ZONA GEOGRAFICA CE URMEAZA A FI MONITORIZATA

Aezat n centrul rii, judeul se ntinde pe o suprafa de 5432 km2, ceea ce reprezint 2,3 % din teritoriul rii, ntre 45o28 - 46o17 latitudine nordic i 23o35 - 24o57 longitudine estic. Relieful judeului este etajat ntre 2535 m (Vrful Negoiu) i 28 m (lunca Trnavei Mari) i se caracterizeaz prin varietate i o mare complexitate a condiiilor naturale. Din ntreaga sa suprafa aproximativ 30% este ocupat de muni ce depesc pe alocuri 2000m (vrful Negoiu-2535m, vrful Suru2283m, vrful Cindrel- 2244m); 50% corespunde inutului de podi, o regiune de dealuri i coline vlurite, cu nlimi ntre 490 m i 749 m (podiul Trnavelor, al Hrtibaciului i al Secaelor), compartimentate de vi adnci i largi; restul reprezentnd aria depresionar de contact, desfurat aproape continuu ntre cele dou trepte de relief.Reeaua hidrografic se mparte n dou bazine principale: Olt cu 3337 km2 i Mure cu 2095 km2. Lungimea cursurilor de ap, totaliznd 2043 km, se distribuie cu 1326 km n bazinul Olt i 717 km n bazinul Mure . n zona montan se gsete lacul Blea, lac de origine glaciar, cu o suprafa de 4.7 ha i un volum de 0.2 mil. m3.

Monitorizarea solului const n identificarea factorilor care au aciune negativ asupra acestuia, i combaterea sau ameliorarea lor.

Astfel identificm factori de mediu naturali i artificiali. La nivelul judetului Sibiu, factorii naturali de mediu sunt: - eroziunea de suprafaa, de adncime; - alunecri de teren; - exces de umiditate; - soluri acide, srturate, afectate de poluare, erodate de ape, nisipoase i pietri. Printre factorii artificiali de mediu identificm: -deeuri; -depuneri atmosferice (particule nocive generate de evacuarea gazelor prin couri de fum neconforme, pulberi sedimentabile, depuneri acide, metale grele ); -utilizarea n exces a ngrmintelor; -exploatri miniere.

APARATURA NECESARA PENTRU MONITORIZARE Un instrument tipic pentru detectarea radiatiilor este tubul Geiger-Muller. Acesta este un tub de sticla sau metal care contine un gaz la presiune joasa si doi electrozi. La trecerea prin tub a radiatiei ionizante, gazul din acesta se ionizeaza, provocand o descarcare intre cei doi electrozi un puls electric. Tubul Geiger-Muller

Un alt tip de detector, detectorul cu scintilatie , foloseste un material care, atunci cand este lovit de radiatia ionizanta, devine fluorescent sau emite instantaneu un puls luminos; un detector sensibil la lumina inregistreaza intensitatea radiatiei prin cantitatea de lumina emisa de materialul fluorescent.
Strategia regional de mbuntire a calitii solului trebuie s se focalizeze n special pe: Reducerea polurii datorate depozitelor de deeuri urbane i rurale amenajate necorespunztor; Reducerea polurii datorate depozitelor de deeuri industriale; Diminuarea efectelor fenomenelor naturale (eroziune, alunecri de teren s.a.); In acest sens este recomandat implementarea unui sistem integrat de gestiune a deeurilor, care s aib la baz promovarea urmtoarelor principii: Prevenirea apariiei deeurilor; Minimizarea cantitii de deeuri produse; Optimizarea metodelor de eliminare final pentru deeurile ce nu pot fi altfel valorificate; Diminuarea efectelor fenomenelor naturale implic refacerea terenurilor afectate de fenomenele respective, dar este necesar i aplicarea msurilor preventive ce se pot realiza prin aplicarea unui management silvic i agricol ct mai bun.

DESPRE SOL 1.Calitatea Calitatea fizica fizica a a solului, solului metode indicator de de evaluare evaluare

Calitatea fizica a solului presupune stari fizice ale acestuia corespunzatoare anumitor raporturi dintre masa si volumul fazelor solului.

Pentru evaluarea si monitorizarea calitatii fizice a solurilor, se recomanda utilizarea urmatorilor indici integratori: 1. Umiditatea solului: in cadrul regimului de umiditate a solului se constata o tendinta stabila de reducere mai lenta sau mai accelerata a rezervelor de apa, de la inceputul vegetatiei catre sfarsitul acesteia. Precipitatiile din perioada calda a anului influenteaza nesemnificativ dinamica umiditatii. In acest context, pe parcursul anului, umiditatea conditioneaza stari cu indici de calitate diferiti. Umiditatea se determina in laborator prin metoda granimetrica si uscare la temperatura de 105C; 2. Densitatea aparenta: reprezinta masa in grame a unui cm2 de sol, impreuna cu porii sai. Astfel, densitatea aparenta reda raportul dintre masa si volumul fazelor solului. Densitatea fazei solide este factorul de baza care determina regimul de porozitate a solului. 3. Stabilitatea agregatica: implica continutul total de agregate hidro-stabile, acestea avand implicatii directe asupra densitatii aparente, dinamicii acesteia (in timp si spatiu) si, respectiv, asupra regimului porozitatii Starea structuralagregatica, inclusiv hidro-stabilitatea, se determina prin metoda sitarii in aer si in apa.

2.Calitatea agrochimica a solului, evaluare. Reguli si tehnici de evaluare agro-chimica a calitatii terenurilor

Calitatea agrochimica a solului poarta frecvent caracter sectorial, in functie de solicitarile omului.

Pt. evaluarea calitatii agrochimice se apreciaza :

1. Continutul si gradul de asigurare a solului cu humus in contextul functionalitatii ecosistemului sol, lucru care presupune anumite continuturi de humus care asigura anumite stari functionale ale solului. De exemplu, in cazul cernoziomurilor, valoarea de 3 % este considerata prag critic. Sub aceasta valoare, cernoziomurile nu mai dispun de capacitati de auto-reglare si de revenire la starea echilibrata. Astfel, sub 3 % intalnim cernoziomuri cu tendinte stabile de degradare; 2. Continutul formelor de azot mineral (NO3,NO4), precum si capacitatile de nitrificare/amonificare; 3. Determinarea formelor mobile si accesibilitatea fosforului, potasiului, cuprului, zincului, manganului. Pt. evaluarea accesibilitatii este necesar sa fie apreciata reactia solului (valorile pH-ului)

Evaluarea agrochimica presupune 3 faze: de birou, de teren, de laborator. Faza de birou presupune documentarea activitatilor de evaluare agrochimica (pregatirea hartilor, evaluarea materialelor deja existente), pregatirea echipamentelor si utilajelor pentru activitatile de teren. Tot aici se concepe schema generala de recoltare a probelor. Aceasta presupune divizarea terenurilor in parcele elementare. In mod obisnuit, parcela elementara are o suprafata de 10 hectare, dar este redusa, in cazul terenurilor erodate, sau sporita, in cazul unor terenuri netede, cu soluri inalt-fertile , cu invelis de sol omogen.

GESTIONAREA PROBELOR DE SOL

Modul de recoltare a probelor de sol - pe teren Se vor stabili n teren punctele de recoltare a probelor de sol n sistem nederanjat. Pentru fiecare punct se vor stabili, cu ajutorul GPS-ului, coordonatele geografice. Punctele vor fi trecute pe o hart la scara 1:10 000. n jurul punctelor se vor constitui parcele de referin cu o suprafa de 400 m2(20m x 20m). n centrul parcelei se va efectua un profil pedologic din care se vor recolta probe de sol att n stare deranjat, ct i n stare nederanjat. Se vor recolta probe cu sonda pedologic din 20 n 20 de cm. Recoltarea se poate face i printr-o forare oblic, pornind de la baza haldei. Recoltarea solului de la suprafata se efectueaza dupa o prealabila indepartare a prafului, radacinilor, frunzelor sau a altor reziduuri ce se gasesc pe suprafata

solului. Adancimile care se recomanda pentru recoltarea solului, in functie de tipul acestuia, gradul si forma de poluare, sunt: - 5 cm - islazuri in contact cu ape reziduale; - 20 cm - suprafete arabile legumicole tratate cu ape reziduale; - 1 m - soluri cu puncte contaminate cand exista banuiala unei impurificari; Prelevari la adancimi mai mari sunt necesare la contaminarile masive sau la solurile extrem de permeabile. Solul se recolteaza in recipiente de sticla sau polietilena cu gatul larg si inchidere ermetica, spalate in prealabil cu amestec sulfocromic (cele din sticla) sau cu detergenti (cele din polietilena). Se clatesc bine cu apa de robinet, apa distilata si bidistilata si apoi se usuca. Probele recoltate trebuie ferite de actiunea razelor solare in timpul transportului si pastrate la frigider cel mult 24 ore pentru unii indicatori care se modifica in timp cum ar fi: azotul, amoniacul, nitratii, nitritii, umiditatea Datele analitice ale acestei faze vor constitui valori martor. Ele vor fi folosite pentru comparaie cu valorile obinute n etapele urmtoare de monitorizare, etape care vor fi anuale. Dar, de asemenea, conditiile meteorologice impun frecventa recoltarilor deoarece acestea implica o modificare in populatia microbiana a solului.

5. Analizele fizice, chimice i biologice care se vor efectua asupra probelor de sol colectate n laborator 5.1. Analize fizice pe probe n structur deranjat Din probele de sol colectate se vor efectua analize chimice i fizice: - compoziia granulometric, dup scara Atterberg, determinndu-se fraciunile 2-0,2 mm, 0,2-0,02 mm, 0,02-0,002mm i sub 0,002 mm, valorile se exprim sub form de procente; - coninutul de macroelemente structurale hidrostabile (% g/g); - dispersia microelementelor structurale (% g/g) Se calculeaz indicele de instabilitate structural. 5.2. Analize fizice pe probe n structur nederanjat (n cilindri) Se determin n laborator: -umiditatea momentan (% g /g); - densitatea aparent (kg.m-3);

- rezistena la penetrare (Mpa); - conductivitatea hidraulic saturat (mm.h-1); - coeficientul de higroscopicitate (% g/ g); - echivalentul umiditii (% g/ g) Se calculeaz pe baza datelor analitice: - porozitatea total (% v/ v); - gradul de tasare; - distribuia dup mrime a porilor (% v/ v); - coeficientul de ofilire (%); - capacitatea de cmp (%); - porozitatea de aeraie (%). 5.3. Analize chimice curente pentru caracterizarea solurilor - reacia solurilor (pH-ul n suspensie apoas) - coninutul de materie organic (humus),% - coninutul de azot total, % - aciditatea hidrolitic - gradul de saturaie n baze 5.4. Analize chimice necesare pentru stabilirea intensitii de poluare - coninutul total de metale grele (Cd, Co, Cr, Cu, Fe, Mn, Ni, Pb, Zn ), mg/kg-1 - coninutul total i mobil de sulf, mg/kg-1 - coninutul total de hidrocarburi petroliere, mg/kg-1 5.5. Analize microbiologice, calitative i cantitative

- numr de bacterii, celule viabile/g de sol - respiraia solului, mg CO2/100g sol Majoritatea metodelor practicate pentru analizele necesare monitorizrii solurilor sunt standardizate. 5.6. Controlul calitii analizelor Analizele se vor efectua n laboratoare acreditate. Va fi instituit un program de control de ctre executant prin controlul analitic intern. n acest scop se vor folosi standarde internaionale i interne. O prob martor se va analiza la fiecare serie analitic. Beneficiarul va efectua un control propriu prin trimiterea la analiz a unor probe n repetiie sau unor probe n duplicat sau triplicat. 6. Raportarea fazial i final a monitorizrii n anul 2009, Direcia Silvic Sibiu, n cadrul aciunii de reconstrucie ecologic a terenurilor intens poluate din fondul forestier al statului, au continuat lucrrile de ntreinere a plantaiilor instalate i de administrare de ngrminte n zona Copa Mic.

CONTROLUL CARACTERISTICILOR MECANICE ALE SOLULUI 1 DETERMINAREA MARIMII GRANULELOR DIN SOL Marimea granulelor de sol conditioneaza proprietatile fizice si chimice ale solului. Un sol cu o granulometrie mare este permeabil pentru apa si aer si sarac in substante chimice. Pentru realizarea unei permeabilitati bune a solului s-a constatat ca granulele cu marimea intre 0,2 - 0,5 mm, este cea mai eficienta. La dimensiuni mai mici de 0,2 mm capacitatea de filtrare a solului este prea lenta, iar la valori peste 0,5 mm nu se poate obtine o repartitie uniforma a apei in sol.

Determinarea marimii granulelor din sol se poate face prin mai multe metode, dar cele mai obisnuite sunt metoda sitelor si metoda sedimentarii.

Determinarea marimii granulelor prin metoda sitelor Principiul metodei: se separa particulele de sol prin cernere dupa diametru, greutate si forma. Material necesar: - site de diferite dimensiuni: 10 - 0,1 mm .

Modul de lucru: se cantaresc 100 g sol uscat la temperatura camerei si se cerne prin setul de site. Particulele cu dimensiuni mari raman

in sitele superioare, iar cele cu dimensiuni mici sunt retinute in site cu diametrul de pana la 0,1 mm. Se cantareste cantitate de sol ramasa in fiecare sita si rezultatul se exprima procentual. In general, prin aceasta metoda se obtine o eroare de 2-3 % dar, cu toate acestea, este metoda cea mai folosita pentru determinarea particulelor mai mari de 0,1 mm.

Denumirea fractiunii pietre pietris mare pietris mic nisip foarte mare nisip mare nisip mijlociu nisip fin nisip foarte fin sol levigabil

Diametrul (mm) 5 3-5 2-3 1-2 0,5-1 0,2-0,5 0,1-0,2 0,02-0,1 0,02 Total

Greutatea (g)

Procente

100 %

2 DETERMINAREA TEMPERATURII SOLULUI

Temperatura solului reprezinta unul din factorii importanti pentru activitatea vietuitoarelor din sol, al carui optim este intre 25-350C. Activitatea biologica creste cu cresterea temperaturii. Temperatura se determina in ,,situ cu ajutorul geotermometrelor (termometru introdus intr-un burghiu de fier). Burghiul care contine termometrul este introdus in sol la adancimea dorita; se lasa cateva minute, iar temperatura se citeste pe o scala la suprafata solului, direct in grade Celsius. Termometru de sol profesional Termometru digital cu senzor (NTC), lungime 110 mm i lungimea cablului 60 cm. Funcie Maxim/Minim. Rezistent la ap. Msoar temperatura solului, alimentelor, fructelor, plantelor i lichidelor. Aria de msurare: -50C +150C Precizie: 1.0C

3 DETERMINAREA PERMEABILITATII SOLULUI Permeabilitatea solului este proprietatea acestuia de a lasa sa se infiltreze apa in profunzime si depinde de marimea granulelor de sol si anume, cu cat acestea vor fi mai mari, cu atat vor lasa printre ele mai multe spatii si in conseciinta pamantul va fi mai permeabil. In cazul granulelor mici se formeaza spatii stramte prin care apa patrunde mai greu iar pamantul va fi mai putin permeabil sau chiar impermeabil.

Principiul metodei: se masoara cantitatea de apa infiltrata printr-o coloana intr-un anumit timp. Material necesar: - tubul lui Wolff - este un tub cilindric cu inaltimea de 25 cm si diametrul de circa 3 cm si care se termina in partea inferioara printro prelungire in forma de palnie (figura3.1); - cilindru gradat de 100 ml; - stativ. Modul de lucru: in prelungirea tubulara a palniei se introduce vata, iar in forma de palnie se pune pietris sau nisip de mare. Apoi se introduce solul pe care dorim sa-l cercetam pana la o inaltime de 16 cm. Se toarna apa pana la o inaltime de 8 cm deasupra solului, mentinand acest nivel cat mai constant. Se fixeaza tubul pe stativ , iar la partea inferioara se pune cilindrul gradat in care se prinde filtratul.In momentul in care apa incepe sa picurein cilindru, notam timpul si urmarim filtrarea apei prin sol timp de 1 ora. Rezultatul se exprima in numar de cm3 de apa filtrata/ora. Interpretarea rezultatelor se face prin comparare pe diferite soluri.

4 DETERMINAREA pH-ului SOLULUI

In general, pamantul are un pH cuprins intre 4 si 8. Metode de determinare a pH-ului includ:

Utilizarea unui kit de testare pH-ului pe baza de sulfat de bariu sub form de praf, n cazul n care ntr-un mic eantion de sol este amestecat cu ap, care i schimb culoarea n funcie de aciditate / alcalinitate. Utilizarea de hrtie de turnesol . Un mic eantion de sol este amestecat cu ap distilat, n care o band de hrtie de turnesol se introduce. Daca solul este acid de hrtie devine rou, dac alcaline, albastru.

Determinarea pH-ului cu ajutorul pH-metrului Caracteristici tehnice ale aparatului

 Precizie de msur pH: 0,00 - 14,00/ 0,01pH; MV: 1250 mV/ 1 mV

o

C: 0,0 - 100oC / 0,2 K

Timp de funcionare cu acumulator: 70 ore cu baterie: 500 ore Temperatura de lucru: (-5 50) oC; Dimensiuni 303*117*413 mm Greutate: 0,3 kg.