea analizei calitative si precizarea tipului de legaturi dintre efect (variabila dependenta y) si cauza (variabila indepandenta x). In general, legaturile de conditionare dintre fenomenele economice pot fi de doua tipuri: Legaturi de tip functional, intalnite atunci cand pentru fiecare valoare a variabilei independente (x) se obtine o singura valoare a variabilei dependente (y). Aceste legaturi au un caracter determinist si pot fi exprimate matematic astfel: Y = f(x) in care: Y reprezinta variabila dependenta sau fenomenul efect; X variabila independenta sau fenomenul cauzxa. Legaturile de tip functional pot imbraca forma relatiei de produs, raport, suma sau difernta intre fenomenul analizat si factorii de influenta. Asemenea relatii de conditionare se intalnesc in analiza majoritatii fenomenelor economice cum sunt: analiza rentabilitatii, analiza costului de productie etc.
28

O larga aplicabilitate in acest sens o are metoda subsistuirii factorilor. Esenta acestei metode consta in variatia succesiva a fiecarui factor, ceilalti factori ramanand constanti. Acest lucru permite descompunerea modificarii totale a fenomenului analizat pe factori de influenta, motiv pentru care metoda sus mentionata mai poarta numele si de metoda substituirii in lant. In vederea obtinerii unor rezultate corecte sub aspect economic este necesar sa se respecte anumite reguli: - asezarea factorilor de influenta in relatiile cauzale se face in ordinea conditionarii lor economice; - stabilirea influentei fiecarui factor se face in mod succesiv, incepand cu factorii cantitativi, continuand cu cei de structura si apoi cu factorii calitativi; - un factor substituit se mentine astfel pana la sfarsitul procesului de analiza. Legaturi de tip stochastic, se intalnesc atunci cand pentru fiecare valoare a variabilei independente (x) se obtin mai multe valori pentru variabila dependenta (y) situate intr-o zona de probabilitate cu o limita minima si maxima. Aceste legaturi au un caracter aleator si pot fi exprimate prin diverse functii statistico-matematice. In acest sens o larga utilizare o are metoda corelatiei. Aceasta metoda se poate folosi atat in analizele retrospective, cat si in cele cu caracter previzional. In raport de numarul factorilor de influenta corelatia poate fi simpla sau multipla. In acest scop sunt utilizate pe scara larga functiile de productie. Cercetarile operationale constituie o alta metoda utilizata in cadrul relatiilor de tip stochastic. Aceasta metoda reprezinta un ansamblu de metode folosite in adoptarea deciziilor atunci cand intervin mai multi factori de influenta. Se utilizeaza cu precadere in analiza previzionala. Metodele utilizate se pot grupa astfel: - deterministe: programare liniara, teoria deciziei, teoria drumului critic, etc; - probabiliste: teoria firelor de asteptare, lanturile Markov, metoda Pert; - simulative: metoda Monte Carlo, modelul dinamic al simularii. Aceste metode au in vedere maximizarea sau minimizarea unor functii matematice. Metodele sociologice au capatat o larga aplicabilitate in conceptul managerial modern, utilizate mai ales in analiza resurselor umane. Prin tehnicile sociologice se asigura practic colaborarea dintre analisti si manageri. Pentru aceasta se utilizeaza: chestionarul si interviul. Indiferent de amploarea investigarii (la nivelul unei zone sau la nivelul unei societati), chestionarul trebuie sa satisfaca anumite cerinte: sa fie redactat intr-un limbaj simplu, intrebarile sa fie clare, sa fie redate intr-o ordine logica, continutul formularului sa corespunda nevoilor de informatii ale diferitelor tipuri de analiza. Interviul este o discutie deschisa care incearca sa largeasca campul de informatii necesare efecturarii unei analize.

29

In procesul de analiza diagnostic si de reglare a performantelor economico financiare ale agentilor economici se utilizeaza o serie de indicatori. Sistemul de indicatori trebuie sa fie cuprinzator, pentru a permite realizarea scopului urmarit, respectiv evaluarea agentului economic si elaborarea deciziilor. Sistemul de indicatori utilizat in analiza diagnostic poate fi grupat in: I. Indicatori ai potentialului tehnico economic: - indicatori ai capacitatii de productie (*suprafata, productie etc.) in raport de specificul agentului economic; - indicatori ai activelor imobilizate: corporale (terenuri, constructii, instalatii); - Necorporale (cheltuieli de constituire, cercetare n dezvoltare), etc; - Financiare (titluri de participatie); - Indicatori ai activelor circulante (volum, structura, etc); - Indicatori ai potentialului uman (numar, varsta, grad de calificare, etc); - Indicatori ai capacitatii de cercetare (numarul de salariati angajati in cercetare, fond de cercetare, etc). II. Indicatori ai potentialului financiar: - capitalul; - situatia neta a patrimoniului; - lichiditatea generala si partiala; - autonomia financiara. III. Indicatori ai rezultatelor economico financiare: - cifra de afaceri; - profitul din exploatare; - profitul curent; - profitul net. IV. Indicatori ai eficientei utilizarii potentialului tehnico economic: - eficienta activelor imobilizate; - eficienta activelor circulante; - rata rentabilitatii.

30

CAP. 3 ROLUL BILANTULUI IN PROCESUL ANALIZEI DIAGNOSTIC

3.1. patrimoniul agentilor economici elemente patrimoniale Desfasurarea activitatii in cadrul agentilor economici presupune existenta unui patrimonie. Patrimoniul constituie expresia baneasca a bunurilor, drepturilor si obligatiilor ce apartin unei persoane fizice sau juridice. Notiunea de patrimoniu este o notiune complexa, cu o sfera larga de aplicare si cu o serie de semnificatii. Dintre aceste semnificatii mai importante sunt cea economica si cea juridica. In inteles economic, patrimoniul arata dotarea agentilor economici cu valori materiale si banesti, miscarea lor in procesul de productie si utilizarea rezultatului folosirii lor. In sens juridic, patrimoniul reflecta raportul de proprietate asupra valorilor materiale si banesti aflate la dispozitia unitatilor economice. Acest raport de proprietate poate sa apara sub forma de drepturi, in situatia in care titularul de patrimoniu este titular si ca urmare nu trebuie sa acorde un echivalent valoric pentru bunurile aflate in dotarea si folosinta sa. In cazul obligatiilor, titularul de patrimoniu trebuie sa acorde anumite prestatii sau un echivalent valoric pentru o serie de bunuri aflate in folosinta sa. Se poate spune, ca structural notiunea de patrimoniu include atat patrimoniul economic cat si cel juridic, intrucat baza relatiilor juridice o constituie relatiile economice. Marimea si structura unui patrimoniu se determina in raport de felul si volumul productiei pe care agentii economici trebuie sa o obtina. Utilizarea valorilor materiale si banesti in activitatea agentilor economici mai poarta numale de mijloace sau active economice. In functie de rolul pe care il au activele economice in desfasurarea activitatii unitatilor patrimoniale, acestea se impart in active imobilizate si active circulante.

31

Mijloacele (activele) imobilizate sau fixe se caracterizeaza prin faptul ca sunt utilizate o perioada mai indelungata in activitatea agentilor economici. Ca urmare a acestui lucru recuperarea valorii lor se face intr-un interval de timp mai lung, respectiv participa la mai multe cicluri de productie. Activele imobilizate in raport de natura lor se impart in: imobilizari necorporale, imobilizari corporale si imobilizari financiare. Imobilizarile necorporale denumite si imobilizari nemateriale sau intangibile. Aceste imobilizari se numesc astfel intrucat ele nu imbraca fizic forma de bunuri materiale. Din aceasta categorie fac parte: cheltuielile de constituire, cheltuielile de cercetare dezvoltare, fondul comercial, concesiunile, brevetele, licentele, programe informatice create sau achizitionate, etc. Activele imobilizate necorporale sunt supuse amortizarii. Cheltuielile de constituire, denumite si cheltuieli de fondare, cuprind cheltuielile de infiintare si fuzionare a unitatilor patrimoniale. Tot aici se includL cheltuielile cu emisiunea si vanzarea de obligatiuni, cheltuielile de publicitate si cheltuielile cu emiterea si vanzarea de actiuni. Cheltuielile de cercetare dezvoltare cuprin acele consumuri de resurse economice care se fac pentru produse noi, tehnologii noi, etc. si alte investitii referitoare la activitatea desfasurata de catre unitatea respectiva. Fondul comercial reprezinta cheltuieli efectuate pentru mentinerea si dezvoltarea potentialului de activitate al agentlui economic cum sunt: clientela, cheltuieli pentru mentinerea unui sector din piata de desfacere, pastrarea renumelui firmei, etc. fondul comercial mai poate fi definit ca o cheltuiala care ii obliga pe clienti sa vina la firma respectiva. Concesiunile, brevetele, licentele, etc., cuprind cheltuieli pentru achizitionarea dreptului de exploatare al unui bun sau serviciu din situatiile amintite. Imobilizarile corporale numite si imobilizari materiale sau tangibile, apar sub forma de terenuri, constructii, masini, utilaje, animale, plantatii, imobilizari in curs. Constructiile, masinile, utilajele, etc., in conformitate cu reglemntarile in vigoare sunt incluse in categoria mijloacelor fixe. Mijloacele fixe constituie mijloace de munca sau complexul de obiecte ce se utilizeaza ca atare si indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: a) valoarea de intrare mai mare decat cea prevazuta de Hotararea Guvernului; b) durata normala de utilizare mai mare de un an. Aceste imobilizari corporale isi pierd in timp o parte din valoarea lor. Acest aspect de depreciere a imobilizarilor corporale in practica economica apare cu denumirea de uzura fizica si uzura morala. Uzura fizica apare ca urmare a folosirii imobilizarilor corporale in procesul de productie, cat si actiunii asupra lor a factorilor de mediu. Uzura morala apare ca urmare a progresului tehnic. Includerea valorii uzurii imobilizarilor corporale in cheltuieli poarta numele de amortizare. Tot in categoria imobilizarilor corporale se includ si imobilizarile in curs. Imobilizarile in curs denumite si investitii in curs, includ acele bunuri create prin

32

mijloace proprii ale agentilor economici si care nu sunt terminate la finele anului. Din aceasta categorie fac parte: plantatiile tinere, constructiile neterminate, etc. Imobilizarile financiare denumite si investitii financiare, cuprind valori financiare investite de catre o unitate in patrimoniul altor agenti economici cu scopul obtinerii de profit sau alte avantaje economice. Din aceasta categorie fac parte titlurile de participare. Titlurile de participare sau titlurile de valoare sunty investite de catre titularul de patrimoniu in capitalul altor societati. Amortizarea acestora se realizeaza sub forma dividendelor distribuite de societatea emitatoare de asemenea titluri. Tot aici pot fi incluse si alte imobilizari financiare care cuprind depozite pe termen lung sub forma disponibilitatilor in conturi bancare sau la alte institutii financiare. Acestea se pot utiliza pentru efectuarea unor plati importante in perioada urmatoare (rambursarea unui imprumut din emisiunea de obligatiuni). Alaturi de activele imobilizate un rol important in desfasurarea unei activitati in cadrul societatilor il au activele (mijloacele) circulante. Mijloacele (activele) circulante sunt destinate sa asigure continuitatea procesului de productie si circulatie in cadrul unitatilor patrimoniale. Ca urmare a acestui fapt se gasesc intr-o permanenta schimbare si transformare in cadrul circuitului economic. Astfel, in faza de aprovizionare, activele circulante apar sub forma de bani si se transforma in stocuri de materii prime si materiale, in faza de productie aceste stocuri se consuma integral sau partial rezultand produse finite sau stocuri in curs de executie, iar in faza de desfacere sunt vandute produsele finite, operatie care genereaza drepturi de incasat imediat sau drepturi care se realizeaza intr-un interval de mai mare timp.se poate spune ca activele circulante intra si ies din cadrul agentilor economici de mai multe ori sau cel putin o singura data in cursul unui an calendaristic sau exercitiu financiar. In raport de forma concreta pe care o imbraca si destinatia pe care o au in cadrul circuitului economic, mijloacele (activele) circulante se pot grupa astfel: - active circulante materiale; - active circulante benesti; - active circulante in decontare. Activele circulante materiale. Aceste active intervin in activitatea desfasurata de catre agentii economici prin crearea unor stocuri de valori materiale destinate a asigura continuitatea proceselor de productie, motiv pentru care ele se mai numesc stocuri. Din aceasta grupa mai fac parte: - materii prime bunuri folosite la fabricarea altor bunuri (struguri in centrale de vinificatie, faina pentru obtinerea painii, etc.); - materiale consumabile definite drept bunuri ce sunt folosite in procesul de productie si care pot fi procurate din afara sau din cadrul agentilor economici (ingrasaminte chimice, erbicide, combustibil, seminte, material de plantat, furaje, etc.). - produse finite, respectiv bunuri obtinute in urma procesului de productie destinate valorificarii. Exemple: grau, porumb, lapte, tomate, struguri, etc. - animale tinere si la ingrasat, precum si pasari, colonii de albine, pentru a fi valorificate;

33

- materiale de natura obiecte de inventar sunt considerate mijloace de munca de mica valoare, respectiv mai mica decat cea prevazuta de lege, indiferent de durata lor de serviciu sau mijloace de munca cu durata mai mica de un an, indiferent de valoare. In aceasta grupa se includ: sape, lopeti, galeti, saci, echipamente de protectiem matrite, etc; - baracamentele sunt amenajari provizorii achizitionate sau construite de unitatile patrimoniale in vederea executarii unor lucrari de investitii. La incheierea activitatii aceste baracamente sunt demolate si se recupereaza materialele; - productia in curs de executie, contin acele bunuri care au calitatea de productie neterminata, respectiv constituie consumuri efectuate in exercitiul financiar curent iar productia se obtine in exercitiul urmator. In aceasta categorie se includ insamantarile din toamna, ogoarele, intretinerea ovinelor pe trimestrul IV, lucrarile executate in plantatiile pe rod dupa recoltare, etc.; - cheltuielile inregistrate in avans, reprezinta consumuri efectuate in decursul anului financiar iar productia se obtine in urmatorii ani (cel mult 4 ani). Din aceasta grupa fac parte: infiintarea culturilor de plante perene, scarificarile, culturile de zmeura si capsun, amendarea solurilor, etc.; - marfurile, respectiv bunuri pe care agentii economici le cumpara in vederea vanzarii; - semifabricatele constituie bunuri al caror proces tehnologic s-a incheiat intro faza de fabricatie, urmand a fi predate in continuare, pentru prelucrare, la alt sector sau vandute tertilor (vinul la invechit, branzeturile, etc.). Activele circulante banesti cuprind toate valorile economice care imbraca sau indeplinesc functia de bani. Datorita acestor caracteristici, activele circulante banesti mai pot fi denumite si valori financiare sau valori de trezorerie. In componenta lor intra disponibilitatile banesti si plasamentele. Disponibilitatile banesti ale agentilor economici pot sa apara in lei sau in devize. Actualmente se utilizeaza ca devize o moneda de larga circulatie care are la baza economiii nationale foarte dezvoltate. Exemplu: dolarul american, euro, lira sterlina. Aceste disponibilitati banesti pot sa apara sub forma de numerar si in aceasta situatie apar cu denumirea de Conturi curente la banci, de asemenea in lei sau in devize. Prin devize se inteleg mijloacele de plata utilizate in relatiile internationale. Pentru disponibilitatile banesti ale agentilor economici aflate in conturile curente la banci, se primesc dobanzi. Cu ajutorul contului curent se inregistreaza toate operatiile banesti dintre banca si agentul economic si dintre agentii economici. In situatia in care incasarile sunt mai mari decat platile, soldul contului curent indica disponibilitati banesti, iar daca incasarile sunt mai mici decat platile, soldul arata creditele acordate de banca, situatie in care agentul economic plateste dobanzi. De asemenea bancile efectueaza operatiile de incasare si plati atunci cand agentii economici o cer, operatii ce poarta numele de decontare. Decontarea este operatia de anulare a obligatiilor si respectiv drepturilor dintre doua persoane fizice

34

sau juridice. De obicei, decontarile intre agenti economici se fac fara numerar si ele poarta numele de decontari prin virament. Viramentul constituie trecerea scriptica a unei sume din contul unui egnt economic in contul altui agent economic. Tot din categoria disponibilitatilor banesti mai fac parte: Carnetele de cecuri cu limita de suma, care exprima mijloace banesti sub forma documentelor valoare, folosite pentru efectuarea platii unor servicii sau achizitionarea de bunuri. Aceste carnete de cecuri se pastreaza la banca intr-un cont separat. Acreditivul, arata mijloacele banesti aflate la banca intr-un cont distinct la dispozitia altor agenti economici, din care se efectueaza plati catre acestia, in masura livrartii anumitor bunuri. Tot din grupa mijloacelor circulante banesti fac parte si plasamentele. Plasamentele sunt titluri de valoare achizitionate de catre agentul economic in vederea realizarii unui castig. Plasamentele se impart in: titluri de plasament si instrumente de trezorerie. Posesiunea acestor titluri nu trebuie sa depaseasca un an. Titlurile de plasament cuprind actiuni si obligatiuni pe termen scurt in vederea realizarii unui plus de valoare in momentul vanzarii lor. Plusul se realizeaza din diferenta dintre pretul de vanzare si pretul de cumparare. Instrumentele de trezorerie sunt titluri de valoarae achizitionate cu scopul de a proteja disponibilitatile banesti sau de a realiza operatiuni speculative. Aceste instrumente sunt emise de Ministerul Finantelor, utilizatew cu precadere de catre unitatile de comert exterior. Devizele constau in documente de plata (cec, cambia, biletul la ordin, etc.), din hartii de valoare (actiuni, obligatiuni, titluri de proprietate) exprimate intr-o valuta, precum si din valute aflate in casa sau in cont. Cambia este un titlu de credite folosit ca instrument de plata si arata o obligatie pe termen scurt, restituibila la scadenta. Titlul de credit este un act juridic de o forma speciala care confera celui care il detine un drept de creanta sau de asociere. Acest titlu de credit este purtator de dobanda, dividend sau alta forma de venit. Creanta arata dreptul de a primi la o anumita data o suma de bani sau alte bunuri economice de catre o persoana fizica sau juridica. Bunuri economice sunt bunuri care au capacitatea de a satisface o necesitate si care au un caracter limitat, de obicei de un an. Biletul la ordin este un instrument de plata prin care persoana emitenta isi asuma sarcina de a plati intr-un anumit loc si la un anumit termen o suma de bani altei persoane. Actiunea este o hartie de valoare care atesta participarea la capitalul unei societati. Pentru actiunile detinute, posesorii primesc o parte din profitul net al societatii, numit dividend. Titlul de proprietate este un act juridic care atesta dreptul real asupra unor bunuri economice, mobiliare si imobiliare aflate in posesia unei persoane fizice sau juridice sau chiar a statului. Aceste titluri de proprietate se pot instraina prin vanzare, mostenire sau donatie. Bunurile imobiliare se refera la terenuri, cladiri,

35

constructii iar cele mobiliare constau din hartii de valoare, metale si pietre pretioase, bijuterii, opere de arta, etc. Activele circulante in decontare denumite si creante sau valori in decontare, reflecta valorile economice avansate temporar de unitatile patrimoniale altor persoane fizice sau juridice si pentru care uirmeaza sa primesca un echivalent valoric. Acest echivalent valoric poate reprezenta o suma de bani, o lucrare sau un serviciu. Din aceasta categorie fac parte: Clientii, arata creantele fata de terti determinate de vanzarea unor bunuri, prestarea de lucrari si serviciii care fac obiectul activitatii unitatii patrimoniale. Decontarea dintre unitatea patrimoniale si client se face ulterior. Pentru agentii economici din agricultura din aceasta categorie fac parte: fabricile de conserve, fabricile de ulei, fabricile de zahar, etc. legat de notiunea de client se mai intalnesc si notiunile de clienti incerti si clienti in litigii. Clientii devin incert in momentul in care creantele nu s-au incasat la termenul fixat si exista conditii ce arata lipsa de solvabilitate a acestora. Clientii in litigii apar in situatia in care unitatea patrimoniala a deschis o actiune juridica pentru decontarea creantei. Efectele comerciale de primit reprezinta titluri de valoare negociabila care atesta existenta unei creante in cadrul relatiilor comerciale. Ele circula cu denumirea de cambii, bilet la ordin, etc. Debitori diversi, arata creante ale unitatilor patrimoniale determinate de pagube materiale, avansuri acordate angajatilor care se deplaseaza in interes de serviciu nedepuse in termenul legal, garantii depuse, reclamatii, etc. Tot in categoria creantelor se includ: decontarile cu asociatii pentru aportul in natura si in bani datorat la constituirea capitaluluisocial, dar nedepus; drepturi sau creante datorate in relatiile de decontare cu personalul, bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale, etc. Cel de al doilea aspect al patrimoniului exprima raporturile de proprietate in cadrul carora se procura si gestioneaza bunurile aflate in administrarea agentilor economici. Pentru procurarea activelor economice unitatile patrimoniale pot utiliza finantari proprii si finantari straine. Aceste finantari se mai numesc capitaluri, fonduri sau surse. Finantarile proprii denumite si capitaluri proprii, exprima relatiile de proprietate asupra activelor economice detinute de unitatile patrimoniale. Din aceasta categorie fac parte: Capitalul ia nastere la infiintarea unui agent econimic, fiind conditia necesara de existenta si functionare a acestuia. In cadrul unitatilor particulare, capitalul ia nastere prin aportul personal al intreprinzatorului si poarta numele de capital individual iar la societatile comerciale, capitalul se constituie din aportul in natura sau in bani al asociatilor si poarta numele de capital social. Acest capital social se diferentiaza in : capital subscris nevarsat (nedepus) si capital subscris varsat (depus). Capitalul subscris varsat este capitalul pe care actionarii l-au pus la dispozitia societatii. Capitalul subscris nevarsat (nedepus) este capitalul pe care actionarii s-au angajat sa-l depuna la dispozitia societatii.

36

Pe parcursul existentei si functionarii agentilor economici, capitalul se poate majora prin emisiunea de noi actiuni, incoporarea de rezerve, capitalizarea profitului din exercitiul precedent, etc. reducerea capitalului se poate realiza prin rambursarea catre actionari sau asociati a unei parti din capital, pentru acoperirea unor pierderi suferite in anii anteriori, etc. Primele de capital se constituie din: primele de emisiune, de fuziune si cele de aport. In cazul primelor de emisiune si a celor de aport acestea apar ca diferenta intre pretul de emisiune (mai mare) si valoarea nominala a actiunilor (mai mica). Primele de fuziune apar in situatia fuziunii societatilor si reprezinta diferenta dintre valoare contabila a actiunilor si valoarea nominala. Ele stau la baza cresterii capitalului. Rezervele din reevaluare apar ca urmare a reevaluarilor dispuse prin acte normative a activelor imobilizate corporale sau cu ocazia ajustarilor la inflatie. Rezervele unitatii reprezinta o sursa proprie create in principal din profit si din alte surse. Structural aceste rezerve pot fi: rezerve legale, rezerve statuare, rezerve pentru actiuni proprii si alte rezerve. Rezervele legale sunt stabilite prin lege. Ele se constituie anual intr-un anumit procent stabilit din profitul brut. Marimea rezervei legale nu poate depasi o anumita limita din capiatlul social (20% la societatile comerciale cu capiatl romanesc si regii autonome si 25% la societatile comerciale cu capiatal strain). Se creeaza pentru protejarea capitalului social. Rezerve statuare sau contractuale, sunt fonduri constituie din profitul societatii, corespunzator prevederilor din statutul acestora sau prin alte clauze contractuale. Aceste rezerve, au ca scop functionarea in cat mai bune conditii a societatii, cat si alte destinatii stabilite prin statut. Alte rezerve, constituie fonduri create prin hotrrea adunrii generale, di profitul net al anilor cu rezultate financiare bune i foarte bune. Aceste fonduri sunt destinate finanrii pariale sau totale a capitalului social, al unor investiii, acoperirea unor pierderii, etc. Rezultatele financiare pozitive i negative raportate din anii preceden i a cror repartizare a fost amnat de adunarea generala a asociailor. Acestea apar cu denumirea de Rezultatul reportat sold creditor (profit) i sold debitor (pierdere). Rezultatul financiar, respectiv profitul net al anului financiar ncheiat, pn n momentul repartizrii lui. Subveniile pentru investiii sau subsidiile de capital sunt sume obinute de la buget sau de la alte unti patrimoniale, destinate achiziionrii sau crerii unor active imobilizate sau finanrii unor activiti pe termen lung, respectiv prime de dezvoltare pentru acei ageni economici care creeaz locuri de munc. Potrivit normelor contabile actuale subveiile pentru investiii sunt incluse n categoria veniturilor n avans. Fondul de participare la profit se constituie din profitul unitilor patrimoniale i este i este utilizat pentru cointeresarea material a angajatilor. Fondul social, cultural i sportiv creat din profit i din alte surse este utilizat pentru acoperirea unor activitti cu caracter social, cultural i sportiv.

37

Alte fonduri cuprind fonduri create din profitul net cu scopul creterii surselor proprii i a altor fonduri prevazute de lege (fondul pentru organizarea antierului). Provizioanele . ntruct activitatea din cadrul unui agent economic se desfoar n condiii de risc i de incertitudine apare necesitatea ca unitile economice s-i creeze o serie de fonduri care s le permit s faca fa acestor situaii. Aceste fonduri apar n contabilitate cu denumirea de provizioane. Crearea i suplimentarea unui provizion presupune pentru unitate creterea cheltuielilor, iar diminuarea sau anularea acestuia presupune creterea veniturilor. Aceste fonduri au scopul de a finana acele elemente patrimoniale i a cror realizare este probabil. Din aceast categorie fac parte: litigii, amenzi, despgubiri, daune, alte datorii incerte, cheltuieli legate de perioada de service n perioada de garanie deprecierea stocurilor, imobilizrilor, etc. Mai importante, din cadrul acestora sunt provizioanele pentru riscuri i cheltuieli. Finan arile strine denumite capitaluri strine, datorii sau obliga ii exprim fondurile sau capitalul furnizat de ctre teri i pentru care agenii economici trebuie s acorde o prestaie sau un echivalent valoric. Aceast categorie de finanri apare prezent n unitile patrimoniale i funcioneaz din momentul naterii datoriilor fa de teri i pn n momentul rambursrii sau plii lor. Din aceast categorie fac parte: Datoriile financiare care exprim sumele primite de la banc sau alte instituii de credit ce trebuie rambursate la o anumit i cu o anumit dobnd. Ele cuprind credite pe termen scurt destinate activitaii curente sau de exploatare i credite pe termen mediu i lung destinate finanrii investiiilor. mprumuturile din emisiunea de obligaiuni constituie resurse financiare pe termen lung asigurate prin vnzarea de titluri de credit. Vnzarea se face direct sau prin intermediul unor instituii financiare. Unitatea patrimonial care emite un astfel de mprumut se angajeaz s ramburseze la termen ratele scadente i s plateasca o dobnd sub forma cupoanelor ataate acestor titluri. Datoriile comerciale apar n cadrul relaiilor dintre agenii economici privind aprovizionarea cu materiale, prestarea unor lucrri sau servicii. n contabilitate apar cu denumirea de furnizori i efecte de pltit. Furnizorii sunt persoane fizice sau juridice care au livrat anumite bunuri sau au prestat servicii altor societi i care nu au primit contravaloarea acestora, respectiv arat datoria sau obligaia unitii patrimoniale fa de furnizori. Efectele de pltit reprezint titluri de valoare care atest obligaia de plat a unitilor patrimoniale n cadrul relaiilor cu terii (cambie, bilet la ordin). Datoriile fiscale, salariale, sociale Datoriile fiscale cuprind obligaiile agenilor economici fa de bugetul statulu (impozite i taxe). Datoriile salariale se refer la salarizarea i alte drepturi cuvenite angajailor (Personal salarii datorate). Datoriile sociale cuprind, pe de o parte obligaiile unitilor patrimoniale privind contribuia la asigurrile sociale, fondul de omaj, fondul de sntate, iar pe de alt parte obligaiile personalului n cadrul relaiilor de decontare, respectiv unitatea face reinerea pensiei suplimentare i a fondului de omaj, etc. i care urmeaz s fie decontat organelor

38

n drept. Datoriile fa de asociaii arat obligaiile unitilor pentru rambursarea de capital fa de asociai cnd acetia se retreg, plata dividendelor, etc. Creditorii diveri, conin obligaii care prin natura lor nu se includ n categoriile prezentate. n aceast categorie se includ sumele datorate terilor pe baz de titluri executorii, achiziionarea titlurilor de plasament, sume ncasate i necuvenite, etc. managementul activitii agenilor economici, necesit cunoaterea la anumite perioade a situaiei de ansamblu a patrimoniului precum i a rezultatelor finale obinute n perioada respectiv. Acest lucru se realizeaz de catre contabilitate printr-un procedeu specific ei i anume bilanul. Elementele patrimoniale se reflect n bilan sub dou aspecte: sub aspectul componenei, modul de utilizare al acestora n activitatea agenilor economici, elemente sau bunuri pentru care se mai utilizeaz i noiunea de active; sub aspectul provenienei, respectiv al relaiilor de proprietate i destinaia elementelor patrimoniale, aspect pentru care se mai utilizeaz i noiunea de capitaluri, surse, fonduri. Datorit varietii elementelor patrimoniale, acestea se prezint n bilan n etalon valoric. Prezentarea patrimoniului agenilor economici sub dublu aspect, face ca din punct de vedere grafic, bilanul s se prezinte sub forma unui tabel. nsi termenul de bilan provine de la cuvntul din limba italian bilancia care i are originea n noiunile din limba latin bi i lanx, care nseamn balan , echilibru, egalitate. Cele dou seciuni ale bilanului poart numele de activ i pasiv. Dubla reprezentare a patrimoniului n bilan apare ca un raport de echivalen sau ca o ecuaie valoric. Astfel, n situaia n care n bilan se prezint situaia patrimoniului, termenii ecuaiei sunt activul i pasivul. Activul prezint elementele patrimoniale aflate la dispoziia agenilor economici, iar pasivul proveniena acelorai elemente patrimoniale. Denumirea de activ provine de la caracteristicile elementelor patrimoniale de a se afla intr-o continua micare i transformare n cadrul activitii desfurate de catre agenii economici. Elementele patrimoniale din pasivul bilanului, apar ca ceva static ele nu-i schimb volumul i structura n mod independent, modificrile lor sunt condiionate de micrile i transformrile elementelor patrimoniale din aciv. De la aceast stare static a lor, aceast parte a bilanului a fost denumit pasiv. In ceea ce priveste continutul celor doua seciuni poate fi privit din punct de vedere economic i politic. Astfel, din punct de vedere economic, activul prezint, elemente patrimoniale exprimate valoric aflate la dispoziia agenilor economici concretizate n terenuri, construcii, instalaii tehnologice, materiale, etc., iar coninutul economic al pasivului este dat de elementele patrimoniale care prezint

3.2. Bilan ul modelarea prin bilan a patrimoniului

39

sursele de dobndire a elementelor din activ concretizate n capitaluri proprii i strine. Din punct de vedere juridic, n activul bilanului se prezint drepturile societilor fa de acionari pentru capitalul social subscris dar nevrsat, drepturile fa de clieni i debitori, iar pasivul oglindete obligaiile agenilor economici fa de acionari, fa de stat, furnizori, bnci, etc. Dublul aspect al patrimoniului mai poate fi studiat i din punct de vedere al modificrilor care au loc n masa patrimonial. Aceste modificri sunt grupate n operaii de finanare, operaii de investiii i operaii de exploatare. Acest lucru este determinat de faptul c orice activitate presupune existena unor resurse i utilizarea lor. Finanarea se ocup de crearea resurselor, astfel nct unele finanri sunt proprii i apar n bilan cu denumirea de capital, rezerve, etc., altele sunt furnizate de catre teri i poart numele de finanri strine (datorii pe termen lung, datorii pe termen scurt, etc.). operatiile de investiii au ca obiect utilizarea resurselor pentru procurarea unor bunuri cu folosin ndelungat i apar n bilan cu denumirea de active imobilizate. Operaiile de exploatare, au ca obiect activitatea de aprovizionare, producia de desfacere i ele apr n bilan cu denumirea de active circulante. n concordan cu aceste aspecte ecuaia valoric sau raportul de echivalen al patrimoniului se poate prezenta astfel: UTILIZRI Utilizari permanente (active imobilizate)

FINANRI (STRINE) Finanri permanente (capitaluri proprii+datorii pe termen lung)UIELI Finanri temporare (datorii pe termen scur

Utlizri temporare )(active circulante)

Cnd dubla reprezentare se refer la activitile interne dintr-o societate ecuaia valoric a patrimoniului se stabilete astfel: CHELTUIELI VENITURI = REZULTATE FINALE Pe lng aceste aspecte bilanul prezint i performana economic a activitii desfurate de ctre unitile patrimoniale, respectiv profitul i pierderea. Att profitul, ct i pierderea fac parte din capitalurile proprii. Performana economic se poate determina prin dou relaii avnd la baz dou aspecte i anume: a) pe baza proprietii deinute de agenii economici. n aceast situaie se determin indicatorul: SITUAIA NET = TOTAL ACTIV DATORII

40

Se consider o situaie financiar bun n cazul n care situaia net datoriile. Acest lucru d posibilitatea s-i onoreze datoriile fa de teri din lichiditile i activele deinute; b) pe baza activitatii desfasurate, se determina indicatorul: REZULTATELE FINANCIARE = VENIURI CHELTUIELI In concluzie, bilantul constituie un tabel sau o situatie in care se prezinta la o anumita data patrimoniul unui agent economic exprimat valoric si sub dublu aspect, precum si performanta financiara a acestuia. Bilantul se intocmeste la infiintarea unui agent economic si in aceasta situatie se numeste bilant initial. Pe parcursul functionarii agentului economic, bilantul se inocmeste trimestrual si anual, conform reglementarilor in vigoare si poarta numele de bilant curent. Bilantul contabil anual este precedat de inventarierea generala. Dupa intocmire, bilanturile contabile sunt verificarii de catre comisia de cenzori, contabili autorizati si experti contabili, dupa az, in conditiile stabilite de lege. Dupa verificare si aprobare de catre adunarea generala sau consiliul de administratie, bilantul isotit de raportul de gestiune, se depune la Minister, sectia financiara, etc. Bilantul contabil se mai intocmeste si in situatie in care are loc fuziunea cu alt agent economic sau cand are loc lichidarea sau divizarea agentuluieconomic si poarta numele de bilant final. Bilantiul se pastreaza in cadrul agentilor economici timp de 50 de ani. In cazul in care are loc incetarea activitatii agentului economic, bilantul contabil si celelalte documente se predau la arhiva, corespunzator Legii fondului arhivistic national al Romaniei.

2.3. Continutul si structura bilantului

Complexitatea si variabilitatea sub care se prezinta patrimoniul agentilor economici, impue sistematizarea acestuia in bilant dua anumite criterii. Aceste criterii sunt subordonate ecesitatilor a dar si pentru obtinerea unor snteze nationale necesare fundamentarii bugetului administratiei centrale, dirijarii fondurilor de protectie sociala, caracterizarii starii economiei, etc., motiv pentru care Ministerul Finantelor elaboreaza anual macheta bilantului. Macheta bilantului poate fi dupa o schema orizontala si poarta numele de bilant cont sau dupa o schema verticala conform ultimelor reglementari. Sisematizarea in bilant se realizeaza in terpte, pornid de la sferele largi care grupeazaa elementele patrimoniale dupa criterii generale, la sfere restranse, ceea ce are drept consecinta gruparea elementelor patrimoniale in grupe, capitole si posturi. Grupa este prima treapta de generalizare, capitolul constituie treapta a doua de detaliere si aceasta subvide grupa dupa anumite caracteristici. Postul este

41

ultima etapa de detaliere si constituie o grupa omogena de elemente patrimoniale exprimata valoric si trecuta in bilant. Schema in plan vertical permite observarea cu usurinta de catre utilizatori a activelor nete. Ordonarea elementelor de activ in schema verticala se face dupa principiul lichiditatii inverse, iar a elementelor de pasiv potrivit principiului exigibilitatii descrescatoare, incepad cu capitalurile cu termen mai apropiat de decontare si se incheie cu capitalurile cu termen de rambursare mai indelungat, respectiv capitalurile proprii. Lichidarea arata capacitatea elementelor patrimoniale de a se transforma in bani, iar exigibilitatea se refera la termenul de decontare a obligatiilor unitatii. Bilantul in scema verticala da o imagine mai fidela a situatiei financiare a societatii. Pleand de la aceste aspecte in bilant (Anexa nr.1), elementele patrimoniale sunt prezentate, dupa cum urmeaza : A. Active imobilizate, se diferentiaza in capitole : imobilizari necorporale (brevete, licente, cheltuieli de constituire, etc.), imobilizari corporale (constructii, mijloace de transport, utilaje, terenuri, etc.) si imobilizari financiare (titluri de participare). In cadrul fiecarui capitol apar posturi. B. Active circulante, se impart in urmatoarele capitole: stocuri (materii prime, materiale consumabile, produse finite, marfuri, stc.), creante (clienti, debitori diversi,etc.), investitii finaciare pe termen scurt (dobazi la obligatiunile scadente pe termen scurt), casa si conturile la banci (cont curent, casa). C. Cheltuieli in avans. In aceasta grupa intalnim posturile: Cheltuieli inregistrate in avans. D. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de timp de pana la un an (furnizori, personal salarii datorate, credite pe termen scurt). E. Active circulante nete, respectiv datoriile curente nete, se determina astfel : Active circulante total + Cheltuieli in avans Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an Venituri in avans. F. Total active Datorii curente calculat astfel : Active imobilizate + Active circulante nete Subventii pentru investitii. G. Datorii ce trebuiesc platite intr-o perioada de un an, cu posturile : imprumuturile pe termen lung, dobanzi aferente imprumuturilor pe termen lung, furnizori din imobilizari, etc. H. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli I. Venituri in avans cu posturile : venituri inregistrate in avans si subventii. J. Capital si rezerve : I. Capital subscris varsat ; II. Prime de capiatal (prime de emisiune, de fuziune, de aport) ; III. Rezerve din reevaluare (sold debitor, sold creditor); IV. Rezerve (legale, statutare, alte rezerve); V. rezultatul reportat (sold debitor, sold creditor); VI. Rezultatul exercitiului (sold debitor, sold creditor); VII. Repartizarea profitului. Total capitaluri proprii, Capitaluri total. In practica contabila capitalurile proprii + provizioane + datorii vor apare cu denumirea generica de pasiv. 3.4. Influenta operatiilor economice si financiare asupra bilantului

42

Activitatea desfasurata de catre agentii economici genereaza o multitudine de operatii economice si financiare, respectiv o serie de miscari in masa patrimniala. Aprovizionarea cu materiale, eliberarea acestora pentru consum in procesul de produsctie, obtinerea produselor finite, etc., sunt cateva exemple de operatii economice ce au loc in untatile agricole si care produc modificari asupra patrimoniului. Operatiile economice se refera la raporturi patrimoniale privind productia sau altfel spus, operatia economica se refera la schimbul de valori materiale. Operatiile financiare reflecta miscari de valori fara echivalent sau transferuri de valori nerambursabile. Exemplu : plata unui impozit. In bilant se prezinta marimea si structura patrimoniului la o anumita data, ca urmare, orice operatie economica sau financiara care are loc ulterior, provoaca modificari in marimea si structura bilantului. Aceste modificari produse in bilant au loc in cadrul egalitatii permanente dintre activul si pasivul bilantului, egalitate care se pastreaza obligatoriu si permanent. Analizate prin prisma efectului lor asupra ecuatiei generale a bilantului (Activ = Pasiv) operatiile economice si financiare determina urmatoarele tipuri de modificari, respectand regula : o singura operatie economica sau financiara determina in bilant modificarea a doua posturi si anume : - dubla modificare poate avea loc atat in activul cat si in pasivul bilantului, dar in aceasta situatie semnul modificarii trebuie sa fie acelasi dupa formulele : A+x=P+x, cand are loc cresterea simultana cu aceeasi suma a unui element patrimonial de activ si a unui element patrimonial de pasiv; A-x=P-x, cand are loc micsorarea simultana cu aceeasi suma a unui element patrimonial de activ si a unui element patrimonial de pasiv. - dubla modificare poate avealoc in activ sau numai in pasiv si in aceasta situatie un post creste si altul scade cu aceeasi suma, dupa formulele : A=x-x=P, cand are loc cresterea unui element patrimnial de activ, concomitent cu micsorarea altui element de activ cu aceeasi suma ; A=P+x-x, cand are loc cresterea unui element patrimonial de pasiv, concomitent cu micsorarea altui element de pasiv cu aceeasi suma. Pentru a ilustra cum sunt reflectate cele patru tipuri de modificari perzentate mai sus se va pleca de la un bilant initial, ipotetic cu un numar redus de posturi.

BILANTUL INITIAL
ACTIV Nr. Denumirea posturilor Crt. 1 Mijloace fixe 2 Materiale consumabile 3 Casa 4 Cont curent Suma - lei 940 350 45 750
43

Nr. Crt. 1 2 3 4

PASIV Denumirea posturilor Capital social Furnizori Credite bancare Personal remuneratii

Suma - lei 1.050 350 35 400

datorate 5 Produse finite TOTAL ACTIV 250 2.335 TOTAL PASIV 2.335

Operatia nr.1. Unitatea a cumparat ingrasaminte chimice in valoare de 300 lei. Plata se face ulterior. In urma acestei operatii are loc cresterea valorii materialelor consumabile de la 350 lei la 650 lei, dar in acelasi timp are loc si cresterea datoriei unitatii fata de furnizori de la 350 la 650 lei. Notand cu A activul si cu P pasivul, cu x marimea modificarii produse, cu semnul + cresterile si cu semnul - micsorarile se constata ca bilantul initial s-a modificat dupa formula: A + x=P + x. bilantul intocmit dupa aceasta operatie se prezinta astfel :

BILANTUL NR. 1
ACTIV Nr. Denumirea posturilor Crt. 1 Mijloace fixe 2 Materiale consumabile 3 Casa 4 Cont curent 5 Suma - lei 940 650 45 750 Nr. Crt. 1 Capital social 2 Furnizori 3 4 PASIV Denumirea posturilor Suma - lei 1.050 650 535 400

Credite bancare Personal remuneratii datorate

Produse finite 250 TOTAL ACTIV 2.635 TOTAL PASIV 2.635 Operatia nr. 2. Din disponibilitatile banesti aflate la banca, unitatea achita o parte din datoria ei fata de furnzori in suma de 200 lei. Achitarea acestei datorii determina pe de-o parte micsorarea disponibilitatilor banesti, iar pe de alta parte micsorarea datoriei fata de furnizori. Rezulta deci, ca operatia aceasta a contrbuit la micsorarea cu aceeasi suma a unui element de activ Contul curent si a unui element de pasiv Furnizori . Aceste modificari se pot exprima cu formula : A-x=P-x. Bilantul intocmit in urma acestei operatii se prezinta astfel:

BILANTUL NR. 2
ACTIV Nr. Denumirea posturilor Crt. 1 Mijloace fixe 2 Materiale consumabile 3 Casa Suma - lei 940 650 45
44

Nr. Crt. 1 Capital social 2 Furnizori 3

PASIV Denumirea posturilor

Suma - lei 1.050 450 535

Credite bancare

4 5

Cont curent

550

Personal remuneratii datorate

400

Produse finite 250 TOTAL ACTIV 2.435 TOTAL PASIV 2.435 Operatia nr. 3.Unitatea a ridicat din disponibilul de la banca suma 200 lei necesara achitarii unor plati in numerar. Aceasta operatie a produs o dubla modifcare numai in activul bilantului respectiv a avut loc micsorarea disponibilitatilor de la banca si au crescut disponibilitatile in numerar ale unitatii. Aceste modificari se pot exprima astfel : A+x-x=P. Bilantul intocmit in urma acestei operatii se pezinta astfel :

BILANTUL NR. 3
ACTIV Nr. Denumirea posturilor Crt. 1 Mijloace fixe 2 Materiale consumabile 3 Casa 4 Cont curent 5 Suma - lei 940 650 245 350 Nr. Crt. 1 Capital social 2 Furnizori 3 4 PASIV Denumirea posturilor Suma - lei 1.050 450 535 400

Credite bancare Personal remuneratii datorate

Produse finite 250 TOTAL ACTIV 2.435 TOTAL PASIV 2.435 Operatiune nr. 4. Se achita datoria fata de furnizori dintr-un credit acordat de banca in suma de 150 lei. In urma acestei operatii cresc datoriile fata de banca ale unitatii respective, dar in acelasi timp are loc micsorarea datoriei fata de furnizori. Are loc cresterea elementului de pasiv Credite bacare si micsorarea cu aceeasi suma a elementului de pasiv Furnizori. Formula de modificare a acestei operatii se prezinta astfel: A=P+x-x.

BILANTUL NR. 4
ACTIV Nr. Denumirea posturilor Crt. 1 Mijloace fixe 2 Materiale consumabile 3 Casa 4 Cont curent Suma - lei 940 650 245 350 Nr. Crt. 1 Capital social 2 Furnizori 3 4 PASIV Denumirea posturilor Suma - lei 1.050 300 685 400

Credite bancare Personal remuneratii datorate

45

Produse finite TOTAL ACTIV

250 2.435

TOTAL PASIV

2.435

CAP. IV ANALIZA ACTIVELOR PATRIMONIALE

IV.1 . Analiza activelor patrimoniale

Desfasurarea unei activitati presupune existenta unui Patrimoniu. Patrimoniul constituie expresia baneasca a bunurilor, drepturilor si obligatiilor ce apartin unei persoane fizice sau juridice. Notiunea de patrimoniu este o notiune complexa cu o arie lara de aplicare si cu mai multe semnificatii. Cea mai importanta semnificatie este cea economica si juridica. Economic patrimoniul arata dotarea agentului economic cu valori materiale si banesti. Miscarea acestor valori in cadrul procesului de productie, utilizarea rezultatului final in uma utilizarii lor. Se poate spune ca Patrimoniul economc reflecta bunurile detinute si utilzate de catre un agent economic. Din punct de vedere juridic patrimoniul reflecta raporturile de proprietate asupra bunurilor aflate la dispozitia agentului economic. Altfel spus, patrimoniul din punct de vedere juridic reda modalitatile de finantare a valorilor materiale si banesti aflate la dispozitia unei unitati. Acese finantari pot fi proprii sau straine. Structural notiunea de patrimoniu include atat Patrimoniul economic cat si cel juridic. Baza relaiilor juridice o constituie de fapt relatiile economice ce decurg din existenta si miscarea patrimoniului economic. Marimea si structura unui patrimoniu se determina in raport de felul si volumul productiei pe care agentul economic trebuie sa o obtina. Activele imobilizate cuprind valori economice ale unitatilor agricole, a caror perioada de utilizare au un termen mai lung si care nu se consuma la prima intrebuintare. Activele imobilizate se diferentiaza in imobilizari corporale, imobilizari necorporale si imibilizari financiare. In activitatea societatilor comerciale valorile economice de natura imobilizarilor corporale, ocupa un loc important, fiind acea componenta a patrimoniului care defineste baza tehnicomateriala a acestora.

46

Din categoria imobilizarilor corporale mai importante sunt terenurile si mijloacele fixe. Activele corporale la intrarea in patrimoniul unitatilor agricole, terenurile sunt evaluate corespunzator normelor legale in vigoare. Aceasta valoare se stabileste in functie de clasele de fertilitate, amplasare si alte criterii legale, la costul de achizitie sau la valoarea aportului in natura , dupa caz, corespunzator normelor legale in vigoare. Activele circulante pentru desfasurarea unei activitati, unitatile agricole folosesc o mare diversitate de active circulante. In componenta activelor cirfculante materiae intra : materii prime, materiale consumabile, produse finite, materiale de natura obiectelor de inventar, animale si pasari, etc. structura si volumul actielor circulante materiale sunt determinate de marimea productiei pe care trebuie sa o obtina societatea comerciala in care se desfasoara procesul de productie. Particularitatile prodctiei agricole, impun activelor circulante materiale anumite caracteristici, respectiv utilizarea neuniforma a acestora in tot cursul anului, mai ales in productia vegetala cat si faptul ca o parte din aceste active circulante materiale pot fi obtinute din productia proprie.

47

4.1.1. Analiza activelor imobilizate La intrarea in patrimoniul unatilor agricole, terenurile sunt evaluate corespunzator normelor legale in vigoare. Aceasta valoare se stabileste in functie de clasele de fertilitate, amplasare si alte criterii legale, la costul de achizitie sau la valoarea aportului in natura, dupa caz, corespunzator normelor legale in vigoare.

48