EVALUAREA IMPACTULUI

ASUPRA MEDIULUI

Sef lucrari, dr.ing. Brindusa Robu

Universitatea Tehnica “Gheorghe Asachi” din Iasi
Facultatea Inginerie Chimica si Protectia Mediului
Departamentul Ingineria si Managementul Mediului
 Obiectivele cursului
„ Disciplina “Evaluarea impactului asupra mediului” ofera informatiile necesare pentru
sustinerea eforturilor de prevenire sau eliminare a daunelor cauzate mediului si de
stimulare a sanatatii umane si bunastarii oamenilor; asigura cresterea nivelului de
cunoastere a sistemelor ecologice si a resurselor naturale, importante pentru
dezvoltarea generatiilor viitoare.
„ Evaluarea impactului asupra mediului este un important instrument al
managementului de mediu, alaturi de evaluarea riscului de mediu, evaluarea ciclului
de viata si care ofera informatiile necesare pentru luarea unei decizii in ceea ce priveste
asigurarea conceptului de dezvoltare durabila si implementarea principiului de
prevenire si control integrat a poluarii.
„ De asemenea, asigura pregatirea necesara pentru includerea considerentelor
ecologice in procesul decizional si in informarea publicului privind politicile de mediu la
nivel local, regional si pe plan european.
„ Ofera fundamentele necesare pentru promovarea “Evaluarii impactului asupra mediului”
ca o cerinta minima si de inceput in implementarea tehnologiilor curate.
 Structura
„ Definitii si notiuni fundamentale
„ Poluarea mediului. Conceptul de dezvoltare durabila
„ Istoricul procesului de evaluare a impactului asupra mediului (EIM). Scopuri ale
legislatiei privind EIM.
„ Tipuri de impacte analizate printr-o procedura de EIM si sfera de cuprindere a
acestora.
„ Organizatiile si tipurile de personal implicate in EIM. Proceduri si indicatori pentru
evaluarea impactului asupra mediului in Romania.
„ Metodologia EIM. Structura procesului de evaluare a impactului. Etapele
procesului de EIM in cazul unei noi activitati.
„ Evaluarea Strategica a mediului
„ Tipuri de metode si tehnici folosite in EIM. Metoda matricii de evaluare rapida a
impactului asupra mediului (MERI)
„ Liste de control pentru evaluarea impactului potential asupra mediului. Metoda
matricii simple de interactiune (matricea lui Leopold).
„ Metoda indicelui de poluare globala propusa de Rojanschi (1991) si imbunatatita
de Popa s.a. (2005).
„ Evaluarea riscului de mediu conform Ord. 184/1997.
„ Metoda integrata de evaluare a impactului si riscului de mediu (SAB).
„ ECV, EPE, EMAO
 Definitii si notiuni fundamentale
„ Acord de mediu – decizia autorităţii competente pentru
protecţia mediului, care dă dreptul titularului de proiect să
realizeze proiectul. Acordul de mediu este un act tehnico-juridic
eliberat în scris, prin care se stabilesc condiţiile de realizare a
proiectului, din punct de vedere al protecţiei mediului.

„ Acord integrat de mediu – act tehnico-juridic emis de

autoritatea competentă pentru protecţia mediului, conform
dispoziţiilor legale în vigoare, care acordă dreptul de a stabili
condiţiile de realizare a unei activităţi încă din etapa de
proiectare, care să asigure că instalaţia corespunde cerinţelor
privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării.
Acordul poate fi eliberat poentru una sau mai multe instalaţii ori
părţi ale instalaţiilor situate pe acelaşi amplasament.
„ Activităţi cu impact nesemnificativ asupra mediului – sunt
avute în vedere acele activităţi rezidenţiale, din gospodării
individuale sau dependinţe ale acestora destinate exclusiv
satisfacerii necesităţilor locuinţei şi/sau gospodăriei proprii şi
care nu sunt amplasate în zone cu regim special de protecţie,
precum şi acele activităţi pentru care, conform prevederilor
legale în vigoare, nu se emit autorizaţii de mediu.
„ Activităţi cu impact redus asupra mediului – sunt activităţile
pentru care, în urma parcurgerii etapei de încadrare, s-a stabilit
că nu supun procedurii de evaluare a impactului asupra
mediului, precum şi alte activităţi incluse în această categorie
de alte prevederi legale în vigoare.
„ Activităţi cu impact semnificativ asupra mediului –
activităţile care se supun procedurii de evaluare a impactului
asupra mediului, aşa cum sunt ele definite de legislaţia în
vigoare.
„ Analiză de impact – evaluarea efectului unităţilor sau
activităţilor existente asupra mediului înconjurător în vederea
elaborării sau realizării Autorizaţiei de mediu.
„ Apărarea împotriva dezastrelor – a) măsuri de prevenire şi
pregătire pentru intervenţii; b) măsuri operative urgente de
intervenţie după declanşarea fenomenelor periculoase cu
urmări deosebit de grave; c) măsuri de intervenţie ulterioară
pentru recuperare şi reabilitare.
„ Arie naturală protejată – zonă terestră, acvatică şi/sau
subterană, cu perimetru legal stabilit şi avand un regim special
de ocrotire şi conservare, în care există specii de plante şi
animale sălbatice, elemente şi formaţiuni biogeografice,
peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă
natură, cu valoare ecologică, ştiinţifică sau culturală deosebită.
„ Aspect de mediu – element al activităţilor, produselor sau
serviciilor unei organizaţii care poate interacţiona cu mediul. Un
aspect de mediu semnificativ este acela care are sau poate
avea un impact semnificativ asupra mediului.
„ Autorizare – parcurgerea etapelor procedurale avand drept scop obţinerea avizului,
acordului şi/sau autorizaţiei de mediu.

„ Autorizaţie de mediu – act tehnico-juridic eliberat în scris de autorităţile competente

pentru protecţia mediului prin care sunt stabilite condiţiile şi/sau parametrii de funcţionare
ale unei activităţi existente sau pentru punerea în funcţiune a unei activităţi noi pentru care
anterior a fost emis acordul de mediu.

„ Autorizaţie integrată de mediu – act tehnico-juridic emis de autorităţile competente

pentru protecţia mediului, conform dispoziţiilor legale în vigoare, care dă dreptul de a
exploata în totalitate sau în parte o instalaţie, în anumite condiţii care să asigure că
instalaţia corespunde cerinţelor privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (OUG
34/2002 aprobata prin Legea 645/2002). Autorizaţia poate fi eliberată pentru una sau mai
multe instalaţii sau părţi ale instalaţiilor situate pe acelaşi amplasament şi care sunt
exploatate de către acelaşi titular.

„ Aviz de amplasament – aviz conform obţinut din partea Companiei Naţionale “Apele
Române” în cazuri de excepţie de la interzicerea amplasării în zona inundabilă a albiei
majore de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuinţe, emis numai cu
acordul riveranilor şi după realizarea anticipată a lucrărilor şi măsurilor necesare pentru
evitarea pericolului de inundare şi asigurarea curgerii apelor; nu exclude obligaţia obţinerii
avizului de gospodărire a apelor şi a celorlalte avize necesare, potrivit legii.
„ Avizul de mediu pentru planuri şi programe – act tehnico-juridic eliberat în scris
de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului, care confirmă integrarea
aspectelor privind protecţia mediului în planul sau programul supus adoptării.
„ Bilanţ de mediu – procedură de a obţine informaţii asupra cauzelor şi
consecinţelor efectelor negative cumulate anterioare şi anticipate, care face parte
din acţiunea de evaluare a impactului asupra mediului.
„ Cele mai bune tehnici disponibile (Best Available Techniques - BAT)
principiul de bază pentru domeniul prevenirii, reducerii şi controlului integrat al
poluării şi sunt definite ca cel mai eficient şi mai avansat stadiu în dezvoltarea
activităţilor şi a metodelor de operare care indică oportunitatea practică a tehnicilor
specifice pentru asigurarea în principal a bazei pentru valorile limită de emisie
(ELV), proiectate pentru a preveni şi, acolo unde nu este posibil, pentru a reduce,
emisiile şi impactul asupra mediului a întreg;
cele mai bune – tehnicile cele mai eficiente pentru atingerea unui nivel general
ridicat de protecţia mediului în ansamblul său; în determinarea celor mai bune
tehnici disponibile trebuie luate în considerare, prevederile OUG nr. 34/2002
privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării;
tehnici - atat tehnologia utilizată, cat şi modul în care instalaţia este
proiectată, construită, întreţinută, exploatată şi scoasă din funcţiune;
disponibile – acele tehnici care au înregistrat un stadiu de dezvoltare ce
permite aplicarea lor în sectorul industrial respectiv, în condiţii economice şi
tehnice viabile, luandu-se în considerare costurile şi beneficiile, indiferent dacă
acestea sunt sau nu utilizate ori produse sau nu în Romania, astfel încata titularul
activităţi să poată avea acces în condiţii rezonabile şi în conformitate cu
prevederile OUG nr. 34/2002; 152/2005 privind prevenirea, reducerea şi controlul
integrat al poluării;
„ Colectiv de Analiză Tehnică (CAT) – structura constituită la nivel central / local
prin Ordin al Autorităţii publice centrale de protecţia mediului/Ordin semnat de
Prefect şi compusă din reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale sau locale cu
atribuţii şi răspunderi specifice în domeniul prozecţiei mediului, care are rol
consultativ în procedura de emitere a acordului de mediu.

„ Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare – W.C.E.D. constituită în anul

1984 pentru a strânge colaborarea în domeniul mediului şi al dezvoltării şi pentru a
propune noi forme de cooperare capabile să rupă barierele existente.

„ Componente ale protecţiei mediului – pot fi deosebite şase componente ale

ansamblului activităţilor de protecţie a mediului: legislativă, administrativ –
instituţională, educativ – informativă, economico – tehnologică, socială, de
cooperare internaţională.

„ Dezvoltare durabilă – dezvoltarea care corespunde necesităţilor prezentului, fără

a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a le satisface pe ale lor.

„ Documentele de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) –

ghiduri de referinţă BAT – documente publicate de către Comisia Comunităţii
Europene rezultate din schimbul de informaţii dintre Statele Membre referitor la
BAT;
„ Efluent – orice formă de deversare în mediu, emisie punctuală sau
difuză, inclusiv prin scurgere, jeturi, injecţie, inoculare, depozitare,
vidanjare sau vaporizare;
„ Emisie – evacuarea directă sau indirectă,de la surse punctiforme ori
difuze ale instalaţiei, de suibstanţe, vibraţii, căldură sau de zgomot în
aer, apă ori sol.
„ Evaluarea de mediu – elaborarea raportului de mediu, consultarea
publicului şi a autorităţilor competente implicate în implementarea
anumitor planuri şi programe, luarea în considerare a raportului de
mediu şi a rezultatelor acestor consultări în procesul decizional şi
asigurarea informării asupra deciziei luate, conform legislaţiei în
vigoare.
„ Evaluarea impactului asupra mediului – face parte din procedura
de autorizare fiind un proces menit să identifice, să descrie şi să
stabilească, în funcţie de fiecare caz în parte şi în conformitate cu
legislaţia în vigoare, efectele directe şi indirecte, sinergice,
cumulative, principale şi secundare ale unui proiect asupra sănătăţii
oamenilor şi mediului
„ Fond naţional de mediu – fond special, extrabugetar, destinat realizării
obiectivelor strategiei naţionale în legătură cu reducerea poluării şi
reconstrucţia ecologică a mediului deteriorat.
„ Impact asupra mediului – efecte asupra mediului, ca urmare a desfăşurării
unei activităţi antropice.
„ Impact semnificativ asupra mediului – efecte asupra mediului determinate
ca fiind importante prin aplicarea criteriilor referitoare la dimensiunea,
amplasarea şi caracteristicile proiectului, sau referitoare la caracteristicile
anumitor planuri şi programe avandu-se în vedere calitatea preconizată a
factorilor de mediu.
„ Mediul înconjurător – ansamblul de condiţii şi elemente naturale ale Terrei:
aerul, apa, solul şi subsolul, toate straturile atmosferei, toate materiile
organice şi anorganice, precum şi fiinţele vii, sistemele naturale în
interacţiune cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv valorile
materiale şi spirituale.
„ Norme de calitate a mediului – un ansamblu de cerinţe care trebuie
satisfăcute la un moment dat, pentru un element de mediu dat sau ale unei
părţi specifice a acestuia, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
„ Obiectiv – o unitate industrială, comercială, socială, economică ş.a. cu
impact sau risc de mediu asupra calităţii factorilor de mediu.
„ Poluant – orice substanţă solidă, lichidă, sub formă gazoasă sau de vapori sau sub
formă de energie (radiaţie electromagnetică, ionizantă, termică, fonică sau vibraţii)
care, introdusă în mediu, modifică echilibrul constituenţilor acestuia şi al
organismelor vii şi aduce daune bunurilor materiale. Peste anumite limite tolerabile,
periclitează echilibrul ecologic; îngreunează activitatea economică sau atacă
sănătatea, confortul fizic şi moral al omului.
„ Poluare – orice emisie rezultata in urma unei activitati umane care poate fi nociva
pentru sanatatea omului sau pentru calitatea mediului, care poate cauza daune
omului sub orice forma, rezultand periclitarea proprietatii materiale sau care
deterioreaza sau interfera cu dimensiunea estetica a mediului sau cu alte utilitati
legitime ale acestuia, sau, asa cum este definita poluarea de catre prevederile OUG
OUG 152/2005 aprobata prin Legea 84/2006 „introducerea directa sau indirecta in
aer, apa sau sol, ca rezultat al activitatii umane, a substantelor, vibratiilor, caldurii
sau zgomotului, care ar putea fi daunatoare sanatatii umane sau calitatii mediului
inconjurator, rezultate in dauna proprietatii materiale, sau, care afecteaza sau
impiedica confortul si alte utilitati indreptatite ale mediului”.
„ Prejudiciu – efect cuantificabil în cost al daunelor asupra sănătăţii oamenilor,
bunurilor sau mediului provocat de poluanţi, activităţi dăunătoare sau dezastre.
„ Program pentru conformare – plan de măsuri cuprinzând etape care trebuie
parcurse în intervale de timp precizate prin prevederile Autorizaţiei de mediu, de
către autoritatea competentă, în scopul respectării reglementărilor privind protecţia
mediului.
„ Proiect – execuţia lucrărilor de construcţie, sau alte instalaţii sau amenajări, alte
intervenţii asupra cadrului natural şi peisajului, inclusiv cele care implică extragerea
resurselor minerale. Termenul de proiect definit în OG 91/2002 se referă atat
proiectele de investiţii noi cat şi la cele pentru modificarea semnificativă a
proiectelor existente /realizate, inclusiv proiectele de dezafectare.
„ Reconstrucţia ecologică – activitate umană îndreptată în direcţia refacerii
echilibrului ecologic din ecosistemele deteriorate (prin cauze naturale sau
artificiale), ori de amenajare a unor noi ecosisteme, cu echilibru şi structură diferite
de cele existente anterior. Se urmăreşte maximalizarea funcţiilor de bază ale
ecosistemelor: de producţie, de protecţie, de suport, a celei informaţionale ori
sano-genetice etc., în concordanţă cu comandamentele sociale ale unei perioade
istorice date. În reconstrucţia ecologică se utilizează “amenajamentul ecologic”,
operaţie multi- şi interdiciplinară, extrem de actuală în ţările puternic industrializate,
dar foarte necesară în ţările lumii a treia care, însă, nu dispun de fondurile
necesare.
„ Reziduu – în sensul normelor sanitare veterinare, orice substanţă, inclusiv derivaţii
şi metaboliţii săi care, în mod natural, nu se găseşte în organismul animal sau în
produsele de origine animală, dar care poate fi regăsită ca urmare a încorporării ei
în mod conştient sau accidental şi care, prin depăşirea limitelor admise, poate
constitui un factor de risc pentru sănătatea publică.
„ Risc ecologic potenţial – probabilitatea producerii unor efecte negative asupra
ecosistemelor, care pot fi prevenite pe baza unui studiu de evaluare.
„ Standarde de mediu (Environmental Quality Standard / EQS) –
standard de calitate a mediului:
‰ o specificcatie care trebuie indeplinita la termenul stabilit de catre o
componenta de mediu asa cum este prevazut in legislatia in vigoare;
‰ o specificatie sau un obiectiv intern care poate fi relevant in determinarera
BAT.
„ Studiu de evaluare a impactului asupra mediului (studiu EIM) –
lucrarea elaborată de persoane fizice sau juridice atestate conform
legii, prin care se cuantifică cauzele şi efectele negative asupra
mediului ale unor proiecte cu impact semnificativ, în cadrul procesului
de evaluare a impactului asupra mediului.
„ Titularul activităţii – persoana fizică sau juridică răspunzătoare legal
pentru desfăşurarea unei activităţi, prin drepturi de proprietate,
concesiune sau altă formă de împuternicire legală asupra dreptului
de folosinţă a amplasamentului şi/sau instalaţiilor supuse procedurii
de autorizare.
„ Titularul proiectului – solicitantul autorizării pentru un anumit proiect
sau autoritatea publică ce iniţiază un proiect; titularul de proiect poate
fi atat persoană fizică cat şi juridică.
„ Utilizare durabilă – folosirea resurselor regenerabile într-un mod şi o rată care să nu
conducă la declinul pe termen lung al acetsora, menţinând potenţialul lor în acord cu
necesităţile şi aspiraţiile generaţiilor prezente şi viitoare.
„ Valoare - limită de emisie – masa, exprimată în funcţie de parametrii specifici,
concentraţia şi/sau nivelul unei emisii care nu poate fi depăşită în cursul uneia sau mai
multor perioade de funcţionare. Valorile – limită de emisie pot fi, de asemenea, fixate
pentru anumite grupe, familii sau categorii de substanţe, în special cele considerate
substanţe poluante relevante. Valorile – limită de emisie a substanţelor se aplică la
punctele de evacuare a emisiilor din instalaţie, fiind exclus orice proces de diluţie la
stabilirea acestora. În cazul evacuărilor indirecte în apă se ia în considerare la
stabilirea valorilor – limită de emisie ale instalaţiei efectul unei staţii de
preepurare/epurare, cu condiţia ca aceasta să asigure un nivel echivalent cu valoarea –
limită de emisie pentru protecţia mediului în întregul său, prevăzut de normativele şi
standardele de calitate, şi de a nu se ajunge la o încărcare cu poluanţi mai ridicată în
mediu, fără a se încălca dipoziţiile legale în vigoare.
„ Zonă de protecţie sanitară cu regim de restricţie – teritoriul din jurul zonei de protecţie
sanitară cu regim sever, astfel delimitat încât prin aplicarea de măsuri de protecţie, în
funcţie de condiţiile locale, să se elimine pericolul de alterare a calităţii apei. Limitele
acestei zone vor fi marcate prin borne sau semne vizibile, cu menţiunea: zonă de
protecţie sanitară.
„ Zonă inundabilă – suprafaţa de teren din albia majoră a unui curs de apă, delimitată de
un nivel al oglinzii apei, corespunzătoare anumitor debite în situaţii de ape mari.
„ Zonă umedă – zonă cu exces de umiditate care include mlaştini, regiuni inundabile,
limane, estuare şi lagune.
De retinut…
„ Acord/acord integrat de mediu;
„ Activitati cu impact nesemnificativ /redus/seminificativ;
„ Autorizatie/autorizatie integrata de mediu;
„ Bilant de mediu;
„ BAT; CAT; DD;
„ Emisie, valoarea limita la emisie;
„ Evaluarea impactului asupra mediului;
„ Impact seminifcativ;
„ Program pentru conformare;
„ Poluant/poluare;
„ Prag de alerta/prag de interventie;
„ Poluare potential semnificativa / poluare semnificativa.
„ Utilizare durabila.
Poluarea mediului. Conceptul de dezvoltare durabila
„ Din perspectiva ecologică, dezvoltarea durabilă este axată pe stabilitatea biologică
şi fizică a sistemelor. Viabilitatea sistemelor este esenţială pentru stabilitatea
globală.

„ Abordarea socio-culturală constă în promovarea echităţii în cadrul aceleiaşi

generaţii (în special eliminarea sărăciei), cât şi între generaţii (asigurarea drepturilor
generaţiilor viitoare). Astfel, conservarea biodiversităţii permite păstrarea
flexibilităţii sistemului, prin protejarea acestuia faţă de jocurile exterioare şi
conservarea capitalului, protejează valorille pentru consumurile viitoare.

„ Se apreciază că anual sunt omologate între 1000 şi 2000 noi produse chimice şi se
produc la scară industrială în jur de 80,000 substanţe chimice. Cu toate că, în
majoritatea ţărilor există o legislaţie clară pentru lansarea pe piaţă a acestora, efectul
în viitor de cele mai multe ori este puţin previzibil, ceea ce poate să creeze surprize
neplăcute mediului şi ecosistemelor respective.
Principalii factori de influenţă ai poluării mediului

Deteriorarea
ireversibilă, globală a
mediului

Creşterea poluării Reducerea capacităţii de Scăderea resurselor

mediului autoepurare a mediului naturale

Creşteri ale consumului de producţie

Creşterea
demografică
 Dezvoltarea Durabila

Dezvoltarea durabilă presupune ca societatea să satisfacă cererea

de consum a membrilor ei prin creşterea potenţialului productiv,
dar şi prin crearea unor condiţii echitabile de acces la resursele
naturale pentru toţi membrii societăţii.
Legea protecţiei mediului defineşte conceptul de dezvoltare
durabilă: „dezvoltarea ce corespunde necesităţilor prezentului
fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a le
satisface pe ale lor.”
O dezvoltare durabilă este o dezvoltare economică fără epuizarea
resurselor, considerând limita de suportabilitate şi regenerare a
ecosistemelor (Legea protecţiei mediului, 2000, OUG 195/2006).
Conceptul de dezvoltare durabilă şi conexiunilor sale

Integrarea obiectivelor economice cu cele ecologice şi de protecţie a mediului,

dezvoltarea fiind cel mai uşor de controlat prin politici şi legislaţii adecvate, încă din
faza planificării acesteia.
Cerinţele minime pentru asigurarea unei dezvoltări durabile

„ Redimensionarea creşterii economice;

„ Eliminarea sărăciei;
„ Controlul creşterii demografice;
„ Conservarea şi sporirea resurselor naturale;
„ Controlul riscurilor;
„ Participarea formelor de guvernare la luarea deciziilor privind
protecţia mediului;
„ Coroborarea deciziilor privind mediul şi dezvoltarea pe plan
naţional cu cele de pe plan internaţional.
Factorii de influenţă ai dezvoltării durabile
Succes
economic
Probleme Poluarea
sociale mediului

Dezvoltare
durabilă
Protecţia Acceptare de
mediului societate

Probleme
economice
De retinut …

„ Principalii factori de influenta ai poluarii

mediului;
„ Conceptul de dezvoltare durabila si
interactiunea acestuia cu celelalte
componente de mediu;
„ Cerintele minime pentru asigurarea
dezvoltarii durabile;
„ Factorii de influenta ai dezvoltarii durabile.
Strategia Uniunii Europene pentru dezvoltarea durabilă

„O Europă Durabilă pentru o Lume mai bună” oferă Uniunii Europene,

pe termen lung, o viziune pozitivă, a unei societăţi mai prospere şi
corecte, şi care promite un mediu mai curat, mai sigur şi mai sănătos
– o societate care asigură o calitate mai bună a vieţii pentru generaţia
noastră si pentru generaţiile viitoare.

Realizarea acestui obiectiv, presupune ca: ‰ iunie 1972,

Stockholm
- dezvoltarea economică să sprijine progresul social ‰ iunie 1992, Rio de
şi să ţină seama de mediu; Janeiro
‰ Septembrie 2002,
- politicile sociale să sprijine performanţa economică, Summitul Pamantului,
Johannesburg
- politica de mediu să fie eficientă din punct de
vedere al costurilor.
5 iunie 1972 – Ziua mondiala a mediului
Prima Conferinţă ONU pentru Mediu
a. Stockholm – 113 state
Ţările socialiste nu au participat (cu excepţia României)
s-a creat un mecanism internaţional de coordonare şi supraveghere pentru
b. mediu al ONU (United Nation Environmental Programme – UNEP) cu sediul
la Nairobi.
s-a adoptat primul Plan de acţiune pentru protecţia mediului, analizat şi
c.
revizuit periodic.
Realizări:
GEMS: Sistemul Global de Monitorizarea Mediului
GRID: Banca de date a Resurselor Mondiale
d.
INFOTERRA: Sistem Internaţional de Referinţă – Informaţie
RISCPT: Registru Internaţional de Substanţe Chimice Potenţial Toxice
Program Climatologic – 1974 “Limite extreme” afectarea stratului de ozon.
Documentele de la RIO – 1992
Enunţă principiile după care omenirea trebuie să se conducă în relaţiile interumane, precum şi în
a.
cele dintre om şi mediu.

Agenda 21: analizează premizele şi posibilităţile de punere în aplicare a principiilor din “Declaraţia
de la Rio” - principiile dezvoltării durabile. Este o lucrare (440 pag.) împărţită în patru acţiuni:

b. Dimensiunile sociale şi economice;

Conservarea şi gestionarea resurselor în scopul dezvoltării;
Întărirea rolului principalelor grupuri şi organisme internaţionale;
Mijloace de implementare.

Convenţia privind schimbările climatice: reprezintă un angajament ferm al ţărilor semnatare ca până
c.
în anul 2000 să-şi reducă emisiile de CO2 la nivelul din 1990.

Convenţia privind diversitatea biologică: prevede măsuri ce trebuie luate pentru protejarea
d.
ecosistemelor şi a diverselor forme de viaţă.

e. Declaraţia de principiu asupra conservării şi exploatării pădurilor

5 Septembrie 2002 – Summitul Pamantului de la
Johannesburg
„ Summitul de la Johannesburg (Summitul Pământului denumit şi Rio + 10
sau Summitul Mondial privind dezvoltarea durabilă) nu a reuşit să ofere
prea multe speranţe;
„ La 12 ani după Summitul de la Rio de Janeiro, la Johannesburg, Rusia a
anunţat că va ratifica Protocolul de la Kyoto. Americanii au respins, însă,
orice fel de negociere pe această temă.
„ S-a pregătit o propunere care viza favorizarea surselor reciclabile de
energie (solară şi eoliană), în detrimentul celor convenţionale, puternic
poluante (petrol şi gaze).
„ Comitetul European de la Bruxelles (martie 2003) a stabilit măsuri concrete
ce vor trebui luate în următorul an, printre care adoptarea Directivei
referitoare la schema de reducere a emisiilor de gaze ce produc efecte de
seră, adoptarea unei decizii privind răspunderea faţă de mediu şi
implementarea Convenţiei de la Aarhus.
Comisia Europeană propune o strategie structurată

1. un set de propuneri şi de recomandări intersectoriale pentru îmbunătăţirea

eficienţei politicilor şi pentru a face posibilă dezvoltarea durabilă. Aceasta
presupune asigurarea consolidării reciproce a diferitelor politici, nu acţiunea
acestora în direcţii contrare.

2. o serie de obiective prioritare şi măsuri specifice la nivelul UE pentru

abordarea problemelor care pun cele mai mari piedici dezvoltării durabile în
Europa.

3. pentru monitorizarea strategiei de la Lisabona, determinarea progreselor va

implica adăugarea unui număr de indicatori, celor două convenţii. Aceşti
indicatori decurg în mod natural din obiectivele şi sarcinile pe termen lung
pe care şi le propune Comisia Europeană.
 Implementarea dezvoltării durabile în
România
Pentru prima dată în România, Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a fost realizată de un
Grup de Lucru constituit în baza HG nr.305/15.04.1994, care a asigurat reprezentarea tuturor
partenerilor sociali, asistat de proiectul PNUD: ”Centrul Naţional pentru Dezvoltarea Durabilă” aflat
sub egida Academiei Române. Acest document este născut din dorinţa şi nevoia tuturor de a
creşte bunăstarea şi prosperitatea fiecărui român şi a societăţii în ansamblu, definind totodată
ţinta comună de a realiza mai mult cu mai puţine resurse”.

Prin OUG nr.152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată prin Legea
84/2006, sunt stabilite „măsurile necesare pentru prevenirea sau, în cazul în care aceasta
nu este posibilă, pentru reducerea emisiilor provenite din activităţile industriale pentru care
este necesară obţinerea autorizaţiei integrate de mediu (anexa nr.1), în aer, apă şi sol,
inclusiv măsurile privind gestionarea deşeurilor, astfel încât să se atingă un nivel ridicat de
protecţie a mediului, considerat în întregul său, în acord cu respectarea legislaţiei în
vigoare şi a obligaţiilor din convenţiile internaţionale din acest domeniu, la care România
este parte”.
 Obligaţiile de bază ale titularului unei
activităţi industriale
„ luarea tuturor măsurilor de prevenire eficientă a poluării, în special prin
recurgerea la cele mai bune tehnici disponibile;
„ luarea măsurilor care să asigure că nicio poluare importantă nu va fi cauzată;
„ evitarea producerii de deşeuri, iar în cazul în care aceasta nu poate fi evitată,
valorificarea lor, iar în caz de imposibilitate tehnică şi economică, neutralizarea
şi eliminarea acestora, evitându-se sau reducându-se impactul asupra
mediului;
„ utilizarea eficientă a energiei;
„ luarea măsurilor necesare pentru prevenirea accidentelor şi limitarea
consecinţelor acestora;
„ luarea măsurilor necesare, în cazul încetării definitive a activităţilor pentru
evitarea oricărui risc de poluare şi pentru aducerea amplasamentului şi a
zonelor afectate într-o stare care să permită reutilizarea acestora.
 Obiectivele Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă
Obiectiv fundamental - creşterea bunăstării şi prosperităţii individuale a ansamblului social la nivel
naţional, urmărind o dezvoltare economică în limitele de suport ale Capitalului Natural, într-un
mod care să garanteze şi calitatea vieţii generaţiilor viitoare.

Obiective principale
Asigurarea stării de sănătate a populaţiei, a complementarităţii şi corelării între toate sectoarele
economice şi sociale, în scopul dezvoltării umane durabile.
Stabilirea sectoarelor şi direcţiilor cu potenţial competitiv ca priorităţi ale dezvoltării durabile, în
contextul tendinţelor majore pe plan mondial şi în conformitate cu obligaţiile internaţionale
asumate de România.
Redimensionarea şi remodelarea structurii economico-sociale, şi transformarea ei într-un sistem
durabil. Asigurarea unei creşteri continue şi stabile a nivelului de trai şi în concordanţă cu
criteriile de integrare în UE.
Stoparea procesului de deterioare a Capitalului Natural şi iniţierea refacerii acestuia.
Dezvoltarea unui sistem legislativ şi instituţional coerent, compatibil cu cel al ţărilor din UE şi
consolidarea democraţiei prin stimularea participării civice.
Formarea resursei umane la nivelul exigenţelor ştiinţifice, tehnologice şi informaţionale, pe plan
internaţional din toate sectoarele economice şi sociale.
Monitorizarea şi evaluarea permanentă a performanţelor economice, sociale şi de protecţie a
mediului, printr-un sistem de indicatori cantitativi şi calitativi determinabili.
Indicatori de Dezvoltare Durabilă în România
(IDDR), conform INS (1)
„ Indicatorii urmăresc obiectivele ţintă şi modalităţile de acţiune la orizontul anilor: 2013,
2020, 2030, stabilite prin Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă şi sunt construiţi
pe baza informaţiilor care sunt disponibile în Institutul Naţional de Statistică, Ministerul
Mediului şi Pădurilor şi instituţiile în subordinea sau coordonarea acestuia şi a
metodologiilor care sunt armonizate cu cele ale Uniunii Europene.
„ Principala funcţiune a indicatorilor este de a răspunde cerinţelor de monitorizare, pe
care Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă le exprimă, asociate cu termenele
ţintelor propuse, care la rândul lor reprezintă angajamente politice legate de obiectivele
strategice ale dezvoltării durabile.
„ Setul de indicatori de dezvoltare durabilă pentru România este structurat pe obiectivele
Strategiei Naţionale de Dezvoltare Durabilă, cu ierarhizare pe trei niveluri:
‰ nivelul 1: indicatori principali (de bază);
‰ nivelul 2: indicatori complementari, utilizabili pentru monitorizarea şi revizuirea
programelor de dezvoltare durabilă;
‰ nivelul 3: indicatorii de progres ai Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă a
României, acoperind pachetul de politici pe care aceasta le generează, inclusiv a
celor ce nu sunt cuprinse în Strategia UE.

2010 Institutul National de Statistica

Indicatori de Dezvoltare Durabilă în România
(IDDR), conform INS (2)
„ Sistemul IDD pentru România este armonizat şi congruent cu sistemul
de indicatori utilizat la nivelul UE, urmărind pilonii de bază:
‰ arhitectură: structură ierarhică pe teme, sub-teme, domenii de intervenţie;
‰ concepte, definiţii, clasificări şi nomenclatoare asociate;
‰ metode de calcul.

„ Sistemul integrează, într-o structură piramidală indicatori economici,

sociali şi de mediu, utilizabili pentru evaluarea tridimensională a
dezvoltării durabile în România.

„ Baza de date (IDDR) cu IDD pentru România include 103 indicatori,

cu seriile de date disponibile în sistemul statistic naţional începând
din anul 2000, ierarhizaţi, astfel: 19 indicatori de nivel 1, 37
indicatori de nivel 2 şi 47 indicatori la nivelul 3.
„ Baza de date va fi actualizată şi completată cu alţi indicatori, pe măsura
dezvoltării şi disponibilizării acestora, in functie si de feed-back.

2010 Institutul National de Statistica

 Istoricul procesului de EIM
a) Decretul american privind politica de mediu – National
Environmental Policy Act (NEPA 1969) este deseori numit
Magna Carta a legilor de protecţie a mediului.

b) Directiva Uniunii Europene privind Evaluarea de Mediu

(Directiva 85/337/EEC) a fost aprobată de către Consiliul de
Miniştri al U.E. pe 27 iunie 1985 şi a fost prezentată Statelor
Membre pentru implementare pe 3 iulie 1985. Directiva
85/337/EEC privind evaluarea impactului asupra mediului a unor
proiecte publice sau private, a fost amendată prin Directiva
Consiliului 97/11/EC din 3.03.1997

c) EIM în cazul proiectelor şi programelor cu finanţare externă

National Environmental Policy Act (NEPA1969)
Scopurile acestui act sunt:
„ să stabilească o politică naţională care va asigura armonie între om
şi mediul său înconjurător, luând în considerare atât aspectele
productive cât şi cele de agrement;
„ să susţină eforturile de prevenire sau eliminare a daunelor cauzate
mediului şi biosferei şi de stimulare a sănătăţii şi bunăstării oamenilor;
„ să crească nivelul de cunoaştere a sistemelor ecologice şi a
resurselor naturale importante pentru naţiune;
„ să creeze un Consiliu al Calităţii Mediului. Promulgată în 1970, NEPA
cere tuturor agenţiilor federale să solicite câte un studiu de impact
asupra mediului (SIM) pentru orice acţiune care poate afecta în mod
semnificativ calitatea mediului uman.

Această cerinţă intenţionează să includă considerentele ecologice în

procesul de luare a deciziilor şi să informeze publicul despre faptul că
aspectele de mediu au fost considerate la adoptarea deciziilor finale.
Directiva Uniunii Europene privind Evaluarea
de Mediu
„ Fiind o lege cadru, statelor membre ale UE le-a fost acordată o
considerabilă libertate în transpunerea ei detaliată în propriile legislaţii
naţionale, cu condiţia ca principiile şi cerinţele procedurale de bază să fie
satisfăcute. Această abordare a fost aleasă în mod deliberat deoarece s-a
considerat că procedurile de autorizare a proiectelor şi aranjamentele
instituţionale în care cerinţele EIM trebuiau integrate, difereau foarte mult în
cadrul UE.
„ Stabilirea unor modalităţi adecvate de prevenire şi rezolvare a problemelor
ecologice este una din cerinţele principale ale UE pentru ţările care doresc
să adere la ea. Multe din fostele state socialiste şi-au exprimat dorinţa să se
alăture UE, deci implementarea unor proceduri adecvate de rezolvare a
problemelor de mediu trebuie să constituie una din preocupările lor actuale.
Până la mijlocul anului 1995, toate cele 24 ţări membre ale Organizaţiei
pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) realizează propriile
reglementări de EIM.
Politica europeană în domeniul protecţiei mediului este ghidată
de 4 principii formulate în Programul de Acţiune asupra
Mediului:

„ Acţiunea de prevenire este mai eficientă decât măsurile de

remediere;

„ Daunele provocate mediului pot fi remediate la sursă;

„ Poluatorul plăteşte costul măsurilor luate pentru protecţia

mediului;

„ Politica mediului trebuie să reprezinte o componentă a altor

politici ale CE.
EIM în cazul proiectelor şi programelor
„ Începând cu anul 1970, peste 60 de state din întreaga lume au
adoptat legi de EIM, printre care şi cele din Europa Centrală şi de
Est.
„ La nivelul Uniunii Europene exista aproximativ 250 Directive în
domeniul mediului. În România, prima lege de protecţie a
mediului a fost introdusă în anul 1973. Documentul legislativ
respectiv nu includea cerinţe explicite pentru evaluarea
impactului şi riscului asupra mediului în sensul actual, neexistând
o metodologie pentru evaluare şi pentru luarea deciziilor, iar
autorităţile erau responsabile pentru monitorizarea calităţii

mediului.
Regelemetari EIM …
„ Hotărȃrea de Guvern nr. 1460 din 12 noiembrie 2008 pentru aprobarea Strategiei
Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă - Orizonturi 2013 - 2020 - 2030, emitent
Guvernul Romȃniei, publicată ȋn Monitorul Oficial nr. 824 din 8 decembrie 2008;
„ Hotărȃrea de Guvern nr. 1097/2001 privind constituirea şi funcţionarea Comitetului
interministerial pentru coordonarea integrării domeniului protecţiei mediului ȋn
politicile şi strategiile sectoriale la nivel naţional (această hotărȃre a fost modificată cu
noi atribuţii, care să permită aplicarea principiilor dezvoltării durabile ȋn politicile
sectoriale, aflȃndu-se ȋn proces de avizare interministerială);
„ După 1990, ministerul de resort a inclus anumite cerinţe de evaluare a impactului
asupra mediului în Ordinele nr. 170/1990, nr. 113/1990, nr. 619/1992.
„ În decembrie 1995 a fost promulgată Legea nr. 137 – Legea protecţiei mediului,
„ Reglementările referitoare la evaluarea impactului asupra mediului sunt conţinute în
Ordinul MAPPM nr. 125/1996, pentru aprobarea procedurii de reglementare a
activităţilor economice şi sociale cu impact asupra mediului înconjurător, bazată pe
Directiva 85/337/EEC.
„ Ordinul MAPPM nr. 184/1997 se referă la aprobarea procedurii de realizare a
bilanţurilor de mediu de nivel 0, 1, 2 şi evaluarea riscului, descriindu-se modurile
în care se efectuează aceste studii.
Evaluarea strategică de mediu (SEA) pentru Planuri
şi Programe - Aviz de mediu
„ Hotărâre nr. 1076 din 8 iulie 2004 privind stabilirea procedurii de
realizare a evaluarii de mediu pentru planuri şi programe
„ Ordin nr. 995 din 21 septembrie 2006 pentru aprobarea listei
planurilor şi programelor care intră sub incidenţa Hotărârii
Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de
realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe
„ Ordin nr. 117 din 2 februarie 2006 pentru aprobarea Manualului
privind aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu
pentru planuri şi programe
„ Manual pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de
mediu pentru planuri şi programe
„ Ordin nr. 480 din 16 mai 2006 privind constituirea şi funcţionarea
Comitetului special la nivel central pentru realizarea etapei de
încadrare a procedurii de evaluare de mediu
„ Manual privind SEA pentru politica de coeziune 2007-2013
 Evaluarea impactului asupra mediului (EIM) a
proiectelor - Acord de mediu
„ Procedura de reglementare şi competenţele de emitere a acordului de mediu sunt prevăzute în HG
445/2009 care abroga HG 1213/2006 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului
asupra mediului pentru anumite proiecte publice şi private şi OM 860/2002 pentru aprobarea
procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu cu
modificarile si completarile ulterioare.
„ Ordin nr. 863 din 26 septembrie 2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor
procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului
„ Ordin nr. 864 din 26 septembrie 2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra
mediului în context transfrontieră şi de participare a publicului la luarea deciziei în cazul proiectelor
cu impact transfrontieră
„ Informaţia privind mediul - HG nr. 878 din 28 iulie 2005 - accesul publicului la informaţia privind
mediul
„ Convenţia Espoo - Convenţia privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră,
adoptată la Espoo la 25 februarie 1991
„ Convenţia Aarhus - Legea nr. 86 din 10 mai 2000 pentru ratificarea Convenţiei privind accesul la
informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu,
semnată la Aarhus la 25 iunie 1998
„ Răspunderea de mediu OUG nr. 68 din 2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea
şi repararea prejudiciului asupra mediului
 Scopuri ale legislaţiei privind EIM

„ Stabilirea unei politici de mediu independente;

„ Perfecţionarea planificării şi luării deciziilor;

„ Dezvăluirea publică a efectelor în mediu ale

propunerilor de acţiuni (proiecte);

„ Culegerea informaţiilor şi cunoştinţelor despre mediu.

a. Stabilirea unei politici de mediu independente
… “nu documente mai bune, ci decizii mai bune, este ceea ce
contează. Scopul NEPA nu este de a genera maculatură –
chiar dacă este vorba de documente excepţionale – ci de a
conduce la acţiuni excelente” …

Declaraţia de politică a NEPA îndrumă agenţiile federale de

mediu să folosească toate mijloacele şi măsurile aplicabile “în
concordanţă cu celelalte consideraţii esenţiale de politică
naţională” pentru ca SUA să poată:

“îndeplini responsabilităţile fiecărei generaţii ca administratori ai

mediului pentru generaţiile viitoare (...) să cuprindă o cât mai largă
gamă de utilizări în mediu fără a-l degrada ... (şi) să realizeze un
echilibru între populaţie şi utilizarea resurselor care să permită
atingerea unor standarde înalte de viaţă şi o cât mai largă distribuţie
a înlesnirilor vieţii ...”.
b. Perfecţionarea planificării şi luării deciziilor

Un alt scop important al legilor privind EIM este de a îmbunătăţi

planificarea şi luarea deciziilor de către agenţiile guvernamentale,
companiile private şi de către persoane fizice.
NEPA a apărut ca urmare a neputinţei agenţiilor federale de mediu din
SUA de a conferi suficientă greutate problemelor de mediu. Cerând
agenţiilor federale de mediu să ia în considerare consecinţele
activităţilor asupra mediului şi să analizeze alternative rezonabile la
aceste activităţi, NEPA a determinat o creştere a receptivităţii pentru
problemele de mediu în rândul guvernanţilor.
In ceea ce priveşte proiectele individuale, NEPA încurajează pe autorii
acestora să evite sau să reducă rezultatele distructive ale activităţilor
preconizate, prin analizarea alternativelor şi a măsurilor de
remediere, făcând astfel ca proiectele să devină mai puţin dăunătoare
pentru calitatea mediului.
 c. Dezbaterea publică a efectelor induse în mediu de
propunerile de investiţii (proiecte)
Importanţa implicării Scopul cel mai important al legilor privind EIM îl
publicului: constituie culegerea şi dezvăluirea
1. măsurile ce fac ca riscurile asumate completă, la timp şi în public, a informaţiilor
să fie rezultatul unei alegeri privind activităţile ce pot afecta mediul.
fundamentate pentru justificarea
deciziilor de mediu; 4. Pasul următor îl reprezintă diseminarea
informaţiilor către public. Populaţia va fi
2. Dreptul primordial de mediu, este receptorul tuturor daunelor în mediu cauzate
aşadar dreptul de a alege, iar acest de activitatea autorizată şi prin urmare are
drept a fost deseori refuzat. dreptul să cunoască, să se intereseze şi să
3. Primul pas este informaţia, răspundă unei informaţii cât mai complete.
deoarece fără o cunoaştere în 5. Participarea publicului printr-un un mijloc
detaliu a efectelor nu se poate lua o eficient prin care publicul afectat să-şi
decizie bine fundamentată. comunice opiniile factorilor de decizie care să
Mecanismul specific al acestei examineze atent aceste opinii. Nu se poate
informări îl constituie evaluarea de îndeplini cerinţa ca aprobarea să fie dată
mediu, care este un element esenţial reprezentativ – pentru a putea servi în mod
pentru deciziile ce implică asumarea legitim drept consimţământ al publicului.
unor riscuri de mediu;
d. Culegerea datelor şi informaţiilor despre mediu

EIM cuprinde o evaluare a stării iniţiale a mediului, ajutând astfel factorii

de decizie şi investitorii să obţină informaţii despre inter-relaţiile
complexe dintr-un sistem ecologic.
Aceste informaţii pot ajuta oamenii de ştiinţă să elaboreze inventare
sigure ale resurselor de mediu dintr-o regiune.
Studiind efectele în mediu ale proiectelor de dezvoltare, factorii de decizie,
proiectanţii, investitorii pot evalua şi compara eficienţa diferitelor
alternative şi măsuri de remediere, îmbunătăţind astfel concepţia
proiectelor viitoare.
EIM poate avea şi un scop foarte practic acela de a culege informaţiile
necesare pentru a determina responsabilităţile legale ale unui
obiectiv conform unor legislaţii diferite.
 Tipuri de impacturi analizate printr-o procedura de
EIM si sfera de cuprindere a acestora
“Impactul în mediu” - alterarea mediului fizic, eveniment care conduce la
declanşarea demersului privind EIM.

Este necesar însă să fie evaluat:

• impactulul direct,

• impactul indirect,

• impactul cumulativ

• impactul sinergic

al activităţii propuse (în fiecare alternativă)

asupra mediului biofizic şi socio - economic.
 Tipuri…
„ Efecte “directe” sunt acelea
provocate de acţiuni care se produc
în acelaşi timp şi în acelaşi loc.
„ Efectele “indirecte” sunt definite ca
Receptorii…
cele “care sunt provocate de acţiune
şi apar mai târziu în timp sau în
a. Medii receptoare (apă, aer,
spaţiu, dar sunt totuşi în mod raţional
previzibile”. sol);
„ Impactul cumulativ este: “impactul b. Fiinţele vii receptoare care
în mediu rezultat din acumularea trăiesc în aceste medii
impactelor unei acţiuni când ea se (oamenii, flora, fauna);
adaugă altor acţiuni trecute, prezente
c. Mediul amenajat (structuri,
sau în mod rezonabil previzibile
clădiri, monumente).
pentru viitor.
Exemplu de impact direct/indirect/cumulativ/sinergic
Exemplu de impact direct/indirect/cumulativ/sinergic
Organizatiile si tipurile de personal implicate in EIM
Titularul proiectului Autorităţile Consultanţii
sau al activităţii competente

‰ Firme de consultanta
‰ Managerii de vârf. ‰ Factorii de decizie,
‰ Conducătorii ‰ Experti de mediu,
‰ Specialistii
compartimentelor specialisti
compartimentelor
administrative ‰ Manageri
‰ Personalul tehnic
‰ Personalul tehnic
‰ Universitati, alte
‰ Alte categorii
institutii

Publicul

ONG, cetateni, formatori EIM, centre EIM, mass media,

alte agentii
Actorii implicati în procesul EIM şi
interacţiunile dintre acestia
 Indicatori şi programe pentru evaluarea impactului de mediu

„ Obiectivele (obligaţii) de mediu minim acceptate cuprind un set de obiective stabilite

de autoritatea de mediu competentă, în baza unui bilanţ de mediu realizat anterior cu
ocazia schimbării proprietarului. Acestea se referă la obiectivele calitative şi cantitative
minime de mediu şi durata maxim admisibilă pentru conformarea cu cerinţele de mediu,
precum şi orice alte cerinţe ce pot fi identificate de autoritatea de mediu competentă.
„ Pragul de alertă reprezintă concentraţii de poluanţi în aer, apă, sol sau în
emisii/evacuări, care au rolul de a avertiza autorităţile competente asupra unui impact
potenţial asupra mediului şi care determină declanşarea unei monitorizări suplimentare
şi/sau reducerea cantităţilor de poluanţi din emisii/evacuări.
„ Pragul de intervenţie corespunde concentraţiilor de poluanţi în aer, apă, sol sau în
emisii/evacuări la care autorităţile competente vor dispune executarea studiilor de
evaluare a riscului şi reducerea concentraţiilor de poluanţi din emisii/evacuări.
„ Poluare potenţial semnificativă există atunci când concentraţiile de poluanţi în mediu
depăşesc pragurile de alertă, iar poluare semnificativă atunci când concentraţiile de
poluanţi depăşesc pragurile de intervenţie prevăzute în reglementările privind evaluarea
poluării mediului.
 Programul pentru conformare
Plan de măsuri propus de titularul unei activităţii existente, cuprinzând
etape care trebuie parcurse în intervale de timp precizate prin
prevederile autorizaţiei de mediu, de către autoritatea competentă, în
scopul respectării reglementărilor privind protecţia mediului.

Programul de conformare poate avea două secţiuni:

1. Măsurile pentru reducerea efectelor prezente şi viitoare ale
activităţilor asupra mediului;

2. Măsurile de remediere a efectelor activităţilor anterioare asupra

mediului.

Programul de conformare este necesar pentru orice obiectiv care continuă sau care
încetează activitatea şi care aduce prejudicii mediului prin funcţionarea curentă sau
anterioară. Evaluarea porejudiciilor se realizează prin bilanţul de mediu, raportând starea
mediului şi măsurile necesare de remediere la standardele şi reglementările în vigoare.
Programul stabileşte măsurile de conformare, etapele, termenele, costurile şi
responsabilităţile necesare realizării acestora.
Elaborarea programului de conformare ia în considerare:

„ concluziile Bilanţului de Mediu;

„ constatările şi sarcinile stabilite de autorităţile de control care răspund

de protecţia factorilor de mediu, porecum şi de alte organe de
specialitate ale administratiei publice centrale;

„ datele deţinute de titularul activităţii şi de autorităţile administraţiei

publice locale privind emisia şi imisia poluanţilor în mediu;

„ studiile, ofertele, diversele materiale de documentare etc.,

„ sugestiile şi propunerile primite de la populaţie şi de la asociaţiile

neguvernamentale cu ocazia dezbaterii publice.
Cadrul legislativ pentru evaluarea strategica a mediului
Obiectivele Evaluarii Strategice a Mediului (SEA)
Obiective generale:
„ asigurarea unui nivel înalt de protecţie a mediului;
„ integrarea aspectelor de mediu în pregătirea şi adoptarea anumitor
planuri şi programe care promovează dezvoltarea durabilă.
Obiective specifice din perspectiva obiectivelor de protecţie a mediului şi
ale dezvoltării durabile:
„ asigurarea că efectele implementării planurilor şi programelor sunt
luate în considerare în timpul pregătirii lor şi înainte de adoptarea
acestora;
„ stabilirea unui set de cerinţe procedurale comune, necesare pentru
a contribui la un nivel înalt de protecţie a mediului.
„ stabilirea unui cadru legislativ consecvent, care să permită
adoptarea/aprobarea planurilor/programelor pe baza informaţiilor de
mediu obţinute în derularea procedurii şi care să contribuie la punerea
în practică a unor soluţii durabile si eficiente.
Evaluarea strategica a mediului
Nu se aplică urmatoarelor planuri şi programe:
a) al căror unic scop este apărarea naţională sau protecţia civilă;
b) financiare sau bugetare;
c) privind sprijinul pentru dezvoltare rurală prin Fondul European
de Orientare şi Garantare a Agriculturii - Secţiunea Garantare,
pe anul 2007

Se efectuează în timpul pregătirii planului sau programului şi se finalizează

înainte de adoptarea acestuia ori de trimiterea sa în procedură legislativă:
a) etapa de încadrare a planului sau programului în procedura evaluării de
mediu;
b) etapa de definitivare a proiectului de plan sau de program şi de realizare a
raportului de mediu;
c) etapa de analiză a calităţii raportului de mediu si luarea deciziei.
Etapele unui proces de evaluare a impactului asupra mediului
 Metode si tehnici de cuantificare a impactului de mediu
Reprezentări grafice
„ Aceste metode presupun reprezentarea separată a diferiţilor indicatori sau parametrii de mediu,
în funcţie de alţi parametrii sau indicatori caracteristici proiectului. Hărţile ecologice ale zonei pot
fi suprapuse pe harta amplasamentului proiectului şi a zonei afectate pentru a evidenţia
amploarea şi specificul impactului. În prezent, această metodă se realizează prin Sistemul de
Informaţii Geografice (GIS).
Liste de control
„ În acest caz se folosesc liste cu impacturi potenţiale pregătite pe baza experienţei acumulate în
timp. Scopul este, înainte de toate, de a compara diferitele alternative (tehnologice şi de
amplasament). Listele de control mai complexe vor acoperi impacturile pe termen lung sau scurt,
efectele reversibile sau ireversibile, impacturile locale sau exterioare.
Matrici de impact
„ Reprezintă una din metodele cele mai utilizate într-un proces de EIM. Metoda matricilor de
impact implică construirea unei matrici în care pe o coordonată sunt specificate activităţile
evaluate, iar pe cealaltă coordonată sunt prezentaţi factorii ecologici potenţial afectaţi. La
intersecţia activităţilor cu factori ecologici sunt cuantificate intensitatea şi importanţa impactului.
„ Folosirea acestei metode permite analizarea tuturor relaţiilor posibile, ceea ce face evaluarea
totală mai obiectivă. De subliniat că metoda permite evaluarea atât a impactului direct cât şi a
celui indirect. De obicei, în matricile de evaluare a impactului se folosesc scări şi grile de bonitate
pentru diferenţierea rolurilor diferitelor tipuri de activităţi şi factori ecologici, ceea ce conferă un
caracter complex metodei.
Scheme (diagrame) sau grafuri
„ Aceste tehnici pun în relaţie cauzele unui impact cu efectele lui. Pot fi implicate atât efectele de
ordinul întâi (impactul direct), cât şi cele de ordinul doi sau trei (impactul indirect). Avantajul
acestor tehnici îl constituie faptul că asigură reprezentarea grafică a rezultatelor, care poate fi nu
foarte complicată, deci uşor de dezbătut cu comunitatea locală sau cu autorităţile.
Metoda indicelui de poluare globala
proposa de Rojanschi (1997) si
imbunatatita de Popa (2005) - (Ipg)
Indicele de poluare globala - calcul
Si – area figurii geometrice ce descrie starea ideala a mediului,
Si Sr - area figurii geometrice ce descrie starea reala a mediului

I PG = (situatia evaluata).

1997
Sr 4
3
10 10
0 Si
2005
100 Sr
I PG = 2 10 10
b 2
1

b - Media notelor de bonitate acordate tuturor indicatorilor

considerati in procesul de evaluare
 Clasificarea impactului

IPG b Clasa Starea de sănătate a mediului

IPG = 1 10 A Mediu natural neafectat de activitatea umană
1 <I PG < 2 9,999 – B Mediu supus efectului activităţii umane în limite admisibile
7,072
2 < IPG < 3 7,071 – C Mediu supus efectului activităţii umane, provocând stare de
5,774 disconfort formelor de viaţă
3 < IPG < 4 5,773 – D Mediu afectat de activitatea umană, producând tulburări
5,001 formelor de viaţă
4 < IPG < 6 5 – 4,083 E Mediu grav afectat de activitatea umană. Periculos formelor de
viaţă
peste 6 ≤ 4,082 F Mediu degradat, impropriu formelor de viaţă
Avantaje
„ Oferă o imagine globală a stării de sănătate a mediului, a calităţii
acestuia, la un moment dat;
„ Permite compararea între ele a unor zone diferite cu condiţia ca
acestea să poată fi analizate pe baza aceloraşi indicatori;
„ Permite compararea stării unei zone în diferite momente în timp,
oferind posibilitatea urmăririi evoluţiei atât a calităţii diferiţilor
factori de mediu cât şi a calităţii globale a mediului în zona
respectivă.
- Rezultatele finale despre starea globală a calităţii mediului pot fi
obţinute calculând numai media aritmetică a notelor de bonitate
acordate fiecărei componente de mediu evaluate.
- Starea de sănătate, respectiv de poluare a mediului poate fi
evaluată folosind doar 2 componente de mediu, în timp ce
calcularea indicelui de poluare globală prin metoda lui Rojanschi
se poate realiza dacă sunt analizate minim trei componente de
mediu.
Metoda matricii de evaluare rapidă a
impactului asupra mediului (MERI)
Metoda matricii de evaluare rapidă a impactului asupra
mediului (MERI) - ecuatii

( a1) x ( a2 ) = aT (aT) x (bT) = ES

(b1) +(b2 ) +(b3 ) = bt
(a1), (a2) sunt notele (valorile) acordate criteriilor individuale pentru grupa
(A);
(b1), (b2), (b3) sunt notele (valorile) acordate criteriilor individuale pentru
grupa (B);
aT este rezultatul înmulţirii tuturor notelor (A);
bT este rezultatul însumării tuturor notelor (B);
ES este scorul de mediu pentru factorul analizat
Criterii de evaluare a scorurilor de mediu
Criteriul Scala Descrierea
A1 4 Important pentru interesele naţionale/internaţionale
Importanţa condiţiei 3 Important pentru interesele regionale/naţionale
2 Important numai pentru zonele aflate în imediata
1 apropiere a zonei locale
0 Important numai pentru condiţia locală
Fără importanţă
A2 +3 Beneficiu major important
Magnitudinea +2 Îmbunătăţire semnificativă a status quo-ului
scimbării/efectului +1 Îmbunătăţirea status quo-ului
0 Lipsă de schimbare/status quo
-1 Schimbare negativă a status quo-ului
-2 Dezavantajele sau schimbări negative semnificative
-3 Dezavantajele sau schimbări majore
B1 1 Fără schimbări
Permanenţă 2 Temporar
3 Permanent
B2 1 Fără schimbări
reversibilitate 2 Reversibil
3 Ireversibil
B3 1 Fără schimbări
Cumulativitate 2 Ne-cumulativ/unic
3 Cumulativ/sinergetic
Conversia scorurilor de mediu în categorii
Scorul de mediu Categorii Descrierea categoriei
+72 la +108 +E Schimbări/impact pozitiv majore
+36 la +71 +D Schimbări/impact pozitiv semnificativ
+19 la +35 +C Schimbări/impact pozitiv moderat
+10 la +18 +B Schimbări/impact pozitiv
+1 la +9 +A Schimbări/impact uşor pozitiv
0 N Lipsa schimbării/status quo/nu se aplică
-1 la -9 -A Schimbări/impact uşor negativ
-10 la -18 -B Schimbări/impact negativ
-19 la -35 -C Schimbări/impact negativ moderat
-36 la -71 -D Schimbări/impact negativ semnificativ
-72 la 108 -E Schimbări/impact negativ major
Matricea simpla de interactiune
- Matricea lui Leopold
 Matricea lui Leopold
Metoda matricei de interacţiune dezvoltată de Leopold şi
alţii (1971) (cunoscută sub numele de matricea lui
Leopold) va fi folosită ca un exemplu de matrice simplă.

O „matrice simplă de interacţiune” afişează acţiunile

proiectului sau activităţile de-a lungul unei axe, cu
ordonare de-a lungul celeilalte axe a matricei, a factorilor
de mediu adecvaţi.

Când o acţiune sau activitate dată se aşteaptă să cauzeze

o schimbare a factorului de mediu, aceasta este notată
la punctul de intersecţie în matrice şi descrisă în funcţie
de magnitudinea acesteia şi de consideraţiile mai
importante.
Matricea simplă de interacţiune, a lui Leopold
Dezavantajul metodei

„ constă în nota de subiectivitate generată de încadrarea

pe scara de bonitate şi care depinde în primul rând de
experienţa şi exigenţa evaluatorului, precum şi de
posibilitatea aprecierii limitelor pentru toţi indicatorii ce
caracterizează mediul la un moment dat şi a ponderii
acesteia în determinarea stării generale de calitate a
mediului.
 Metoda de evaluare integrata a
impactului si riscului de mediu (SAB)
Metoda integrată de evaluare cantitativă- introducere
Activităţi cu impact asupra mediului,
instalaţii poluante

AER APA DE SUPRAFAŢĂ

Caracterizare calitate:
indicatori de calitate
specifici (CO, pulberi) Caracterizare calitate apa:
CCO Cr –Mn, CBO, reziduu
fix, substante extractibile,
MEDIUL metale grele, materii in
Caracterizarea solului suspensie, fosfati, sulfati, etc.
folosind indicatori de calitate
specifici instalaţiei evaluate

SOL APA SUBTERANĂ

Componenta “OM” expusă la

efectul global de poluare
 Principii de lucru

„ S-au avut în vedere princiiple de evaluare a impactului asupra mediului ale

metodei matricii importanţă, din care s-a preluat noţiunea de importanţă
acordată componentei de mediu evaluată, precum şi modul de calculare al
acesteia.
„ Sistemul de evaluare a mediului (Environmental Evaluation System)
cuprinde estimarea şi cuantificarea impactelor de mediu evaluate în
termeni de unităţi măsurabile ca fiind “unităti de importanţă de mediu”
(UI).
„ Scorurile de impact de mediu acordate în evaluările de impact asupra
mediului au la bază două componente: magnitudinea impactelor de
mediu şi importanţa.
Principii …
„ Calitatea componentei de mediu evaluată este determinată ca fiind raportul
dintre concentraţia maximă admisă, conform legislaţiei în vigoare şi concentraţia
determinată în mediu la un moment dat pentru un anumit poluant. Când acest
parametru notat Q are valori care tind spre zero, atunci se consideră calitatea
componentei de mediu foarte “săracă”, iar când are valori apropiate de unu sau
mai mari, atunci calitatea componentei de mediu este bună spre foarte bună.

„ Valorile indicatorilor de calitate pentru componentele de mediu din zona evaluată

trebuie să fie conform standardelor naţionale (sub limita maximă admisă). Exista,
totuşi, un anumit stress, perceput ca posibil impact, hazard asupra calităţii
componentelor de mediu, atunci când se ating valorile pragului de alertă (70% din
concentraţia maximă admisă), ceea ce face să apară un risc pentru
componentele de mediu evaluate.
Cuantificarea integrata a impactului şi riscului de
mediu
„ Într-o primă etapă se stabilesc componentele de mediu considerate în
evaluarea impactului şi a riscului, în acest caz: apa de suprafaţă, apa
subterană, solul şi aerul. După care se atribuie gradul de importanţă, de
la 0 la 1, fiecărei componente de mediu considerate în procesul de
evaluare. Pentru a se reduce din gradul de subiectivitate în calcularea
unităţilor de importanţă, se foloseşte metoda matricii de calcul, obţinându-
se mai întâi scoruri normate şi apoi unităţile de importanţă pentru fiecare
componentă de mediu.
„ Calitatea componentei de mediu evaluată este determinată ca fiind
raportul dintre concentraţia maxim admisă, conform legislaţiei în vigoare şi
concentraţia determinată la un moment dat pentru un anumit indicator de
calitate, specific componentei de mediu evaluate.
Cuantificarea integrata a impactului şi riscului de
mediu
„ Importanţa este acordată de către evaluatorul de mediu pe o scară de la 0 la
1, unde valoarea 1 reprezintă “importanţa maximă”. Ulterior aceste valori sunt
calculate folosind matricea. Calcularea importanţei fiecărei componente de
mediu evaluate se bazează pe opinia şi experienţa evaluatorilor şi funcţie de
specificul activităţii/instalaţiei evaluate.
„ Magnitudinea impactelor de mediu depinde de parametrul calitatea mediulu,
depinde în mod direct de concetraţia poluantului în mediu. Astfel, impactul
indus asupra fiecărei componente de mediu evaluate este dat de raportul
dintre unităţile de importanţă obţinute de fiecare componentă de mediu şi
calitatea componentei de mediu.
„ Fiecărui impact de mediu calculat în funcţie de indicatorul de calitate “i”, îi
este asociat un risc de mediu. Odată ce au fost cuantificate impactele induse
asupra fiecărei componente de mediu, se calculează riscurile asociate acestor
impacturi.
Calitatea componentei de mediu evaluată

CMA
Q=
Cdet
„ CMA – concentraţia maxim admisă pentru indicatorul de calitate ce
caracterizează componenta de mediu evaluată;
„ Cdeter – reprezintă concentraţia determinată pentru indicatorul de
calitate ce caracterizează componenta de mediu evaluată, la un
moment dat.
Calcularea importanţei fiecărei componente de mediu

Apa subt. Apa suprf. Aer Sol

Componenta
Apa subt. 1.0 1.25 2.0 1.1
Apa suprf. 0.8 1.00 2.0 0.8
Aer 0.5 0.50 1.0 0.5
Sol 0.9 1.25 2.0 1.0
rezolvând matricea pe linie, se obţin “unităţile de importanţă”
Scoruri normate Unităţi de importanţă
Componenta
Apa subt. 0.308 308
Apa suprf. 0.255 255
Aer 0.143 143
Sol 0.294 294
Total (verificare) 1.000 1000
Cuantificarea impactului de mediu

UI UI ⋅ C det er
IM = =
Q CMA
„ impactul indus asupra fiecărei componente de mediu
evaluate este dat de raportul dintre unităţile de importanţă
obţinute de fiecare componentă de mediu şi calitatea
componentei de mediu.
 Cuantificarea riscului de mediu

RMj,i = IMj,i x Pj
Descrierea probabilităţii

Unităţi de
Probabilitate Descriere probabilitate
cu siguranta se realizează în 99% din cazuri 0.91-1.0
aproape sigur s-ar putea realiza în 90% din cazuri 0.61-0.9
probabil se poate întampla în 50% din cazuri 0.31-0.6
putin probabil se întamplă uneori, în 10% din cazuri 0.05-0.3
se poate întampla în cazuri excepţionale, <0.05
rar 1%
 Calcularea automata a parametrului calitate,
impactului si riscului de mediu
Comp. de
Nr. Indicator de calitate CMA1 CM2 Q3 IM4 RM5
mediu
1
APAsuprf. 1 CCO-Cr, mg O2/l 25 28,90 0,87 187,60 46,32
n
APA subt. 1 CCO-Cr, mgO2/l 5,00 13,51 0,37 100,33 27,87
2 CBO5, mgO2/l 5,00 3,75 1,33 361,45 100,40
3 NO3-,mg/l 50,00 131,82 0,38 102,82 28,56
AER 1 NOx mg/mc 350 57,8 6,06 1459,12 324,25
2 COV mg/mc 50 30,5 1,64 395,02 87,78
3 Pulberi susp. mg/mc 5 8,7 0,57 138,48 30,77
SOL 1 subst.extract, mg/kg 2000 3462 0,58 156,61 43,50
2 Cu, mg/kg 500 29,53 16,93 4589,98 1275,0
3 Ni, mg/kg 500 40,37 12,39 3357,50 932,64
4 Cd, mg/kg 10 4,65 2,15 582,98 161,94
5 Cr total mg/kg 600 50,58 11,86 3215,71 893,25
 Clasificarea impactului şi riscului de mediu
Impact de Descriere Risc de mediu Descriere
mediu
<100 mediu neafectat de activităţile <100 riscuri neglijabile/
umane/calitate naturala nesemnificative
100-350 mediu supus efectelor activităţilor 100-200 riscuri minore, dar trebuie avute
umane în limite admisibile în vedere/monitorizate

350-500 mediu suspus efectelor activităţilor 200-350 riscuri medii la un nivel

umane provocand stari de acceptabil, trebuie
disconfort monitorizate

500-700 mediu supus efectelor activităţilor 350-700 riscuri medii la un nivel

umane provocând tulburări inacceptabil, sunt necesare
formelor de viată masuri de prevenire şi
control
700-1000 mediu grav afectat de activităţile 700-1000 riscuri majore, sunt necesare
umane masuri de prevenire, control
şi remediere
>1000 mediu degradat, impropriu formelor >1000 Riscuri catastrofale, toate
de viata activitatile ar trebui încetate
Dependenţa impact – risc de mediu
1600.00 1491.68
1363.84
1400.00

1200.00

1000.00

800.00

600.00 430.84 407.12 423.01

400.00
177.63
128.61
200.00 34.47

0.00
Surface water Ground water Soil Air

Environmental impact Environmental risk

Avantajele si dezavantajele evaluarii integrate

„ uşor de aplicat, fără să depindă în mod expres de experienţa

evaluatorului de mediu;

„ impactul şi riscul de mediu sunt calculate plecând de la

concentraţiile poluanţilor, determinate în mediu la un moment dat,
ceea ce face să reflecte realitatea într-un mod obiectiv;

„ facilitează procesul decizional de monitorizare, prevenire poluare

sau închidere instalaţie.

„ nu este o metodă subiectivă.

 Avantajele si dezavantajele evaluarii integrate
„ Algoritmul propus pentru calcularea impactului şi riscului de
mediu, elaborat în programul Excel, poate fi aplicat pentru diferite
instalaţii/activităţi.

„ Programul este flexibil, rezultatele finale nefiind influenţate de

experienţa evaluatorului.

„ Metoda poate fi extinsă sau restrânsă la mai multe, respectiv mai

puţine componente de mediu condiderând mai mulţi sau mai
puţini indicatori de calitate pentru caracterizarea componentelor
de mediu evaluate.

„ Metoda este ideala pentru situatii în care impactul deşi este în

limite admisibile, riscul are valori care îl încadrează la riscuri
medii spre majore.
Evaluarea riscului de mediu conform
Ordinului MAPPM nr. 184/1997
 Risc de mediu

„ Evaluarea riscului de mediu (conform Ordinului Ministerial nr.

184/1997) face analiza probabilităţii şi gravităţii principalelor
componente ale unui impact de mediu.
„ Necesitatea unor informaţii suplimentare privind riscurile poluării
identificate sau ale activităţilor poluante, desfăşurate pe un
amplasament, poate determina autoritatea competentă de mediu
să solicite realizarea evaluării riscului pentru a determina
probabilitatea unei daune şi posibilii păgubiţi prin această daună.
„ Nu toate amplasamentele afectate de un anumit poluant vor
prezenta acelaşi risc sau vor necesita acelaşi nivel de remediere.
 Evaluarea riscului definită de către Banca
Mondială

„ proces pentru identificarea, analizarea şi controlarea pericolelor

datorate prezenţei unei substanţe periculoase dintr-o instalaţie".

„ evaluarea riscului implică o estimare (incluzând identificarea

pericolelor, mărimea efectelor şi probabilitatea unei manifetări) şi
calcularea riscului (incluzând cuantificarea importanţei pericolelor
şi consecinţele pentru persoane şi/sau pentru mediul afectat).
Evaluarea riscului are scopul de a controla riscurile
provenite de la un amplasament, prin identificarea:

„ Agenţilor poluanţi sau a pericolelor cele mai importante;

„ Resurselor şi receptorilor expuşi riscului;
„ Mecanismelor prin care se realizează riscul;
„ Riscurilor importante care apar pe amplasament;
„ Măsurilor generale necesare pentru a reduce gradul de
risc la un "nivel acceptabil".
Evaluări ale sănătăţii

„ Au în vedere protecţia şi igiena muncii, cu praguri limită

stabilite la nivel internaţional pentru a determina expunerea
în siguranţă la diferite substanţei chimice pe anumite
perioade de timp.
„ Standardele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) au fost
dezvoltate pentru nivelurile concentraţiilor acceptate ale
poluanţilor în atmosferă şi pentru limite orientative pentru
sănătatea umană (şi recent pentru sănătatea mediului),
pentru diferiţi parametri.
Evaluări ecologice

„ Compară concentraţiile preconizate ale poluanţilor în mediu cu

pragurile toxice estimate, în scopul evaluării securităţii unei emisii
propuse.
„ Evaluarea ecologică a riscului a dezvoltat metodologii
ecotoxicologice pentru compararea riscurilor de mediu sau
umane dintr-un eveniment care are loc, folosind diferite
instrumente sofisticate, cu un număr de sisteme de punctaj
pentru clasificarea amplasamentelor.
 Evaluarea calitativă a riscului, conform Ord.
184/1997
„ Pericol/sursă – se referă la poluanţii specifici care sunt identificaţi sau
presupuşi a exista pe un amplasament, nivelul lor de toxicitate şi
efectele particulare ale acestora.
„ Calea de acţionare – reprezintă calea pe care substanţele toxice ajung
la punctul la care au efecte dăunătoare, fie prin ingerare directă sau
contact direct cu pielea, sau prin migrare prin sol, aer sau apă.
„ Ţinta/Receptor – reprezintă obiectivele asupra cărora acţioneaza
efectele dăunatoare ale anumitor substanţe toxice de pe amplasament,
care pot include fiinţe umane, animale, plante, resurse de apă şi clădiri
(sau fundaţiile si folosinţele acestora). Acestea sunt numite în termeni
legali obiective protejate.
Evaluarea cantitativă a riscului cuprinde cinci etape:

„ descrierea intenţiei;
„ identificarea pericolului;
„ identificarea consecinţelor;
„ estimarea mărimii consecinţelor;
„ estimarea probabilităţilor consecinţelor
Conform Ordinului 184/1997, riscul este probabiltatea apariţiei
unui efect negativ într-o perioada de timp specifică:

Risc = Pericol x Expunere

Evaluarea riscului implică identificarea pericolului şi a consecinţelor

care pot să apară ca urmare a producerii evenimentelor
considerate surse de risc.

În funcţie de importanţa consecinţelor se decide dacă sunt sau nu

necesare lucrari de remediere.
 Evaluarea riscului de mediu, conform
Ordinului 184/1997
„ Evaluarea riscului implică identificarea pericolului şi a
consecinţelor care pot să apară ca urmare a producerii
evenimentelor considerate surse de risc. În funcţie de importanţa
consecinţelor se decide dacă sunt sau nu necesare lucrari de
remediere.
„ Conform Ordinului 184/1997, cuantificarea riscului se bazează pe
un sistem simplu de clasificare, unde probabilitatea şi gravitatea
unui eveniment sunt considerate descrescător, atribuindu-se un
punctaj aleatoriu.
 R=PxG
Model simplificat

Probabilitatea Gravitatea
3 = mare 3 = majoră
2 = medie 2 = medie
1 = mică 1 = usoară

Riscul se poate calcula prin înmulţirea celor doi factori (probabilitate, gravitate),
pentru a obţine o cifra comparativă, de exemplu 3 (mare) x 2 (medie) = 6.

Aceasta permite efectuarea unor comparaţii între diferite riscuri.

Cu cât rezultatul este mai mare, cu atât mai mare va fi prioritatea care va trebui
acordată în controlarea riscului.
 Matrice pentru evaluarea calitativa a riscului de
mediu - exemplu
Agent Pericol Sursa Cale Tinta Atingere Importanta Necesitate
poluant sursă riscului lucrari
remediere
Pulberi toxic Depozit Emisii Aer Da medie Da
deşeuri, inhalare om Da medie Da
manipulări
SO2 toxic Proc. Degajari Aer Da medie Da
fermentaţie inhalare om Da medie Nu
CO fitotoxic Proc. Degajari Aer Da medie Da
fermentaţie inhalare om Da medie Nu
NO2 fitotoxic Proc. Degajari Aer Da medie Da
fermentaţie inhalare om Da medie Nu
COVNM fitotoxic Proc. Degajari Aer Da medie Da
fermentaţie inhalare om Da medie Nu
Hidrocarb fitotoxic rezervoare Deversari Apa Da medie Nu
petroliere/ CLU Scurgeri om Nu mica Nu
subst.extrct Scurgeri sol Da medie Da
Deşeuri, toxic platforme Infiltraţii Sol, Da medie Da
levigat, subsol Da medie Da
ape uzate Aer Da medie Da
apa Da medie Da
Diagrama arbore - exemplu
 Evaluarea ciclului de viata (ECV)
Obiective
„ Înţelegerea interdependenţei dintre activităţile umane şi consecinţele
lor asupra mediului;
„ Realizarea unui tablou cât mai complet al interacţiunilor dintre
desfăşurarea unei activităţi şi mediu, identificarea fazelor ciclului de
viaţă cu consecinţe majore asupra mediului şi selectarea indicatorilor
relevanţi pentru mediu inclusiv a tehnicilor de cuantificare a acestor
indicatori;
„ Furnizarea de informaţii factorilor de decizie care să conducă la
identificarea şanselor de îmbunătăţire a calităţii mediului în industrie
(de exemplu pentru planificarea strategică, stabilirea priorităţilor,
proiectarea sau reproiectarea produselor sau a proceselor);
„ Promovarea produselor (proceselor) pe piaţă-marketing (exemplu
revendicări referitoare la mediu, schema de ecoetichetare sau
declaraţia de mediu a produselor);
„ Facilitarea dialogului constructiv între reprezentanţii societăţii
preocupaţi de calitatea mediului.
 Evaluarea ciclului de viata (ECV) –
Principiile generale
„ ECV trebuie dezvoltată pentru a fi utilizată la
compararea produselor;
„ ECV trebuie să cuprindă întregul ciclu al
produsului;
„ ECV trebuie să abordeze toate formele
relevante ale intervenţiilor umane asupra
mediului;
„ ECV trebuie să cuantifice pe cât posibil
intervenţiile asupra mediului.
 Evaluarea Impactului Ciclului De
Viaţă
a) normarea,
b) gruparea,
c) aprecierea şi
d) tehnicile de analiză a calităţii datelor.
Normarea şi aprecierea (ponderarea) presupun
transformarea rezultatelor indicatorilor în timp ce
tehnicile de analiză a calităţii datelor ca: analiza de
senzitivitate şi analiza de incertitudine analizează
direct rezultatele indicatorilor.
 EVALUAREA PERFORMANTEI DE
MEDIU
EPE este un proces si un instrument de management intern destinat sa
furnizeze managementului informatii sigure si verificabile in mod continuu,
pentru a determina daca performanta de mediu a organizatiei satisface
criteriile stabilite de managementul organizatiei (SR EN ISO 14031, 2001).

EPE si auditurile de mediu ajuta managementul unei organizatii sa evaluaeze

starea performantei sale de mediu si sa identifice zonele de imbunatatire.

EPE pune accent pe descrierea performantei de mediu a unei organziatii, iar

evaluarea ciclului de viata (ECV) este o tehnica pentru evaluarea aspectelor
de mediu si impacturilor potentiale asociate sistemelor de produse si
servicii.
Modelul procesului EPE
Indicator al performantei de mediu

Furnizeaza informatii despre performanta de mediu a organizatiei, informatii

privind eforturile managementului de a influenta performanta de mediu a
organizatiei.

Indicatorul de performanta operational reprezinta un indicator al

performantei de mediu care ofera informatii privind performanta de mediu a
activitatilor organizatiei.
 Indicatori pentru EPE

MPI furnizeaza informatii despre

eforturile managementului de
a influenta performanta de
mediu a activitatilor
EPI organizatiei;
furnizeaza informatii despre
OPI performanta de mediu a
activitatilor organizatiei

furnizeaza informatii despre starea mediului, care pot

ajuta o organizatie sa inteleaga mai bine impactul
ECI
actual sau potential al aspectelor sale de mediu si sa
sprijine planificarea si implementarea procesului de
evaluare a performantei de mediu
 Avantajele evaluarii performantei de
mediu
Informatiile furnizate in cadrul procesului de evaluare a performantei de
mediu pot ajuta organziatia sa:
„ Determine toate actiunile necesare pentru realizarea criteriilor sale de
performanta de mediu;
„ Identifice aspectele de mediu semnificative;
„ Identifice oportunitati pentru un management bun al aspectelor sale de
mediu (ex. Prevenirea poluarii)
„ Identifice tendintele performantei de mediu;
„ Creasca eficienta si eficacitatea organziatiei;
„ Identifice oportunitatile strategice.
 Evaluarea de mediu a
amplasamentelor si organizatiilor
„ reprezinta un proces de identificare a concordantei cu obiectivele de
mediu, de identificare a problemelor de mediu si de determinare a
consecintelor activitatii asupra amplasamentului si organizatiei, ca
rezultat al activitatilor trecute, prezente si viitoare.
„ se realizeaza conform ISO 14015:2005. Determinarea consecintelor
activitatii, conform ISO 14014:2005 este optionala, iar acest tip de
evaluare nu este supusa niciunui proces de auditare sau certificare.
„ EMAO implica trei categorii de actori principali: clientul,
reprezentantul evaluatului si evaluatorul.
Procesul EMAO
Evaluarea propriu zisa
 Responsabilitatile evaluatorului

„ Asistarea clientului atunci cand este cazul pentru a stabili obiectivele, domeniul si
criteriile de evaluare (inclusiv identificarea si stabilirea prioritatii zonelor evaluate);
„ Convenirea impreuna cu clientul a metodei si a formatului pentur raportare;
„ Pregatirea planului de evaluare si obtinerea acordului clientului si daca este cazul si
cel al reprezentatnului evaluatului;
„ Crearea si mentinerea documentelor de lucru sunt liste de verificarea si protocoale;
„ Asigurarea ca sunt disponibile abilitatile necesare pentru a indeplini obiectivele
evaluarii si daca este cazul alcatuirea echipei de evaluare;
„ Obtinerea acrodului clientului pentru echipa de evaluare;
„ Obtinerea informatiilor initiale;
„ Desemnarea membrilor echipei pentru efectuarea unor parti componente ale
evaluarii;
„ Colectarea si validarea informatiilor in concordanta cu planul de evaluare;
„ Identificarea si evaluarea problemelor de mediu;
„ Stabilirea consecintelor asupra activitatii, daca este cazul;
„ Pregatirea si furnizarea raportului catre client.
De retinut…
„ Conceptul de dezvoltare durabila
„ Evaluarile de mediu pentru dezvoltare durabila:
SEA, EIM
„ Metode pentru cuantificarea impactului si riscului de
mediu: Ipg, MERI, Matricea lui Leopold, metoda
integrata - SAB, evaluarea riscului de mediu
conform Ordin 184/1997
„ ECV: evaluarea impactului ciclului de viata (etape)
„ EPE: model, indicatori, avantaje
„ EMAO: definitie, etape, responsabili/actori, exemplu.