Curs 1

I. Ecocriza
a. Ce este efectul de sera?
b. Distrugerea stratului de ozon
c. Poluarea Oceanului planetare ( dpdv al implicatiilor economic-sociale)
II. Obiect de stiudiu si importanta a economiei mediului:
- Cand a aparut primele preocupari in domeniu
- Principalele preocupari la dezvoltarea domeniului din partea unor economist romani si
straini.
- Importanta economiei mediului care se reflecta printr-o balanta a fluxurilor material
determinand ecuatiile de balanta si concluziile
- Cum se integreaza ec mediului in domeniul stiintelor ambientale: caracterul
interdisciplinar si integrator.
III. Ecolimbaje
- Mediul ca spatiu de confluent a unor interese multiple si diverse.
a. Patrimonial natural:
 Ce este patrimoniul natural?
 Trasaturile patrimoniului
 Implicatiile in plan economic si social
 Importanta patrimoniului natural
 Rolul statului in gestionarea patrimoniului natural
b. Bunurile publice de mediu:
 Criteriile utilizate pt stabilirea daca un bun este public-privat, public-pur.
c. Valoarea economica totala a bunurilor si serviciilor de mediu:
 Ec mediului stabileste valor pt bunurile si serv de mediu pt a da mai multa
coerenta mecanismului economic.
d. Avantajele si pagubele de mediu
e. Externalitati de mediu
 Ce sunt externalitatile
 And apar
 Cum se clasifica
 Cu se madifesta in cazul RO
f. Indicatorii de mediu
 Care sunt factorii care influenteaza sist de indicatori de mediu
 Cum se clasifica indicatorii de mediu
 Ce principiu trebuie sa respecte orice sistem de indicatori de mediu
IV. Relatia mediu-economie
a. Prin ce se caracterizeaza o astfel de relatie
b. In ce consta dimensiunea economica a mediului
c. In ce consta performantele sist tehnico-productiv si socio-economic
d. Trasaturi generale si specifice ale mediului
e. Mediu- factor de productie vital.

Curs 2.

ECOCRIZA
Acumularea si accentuarea starilor conflictuale dintre om si natura au inceput sa-si multiplice
formele concrete de manifestare ale caror implicatii devin tot mai alarmante
In functie de aria de cuprindere, fenom si proc de mediu se manifesta:
a. La nivel global
b. La nivel regiona
c. La nivel local
La nivel Global:
Principalele fenom si procese de mediu sunt reprezentate prin: - efectul de sera care
presupune distrugerea stratului de ozon, poluarea oceanului Planetar
La nivel Regional:
Aparitia dezechilibrelor anbientale este datorata accidentelor de pe platformele ind chimice,
de la centrele nucleare conducand la poluarea apei de suprafata, apei subterane, a aerului,etc.
Caracteristic acestei situatii este faptul ca sursele de poluare sunt bine localizate dar ca
urmare a lipsei unodr mecanisme specifice, eficiente costurile poluarii sunt suportate fara nici
o despagubire, uneori pe perioade lungi de timp, de colectivitati care nu au nicio
responsabilitate pt accidentele produse. De exemplu poluarea regionala a apei de suprafata si
subterana este cauzata atat de deseurile indistriale cat si de activitati din agricultura prin
nitratii si nitritii proveniti de la utilizarea ingrasamintelor chimice, a pesticidelor, a
erbicidelor etc.
Desi paleta instrumentala economica pentru protectia mediului are o larga extindere in acest
domeniu, utilizarea lor este restransa si mai putin eficienta atata vreme cat nu se creaza un
suport logistic corespunzator ( de la baza tehnico-materiala pana la realizarea unui cadru
specific de cooperare regionala).
Nivelul Local
Sunt frecvente poluarea prin mirosuri urate, prin zgomot precum si pol estetica. Pt primele 2
cazuri exista posibilitatea localizarii sursei de poluare si efectuarea unei analize cost-
beneficiu care sa stea la baza deciziei de reducere a poluarii.
In cazul poluarii estetice, esteticianul trebuie sa se substituie economistului, in aceasta
situatie fiind posibile doar formularile unor aprecieri in termeni nemonetari.

Efectul de sera consta in retinerea unei cantitati tot mai mari din energia reemisa de sol si
atmosfera sub forma de infrarosii, de catre norii si gazele cu efect de sera.
Urmarile efectului de sera sunt:
- Cresterea temperaturii medii cu 1-5 C
- Cresterea nivelului Oc Planetar cu pana la 1m
- Modificarea productivitatii agrosistemelor
- Afectarea unor ecosisteme vitale: acvatice, forestiere.
Ecosistemul reprezinta o unitate functionala elementara a mediului si exprima relatia de
interdependenta dintre biotop ( suportul vietii-partea inerta) si biocenoza ( diferite forme de
viata legate de o anumita zona)
De ex, ecosist acvatic este format din biotop (apa, albia raului cu sedimente) si biocenoza
( flora si fauna acvatica). Plecand de la aceste considerente cercetarile au demonstrat ca
temperatura medie a planetei ar fi fost de -19C. Efectul de sera nu este daunator in sine, ci
prin nivelul si intensitatea lui. Principalele gaze care contribuie la ef de sera sunt: CO2 –
60%, Metanul – 14%, Oxizii de azot – 12% si Substantele floro-cloro-carbonice – 4%.
D.p.d.v. al distributiei spatiale, SUA contribuie cu aprox 20% din emisia totala de CO2, tarile
vest-europene dezvoltate cu aprox 14%.
Urmarile efectului de sera sunt resintite de intreaga populatie. In acest sens programele si
proiectele pt diminuarea ef de sera constau in mobilizarea si dimensionarea unor resure
importante pt reducerea emisiilor care contribuie la ef de sera.
O logica elementara ne sugereaza ca acoperirea chelt pt protectia si conservarea capitalului
natural trebuie facuta de fiecare tara in arte in funct de aportul sau.
De ex: desi concentratia de metan este doar de 14%, efectul marginal al acestui gaz este mult
mai mare, adica o crestere cu 1% a concentratiei de metan in atmosfera determina o crestere t
mai mare a nivelului poluarii in atmosfera. In cazul acestui gaz, sursele de emisie sunt atat
antropice cat si naturale. In cazul surselor naturale remarcam zonele umede – orezariile. In
acest context atitudinea fata de ef de sera este foarte diferita pornind chiar de la un pesimism
maladiv pana la cei care ingnoreaza acest fenom. In acest sens specialistii trebuie sa-si
fundamenteze concluziile pe baza unui cadru general ale carui componentear putea fi:
1. Soldul balantei globale al resurselor
2. Raportul dintre diferitele forte politico-militare si rolul rezervat acestora pt
solutionarea probl de mediu
3. Natura reversibilia si ireversibilia a ef de sera
4. Importanta acordata factorului de timp si conflictului dintre generatii
Soldul balantei globale al resurselor:
Modificarea productiv agrosist are drept cauza principala resursa apa. Procesul de
supraincalzire al planetei determina o crestere a Oc Planetar cu pana la 1 m. In acest sens se
va modifica aportul de apa pe diferite regiuni in sensul ca zonele limitrofe (costiere) unde se
gasesc amplasate cele mai puternice agrosisteme se vor confrunta cu un excedent de apa ceea
ce va determina o inrautatire parametriilor agroproductivi. Putem concluziona prin acestea ca
unele zone vor fi inundate, iar alte zone pot fi marcate de o anumita ariditate, beneficiind de
un aport scazut a resursei de apa.
Depasirea acestor situatii inseamna nu numai cresterea disponibilului resurselor de apa, ci si
o mai buna distribuire a acestora.
Raportul dintre diferitele forte politico-militare si rolul rezervat acestora pt solutionarea
probl de mediu:
Are ca suport atat aspectele subiective cat si cele obiective. In acest sens se sesizeaza tendinta
de creare a unor instante internationale care sa solutioneze problemele de mediu. Ca elemente
obiective am putea spune ca din cercetarile facute => mentinandu-se ritmul de emisie al
gazelor cu ef de sera, peste 30-40 de ani am putea sa ne confruntam cu dezechilibre majore in
cadrul unor ecosisteme de natura ireversibila
Importanta acordata factorului timp si conflictul dintre generatii:
Timpul vizeaza piatra de incredere pt solutionarea probl de mediu, comportamentul
individului, cum actioneaza o colectivitate, spiritul de echipa, etc. Conflictul dintre generatii:
aici intervine conceptul de dezvoltare durabila.

Curs 3
CONTINUTUL ECONOMIEI MEDIULUI
Preocuparile pt gestionarea si administrarea capitalului natural s-au cristalizat in timp sub
mai multe denumiri: ec med inconj, ec med ambiant, ec prot si mediului, ec ecologica si ec
mediului.
Pt a sesiza deosebirile in ceea ce priveste semnificatia acestor formulari este necesar sa
precizam continutul notiunii de mediu.
Mediul este un complex teritorial reunind formele de relief, structuri geologice, apele, flor,
fauna, bogatiile solului si ale subsolului, toate reprezentand componente ale cadrului natural
de desfacere a activitatilor economice.
Din aceasta perspectiva deosebirile dintre mediu inconjurator si med ambiant este:
- Mediul inconj are o serie mai cuprinzatoare fata de notiunea de mediu natural incluzand
si structurile materiale create de om.
- Mediul ambiant reprez si relatiile interumane, deci mediu ambiant cuprinde med inconj si
med spiritual
Economia mediului natural este un concept utilizat gresit deoarece mediul natural este
pleonasm. Daca folosim notiunea de ec ecologica, aceasta se refera doar la reguli si concepte,
deci nu precizeaza un domeniu. Economia ecologica analizeaza regulile de natura ecologica
dintr-un domeniu dat.
Ec protectiei mediului este un domeniu liniar, pt ca se studiaza mai ales activitatile de
protectie a mediului.
Economia mediului este notiunea cea mai corect utilizata pt ca toate elementele descrise pana
acum sunt cuprinse in ec mediului.
Plasand in timp ideea unei gestionari rationale a capitalului natural vom gasi ca pct de
pornire epoca victoriana. Atunci a fost semnat actul reformei ce reunea o serie de reguli prin
a caror respectare se urmarea diminuarea/evitarea impactului activ industriale asupra
capitalului natural.
Asemenea reguli s-au impus odata cu perceptia mediului ca variabila tot mai importanta in
atingerea obiectivului de crestere a bunastarii. Plusul de energie pe care omul a inceput sa-l
gestioneze in procesul revolutiei industriale ii aducea un plus de confort, un plus de
bunastare, numai ca orice plus risca sa fie anihilat ca urmare a degradarii capt natural, cadru
natrual in desfasurarea activitatilor socio-economice.
Pana in 1900 chiar 1914, preocuparile pt imbunatatirea gestionarii capt natural aveau ca
mobil numai aspecte sociale si doar intre 1914 si sf celui de-al II –lea Razb Mond a inceput
sa se contureze o conceptie mai coerenta, conceptie cristalizata sub denumirea de Ec
mediului.
Perioada de dupa al 2-lea RM a fost dominata mai ales de acumulari cantitative. Pe acest
fond s-a actionat in numele conceptiei conform careia mediul ar fi un rezervor inepuizabil de
resurse si in acelasi timp un depozit extensibil pt deseuri, reziduuri, emisii poluante. Aceasta
filosofie a fost infirmata la inceputul 1960, cand a luat sf perioada de boom economic. Au
fost puse in evidenta decalajele tot mai mari intre costurile private si costurile sociale ceea ce
echivaleaza cu diminuarea dezvoltarii economiei durabile antaicipand ca aceste costuri sa fie
egale cu costurile private+ costurile externe. De ex in cazul unei centrale termoelectrice
costurile private sunt costurile antrenate pt obtinerea unui kw energie in timp ce costurile
externe sunt costurile suportate cu emisiile de gaze in atmosfera.
Plecand de la aceste considerente, primele lucrari ce au prezentat corect stiintific aceasta
evolutie au fost „rapoartale cluburilor din Roma”. In aceasta lucrare s-au demonstrat limitele
cresterii econ pe baza caracterului finit al resurselor naturale. Aceste rapoarte au fost
confirmate in realitate respectiv au fost confirmate prin crizele energetice din 1970.
Criza energetica de mat prime a demonstrat vulnerabilitatea sist econ mondial in raport cu
resursele naturale.
Printre economistii care au acordat o atentie deosebita reflectarilor problemelor de mediu in
plan econ, au fost Pigou si Pareto.
Dintre economistii RO: N.N. Constantinescu si Nicolae Georgescu Roegon.
Pt economistul Pigou, economia bunastarii pp fixarea unui obiectiv economic considerat ca
satisfacut dpdv social.
Acest obiectiv implica la randul sau maximizarea bunastarii general ( bunastarea econ= un
elem al bunastarii gen). Cand vb de bunastare, Pigou se limiteaza doar la aspectele econ
susceptibile a fi exprimate in termeni monetari. Pe de alta parte el considera ca avutia
nationala este un indicator aprox identic al bunastarii econ, mai precis baza matriala a
acesteia.
Relatia dintre bunastarea econ si avutia nationala genereaza, conform aprecierilor lui Pigou 2
tipuri de efecte ( ef volumetrice si de distributie). Ef volumetrice ne arata ca atunci cand nu
se inregistreaza o scadere a accesibilitatii la elementele avutiei pt cei saraci si cand nu
intervin cauze exterioare procesului ( cauze de tip normativ, prin intermendiul statului),
orice crestere in volumul total al avutiei se regaseste printr-o cresterea a bunastarii
economice. Efectele de distributie ne arata ca orice cauza care limiteaza accesul la
elementele avutiei pot cei saraci dar care nu inseamna o scadere a volumului avutiei nation,
va pp de asemenea o cresterea a bunastarii econ.
In concluzie se poate afirma ca Pigou atribuie politicii economice 2 elemente fundamentale:
transferarea de avutiei de la cei carea au mai mult la cei care au mai putin si
inbunatatirea performantelor sistemului productiv.
Conform conceptiei lui Pareto, economia bunastarii trebuie sa promoveze solutii privind
comparatiile interpersonale ale utilitatilor de care dispun indivizii in scopul atingerii unui
maxim definit in raport cu colectivitatea in ansamblul sau. Prin urmare Pareto respinge ideea
utilitatilor aditive (bunastarea unei colectivitati e suma bunastarilor indiv) si facand abstractie
de dificultatille comparatiilor interpersonale privind utilitatile, sugereaza necesitatea unui
spatiu optim social.
In ceea ce priveste contributia specialistilor romani, N.N. Constatinescu a publicat in 1970
lucrarea „econ protectiei mediului inconjur.”, o lucrare din care se desprind urmatoarele idei:
1. Investitiile in domeniul mediului sunt productive
2. A subliniat necesitatea progresului tehnic ce trebuie promovat pe criterii ecologice
3. Echilibrul economiei generale trebuie sa reflecte si echil ecologic
Georgescu Roegen a publicat „Legea entropiei si proc econ” in care realizeaza o evaluare
Critica a viziunii mecaniciste asupra sistemului economic, viziune mecanicista conform
careia sistemul economic era analizat ca un sistem intre productie si consum. El a demonstrat
necesitatea de a se lua in calcul si ceea ce se intampla si in etapa anterioara productiei
respectiv etapa prelevarii de resurse naturale precum si necesitatea de a lua in calcul si etapa
ulterioara productiei adica cea a consumului (lunad in calcul si cantitatea de deseuri , etc).
O contributie imp a lui o reprezinta utilizarea legilor termodinamicii pt evaluarea
performatelor sist economic, mai exact pt evaluarea fluxurilor de materie, substanta si
energie intre capitalul natural si sist tehnico-productiv si socio-economic.
Pe fondul acestor eforturi propunem urmatoarea definitie a economiei mediului:
Economia mediului ca stiinta si disciplina economica studiaza mediul ca bun public si
sistem bazat pe autoreproductie aflat in stransa interdependenta cu sistemul economic.

Curs 4
Nuantarea relatiilor mediu-economie

1. Caracterul de bun public nu neaga posibilitatea aprecierii unor elemente ale capitalului
natural ci se refera la mediu in ansamblul sau, tinand insa cont de faptul ca probl acestuia
nu se pot fi separate de cele ale componentelor saula
2. Studierea mediului ca sistem bazat pe autoreproductie.
3. Interdependenta cu sistemul economic. Precizam ca gestionarea si administrarea cap
natural nu reprezinta un scop in sine ci are ca finalitate sustinerea pe baze durabile a
activitatii economice vizand mai departe bunastarea sociala.
Ecosistemele si complexele de ecosist sunt incluse in capitalul social cand conserva
legailtatile biologice ale existentei lor. Pornind de la acele aceste aspecte principalele directii
de dezvoltare a ec mediului sunt:
1. Elaborarea metodelor si tehnicilor de evaluare a cap natural, elaborarea metodelor si
tehnicilor de evaluare in termeni monetari a fenomenelor legate de evolutia mediului si
utilizarea unor metode de analiza ca suport decizional.
2. Conceperea si aplicarea instrum politicii de mediu, fundamentarea cailor si instrum econ
dar si a celor de tip comanda control utilizate in administrarea capit natural.
3. Evaluarea politicii de mediu dpdv al impactului acesteia asupra relatiei internationale.
4. Fundamentarea trecerii de la modelul stationar de dezvoltare (modelul de dezv econ-
social propus de clubul de la Roma) la modelul dezv durabile.

Caracterul interdisciplinar si integrator al ec mediului

Ca spatiu de aplicare a conceptelor economice in domeniul mediului, eco mediului apeleaza
la sistemul conceptual si intrumental al demersului cercetatorilor din alte domenii ca: stiinte
despre natura, socio-politice, exacte.
Este evident faptul ca nu pot fi fundamentate modalitatile de gestionare a cap nat fara sa
cunoastem caract acestuia, instrumente de comanda-control al dinamicii sale, ceea ce
presupune reflectarea in demersul cercetarii a conceptelor utilizate in dom
bilog,ecolog,zoolog. De asemenea ec med prin insasi apartenenta sa la dom stiintelor ec
apeleaza la sistemul conceptual al teoriei economiei generale, utilizand deci urmatoarele
concepte: valoare, pret, cost, beneficiu, apeleaza la conceptele teoriei econ marginaliste: cost
marginal, extern etc.
Solutionarea in plan economic a probl de mediu nu este de conceput fara a lua in calcul
individul, operatorii individuali ai activ econ-sociale.
De aceea intre metodele si instrumentele proiectate de ec med sunt si unele ce au drept tinta
modificarea comportamentului individual intr-un sens favorabil cap natural.
Atingerea acestui obiectiv este dificila insa, pt ca cuplarea mediului la mecanismul economic
este realizabila intr-o mica masura iar actiunile de tip comanda-control, actiuni normative
sunt de cele mai multe ori costisitoare si nu intotdeauna eficace.
In masura in care econ med ca stiinta si disciplina econ se maturizeaza isi delimiteaza si
argumenteaza principiile de cercetare a mediului ca sistem, apeland la stiinte exacte.
Depasind stadiul constatativ, ec med, poate sa-si identifice propriile principii care sa se
reflecte in modele economico-matematice.
In timp ec med si-a creat si isi creaza propriile concepte , metode si instrumente de cercetare
a domeniului de aplicare ceea ce pune in evidenta caract integrator al acestei stiinte si
discipline econ cum ar fi: avantaje si pagube de mediu, externalitati de mediu, indicatori de
mediu, internalizarea externalitatilor de mediu reprezentat contributii ale econ med la
dezvoltarea teoriei si practicii econ generale.
Limitele economiei mediului
Determinarea nivelului optim al poluarii
Incompatibilitatea dintre optimul economic si cel ecologic (defiunit in raport cu autoportanta,
autoreglarea cap natural) a impus ec med tratarea unei solutii de compromis aceea a poluarii
optime. Aceasta incompatiblitate isi are originea printre altele in urmatoarele elemente:
- Caracterul poluant al tehnilogiilor sistemului productiv
- Structura si dinamica consumului
- Politica economica interna si internationala

Curs 5
Limitele economiei mediului
Optimul economic privat – Qp = ( Pu = CMP )
Pret unitar – Pu
Costul mg privat – CMP
Beneficiul mg privat – BMP = Pu-CMP
Costul social – Cs = CP + CME
Optimul social – Qs
Orice majorare a CMP cu CME va determina o translatare a nivelului optim al productiei
catre stanga, ca de ex in Q*s
Zona A: nivelul optim al beneficiului social
Zona A+B: niv optim al beneficiului privat in cond acceptarii solutiei
Zona B: niv optim al poluarii
Zona C: beneficiul privat anulat prin internalizarea pagubelor de mediu
Zona C+D: niv non-optimal al poluarii
A+B+C= 0~Q*p BMP = benef mg privat
B+C+D= 0~Q*p CME = costuri mg externe
Anularea Pr: A=C+D
Inreg pierderi D>A

Alte limite ale ec mediului

In acelasi timp piata isi are limitele sale in exercitarea functiei de alocare aficienta a res
naturale si in evaluarea costurilor ecologice si sociale, ceea ce demonstreaza insuficientele
adoptarii deciziilor numai in termeni econ traditionali si necesitatea unei evaluari
sociopolitice cu o larga sustinere din partea societatii
Recurgerea la teoria marginalista pt formularea cailor de mentinere sub control a calitatii
mediului prezinta de asemenea anumite limite in masura in care nu se ia in calcul capacitatea
de autoepurare a cap natural precum si o serie de costuri sociale si sistemul de distribuire a
puterii econ.
Optimul paretian (Paretto) pp existenta atomicitatii puterii econ a caracterului ei achitabil:
realitatea insa dezvaluie existenta concentratiei puterii econ, a neuniformitatii in timp si
spatiu si mai ales influente ale puterii politice si sindicale
Analizarea acestor factori si a consecintelor lor intr-un cadru global permite sublinierea
faptului ca formarea preturilor, alocarea resurselor , modificarea necesitatilor si inclinatiile
consumatoriilor nu se desfasoara in concordanta cu modelele teoretice ale economiei
bunastarii, dovedind prin aceasta limitele sale in a indica situatii de optimitate sociala.
Dimensiunea si complexitatea fenomenelor arata de asemenea ca desi gestiunea mediului
necesita un soport economic , care sa faca posiblia o sol eficienta pt alocarea si util resurselor
rare, teoria ec conventionala prezinta numeroase limite legate de exprimarea lor in termeni
monetarica si de simulare a unei piete in acest scop.
Sist de preturi releva dificultatea masurarii aspectelor calitative ale bunastari iar mecanismul
pietei nu poate surprinde cu exactitate preferintele pt bunurile publice, componente ale
sistemelor naturale

Curs 6
ECOLIMBAJE – PATRIMONIUL NATURAL
Din perspective economice, patrimoniul reprez un ansamplu de bunuri care printr-o
gestionare adecvata sunt subceptibile sa conserve pt viitor potentialitatile de adaptare la
utilizarile neinventariate pana in prezent.
Din perspectiva socio-politica, patr reprez un ansamblu de elemente materiale si nemateriale
care concura la mentinerea autonomiei si identitatii titularului lor in cond adaptarii in timp a
acestuia la mediul dinamic. Prin urmare, conform celor 2 def, conceptul de patr pune accept
pe elementele mat si nemat ale patr, relevand in acelasi timp o pozitie obiectiva (patr e o
realitate) dar si o poz subiectiva si relationala (patr e in rel cu un titular)
Notiunea de patr se poate aplica in domenii f diferite:patr genetic al unei specii, patr cultural
al unei natiuni, patr unui individ care se poate compune din patr afectiv si patr socio-cultural
si din patr comune (apartenenta la un ecosistem).
Dincolo de aceasta mare varietate de continut al patr putem identifica anumite trasatur
generale mai ales atunci cand e vb de resurse naturale si anume:
1. Notiunea de patr nu se aplica numai realitatii obiective ci inglobeaza si ansamblul real
dintre elementele constitutive ale patr si titularul lor fiind vb deci de o notiune relationala.
2. Constituirea patr este un proc cumulativ, exprima o anumita continuitate intre prez si
trecut.
3. Patr prezinta o structura dar si o retea de reactii intre elem ce il compun , aceasta din
urma facilitand proprietarului un comportament adecvat dinamicii mediului in care
evolueaza. Capacitatea de adaptare la evolutia mediului nu e insa infinita atata vreme cat nu
se dispune de un patr suficient de adaptabil, poate aparea riscul unui proces ireversibil. De
aici poate aparea necesitatea preocuparilor permanente pentru adaptarea continua a patr ca o
garantie a depasirii proceselor ireversibile.
4. Intelegerea mediului exter de catre titularul unui patr , puterea de a sesiza aspectele
pozitive ale experientelor joaca un rol important in mentinerea adaptabilitatii patr.
5. Sistemul de gestionare a elem poatrimoniului vii trebuie sa respecte ciclurile si ritmurile
acestora tinand cont deci de dimensiunea spatio-temporara a proceselor biologice pe care le
prezinta, tinand cont deci de limitele a caror depasire pot antrena aparitia de fenomene
ireversibile, de fenom de degradare a sist nat.
6. Capacitatea de adaptare a unui patrimoniu este direct proportionala cu diversitatea
componentelor sale. Notiunea de varietate nu este o proprietate intrinseca a unui anumit
sistem. Varietatea se defineste in raport cu cel care face observarea pe baza unor coduri,
limbaje, modele de reprezentat. Cu cat aceastea sunt mai complexe cu atat sporse
posibilitatea idendificarii elem care definesc notiunea de varietate. Prin urmare sesizarea
varientatii depinde de grilele utilizate, de niv de cultura.
7. Orice tendinta de specializare, respectiv orice alocare a unui elem patrimonial pt o
utilizare precisa reprez o optiune fata de potentialul utilizabil al acestui. In acest caz are loc o
diminuare a varietatii potentiale a patr, dar la fel de adevarat este ca destinatia atribuita poate
genera noi potentialitati de adaptari, deci in ultima instanta vorbim de o imbogatire a
patrimoniului. De aici rezulta necesitatea unui comportament intre prudenta si hazard care sa
evite simplificarile periculoase ale structurii unui patrimoniu dar si riscul unui
conservatorism incompatibil cu dinamica realitatii inconjuratoare.
Importanta acestui concept se refera la un concept de contraforta in mainile specialistilor mai
ales atunci cand acestia organizeaza procesul de negociere privind valorificare resurselor
mediului sau a res mat intre utilizatori. In acest context apare si rolul puterii publice in
gestionarea patr., conceput in acest sens aparatul administrativ capata roluri multiple:
- Supravegherea stocului de resurse naturale cu scopul evitari degradarilor ireversibile si
mentinerii potentialului de adaptare si regenerare
- Acordarea de ajutor tehnic si financiare acelor actori sociali care propun proiecte ce
poarta amprenta interesului pt viitor
- Lansarea chiar de autoritatile publice a proiectelor pilot proprii.
Bunul public poate fi definit atat in raport cu bunul privat cat si in rap cu propriile caractere.
Bunurile private sunt bunuri care verifica principiul rivalitatii ( acelasi bun nu poate fi
utilizat simultan de 2 sau mai multi agenti ) si principiul excluderii ( prin intermediul
pretului:cel care plateste primul pretul beneficiaza de utilitatile acestuia).
Bunurile care nu satisfac princ rivalitatii poarta denumirea de bunuri publice si se pot
clasifica in: bunuri publice pure si bunuri publice mixte.