Sunteți pe pagina 1din 58

CURS POSTUNIVERSITAR

Poluarea solului. Tehnologii de depoluare (TDS)


CUPRINS
1. Bibliografie
2. Solul-factor de mediu complex. otiuni introducti!e
". #fecte negati!e ale poluarii solului
$. Terminologie
%. Tipuri si forme de poluare a solului
&. Proprietati ale solului care influentea'a direct tehnologiile de depoluare
(. Proprietati ale poluantilor care influentea'a direct tehnologiile de depoluare
). Sistemul sol-apa subterana
*. +igrarea poluantilor in sol
1,. #lemente de monitoring a starii de calitate a solului
11. #tape premergatoare aplicarii tehnologiilor de depoluare
12. -riterii de alegere a tehnologiilor de depoluare
1". +etode de depoluare .
a. +etode fi'ice
b. +etode termice
c. +etode biologice-Biotehnologii
d. +etode chimice
1$. /mportanta solului si apelor subterane
1%. Pre'entarea unui profil de sol
1&. #fectuarea unei !i'ite la 0SP1 +aramures
1
1. Bibliografie selectiva :
1. eag2 3h. 4 Depoluarea solurilor si apelor subterane.#ditura -asa -artii de
Stiinta2 -lu5-apoca2 2,,1
2. 6auta2 -. s.a. 4 Pre!enirea si combaterea poluarii solului. #ditura -eres2
Bucuresti2 1*)"
". -iortu'2 /. 4 1melioratii sil!ice. #ditura Didactica si Pedagogica2 Bucuresti2
1*)%
$. 777 8egea protectiei mediului nr. 1"( 9 1**(
%. 777 6e!ista Padurilor. -lectia 1**, - 2,,2-1,-,"
&. 777 Prospecte ale firmelor executante de proiecte de depoluare a solurilor
(. 777 Studii /-P12 /-1S.2 /-/+2 etc.
). 777 0rdin (%&91**(- 6eglementari pri!ind e!aluarea poluarii mediului
*. 777 +etodologia executarii Studiilor pedologice2 #ditura Tehnica2 Bucuresti2
1*)( (" !olume)
1,. 777 6apoarte ationale de +ediu
11. 777 6apoarte :udetene de +ediu
12. -oman2 +.2 2,,& . Depresiunea Baia +are. Protectia mediului din perspecti!a
de'!oltarii durabile2 #ditura 6isoprint2 -lu5-apoca
Domenii de acti!itate in care e ne!oie de date pri!ind factorul de mediu sol
-1gricultura;
-Sil!icultura;
-6econstructii ecologice;
-1rhitectura peisa5era-<rbanism;
-/ngineria mediului;
--onstructii;
2
2. Soll!factor "e #e"i co#$le%. Noti&i i&tro"ctive
Se spune adesea ca protectia mediului incon5urator este de fapt in 'ilele noastre o
moda2 la care adera mediile de informare in masa2 politicienii2 cercetatorii si in cele din
urma cetatenii de rand. Dincolo de folosirea acestui subiect ca fard modern2 este
constienti'area riscurilor si pericolelor generate de poluare in ultimele decenii.
De milioane de ani pe Terra se produc anual cantitati enorme de biomasa2 fara a
compromite echilibrul natural al planetei. Biomurile pamantului isi mentin autocontrolul
si stabilitatea prin ciclurile elementelor in natura2 respecti! prin transformarea materiei
organice in 'acaminte de combustibili fosili (petrol2 carbune2 ga'e naturale2 etc.) si prin
includerea materiei anorganice in circuite complexe2 regeneratoare.
Dar industriali'area accelerata din ultimele decenii precum si cresterea numerica
exponentiala a populatiei a rupt echilibrul natural al Terrei prin contaminarea cu
substante toxice (compusi de sinte'a2 concentratii ce au depasit capacitatea de
autoepurare a naturii). #cosistemele au suferit gra!e transformari2 iar omul se simte
amenintat de efectele negati!e ale propriei creatii.
u punem problema renuntarii la !iata moderna si reintoarcerea la epoca de
piatra. 1cceptam starea de fapt si consideram necesar depoluarea 'onelor contaminate2
reconstructia lor ecologica pentru a putea fi redate circuitului economic2 utili'area
ecotehnicii ca motor al de'!oltarii2 utili'area biotehnologiilor si a surselor de energie
alternati!a2 mai putin poluante.
Din considerente politice2 legislati!e si administrati!e2 primele masuri de
depoluare a mediului s-au aplicat fara a se aplica prioritati de depoluare. S-a actionat
asupra surselor de poluare =!i'ibile =2 incercandu-se suprimarea fluxului de praf si noxe
dega5ate in atmosfera2 precum si epurarea unor ape de suprafata contaminate cu suspensii
solide si substante chimice. /ntr-o asemenea con5untura2 solul si apele subterane poluate
au fost ignorate2 poluarea acestora nefiind e!identa pentru pri!irea umana.
Primele semnale de alarma pri!ind efectele deosebit de gra!e ale poluarii solului
si apelor subterane asupra sanatatii publice au fost trase prin doua e!enimente sinistre
petrecute in S<1 si 0landa.
/n S<12 in anul 1*()2 s-a instaurat starea de urgenta pentru 'ona 8o!e -anal2
unde mai multe locuinte si o scoala au fost construite pe un !echi depo'it de deseuri
"
chimice acoperite cu pamant. -a urmare a precipitatiilor2 aceste deseuri au fost
mobili'ate spre pan'a freatica si spre suprafata solului2 afectand prin maladii gra!e marea
ma5oritate a locuitorilor din 'ona.
/n 0landa2 in anul 1*),2 la 8e>>er>er>2 un cartier de 2&) de locuinte a fost
e!acuat ca urmare a identificarii in sol a unui depo'it necontrolat de produse chimice ce a
generat maladii incurabile.
Desi actualmente beneficiem de o legislatie de mediu !asta2 ? suportabila @ pentru
sectoarele economice si beneficiem de ser!icii ale organi'atiilor care supra!eghea'a
permanent starea mediului2 inca se practica metoda de depoluare prin acoperirea cu
pamant a 'onei poluate conform principiului ? ceea ce nu se !ede2 nu exista @.
/n aceste conditii2 din necesitatea re'ol!arii unor importante probleme ridicate de
practica a aparut si se de'!olta TDS. 1ceasta stiinta are ca scop imbunatatirea radicala si
de lunga durata a proprietatilor solului in principal2 a apei subterane si a factorilor
ecologici2 in general2 elemente din interconditionarea si interactiunea carora re'ulta
capacitatea producti!a sau bonitatea unui teren. Stiinta TDS studia'a procesele de poluare
si migrare a poluantilor in sol si stabileste tehnologiile necesare (masuri si lucrari) de
depoluare a solurilor si apelor subterane in urmatoarele scopuri.
redarea si pastrarea in circuitul economic a unui mediu de !iata sanatos ;
!alorificarea deplina a terenurilor prin culturi !egetale (agricole si9sau forestiere) ;
!alorificarea optima a fondului funciar ;
lichidarea peisa5ului geografic necorespun'ataor.
'. Efecte &egative ale $olarii solli
/mpactul poluantilor asupra omului in cadrul mediului ambiant este deosebit de
complex si cuprinde un sir de etape2 mai mult sau mai putin distincte2 succesi!e sau
simultane. 0rganismele supuse unor concentratii mici de poluanti si pe o durata redusa2
fac fata expunerii prin mobili'area sistemelor de detoxifiere. #xpunerea de lunga durata
insa si la concentratii ridicate conduce aproape intotdeauna la maladii2 cancer si2 in ca'uri
extreme2 la moarte.
/n ca'ul solurilor poluate2 !ectorii de transfer ai poluantilor sunt lanturile trofice
sol-planta-om2 sol-planta-animal-om2 contactul direct in timpul muncilor agricole2
contactul solului cu le'iuni cutanate deschise sau indirect2 contactul prin intermediul apei
si al alimentelor.
$
Dintre substantele chimice aplicate pe sol care au efecte daunatoare asupra
sanatatii omului amintim dioxina-substanta folosita la fabricarea erbibicidelor si DDT-ul.
Datorita caracterului lor lipofilic2 a capacitatii de legare de proteine si a perturbarilor de
eliminare renala2 aceste substante au toxicitate cumulati!a pentru om2 au efecte mutagene
si cancerigene. De asemenea metalele grele 4Pb2 -d2 Ag- sunt retinute in cortexul renal2
in ficat si in oase.
3ermenii patogeni a5ung in sol si in apele subterane ca urmare a depo'itarii
neigienice a materiilor fecale2 a cada!relor si a produselor organice alterate. <nii germeni
patogeni au o re'istenta redusa in contact cu solul 4ex. enterobacteriile2 entero!irusurile-
sau ce!a mai mare in ca'ul solurilor umede. 1lti germeni patogeni re'ista mai bine in
conditii de praf-ex. agentul etiologic al febrei B-Rickettsia burnetti.
1colo unde conditiile de salubri'are sunt defectuoase2 se raspandesc cu mare
usurinta para'ito'ele intestinale.#x. tenia-produsa de biohelminti sau oxiurii2 ascaridul2
etc. 4produsi de geohelminti. 0uale acestor para'iti din sol a5ung in organismul uman
prin intermediul mainilor murdare2 al 'ar'a!aturilor si fuctelor nespalate2 prin praf2 etc.
#xpunerea la radiatii ioni'ante precum si inhalarea prafului purtator de elemente
radioacti!e conduc la efecte somatice si efecte genetice asupra organismelor.
#fectele somatice includ le'iuni ale unor organe si sisteme2 stare generala alterata2
urmate de sindrom hematologic2 sindrom imunologic si sindrom digesti!. Din punct de
!edere clinic distingem alopecia2 cataracta2 leucemie2 cancer cutanat2 cancer pulmonar2
cancer osos2 adica2 scurtarea duratei medii de !iata.
#fectele genetice includ malformatii gra!e sau minore2 a!ort spontan2 moartea
embrionului2 etc. +entionam ca detasarea riguroasa a acestor efecte este greu de facut
deoarece exista in mod normal o iradiere naturala care2 conformcercetarilor din ultimii
ani este responsabila de cel putin o treime din totalul defectelor genetice.
(. Ter#i&ologie
Polarea solli-introducerea in sol sau pe terenuri a unor substante sau energii care
pot produce modificari ale insusirilor fi'ice2 chimice sau biologice ale solului2 fiind
afectata utili'area actuala sau !iitoare a acestuia.
Pola&t al solli- orice substanta solida2 lichida sau ga'oasa (!apori) sau orice
energie (electromagnetica2 termica2 radiatii ioni'ante2 etc.) care2 introdusa in sol2
modifica echilibrul natural al constituientilor acestuia (caracteristicile lui)2 aduce
daune organismelor !ii2 bunurilor materiale de pe si din sol2 sau deran5ea'a utili'area
legitima a solului si a mediului in general.
Tere& $olat sa tere& co&ta#i&at- terenul care pre'inta un pericol actual sau
potential pentru sanatatea oamenilor si pentru mediu2 acest pericol fiind !a'ut prin
prisma utili'arii actuale a terenului sau a unei utili'ari !iitoare.
%
Tere& "egra"at- teren re'ultat in urma actiunii fenomenelor sau proceselor de
degradare. Degradarea poate a!ea cau'e naturale2 de exemplu. ra!ene2 ogase2
grohotisuri2 surpari2 etc.2 sau cau'e antropice2 de exemplu . halde2 talu'uri artificiale2
terenuri decopertate de stratul de sol.
o #x. de teren degradat - o explo'ie intr-o cariera de piatra. 1ceasta !a conduce
la degradarea terenului fara ca terenul sa fie contaminat. #xplo'ia afectea'a
mediul din punct de !edere estetic2 solul este afectat din punct de !edere al
structurii2 texturii lui2 etc.2 iar efectul este modificarea fertilitati. 1cest teren
este degradat si se impune reabilitarea lui in !ederea unei noi utili'ari.
o /n schimb2 o u'ina chimica2 !a contamina solul fara a-l degrada din punct de
!edere fi'ic. Se !a pastra structura2 textura solului2 etc.2 dar nu si proportia
intre componenta lichida si ga'oasa2 acti!itatea microbiologica a souilui2 etc.
/n ambele ca'uri se pune problema aplicarii unor tehnologii de depoluare
deoarece aceste terenuri repre'inta un risc pentru sanatatea oamenilor din 'ona.
Tere& "eteriorat! teren deran5at din punct de !edere fi'ic dar necontaminat chimic.
1cest termen se foloseste de regula cu sensul de sol sau teren degradat
). Ti$ri si for#e "e $olare a solli
Poluarea solurilor se clasifica dupa diferite criterii. 1stfel.
1. In functie de natura poluantului, distingem :
! $olare fi*ica . poluare termica (cu ape sau afluenti cal'i sau reci)2 poluare
mecanica (tasare prin transport de mare tona52 batatorire2 alunecari de teren2 etc.)
- poluare radioacti!a2
- $olare c+i#ica . poluare cu substante minerale (aci'i2 ba'e2 saruri . cloruri2
nitrati2 metale grele2 etc.)2
- poluare cu substante organice naturale (compusi petrolieri2
grasimi2 etc.)
&
- poluare cu substante organice de sinte'a (ierbicide2 insecticide2
detergenti2 sol!enti2 fungicide2 etc.) ;
Substantele de sinte'a cuprind cca. ),.,,, de compusi utili'ati in mod curent.
6ata lor de crestere anuala este de cca. 1.,,,.
-ei mai comuni poluanti sunt sol!entii industriali u'uali . tricloretilena si
tetracloretilena. De regula2 sol!entii care contin alcani si alchene colorate sunt solubili in
apa si sunt deosebit de toxici pentru organismele !ii.
De asemenea2 pesticidele si compusii organici !olatili sunt poluanti des intalniti
pentru soluri si ape subterane.
- $olare biologica . poluarea cu germeni patogeni . microorganisme2 !irusuri2
bacterii2 chisti de para'iti.
2. In functie de forma zonelor poluate, distingem :
-$olare $&ctifor#a sa locala2 sub forma unor pete. De regula pro!ine din
de!ersari2 depo'itari necontrolate a unor substante sau din exploatari defectuoase a unor
instalatii ;
-$olare li&iara2 sub forma unor fasii. Se intalneste de-a lungul soselelor2 cailor
ferate2 canalelor de e!acuare a apelor u'ate ;
- $olare "if*a2 sub diferite forme geometrice determinate de geomorfologia
'onelor de dispersie. 1cest tip de poluare este foarte greu de cuantificat. Se intalneste in
5urul cosurilor inalte de dispersie2 acolo unde exista o poluare masi!a a atmosferei si in
'onele in care s-au aplicat intens a ingrasaminte si produse fitosanitare ;
3. In functie de timpul de expunere, diferentiem :
-$olare $er#a&e&ta (ex. emisii permanente de la cosurile de dispersie2 sau
administrarea anuala a ingrasamintelor2 sau depo'itarea necontrolata a unor deseuri) ;
-$olare acci"e&tala (ex. spargerea unor conducte de transport2 defectiuni de
natura tehnica la oinstalatie) ;
4. In functie de momentul de refeinta exista :
-$olare istorica 4 ca urmare a unor acti!itati de mai multi ani dar care nu se mai
desfasoara in pre'ent ;
(
-$olare actala 4 ca urmare a acti!itatilor 'ilnice2 actuale.
5. In functie de actiitatile care genereaza poluarea, distingem:
-poluare industriala;
-poluare din transporturi;
-poluare agricola;
-poluare domestica
1. Polarea i&"striala , poate a!ea cause foarte !ariate2 cele mai frec!ente
fiind legate de depo'itele de deseuri2 de redepunerile pe sol a emanatiilor
ga'oase si de apele industriale u'ate.
r.
-rt.
/ndustria Poluanti
1 /ndustria extracti!a
a). extr. Petrolului si ga'elor
naturale
b). extr. sarii geme in
solutie si recristali'area ei
c). extr. si prep. subst. min.
utile. met.2 nemet.2 si
carbuni
d). extr. si prel.minerale
radioacti!e
- petrol brut2 ga'e naturale2 noroaie de fora52
saramura (a-l in sol. )2 praf2 !apori salini
minerale si roci sterile2 ape u'ate de mina2
reacti!i2 etc.
namoluri rad.2 ape de mina2 minerale si roci
rad.
2 +etalurgia feroasa
a). siderurgie
b). cocserie
c). constr. masini
Suspensii minerale2 carbune2 cenusa2 cianuri2
fenoli2 ape acide
Cenoli2 cianuri2 amoniu
Cenoli2 petrol2 cianuri
" +etalurgia neferoasa ( Pb2
-u2 Dn2 -d2 i2 )
Suspensii minerale2 uleiuri2 aci'i2 metale
grele2 fluor
$ -himie anorganica (clor2
soda2 aci'i2 pesticide )
1ci'i2 ba'e2 metale grele
% -himie organica
)
a). cauciuc
b). polimeri
c). detergenti
d). preluc. petrol
e). coloranti2 pest. 0rg.
Cenoli
Cenoli2 aci'i2 Ag
1ci'i2 detergenti
Petrol2 fenoli2 aci'i2 sulfuri2 cre'oli
+etale grele2 re'iduuri
& +ateriale de constructii -iment2 a'best2 aci'i2 ba'e2 susp. min.2 carb.
( -entrale termo si atomo
electrice
1pe calde2 cenusi2 'guri
) Di!erse
a). topitorie2 tesaturi
b). !asco'a
c). pielarie
d). celulo'a2 hartie2 mobila
e). alimentara (spirt2 'ahar2
carne2 peste )
1pe alcaline2 carburanti
1ci'i2 ba'e2 saruri2 sulfuri
Tanin2 crom2 amoniac2
Suspensii2 fibre2 fenoli2 saruri2 rumegus
Suspensii2 alcaloi'i2 microorganisme2
para'iti2 etc.
2. Polarea agricola
#ste adesea o poluare difu'a si se datorea'a in mare masura utili'arii nerationale a
unor subst. chimice de sinte'a pentru obtinerea unor cantitati superioare de produse agro-
alimentare. /ngrasaminte2 insecticide2 pesticide2 fitohormoni si alte substante aplicate in
scop producti! de!in la un moment dat si in anumite conditii poluanti pentru sol.
-ercetari recente au demonstrat ca numai o parte din produsele chimice sunt
biodegradabile2 cealalta parte ducand la concentrarea lor in produsele !egetale
(bioacumulare).
-ompusii organometalici cu Pb2 Ag2 -d sau 1s se descompun greu si se
acunulea'a in sol.
-ompusii organoclorurati de tipul DDT sau A-A se descompun lent si au
remanenta indelungata in sol.
itratii si nitritii2 in do'e ce depasesc limitele admisibile2 se pot acumula in
plante2 a5ung prin intermediul lanturilor trofice in organismul uman si produc
imbolna!iri.
*
1plicarea pe sol a de5ectiilor animalelor in stare proaspata (nefermentate) sau in
do'e ce depasesc cerintele plantelor2 duce la contaminare biologica2 la diminuarea
permeabilitatii solului si la scaderea capacitatii sale de retinere a apei.
Poluarea agricola se poate pre'enta uneori si sub forma de poluare accidentala2 in
ca'ul stocarii si de!ersarii pe terenuri a carburantilor2 a ingrasamintelor lichide2 a altor
produse fitosanitare.
Patrunderea poluantilor in sol si in apele subterane s-a accelerat o data cu
introducerea pe scara larga a irigatiilor. /n lipsa unor surse sigure si a unor teste minime
de control2 ape poluate pot fi folosite ca apa pentru irigatii2 deci amplifica fenomenul de
poluare atat pentru soluri cat si pentru pan'a freatica.
'. Polarea $ri& tra&s$ort
1cest tip de poluare se manifesta de-a lungul cailor de transport rutier si fero!iar2
precum si in porturi aeroporturi. Principalele cau'e sunt .
- tratarea tronsoanelor de cale ferata2 soselelor si malurilor raurilor cu diferite
subst.;
- infiltrarea in sol a apelor plu!iale cu sare2 a'best2 hidrocarburi2 spalate de pe
caile rutiere ;
- statiile de carburant si santierele rutiere care produc asfaltul2 au diferite depo'ite
cu materiale necesare proceselor lor tehnologice ;
- de!ersarea accidentala sau !oluntara in ape a unor combustibili produce2 in
final2 prin curentii ori'ontali si !erticali din ape2 poluarea malurilor;
- depuneri in urma transportului (particule re'ultate prin ardere incompleta) ;
- spargerea accidentala a unor conducte ce transporta sterile de flotatie2 de
cianuratie2 hidrocarburi2 substante chimice in solutie2 etc.
(. Polarea "o#estica
Ponderea acestui tip de poluare este mai mica si este in principal re'ultatul
deseurilor solide si lichide pro!enite din acti!itatea domestica ori din acti!itatea unor
1,
unitati de ser!icii neracordate la un sistem special de tratare a deseurilor. Printre cau'ele
acestui tip de poluare amintim .
- neracordarea locuintelor la canali'area urbana (in acest fel se antrenea'a nitrati
si produse amoniacale in sol );
- neetanseitatea sau subdimensionarea retelelor de canali'are ;
- depo'itarea sau administrarea pe sol a namolurilor pro!enite de la statiile de
epurare ;
- depo'itarea necontrolata pe sol a deseurilor mena5ere
+entionam ca de cele mai multe ori poluarea solurilor se face prin transferul
poluantilor2 adica2 prin depunere gra!itationala si sub actiunea precipitatiilor.
Poluarea solurilor porneste de la suprafata lui spre profun'ime2 actionand ca un
factor de presiune. #xista si ca'uri cand se ingroapa in subteran2 prin fora5e si puturi2
deseuri chimice2 fara protectii suplimentare. De ex. S<12 cca. 2), +t9an deseuri2 cea mai
mare parte deseuri chimice se ingroapa la adancimi de 1.,,, 4 1.%,, m.
-. Pri&ci$alele $ro$rietati ale solli care i&fle&tea*a "irect T.S
Stratul de la suprafata pamantului contine2 din punt de !edere .
$etrografic2 urmatoarele roci . roci magmatice si metamorfice-*%E2 roci
sedimentare-%E2 procente in !olum ; la suprafata pamantului insa2 rocile sedimentare
au o pondere de (%E iar rocile magmatice si metamorfice 2%E in !olum.
#i&eralogic2 urmatorii compusi . feldspati -&,E2 amfiboli si piroxeni-1(E2 cuart-
12E2 mice-$E ;
c+i#ic urmatoarele elemente . 0-$&2)E2 Si-2(2"E2 1l-)2(E2 Ce-%21E2 -a-"2%E2 a-
22&E2 F-22&E2 +g-221E2 s.a.
/n ceea ce pri!este strict solul2 compo'itia medie !olumetrica este urmatoarea.
11
/ig. 2.2. Co#$o*itia #e"ie vol#etrica a solli
0bser!am ca solul are o compo'itie extrem de di!ersificata2 in sol gasindu-se
practic toate substantele chimice cunoscute aflate insa intr-un proces permanent de reactie
dictat de conditiile bio-fi'ice ale mediului respecti!.
/n acest fel2 prin actiunea reciproca a acestor factori re'ulta un mediu care
fa!ori'ea'a desfasurarea procesului e!oluti! al solului intr-o anumita directie.
Din punct de !edere biologic2 este do!edit faptul ca 1 ha de teren contine peste
1to organisme. Detaliat2 1 ha de pasune contine . "% >g bacterii2 11,, >g ciuperci
microscopice2 %% >g alge2 "$% >g proto'oare2 $% >g miriapode2 1, >g insecte2 1,, >g
!iermi.
0rganismele !ii din sol2 si in special micropopulatia solului2 este componenta cea
mai acti!a a solului. +icroorganismele desfasoara neintrerupt procese biologice care
asigura reciclarea elementelor nutriti!e si pastrarea fertilitatii solului.
-ontactul solului cu atmosfera2 hidrosfera si biosfera fa!ori'ea'a trecerea
elementelor chimice si a mineralelor din sol in aer2 dar mai ales in apa si plante. 1sadar2
orice perturbare a proceselor naturale care are loc in sol !a conduce la perturbarea
ciclurilor bio-geo-chimice ale solului si la modificarea insusirilor acestuia.
-ompo'itia si proprietatile solului influentea'a direct migrarea sau retinerea
poluantilor2 sugerand metodele de depoluare. Dintre aceste proprietati mentionam
urmatoarele .
Te%tra solli sau alcatuirea granulometrica a solului (bolo!anis2 pietris2 nisip
grosier2 nisip mi5lociu2 nisip fin2 praf2 aleurit) si !ariatia texturii de profil (curba
granulometrica)2 da indicatii asupra !ite'ei de migrare a poluantilor si a capacitatii de
retinere a stratului superior.
12
Strctra solli2 respecti! forma2 marimea si modul de aran5are a agregatelor
structurale2 determina in mod direct poro'itatea solului si indirect !ite'a de patrundere a
aerului2 apei si poluantilor in sol.
.e&sitatea a$are&ta a solului-
a
med G 12" g9cmc - (masa solului complet
uscat 9 !olumul total de proba recoltata in structura naturala) da informatii despre starea
de afanare sau de compactare a unui sol. Densitati aparente mai ridicate inseamna sol
compactat sau sol nisipos.
.e&sitatea solli0
s
2 repre'inta numai densit. partii solide a solului2 respecti!

s
2 medG22&%g9cmc.
Poro*itatea solli repre'inta totalitatea spatiilor libere dintre agregate si din
interiorul agregatelor de sol. Porii capilari au G 1, 4 %, si determina !ite'a de
infiltratie a poluantilor in sol si capacitatea de inmaga'inare a solului. Porii solului
repre'inta sistemul lui circulator. /n conditii normale de aeratie2 solul are o poro'itate de
2%-",E.
#x.- ori'onturile compacte au por. H1,E.
-ori'onturile nisipoase . H"%-%,E
-ori'onturile argiloase . H$,-&,E
Per#eabilitea solli-permite circulatia fluidelor printre golurile particulelor
solide si depinde de marimea porilor. Solurile formate din particule mari sunt foarte
permeabile (bolo!anis2 pietris2 nisip grosier2 mi5lociu2 fin2 praf2 argila).
-a regula generala2 cu cat solul contine o cantitate mai mare de aer2 cu atat
intensitatea proceselor bilogice este mai mare. -u cat compo'itia aerului teluric este mai
apropiata de cea a aerului atm. cu atat solul este mai curat2 intre aerul teluric si aerul atm.
fiind un permanent schimb.
Reti&erea lic+i"elor i& sol este o proprietate complexa a solului datorata fortelor
de adsorbtie2 fortelor capilare si presiunii osmotice.
Te#$eratra solli- solul inregistrea'a cu intar'iere !ariatiile temp.
atmosferice2 atat cele diurne cat si cele se'oniere.
Temperatura solului (orara2 anuala2 semestriala) detine un rol important in
urmatoarele procese.
in procesele biologice si biochimice care se petrec in sol ;
1"
in intretinerea !ietii microorganismelor si organismelor din sol ;
sanogen contribuind la autopurificarea solului ;
patogen2 prin transmiterea unor maladii.
P+!l solli -reactia pA pentru sol !aria'a de la "2% (extrem de acid ) pana la 11
(extrem de alcalin).
/n solurile acide apar continuturi toxice de 1l solubil (mobil)2 adsorbtia metalelor
grele fiind mai puternica iar acti!itatea microbiana fiind mult redusa.
Activitatea biologica a solli este importanta in special prin procesele
en'imatice2 simbiotice si descompunatoare ale microorganismelor. 1ceste procese a5uta
la biodegradarea si biodeteriorarea poluantilor.
/n ba'a tuturor acestor proprietati definim /ertilitatea solli ca fiind sinte'a
principalelor proprietati fi'ice2 chimice si biologice ale solului. Certilitatea determina un
anumit regim de nutritie2 hidric2 termic si microbiologic2 adica2 o capacitate producti!a a
solului.
/n conditii naturale2 solurile au o fertilitate &atrala $ote&tiala care depinde de
proprietatile lor intrinseci si care se reali'ea'a efecti!2 in fiecare an2 in functie de mersul
!remii.
/n conditiile luarii in cultura a solurilor2 acestea au o fertilitate cltrala0
artificiala sau economica2 strans legata de stadiul de de'!oltare al tehnicii2 de sistemul
socio-economic si indirect de mersul !remii.
-u cat capacitatea de inmaga'inare a solului in apa2 aer2 elemente nutriti!e si
energie este mai mare2 cu atat fertilitatea lui este mai ridicata. Prin procesele specifice
care au loc in sol2 acesta transforma neincetat substantele pe care le contine. Prin poluarea
solului se pierd tocmai aceste capacitati fundamentale.
1. 1. Pro$rietati ale $ola&tilor care i&fle&tea*a "irect T.S
/ntelegerea mecanismului poluarii si alegerea celei mai adec!ate metode de
depoluare sunt de neconceput fara cunoasterea proprietatilor si parametrilor de ba'a ai
1$
poluantilor. 1stfel2 solubilitatea2 densitatea2 !asco'itatea si coeficientul de partitie indica
distributia probabila a poluantilor in apa si in sol2 iar alti parametrii e!identia'a
posibilitatile de decontaminare prin !id si presiune2 prin absorbtie pe carbune acti!2 prin
tratare biologica (biodegrabilitate).
Pro$rietati ale poluantilor organici care i&fle&tea*a alegerea T.S
Solbilitatea unei substante este data de cantitatea maxima din acea substanta
care se poate di'ol!a in apa la o temperatura specifica. -ompusii organici solubili sunt
foarte usor !ehiculati de catre apa2 sunt in mica masura absorbiti de catre sol si de obicei
au un grad ridicat de biodegradabilitate. #x. poluantii din industria alimentara.
.e&sitatea sau masa unitatii de !olum2 considerata in conditii normale2 este
importanta pentru a afla daca substanta poluatoare pluteste sau nu la suprafata apei
subterane. #x. ben'ina
Vasco*itatea este proprietatea care determina gradul de infiltratie a poluantilor in
sol2 precum si curgerea lor in ac!ifer. De !asco'itate depinde si forma si marimea
corpului de impregnare cu poluanti atat in 'ona nesaturata cat si in 'ona saturata.
Coeficie&tl "e $artitie octa&ol2a$a 34
o5
6. Se defineste ca raport intre
concentratia unei substante in octanol si in apa.
Ialorile acestui coeficient sunt cuprinse intre 1,
-"
si 1,
(
.
-ompusii organici care au 4
o5
718 sunt considerati hidrofili2 deci sunt mai
solubili in apa2 iar compusii organici care au 4
o5
918 sunt hidrofobi. /n asociatie cu
continutul de substante organice din sol acest coeficient da indicatii asupra cantitatii de
poluant absorbit de catre sol si a5uta la determinarea factorli "e i&tar*iere
corespun'ator deplasarii poluantului in ac!ifer.
Bio"egra"abilitatea poluantilor organici se reali'ea'a in conditii aerobe sau
anaerobe2 functie de structura lor moleculara si in functie de conditiile de mediu. Dupa
potentialul lor de biodegradare2 in cadrul TDS clasificam poluantii organici astfel.
-poluanti degradabili (D) - cei care au o capacitate mare de degradare biologica in
conditii aerobe !ariate. #x. acetona2 acid ben'oic2 clorben'en2 naftalina2 toluen ;
-poluanti persistenti (P) 4 cei care pot fi degradati2 insa cu eforturi mai mari si
dupa un timp mai indelungat. #x. pentaclorfenol2 tricloretan ;
1%
-poluanti recalcitranti (6) 4 cei care nu se pretea'a la biodegradare. #x .heptaclor2
hexaclorben'en ;
Pro$rietati ale poluantilor anorganici care i&fle&tea*a alegerea T.S
+ultitudinea poluantilor anorganici face dificila abordarea exhausti!a a
proprietatilor aferente acestora si a comportamentului lor in sol in conditii diferite.
-omportamentul metalelor in sol si in ac!ifere2 de exemplu2 poate fi estimat prin
studiul a trei procese importante specifice. adsorbtia2 complexarea si precipitarea (pe
langa solubilitate2 densitate2 !asco'itate). /n functie de formele concrete de poluare si de
starea mediului2 exista ca'uri in care unul dintre aceste procese le domina pe celelalte2 dar
in general se produc simultan.
A"sorbtia este fenomenul prin care poluantii a5unsi in sol sunt fixati la suprafata
particulelor solide care intra in compo'itia solului. 1dsorbtia selecti!a2 diferentiata a
metalelor de catre sol2 datorata atat proprietatilor solurilor cat si proprietatilor metalelor
se numeste afi&itate. #x. caolinitul are afinitate pentru Pb2 -a2 -u2 +g2 Dn2 -d; sau
acidul humic pentru -u2 Pb2 -d2 Dn ;
Co#$le%area se reali'ea'a atunci cand un cation metalic (J) interactionea'a prin
legaturi co!alente cu un anion anorganic (0A2 -l2 S0
$
-
)2 ori cu un grup organic sau
anorganic. Stabilitatea noilor compusi obtinuti creste odata cu !aloarea pA 4 ului2 datorita
ioni'arii crescute a grupelor functionale. Stabilitatea compusilor meatlici grei depinde de
natura ionilor metalici2 in urmatoarea ordine.
-u
2J
K Ce
2J
K Pb
2J
K i
2J
K -o
2J
K +n
2J
K Dn
2J
Preci$itarea se produce atunci cand metalele aflate in solutie se depun la
interfata particulelor solide ale solului2 unde se acumulea'a o noua substanta in fa'a
solida. Cactor principal in retinerea metalelor grele in sol2 precipitarea depinde atat de
pA4ul solului si al apei interstitiale2 cat si de concentratia solutiei in metale.
-unoasterea acestor procese este importanta pentru a aprecia e!entuala blocare a
poluantilor in sol sau in ac!ifer sub forma unor compusi netoxici ori2 dimpotri!a2
formarea unor compusi cu toxicitate mai ridicata.
: Siste#l sol ! a$a sbtera&a
1&
Soll repre'inta stratul dinamic de la partea superioara a scoartei terestre care
retine in mod durabil apa si contine substante nutriti!e cedabile in cantitati suficiente
pentru instalarea plantelor superioare.
Precipitatiile atmosferice2 apele de suprafata infiltrate in sol2 apele pro!enite din
condensarea !aporilor din subsol si apele capilare formea'a in masa rocilor permeabile
acumulari denumite a$e sbtera&e sa siste#e acvifere sbtera&e. 1pa acumulata in
aceste roci ocupa porii lor si formea'a strate de apa subterana.
Datorita legaturilor extrem de stranse intre sol si apa subterana2 abordarea poluarii
si depoluarii lor se face impreuna. 1ceste componenete ale mediului poseda mi5loace de
autoprote5are mai mari decat alti factori de mediu2 dar totusi limitate. 0 data depasite
limitele de autoprote5are se produc mutatii negati!e importante2 si2 prin intermediul
retelelor trofice poate fi afectata sanatatea umana.
/n ceea ce pri!este configuratia mediului subteran2 distingem urmatoarele
ni!eluri .
/ig. 2.1. Co&figratia #e"ili sbtera&
;o&a &esatrata- este 'ona in care porii sunt umpluti partial cu apa2 partial cu
aer2 fapt ce permite coexistenta la acest ni!el a fa'elor solida2 lichida si ga'oasa.
8ichidele a5unse in aceasta 'ona se deplasea'a preponderent dupa o componeneta
!erticala descendenta. Solul repre'inta de regula partea superioara a 'onei nesaturate2
diferentiata prin faptul ca aici au loc procese biologice.
1(
;o&a satrata sa acviferl 4 este 'ona in care porii sunt umpluti in totalitate cu
apa. 8a acest ni!el coexista doua fa'e. fa'a solida2 imobila2 formata din rocile maga'in si
fa'a lichida2 mobila2 care este apa subterana. -omponenta dominanta de curgere a
lichidelor a5unse la acest ni!el coincide cu directia de curgere a apei subterane.
8inia de demarcatie dintre 'ona nesaturata si 'ona saturata este trasata de catre
&ivell +i"rostatic.
/mediat deasupra ni!elului hidrostatic se afla fra&<rl ca$ilar sa *o&a
ca$ilara2 'ona in care apa este absorbita in pori datorita fenomenului de capilaritate.
Sbstratl i#$er#eabil sau culcusul ac!iferului este format din roci
impermeabile. Dispunerea spatiala a acestui substrat determina directia si !ite'a de
curgere a apei subterane.
<rmarind configuratia fi'ica a mediului subteran2 constatam ca o poluare a solului
produsa intr-o anumita 'ona generea'a riscuri la ni!elul intregului sistem. Prin transferul
poluantului este afectat si ac!iferul de la suprafata spre adancime2 si2 in!ers2 daca un
ac!ifer este contaminat (printr-un fora5 de adancime2 de ex.)2 in timp2 prin !apori'area si
ascensiunea capilara a apei poluate se !a contamina si solul. 1stfel de conexiuni sunt
e!idente de altfel in toate componentele mediului2 dar fiecare pre'inta particularitati de
diagnosticare2 monitori'are si tratare.
Pornind de la aceste considerente2 metodele de depoluare a solului !i'ea'a
ansamblul sistemului sol-apa subterana.
<n lucru foarte important este acela ca alegerea unei tehnologii de depoluare tine
intotdeauna seama de urmatoarele caracteristici.
o proprietatile solului2 iar dupa ca'2 si cele ale apei subterane ;
o proprietatile poluantului ;
o ni!elul de depoluare posibil si reali'abil pentru o folosinta data.
= >igrarea $ola&tilor i& sol
a. >igrarea $ola&tilor i& *o&a &esatrata
1)
De!ersarea unui poluant lichid pe suprafata unui sol conduce2 de obicei2 la
formarea in 'ona nesaturata a unui cor$ "e i#$reg&are2 datorat in cea mai mare parte
fenomenelor de con!ectie2 dispersie2 adsorbtie2 precipitare si acti!itate biologica.
Directia si !ite'a de deplasare a poluantului depind in principal de !asco'itatea
acestuia2 de morfologia terenului si de permeabilitatea solului si a rocilor din acoperisul
ac!iferului. Principala forta care actionea'a asupra poluantului este graitatia. Prin
urmare2 daca solul este permeabil2 poluantul se infiltrea'a in sol predominant dupa o
componenta !erticala. De asemenea2 se inregistrea'a si o impregnare laterala cu poluant2
datorata dispersiei2 care este controlata de poro'itatea solului. 1!ansand spre ac!ifer2
poluantul poate fi filtrat de catre particulele solului2 poate fi absorbit2 !olati'at2 precipitat2
biodegradat si intr-o masura mai mica2 hidroli'at2 oxidat2 redus2 sau chiar oprit de catre o
bariera impermeabila.
Procesele fi'ice2 chimice si biologice care se desfasoara intr-un sol poluat au de
regula ca re'ultat retinerea poluantului si transformarea partiala sau totala a acestuia2
astfel incat inco!enientele poluarii se diminuea'a in timp in mod considerabil.
/n ceea ce pri!este protectia apelor subterane2 pe langa proprietatile calitati!e ale
solului2 foarte importanta este latura cantitati!a2 respecti! grosimea stratului de solul si a
stratelor petrografice situate deasupra pan'elor freatice. Solul si rocile situate in
acoperisul ac!iferelor se comporta fata de poluanti ca o !eritabila coloana
cromatografica2 asigurand retinerea si redistributia stratigrafica a acestora pe !erticala.
<n aspect deloc de negli5at este acela ca apele pro!enite din precipitatii pot
desprinde poluantii din matricea de retinere antrenandu-i spre apele subterane
superficiale. Din aceasta cau'a modelarea integrala de ansamblu a migrarii poluantilor
este dificila si impune in practica depoluarii metode empirice de estimare a .
formei corpului de impregnare cu poluanti ;
adancimii maxime de patrundere a poluantilor ;
!olumului de poluanti retinuti in 'ona nesaturata ;
timpului necesar poluantilor pentru a a5unge la ac!ifer.
b. >igrarea $ola&tilor i& *o&a satrata
1*
Tra!ersarea 'onei nesaturate de catre poluanti are ca efect transformarea calitati!a
si retinerea unei parti din !olumul acestora in sol si in rocile aflate in acoperisul
ac!iferului. Dar odata a5unsi la ni!elul hidrostatic al apei subterane2 poluantii se comporta
diferit2 in functie de proprietatile lor fi'ice2 chimice si biologice si de cele ale ac!iferului.
Cenomenele care gu!ernea'a comportamentul poluantilor in ac!ifer sunt.
dispersia2 con!ectia si factorii de retardare.
.is$ersia , are la ba'a raspandirea mecanica si difu'a a poluantilor tin'and la un
echilibru al concentratiei de substanta poluanta in mediul de dispersie. Dispersia
poluantilor in ac!ifer se reali'ea'a prin.
- fenomene mecanice. curgerea intortocheata a fluidului prin porii rocilor2 frecarea
fluidului de particulele rocilor2 fiind direct proportionala ca !ite'a reala de curgere a apei
subterane ;
- difu'iune moleculara. datorita miscarii broLniene2 care tinde spre reducerea
contrastului de concentratie intre 'ona poluata si mediul care o incon5oara ;
-u a5utorul substantelor trasoare2 pentru situatii speciale se pot stabili coeficientii
de dispersie mecanica longitudinala si laterala.
Co&vectia 4este repre'entata de transferul poluantilor miscibili si solubili in apa
subterana ca efect al curgerii acesteia. /n practica2 !ite'a reala de curgere a apei subterane
poate fi de .
-cati!a 'eci de m 9 an 4in ca'ul ac!iferelor din nisip fin;
-cati!a 'eci de m 9 'i 4in ca'ul ac!iferelor din alu!iuni grosiere;
-cati!a >m 9 'i 4 in ca'ul ac!iferelor carstice;
+entionam ca modelele numerice clasice care descriu deplasarea con!ecti!a a
poluarii in ac!ifere tind de regula spre !i'iuni pesimiste din cau'a ca negli5ea'a factorii
de retardare.
/actorii "e retar"are 4 insumea'a acele fenomene care au ca efect franarea
migrarii poluantilor in ac!ifer2 si anume.
- adsorbtia-fenomen datorita caruia moleculele sau ionii poluanti aflati in solutie
sunt atrasi spre suprafetele granulelor ac!iferului ;
- precipitarea sau complexarea poluantilor aflati in solutie apoasa2 cu formarea
unor compusi insolubili (hidroxi'i2 carbonati metalici2 complecsi2 etc.) ;
- degradarea compusilor de catre acti!itatea biologica a solului ;
- !olatili'area
E%e#$le ti$ice "e #igrare a $ola&tilor
1. Poluantul este solubil in apa
2. Poluantul este nemiscibil si mai usor decat apa
". Poluantul este nemiscibil si mai greu decat apa
2,
18 Ele#e&te "e #o&itori&g a starii "e calitate a solli
Curni'area datelor necesare pentru a stabili principalele cau'e care generea'a
fenomenele de poluare a solului2 precum si fundamentarea masurilor de pre!enire2
recuperare si9sau ameliorare2 se face prin sistemul de monitoring a starii de calitate a
solurilor.
/n tarile <.#.2 programele de monitoring a solului sunt u'uale si directionate pentru
inspectarea caracteristicilor si fertilitatii solului. /n aceste state strategiile de monitori'are
se ba'ea'a pe un sistem tip ? gratar @ pe plan national si cate!a tipuri de stratificare
ba'ate pe utili'area terenurilor si a tipului de sol.
/n 6omania2 incepand cu anul 1*((2 potri!it recomandarilor <#P (atiunile <nite
pentru +ediul /ncon5urator) si a 0.+. 1griculturii nr. 11191*((2 a fost instituit primul
Sistem de +onitoring al Starii de -alitate a Solurilor agricole din 6omania2 ca parte
integranta a Sistemului ational al -alitatii +ediului /ncon5urator.
/n ceea ce pri!este solurile forestiere2 supra!egherea calitatii lor s-a facut indirect2
prin re!i'uirea 1mena5amentelor 0.S. din 1, in 1, ani si prin efectuare de in!entarieri
forestiere. /-1S a fost institutia responsabila de crearea unei banci de date in acest sector.
/ncepand cu anul 1**22 in !ederea integrarii pedologiei romanesti in circuitul
international al informatiei2 s-au pus ba'ele unui sistem de monitoring al solurilor
armoni'at cu cel al <.#. 1daptarea acestui nou sistem se face de catre /-P1 si /-1S. si
are la ba'a urmatoarele criterii .
6epartitia spatiala in grila a siturilor de obser!atie ;
Stabilirea densitatii retelei de obser!atie ;
Stabilirea unui set largit de indicatori monitori'ati ;
Periodicitatea in!estigatiilor de teren si de laborator dupa o metodologie
unitara.
1ceste elemente de ba'a sunt detaliate pe trei ni!eluri2 dupa cum urmea'a .
i!elul / 4 consta in efectuarea in!estigatiilor in toate punctele unei grile
fixe de 1&x1& >m2 grila care acopera intreaga tara. 1cest minim de
in!estigatii a5uta la identificarea arealelor cu soluri degradate2 in stadii si
procese !ariate2 urmaridu-se astfel e!olutia lor;
i!elul // 4 consta in detalierea in!estigatiilor in unele puncte ale retelei
de ni!el / si in puncte suplimentare representati!e pentru identificarea
cau'elor proceselor de degradare;
21
i!elul /// 4 cuprinde in!estigatii detaliate pentru !erificarea ipote'elor si
anali'e amanuntite ale proceselor daunatoare calitatii solurilor2 efectuarea
progno'elor si recomandarea masurilor posibile de remediere.
Periodicitarea determinarilor este de $ ani pentru punctele fara probleme
deosebite din reteaua de ni!el / si de 1 an pentru punctele cu probleme (situri poluate).
+etodologia de monitori'are este legiferata astfel .
0rdinul 22"92,,2-orme de continut pentru studiile pedologice elaborate
in !ederea reali'arii si reactuali'arii periodice a Sistemului ational si
:udetean de monitori'are sol-teren pentru agricultura ;
0rdinul 2$$92,,2-+etodologia de monitori'are sol-!egetatie forestiera
pentru sil!icultura ;
0rdinul (%&91**(2 1nexa /-Ialori de referinta pentru urme de elemente
chimice in sol ;
0rdinul 1)$91**(-2 1nexa 1.2.2.-6ecomandari pri!ind prele!area
probelor.
Studiile efectuate pana in pre'ent prin acti!itatea de monitoring semnalea'a
tendinta generala de inrautatire a starii fi'ice a solurilor si de scadere a re'er!elor de
humus si elemente nutriti!e in sol.
+onitoringul solurilor forestiere a e!identiat tendinta de acidifiere si de saracire
in - organic si in solurile din partea de I a tarii2 din !ersantii rasariteni ai -arpatilor
0rientali si !ersantii sudici ai -arpatilor +eridionali.
11. Eta$e $re#ergatoare a$licarii T.S
Trecerea efecti!a la actiuni de depoluare este precedata obligatoriu de minim "
etape prin care se anali'ea'a situl poluat in ansamblu (sitG sector unitar afectat de poluare
aflat intr-un spatiu geografic limitat). 1ceste etape sunt .
/. Diagnosticul poluarii2 cu fa'ele .
Ca'a de documentare ;
Studiu de teren2 care include .
i. +asuratori directe pe sit;
ii. 1nali'a de laborator;
//. #!aluarea riscului2 cu fa'ele .
22
1nali'a sursei de pericol si a !ectorului de transfer a tintei poluarii ;
-ompararea re'ultatelor cu normele de calitate impuse prin legislatie ;
///. 1legerea unei filiere adec!ate de depoluare2 cu fa'ele .
-riterii tehnice ;
-riterii economice
I. .iag&osticl $olarii-consta in anali'a caracteristicilor de mediu ale
sitului studiat. /n!estigatiile necesare !i'ea'a in principal solul si subsolul2 apa subterana
si de suprafata2 clima2 !egetatia precum si starea de sanatate a populatiilor din 'ona.
/n!estigatiile trebuie sa locali'e'e si sa e!identie'e acele concentratii ale poluantilor care
depasesc !alorile concentratiilor naturale.
/a*a "e "oc#e&tare sa a&c+eta "oc#e&tara are cas cop
strangerea tutror informatiilor existente legate de poluarea sitului de-a lungul timpului. Se
pleaca de la consultarea bibliografiei existente2 si anume .
i. Surse scrise . acte de proprietate2 de 5udecata2 e!entuale studii
de impact anterioare2 studii pedologice ;
ii. Surse grafice . harti administrati!e2 topografice2 geologice2
retele de canali'are2 de electricitate2 locali'are re'er!oare2 etc.
iii. Surse orale . discutii cu persoane din categorii sociale diferite2
apelandu-se si la pensionarii care au lucrat pe sit ;
i!. Surse di!erse . fotografii2 articole de presa2 lista de materii
prime2 fora5e sau transee existente
Ca'a de documentare cuprinde in mod obligatoriu o !i'ita detaliata la fata locului
cu scopul de a e!alua 'onele cu riscuri sporite2 posibilitatile de prele!are a probelor2
impactul socio-economic. De profesionalismul acestei fa'e depinde estimarea corecta a
cheltuielilor ulterioare.
St"i "e tere& are ca scop certificarea poluarii si cuantificarea
acesteia (tipul poluantilor2 concentratii2 !olume2 migrari2 efecte ale
poluarii2 etc.). #tapele acestui studiu sunt .
i. +asuratori directe pe sit. 1cest tip de masuratori ofera doua
mari a!anta5e . sunt rapide-re'ultatele se obtin imediat- si sunt mult mai ieftine decat
masuratorile clasice care necesita prele!are de probe si anali'e in laboratoare speciali'ate.
De'a!anta5e . au grad redus de preci'ie2 dand re'ultate globale. (Ie'i laborator
principalele masuratori directe reali'abile pe sit 4 fora5e numite pie'ometre2 sonde
pie'ometrice sau sonde de hidroobser!atii) ;
2"
ii. 1nali'a de laborator oglindeste realist gradul de poluare al
sitului. 1nali'ele se fac pe probe prele!ate dupa anumite reguli. Planul de prele!are al
probelor se face in functie de gradul de detaliere dorit2 de reali'area unui echilibru intre
obiecti!ul propus si mi5loacele financiare disponibile2 dar intotdeauna se urmareste
respectarea legislatiei in !igoare2 respecti! 0rdin (%&91**( ; 0rdin 1)$91**( ; 0rdin
22"92,,2 si 0rdin 2$$92,,2.
#xemplu de modele de prele!are a probelor de sol .
a) Probarea concentrata sau orientata- in acest ca' se fac probari numai in 'ona
considerata critica2 ignorandu-se e!entualele forme de poluare din afara
perimetrului instituit .
b) Probarea sistematica 4 in acest ca' se fac probari dupa o retea regulata ce
acopera o mare suprafata de teren. 1cest tip de probare se recomanda pentru e!identierea
scaderii treptate a concentratiilor poluantilor de la sursa d epoluare spre periferie.
c) probarea aleatorie 4 in acest ca' se fac probari aleatorii2 in functie de experienta
expertului de mediu sau dupa recomandari anterioare. 1cest gen de probare se recomanda
acolo unde a!em o poluare difu'a2 situl este ? omogen @ poluat.
2$
/n practica se utili'ea'a deseori o asociere a acestor modele in functie de scopul
propus2 de conditiile concrete de teren si de capitalul disponibil.
+odul de prele!are al probelor2 numarul si cantitatea lor se face se face conform
+etodologiilor /-P1 de monitoring de ni!el // si a +etodologiilor pentru reali'area
Bilanturilor de +ediu de ni!el //.
Datele primare obtinute in urma in!etsigatiilor de teren se sistemati'ea'a si se
ordonea'a sub forma de tabele insotite in anexe de Buletinele de 1nali'a. De asemenea2
se recomanda utili'area +artilor pentru dispunerea in teren a siturilor studiate si se
intocmesc grafice pentru a e!identia evoltia i& ti#$ a parametrilor masurati.
#ste foarte important sa retinem ca aceasta etapa fundamentea'a lucrarile de
depoluare si estimarea costurilor2 deci trebuie sa fie intocmita cu multa responsabilitate si
sa fie pre'entata foarte clar chiar si pentru un nespecialist in domeniu.
II. Evalarea riscli 4presupune calculul probabilitatii pentru o
populatie sau pentru un ecosistem de a primi o anume do'a de poluant sau de a fi in
contact cu el. #xprimarea riscului se poate face prin urmatoarele criterii . frec!enta si
gra!itate. /n conformitate cu legislatia de mediu a <.#.2 riscul poluarii solurilor si a
apelor subterane se incadrea'a in domeniul "2 fiind un risc ma5or.
Crba li /ar#er
2%
Prin e!aluarea riscului se !i'ea'a urmatoarele obiecti!e .
-ierarhi'area siturilor poluate in functie de risc2 in !ederea stabilirii
prioritatilor de depoluare;
-fundamentarea masurilor de reabilitare a unui sit printr-o e!aluare
=absolutaM a riscului;
#xprimarea re'ultatelor in ceea ce pri!este e!aluarea riscului se face de obicei
prin atribuirea de note2 puncte2 scoruri2 pentru fiecare factor de mediu.
1nali'a sursei de pericol2 a !ectorului de transfer si a tintei poluarii
Srsa "e $ericol este in ca'ul solurilor situl poluat. Parametrii care il
caracteri'ea'a sunt.
- natura poluantului (organic2 anorganic2 radioacti!e2 etc.) ;
- cantitatea de poluant ;
- caracteristicile poluantului ;
- toxicitatea pentru om ;
- caracterul inflamabil si explo'i!.
Vectorl "e tra&sfer sunt caile de transport si dispersia poluantilor. -aile de
transport posibile sunt apa subterana si apele de suprafata2 aerul sau contactul direct cu
solul.
Ti&ta $olarii este populatia si ecosistemele aferente sitului2 in functie de
utili'area actuala si !iitoare a sitului si a 'onelor in!ecinate.
#xemplu .
a) 0 statie de carburanti .
-sursa de pericol . poluare cronica prin scapari repetate de ben'ina din
re'er!oarele subterane si emanatii in atmosfera ;
-!ectorul de transfer . solul cu permeabilitate redusa si9sau pan'a freatica la
mica adancime ;
-tinta poluarii . mediul urban si pericol de explo'ie
b) 0 rampa de gunoi mena5er .
2&
-sursa de pericol . mirosuri neplacute pro!enite de la materia organica aflata in
descompunere si e!entuala pre'enta a unor cantitati de produse toxice
neidentificate ;
-!ectorul de transfer . terenul argilos si reteaua de control a calitatii apei
subterane ;
-tinta poluarii . 'ona urbana2 captari de apa potabila subterana din a!al.
-ompararea re'ultatelor cu normele de calitate impuse prin
legislatie ;
8egislatia romaneasca in domeniul protectiei mediului prin 0rdinul (%&91**(-
6eglementari pri!ind e!aluarea poluarii mediului- stabileste pragurile de alerta si
pragurile de inter!entie pentru poluantii din aer2 apa si sol. /n 1nexe sunt date Ialorile de
referinta pentru urme de elemente chimice in sol.
/n documentatia pregatitoare pentru aplicarea unei TDS2 !alorile anali'elor de sol
efectuate si !alorile finale la care dorim sa a5ungem prin depoluare se compara cu !alorile
din legislatia romaneasca in !igoare.
III. Alegerea &ei filiere a"ecvate "e "e$olare
Daca in urma e!aluarii riscului se ia deci'ia depoluarii unui sit se pune problema
alegerii celei mai adec!ate filiere de depoluare. Dificultatea alegerii este destul de
pregnanta dat fiind numarul mare de tehnici de depoluare care trebuie puse in
concordanta cu factorii economici si psihosociali.
Pe plan mondial au fost elaborate programe detaliate care permit o anali'a
multicriteriala obiecti!a a alegerii celei mai adec!ate metode de depoluare. -ele mai
cunoscute programe internationale sunt.
- 611S (6emedial 1ction 1ssessement SNstem) din S<1 care e!aluea'a fiecare
tehnica disponibila dupa eficienta depoluarii si dupa cost;
- -16TS (-omputer 1ided 6esponse Technologies Selector) din S<1 care
permite o e!aluare tehnica pertinenta a diferitelor alternati!e de depoluare;
- Sistemul de e!aluare a tehnicilor disponibile pentru decontaminarea siturilor
poluate2 de'!oltate de Darth pentru autoritatile de protectie a mediului din Aamburg
2(
(3ermania)2 care ierarhi'ea'a metodele de decontaminare pe ba'a a ) criterii (eficienta2
durata2 cost2 impact asupra mediului2 a populatiei si a muncitorilor2 etc.).
Desi obiecti!e si riguroase2 aceste programe de calculator nu au o utili'are
extinsa. Sunt preferate metodele practice2 ba'ate pe experienta specialistilor in domeniu si
pe o anumita con5unctura tehnico 4 economica.
Propunerile de depoluare pot fi pre'entate in mai multe !ariante si alternati!e2 in
functie de optiunile tehnologice luate in considerare2 dar in egala masura si in functie de
limitele tehnice si financiare proprii fiecarui ca' in parte. De cele mai multe ori2
depoluarea nu se margineste la aplicarea unei tehnici curati!e singulare ci se aplica o
filiera co#$le%a "e o$eratii secve&tiale.
Practica depoluarii solurilor arata ca diminuarea concentratiei unui poluant printr-
un proces de depoluare2 in functie de in!estitia necesara reali'arii ei2 se face dupa o curba
specifica in care la inceput2 pentru o in!estitie mica re'ultatul depoluarii este important
sau chiar spectaculos si in continuare se constata ca pe masura ce dorim o depoluare mai
a!ansata2 in!estitia necesara se multiplica de cate!a ori pentru ca la final2 chiar daca
in!estitia creste foarte mult2 concentratia de poluant scade foarte putin2 aproape
imperceptibil.
Crba "e variatie co&ce&tratie!costri
Se e!identia'a astfel ca inainte de a trece la alegerea propriu-'isa a unei filiere de
depoluare trebuie fixate exact obiecti!ele depoluarii. #ste necesar sa se gaseasca o solutie
acceptabila intre ni!elul de depoluare solicitat2 calitatea !ietii populatiei2 echilibrul
ecosistemelor locale si disponibilitatile tehnico-financiare.
1'.Criterii "e alegere a T.S
a) Criterii tehnice de alegere a TDS
2)
Tehnologia propusa pentru depoluare trebuie sa fie adec!ata ca'ului tratat si2 in
acelasi timp sa fie disponibila pe piata tehnologica (B1T).
Fin'elbach si colaboratorii sai au intocmit o matrice sintetica a alegerii tehnice a
filierei de depoluare in care se face corespondenta intre principalele criterii tehnice si
tehnologice de ba'a incercate pentru depoluarea solurilor.
Pentru a a!ea certitudinea obtinerii unor re'ultate bune se impun garantii pri!ind
eficienta si fiabilitatea tehnologiei propuse nu numai la scara de laborator sau pilot ci si in
conditii practice2 de teren2 deoarece trebuie sa sa se tina seama de conditiile regionale
specifice in care se incadrea'a situl poluat. Se recomanada ca inainte de aplicarea efecti!a
a tehnologiei propuse sa se faca incercari de depoluare care confera o buna pre!i'iune a
eficientei reale de depoluare. 1ceste incercari sunt indispensabile in ca'ul
biotehnologiilor.
1legerea tehnologiei de depoluare trebuie sa tina seama atat de tipul poluarii cat si
al poluantilor. -omportamentul si caracteristicile poluantilor sunt esentiale pentru pentru
orientarea spre o anumita metoda de depoluare. 1stfel2 pentru poluantii !olatili se !or
propune metode de extractie fi'ica a ga'elor din sol2 in timp ce pentru substantele
poluante biodegradabile se recomanda orientarea spre biotehnologii.
-oncentratia poluantilor in sol precum si obiecti!ele finale !i'ate prin depoluare
sunt criterii importante deoarece fiecare tehnologie are o eficienta maxima pentru un
anume inter!al de concentratii in poluanti. /esirea din limitele acestui inter!al diminuea'a
mult eficienta depoluarii. #x. metoda de pompare a apei contaminate cu hidrocarburi este
a!anta5oasa daca hidrocarburile sunt indi!iduali'ate si au concentratii ridicate; daca se
aplica aceeasi metoda in ca'ul in care concentratiile sunt mici2 pomparea este ineficienta
atat tehnic cat si economic.
<n alt factor determinant in alegerea unei filiere adec!ate de depoluare este
suprafata2 configuratia2 caile de acces2 e!entualele constructii care ocupa o parte din
suprafata sitului poluat. u acelasi lucru presupune decontaminarea unei suprafete de 1,,
mp sau a unei suprafete de 2,, ha2 chiar daca a!em de-a face cu acelasi tip de poluare.
Solutia aleasa de depoluare depinde si de caracteristicile solului (textura2
structura2 permeabilitate2 etc.) si trebuie sa fie compatibila cu acti!itatile care se
desfasoara pe sit precum si cu amena5area ulterioara a sitului.
2*
/n luarea deci'iei de depoluare se au in !edere si exigentele administratiei si ale
colecti!itatilor locale referitoare la concentratia re'iduala a poluantilor in mediul tratat si
la e!entualele noxe emise in procesul de depoluare (e!acuarea necontrolata a unor ga'e
extrase2 'gomote2 mi'erie2 etc.).
b) Criterii economice de alegere a TDS
1legerea celei mai adec!ate filiere de depoluare este decisa2 in cele din urma2
printr-un studiu economic comparati! al celor mai a!anta5oase !ariante tehnice. Se
a5unge astfel la !arianta de depoluare cea mai con!enabila din punct de !edere tehnico-
economic.
-ostul tehnologiei propuse se estimea'a prin consultari pentru fiecare etapa de
lucru. Se iau in considerare atat costurile intrinseci ale operatiilor propriu-'ise de
depoluare cat si costurile fa'elor de urmarire si control2 al bilantului final (se intocmeste
De!i'ul general al lucrarii). Deoarece la ni!elul actual al practicii estimarile sunt greoaie
-in putine situatii se poate stabili cu preci'ie randamentul depoluarii si durata necesara
procesului- se prefera o estimare a costurilor pe o anumita perioada de timp (saptamani2
luni2 trimestre) sau pe unitatea de !olum2 de masa sau suprafata a mediului tratat.
/ntotdeauna se tine seama de doua elemente .
i. ni!elul impus concentratiei in poluanti la incheierea lucrarilor
de depoluare ;
ii. preci'ia fa'ei de diagnosticare a poluarii.
Din anali'a costurilor specifice pentru diferitele TDS se constata ca.
metodele de depoluare cele mai putin costisitoare sunt pomparea2
!entingul2 strippingul si biodecontaminarea ;
la ni!elul unor costuri relati! a!anta5oase se incadrea'a metodele de
etansare2 stabili'are2 inertare si spalare a poluantilor2 daca sunt aplicate in
conditii fa!orabile ;
limite largi ale costurilor pentru aceeasi metoda se explica prin conditii
foarte !ariate de aplicare efecti!a a depoluarii.
1' . >eto"e "e "e$olare a solrilor si a$elor sbtera&e
",
+etodele de depoluare cuprind intreaga gama de tehnici menite sa neutrali'e'e
sau sa bloche'e fluxul de noxe din sol. -lasificarea acestor metode se face dupa
urmatoarele criterii.
A6. .$a locl "e a$licare "isti&g# trei ti$ri "e #eto"e:
!etode aplicabile in afara sitului " ex situ # -constau in e!acuarea solului
din mediul sau natural prin exca!are2 apoi transportul in afara sitului si executia lucrarilor
de depoluare in centre speciali'ate. 1ceste metode pot pre!edea si readucerea pe sit a
materialului depoluat.
1!anta5e. extirpare rapida si totala a componentelor contaminate; posibilitatea
continuarii acti!itatilor de pe sit si eficienta ridicata de depoluare conferita de centrele
speciali'ate.
De'a!anta5e. cost ridicat datorita complexitatii fa'elor de lucru; riscul dispersarii
partiale a poluantilor in timpul lucrarilor de incarcare2 transport si descarcare; e!itarea
amestecului de poluanti; impunerea unor limite de concentratii in poluanti.
!etode aplicabile pe sit " on situ #$ ca si principii sunt asemanatoare cu
metodele aplicabile in afara sitului dar in aceste situatii decontaminarea se face pe sit2 cu
instalatii de depoluare mobile. 1ctionand astfel se elimina transportul produselor poluate
dar se incomodea'a acti!itatea de pe sit. /n acest ca' echipamentele de depoluare trebuie
sa fie adaptate conditiilor specifice fiecarui sit.
!etode aplicabile " in situ # 4au ca particularitate executia lucrarilor
direct in mediul poluat2 fara a se apela la lucrari de e!acuare. Sistemul tehnic are doua
parti. partea mobila2 instalata la suprafata sitului2 cu posibilitati de reutili'are2 si partea
fixa inserata in mediul subteran poluat2 de unica folosinta. Tehnologiile in situ ofera
posibilitatea depoluarii simultane atat a solului cat si a apelor subterane. #chipamentele
aferente acestor tehnologii sunt in general usor de amplasat dar presupun o exploatare de
specialitate delicata. /n timpul exploatarii este dificil de apreciat !olumul tratat2
configuratia acestuia si eficienta procesului de depoluare.
B6. .$a $ri&ci$iile te+&ice ge&erale "e "e$olare "isti&ge# $atr ti$ri "e
#eto"e:
1. !etode fizice-categoria cea mai extinsa in ceea ce pri!este
aplicabilitatea practica. 1ceste metode se impart la randul lor in.
"1
- metode ba'ate pe imobili'area fi'ica a poluantilor2 fie prin i'olare (etansare2
blocare hidraulica)2 fie prin stabili'are sau inertare;
- metode ba'ate pe extractia fi'ica a poluantilor din mediul contaminat2
concreti'ate prin. exca!are2 pompare2 spalare2 flotatie2 extractie de ga'e sub !id (!enting)2
in5ectie de aer cu presiune (sparging2 hidrosoc2 geosoc)2 extractie electrocinetica2 etc.
2. !etode termice-au ca principiu de ba'a extractia si apoi distrugerea sau
imobili'area poluantilor prin supunerea materialului contaminat la temperaturi ridicate.
-ele mai utili'ate metode sunt. incinerarea2 desorbtia termica2 !itrificarea;
". !etode c%imice-aplicate pentru neutrali'area2 separarea sau
transformarea poluantilor in urma unor reactii chimice specifice de tipul oxidare2
reducere2 declorurare2 precipitare;
$. !etode biologice-se ba'ea'a pe degradarea poluantilor datorita
acti!itatii microorganismelor (bacterii2 ciuperci). Procesul de biodegradare se reali'ea'a
in conditii aerobe sau anaerobe2 cele mai utili'ate metode fiind. biodegradare in !rac
(compostare2 land farming)2 bioreactorul2 biodegradarea in situ2 bio!entingul si
biospargingul. +etode precum bioacumularea si biolixi!ierea reali'ea'a doar separarea
poluantilor de mediul contaminat si nu o depoluare efecti!a.
a6 >eto"e fi*ice "e i#obili*are a $ola&tilor "i& sol
/mobili'area fi'ica a poluantilor nu presupune distrugerea acestora ci doar
blocarea migrarii lor2 reducand astfel impactul poluarii asupra mediului ambiant. 1ceste
tehnici se aplica cu precadere in situ.
Eta&sarea consta in inchiderea fi'ica a mediului contaminat printr-un sistem
etans de protectie format din pereti2 cu!ertura si fund. 1cest sistem este imprumutat de la
rampele de re'iduuri mena5ere si este des folosit pentru i'olarea siturilor si a apelor
subterane contaminate.
0biecti!ul principal al metodei este contracararea efectelor dispersiei poluantilor2
respecti! stoparea migrarii prin utili'area unor bariere fi'ice durabile.
Cunctie de situatia specifica in care se gaseste 'ona poluata2 peretii etansi pot
reali'a o inchidere laterala completa sau partiala (Bariere Permeabile 6eacti!e) prin
de!ierea apei subterane din amonte. De asemenea se are in !edere si suprimarea
"2
posibilitatilor de migrare a poluantilor in directie !erticala2 atat in partea inferioara cat si
in cea superioara.
Varia&te "e eta&sare
/mportant din punct de !edere al protectiei mediului sunt si operatiile de control si
recuperare a substantelor solubili'abile si a emanatiilor ga'oase formate in interiorul
'onelor i'olate. 1ceste operatii necesita montarea de puturi si sonde care sa tra!erse'e
cu!ertura etansa permitand astfel masuratori specifice2 monitori'ari si e!acuari de
substante. /n acest scop se folosesc pie'ometre si sonde de aerisire.
+aterialele folosite pentru etansare pot fi.
- materiale naturale cu permeabilitate foarte mica2 practic impermeabile2
din categoria argilelor;
- geomembrane artificiale;
Pentru diminuarea permeabilitatii argilelor acestea se amesteca cu bentonita2
ciment sau alti lianti. 3rosimea stratelor poate fi2 dupa ca'2 de la cati!a 'eci de cm la
cati!a metri.
3eomembranele folosite ca bariere antipoluante sunt sub forma de folii de grosimi
diferite si sunt fabricate din polietilena de densitate ridicata2 polietilena clorata2
elastomeri2 policlorura de !inil (PI-). 1ceste membrane folosite pentru etansare trebuie
sa indeplineasca urmatoarele conditii .
impermeabilitate ;
re'istenta la atacul diferitelor substante (coro'iune2 oxidare) ;
""
re'istenta la solicitari mecanice (tasari2 !ariatii periodice de temperatura) ;
re'istenta la intemperii ;
Din cau'a sensibilitatii la radiatiile ultra!iolete si la oxidare se practica acoperirea
membranelor cu materiale naturale protectoare imediat dupa instalarea in teren (straturi
succesi!e dedi!erse materiale).
/n timpul montarii membranelor2 operatia cea mai pretentioasa este asamblarea
acestora. Pentru o buna etanseitate si re'istenta se impune sudura speciala si nu lipire.
Daca ne permit conditiile de teren2 pentru reali'area al!eolei de etansare se pot
combina materiale sedimentare impermeabile cu geomembrane impermeabile si cu
membrane sintetice filtrante (asa-numitele geotextile).
1!anta5ele metodei sunt. grad redus de tehnicitate si costuri relati! sca'ute.
De'a!anta5e. inghetul2 uscarea si tasarea lucrarilor pot pro!oca fracturi ale
stratelor succesi!e sau scaderea impermeabilitatii al!eolei. Poluantii nefiind distrusi ci
doar imobili'ati2 durabilitatea in timp este indoielnica.
-u toate aceste inco!eniente etansarea este o metoda des aplicata in tehnica
depoluarii. #x. punerea in al!eola a unui sol contaminat cu hexaclorciclohexan (A-A) in
S<12 in anul 1*)22 in Cranta in anul 1*)$; in :aponia2 in anul 1**2; Aalda +eda2 in Baia
+are2 in anul 2,,"-2,,$2 etc.
Varia&ta co#$le%a "e eta&sare
"$
Blocarea +i"ralica a migrarii poluantilor este o metoda care se aplica
pro!i'oriu2 in regim de urgenta2 indeosebi cand poluantii au atins pan'a freatica si
ameninta sa se deplase'e in directia de curgere a apei subterane2 spre o sursa de apa
potabila sau ape de suprafata.
Punerea in aplicare a metodei se face destul de usor2 fara cheltuieli importante2 /n
urmatoarele conditii .
daca se cunosc conditiile hidrogeologice si hidrodinamice ale mediului
contaminat ;
daca unitatea dispune de ba'ine mari sau statii de statii2 etc. care sa asigure
in!ulnerabilitatea poluantilor extrasi.
Stoparea migrarii poluantului se face prin instalarea unui put sau sonda de
pompare cu pri'a de apa sub ni!elul 'onei contaminate si e!acuarea apei in exterior. /n
5urul putului de pompare se crea'a un con de depresiune spre axa caruia se indreapta prin
suctiune apa din apropiere2 fapt ce blochea'a curgerea naturala a apei subterane spre raul
din apropiere. 0 problema importanta este stabilirea debitului minim de pompare pentru
blocarea curgerii naturale a apei subterane in conditiile unei dispersii reduse. /n !ederea
perturbarii minime a mediului subteran2 apa depoluata se recomanda a se reintroduce in
ac!ifer printr-un put situat in a!al de putul de pompare.
1!anta5ele metodei. simplitatea si usurinta punerii in aplicare2 costul redus;
De'a!anta5e. problema poluarii nu se re'ol!a ci se asigura doar timpul necesar
pregatirii aplicarii unei tehnologii cu caracter definiti!.
"%
Stabili*area si i&ertarea se aplica atat pentru solurile poluate cat si pentru
deseuri.
Stabili'area consta in transformarea unui poluant solubil intr-un compus insolubil
pe ba'a unei reactii chimice sau in !irtutea absorbtiei pe o matrice neutra. #x. 'eolitii2
argilele2 gipsul2 carbunele acti!2 silicatul de sodiu.
/nertarea sau solidificarea se ba'ea'a pe amestecul solului poluat cu anumite
produse ad5u!ante in scopul obtinerii unui material compo'it solid2 impermeabil si
nereacti!. Poluantii nu sunt distrusi ci doar imobili'ati intr-o matrice stabila sau inerta.
Iariantele aplicati!e ale acestor metode sunt.
Iarianta =on situM - presupune exca!area solului poluat si efectuarea
pe sit a amestecului cu ad5u!anti si apa. +aterialul compo'it obtinut este redepus in 'ona
exca!ata in !ederea intaririi. 1ceasta metoda este mai laborioasa si mai costiditoare2 dar
pre'inta a!anta5ul unei omogeni'ari corecte a produselor2 ceea ce confera o calitate
superioara materialului solidificat.
Iarianta =in situM 4 consta in solidificarea solului poluat chiar in
mediul sau natural2 fara a deran5a structura intima a solului. Procedeele operationale de
acest tip necesita echipamente de lucru de tipul fore'elor (burghie de fora5). Solidificarea
conform acestui procedeu se face prin in5ectarea unei paste de ciment la ni!elul
burghiului de fora5. 8a retragerea burghiului se obtine o coloana cimentata.
OProcedeul cunoaste mai multe !ariante2 in functie de situatia din teren si de
fondurile disponibile. 1stfel2 prin unele !ariante se urmareste reali'area de ? pereti @ din
coloane de ciment2 alte !ariante folosesc burghie multiple obtinand astfel o producti!itate
mai mare si o compactare a materialului compo'it.
/n ambele ca'uri se utili'ea'a paste din ciment-apa-sol2 !ar-sol-cenusa de la
termocentrale2 argile2 'eoliti2 gips. 1ceste amestecuri constituie ? pasta de liant
hidraulic @ ce urmea'a a fi in5ectata prin diferite procedee. 1dancimea maxima pana la
care se poate lucra este de circa ", -$, m2 iar producti!itatea instalatiilor poate atinge (%
mc9'iua de lucru.
1!anta5e. inlatura riscul migrarii poluantilor2 deci nu necesita o urmarire si un
control minutios in timp; materialele utili'ate sunt ieftine2 usor de procurat.
"&
De'a!anta5e. dificultatea omogeni'arii corecte in situ a materialelor2 !olatili'area
partiala a unor produse in timpul procesului2 cresterea !olumului de material in sit prin
adaos de produse inertante.
Solidificarea prin cimentare este aplicata la decontaminarea solurilor poluate cu
metale grele (Dn2 Pb2 1s2 -d2 -u2 etc.)2 testele de lixi!iere a metalelor grele e!identiind
reducerea de pana la *%E a cantitatii de substante lixi!iate din solul poluat cimentat fata
de solul netratat.
Stabili'area cu !ar sau cu argila poate fi eficienta pentru compusii hidrocarbonati2
sol!entii clorati2 policloruribifenili (P-B)2 creo'ot si pesticide. /n ca'ul sol!entilor si
hidrocarburilor exista riscul !olatili'arii partiale a poluantilor in cursul executarii
operatiei de stabili'are.
b6 >eto"e ter#ice "e "e$olare a solrilor
Tratamentele termice sunt utili'ate pe scara larga in cadrul tehnologiilor
industriale2 al celor de depoluare2 fiind adec!ate atat pentru decontaminare cat si pentru
!alorificarea energetica a deseurilor mena5ere si industriale. Datorita a!anta5elor pe care
le confera2 tratamentele termice sunt cele mai utili'ate metode de decontaminare. #x. in
0landa2 3ermania2 Cranta; S<1- aproximati! 19" din siturile poluate sunt decontaminate
prin tratare termica.
Principiul general al metodei consta in incal'irea materialului contaminat la
diferite temperaturi in !ederea extractiei2 neutrali'arii2 distrugerii sau imobili'arii
poluantilor. Desi principiul este simplu2 tehnologiile de decontaminare termica aplicate in
pre'ent au un grad ridicat de complexitate2 un segment important detinandu-l epurarea
ga'elor re'ultate in aceste procese.
-ele mai cunoscute metode de decontaminare termica sunt .
-incinerarea ;
-desorbtia termica ;
-!itrificarea ;
Poluantii care se pretea'a la tratare termica sunt in general poluanti organici2 dar
metoda poate fi aplicata conditionat si pentru poluanti anorganici (metale grele !olatile si
ne!olatile).
"(
/-/#616#1
/ncinerarea este cea mai eficienta metoda de decontaminare in ca'ul poluarii cu
poluanti organici. Se poate aplica atat pentru soluri cat si pentru ape contaminate.
Principiul metodei consta in utili'area temperaturilor inalte pentru distrugerea
poluantilor2 transformandu-i in ga' carbonic2 apa si re'iduuri din continutul initial.
Din punct de !edere tehnic2 utila5ul de ba'a in ca'ul incinerarii este cuptorul
pentru incinerare care2 din punct de !edere constructi! poate fi cu tambur rotati! (cel mai
utili'at)2 cu pat fluidi'at2 cu incal'ire indirecta2 etc.
/ncinerarea efecti!a se reali'ea'a de obicei in doua fa'e.
1. !olatili'area poluantilor la temp. H $,, P-
2. distrugerea poluantilor la temp. 1,,, P-
8a modul general si foarte simplificat2 schema de principiu a incinerarii se
pre'inta astfel .
Sc+e#a "e $ri&ci$i a i&ci&erarii
Procesul de incinerare se desfasoara in trei etape de lucru .
1. Pretratare-etapa in care se face o pregatire obligatorie a
materialului ce urmea'a a fi supus tratamentului termic. 1ceasta etapa include . uscare2
maruntire2 clasare !olumetrica2 etc. in functie de instalatiile de proces.
")
2. Tratare termica efecti!a-etapa in care materialul este introdus
in cuptor2 este incal'it si amestecat in scopul !olatili'arii poluantilor /n cuptor se mentin
temperaturi in inter!alul 2,,-&,, P-2 inter!al in care ma5oritatea poluantilor se
!olatili'ea'a. <rmea'a apoi o fa'a cu temperaturi inalte2 de peste 1,,, P-2 in functie de
conditiile concrete2 ma5oritatea poluantilor fiind complet descompusi in inter!alul 1,,,-
1",,P-. -onducerea procesului de tratare termica efecti!a necesita elaborarea unui
program de tratare in functie de parametrii materialului la intrare si de cerintele finale.
-uptoarele de incinerare din ultimele generatii sunt dotate cu programe automate2 dar
experienta practica arata ca randamente maxime se obtin prin combinarea programelor
automate cu pregatirea si experienta tehnologului. Dupa racire2 materialul decontaminat
poate fi redepus in 'ona exca!ata.
". #purare a ga'elor re'ultate in timpul tratarii termice 4etapa in
care ga'ele incarcate cu poluanti dega5ati in timpul procesului de tratare termica sunt
colectate si apoi epurate. Tratarea integrala a fluxurilor ga'oase se face in trepte de
epurare2 dupa cum urmea'a . desprafuire cu cicloane si filtre2 postcombustie daca este
ca'ul2 absorbtie uscata in filtre cu saci2 microfiltrare. Scopul aplicarii acestei etape este
acela de a respecta incadrarea in !alorile limita de imisie impuse de legislatia de protectia
mediului in !igoare.
1!anta5ele metodei de incinerare .
-randamente ridicate de depoluare2 tehnica sigura ;
De'a!anta5e .
-solurile incinerate de!in sterile din punct de !edere agricol2 din cau'a
pierderii totale a materiei organice ; costuri relati! ridicate ; exista posibilitatea
transformarii unui sol poluat cu produse organice2 intr-un sol poluat cu metale. De ex.2
daca solul contine in mod natural sulfat de plumb2 care este inofensi!2 prin incinerare
sulfatul de Pb se transforma in oxid de Pb care este toxic pentru organisme.
I/T6/C/-16#1
Procesul de !itrificare in situ consta in topirea solului la temperaturi de cca. 2,,,
P- si transformarea acestuia2 dupa racire2 intr-un material !itros2 inert si stabil din punct
de !edere chimic. 1sadar2 !itrificarea este un procedeu termic dar in acelasi timp si de
inertare si stabili'are.
"*
Sc+e#a "e $ri&ci$i a vitrificarii
Cu'iunea solului se obtine prin introducerea in 'ona contaminata a patru electro'i
dispusi in careu si alimentati de la o sursa de curent continuu. Pentru marirea
conductibilitatii electrice a solului si acti!area reactiei in sol se aplica pe suprafata sitului
aflat in lucru un strat de foite de grafit si sticla fritata.
/n final se urmareste formarea cu aluminosilicatii din sol a unei sticle silicate ce
incorporea'a elementele ne!olatile si piroli'ea'a compusii organici.
3a'ele re'ultate in timpul procesului de !itrificare sunt aspirate cu a5utorul unor
hote si apoi sunt filtrate prin procedeele cunoscute in functie de compo'itia si cantitatea
in care re'ulta.
1!anta5ele metodei de !itrificare.
- -este o metoda ce se aplica in situ2 prote5and starea naturala a solului ;
- -se obtin re'ultate !i'ibile in timp relati! scurt ('ile2 saptamani) ;
De'a!anta5e.
-transformarea solului intr-o roca sterila2 impermeabila si fara !aloare
agricola ;
-posibilitatea migrarii poluantilor in afara 'onei contaminate chiar in
timpul procesului de decontaminare ;
-cost ridicat ;
1ceasta metoda este operationala deocamdata in fa'a de laborator si statii pilot.
D#S06BT/1 T#6+/-1
#ste metoda de depoluare ce se recomanda in ca'ul poluantilor !olatili si
semi!olatili. #x.. in ca'ul sol!entilor clorati2 a compusilor aromatici2 a policlorbifenililor
(P-B).
Principiul metodei consta in uscarea solului in uscatoare cu tambur rotati! la
temperaturi de 2,,-$%, P-2 temperaturi la care se !olatili'ea'a cei mai multi poluanti.
Durata procesului de uscare este de la cate!a 'eci de minute la cate!a ore2 in functie de
natura poluantului.
$,
Procesul se desfasoara etapi'at2 dupa cum urmea'a.
1. /ncal'irea solului si !olatili'area poluantilor ;
2. Tratarea ga'elor re'ultate in !ederea separarii si concentrarii
poluantilor.
1!anta5ele metodei .
6andamente bune 4 pana la *% E ; costuri mai mici decat incinerarea;
materia humica nu este distrusa; poluantii pot fi recuperati; exista metoda desorbtiei cu
microunde (tehnica de lux) ;
De'a!anta5e .
Domeniu restrans de utili'are; timp mult si organi'are pretentioasa ;
c6 >eto"e biologice "e "e$olare a solrilor 3biote+&ologii6 I
/n natura2 actiunea descompunatorilor (bacterii2 fungi2 !iermi2 !ertebrate si
ne!ertebrate) este un fenomen cu rol foarte important in ciclurile materiei -in circuitul -2
al apei2 al 2 al S2 al P2 etc.- contribuind astfel la autopurificarea mediului si la
mentinerea echilibrului biosferei. Spunem in acest sens ca natura lucrea'a ecologic-ea nu
produce deseuri. /n natura nimic nu se pierde2 nimic nu se castiga-totul se transforma @.
/n esenta2 biotehnologiile apelea'a la stimularea fenomenelor naturale de
de'!oltare a microorganismelor. 1ctionand in acest mod are loc accelerarea proceselor de
metaboli'are a substantelor poluante pentru mediu2 respecti! descompunerea treptata a
lor pana la substante chimice simple de tipul -0
2
2 A
2
02 A
"
2 A
2
S2 si altele.
Decontaminarea pe cale biologica a solurilor se ba'ea'a pe pre'enta in mediul
subteran a multitudinii de microorganisme capabile sa descompuna o mare parte a
poluantilor organici si o buna parte a poluantilor anorganici.
Scopul metodelor de depoluare a solului este acela de reechilibrare a raportului --

2
-P
2
dintr-un anume sol. /n general2 in procesele de decontaminare biologica2 proportia
stabilita intre carbon2 a'ot si fosfor este de 1,, .1, .1.
/n cadrul metodelor biologice de depoluare se diferentia'a trei categorii distincte .
metode de biodegradare ;
metode de biolixi!iere (lesiere bacteriana) ;
metode de bioacumulare.
#ficienta biotehnologiilor de decontaminare depinde de numerosi factori2
neexistand un procedeu standard care sa garante'e succesul pentru orice tip de sol2 orice
$1
tip de poluant si in orice conditii. /n general se executa teste in laborator2 se stabileste
reteta si apoi se trece la fa'a de teren. /n aplicarea unei biotehnologii2 exista anumiti
factori de influenta printre care se numara.
biodegradabilitatea poluantilor (!e'i clasificarea D2 P2 6) ;
caracteristicile mediului supus depoluarii (tip de sol2 pA2 temperatura2
umiditate2 permeabilitate2 etc.);
tipul microorganismelor utili'ate (aerobe2 anaerobe2 organotrofe2 litotrofe);
oxidantul folosit in procesele aerobe (aer atmosferic2 oxigen pur2 o'on2
apa oxigenata2 trioxid de a'ot);
substantele nutriti!e ad5u!ante 4nutrienti minerali de tipul ortofosfatilor si
a sarurilor de amoniu2 nutrienti organici de tipul metan2 propan si melasa2
materiale organice inerte cum ar fi scoarta si paiele2 agenti tensioacti!i.
Pri!ite in ansamblu2 biotehnologiile de depoluare pre'inta urmatoarele a!anta5e.
1. Sunt in general cele mai rentabile metode de decontaminare2 a!and cel mai
ridicat raport !aloric calitate9cost;
2. Biodegradarea asigura o depoluare reala2 prin transformarea treptata a
poluantilor in -0
2
2 A
2
0 si alte substante simple cu continut de 2 S2 P2 etc.2 fara a se
apela la transferul poluantilor ;
". Tratarea biologica este considerata ca fiind o metoda completa in sensul ca
se extinde la toate componentele mediului (sol2 apa2 aer) si poate fi aplicata in situ2 on situ
si ex situ ;
$. /mpactul biodecontaminarii mediului asupra opiniei publice este po'iti! ;
Cara a minimali'a a!anta5ele ce le recomanda2 un studiu obiecti! asupra
biotehnologiilor arata si limitele acestora2 dupa cum urmea'a.
1. +etodele de biodegradare nu pot fi aplicate decat in ca'ul poluantilor
biodegradabili ;
2. Daca sunt aplicate in situ2 biotehnologiile impun o buna permeabilitate a
solului si subsolului (mai mare de 1,
-&
m9s);
$2
". Daca poluarea este formata dintr-un amestec de poluanti2 biodegradarea
poate fi inhibata de anumite produse care de!in toxice pentru microorganisme ;
$. /n anumite ca'uri2 procesele biologice in care sunt prinsi poluantii pot da
nastere unor metaboliti la fel de toxici sau chiar mai toxici decat poluantii initiali ;
%. Durata procesului de biodegradare a poluantilor este destul de lunga2
atingand cate!a luni de 'ile in ca'ul decontaminarii in situ si on situ.
Dintre metodele biologice de depoluare a solurilor2 cea mai larga aplicabilitate si
cele mai consistente a!anta5e le au metodele de biodegradare. Biodegradarea s-a do!edit
adec!ata pentru urmatoarele grupe de poluanti .
Aidrocarburi petroliere . motorina2 ben'ina2 uleiurile minerale2 ben'en2
toluen2 combustibil lichid usor ;
Deseuri de la exploatarea titeiului2 namoluri si re'iduuri uleioase ;
Produse si re'iduuri organice din industria chimica de ba'a (alcooli2
acetona2 fenoli2 aldehide si alti sol!enti) ;
-ompusi organici halogenati2 inclu'and sol!entii alifatici de tipul
tricloretilena2 cloroform2 a celor aromatici de tipul clorben'en dar si a
policlorbifenililor (P-B) ;
-ompusi complecsi de tipul hidrocarburilor aromatice policiclice si a
pesticidelor ;
itrati si sulfati.
Solul2 subsolul si apa subterana repre'inta mediul normal de !iata pentru multe
microorganisme (bacterii2 !irusuri2 ciuperci2 alge2 proto'oare2 etc.). Bacteriile
predominante sunt cele de tipul. &seudomonas, 'acillus, (rt%robacter, )loorbacterium2
iar fungicidele predominante sunt . *ricoderma, &enicillium si (sperigillus. #ste bine de
stiut ca 1 g de sol contine in conditii normale 1,
&
4 1,
)
microorganisme2 iar 1 ml de apa
subterana nepoluata contine 1,
$
microorganisme.
Procesul de biodegradare se de'!olta dupa o reactie in lant in care compusii
carbonului sunt transformati prin degradare succesi!a in molecule din ce in ce mai putin
complexe pana la obtinerea -0
2
2 A
2
0 si alte substante simple. Produsele intermediare
obtinute in procesul de biodegradare sunt numite metaboliti.
$"
-ele mai utili'ate metode biologice decontaminare a solurilor si apelor subterane
sunt. biodegradarea in !rac2 bioreactorul2 biodegradarea in situ2 bio!entingul si
biospargingul2 biolixi!ierea2 bioacumularea si metoda 'onelor umede. Ciecare dintre
aceste metode are un domeniu optim de aplicare.
Bio"egra"area i& vrac
1ceasta tehnologie reuneste ca principiu mai multe metode de biodecontaminare2
cele mai importante fiind compostarea2 metoda =land farmingM si metoda =biopileM.
Biodegradarea in !rac se aplica in exclusi!itate materialelor solide2 fiind utili'ate de
regula pentru decontaminarea on situ a solurilor poluate cu produse organice.
Principiul de ba'a al biodegradarii in !rac consta in exca!area solului poluat si
dispunerea acestuia in !ecinatatea locului de exca!are2 in conditii tehnice care
fa!ori'ea'a biodegradarea aerobica naturala. Principalele conditii care asigura accelerarea
procesului de degradare sunt.
1erarea ;
<miditatea ;
1portul de nutrienti.
Sursa de microorganisme necesara proceselor de biodegradare pro!ine in mod
obisnuit din flora bacteriana pre'enta in sol2 dar pentru accelerarea procesului de regula
este necesar si un adaos de microorganisme de cultura.
Co#$ostarea sa ? bioco&versi&ea @ este cea mai !eche si in acelasi timp cea
mai simpla tehnica de biodegradare in !rac. Produsul final al acestui proces este
compostul2 adica un ingrasamant organic care poate fi folosit fara sa pro!oace dereglari
in procesul de crestere al plantelor sau in procesele bio-chimico-fi'ice ale solului.
Tehnica de lucru consta in exca!area solului contaminat si amestecarea acestuia
cu materiale organice grosiere (paie2 scoarta2 gunoi de gra5d) cu rol de aerare2 nutriti! si
de mentinere a umiditatii optime necesare de'!oltarii microorganismelor. 1sadar
grame'ile se uda si se intorc periodic.
$$
Sc+e#a "e $ri&ci$i a co#$ostarii
Datorita a!anta5elor pe care le pre'inta2 de-a lungul timpului s-au elaborat si
perfectionat mai multe metode de compostare2 diferite in functie de natura deseurilor care
se supun procesului de fermentare (sortimentatie2 cantitati disponibile intr-o anumite
perioada de timp2 sursa deseurilor2 etc.)2 de timpul necesar procesului2 de utila5ele folosite
sau de locul unde se aplica.
-ele mai cunoscute metode de compostare sunt .
Procedeul /ndore ;
Procedeul /talcampo ;
/ndiferent de metoda de compostare utili'ata2 se delimitea'a urmatoarele fa'e de
compostare.
1. -ompostul brut sau partial fermentat - in aceasta fa'a materialele din compost pot
fi recunoscute ca origine. 6aportul -. este in 5ur de 2,-2%2 mirosul este usor
neplacut2 temperatura este peste %% Q- iar microflora si fauna de ne!ertebrate sunt
in plina de'!oltare.
2. -ompostul semifermentat 4 in aceasta fa'a inca se mai recunosc materialele
originale. 6aportul -. este in 5ur de 1)-2,2 mirosul neplacut a disparut2
temperatura se mentine in 5ur de %% Q-.
". -ompostul finit sau bine fermentat 4 in aceasta fa'a are loc descompunerea
a!ansata a materiei organice initiale si sinte'a substantelor humice care dau
compostului culoarea neagra caracteristica si mirosul de pamant rea!an. 6aportul
-. este in 5ur de 11-122 temperatura scade2 iar continutul de substanta organica
este de cca. %%-&,E din totalul substantei uscate.
$. -ompostul suprafermentat sau mranita 4 in aceasta fa'a procesele microbilogice
au au depasit fa'a de sinte'a a substantelor humice2 continutul de substante
organice a5ungand la 2,-", E.
$%
1. Proce"el I&"ore "e co#$ostare
-ompostarea dupa procedeul /ndore se face cladind deseul organic (!egetal2 animal2
gunoi de gra5d sau orice alt deseu organic) sub forma unei grame'i cu sectiunea
triunghiulara2 a!and ba'a de 12% m si inaltimea initiala tot de 12% m iar lungimea in
functie de cantitatea de deseuri existenta.
-onditiile pe care trebuie sa le indeplineasca amestecul de deseuri pentru reusita
aplicarii acestui procedeu sunt.
1mestecul de deseuri sa aiba un raport -. in 5ur de "".1;
<miditatea amestecului sa fie cuprinsa intre %, si &%E;
+aterialele din amestec sa forme'e o gramada afanata care sa
permita desfasurarea proceselor aerobe.
/n ca'ul in care amestecul de deseuri nu indeplineste intocmai aceste conditii2 se
!or face operatii pregatitoare in functie de necesitati. 1cestea constau in maruntire2
umectare2 adaos de nutrienti pentru corectare raport -.2 cladirea grame'ii pe o suprafata
impermeabila2 s.a.
Procesele fermentati!e sunt diri5ate prin operatii periodice de desfacere si
recladire a grame'ii de compostare (o data la 2-" saptamani)2 a!and gri5a sa se reali'e'e o
amestecare cat mai buna a straturilor superioare cu cele inferioare si a celor de la interior
cu cele de la exterior. /n toata perioada procesului de compostare temperatura in gramada
se mentine in 5ur de &, Q-.
Dupa cca. " luni2 umiditatea in gramada se reduce sub $,E pentru ca procesele
fermentati!e sa incete'e2 temperatura este in 5ur de ", Q- iar raportul -. la acest tip de
compost este de 1).1 4 2,.1.
/n ca' ca li!rarea compostului nu se face imediat2 se recomanda conser!area lui
prin cladirea in grame'i mari si acoperirea acestora pentru a e!ita influenta factorilor
externi (spalarea substantelor nutriti!e sub actiunea precipitatiilor2 modificarea texturii2
declansarea unor procese de minerali'are2 etc.).
2. Proce"el Italca#$o
1cest procedeu de compostare se caracteri'ea'a prin inalta tehnici'are a conducerii
procesului de compostare si prin calitatea superioara a compostului.
$&
/n principiu2 se prepara o Rgramada4mamaM din deseuri organice usor
fermentabile in care se inglobea'a biopreparate obtinute din culturi microbiene selectate
in laborator. Dupa ce fermentarea se declansea'a si cuprinde intreaga gramada-mama2
materialul in care s-au imnultit culturile de microorganisme este amestecat in proportie de
1,E in gramada de compostare industriala care se cladeste sub forma de prisma. Se
recomanda ca prisma de lucru sa aiba sectiune triunghiulara cu ba'a de & m2 inaltimea de
cca. " m iar lungimea dupa locul disponibil si dupa cantitatea de material ce urmea'a a fi
supus procesului de compostare.
/n conformitate cu acest procedeu2 fermentarea se desfasoara predominant aerob2
temperatura medie in gramada este de %%-&% Q-2 umiditatea optima este de $%-&,E2
!alorile mai ridicate fiind necesare la inceputul procesului de compostare iar cele mai
sca'ute la terminarea procesului2 dupa cca. " luni de 'ile.
Pentru a se asigura conditiile optime de aerobio'a2 se procedea'a la remanieri
periodice. 1cestea constau in amestecarea materialelor de la suprafata cu cele din interior
si a celor de la ba'a cu cele din partea superioara2 o data la 2, de 'ile la inceput2 apoi o
data la o luna de 'ile. 1ceste remanieri se pot face2 ca de altfel si construirea initiala a
grame'ii2 mecani'at2 folosind de exemplu un tractor autoincarcator cu cupa. Corma pe
care o ia gramada este cea naturala care se obtine atunci cand se descarca materiale
fragmentate.
Dupa cca. " luni2 compostul re'ultat este cernut prin site mecanice cu ochiuri de
1, cm pentru separarea corpurilor dure si mari2 apoi este trecut prin fata unui
electromagnet pentru separarea metalelor feroase. Dupa aceste operatii de sortare2
compostul se macina si se cerne prin site cu ochiuri mai mici in !ederea li!rarii (se
urmareste obtinerea unei granulatii uniforme si umiditate redusa). Pentru a usura
transportul2 depo'itarea si conser!area compostului2 acesta se poate ambala in saci de
diferite marimi care se inchid ermetic.
>eto"e biologice "e "e$olare a solrilor 3biote+&ologii6 II
>eto"a ? la&" far#i&g @ consta in tratarea solului prin executarea unor lucrari
cu specific agricol. Solul exca!at este depus pe o suprafata plana intinsa2 intr-un strat de
cati!a cm si este sapat2 intors si imbogatit fertili'anti. 1portul de fertili'anti ameliorea'a
$(
echilibrul nutrienti-sursa de carbon (poluanti)2 iar in ca'ul gunoiului de gra5d creste
cantitatea de microorganisme disponibile. 8a inter!ale regulate solul este sapat si intors in
!ederea aerarii si omogeni'arii. /n ultimele fa'e se pot culti!a leguminoase cu rol de
fixatori de a'ot2 fapt ce le confera calitatea de ?ingrasamant !erde@. Procesul de
biodegradare durea'a cate!a luni de 'ile si este dependent de temperatura mediului
ambiant si de umiditatea constanta a 'onei in lucru. 1ceasta metoda este una dintre cele
mai simple din punct de !edere tehnic si se aplica cu randamente sporite in ca'ul
hidrocarburilor cu !olatilitate redusa (ex. sol poluat cu motorina sau alti combustibili).
>eto"a ? bio$ile @ se aplica in ca'ul decontaminarii solurilor cu continuturi
ridicate de substante !olatile si acolo unde prin lege se inter'ice executarea operatiilor de
depoluare in aer liber.
Sc+e#a "e $ri&ci$i a #eto"ei ?bio$ile?
Solul in lucru se exca!ea'a2 se depune in grame'i pe o suprafata impermeabila
usor in panta si incon5urata de rigole de scurgere si se acopera cu o membrana cu rol de
retinere si diri5are a ga'elor re'ultate. 1erarea grame'ii se face cu a5utorul unui sistem de
conducte perforate instalate la ba'a grame'ii2 intr-un start permeabil format din pietris.
Prin dispo'iti!ul de aspersiune se reali'ea'a umectarea solului si administrarea de
nutrienti si microorganisme.
1ceasta metoda necesita urmarirea continua si reglarea adec!ata a pA-ului2 a
temperaturii2 umiditatii2 ga'elor e!acuate si a continutului de poluanti. Periodic se
$)
prele!ea'a probe de sol si se determina continutul de nutrienti2 poluanti si compusi
intermediari. #x. de aplicare a metodei. pentru soluri poluate cu A1P ; dupa * luni de
'ile2 prin aceasta metoda s-a inregistrat o reducere de la ),-12, mg A1P9>g sol la 2,
mgA1P9>g sol; sau pentru soluri poluate cu uleiuri minerale . dupa ( luni de 'ile2 s-a
inregistrat o reducere de la ",,, mg ulei9>g sol la ),-12, mg ulei9>g sol.
Bio"egra"area i& sit 4 se recomanda in ca'ul unor extensii importante ale
poluarii atat in profun'ime cat si lateral2 in 'onele in care sunt cladiri. Principiul metodei
consta in introducerea in 'ona contaminata a nutrientilor si a oxigenului in scopul crearii
conditiilor fa!orabile biodegradarii poluantilor.
Daca poluarea afectea'a numai 'ona nesaturata2 solutia care contine nutrienti si
oxigen se administrea'a in sol prin aspersiune la suprafata acestuia. Daca poluarea
afectea'a si 'ona saturata si 'ona nesaturata2 se poate aplica .
Sistemul pasi! 4 care presupune administrarea solutiei atat prin
aspersiune2 deasupra 'onei contaminate2 cat si prin puturi sau fora5e de in5ectie instalate
in amonte de 'ona contaminate. Daca poluantul pluteste la suprafata pan'ei freatice2
administrarea solutiei se face preponderent prin aspersiune. #ste foarte important ca
solutia sa a5unga rapid la poluant si contactul cu poluantul sa se fac ape o suprafata cat
mai mare.
Sistemul acti! 4 se ba'ea'a pe administrarea solutiei cu substante nutriti!e
si oxigen prin puturi sau fora5e situate in amonte de 'ona contaminata2 fiind pre!a'ut si
cu puturi sau fora5e de pompare a apei situate in a!al de 'ona contaminata. <tili'area
sistemului acti! este mai eficienta decat utili'area sistemului pasi!2 dar si mai scump.
/n ma5oritatea ca'urilor de biodegradare se foloseste flora bacteriana autohtona
specifica 'onei contaminate.
Bioli%ivierea sa lesierea bacteria&a consta in extractia prin solubili'are cu
a5utorul bacteriilor a elementelor metalice din solul contaminat. Prin aceasta metoda nu se
distrug poluantii ci doar se crea'a conditii fa!orabile pentru separarea lor de mediul in
care se afla.
$*
1ceasta metoda a fost practicata de romani inca din antichitate pentru extractia
metalelor din minerale si poate fi aplicata singulara sau in asociere cu metode de
solubili'are chimica.
Principiul metodei se ba'ea'a pe actiunea unor bacterii pre'ente in apele de mina
care au proprietatea de a oxida metalele2 aducandu-le la forme usor solubile. De exemplu2
ferobacteriile )eroobacillus ferrooxidans sau *%iobacillus ferrooxidans aduc ionul feros
la ion feric iar sulfobacteriile *%iobacillus t%iooxidans aduc sulfurile la sulfati.
Iariantele aplicati!e ale metodei sunt in situ2 in reactoare si in !rac2 ultima fiind
cea mai utili'ata.
Schema de principiu a biolixi!ierii in !rac o pre'entam in figura urmatoare .
1plicarea metodei impune operatii pregatitoare2 (exca!area solului poluat2
maruntirea2 umectarea si depunerea in gramada pe o suprafata impermeabila). Bacteriile
de'!oltate in medii de cultura se amesteca cu apa2 se stropeste gramada cu aceasta
solutie ; in gramada solutia se incarca cu metale si aci'i. 3ra!itational2 solutia se
colectea'a la ba'a grame'ii si apoi se face recuperarea metalelor prin diferite metode
folosite la prelucrarea substantelor minerale utile (cementare cu fier2 extractie cu sol!enti2
fixare pe rasini schimbatoare de ioni2 etc.).
Biolixi!ierea este o metoda de decontaminare simpla2 eficienta si ieftina2 folosita
in tehnica industriala2 dar este de'a!anta5oasa din punct de !edere al duratei procesului de
decontaminare.
Bioac#larea - regrupea'a mecanisme di!erse 4 asimilare2 absorbtie de
particule2 transport acti! de ioni2 complexare2 precipitare - asociate acumularii poluantilor
de catre microorganisme si plante. Principalii poluanti care se pretea'a la acest tip de
depoluare sunt metalele grele. 1cestea nu sunt distruse prin bioacumulare ci doar
concentrate in !ederea unei distrugeri ulterioare prin alte metode.
/n mod simplificat2 bioacumularea se pre'inta sub doua forme.
bioac#larea $asiva se defineste prin fixarea elementelor poluatoare la
suprafata anumitor microorganisme sau plante. 1numite microorganisme2 cum sunt .
6hi'opus2 +ucor2 1spergillus si Penicillium pot fixa pe suprafata lor exterioara metale
grele (atrag2 absorb sau complexea'a) ; incarcarea cu poluanti este urmata apoi de alte
procedee de decontaminare ;
bioac#larea activa consta in asimilarea poluantilor de catre celulele
microorganismelor si plantelor . Spunem ca se reali'ea'a o bioacumulare acti!a atunci
cand concentratia poluantilor in interiorul celulelor !ii este mai mare decat concentratia
%,
poluantilor in exteriorul celulelor !ii. Sunt capabile de bioacumulare unele alge
unicelulare2 bacterii2 mucegaiuri. Pentru plantele superioare2 speciile Thlapsi
coerulescens pentru Dn2 -d2 -u si speciile 1lNssum pentru i si-au do!edit capacitatea de
bioacumulare. -ercetarile in acest domeniu sunt orientate spre transferul genelor
re'istente de la plantele capabile sa asimile'e poluanti la plantele cu capacitate mare de
productie.
1plicarea efecti!a a acestei metode este deocamdata limitata deoarece impune
anihilarea poluantilor concentrati in plante si acest lucru nu are inca metode consacrate de
aplicare. De asemenea2 durata procesului de decontaminare este lunga (ani de 'ile).
>eto"a *o&elor #e"e , se recomanda pentru biodegradarea si bioacumularea
poluantilor pre'enti in apele mena5ere2 in apele de mina (contaminate cu metale grele si
suspensii minerale) si in apele de la tratarea lemnului cu produse organice.
+etoda presupune amena5area2 in a!al de sursele de poluare2 a unor intinderi
mlastinoase care sunt strabatute de apele poluate. 8a trecerea apelor prin aceste 'one
metalele grele sunt imobili'ate de !egetatia specifica mlastinei (flora bacteriana2 alge2
trestii si plante superioare) iar aciditatea mediului ac!atic este redusa considerabil. /n
ca'ul apelor mena5ere u'ate2 tra!ersarea mlastinei determina biodegradarea substantelor
organice sub actiunea microorganismelor2 precum si denitrificarea apei.
Sc+e#a "e $ri&ci$i a #eto"ei *o&elor #e"e
Procesele biologice si fi'ico-chimice care concura la depoluarea apelor din
mlastina sunt deosebit de complexe (conditii anaerobe2 mediu constant2 actiune catalitica
a bacteriilor2 sedimentare fina2 filtrare naturala2 etc.).
%1
Proiectarea unui sistem adec!at de epurare ba'at pe metoda 'onelor umede se face
luand in considerare urmatorii parametrii.
-suprafata si adancimea ='onei umedeM;
-numarul ? ba'inelor @ inseriate ;
-cantitatea de specii !egetale necesare ;
-timpul de re'identa a apei poluate in 'ona umeda ;
Ialorile acestor parametrii depind de debitul si caracteristicile apei poluate2 de
concentratia maxima in poluanti impusa apei la e!acuarea in emisar2 de conditiile
climatice locale2 etc.
#xemple tipice de aplicare a metodei 'onelor umede sunt . <S1-pentru
decontaminarea apelor de mina si Cranta-pentru epurarea apelor mena5ere u'ate (serii de
lagune).
"6 >eto"e c+i#ice "e "e$olare a solli
<tili'area metodelor chimice pentru depoluareasolurilor se face cu scopul de a
separa2 distruge sau transforma poluantii in forme mai putin noci!e prin pro!ocarea unor
reactii chimice intre poluanti si anumiti reacti!i administrati !oluntar.
Procedeele chimice de depoluare sunt aplicabile cu mi5loace tehnice cunoscute de
la tehnologiile chimice. <tili'area reacti!ilor chimici in procesele de decontaminare
generea'a insa riscul unei poluari secundare si a unor accidente de munca. Totodata
costurile decontaminarii prin metode chimice se situea'a aproape intotdeauna la cote
ridicate.
-lasificarile facute pentru metodele chimice de depoluare se ba'ea'a pe criteriul
reactiei dominante. oxidare2 reducere2 neutrali'are2 precipitare2 extractie chimica2
hidroli'a2 etc
#ST61-T/1 -A/+/-1
Principiul metodei consta in separarea poluantilor de mediul contaminat cu
a5utorul unor reacti!i chimici adec!ati tipului de poluare (sol!enti2 aci'i2 ba'e) urmata de
recuperarea reacti!ilor si distrugerea poluantilor prin alte procedee. 1sadar2 prin aceste
metode nu se reali'ea'a o depoluare completa a sitului ci se crea'a conditiile necesare
pentru depoluare.
%2
#xtractia cu sol!enti . este metoda cea mai des utili'ata si se face in reactoare
speciale. Poluantii ce pot fi extrasi prin aceasta metoda sunt . hidrocarburi grele2
gudroane2 hidrocarburi aromatice policiclice (A1P)2 policlorbifenili (P-B)2 pesticide
organice. 1ceasta metoda se aplica in diferite !ariante2 dupa cum urmea'a .
-cu sol!ent standard (alcan2 alcool2 cetona); /n acest ca' sol!entul se amesteca cu
solul exca!at pana la formarea unui namol si apoi se face depoluarea acestuia prin flotare2
de exemplu;
-cu sol!ent lichid la limita presiunii de !apor saturat ;
-cu sol!ent a carui solubilitate depinde de temperatura ;
-oncentratele de poluanti obtinute prin aceste procedee sunt distruse2 i'olate sau
re!alorificate utili'and metode termice2 i'olare in depo'ite controlate2 electroli'a2 etc. #x.
de aplicabilitate practica. /n Texas2 un sol poluat de catre o fabrica de creo'ot.
#xtractia acida . se utili'ea'a in ca'ul solurilor poluate cu metale grele si este
cunoscuta in !ariantele in situ si on situ. 1ci'ii folositi in acest ca' sunt. A-l2 A0
"
2
A
2
S0
$
. -a tehnica de lucru2 'onele contaminate sunt impregnate cu aci'i si2 printr-un
sistem de drenuri colectoare solutia acida incarcata cu poluanti este recuperata si apoi
depoluata.
#xtractia ba'ica. se utili'ea'a in ca'ul solurilor poluate cu cianuri2 amine2 eteri2
fenoli2 anumite metale si este cunoscuta in !ariantele in situ si on situ. Ba'a cea mai des
folosita ca si reacti! este soda caustica2 a0A. Tratarea cu solutie ba'ica a solului
contaminat cu cianuri2 de exemplu2 are ca efect solubili'area cianurilor. 1ceste solutii
sunt apoi acidifiate in c!ederea precipitarii cianurilor2 apoi din nou alcalini'ate pentru a
refolosite. +etoda este foarte pretentioasa2 dar a fost utili'ata cu succes pentru
decontaminarea unor halde de steril minier sulfatat si cianurat.
0S/D16#1
1cest procedeu are ca principiu de ba'a pro!ocarea reactiilor de oxidare de catre
un oxidant puternic care intra in contact cu poluantii din materialul supus tratarii. Practic
se utili'ea'a 0
"
si A
2
0
2
2 din moti!e de incompatibilitate cu procesele la scara
operationala.
O*o&l - 0
"
- este un ga' incolor2 cu puternic potential de oxidare. Se utili'ea'a
pentru degradarea directa a unor co#$si orga&ici din apele poluate sau din efluentii
%"
lichi'i. eputand fi stocat2 ca urmare a duratei sale scurte de !iata (cate!a minute in apa)2
o'onul se fabrica direct pe sit.
1ctiunea chimica a o'onului consta in diminuarea cantitatii de carbon organic
di'ol!at in apa2 cu formare de -0
2
. -resterea continutului de 0
2
in mediul tratat
fa!ori'ea'a biodegradarea poluantilor prin stimularea de'!oltarii bacteriilor.
A$a o%ige&ata -A
2
0
2
- este un oxidant mai puternic decat o'onul si are actiune
multipla. poate degrada compusii organici complecsi relati! refractari la biodegradare
(P-B2 A1P2 etc.) si poate modifica mobilitatea anumitor metale. De asemenea2 prin
cresterea continutului de 0
2
in mediul contaminat se accelerea'a biodegradarea
poluantilor.
#fectul apei oxigenate poate fi catali'at de actiunea ra'elor ultra!iolete. 1pa
poluata tratata cu A
2
0
2
daca circula printr-o serie de compartimente iradiate cu ra'e
ultra!ilete2 acestea !or catali'a reactia de oxidare datorita scindarii apei oxigenate in
radicali 0A
T
2 care reactionea'a cu moleculele organice pro!ocand descompunerea lor in
A
2
02 -0
2
si saruri. Tehnica se aplica pentru pluanti de tipul P-B2 sol!enti clorati sau
hidrocarburi.
1plicarea acestor oxidanti pe soluri in procesele de decontaminare se recomanada
numai daca solul respecti! indeplineste urmatoarele conditii .
Solul este bine aerat ;
Solul este sarac in substante organice ;
Solul contine ioni de Ce
J2
in proportie redusa2 altfel oxidantul !a fi
consumat in mod preferential pentru transfoemarea Ce
J2
in Ce
J"
;
Solul nu contine pesticide de tipul aldrinului care2 prin oxidare se
transforma in dieldrin2 un produs toxic ce se degradea'a extrem de lent.
6#D<-#6#1
Din punct de !edere chimic aceasta este reactia in!ersa oxidarii si este identificata
in soluri ca fenomen fi'ico-chimic natural. Deci2 prin aceasta metoda se doreste
accelerarea fenomenului de reducere naturala. 1cest tip de reactie este utili'at cu
precadere pentru poluantii din categoria produselor organice (substante aromatice2
pesticide) si metale precum crom si seleniu.
%$
1gentii reducatori folositi frec!ent in decontaminare sunt metalele2 in special
fierul2 care se administrea'a sub forma de pudra.
Procesul de reducere a compusilor organici include mai multe tipuri de reactii2
cum ar fi dehalogenarea sau saturarea ciclurilor moleculare aromatice. Prin acest
procedeu se urmareste intotdeauna transformarea unui produs toxic intr-un produs
inofensi!2 conform reactiei .
Ce J A
2
0 J 6adical--l G Ce
2J
J A
2
0 J -l
-
J 6adical-A;
Sau transformarea clorben'enului in ciclohexanol2 conform reactiei.
Ce J 2 A
2
0 J 6adical--A G -A-6 G Ce
2J
J 2 0A J 6--A
2
--A
2
4 6;
-ea mai importanta aplicatie prin reactii de reducere o repre'inta transformarea
-r
J&
- foarte toxic si mobil2 in -r
J"
- netoxic si mai putin mobil.
Principiul metodei consta in instalarea directa in situ2 in a!al de aureola de
dispersie a poluarii a unei bariere permeabile2 o transee chimica umpluta cu fragmente de
fier si solutie acida. 8a tra!ersarea transeei de catre apa subterana contaminata se produce
reactia de oxido-reducere care conduce in final la transformarea -r
J&
toxic si mobil (dar
cu concentratie mai mica de ",Ug9l) in -r
J"
netoxic si cu mobilitate redusa.
/n pre'ent aceste reactii sunt in fa'a de tehnica de laborator si statii pilot2 dar cu
sanse de de'!oltare.
D#-806<616#1
Se stie ca2 in principiu2 cu cat o molecula este mai clorurata cu atat ea este mai
toxica. /n aceste circumstante2 decontaminarea solurilor urmareste reducerea gradului de
clorurare al unor compusi chimici recunoscuti pentru toxicitatea lor2 cum sunt sol!entii
clorati si policlorbifenilii (P-B).
Principiul metodei consta in inlocuirea partiala sau totala a ionilor de -l
-
din
poluantii organici cu radicali 0A
-
. Procesul poarta numele de B-D (Base -atalNsed
Decomposition). 6eactia se desfasoara la cald2 intr-un sol!ent (de ex. dimetilsulfoxid) si
in pre'enta unor ba'e tari (a0A2 F0A) si a etilenglicolului.
Schema de principiu a procedeului de declorurare a solurilor poluate se pre'inta
astfel .
%%
Sc+e#a "e $ri&ci$i a $roce"eli "e "eclorrare a solrilor $olate
Solul poluat exca!at se pregateste pentru declorurare (se sortea'a2 se marunteste2
se clasea'a !olumetric). 1stfel pregatit materialul se introduce intr-un reactor impreuna
cu reacti!ii de declorurare. 1mestecul astfel format se incal'este la 2,,-",, P-2 iar ga'ele
re'ultate sunt captate si tratate intr-o unitate speciala. Solul decontaminat este e!acuat si
poate fi redepus in 'ona exca!ata.
6andamentul de declorurare prin aceasta metoda poate a5unge pana la **E in
ca'ul P-B si pana la &, E in ca'ul A1P.
P6#-/P/T16#1
Precipitarea se ba'ea'a pe proprietatea metalelor de a precipita in anumite
conditii. #x. !alori ale pA-ului2 concentratia poluantului2 natura agentului de precipitare2
etc. Pentru fiecare poluant se folosesc anumiti agenti de precipitare si se formea'a
anumiti produsi cu noci!itate sca'uta (poluantii se transforma in compusi insolubili).
Tabel VV
Tablou sinoptic al precipitarii
Poluant 1gent de precipitare Produsi formati
-ianuri Saruri de fier Cerocianuri greu solubile2
slab disociate2 cu noci!itate
sca'uta
Sarurir ale metalelor
alcaline
Iar2 hidroxi'i alcalini
Sulfati
-arbonat de calciu si
hidroxid de magne'iu greu
solubili
Sulfati greu solubili (ex.
BaS0
$
)
Saruri ale unor metale grele Santati Santati metalici (ex. -d)
%&
Sulfuri solubile
Proteine (deseuri de par2
coarne2 copite2 sange2 etc.)
Sulfuri insolubile (ex. Ag2
-d)
-ombinatii insolubile (ex.
pentru indepartarea Ag)
Sulfuri Saruri sau hidroxi'i de fier Sulfura de fier insolubila
0rtofosfati Iar sau saruri de fier2
aluminiu2 magne'iu
Cosfati metalici insolubili
Proteine 1ci'i lignosulfonici -ombinatii insolubile cu
!aloare de fura5
1mine aromatice Polii'ocianati Produsi de condensare
!alorificabili ca aditi!i de
uleiuri
1(. I#$orta&ta solrilor si a$elor sbtera&e
Solul este factorul principal in asigrarea +ra&ei o#li si a celorlalte
!ietuitoare.
Pe langa cerintele umane pri!ind hrana2 imbracamintea (plantele tehnice) si materialele
de constructie (lemnul2 piatra2 argila2 etc.)2 ne!oile moderne ale societatii actuale fac din
sol suportul de ba'a pentru cladiri2 sosele2 ba'ine de acumulare2 spatii de agrement2 etc.
/n #uropa2 solicitarile de teren pentru acti!itatile social-economice au dus la
scaderea suprafetei arabile. Din aceasta cau'a au fost luate masuri de crestere continua a
producti!itatii solurilor. 1ceste masuri au a!ut insa de cele mai multe ori consecinte
ecologice negati!e2 nedorite.
De asemenea2 solul are ca$acitatea "e ta#$o&are0 respecti! retinere si
prelucrare a substantelor si energiilor din mediu. 1ceasta capacitate este deosebit de
importanta pentru mentinerea echilibrului ecologic al planetei.
1cti!itatea proprie a solului depinde insa in cea mai mare masura de energia
primita de la soare. Plantele agricole folosesec mai putin de 1E din radiatia solara
fi'iologic acti!a2 restul energiei fiind acumulata in humus care de!ine astfel acumulator
global si distribuitor al energiei solare absorbite2 solul fiind astfel o resrsa e&ergetica
rei&oibila.
/n ceea ce pri!este apele subterane2 acestea repre'inta fa'a cea mai stabila si mai
extinsa a apelor dulci terestre2 fiind una din cele mai importante resurse de apa potabila
utili'ate in lume. /n fiecare an sunt extrase din subsol cca &,,-(,, miliarde de mc de apa2
%(
!olum ce repre'inta cel putin 19% din intreaga cantitate de apa folosita de om. 1ceasta
importanta resursa naturala este utili'ata masi! si in irigatii precum si in diferite sectoare
industriale.
/n comparatie cu apele de suprafata2 apele subterane pre'inta urmatoarele
a!anta5e .
-caracter extensi! ;
-accesibilitate pentru utili'atorii dispersati2 mai ales pentru cei din mediul rural ;
-resursa garantabila in toate anotimpurile ;
-constanta de temperatura si calitate;
-costuri de captare si tratare mici ;
-protectie buna impotri!a poluantilor antrenati de precipitatii sau di!ersati
accidental pe sol2 e!olutia poluarii fiind mult mai lenta ;
-a de'a!anta52 se poate mentiona faptul ca apele subterane contaminate cu diferiti
poluanti se depoluea'a mult mai dificil decat apele de suprafata2 datorita accesibilitatii
reduse la ac!ifere.
1sadar2 aceste doua componente ale mediului incon5urator sunt si ele !ulnerabile
la poluare2 posedand mi5loace limitate de autoprote5are care2 daca sunt depasite2 duc la
de'echilibre importante2 ating sanatatea umana si ingradesc domeniile de utili'are ale
solurilor.
%)